Tehnologia aplicarii substantelor antiseptice

1.

Lucrari pregatitoare pentru aplicarea tratamentelor de protectie

Depozitarea si uscarea lemnului

n majoritatea cazurilor, pentru aplicarea procedeelor de conservare, este necesar ca lemnul sa fie n prealabil uscat la aer (cu exceptia procedeului prin osmoz sau prin nlocuirea sevei pe la capete). n mod normal, lemnul trebuie cojit si uscat pn la umiditatea de echilibru n aer liber (15-18 %), practic ns, se accept pentru impre nare si umiditti mai ridicate (pn la !5%), deorece unele procedee de tratare nu sunt nfluentate ne ativ ntr-o msur prea mare de umiditatti de pn la !5%. "rezenta unei cantitti prea mari de ap (peste #$%) influenteaz de re ul ne ativ difuzia substantelor antiseptice n structura lemnului. %scarea lemnului se realizeaz prin stivuire. &sezarea rndurilor de stive n depozit se face pe directia de circulatie a vntului dominat, ntre stive lsndu-se un spatiu de cca. 1m pentru circulatia aerului. %scarea materialelor lemnoase destinate conservrii se poate face si n usctorii, unde procesul decur e mai putin, evitndu-se astfel infectarea si rscoacerea lemnului care se produce uneori n timpul uscrii n aer liber.

Alte prelucrri ale lemnului nainte de impregnare

nainte de aplicarea tratamentelor de impre nare, este recomandabil ca piesele de lemn s fie prelucrate complet mai ales n cazul speciilor lemnoase care nu se impre neaz total' molidul, bradul, stejarul, etc. n cazul traverselor, acestea trebuie s fie fasonate la dimensiuni exacte, iar tesiturile corespunztoare amplasrii plcutelor de sub sine s fie executate de asemenea de la (nceput, pentru a nu se (ndep)rta tocmai portiunile bine impre nate, n cazul executrii lor ulterioare. *tlpii de rsinoase trebuie cojiti nainte de impre nare (cu exceptia metodelor care necesit prezenta cojii, de exemplu' procedeul prin nlocuirea sevei), ndeprtndu-se complet si liberul, pn la primul inel anual. n cazul speciilor lemnoase reu impre nabile, pentru a mri viteza de difuzie a substantelor antiseptice, au fost propuse diferite procedee de crestare cu fierstrul sau prin urire. "entru stlpii de molid si brad s-a preconizat un procedeu de ntepare lateral (adncime de !$-!5 mm). nteparea se face n special n zona de la nivelul solului care este cea mai periclitat la putrezire. "entru a realiza o mai bun impre nare a zonei constituit din duramen, n cazul traverselor din lemn de pin, s-a ncercat un procedeu care const din executarea unor tieturi, cu pnze circulare de fierstru, pe o adncime de !,5 cm (tieturi perpendiculare pe fibre) amplasate la anumite distante.

2.

Protectia lemnului prin tratare la suprafat

+ratamentul lemnului la suprafat (pensulare sau stropire) cu substante antiseptice se aplic n cazurile n care acesta nu este expus n mare msur la de radare fiind necesar, asadar, numai o protectie limitat. ,ficacitatea este redus, deoarece orice crptur ct de fin, aprut ulterior sau o de radare mecanic a stratului superficial antiseptizat, dez oleste lemnul neimpre nat, fcndu-l apt pentru infectare. n cazul folosirii produselor uleioase ( udroane, ulei de creozot, carbolineum) pentru a obtine rezultate corespunztoare, este necesar ca lemnul s fie uscat sub punctul de saturatie a fibrei ( sub !5 %). -esi viteza de difuzie cea mai mare se realizeaz pe directie lon itudinal (paralel cu axa fibrelor), totusi, practic, de important mai mare este difuzia lateral, si anume cea radial, care urmeaz ca mrime dup difuzia lon itudinal. &ceast difuzie pe directie radial este explicabil prin prezenta celulelor de parenchim ale razelor medulare, prin care substantele pot difuza n celulele vecine (n special n lemnul trziu). .a lemnul uscat, difuzia are loc relativ mai usor pentru solutiile foarte diluate, si invers, la lemnul foarte umed, se obtin viteze de difuzie mari cu solutii mai concentrate. -up) /. *chulze radul de netezire a suprafetei joac) un rol important. &stfel, suprafetele nerindeluite absorb o cantitate mai mare de solutii apoase sau substante uleioase.

