Fiabilitatea este o disciplina din domeniul ingineriei care utilizeaza cunostinte

stiintifice pentru asigurarea unor performante ridicate ale functiilor unor performante
ridicate ale functiilor unui echipameny , intr-un anumit interval de timp si conditii de
exploatare bine precizate.Aceasta include proiectarea , abilitatea de a intretine , de a testa
si a mentine echipamentul la parametri acceptabili pe toata durata ciclului de viata.
Fiabilitatea unui echipament este descrisa cel mai bine de pastrarea
performantelor acestuis in timp.Performantele de fiabilitate ale unui echipament sunt
concretizate in faza de proiectare prin alegerea judicioasa a arhitecturii rchipamnetului , a
materialelor , a procesului de fabricatie , a componenetelor atat soft cat si hard urmate
de verificarea rezultatelor obtinute in urma simularilor si a testelor de laborator.
Fiabilitatea este un atribut al echipamentelor care nu trebuie
ignorat.Caracteristicile de fiabilitate reprezinta ingredientele critice pentru o activitate
de proiectare a echipamentelor industriale.Este de preferat sa se tina cont de aspectele
legate de fiabilitate inca din faza de proiectare dar sa nu se faca acest lucru in speranta ca
lucrurile vor merge bine.
Fiabilitatea este unul dintre parametrii determinanti pentru competivitatea unui
produs intrucat gradul de vandabilitate creste semnificativ pentru produsele fiabile.
Principalele obiective ale fiabilitatii sunt:
-studiul defectiunilor echipmentelor ( al cauzelor , al proceselor de aparitie si
dezvoltare si al metodelor de combatere a defectiunilor);
-aprecierea cantitativa a comportarii echipamentelor in timpul exploatarii in
conditii normale , tinand seama de influenta pe care o exercita asupra acestora factorii
interni si externi;
-determinarea modelelor si metodelor de calcul si prognoza ale fiabilitatii , pe
baza incercarilor de laborator si a urmaririi comportarii in exploatare a echipamentelor;
-analiza fizica a defectiunilor;
-stabilirea metodelor de proiectare , constructive , tehnologice si de exploatare
pentru asigurarea , mentinerea si cresterea fiabilitatii echipamentelor , dispozitivelor si
elementelor componente;
- stabilirea metodelor de selectare si prelucrare a datelor privind analiza fiabilitatii
echipamentelor.
Definita din punct de vedere calitativ , fiabilitatea reprezinta capacitatea unui
sistem de a functiona fara defectiuni , la parametri acceptabili , in decursul unui anumit
interval de timp,in conditii de exploatare bine precfizate.Definita din punct de vedere
cantitativ , fiabilitatea unui sistem reprezinta probabilitatea ca acesta sa-si indeplineasca
functiile sale cu anumite performante si fara defectiuni , intr-un anumit interval de timp si
in conditii de exploatare specificate.
In cazul echipamentelor a caror perioada de fabricatie este suficient de mare
(luni , ani) , performantele de fiabilitate pot fi imbunatatite utilizand o structura de reactie
negativa de tipul celei prezentate in fig. 1.1

Parchetul si incalzirea prin pardoseala iata o combinatie tot mai intalnita.

Nimic surprinzator pentru cei avizati. Numeroasele tipuri de incalzire instalate sub parchet au
inradacinat convingerea ca este perfect posibil sa asociem aceste elemente. Cum se impaca insa
lemnul cu o climatizare prin pardoseala, fiind stiut ca racirea are o cu totul alta influenta asupra
umiditatii pardoselii, iar cand vine vorba de umiditate si lemn devenim brusc atenti?

O UNIUNE INEVITABILA
Sunt multe motive pentru care incalzirea prin pardoseala este tot mai apreciata. Pe scurt, gradul
de confort termic al unui sistem de incalzire prin pardoseala prezinta un raport calitate-pret ideal.
In plus, garanteaza confort la o temperatura de exploatare inferioara fata de cea a unui radiator,
fapt ce se traduce pe de o parte in costuri reduse si pe de alta intr-un sistem ecologic, ce
utilizeaza energia rational. Iata deja o perspectiva din care parchetul si incalzirea prin pardoseala
sunt compatibile: lemnul e un produs natural si o materie prima regenerabila, doua probleme ce
suscita un interes major pentru arhitecti si antreprenori. Au apus si ideile preconcepute conform
carora lemnul ar impiedica (sau diminua) functionarea incalzirii prin pardoseala din cauza
proprietatilor sale izolante. Chiar daca e adevarat ca parchetul se incalzeste mai greu, lemnul
continua sa difuzeze caldura un timp mai indelungat dupa oprirea incalzirii.

INCALZIREA PRIN PARDOSEALA

Reglarea climatului incaperii de jos are cateva avantaje relativ cunoscute, si anume:

asigurarea unui gradient minim de temperatura pe inaltimea spatiului incalzit, diferenta de

temperatura de sub tavan si cea de la nivelul pardoselii fiind de 2-3 ori mai mica decat la un
sistem traditional;

senzatia de frig e perceputa in special la nivelul picioarelor: de aici tendinta de a mari

temperatura de confort (citita de termostatele montate la 1.5 1.6 metri inaltime);

diminuarea circulatiei aerului, deci si a particulelor antrenate de acesta, datorita

diferentelor mici de temperatura intre straturile superioare si inferioare ale spatiului incalzit.

Iata cateva sisteme uzitate:

incalzire traditionala prin pardoseala: transferul termic se realizeaza prin circulatia

apei printr-un sistem de tevi inglobate intr-o sapa subtire (3 5 cm peste partea superioara a
tevilor), incalzind astfel sapa si pardoseala.

incalzire electrica prin pardoseala: variantele pe baza de electricitate nu utilizeaza tevi

cu apa calda ci bucle (rezistente electrice) integrate in suport sau rogojini pe care buclele se
fixeaza.

In functie de tipul aplicarii, distingem doua sisteme de incalzire prin pardoseala:

umede, la montajul carora e necesara turnarea unei sape de beton, deci marirea grosimii
structurii (aceste sisteme pot fi atat pe baza de apa calda cat si electrice);

uscate, montajul acestora necesitand doar turnarea unei sape autonivelante.

