S.C. ..........................................................S.R.L.

.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

SUBSTANTE STINGATOARE
In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze
armele astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o
siguranta cat mai ridicata.
Aceasta cautare continua a dus la obtinerea si utilizarea unor noi
tipuri de mijloace de stingere , din ce in ce mai adaptate conditiilor
concrete existente la locul incendiilor.

Substantele stingatoare
Sunt acelea care, introduse intr-un anumit mod in zona incendiata
opresc arderea.
Substantele stingatoare pot fi in stare gazoasa lichida sau solida
precum si sub forma unui amestec de lichide cu gaze sau cu o substanta
solida.
In prezent se dispune de o gama larga de substante stingatoare
incepand cu apa ale carei calitati o fac sa detina inca locul principal,apoi
spuma , pulberile stingatoare ,gazele inerte si hidrocarburile hidrogenate.
In laboratoare si centre de cercetari,actiunea de imbunatatire a
substantelor de stingere existente si de creare a altora noi cu proprietati
superioare se desfasoara fara intrerupere.
In functie de efectul de stingere al incendiilor substantele
stingatoare se clasifica in:
 -substante stingatoare prin racire;
 -substante stingatoare prin izolare;
 -substante folosite la reducerea continutului maxim de oxigen;
 -substante stingatoare prin inhibitie chimica.

SUBSTANTE STINGATOARE PRIN RACIRE

Apa
Apa este cel mai vechi agent de stingere.Se gaseste in cantitati
considerabile , este si relativ usor de procurat, are o mare putere de
racire si este nevatamatoare.
Actiunea de racire se datoreste faptului ca are o mare capacitate
de absorbtie a caldurii raportata la caldura specifica si caldura latenta de
vaporizare.
Efectul de stingere a incendiilor cu apa se realizeaza prin :
 -racirea materialului care arde
  -izolarea suprafetei incendiate de oxigenul de aer
 -actiune mecanica,cand se foloseste sub forma de jet compact.
Folosirea apei la stingerea incendiilor
Apa se intrebuinteaza pentru stingerea incendiului sub forma de:
 -jet compact (pe punte);
 -jet pulverizat (in compartimentul masini);
 -stropire (sprinklere,drencere ,pulverizatoare);
 -perdele;
 -abur.
Folosirea jetului compact
Capacitatea de patrundere a jetului de apa in focarul incendiului
depinde de dimensiunile picaturilor, de presiunea dinamica a jetului,de
presiunea flacarilor,a curentilor de aer si a produselor de ardere,de viteza
de miscare a picaturilor,precum si de gradul de evaporare a apei in zona
flacarilor.
Prin folosirea apei sub forma de jet compact se poate conta pe
cresterea eficacitatii si a capacitatii de soc a apei,deoarece in acest caz
cantitatea refulata este de multe ori considerabila si datorita presiunii
mari,efectul de dizlocare este puternic.