3.

Impregnarea lemnului prin metoda imersrii

0etoda impre nrii const n cufundarea inte ral a lemnului fasonat n solutia antiseptic uleioas sau apoas. 0etoda se aplic n urmtoarele variante' imersare de scurt durat, imersare prelungit si imersare dubl procedeu cunoscut si sub denumirea de bi calde-reci. a. Imersia. ,ste procedeul cel mai simplu, nlocuind cu rezultate mai bune tratarea prin pensulare sau stropire a lemnului. -urata imersiei variaz de re ul ntre 5 min si 15 min. "rocedeul se poate aplica la cald sau la rece, n cuve sau recipiente deschise. b. Bi simple, de lung durat. "rocedeul imersrii prelun ite ntr-o sin ur baie conduce la rezultate superioare imersiei fiind aplicat n practica conservrii stlpilor, traverselor sau a altor sortimente crora li se cere o durabilitate mai ridicat. -urata imersrii, care poate fi efectuat la cald sau la rece variaz de la cteva ore pn la mai multe zile si chiar sptmni. -ifuzia este de re ul, cu att mai bun cu ct durata mentinerii n baie este mai mare si cu ct temperatura solutiei este mai ridicat. -e re ul, lemnul trebuie s fie uscat n aer,cu eventualele crpturi de uscare, n special n cazul speciilor reu impre nabile, cazul molidului si bradului.

&cest procedeu sub denumirea de 12anizare aplicat la impre narea stlpilor de rsinoase cu clorur mercuric sau solutii de 3a4 5 %, clorur de zinc 5%, pentaclorfenol 5%, n motorin se execut n bazine de beton. n afar de bazine, instalatia mai cuprinde' un rezervor pentru pstrarea solutiei, vas pentru dizolvarea produselor, un compresor de aer pentru a itarea solutiei n baie, pompe pentru transportul solutiilor. "rocesul tehnolo ic de impre nare presupune parcur erea urmtoarelor etape' - se aseaz n bazin bustenii pre titi pentru impre nare, fixandu-i cu rinzi transversale pentru a impiedica plutirea lor6 - se umple baia cu solutia de impre nare, se verific periodic concentratia solutiei si se reconcentreaz dac este necesar 7nconvenientul principal al procedeului l constituie faptul c necesit o durat relativ mare de mentinere n baie a lemnului. c. Bi duble: calde-reci . "rocedeul este aplicabil att pentru solutii apoase, ct si pentru cele uleioase. "rima baie se nclzeste la temperatura maxim admisibil (n functie de natura solutiei produsele uleioase peste 1$$ 8). n a doua baie, n care se introduce apoi lemnul, temperatura trebuie s fie cu 5$-9$ 8 mai mic, pentru a realiza, prin aceast scdere a temperaturii, o stare de vacuum partial n cavittile celulare. n cazul solutiilor apoase temperatura acestei bi este de #5-5$ 8, iar n cazul celor uleioase mult mai mare. *-a mentionat faptul c starea de vacuum creat n lemn pus mult vreme numai pe seama rarefierii si eliminrii partiale a aerului din lemn, are loc si ca urmare a schimbrii tensiunii vaporilor din cavittile celulare. -in analiza fenomenelor care au loc n acest caz s-a vzut c difuzia poate fi favorizat prin ridicarea temperaturii de nclzire n prima baie si descresterea temperaturii n baia a doua. n aceasta din urm, temperatura nu trebuie s fie prea sczut, pentru a nu se mri viscozitatea impre nantilor (n special la cele uleioase), fapt care ar actiona ne ativ asupra difuziei. +emperatura optim de lucru este de 1!5 8. 7mpre narea se realizeaz astfel' n prima baie (baia cald) piesele de lemn sunt mentinute pn la nclzirea lor complet si a eliminrii apei si aerului din ele. -urata de tratare fiind functie de rosimea pieselor, de umiditatea acestora si temperatura de re im. -up aceast etap, cu ajutorul unui dispozitiv mecanic, piesele sunt trecute, rapid n cea de-a doua baie care contine acelasi impre nant ca si prima baie, temperatura fiind ns cu 5$-9$ 8 mai sczut. n aceast baie piesele se mentin pn ce ajun prin rcire la temperatura de re im, timp n care se realizeaz si starea de vacuum n interior. 0etoda poate fi aplicat n trei variante' dou bi si un sin ur rezervor de alimentare (varianta 1), o baie si dou rezervoare de alimentare (varianta !) sau o sin ur baie si un sin ur rezervor (varianta #). n prima varianta, n timpul procesului de impre nare, materialul lemnos este deplasat dintr-o baie n cealalt, ambele bi avnd serpentine de nclzire pentru a se realiza dou temperaturi diferite. n cel de-al doilea caz, piesele de lemn rmn n aceeasi baie schimbndu-se numai solutia de impre nare. n cea de-a treia variant, impre nantul se aduce la temperatura corespunztoare bii reci prin rcire pe loc. : variant a procedeului o constituie nclzirea si eventual chiar uscarea initial a lemnului ntr-un cmp electric, cu ajutorul curentilor de nalt frecvent, (nlocuindu-se astfel baia cald). -up) aceast) faz), care este de foarte scurt) durat, lemnul poate trece direct n baia a doua (baia rece), n care datorit scderii temperaturii si a vacuumului creat, se realizeaz impre narea. &dsorbtia se realizeaz numai n aceasta din urm faz. "rocedeul prezint avantajul c se scurteaz durata nclzirii (cteva ore) si uscarea se realizeaz de la centru spre periferia pieselor de lemn, fr a cauza aparitia de tensiuni interne. &stfel, se poate elimina perioada de uscare natural sau artificial.