Fiecare dintre aceste sisteme prezinta avantaje si dezavantaje:
Sistemele umede de incalzire prin pardoseala, fie ele prin circulare de apa calda fie electrice,
reclama turnarea unei sape de ciment de aproximativ 35 cm deasupra punctului superior al
elementului de transfer termic.
Dezavantaje:

Un timp de punere in opera superior data fiind durata tehnologica de uscare a sapei de
beton, desi s-au facut progrese si in acest sens, sapele semi-uscate uscandu-se in cateva zile
(vezi TOPCEM de la Mapei);

Necesitatea efectuarii unui ciclu de detensionare a sapei, astfel incat toate problemele
care pot aparea ulterior (fisuri, crapaturi etc.), afectand sau deteriorand pardoseala (parchet,
ceramica, mocheta) sa poata fi tratate;

grosime superioara, egala cu cea a elementelor de transfer termic plus sapa, ceea ce
face dificila adoptarea acestei solutii la renovari.
Avantaje:

Reversibilitatea sistemului prin circulatia apei, acesta putand fi folosit atat pentru
incalzirea spatiului ambiental cat si pentru racire;

Evitarea problemelor ce pot aparea in timpul functionarii normale prin efectuarea ciclului
de detensionare a sapei si astfel a tratarii la timp a potentialelor probleme structurale;

Realizarea unui transfer termic uniform, cu reducerea la minimum a concentrarilor de

tensiuni in pardoseala;

In cazul sistemelor cu circulare a apei, posibilitatea de detectare a functionarii incorecte a

instalatiei, prin simpla constatare a pierderii de presiune de pe retea.

Sistemele uscate de incalzire prin pardoseala, exclusiv electrice, nu necesita turnarea unei sape
de ciment deasupra punctului superior al elementului de tranfer termic, ci doar, uneori, turnarea
unei sape autonivelante.
Dezavantaje:

Lipsa informatiilor referitoare la corecta functionare a sistemului in ansamblu (daca o

bucla sau o parte a retelei nu functioneaza corect, singura informatie pe care o avem e lipsa
incalzirii unei parti a pardoselii);

Control si modulare a temperaturii de incalzire mai dificile, mare parte a instalatiilor

electrice de incalzire prin pardoseala fiind de tip ON / OFF;

Crearea unor tensiuni relativ importante in pardoseala in cazul buclelor montate cu

distante relativ mari intre rezistentele electrice;

Dificultatea realizarii unei legaturi solide intre sapa de baza din beton si pardoseala,
montajul acesteia realizandu-se adesea in sistem flotant, ceea ce reduce randamentul
instalatiei, prin crearea unui strat de aer intre sistemul de incalzire si pardoseala (efect de
termos);

Ireversibilitatea sistemului, acesta neputand fi folosit si pentru racire.

Avantaje:

Un timp de punere in opera inferior datorita intervalului foarte scurt de uscare a sapei
autonivelante;

Grosime mica, ce face posibila adoptarea solutiei de incalzire prin pardoseala si la

renovari, fara a modifica major inaltimea incaperilor.

RACIRE PRIN PARDOSEALA IN LOC DE AER CONDITIONAT

Comparativ cu aparatele de aer conditionat, racirea prin pardoseala prezinta numeroase
avantaje, precum efectul de prospetime. Aerul conditionat clasic nu raceste doar aerul, ci il si
dezumidifica (prin pompa de caldura), stimuland transpiratia. Avantajul racirii prin pardoseala este
ca nu modifica umiditatea aerului. Temperatura acestuia va scadea, crescand usor umiditatea
relativa, fara consecintele nefaste pe care le implica aerul conditionat clasic asupra cailor
respiratorii (de ex sinusuri, gat, aparat respirator).

CUM FUNCTIONEAZA?
Daca putem incalzi pardoseala prin circularea apei calde, e logic sa o putem si raci. In perioadele
calde putem sa facem sa treaca apa rece prin tevile din pardoseala, racind-o (cititi neincalzind-o).
Ca si la incalzire, sistemul functioneaza pe baza diferentei de temperatura: pardoseala fiind mai
rece decat camera, da o senzatie de prospetine. O instalatie destinata doar racirii e rar intalnita,
de regula sistemele sunt de incalzire-racire.
Ca si incalzirea, racirea prin pardoseala e supusa unor reguli de temperatura. Astfel, temperatura
pardoselii nu poate fi inferioara decat cu cateva grade fata de mediul ambiant din cauza riscului
de condens. De aceea, apa trebuie sa aiba o temperatura minima de 18C. Deoarece
capacitatea de racire a sistemului e astfel limitata, se recomanda montarea tevilor cat mai
apropiate una de cealalta.

CONDENSUL
La un sistem de incalzire plasat sub o pardoseala de lemn se recomanda supravegherea
indeaproape a variatiilor de temperatura. O crestere a temperaturii genereaza pierdere de
umiditate, o scadere a acesteia antreneaza o absorbtie de umiditate. In cazul racirii prin
pardoseala, temperatura acesteia trebuie intotdeauna sa fie superioara temperaturii apei reci
pentru a evita condensul. O racire prea puternica va antrena umidificarea a structurii pardoselii.
Este deci indispensabil sa se supravegheze condensul prin montarea unui captator in locul cel
mai rece al instalatiei. Daca se detecteaza condens acest captator va opri instalatia. Unele
sisteme calculeaza punctul de roua (100% umiditate) si opresc instalatia inaintea atingerii
acestuia.

TEMPERATURA SI REZISTENTA LA CALDURA

Aceste notiuni sunt esentiale cand vorbim de incalzirea prin pardoseala, dat fiind ca riscul major
al incalzirii sau racirii prin pardoseala rezida in temperatura. Temperatura maxima de suprafata a
unei sape de ciment e de 32C, cea a lemnului de 27C. Intr-o camera normala, fara incalzire prin
pardoseala, unde in general avem 21C, temperatura de suprafata a parchetului e de cca 1517C; in alta prevazuta cu instalatie de incalzire prin pardoseala, temperatura la suprafata
pardoselii poate ajunge pana la 26 27C. Incalzind, pardoseala se dilata. Daca cresterea de
temperatura e moderata, aceasta dilatare e neglijabila, dar o crestere puternica risca sa fisureze
pardoseala. Unele instalatii permit utilizatorilor sa regleze temperatura ei insisi. Riscuri exista, dar
de obicei sistemele sunt prevazute cu senzori care impiedica functionarea peste o anumita
temperatura, iar montatorul de pardoseli poate plasa un "termometru spion" sub parchet pentru a
putea delimita responsabilitatea deteriorarii eventuale a pardoselii. E vorba de un simplu
autocolant care devine rosu cand temperatura depaseste 28C.

ESENTE POTRIVITE
Incalzirea si racirea prin pardoseala influenteaza atat aerul ambient cat si umiditatea.
Esentele potrivite unui atare sistem trebuie sa fie deci calitative, nu toate soiurile fiind adecvate
sistemelor de climatizare. Nici esentele care lucreaza mult, nici cele care presupun un timp
pentru schimbul de umiditate nu sunt potrivite. Printre esentele de evitat sunt: eucaliptul, pinul,
mesteacanul, rasinoasele si foioasele moi. Speciile ce pot fi asociate fara probleme cu
climatizarea prin pardoseala sunt stejarul, merbau, afromosia, panga-panga, padouk, wenge, tek,
bambus, lapacho, cabreuva, morado, iroko, doussie etc. Trebuie spus insa ca in perioada de
iarna aparitia unor infime rosturi datorate pierderii de umiditate din parchet e inevitabila, in
conditiile mentinerii unei umiditati de 40-60%.
In privinta montajului, cele mai potrivite pentru functionarea optima a sistemului sunt pardoselile
traditionale lipite direct.

