COLEGIUL TEHNIC "PETRU MUSAT" SUCEAVA

LUCRARE DE SPECIALITATE
pentru obinerea certificatului de calificare profesional NIVEL III avansat

SPECIALIZAREA
MAISTRU CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

Absolvent: Buctar Ion

ndrumator: ing. Irimia Delia

2013

Tema Criterii i cerine de performan la reabilitarea termic a cldirilor de locuit.

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 Argument .................................................................................................... Izolarea termic .......................................................................................... Prezentarea termosistemelor Materiale i scule ....................................................................................... Reguli de proiectare ................................................................................... Condiii de punere n oper a termosistemului .......................................... Punerea n oper a termosistemului .......................................................... Controlul calitii lucrrilor .......................................................................... Msuri de protecia muncii i siguran la foc Bibliografie .. 3 6 10 12 14 16 17 30 32 33

. ANEXE 1. Program de urmarire a calitatii executiei lucrarilor de termoizolare ..... 2. Imagini ale realizrii izolaiei termice la acoperiuri, faade, socluri i fundaii. .................................................................................................. ....

35 36

ARGUMENT

Lucrarea de atestat pe care am ales-o ,,Criterii i cerine de performan la reabilitarea termic a cldirilor de locuit este o tem de mare actualitate , chiar de interes general , din domeniul construciilor civile , industriale si agricole. Subiectul este strans legat de problematica mult discutat la nivel global , cea a reducerii consumurilor energetice, avand in vedere ca omenirea se aproprie vertiginos de epuizarea resurselor energetice conventionale. Una din msurile imediate care poate fi luat in acest sens , este creterea performanei energetice a cladirilor de locuit , prin realizarea unor lucrri de reabilitare termica . In vederea punerii in practica a acestei masuri atat la nivelul Uniunii Europene cat si la nivel national s-au initiat programe de reabilitare termica a cladirilor de locuit si publice . Efectul lor este reducerea consumurilor energetice pentru nclzirea cladirilor, n condiiile asigurrii i meninerii climatului termic interior, respectiv reducerea costurilor de ntreinere cu nclzirea i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Totodat prin aceste programe se realizeaz i ameliorarea aspectului urbanistic al localitilor. In cadrul programelor de reabilitate termica se realizeaza urmatoarele categorii de lucrari: a) izolarea termic a pereilor exteriori; b) nlocuirea ferestrelor i a uilor exterioare existente, inclusiv tmplria aferent accesului n blocul de locuine, cu tmplrie performant energetic; c) termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planeului peste ultimul nivel n cazul existentei arpantei; d) izolarea termic a planeului peste subsol, n cazul n care prin proiectarea blocului sunt prevzute apartamente la parter; e) lucrri de demontare a instalaiilor i a echipamentelor montate aparent pe faadele/terasa blocului de locuine, precum i remontarea acestora dup efectuarea lucrrilor de izolare termic; f) lucrri de refacere a finisajelor anvelopei. Izolatia termica garanteaza o economie substantiala de energie, reducand costurile de incalzire a cladirilor. Termoizolarea cladirilor cu o executie corecta prezinta urmatoarele avantaje: pierderile de caldura prin pereti scad pina la 50%; cladirii; vara protejeaza de supraincalzirea peretilor, mentine o temperatura placuta pe timpul caniculelor; 4 asigura temperatura corespunzatoare pe suprafetele interioare a peretilor; eliminarea puntilor termice, scade pericolul producerii condensului in interiorul

 si mucegai;

protejeaza structura cladirii la intemperii meteorologice cum a fi viscole de mareste valoarea imobilului, cladirea primeste o fatada noua

zapada sau ploi; crearea unui spatiu ambient confortabil, indiferent de perioada anului, sanatos, lipsit de condens posibilitatea renovarii estetice a unei fatade vechi.

Cel mai important avantaj al izolarii termice a locuintei este reducerea consumului de energie termica cu pana la 50%, stiut fiind faptul ca aproximativ 35% din caldura unei camere se pierde prin peretii exteriori, pana la 25% prin acoperis, 10% prin ferestre, 15% prin pardoseala, iar 15% prin usi.