4.

Impregnarea lemnului n picioare

7mpre narea se realizeaz n vederea obtinerii unui lemn colorat precum si pentru protectia acestuia contra putrezirii si a focului. "rocedeul const n introducerea substantelor de impre nare n arborele viu, folosind forta de absorbtie a coronamentului. "entru aceasta, substantele respective se introduc prin orificii speciale practicate n partea inferioar a trunchiului arborelui, n asa fel nct s vin in contact cu seva ascendent. :peratiile care se execut la aplicarea acestui procedeu n cazul arborelui n picioare sunt' - inelarea arborelui n picioare (#$-5$ cm) - practicarea unor canale transversale pe ltimea alburnului - fixarea n aceste orificii a unor tuburi, le ate de recipientele de alimentare cu impre nant (recipientele se suspend de arbore). *olutiile de impre nare ptrund astfel n arbore de unde sunt antrenate de sev si duse n vasele si traheidele lemnui. -iametrul canalelor influenteaz n mare msur cantitatea de solutie ce poate fi absorbit de arbore. "entru mesteacn' - la 1! mm capacitatea de absorbtie !-# . - la 1; mm capacitatea de absorbtie 1$-15 . - la !5 mm capacitatea de absorbtie !$ . - la #5 mm capacitatea de absorbtie 5$ . *uspendarea rezervoarelor se face la 1,$-1,5 m, deasupra nivelului canalelor. &rborele absoarbe numai solutiile perfecte, fr suspensii. <radul de adsorbtie a solutiilor depinde si de natura impre nantilor. &rborele continu s absoarb substante toxice pn la o pierdere total a frunzelor. -urata impre nrii este de !-# zile, timp n care arborele absoarbe cantitatea prescris.

5.