Tevi din cupru flexibile pentru utilizare la sistemele de incalzire prin

pardoseala
Incalzirea prin pardoseala, cu apa calda la temperatura scazuta, a cucerit in ultimii ani un segment semnificativ
din sistemele de incalzire a constructiilor moderne.
Calitatea acestei incalziri este net superioara oricarui alt sistem de distributie, fiind constanta si uniforma, fara
existenta unor puncte reci sau calde in spatiul incalzit.
Principiul de functionare a sistemului se bazeaza pe capacitatea pe care o are pardoseala, ca un enorm corp de
incalzit, cu capacitate termica mare, de a radia uniform si in toate directiile spatiului. Incalzirea se realizeaza prin
curgerea apei, cu temperatura cuprinsa intre 30gr.C si 45gr.C, care circula prin tevi incorporate in pardoseala. In
plus, reteaua de incalzire prin pardoseala poate fi utilizata pe timpul verii pentru racire, circuland apa rece, cu
temperatura cuprinsa intre 14gr.C si 18gr.C, prin tevile de sub pardoseala finala.
Avantajele pe care le confera un sistem de incalzire prin pardoseala sunt urmatoarele:
-Economie de energie, data fiind temperatura scazuta a apei.
-Repartizare confortabila si uniforma a caldurii in spatiu.
-Un mediu sanatos si curat, fara circulatia prafului si fara innegrirea peretilor.
-Economie de spatiu util, data fiind absenta corpurilor de incalzit.

-Spatii estetice, fara restrictii in amenajarea si decorarea interioara.

-Functionare silentioasa.
-Costuri reduse pentru intretinerea cladirii si inlocuirea corpurilor de incalzit.
-Independenta in alegerea sursei de incalzire (pompa de caldura, racitor-alternator, schimbator de caldura, ape
subterane etc.).
Calitatea si fiabilitatea materialului tevilor prin care circula apa de incalzire sau racire prin pardoseala constituie
un criteriu important pentru alegere. Caracteristica incalzirii prin pardoseala cu tevi de cupru consta in faptul ca
imbina confortul si estetica sistemului cu conformitatea si marea durabilitate in timp a acestor tevi.

Compania HALCOR
prezinta teava flexibila din
cupru CUSMART, pentru incalzirea prin pardoseala, ca un raspuns la nevoile arhitectilor, ale birourilor tehnice si
ale instalatorilor de incalzire centrala, care solicita un sistem rentabil si sigur de incalzire, proiectat pe baza unui
material de calitate, testat in timp la toate aplicatiile din constructii.
Avantajele care fac din cupru un material adecvat pentru incalzirea prin pardoseala sunt randamentul, fiabilitatea
si usurinta aplicarii.
-Randamentul Cuprul are o conductibilitate termica exceptionala, de o mie de ori mai mare decat cea a
materialelor compozite. Aceasta calitate a cuprului confera un mai bun schimb termic, avand ca rezultat scaderea
temperaturii apei si reducerea lungimii retelei.
-Fiabilitatea Rezistenta deosebita a cuprului in timp garanteaza o durata de viata a instalatiei fara egal.
Proprietatea sa antioxidanta previne obturarea instalatiilor provocata de acumularile de oxigen in retea, iar
proprietatile sale antibacteriene elimina riscul obturarilor de natura organica. Drept urmare avem o mai mare
durata de viata a instalatiei si in special a cazanului, ca si costuri de intretinere mai mici. De asemenea, cuprul se
dilata foarte putin sub influenta temperaturii, de zece ori mai putin decat materialele compozite utilizate in
sistemele de incalzire prin pardoseala.
-Usurinta aplicarii
Constructia speciala a tevilor din cupru flexibile permite derularea usoara si indoirea la rece, in arcuri inchise,
chiar si cu mana, fara implicarea fenomenului de memorie.
Descrierea produsului
Tevile din cupru flexibile CUSMART sunt acoperite la exterior cu un material special (Patent Pending).
Fabricarea lor in serie le asigura o omogenitate unica, echilibru perfect si caracteristici tehnice superioare, fara
egal.

Sunt tevi speciale, indicate pentru orice utilizare si prevazute cu seturi complete de fitinguri, pentru realizarea de

sisteme de instalatii cu tehnologie avansata.

Tevile din cupru flexibile CUSMART sunt comercializate in urmatoarele tipuri:
-Pentru retelele de incalzire:
a) Cu acoperire din polietilena cu rezistenta ridicata la temperatura (PE-RT), pentru o rezistenta ridicata de pana
la inclusiv 95gr.C.
b) Tipul precedent, cu izolatie exterioara speciala, cu celule inchise din PE-X, pentru o mai mare economisire de
energie.
-Pentru retelele de incalzire / racire prin pardoseala:
Cu acoperire dintr-un material special, pe baza de polietilena, de culoare portocalie, cu dungi negre, cu
conductibilitate crescuta, pentru randamente ridicate.
-Pentru retelele de apa:
Cu acoperire dintr-un material special, din polietilena de densitate medie (PE-MD), de culoare alba, cu dungi
albastre, pentru igiena si siguranta perfecta.
Avantajele tevilor din cupru Cusmart
-Mare durata de viata:
Dat fiind faptul ca proprietatile mecanice ale cuprului nu scad in timp, tevile din cupru Cusmart au o mare durata
de viata.
-Asigurarea igienei printr-o prelucrare speciala:

