Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
trunchi, iar canalele rezinifere, in numar mai mare, sunt mai reduse ca dimensiuni.
Mai mult, lemnul din crengi are o densitate mai ridicata decat lemnul din trunchi.
Intr-o faza preliminara a cercetarii s-au realizat determinari ale densitatii
lemnului din trunchi si din crengi. Rezultatele obtinute au aratat ca, pentru specia
studiata (molid) densitatea absoluta (a lemnului anhidru) a lemnului din crengi
este de 1,52 2,33 mai mare decat a lemnului din trunchi, respectiv de 1,49
2,25 mai mare in cazul densitatii conventionale.
In vederea determinarii prelucrabilitatii comparative a lemnului din trunchi
respectiv crengi, s-au efectuat masuratori ale puterii consumate in timpul ferastruirii
cu panza circulara si al frezarii cilindrice. Experimentele s-au realizat pe o masina
normala de frezat tip MNF 10, de productie romaneasca. Masuratorile au fost
efectuate cu ajutorul unui sistem de achizitie de date (DAQ) format din: traductor
trifazic de putere activa tip Sineax P530, placa de achizitie de date tip Velleman
Instruments si un calculator PC Intel Pentium IV.
Datele experimentale obtinute prin masuratori au fost prelucrate cu ajutorului
programului MICROSOFT EXCEL 2002 sub WINDOWS XP si s-au obtinut
urmatoarele concluzii :
rezistenta specifica la ferastruirea lemnului din crengi (perpendicular pe
fibre) este aproape dubla (aprox. de 1,9 ori mai mare) decat cea stabilita
pentru lemnul din trunchi;
rezistenta specifica la frezarea lemnului din crengi (perpendicular pe fibre)
este de circa 1,5 ori mai mare (respectiv de 1,50 ori mai mare pentru
h=1mm, de 1,48 ori pentru h=2mm si de 1,52 ori pentru h=3mm) decat cea
stabilita pentru lemnul din trunchi;
modul de prelucrare - lemnul din crengi este de 1,5 1,9 ori mai greu de
prelucrat decat lemnul din trunchi.
c) Studiu privind un nou tip de panou compozit din lemn
Textura reprezinta aspectul macroscopic al dispunerii elementelor anatomice de
structura ale lemnului (parenchim, vase, raze medulare etc.). In functie de planul de
taiere al lemnului fata de directia fibrelor (radial, tangential sau transversal), textura
prezinta aspecte diferite.
In constructia mobilierului sau altor produse din lemn, textura transversala este
intilnita aleator pe piese de mobilier din lemn masiv, constructii din lemn, porti, usi
etc. Utilizarea lemnului cu textura transversala a mai fost abordata de catre artizanii
chinezi, care au realizat in trecut piese de mobilier de arta, placate cu lemn cu textura
transversala, iar in ultimii ani s-a realizat si parchet lamelat avand textura
transversala.
Cercetarea in domeniu are un pronuntat caracter de noutate si originalitate,
referindu-se la panouri compozite din lemn cu textura transversala, destinate pieselor
de mobilier sau altor produse finite din lemn, avand in vedere estetica deosebita pe
care o ofera textura transversala.
1. Obiectivele cercetarii intreprinse:
conceperea si experimentarea unei tehnologii neconventionale de fabricare a
panourilor compozite din lemn cu textura transversala pentru mobila sau alte utilizari;
conceperea si experimentarea structurii compozite a panourilor din lemn cu
textura transversala;
identificarea unor specii din lemn deosebit de valoroase, care prin forma si
dimensiunile specifice nu au putut fi folosite pina acum in fabricarea mobilei (tisa,
trandafir, maslin, ienupar, par etc.);
reciclarea unor resturi de lemn valoros rezultate in tehnologiile de utilizare ale
lemnului (mobila, furnire estetice), cum sunt: speciile tropicale si anumite specii
indigene (nuc, stejar, paltin etc.);
realizarea unor panouri din lemn pentru mobilier de arta cu un design unicat,
deosebit de valoros din punct de vedere estetic;
reducerea consumului de lemn masiv valoros la fabricarea mobilei.
2. Structura placilor compozite din lemn cu textura transversala este
determinata de:
specia lemnului din care sunt produse placutele cu textura transversala;
grosimea si suprafata placutelor;
destinatia panoului in structura piesei de mobilier;
planeitatea si stabilitatea planeitatii panoului;
dimensiunile panoului (grosime si suprafata).
3. Materia prima
Orice tehnologie noua de fabricatie a unui produs trebuie sa dispuna, pe langa
conditiile de fezabilitate si economicitate, de o baza de materie prima cat mai
specifica, respectiv sa nu intre in concurenta cu alte tehnologii, sau numarul acestora
sa fie cat mai redus.
In cazul tehnologiei de fabricare a panourilor compozite din lemn cu textura
transversala (PATEXT) baza de materie prima este foarte larga.
Sortimentele de materie prima destinate producerii placilor cu textura
transversala din care se vor realiza lamelele decorative din structura panoului sunt
determinate de o serie de caracteristici ale lemnului, astfel:
caracteristicile de structura macroscopica ale lemnului;
caracteristicile fizice, mecanice, tehnologice ale lemnului;
constituentii chimici ai lemnului;
defectele lemnului, care pot influenta pozitiv textura transversala, precum si
defecte care nu sunt admise de placutele cu textura transversala.