Impregnarea lemnului prin nlocuirea se ei

&cest procedeu este folosit n special pentru impre narea stlpilor de rsinoase cu solutii de sulfat de cupru. "rocedeul realizeaz o eliminare total a sevei si const n urmtoarele operatii' /ustenii necojiti adic cu coaja si liberul intacte, se reteaz proaspt la ambele capete. .a unul din capete se fixeaz un dispozitiv etans pe circumferinta busteanului

7mpre nantul ptrunde n directia axial n lemn, nlocuind treptat seva din zona de alburn, care este mpins afar pe la captul subtire. 7mpre narea se termin n momentul n care impre nantul apare la captul subtire al bustenilor. -urata de impre nare depinde de lun imea bustenilor. "ractic pentru o presiune hidrostatic de o atm, se calculeaz o durat de circa 5 h pentru fiecare metru de bustean. "rocedeul trebuie aplicat de preferint imediat dup sectionarea bustenilor sau cel mai trziu dup 8-15 zile. n ultimul timp, n afar de sulfat de 8u se mai folosesc solutii de' fluorur de sodiu (!,=%), triolit precum si amestecuri de sruri (fluorura de potasiu !5%>bicromat de potasiu #$%>arsenit de potasiu #1%>carbonat de potasiu 15%>dinitrofenol 1%). -intre perfectionrile acestui procedeu experimentat industrial se mentioneaz' 1. &plicarea vacuumului la captul subtire al bustenilor concomitent cu executarea presiunii la captul ros. 2. 7mpre narea prin aplicarea de vacuum la ambele capete si cufundarea concomitent a busteanului decojit ntr-o baie cu solutia de impre nare. 3. 7mpre narea prin aplicarea de vacuum la capete si presiune n rest, ntr-un cilindru de impre nare nchis.

6.

!etoda de impregnare a lemnului prin metoda acuum-presiune n cilindru nchis

0etoda este cea mai utilizat pn azi la conservarea lemnului. *uperioritatea metodei const n posibilitatea realizrii unei difuzii si repartitii mai bune a solutiilor antiseptice n masa lemnului. +otodat, se poate dirija si controla mai si ur procesul de impre nare (n functie de radul de protectie urm)rit."rocedeele elaborate necesit n schimb instalatii mai costisitoare. 0etoda se aplic prin trei procedee, n functie de felul n care se realizeaz vacuumul si presiunea si n functie de cantitatea de solutie ce urmeaz a fi impre nat.

Procedeul absorbtiei totale sau procedeul Bethell.

&cest procedeu, denumit si cu celule pline, const n impre narea lemnului prin aplicarea unui re im de vacuum initial, urmat de depresiune. n acest scop lemnul se introduce ntr-un cilindru de impre nare nchis ermetic, tip autoclav, din care cu ajutorul unor pompe se evacueaz aerul. n acest fel, se elimin n parte si aerul din cavittile celulare ale lemnului, usurnd ptrunderea soluiilor de impre nare. -up un anumit timp de la atin erea vacuumului prescris (minim 9$$ mm ? ), mentinndu-se aceast stare de vacuum, se admite n cilindru solutia de impre nare, care n continuare este comprimat pn la atin erea presiunii de re im ;-1! atm. %tilizarea unor presiuni mai mici de ; atm, sunt n detrimentul difuziei si uniformittii impre nrii, conducnd totodat la prelun irea excesiv a duratei de tratare. "resiuni mai mari de !5 atm nu sunt, n eneral admise pentru impre nare.

"ig. #. Diagrama impregnrii lemnului prin procedeul absorbtiei totale, utiliznd soluii apoase: 1-2 realizarea vacuumului, 2-3 mentinerea vacuumului, 3-4 restabilirea presiunii atmosferice prin absorbtia solutiei n cilindru, 4-5 ridicarea presiunii lichidului, 5-6 mentinerea presiunii de regim, 6-7 scderea presiunii si evacuarea lichidului