Printr-o prelucrare interioara speciala, indeplinesc standardul EN 1057:1996, privind apa potabila si curatenia
suprafetei interioare.
Cuprul, data fiind actiunea sa antibacteriana, impiedica dezvoltarea microorganismelor patogene pe peretii tevilor
asigurand igiena apei.
-Rezistenta la presiuni ridicate si variatii de temperatura:
Isi pastreaza proprietatile mecanice chiar si in cazul unor variatii mari de temperatura si prezinta o rezistenta
ridicata la conditii de inghet, in comparatie cu alte produse conventionale.
Rezista la presiuni de functionare mult mai ridicate decat cele obisnuite in instalatiile sanitare din cladiri (de ex.
16x2 32 bar presiune de functionare) conferind siguranta si fiabilitate.
-Flexibilitatea unica si stabilitatea formei finale
Constructia lor speciala permite indoirea la rece, chiar si cu mana si chiar in arcuri foarte inchise, fara fenomene
de memorie, in curburi care intrunesc valorile prevazute de standardul EN 1057:1996.
-Conductibilitate termica exceptionala
Imbinarea dintre cupru si materialele speciale de acoperire asigura in orice aplicatie conductibilitatea termica
adecvata: scazuta in cazul instalatiilor de apa si incalzire, ridicata in cazul incalzirii prin pardoseala, pentru o mai
mare economisire de energie si materiale de ordinul a 20%.
-Dilatare termica minima
Prin comparatie cu alte materiale, cuprul are un coeficient de dilatare termica mult mai mic (a=0,0168 mm/(m
/gr.K). Prin urmare si tevile din cupru Cusmart au comportamentul cuprului prezentand cele mai mici dilatari
liniare in raport cu alte materiale concurente.
-Economicitatea sistemului
Integritatea, simplitatea si usurinta aplicarii in modalitati alternative a imbinarilor CUSMART FITTINGS (press
fittings si fitinguri de strangere mecanica) contribuie la reducerea costurilor instalatiilor.
In paralel, tevile din cupru Cusmart sunt comercializate la jumatate de pret in raport cu alte tevi din
cupru izolate, pret care prezinta fluctuatii minime in raport cu alte tevi din cupru.
-Etanseitate si 100% bariera pentru oxigen
Sunt perfect etanse si impermeabile pentru oxigen. Verificarea scurgerilor se face electronic, fara nici o scapare,
in conformitate cu standardul EN 1057:1996. De asemenea, sunt mult superioare tevilor produse prin sudura
(sudura altereaza structura metalului si scade rezistenta acestuia).
-Produs reciclabil
Materialele din care sunt confectionate aceste tevi sunt reciclabile contribuind astfel la protectia mediului si la
economisirea resurselor naturale.
-Rezistenta la radiatia ultravioleta si rezistenta maxima la coroziune
Imbinarea perfecta dintre teava din cupru si acoperirea acesteia asigura produsului o rezistenta exceptionala la
coroziune si protectie la conditiile de mediu nefavorabile.
-Economisire importanta de energie prin preizolare din fabrica
Izolarea exterioara efectuata din fabrica reduce la minimum pierderile de caldura, rezultatul fiind o importanta
economisire de energie.

Caracteristici tehnice de varf

Acoperirile tipurilor de tevi din cupru flexibile CUSMART mentionate mai sus sunt confectionate din materiale
speciale de mare rezistenta, libere de halogeni si incombustibile, in conformitate cu standardele DIN 4102/B2 si
EN 13501/E.
Specificatiile tehnice, ca si rezultatele testelor efectuate cu tevile din cupru flexibile CUSMART satisfac pe deplin
cerintele normelor ISO/DIS 21004 si ASTM 1335/2004, in conformitate cu care sunt fabricate pana in prezent
produse similare.
CARACTERISTICI MECANICE ALE CUPRULUI
Starea produsului
Moale

Simbol Conform EN 1057

Sarcina de rupere N/mm 2

Sarcina minima de rupere

R-220

> 220

Alungire minima A5%

> 40

Compania HALCOR comercializeaza noile tevi din cupru CUSMART impreuna cu trei seturi complete de fitinguri de
calitate certificata, pentru asigurarea unui rezultat fiabil in orice aplicatie:
-Fitinguri cu strangere mecanica-filetate
-Fitinguri cu strangere mecanica-presate
-Fitinguri tip push-fit.
De asemenea, imbinarile tevilor din cupru CUSMART TM pot fi realizate cu succes cu fitinguri similare ale altor
companii producatoare de fitinguri, daca acestea indeplinesc prescriptiile tehnice si sunt certificate de organisme
internationale (de ex. DWGV, CSTB etc.).
Pentru relatii suplimentare va rugam sa contactati firma STEELMET ROMANIA S.A. unic reprezentant al firmei
HALCOR in Romania.

Termenul de fiabilitate este relativ nou n limba romn. Termenul a fost preluat n limba
francez, fiabilit, n anii 60 prin traducerea termenului englez reliability. Pn n
deceniul al aptelea s-au folosit, n literatura romn de specialitate, conform STAS
8174/68, termenii siguran sau siguran n funcionare, n deceniul al optulea
consacrndu-se termenul de fiabilitate. Termenul de fiabilitate poate fi definit att din
punct de vedere calitativ ct i din punct de vedere cantitativ. Calitativ, fiabilitatea
reprezint aptitudinea unei entiti de a ndeplinii o cerin funcional (o funcie
specificat) n condiii date i de-a lungul unui interval de timp dat. Aceast definiie este
n conformitate cu Vocabularul Electrotehnic Internaional (VEI), publicaia CEI 50(191).
Cantitativ, fiabilitatea reprezint caracteristica unei entiti exprimat prin probabilitatea
ndeplinirii cerinei funcionale de-a lungul unui interval de timp dat i n condiii date.
Semnificaia conceptelor ce apar n definiiile fiabilitii sunt prezentate n continuare: termenul aptitudine are corespondent n limba francez aptitude, n limba englez ability
i reprezint o caracteristic a unei entiti; - termenul entitate este preferabil n locul
celui de dispozitiv deoarece are un sens mult mai general, prin entitate nelegndu-se
orice element, component, dispozitiv, subsistem, echipament i chiar o persoan sau mai
multe; - funcia specificat este funcia pe care trebuie s o realizeze entitatea n
conformitate cu parametrii nominali pe care trebuie s-I asigure n condiii de calitate