Folosirea jetului pulverizat

Jetul de apa dispersata este alcatuit din picaturi de apa cu
diametrul mediu de 1mm. Efectul de stingere este cu atat mai pyternic,
cu cat se evapora mai multa apa.
Efectul maxim de stingere cu apa sub forma dispersata si
pulverizata se obtine in incaperi inchise.
Pulverizarea apei pana la ceata se poate realiza prin trei cai;
 -cu ajutorul aerului comprimat;
 -prin folosirea inaltei presiuni de la 50-120 de atmosfere.
 -prin folosirea unei presiuni reduse de la 2-10 atmosfere.
Experimentarile privind stingerea incendiilor cu apa pulverizata au
demonstrat ca stingerea se produce pe seama stingerii materialului
combustibil si a flacarii.
Efectul apei asupra combustibilului incendiat
Folosirea apei la stingerea incendiilor va fi cu atat mai eficace cu
cat cantitatea de apa ce se transforma in vapori va fi cat mai mare.
De aceea este indicat ca la anumite categorii de incendii
(paioase,textile,hartii, etc.) sa se foloseasca apa sub forma de ploaie sau
ceata, care prezinta urmatoarele avantaje:
 -consum mic de apa;
  -se mareste suprafata de stropire,avand ca efect ointensa
actiune de racire;
 -rezulta o mai mare cantitate de vapori,care impiedica accesul
oxigenului in zona de ardere;
 -ajuta la depunerea particulelor solide incandescente aflate in
suspensie,reducand astfel posibilitatea de propagare a focului
in zonele vecine;
 -poate fi folosita pentru protectia porsonalului care lucreaza in
zone cu temperaturi mari si pentru racirea elementelor de
constructii.
La stingerea incendiilor produse de materiale combustibile
solide,in cele mai multe cazuri se foloseste apa sub forma de jet compact.
Incendiul de carbune praf se stinge cu apa cu jet pulverizat fiind
interzisa folosirea jetului compactcare prin actiunea lui mecanica poate
imprastia incendiul si in plus praful ridicat in aer, intr-o anumita
concentratie este un amestec exploziv. Situatia este opusa in cazul
bulgarilor de carbune.
Faptul ca apa are o densitate mare,este buna conductoare de
electricitate si reactioneaza cu o serie de substante face domeniul ei de
utilizare sa fie limitat.
De exemplu,la stingerea incendiilor de lichide combustibile (titei,
benzina, petrol lampant, motorina, etc.) in rezervoare, apa nu poate fi
folosita, deoarece, data fiind densitatea lor relativ mica, aceste lichide
plutesc deasupra apei si continua sa arda.
De asemenea ,nu poate fi folosita nici la stingerea incendiilor
izbucnite in zone cu instalatii electrice fara respectarea unor reguli si
masuri speciale sau la stingrea unor substante care , in contact cu apa
reactioneaza: carbura de calciu (carbidul), metale sub forma de pulberi
(aluminiu, potasiu, sodiu, magneziu).
Apa imbunatatita chimic
Pentru a spori puterea de patrundere in masa materialelor cu care
vine in contact , s-a actionat asupra tensiunii superficiale a
acesteia.Practic exista posibilitatea de a reduce semnificativ tensiunea
superficiala a apei prin tratarea sa cu diversi detergenti(Dero 73).
Apa imbunatatita chimic ete recomandabil a se folosi la stingerea
incendiilor de materiale bogate in celuloza cu sunt: lemnul, textilele,
bumbacul, hartia)
 Tabelul 1.
Denumirea subst/mat. combust.
Carburile materialelor alcaline
Nitroglicerina
Acid clorosulfic
Azotat de plumb
Peroxid de sodiu
Var nestins
Tetraclorura de titan
Hidrosulfit de sodiu
Salpetru
Carbura de Al,Ba,Cl
Fosfura de sodiu,calciu
Hidrurile metalelor alcaline si
Alcalino-pamantoase
Hidrura de sodiu si de potasiu
Cl,cesiu,potasiu,rubidiu,sodiu
Aluminiu pulbere
Magneziu titan si aliajele lor
Termit
Electron,zinc pulbere
Denumirea subst/mat. combust.
Carburile materialelor alcaline
Nitroglicerina
Pericolul in urma reactiei cu apa
Explozie prin contact
Explozie la lovirea cu jetul de apa
Reactioneaza cu apa cu explozie
Instabil,explozie la cresterea umid.peste 30%
Este posibila explozia si intensificarea arderii
Se degajeaza o cantitate mare de caldura
(peste 400 grade Celsius)
Se autoaprinde in contact cu apa
Jetul de apa in salpetru topit provoaca
aruncarea puternica in forma de explozie si
intensificarea arderii
Se descompun cu degajare de acetilena
Reactioneaza si degaja hidrura de fosfor care
se autoinflameaza in aer
Reactioneaza si degaja hidrogen
Se degaja hidrogen
Descompune apa(degajare de hidrogen)
Pericolul in urma reactiei cu apa
Explozie prin contact
Explozie la lovirea cu jetul de apa