*olutiile de impre nare sunt (nc)lzite (n functie de natura acestora, (ntre 9$ si 1$$ 8. "entru solutii uleioase temperatura este de 11$-1!$ 8. n comparatie cu celelalte procedee durata impre nrii este mai scurt' !-# h la traversele de pin, #-5 h la stlpii de pin, 9-; h la traverse de fa . n aceast variant de lucru consumul de solutie este relativ mare si nu poate fi micsorat fr a influenta uniformitatea impre nrii. -in acest motiv procedeul este aplicabil n special n cazul impre nrii cu solutii apoase. "entru a deveni economic procedeul n cazul substantelor uleioase se recur e, la utilizarea unui diluant (diluant petrolier), n special pentru uleiul de creozot si de antracen. "rocedeul impre nrii totale aplicat n tara noastr cu ulei de creozot sau cu ulei de antracen se deosebeste de procedeul /ethell propiu-zis, prin aplicarea final a unui vacuum de aceeasi valoare (cca. 9$$ mm ? ). @acuumul are drept scop, printr-un proces de refulare, s permit recuperarea unei prti din impre nant aflat n lemn si care s-ar pierde, scur ndu-se ulterior pe la capetele traverselor, n balastul de sub acestea.

"ig.$. Diagrama impregnrii lemnului prin procedeul absorbtiei totale si cu acuum final: 1-2 realizarea vacuumului, 2-3 mentinerea vacuumului, 3-4 restabilirea presiunii atmosferice prin absorbtia solutiei n cilindru, 4-5 ridicarea presiunii lichidului, 5-6 mentinerea presiunii de regim, 6-7 scderea presiunii, 7- golirea cilindrului, -! realizarea vacuumului final, !-1" mentinerea vacuumului, 1"-11 revenirea la presiunii &cest procedeu se aplic n mod curent pentru impre narea stlpilor de rsinoase cu substante uleioase, realizndu-se n cazul lemnului bine uscat la aer liber, o impre nare corespunztoare a zonei exterioare de circulatie a sevei (pe o ltime de $,5-1,5 cm), nu ns a zonei centrale aproape de mduv. 7n fi . 5.#. se prezint) o instalaAie de impre nare prev)zut) cu cilindru de prenclzire si manipulare a uleiului b amplasat la un nivel superior, fat de cilindrul de impre nare.

"ig.%.&. #nstalatie de impregnare cu cilindru de prenclzire$ a-cilindru de impregnare, b-cilindru de nclzire, c-vas de msur, d-rezervor de aer comprimat, e-recipient de vid, f-condensator, g-pomp pentru lichide, h-pomp pentru aer, i-pomp vid.

:peraiile tehnolo ice sunt urmtoarele' 1. -in rezervor se pompeaz ulei n cilindrul de nclzire b, prevzut cu serpentine pentru abur, s. n acest scop se deschid robinetele B1, B! si B# si se pune n functiune pompa de creozot, . -up umplere, robinetele se nchid din nou. 2. -up ce n cilindrul de impre nare a s-a ncrcat materialul lemnos si instalatia a fost nchis ermetic, se realizeaz vacuumul initial (9$$ mm ? )6 n acest scop se deschid robinetele B5 si B5 si se pune n functiune pompa de vid, i, care este n le tur cu cilindrul de impre nare prin intermediul vasului de vid, e si al condensatorului, f. 8ondensatorul are rolul de a retine vaporii de ap si de a rci aerul scos din cilindru, nlesnind astfel realizarea vacuumului. -up trecerea timpului de mentinere a vacuumului se nchid robinetele respective si se opreste pompa. 3. *e trece uleiul de impre nare nclzit din cilindrul, b, n cilindrul, a, prin cdere liber si sub vacuum. n acest sens, se deschid robinetele B!, B9, B# si la sfrsit B;. -up umplerea cilindrului de impre nare, se nchid toate robinetele. 4. *e ncepe comprimarea lichidului de impre nare n cilindrul de impre nare n care scop, se deschid robinetele B8, B=, B1$, B11, B1! si prin intermediul rezervorului de aer comprimat ,d, se pune (n funcAiune pompa de aer, b. "resiunea se ridic pn la valoarea prescris (8-1! atm) si se mentine pn ce se realizeaz absorbtia de ulei prevzut pentru sortimentul de lemn care se impre neaz. 5. *e evacueaz uleiul din cilindrul de impre nare, a trecndu-l n cilindrul de nclzire, b. n acest scop se deschid si robinetele B1# si B#. "entru deplasarea uleiului se poate folosi si aerul comprimat, caz n care se deschid robinetele B8, B15 si se pune n functiune compresorul de aer. 9. @acuumul final se realizeaz, ca si cel initial, deschiznd robinetele B5 si B5 si punnd n functiune pompa de vid, i. Bobinetele se nchid dup realizarea vacuumului. ;. *e restabileste presiunea n cilindrul de impre nare prin deschiderea robinetului B;. 8. *e oleste cilindrul de uleiul recuperat prin deschiderea robinetului de scur ere B15.