prevzute; - condiii date nseamn n general nivelul solicitrilor exterioare la care este
supus entitatea (temperatur, umiditate, ocuri, ageni chimici, etc.); - intervalul de timp
dat se refer la intervalul de timp de referin pentru exprimarea nivelului fiabilitii,
deoarece fiabilitatea poate fi privit ca o calitate care variaz n timp; - caracteristica unei
entiti pune fiabilitatea, care poate fi determinat i caracterizat printr-o valoare, alturi
de celelalte caracteristici (tensiune, intensitate, putere, etc.); - probabilitatea este o
mrime ce nu poate fi msurat direct, are valori cuprinse ntre 0 i 1 i se determin pe
baza metodelor teoriei probabilitilor; - durat dat = interval de timp dat; - condiii de
funcionare specifice = condiii date Se folosesc i noiunile de fiabilitate n sens restrns
i fiabilitate n sens larg. Prima se refer la definiia calitativ a fiabilitii, iar cea de a
doua la aspectele combinate de: fiabilitate n sens restrns, disponibilitate,
mentenabilitate i logistic de mentenan. 3. ANALIZA FIABILITII
INSTALAIILOR ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 17 n cazul n care nu se poate
face o confuzie a celor dou noiuni, termenul de fiabilitate se folosete ca atare fr a
specifica sensul restrns sau larg. Conform standardului internaional CEI 50(191) prin
definiie: Mentenabilitatea este capacitatea unei entiti de a fi meninut sau restabilit
ntr-o stare n care s poat ndeplini o cerin funcional, n condiii date, dac
mentenana este realizat n condiii date, cu proceduri i resurse prescrise. Mentenana
este ansamblul tuturor aciunilor tehnice, administrative i de supraveghere, destinate
meninerii sau restabilirii unei entiti ntr-o stare care s poat ndeplini o cerin
funcional. Disponibilitatea este capacitatea unei entiti de a fi ntr-o stare care s poat
ndeplini o cerin funcional, n condiii date la un moment dat sau ntr-un interval de
timp dat, presupunnd resursele asigurate. Logistica de mentenan este capacitatea unui
sistem de mentenan de a putea oferi, n condiii date, resursele necesare pentru
mentenana unei entiti, n conformitate cu o politic de mentenan dat. Sigurana de
funcionare este ansamblul proprietilor unei entiti care descrie disponibilitatea i
factorii care o condiioneaz: fiabilitatea, mentenabilitatea i logistica de mentenan. n
cele ce urmeaz se prezint definiiile unor termeni comuni, necesari pentru definirea
altor termeni care vor fi introdui pe parcursul lucrrii, definiii ce sunt, n general,
acceptate n recomandrile cuprinse n normativele internaionale. Starea de funcionare
este starea unei entiti n care aceasta ndeplinete cerina funcional. Starea de
nefuncionare este starea unei entiti n care aceasta nu ndeplinete cerina funcional.
Defectarea este ncetarea unei entiti de a-i ndeplini cerina funcional. Dup
defectare, entitatea este n stare de defect. Starea de defect (pan) este starea unei entiti
inapt de a ndeplini o cerin funcional, excluznd inaptitudinea datorat mentenanei
preventive sau altor aciuni programate sau lipsei unor resurse exterioare. Starea de
disponibilitate este starea unei entiti caracterizat prin aptitudinea acesteia de a
ndeplinii o cerin funcional, presupunnd c resursele exterioare, eventual necesare,
sunt asigurate. Starea de indisponibilitate este starea unei entiti caracterizat fie prin
defect, fie prin inaptitudinea eventual de a ndeplini o cerin funcional pe durata
mentenanei. Restabilirea este recuperarea aptitudinii unei entiti de a ndeplinii o cerin
funcional dup o defectare. Restabilirea se poate realiza, n general, prin reparare,
nlocuire, intrarea n funciune a unei rezerve, reconfigurarea unei scheme. Ameliorarea
fiabilitii este o aciune destinat mbuntirii fiabilitii prin eliminarea cauzelor
defectrilor sistematice i/sau prin reducerea probabilitilor de apariie a altor defectri.
Creterea fiabilitii reprezint ameliorarea progresiv a unui indicator de fiabilitate al

unei entiti n timp. Managementul fiabilitii i mentenabilitii reprezint

managementul funciunilor i activitilor destinate definirii i realizrii obiectivelor de
fiabilitate i mentenabilitate ale unei entiti. 3. ANALIZA FIABILITII
INSTALAIILOR ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 18 Auditul de fiabilitate i
mentenabilitate este o examinare sistematic i independent cu scopul de a determina
dac activitile i rezultatele sunt n conformitate cu dispoziiile planificate i dac aceste
dispoziii sunt eficiente pentru realizarea obiectivelor de performan de fiabilitate i
mentenabilitate. Termenul de risc este utilizat n prezent n cele mai diverse domenii:
economic, tehnic, social, politic, militar, etc. n funcie de obiectivul urmrit, riscul poate
avea semnificaii i modaliti de calcul diferite. Att n activitile desfurate de om, ct
i n funcionarea aparatelor, instalaiilor i echipamentelor tehnice, exista anumite
riscuri, care, atunci cnd sunt ntrunite anumite condiii favorizante, pot duce la pierderi
materiale i umane cu consecine grave sau mai puin grave. Noiunile de risc i pericol
sunt frecvent utilizate ca fiind sinonime. Prezint interes de a face distincie ntre aceti
doi termeni. Riscul implic o poteniala pierdere pentru o entitate care poate fi: omul
(individ, grup, colectivitate, societate), proprietatea (construcii, terenuri, instalaii,
echipamente, produse, etc.) i mediul (solul, subsolul, apa, aerul, vegetaia, etc.). Riscul
(expunerea la pericol) consta dintr-un set de condiii care prezint posibilitatea fie a
realizrii, fie a nerealizrii pierderii pentru o anume entitate. Pericolul reprezint un
eveniment sau o situaie posibila de a produce pierderi unei entiti. Problema securitii
sistemelor tehnice este strns legata de fiabilitatea i disponibilitatea acestora. Acestea
depind de cele doua mari sisteme externe cu care sistemul tehnic interacioneaz,
respectiv mediul socio-uman i cel natural. Neglijarea factorilor umani i ai celor de
mediu constituie una din cele mai frecvente greeli fcute n evaluarea securitii
sistemelor. Conceptul de securitate tehnic al unui sistem tehnic reprezint probabilitatea
ca, ntr-un interval de timp dat, sa nu se produc o defectare periculoasa (sa nu se produc
o avarie sau un eveniment generator de avarii). Mrimea complementara a securitii
tehnice o reprezint riscul tehnic. Conceptul de risc tehnic al unui sistem tehnic reprezint
probabilitatea ca, ntrun interval de timp dat, sa se produc o defectare periculoasa (sa se
produc o avarie sau un eveniment generator de avarii). Securitatea tehnic i riscul
tehnic sunt funcii de timp la fel ca i fiabilitatea i nonfiabilitatea. Datorita faptului c n
sistemele reale, doar unele defectrii duc la avarii (pierderi pentru unul din elementele
om, mediu, maina), atunci rezulta c: - probabilitatea de defectare a unui sistem tehnic
este mai mare dect probabilitatea producerii unei avarii, n acelai interval de timp. probabilitatea de funcionare este mai mic dect probabilitatea de a nu se produce o
avarie, n acelai timp. Cazul particular: defectarea sistemului coincide cu producerea
unei avarii reprezint limita critic. Din punct de vedere fizic, acest lucru, pentru un
sistem real este foarte puin probabil. 3. ANALIZA FIABILITII INSTALAIILOR
ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 19 3.2. Principalii indicatori utilizai n prezent
pentru evaluarea numeric a fiabilitii instalaiilor electrice i de automatizare 3.2.1.
Cazul general Am prezentat, n subcapitolul 3.1, definiia cantitativ a fiabilitii care
arat c fiabilitatea reprezint o probabilitate ca o entitate s poat realiza funcia
specificat, n anumite condiii, ntr-un interval de timp dat. Funcia de fiabilitate se
noteaz cu R(t1, t2), unde (t1, t2) este intervalul de timp dat. n general, se consider c
t1 = 0. Astfel, dac notm cu t lungimea intervalului (t1, t2), se poate scrie R(t1, t2) =
R(0, t) = R(t), ultima notaie fiind cea mai uzual. Conform definiiei de mai sus, se poate