SUBSTANTE STINGATOARE PRIN IZOLARE

Spuma
O parte din incendii nu pot fi stinse au apa, fie din cauza naturii
materialului incendiat fie din cauza reactiilor chimice care se produc in
prezenta apei.
Pentru stingerea unor astfel de incendii se foloseste spuma.
Pe suprafetele incendiate spuma actioneaza prin patura izolatoare
care se formeaza intre materia incendiata si mediul carburant,precum si
prin efectul de racire ce se produce datorita apei pe care o contine.
 Din punct de vedere al modului de producere spuma poate fi de
doua feluri:
 -spuma chimica;
 -spuma mecanica.
La randul ei spuma mecanica este de mai multe feluri:
 -spuma mecanica grea;
 -spuma mecanica cu coeficient de infoiere mediu;
 -spuma mecanica cu coeficient mare de infoiere (spuma
usoara0;
 -apa usoara (light water).
Spuma reprezinta agentul principal de stingere a lichidelor
combustibile mai usoare decat apa depozitate in rezervoare sau scurse si
acumulate in strat, in caz de avarie la depozite si instalatii tehnologice
(tancuri de combustibil, santine, separatoare, etc.).
Spuma nu poate fi folosita acolo unde este interzisa prezenta apei.
Se actioneaza cu spuma in special la:
 -stingerea lichidelor combustibile si inflamabile;
 -stingerea materialelor solide care nu reactioneaza cu
solutiile apoase ale spumelor si sarurilor;
 -protectia materialelor elementelor de constructie impotriva
caldurii radiante;
 -impiedicarea raspandirii in atmosfera a gazelor de
combustie si a vaporilor;
 -impiedicarea excesului de oxigen in zona de ardere.
Pentru a asigura o eficacitate maxima, spuma trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
 -sa aiba densitate mica,intre 0,1-0,15, care ii da posibilitatea
sa pluteasca pe suprafata lichidelor combustibile;
 -sa fie compacta abica stratul de spuma sa nu aiba spatii
goale;
 -sa fie omogena (bulele de aer sau gaze sa aiba aceeasi
marime);
 -sa fie persistenta: sa reziste minimum 30 minute fara sase
degradeze;
 -sa fie aderenta atfel incat proiectata pe materiale in plan
vertical sa se mentina pe suprafete verticale;
 -sa nu produca coroziune;
 -sa fie fluida;
 -sa aiba un coeficient de infoiere corespunzator;
 -timp de stingere minim.
 Spuma mecanica grea
Acest gen de spuma se obtine prin amestecarea unei substante
generatoare de spuma cu apa si aerul,folosind in acest scop dispozitive
speciale.
Ca spumant se foloseste SPUMOGENUL care poate fi lichid sau
praf.
Spuma mecanica actioneaza asupra focarului,ca si spuma chimica
prin efecte de izolare, racire datorita apei pe care o contine si inabusirea
in urma formarii vaporilor de apa.
Spuma cu coeficient mediu si mare de infoiere
Pentru producerea spumei usoare se foloseste un spumant special,
ceea ce constituie un dezavantaj deoarece practic si economic ar fi fost sa
se foloseasca acelasi spumant pentru toate categoriile de spuma.
Spuma usoara exercita asupra focarului de incendiu o actiune
complexa de inabusire, izolare si racire.
Efectul de inabusire a spumei usoare poate fi marit prin adaosul unei
mici cantitati de dioxid de carbon in curentul de aer al generatorului de