Studiul elaborat poate contribui la orice strategie sau scenariu, iar pentru
realizarea pachetului de tehnologii specifice prezentate, acestea necesita sa fie
actualizate permanent cu elementele de piata in domeniul salariilor, preturilor de
achizitie a utilajelor, costul de executie a drumurilor si pretul lemnului in diferitele
sale forme sau stadii.
f) Civilizatia lemnului in Romania privind mestesugurile si mobilierul laic
Arta populara romaneasca a prelucrarii lemnului ocupa un loc important in
complexul structurii europene de veche traditie. Realizarea unei enciclopedii digitale
constituie tehnica cea mai buna de pastrare a metodelor traditionale de prelucrare a
lemnului, de instruire si cultivare a acestor mestesuguri. Au fost realizate studii si
cercetari privind metodele traditionale de prelucrare a lemnului pentru mobilierul
traditional romanesc (laic, religios) si obiectele artizanale din lemn si a altor produse
finite din lemn, precum si tehnicile de prelucrare abordate de mesterii populari de-a
lungul timpului.
Mobilierul taranesc surprinde datorita frumusetii si ingeniozitatii, precum si
prin solutiile adoptate de mesterul anonim in ceea ce priveste; prelucrarea, montarea,
finisarea si ornamentarea abordata. La inceputul secolului al XVIII-lea mobilierul
taranesc era conceput si realizat cu precadere pentru mobilarea caselor domnesti sau
boieresti cat si a lacasurilor bisericesti si manastiresti. Piesele de mobilier
reprezentative precum: lavita (care devine mai tarziu banca cu spatar), patul, masa,
scaunul, blidarul, cuierul, lada de zestre, dulapul de perete, realizate de mesterii
tamplari, au imbinari ingenioase, uneori numai in cuie de lemn, sisteme constructive
simple, perfect adaptate destinatiei piesei, atestand existenta unor traditii de
constructie indelung practicate si armonizate, perfect cu bogatia si varietatea
cromatica a tesaturilor, broderiilor, ceramicii, icoanelor, cat si elementelor decorative
reprezentative interioarelor taranesti. Materia prima frecvent utilizata este cheresteaua
de fag, stejar, gorun, paltin, brad, etc.
Cercetatorii au pus in evidenta prelucrarea artistica a lemnului, realizarea de
creatii originale in ornamentica si stilistica, acestea constituind o preocupare constanta
de-a lungul secolelor. Lemnul a fost prelucrat artistic de om inaintea lutului, fiind
astfel, materialul asupra caruia s-au imprimat primele insemne decorative. La
inceputul secolului al XX-lea, pe teritoriul tarii noastre se infiinteaza si primele scoli
de arte si meserii, ai carei absolventi isi deschid propriile ateliere specializate in
prelucrarea lemnului. Existau mesteri tamplari specializati in executia mobilierului
traditional romanesc, marea majoritate a acestora fiind organizati in asociatii
familiale, unde acest mestesug poate fi transmis din tata in fiu generatiilor viitoare.
Mestesugul prelucrarii traditionale a lemnului este practicat pe meleagurile
romanesti din cele mai vechi timpuri, exprimand preocuparea si aptitudinile
mesterilor populari pentru modelarea si prelucrarea lemnului in majoritatea zonelor
sau mai multe rame la care se pot atasa tablii cu grosimi diferite, incastrate pe uluce,
din diferite materiale ecologice, subtiri si Ia care nu mai este necesara furniruirea
canturilor aceste panouri avand numai functia estetica si economica. Datorita
stabilitatii foarte mari a corpurilor cu structura de rezistenta fusiforma pe cadre se pot
folosi usi aplicate, usi incastrate, usi semiincastrate, usi glisante etc.
Mobilierul corp cu structura de rezistenta fusiforma, pe cadre, din lemn masiv sau
alte materiale ecologice se poate executa direct in magazin, din elemente tipizate,
devenind cu adevarat mobilier la comanda personalizat. Acest mobilier din lemn
masiv sau alte materiale ecologie poate fi foarte ieftin, sau foarte scump in functie de
materialele folosite si a imaginii estetice create.
POSIBLITATI DE REDUCERE A COSTURILOR LA MOBILIERUL CORP CU
STRUCTURA DE REZISTENTA FUSIFORMA PE CADRE DIN LEMN MASIV
1. Rama spate si elementele de legatura se pot executa din elemente scurte imbinate in
dinti, din specii mai putin valoroase si din cherestea subscurta
2. Structura de rezistenta se poate executa din lemn compozit, fasalex sau alte
materiale ecologice
3. Reducerea operatiilor tehnologice prin aschiere
4. Reducerea cheltuielilor de transport
5. Tipizarea elementelor si ansamblelor
EVOLUTIA SI TENDINTA PIETELOR PENTRU MOBILIERUL CORP
1. produse ecologice si sanatoase
2. produse la comanda personalizate
3. produse estetice, usoare si ieftine.
Mobilierul corp cu structura de rezistenta fusiforma, pe cadre din lemn de brad
sau alte specii ieftine, plus lemn compozit poate ajunge la jumatate de pret fata de cel
cu structura din PAL melaminat. Pretul si greutatea redusa a acestui mobilier va
duce la cresterea exportului in special pe piata Rusiei, unde taxa vamala la
mobilier este la kilogram. Sistemul constructiv permite valorificarea speciilor cu
diametre mici si care in prezent constituie lemn de foc. Sistemul constructiv brevetat
permite exportul si interzice importul. Acest sistem se poate aplica la bucatarii,
dormitoare moderne si stil, biblioteci, pentru mobilier casnic, hotelier, naval etc.
Nota: Informatii preluate si prelucrate de la Conferinta nationala CercetareDezvoltare-Productie organizata de Institutul National al Lemnului Bucuresti (0405 septembrie 2008 ROMEXPO cu ocazia BIFE 2008)