scrie R(t) P{T t} = f 3-1 unde R(t) este funcia de fiabilitate; Tf variabila aleatoare
continu, durata de funcionare fr defectare sau durata de bun funcionare; t
lungimea intervalului (t1, t2). Funcia de fiabilitate este o funcie monoton descresctoare
i evident R(0) = 1 i lim ( ) = 0 R t t . n legtur cu notaia R(t) pentru funcia de
fiabilitate este de menionat faptul c n unele lucrri se ntlnesc i alte notaii ntre care:
P(t), p(t), F(t), F. Conform teoriei probabilitilor, funcia de repartiie a variabilei
aleatoare Tf este: F(t) 1 R(t) 1 P(T t) P(T t) = = f = f < 3-2 i pentru F(t) se ntlnesc
n literatur i alte notaii cum sunt U(t) i Q(t). Funcia Q(t) se mai numete funcia de
nefiabilitate sau funcia de nonfiabilitate. Densitatea de probabilitate a variabilei aleatoare
tf este: dt dR t dt df t f t ( ) ( ) ( ) = = 3-3 i reprezint viteza de scdere a fiabilitii n
timp. Despre funcia de fiabilitate R(t) se poate spune c: este o funcia descresctoare,
deci fiabilitatea scade n timp; pentru t = 0 rezult R(t) = 1; deci la momentul punerii n
funciune instalaia trebuie s fie corespunztoare calitativ; pentru t rezult R(t) =
0; deci la durate foarte mari de timp fiabilitatea devine nul. funciile R(t) i F(t) sunt
complementare, Fig. 3-1, i evident are loc relaia R(t) + F(t) = 1 3-4 3. ANALIZA
FIABILITII INSTALAIILOR ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 20 Fig. 3-1.
Reprezentarea funciilor R(t) i F(t). Rata instantanee de defectare (t) Este limita, dac
exist, a raportului dintre probabilitatea condiionat ca momentul de defectare s se afle
ntr-un interval de timp dat (t, t+t) i lungimea acestui interval, t, atunci cnd t 0,
tiind c dispozitivul era n stare de funcionare la nceputul intervalului. Pentru a
determina pe (t) se consider urmtoarele dou evenimente: - A evenimentul care
const n funcionarea fr defectare a entitii n intervalul (0, t); - B evenimentul care
const n funcionarea fr defectare a entitii n intervalul (t, t+t); Aplicnd definiia
probabilitii condiionate avem: ( ) ( ) ( ) ( ) ( / ) R t R t t P A P A B P B A + = = 3-5
Dac notm cu F(t, t+t) probabilitatea de defectare n intervalul (t, t+t) condiionat de
funcionarea fr defeciuni n intervalul (0, t), rezult: ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ,( ) 1 ( / ) 1 R t R t
R t t R t R t t F tt t P B A + = + + = = 3-6 Conform definiiei lui (t), rezult:
t R t t R t t R t R t R t R t t t F tt t t t t t + = + = + =
( ) ( ) lim ( ) 1 ( ) ( ) ( ) 1 lim ,( ) ( ) lim sau t ti R(t) F(t) F(t) R(ti)
F(ti) 0 1/2 1 R(t) 3. ANALIZA FIABILITII INSTALAIILOR ELECTRICE I DE
AUTOMATIZARE 21 ln ( ) ( ) (' ) ( ) ( ) ( ) R t dt d R t R t R t dt dR t t = = = 3-7
Relaia (3-7) stabilete legtura direct ntre rata de defectare i funcia de fiabilitate.
Deoarece, R(t) = - F(t) = - f(t), rezult ( ) ( ) ( ) R t f t t = 3-8 Deoarece prin definiie
R(t) f(t) 3-9 Pentru instalaii, o fiabilitate bun presupune de obicei ca R(t)>0,99 astfel
nct, n practica inginereasc a fiabilitii instalaiilor, se poate considera (t) f(t) 3-10
Rezolvnd ecuaia diferenial (3-7) n condiii iniiale R(0) = 1 rezult =
t R t t dt 0 ( ) exp ( ) 3-11 Avnd n vedere prima ipotez introdus n fiabilitate i
anume aceea a repartiiei exponeniale, rata de defectare se reduce la o constant, notat
n general cu . n acest caz, funcia de fiabilitate devine: t R t e ( ) = 3-12 Experiena
arat c rata de defectare, exprimat prin relaia (3-7), variaz n timpul funcionrii
conform unei curbe de tipul celei din Fig. 3-2. Fig. 3-2. Curba de variaie (t) f(t) t (t)
rodaj viaa util uzur 0 3. ANALIZA FIABILITII INSTALAIILOR ELECTRICE I
DE AUTOMATIZARE 22 Curba prezint trei zone: zona tinereii, a rodajului, n cursul
creia rata de defectare este relativ mare, din cauze diverse, dintre care fac parte i
defectele de fabricaie a elementului; zona de maturitate, viaa util, n cursul creia rata
de defectare este aproximativ constant, caz n care avem (t) = constant = ; zona de