spuma, o astfel de spuma putand stinge incendii de alcool, acetona,etc.
Spuma usoara se poate folosi cu rezultate bune la stingerea
incendiilor la magaziile si compartimentele navei sau tancurile navelor,
in tunele , canale de cabluri, precum si la uscat in industria chimica sau
in subsolurile cladirilor, aceasta pentru ca intr-un spatiu inchis poate fi
refulata o cantitate mare de spuma.
Spuma usoara se obtine in generatoare care functioneaza pe
pricipiul ejectiei si prin folosirea unui ventilator.
Folosirea spumei usoare prezinta urmatoarele avantaje:
 -utilizarea unei cantitati minime de apa (1-2 litrii) pentru
aproximativ 1000 de litrii de spuma;
 -stingerea rapida a incendiului si impiedicarea reaprinderii;
 -lipsa actiunii corozive (spre deosebire de spuma chimica);
 -patrunderea ei in locuri greu accesibile
(tunele,canale,coridoare, pivnite);
 -lipsa unor efecte nocive asupra organismului uman.
Dezavantajele spumei usoare sunt urmatoarele:
 -greutate redusa si deci instabilitate atunci cand bate vantul;
 -pret de cost relativ ridicat;
 -dificultati la indepartarea ei dupa stingerea incendiilor (unele
tipuri de spuma infunda canalizarile);
 -distanta de actiune a geleratoarelor relativ limitata.
Apa usoara
Este o substanta stingatoare de data mai recenta,care se refuleaza
asupra unui lichid nemiscibil cu apa formand o pelicula care impiedica,
chiar si in cazul in care este foarte fina, evaporarea lichidului
combustibil. Datorita acestei proprietati se reduce concentratia de vapori
deasupra lichidului care arde,procesul de ardere se intrerupe iar
reaprinderea nu mai este posibila.
Substantele tensioactive pe baza de fluor din care se obtine apa
usoara s-au dovedit a fi foarte eficiente in stingerea incendiului,atunci
cand sunt amestecate cu substante proteinice. Se obtine o spuma fluida
si rezistenta la foc, indicata a se folosi in instalatii fixe se stingere la
tancuri si rezervoare de combustibil lichid, recomandandu-se dupa unii
specialisti din strainatate,sa se introduca de jos in sus,adica sub
suprafata incendiata.
Unul din marile avantaje ale apei usoare este compatibilitatea cu
spuma proteinica si intr-o masura oarecare cu pulberea stingatoare.
Acest mare avantaj poate fi folosit pentru realizarea unei stingeri rapide a
incendiilor, folosind procedee mixte.
Pulberi stingatoare
Pulberile stingatoare au devenit substante stingatoare de larga
utilitate.Rezultatele excelente chiar si in cazul incendiilor de proportii
produse de lichide sau gaze combustibile,posibilitatile corespunzatoare
de conservare, cat si alte insusiri ale lor, fac ca pulberile stingatoare sa
constituie substante de stingere extrem de eficace.
Componentul de baza al unor pulberi stingatoare este bicarbonatul
de sodiu, dar in afara acestora se mai fabrica pulberi pe baza de
bicarbonat de potasiu, sulfat de aluminiu, carbonat de sodiu, uree
tehnica si din diferiti compusi ai borului.
Pe plan mondial s-au stabilit trei grupe de pulberi stingatoare in
raport de natura incendiilor la care pot fi folosite:

 Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clasele B si

C adica pulberi normale;
 Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clase A ,B
sau C adica pulberi polivalente si
 Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clasa D
adica pulberi speciale.
 La noi in tara s-a fabricat o pulbere stingatoare eficace la stingerea
incendiilor din clasele B si C,pe baza de bicarbonat de
sodiu,denumita „PULVOGEN”.
Florex
Aceasta pulbere stingatoare se fabrica la noi in tara din bicarbonat
de potasiu pulvis , uree tehnica si alte substante chimice, care prezinta
caracteristici de stingere superioare pulvogenului si pulvogenului special.
Pulberile stingatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
  -eficacitate maxima la stingere, determinate de proprietatile
chimice si de gradul de dispersie;
 -fluiditate buna in conducte;
 -capacitatea de a forma un nor compact in suspensie de aer;
 -stabilitate la umezire si la intarire in cazul unei pastrari
indelungate;
 -stabilitate termica;
 -conductibilitate termica redusa.

SUBSTANTE FOLOSITE LA REDUCEREA CONTINUTULUI

DE OXIGEN
Arderea se desfasoara normal pana la un continut minim de 14-
17% oxigen.
Prin folosirea substantelor care reduc concentratia de oxigen se
micsoreaza viteza de degajare a caldurii si scade temperatura de ardere.
Metoda consta in diluarea substantelor gazoase combustibile,a
amestecurilor de vapori –aer sau a aerului care participa la ardere,cu
substante care nu intretin arderea.
Substantele de diluare cele mai intrebuintate sunt:
 -apa sub forma de abur sau fin pulverizata;
 -gazele inerte: bioxidul de carbon, azotul si gazele de ardere
preparate special in acest scop(gazulo inert).
Aburul
Pe unele instalatii aburul aste folosit la camera pompelor si pentru
inundarea tancurilor de marfa.
Efectul de stingere al aburului se bazeaza pe diluarea concentratiei
de oxigen in zona de ardere pana la o limita la care continuarea arderii
devine imposibila.
Costul scazut al aburului in raport cu alti agenti de stingere,
investitiile reduse necesare realizarii instalatiilor, simplitatea lor fac ca si
in prezent acest sistem de protectie sa fie utilizat pentru:
 -stingerea unor anumite incendii de produse gazoase, lichide
sau solide cu jeturi,pe suprafete mici sau inundarea in spatii
inchise, cu volum mai mic de 500mc;
 -limitarea posibilitatii de propagare a incendiilor-prin perdele de
abur in spacial la instalatiile tehnologicecare functioneaza la
temperaturi ridicate;
 -prevenirea incendiilor sau exploziilor-prin diluarea atmosferei
in zonele cu scapari accidentale de gaze ,sau lichide
inflamabile,in caz de avarie.
 Apa fin pulverizata
La o pulverizare fina a apei in zona de ardere,aceasta se
transforma in abur (vapori de apa) diluand substantele care participa la
ardere.
Bioxidul de carbon
Bioxidul de carbon este un gaz incolor si inodor care nu arde si nu
intretine arderea.
Bioxidul de carbon ca substanta stingatoare are urmatoarele
calitati:
 -patrunde in orificiile obiectului aprins,fiind mai greu decat
aerul;
 -este rau conducator de electricitate;
 -nu se depreciaza pe timp de conservare indelungata;
 -nu este sensibil la actiunea temperaturilor scazute;
La nave ,bioxidul de carbon se foloseste mult ca substanta
stingatoare refulata prin intermadiul instalatiilor fixe de stingere,
stingatoarele cu zapada carbonica si ca agent de vehiculare a pulberilor
stingatoare din stingatoarele cu praf si CO2.
Bioxidul de carbon are un larg domeniu de utilizare fiind indicat a
se folosi la:
 -depozite,magazii cu suprafata mica si in care nu se poate face
un control permanent;
 -masini si instalatii electrice amplasate in incaperi inchise;
 -transformatoare si generatoare electrice,tablou de distributie;
 -centrale telefonice automate;
 -incaperi de productie fara supravegherea continua a
productiei;
 -instalatii sau utilaje de mare valoare care au un rol important
economic;
 -instalatii si utilaje cu pericol de incendiu si care constituie un
pericol pentru restul instalatiilor;
 -tancuri recipiente cu lichide combustibile cu temperatura de
inflamabilitate a vaporilor scazuta ,avand un volum maxim de
500 metrii cubi;
 -compartiment masini,baleaj,magazii marfa,magazii pituri.
Azotul
Azotul poate fi folosit la stingerea incendiilor izbucnite la instalatii
tehnologice fiind refulat din instalatiile fixe de stingere sau ca agent de
vehiculare a pulberilor stingatoare din masini speciale de stins incendiu.
 Gazul inert
Gazele rezultate in urma arderilor combustibililor in caldari,
motoare sau generatoare, racite spalate si purificate sunt cunoscute in
domeniul naval sub numele generic de gaz inert.
Continutul redus de oxigen precum si concentratia mare de bioxid
de carbon si azot au dus la folosirea gazului inert ca mijloc principal de
stins incendiile din magaziile de marfuri uscate si de asemenea ca mijloc
preventiv contra izbucnirii unor incendii in tancurile de marfa ale
tancurilor petroliere.
Reducerea continutului de oxigen din tancurile prin introducerea
gazului inert se realizeaza prin doua procedee si anume:
 prin diluare-atunci cand are loc un proces de amestecare a
gazului existent in tanc cu gazul inert intridus fortat intr-un jet
care ajunge la fundul tancului;
 prin dizlocare-atunci cand gazul inert este introdus lent pe la
partea superioara ,aparand un fenomen de stratificare in care
stratul inferior de gaz din tanc se micsoreaza datorita evacuarii
lui in atmosfera.
Temperatura gazului inert introdus in compartimentul protejat
trebuie sa fie:
 -pentru tancurile de marfa,maxim 40 grade Celsius;
 -pentru magaziile de marfuri uscate ,maxim 50 grade Celsius.

SUBSTANTE STINGATOARE PRIN INHIBITIE CHIMICA

Halonii
Dintre mijloacele de stingere prin inhibitie chimica fac parte
hidrocarburile halogenate.
Eficienta unei butelii de halon 1301 este echivalenta cu patru
butelii de bioxid de carbon de aceeasi marime.
Stingerea incendiilor cu hidrocarburi halogenate se poate face cu
jet compact , jet pulverizat si ,sub forma de aerosoli.
Procesul de intrerupere a arderii se datoreste:
 -vaporizarii picaturilor de substante stingatoare;
 -amestecarii vaporilor substantei stingatoare;
 -interactiunii fizico-chimice intre vaporii de haloni vaporii de
combustibili