Procedeul absorbtiei limitate

&cest procedeu cunoscut si sub denumirea de Bpin , dup numele autorului, conduce la o absorbtie mai redus si anume la cantitatea strict necesar impre nrii peretilor celulari, cavittile celulelor rmnnd oale la sfrsit. n felul acesta impre narea rmne calitativ corespunztoare, eliminndu-se cantitatea de impre nant aflat n exces, prin folosirea aerului sub presiune introdus initial n lemn. "rocesul se desfsoar ca si n cazul procedeului denumit dublu Bpin dup cum urmeaz' .a nceput, lemnul introdus n cilindrul de impre nare este supus la o presiune cu aer comprimat de 1-5 atm, pentru o durat de cca. #$ min. n continuare, fr a ntrerupe sau reduce presiunea, se introduce lichidul de impre nare pn la umplerea cilindrului, ridicnd presiunea pn la valoarea prescris (;-8 atm). -urata mentinerii presiunii se re leaz n functie de absorbtia necesar. *e reduce apoi presiunea pn la zero, se evacueaz lichidul si se creeaz un vacuum final n cilindrul de impre nare (9$$ mm ? , timp de cca. 15 min). -atorit presiunii initiale de 1-5 atm, aerul aflat n cavittile celulare ale lemnului se seste partial comprimat n momentul n care solutia de impre nare ncepe s ptrund n lemn. n felul acesta, se creeaz o tensiune de vapori care, la sfrsit, cnd se evacueaz impre nantul, prin relaxare refuleaz surplusul de lichid aflat n cavittile lemnului. .a aceasta contribuie si vacuumul final, realizat dup evacuarea lichidului. Cn felul acesta, (n lemn r)mDne numai lichidul care a p)truns n peretii celulari sau care ud suprafetele interioare ale acestora. "rocedeul este economic, reducndu-se considerabil consumul de creozot, fr a micsora adncimea de difuzie si uniformitatea impre nrii. -ac procesul se repet se repet se numeste dublu Bpin . Bepetarea ciclului are drept scop mbuntirea difuziei si repartitiei uleiului de creozot n lemn.

"ig.%. Diagrama impregnrii lemnului cu ulei de creozot prin procedeul absorbtiei limitate, repetat 'dublu (ping):1-2 realizarea presiunii initiale a aerului, 2-3 mentinerea presiunii initiale a aerului, 3-4 introducerea uleiului si ridicarea presiunii, 4-5 mentinerea presiunii uleiului, 5-6 revenirea la presiunea atmosferic, 6-7 golirea cilindrului, 7- realizarea vacuumului, -! mentinerea vacuumului, !-1" revenirea la presiunea atmosferic %procesul se repet&.

.emnul uscat n aer se introduce n cilindrul de impre nare 1 n care, dup nchiderea etans a capacului, se creeaz cu ajutorul pompei de aer "1 presiunea iniial de aer 5 atm. &ceeasi presiune se seste si deasupra lichidului de impre nare din vasul tampon ! amplasat de re ul la un nivel superior, caz n care ventilele @1, @! si @# sunt deschise (4i . 5.) n ambele vase, 1 si ! presiunea fiind e al, lichidul de impre nare se deplaseaz numai datorit diferentei de nivel. n faza urmtoare, se nchid ventilele @5, @5 si se deschide ventilul @9 prin care uleiul de creozot, presat cu pompa "!, trece din vasul de msur # n cilindrul de impre nae 1. 8resterea presiunii continu pn la atin erea valorii de re im (8-15 atm) si pn la realizarea absorbtiei uleiului indicat de vasul de msur, prin indicatoarele de nivel.