btrnee, de uzur, n cursul creia rata de defectare crete din nou, datorit defectelor de
uzur ireversibile. Acest tip de curb este caracteristic pentru elemente de cele mai
diferite naturi: tehnice, biologice, sociale, umane, etc. Uneori intereseaz probabilitatea
de funcionare fr defectare ntr-un interval de timp oarecare (t1, t2) cu condiia ca
entitatea s fie disponibil la nceputul intervalului. Pentru a determina relaia de calcul a
acestei probabiliti considerm aceleai evenimente A i B ca mai sus dar pentru t = t1 i
t = t2 t1. Astfel avem: ( ) ( ) ( ) ( ) ( , ) ( / ) 1 2 1 2 R t R t P A P A B R t t P B A = =
= 3-13 Conform ( = t R t t dt 0 ( ) exp ( ) 3-11), e e e t t t t t dt t dt t dt
R t t = = 2 1 1 0 2 0 ( ) ( ) ( ) 1 2 ( , ) 3-14 Rata medie de defectare (t1,
t2) Reprezint media ratelor instantanee de defectare ntr-un interval de timp dat (t1,t2).
= 2 1 ( ) 1 ( , ) 2 1 1 2 t t t dt t t t t 3-15 n CEI IEC50(191) s-a introdus noiunea
nou de intensitate instantanee de defectare z(t), noiune diferit de cea a ratei instantanee
de defectare, cu toate c, pn la apariia reglementrilor simbolul folosit azi pentru
intensitatea de defectare z(t) era folosit i pentru rata instantanee de defectare.
Intensitatea instantanee de defectare z(t) Este limita, dac exist, a raportului dintre media
stochastic a numrului de defectri ale unei entiti reparate ntr-un interval de timp (t,
t+t) i lungimea acestui interval, t, atunci cnd t 0. 3. ANALIZA FIABILITII
INSTALAIILOR ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 23 t E N t t N t z t t + =
[ ( ) ( )] ( ) lim 3-16 unde: E este simbolul folosit pentru media variabilelor
aleatoare; N(t) numrul de defectri n intervalul (0, t). Intensitatea medie de defectare
z(t1, t2) Reprezint media intensitii instantanee de defectare ntr-un interval de timp dat
(t1,t2). = 2 1 ( ) 1 ( , ) 2 1 1 2 t t z t dt t t z t t 3-17 Timpul mediu de bun funcionare
MTBF Reprezint media duratelor de funcionare ntre defectri. Iniialele MTBF se
traduc n limba francez moyenne time de bon fonctionnement iar n limba englez
mean operating time between faillures. Aceast mrime caracterizeaz fiabilitatea
entitilor reparabile. Timpul mediu de funcionare nainte de prima defectare MTTF
Reprezint media timpilor de funcionare pn la prima defectare. Aceast mrime
caracterizeaz fiabilitatea entitilor nereparabile. Conform definiiei unei variabile
aleatoare, rezult = 0 MTTF t f(t)dt 3-18 Integrnd prin pri rezult = =
0 ( ) 0 0 ( ) t dt MTTF R t dt e 3-19 Timpul mediu ntre defectri Reprezint media
timpilor ntre defectri. Diferena ntre MTBF i timpul mediu ntre defectri este aceea
c timpul mediu ntre defectri include i duratele de nefuncionare din diverse cauze
(mentenan preventiv, stand-by, etc.), altele dect defectarea. Observaii 1. Se folosesc
uzual notaiile m sau M(Tf) att pentru MTTF, ct i pentru MTBF. 3. ANALIZA
FIABILITII INSTALAIILOR ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 24 2. Relaia
(3-19) este valabil i pentru MTBF, n cazul entitilor reparabile, dac variabila
aleatoare cu densitate de probabilitate f(t) este durata cumulat a timpilor ntre dou
defectri. n cele artate mai sus, s-a avut n vedere comportarea entitilor din
momentul punerii n funciune i pn la prima defectare. n cazul instalaiilor, dup
apariia defeciunilor, n urma mentenanei, entitatea este adus n stare de funcionare.
Aceasta conduce la necesitatea abordrii problemei innd seama de perioadele
alternative de funcionare i de nefuncionare. n acest scop se definesc i se determin i
alte mrimi pentru caracterizarea fiabilitii. Restabilirea Reprezint capacitatea unei
entiti de a-i recpta aptitudinea de a ndeplinii o cerin funcional, dup defect.
Mentenabilitatea M(t1, t2) = M(t) Reprezint probabilitatea ca o aciune activ de
mentenan s se poat efectua ntr-un anumit interval de timp dat, atunci cnd

ntreinerea este realizat n condiii date i utiliznd procedee i resurse prescrise.

Funcia de mentenabilitate se noteaz cu M(t1, t2), unde (t1, t2) este intervalul de timp
dat. Din aceleai considerente ca i n cazul fiabilitii se poate scrie M(t1, t2) = M(0, t) =
M(t), ultima notaie fiind cea mai utilizat. Conform definiiei de mai sus se poate scrie
M(t) P{T t} = r 3-20 unde M(t) este funcia de mentenabilitate; Tr variabila aleatoare
continu, durata de restabilire; t lungimea intervalului (t1, t2). Funcia M(t) reprezint
chiar funcia de repartiie a variabilei aleatoare Tr. Termenul de "mentenabilitate" este de
asemenea folosit pentru a indica performana de mentenabilitate cuantificat prin aceast
probabilitate. Prin mentenan se nelege ansamblul tuturor aciunilor necesare, tehnice i
administrative, inclusiv aciunile de supraveghere, destinate meninerii sau restabilirii
unei entiti ntr-o stare n care s poat ndeplini o funciune specificat. Mentenana
preventiva este mentenana efectuat la intervale de timp prestabilite sau n conformitate
cu criterii prescrise i destinat reducerii probabilitii defectrii sau degradrii
funcionarii unei entiti. Mentenana corectiv este mentenana efectuat n urma
detectrii defeciunii i destinata punerii unei entiti n stare de a ndeplini o funciune
specificat. Rata (instantanee) de reparare (t) Este limita, dac exist, a raportului dintre
probabilitatea condiionata, ca o aciune de mentenana corectiv s se termine ntr-un
interval (t, t+t) i lungimea acestui interval t, atunci cnd t 0, aciunea nu era
terminat la ineptul intervalului de timp. Procednd n mod analog fa de rata de
defectare rezult urmtoarele relaii 3. ANALIZA FIABILITII INSTALAIILOR
ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 25 de calcul: ln[1 ( )] . 1 ( ) (' ) 1 ( ) ( ) ( ) M t
const dt d M t M t M t dt dM t t = = = = 3-21 = = t x dx M t e 0 ( ) ( ) 1 3-22
Rata medie de reparare (t1, t2) Reprezint media ratelor de reparare instantanee pe un
interval de timp dat (t1, t2). Rata medie de reparare se deduce din rata instantanee de
reparare (t) prin relatia: = 2 1 ( ) 1 ( , ) 2 1 1 2 t t t dt t t t t 3-23 Valoarea medie a
variabilei aleatoare Td se numete timpul mediu de restabilire i se noteaz cu M[Td].
= 0 ( ) 0 [ ] t x d M Td e 3-24 Timpul de restabilire (timp de pan) Reprezint
intervalul de timp n care o entitate este n stare de indisponibilitate ca urmare a unei
defectri.(n englez time to recovery). Aceast mrime caracterizeaz fiabilitatea
entitilor reparabile. Durata medie de pan (restabilire) MTTR Reprezint media
variabilei aleatoare timpul de pan (n englez mean time to repair) Pentru aceast
mrime se mai folosesc notaiile mr,i M[Tr] Analog relaiei (3-18) putem scrie relaia
ntre MTTR i (t): = = 0 0 ( ) 0 1[ ( )] t dt MTTR M t dt e 3-25
Disponibilitatea (instantanee) A(t) Este probabilitatea ca o entitate s fie n stare de a
ndeplini funcia specificat n anumite condiii, la un moment dat de timp, presupunnd
c resursele externe 3. ANALIZA FIABILITII INSTALAIILOR ELECTRICE I DE
AUTOMATIZARE 26 necesare sunt disponibile. Disponibilitatea medie (t1, t2)
Reprezint media disponibilitilor instantanee ntr-un interval de timp dat (t1, t2).
Disponibilitatea medie se calculeaz cu ajutorul disponibilitii instantanee cu formula:
= 2 1 ( ) 1 ( , ) 2 1 1 2 t t A t dt t t A t t 3-26 Disponibilitatea asimptotic A Reprezint
limita, dac exist, a disponibilitilor (instantanee), atunci cnd t . n condiii date
(rata de defectare i rata de reparare constante) disponibilitatea asimptotic poate fi
exprimat prin raportul dintre timpul mediu de disponibilitate i timpul mediu de
indisponibilitate. A lim A(t) t = 3-27 Expresia analitic a disponibilitii asimptotice
este: [ ] [ ] [ ] f d f M T M T M T A + = 3-28 Indisponibilitatea (instantanee) U(t) Este
probabilitatea ca o entitate s nu fie n stare de a ndeplini funciunea specificat n

anumite condiii, la un moment dat de timp, presupunnd c resursele externe necesare

sunt disponibile. U(t) = 1 A(t) 3-29 Indisponibilitatea medie U(t1, t2) Reprezint media
indisponibilitilor (instantanee) ntr-un interval de timp dat (t1, t2). Indisponibilitatea
medie se calculeaz cu ajutorul indisponibilitii instantanee cu formula: = 2 1 ( ) 1
( , ) 2 1 1 2 t t U t dt t t U t t 3-30 Indisponibilitatea asimptotica U Reprezint limita, dac
exist, a indisponibilitilor (instantanee), atunci cnd 3. ANALIZA FIABILITII
INSTALAIILOR ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 27 t. n condiii date (rata
de defectare i rata de reparare constante) indisponibilitatea asimptotic poate fi
exprimat prin raportul dintre timpul mediu de disponibilitate i timpul mediu de
indisponibilitate. U limU(t) t = 3-31 U = 1 A 3-32 Timpul de disponibilitate Este
intervalul de timp n care o entitate este n stare de disponibilitate. Durata medie de
disponibilitate (MUT) Este media variabilei aleatoare timpul de disponibilitate. n
limba englez mean up time. Timp de indisponibilitate Este intervalul de timp n care o
entitate este n stare de indisponibilitate. Durata medie de indisponibilitate (MDT) Este
media variabilei aleatoare timpul de indisponibilitate. n limba englez mean down
time. Durata medie total a strii de funcionare ntr-un interval de timp de durat t
M[(t)] Reprezint durata medie cumulat a duratelor strilor de disponibilitate ntr-un
interval de timp dat (0, t) = = t M t t A x dx 0 [( )] ( ) ( ) 3-33 Durata medie total a
strii de defect ntr-un interval de timp de durat t M[(t)] Reprezint durata medie
cumulat a duratelor strilor de indisponibilitate ntrun interval de timp dat (0, t) = = t M
t t U x dx 0 [( )] ( ) ( ) 3-34 Numrul mediu de defecte ntr-un interval de timp de
durat t M[(t)] Numrul mediu de treceri din stri de funcionare n stri de defect, n
intervalul de timp dat (0, t) 3. ANALIZA FIABILITII INSTALAIILOR
ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 28 [ ] [ ( )] [ ( )] ( ) M Tr M t M t t = = 3-35
Se observ c, n cazul funcionarii fr restabilire, definiia lui A(t) este echivalent cu
cea pentru R(t), ceea ce explic confuzia fcut uneori ntre noiunile de fiabilitate i
disponibilitate. n sprijinul acestei afirmaii st determinarea disponibilitii A(t), pornind
de la definiie i utiliznd formula probabilitilor totale, se determin ecuaia: ( ) ( ) 0 ( )
+ + A t = dt dA t 3-36 care conduce la + = + + t A t Ce ( ) ( 3-37 )
Constanta C se determin din condiiile iniiale. Dac la t = 0 dispozitivul era n stare de
funcionare A(0) = 1, + C = iar + + = + t e A t ( ) ( ) 3-38 Pornind de la
formula (3-36) pentru cazul sistemelor fr restabilire, n care = 0, se poate observa c
A(t) = e-t = R(t). Dac la t = 0 dispozitivul era n stare de defect A(0) = 0, C = - ( + )
iar + = + t e A t ( ) ( ) 3-39 n ambele cazuri coeficientul de disponibilitate
conform relaiei (3-27) rezult: + A(t) = 3-40 3.2.2. Cazul particular al repartiiei
exponeniale (t)==ct. Repartiia exponenial este caracterizat de (t) = = ct. i
rezult: Funcia de fiabilitate R(t) P{T t} = f 3-41 t R t e ( ) = 3-42 3. ANALIZA
FIABILITII INSTALAIILOR ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 29 Funcia de
nonfiabilitate Q(t) P{T t} = f < 3-43 t Q t R t e ( ) = 1 ( ) = 1 3-44 Funcia de
mentenabilitate M(t) P{T t} = r < 3-45 t M t e ( ) = 1 3-46 Rata de defectare ( )
lnR(t) dt d t = 3-47 Rata de reparare ( ) ln[1 M(t)] dt d t = 3-48
Disponibilitatea asimptotic MTTF MTTR MTTF A + = 3-49 Indisponibilitatea
asimptotic U = 1 A 3-50 Durata medie total a strii de funcionare n intervalul t M t
A t t + = = [( )] 3-51 Durata medie total a strii de nefuncionare n intervalul
t M t A t t + = = [( )] 1( ) 3-52 3. ANALIZA FIABILITII
INSTALAIILOR ELECTRICE I DE AUTOMATIZARE 30 Numrul mediu de

defectri ntr-un interval de timp t t A t M t + = = 1 1( ) [ ( )] 3-53

Timpul mediu de funcionare fr defectare ntr-un interval de timp t 1 MTTF = m = 354 Timpul mediu de nefuncionare ntr-un interval de timp t 1 MTTR = mr = 3-55
Relaia de legtura ntre fiabilitate, nonfiabilitate, mentenabilitate i disponibilitate ( ) ( ) (
) 1 ( )[1 ( )] r r A = R t +Q t M t = Q t M t 3-56 unde: t este timpul de funcionare; tr
timpul afectat aciunilor de mentenana. Este bine de precizat faptul c n ultimul timp au
aprut multe cercetri privind utilizarea n unele probleme de fiabilitate a repartiiei
Weibull. Funcia de repartiie Weibull folosit n teoria fiabilitii este de forma: t F t
e ( ) = 1 3-57 pentru = 1 rezultnd repartiia exponenial, iar pentru 3,25
repartiia normal Intensitatea de defectare este 1 ( ) = z t t 3-58 Funcia de
mentenabilitate este t M t e ( 3-59 ) = i n cazul repartiiei Weibull rezult c (t) =
= const. 3-60 3. ANALIZA FIABILIT