"ig.*. #nstalatia de impregnare a lemnului cu ulei de creozot

Procedeul absorbtiei semi-limitate

&cest procedeu se caracterizeaz prin lipsa perioadei initiale de comprimare a aerului n cilindrul de impre nare, procesul ncepnd prin umplerea cilindrului cu solutie sub presiune atmosferic. *e ridic apoi presiunea lichidului pn la presiunea de lucru (aerul din cavittile celulare fiind comprimat) dup care urmeaz evacuarea lichidului din cilindru si realizarea vacuumului final. n acest fel, datorit vacuumul final, o parte din excesul de impre nant este refulat, reducndu-se astfel absorbtia aerul comprimat initial se destinde, mpin nd excesul de ulei . Becuperarea este mai redus n comparatie cu cea realizat prin procedeul absorbtiei limitate, lipsind perioada de comprimare initial a aerului. "e aceste considerente absorbtia se consider semi-limitat.

7.

Impregnarea lemnului prin osmoz

"rocedeul cunoscut sub aceast denumire se bazeaz pe presiunea osmotic, care ia nastere ntre solutia suprasaturat aplicat sub forma unei paste pe lemnul umed si lemn. "resiunea osmotic este cu att mai mare cu ct concentratia srii este mai ridicat, influentnd direct viteza de difuzie. "rocesul se aplic pe lemnul verde dup cojire, utilizndu-se o past, prin pensulare urmat de stivuirea pieselor de lemn fr spatii si acoperirea cu nvelituri impermeabile (carton udronat). n felul acesta se mpiedic uscarea lemnului. -urata impre nrii #-5 luni.

"ig.+. Diagrama impregnrii lemnului prin procedeul absorbtiei semi-limitate: "-1 umplerea cilindrului cu lichid de impregnare, 1-2 ridicarea presiunii, 2-3 mentinerea presiunii de regim, 3-4 revenirea la presiunea atmosferic, 4-5 golirea cilindrului de lichid, 5-6 realizarea vacuumului, 6-7 mentinerea vacuumului, 7- revenirea la presiunea atmosferic.

Protectia lemnului prin procedeul banda,elor face parte din cate oria procedeelor care se bazeaz pe difuzie si este aplicat ndeosebi pentru protejarea stlpilor de telecomunicatie. "rotectia cu bandaje apr stlpul n re iunea cea mai periclitat (partea din pmnt, vrfurile sau re iunea mbinrii) si poate fi aplicat chiar n timpul utilizrii stlpului. "e baza cercetrilor privitoare la repartitia umidittii ntr-un stlp n ropat s-a stabilit c bandajul nu trebuie aplicat la nlime mai mare de 1$ cm deasupra solului, deoarece umiditatea lemnului scade repede spre partea superioar. &stfel, bandajul se aplic pe o portiune de 5$ cm avnd 1$ cm deasupra solului. 3umai n terenurile mlstinoase sau inundabile, bandajul trebuie s se ridice pn la !$ cm deasupra solului. -atele experimentale au demonstrat c antisepticele ptrund bine n lemn n cazul n care acesta are o umiditate mai mare de 5$% si n special n straturile exterioare care vin n contact cu bandajul. -e re ul se obtine o umiditate de 5$-=$% n alburn si !8-#$% n duramen.
8.

Impregnarea lemnului prin in,ectare sau prin g-urire

"rocedeul cunoscut si sub denumirea de 8obra a fost aplicat n special la protectia stlpilor de telecomunicatie n zonele de n ropare n pmnt. "rocedeul const din nteparea lemnului cu ajutorul unui ac tubular, prin care se preseaz apoi solutia antiseptic. &cul ptrunde 9-; cm n adncime fiind apsat cu ajutorul unui brat de pr hie, acesta servind totodat si ca rezervor pentru solutie. ntepturile se realizeaz pe o nltime de cca. 9$ cm. *rurile folosite sunt' fluorura de sodiu, dinitrofenolat de sodiu, trioxid de &s. &ceste solutii venind n contact cu lemnul umed, produc o presiune osmotic mare, sub influenta creia sarea difuzeaz n lemn. "rocesul dureaz 5-9 luni, n functie de anotimp si de umiditatea lemnului, care trebuie s fie mare, cca. #$ %.

.. /ubstante cu proprietti insecticide

-up modul cum exercit actiunea toxic aceste produse se mpart n trei cate orii' produse toxice de nutritie (in estie), de respiratie si de contact. %nele din produsele cunoscute si folosite curent la conservarea lemnului sunt n acelasi timp fun icide si insecticide. &cestea sunt substantele pe baz de arsen, fluor, mercur, cupru sau care fac parte din rupa celor cu continut de fenoli si derivati clorurati sau nitrati ai fenolului. DDT, p-p diclor difenil tricloretan . *e utilizeaz ca insecticid pentru combaterea '(ctus parallelipipedus si '. planicollis cu o solutie de 5%. .emnul uscat se poate trata pentru protectie cu 5% --+ n amestec cu alte insecticide (!% clordan sau $,5% lindan) n solutii uleioase. 010, he2aclorciclohe2an. @aloarea insecticid se realizeaz pe cale de nutritie si contact. *e utilizeaz la combaterea insectelor xilofa e ( '(ctus ). "rin separarea industrial a izomerului n stare pur (== %) se obtine un produs numit lindan, cu eficacitatea insecticid mult mai mare. 1lordanul , octaclor-endometilen-tetrahidrinden, este un produs cu actiune insecticid care actioneaz prin contact, nutritie si respiratie, caracterizat printr-o actiune lent ns de rezistent prelun it. *e utilizeaz uneori n amestec cu alte insecticide mai puternice (ex. .indan). Aldrina si dieldrina , sunt foarte stabili fat de alcalii putnd fi utilizati att n mediu acid ct si alcalin. 1lornaftalina este fun icid si insecticid cu denumirea E2lamon si actioneaz pe calea respiratiei, nutritiei sau contactului. 3u este lavabil. -in insecticidele de respiratie cu aplicatie practic se mentioneaz' /ulfura de carbon, 1/ ucid larvele de insecte prin asfixie. +ratarea pentru dezinfectare trebuie fcut n ncperi bine nclzite utiliznd 15$-!$$ Fm spatiu la 18 8 si #5$-5$$ Fm la 1! 8. 0entinerea este de #9-58h n vapori de 8* . *e utilizeaz pe scar mare si n a ricultur n amestec cu 88l. P-diclorbenzenul, este un produs solid care se volatilizeaz usor si se utilizeaz mpotriva insectelor xilofa e si acelor din sol, precum si pentru combaterea moliilor din haine, blnuri, etc.

Procedee de tratare a lemnului contra insectelor

"entru combaterea insectelor xilofa e din lemn se utilizeaz si procedeul tratrii lemnului cu aer fierbinte precum si azarea. Procedeul tratrii cu aer fierbinte s-a dovedit n practic a fi mai eficace la combatere dect cel pe cale chimic. +emperatura optim de tratare este de 55 8 la care oule, larvele si insectele sunt distruse, durata de mentinere a lemnului fiind 9-8 h. 3azarea lemnului , se aplic industrial pentru combaterea insectelor xilofa e instalate n lemn.-intre produsele cele mai eficate se mentioneaz' acidul cianhidric (pentru combaterea )(lotrupes ba(ulus& ,bromura de metil (pt '(ctus parallelipipedus ). .a obiectele de mare valoare (mobil, obiecte de art, etc) combaterea insectelor se poate face prin introducerea insecticidelor n aleriile insectelor utiliznd n acest scop pipete.