Totusi, ce materiale se pot folosi si la ce valoare se ridica acestea? Pentru izolarea termica a locuintei se pot alege fie polistiren expandat, fie vata de sticla/bazaltica. Daca cladirea de locuit se afla intr-o zona in care temperaturile sunt mai scazute in majoritatea anului, solutia optima este izolatia termica pe suprafata exterioara a cladirii. De ce? Pentru ca se micoreaza riscul aparitiei condensarii a vaporilor de apa, iar capacitatea de stocare a caldurii va fi mult mai mare. Lucrarile de izolare termica exterioara a unei locuinte costa aproape 2500 lei. Bineinteles ca exista diferente de pret si de aceea trebuie tinut cont de calitatea produsele care se 5

utilizeaza, configuratia apartamentului, daca are o suprafata exterioara mai mare, manopera etc. Specialistii spun ca blocurile de beton sunt cele mai scumpe de reabilitat, fiind urmate de cele realizate din placi prefabricate. Daca locuinta este din caramida, reabilitarea termica va costa mai putin. Pentru o izolare sigura, se poate opta pentru scandurile din PVC, care se monteaza peste caramida, pe un profil de aluminiu. Pe langa faptul ca este un foarte bun termoizolant polestirenul elimina puntile termice, nu afecteaza rezistenta cladirii si nu ii modifica foarte mult arhitectura. Vata minerala este un alt material foarte eficient in izolatarea termica exterioara, fiind foarte flexibila si de aceea se poate utiliza si la reabilitarea fonica a pardoselelor, dar si a mansardelor. Se poate folosi si un termosistem cu vata minerala si mortare silicatice. Se pare ca acesta este mult mai sigur si care fereste de condens. Izolatia interioara a locuintei este si ea indicata, dar are si cateva dezavantaje: reduce numarul de metri patrati din locuinta, nu corecteaza eventualele denivelari de pereti, iar peretele fals rezultat nu este foarte rezistent. Daca lucrarea executata nu este una de calitate, pot aparea mai multe dezavantaje, printre care se numara si condensul: termoizolatia devine umeda, iar vopseaua din exterior incepe sa cada. In acest caz, ultima solutie este utilizarea unui material care poate impiedica apa sa mai produca un condens, sa se mai infiltreze in pereti sau dupa caz , acoperis. Termosistemul compact constituie un ansamblu unitar realizat prin prepararea i/sau aplicarea pe antier a mai multor straturi, ntr-o succesiune definit, alctuite din produse prefabricate sau predozate livrate ca un sistem compatibil specific fiecrui ansamblu; Componenta termoizolant i componenta de protecie i finisaj formeaz un ansamblu compact solidarizat pe componenta rezistent i ntre ele prin adezivitatea produselor utilizate; n detaliu, termosistemul compact este alctuit din urmtoarele straturi indicate n ordinea tehnologic, de la componenta rezistent (constituit de pereii din beton, zidrie de B.C.A. sau produse ceramice) spre exterior: a) adezivul specific pentru lipirea izolaiei termice pe suport (partea opac a pereilor); b) plcile termoizolante (componenta termoizolant); c) mijloace de fixare mecanic (ancore, dibluri expandabile, profile); d) unul sau dou straturi de protecie (grund sau mas de paclu din mortar adeziv) din care cel puin unul conine o armtur (estur din fire de sticl, plas metalic, etc.); e) materialul de finisare specific sistemului (tencuial decorativ, placaj ceramic, etc.)

2. IZOLAREA TERMIC
In perioada rece este recomandabil sa locuim in camere la o temperatura de 19-20 grade Celsius cu o umiditate a aerului de aproximativ 50%. Disconfortul apare imediat ce este mai mult de 3 grade Celsius diferenta intre temperatura aerului din camera si temperatura suprafetei peretelui. Asta pentru ca apare cold wall effect (efectul peretelui rece), ceea ce va determina miscari ale aerului in camera. Mai mult decat atat, la o umiditate mai mare a aerului poate aparea condens pe portiunile reci ale peretelui. Confortul dintr-o incapere este cu atat mai stabil cu cat diferenta dintre temperatura aerului si temperatura suprafetelor elementelor de inchidere este mai mica cu respectarea catorva reguli si anume : incalzire rezonabila; usile si geamurilecu grad bun de etanseitate; introducere de aer proaspat printr-o ventilare sistematica; realizarea unei izolari termice eficiente a peretilor exteriori este un factor cheie. Realizarea termosistemului se refera la procedeul de izolare termica care poate fi utilizat la reabilitarea termica a cladirilor existente, in scopul imbunatatirii performantelor termoenergetice ale acestora. Termosistemul se aplica pe fata exterioara a elementelor de constructie verticale (pereti). Procedeul poate fi utilizat si la realizarea protectiei termice a cladirilor noi. Pentru a realiza un termosistem la o cldire este necesar s efectum mai nti un calcul termic. Calculul termic al unui element de construcie depinde de urmtorii parametri: 2.1. Conductivitatea termic a materialului () W/mK Este o caracteristic specific a fiecrui material n parte,ce reprezinta calitatea acestuia de a transmite cldura, fiind definit ca flux temic, exprimat n wai, ce trece printr-un strat de material cu suprafaa de 1m i grosimea de 1m, atunci cnd diferena de temperatur dintre cele dou suprafee ale stratului n direcia fluxului de cldur este de 1Kelvin. 2.2. Rezistena termic a elementului de construcie R i inversul ei, coeficientul de transfer termic U al elementului de construcie

Indici ce iau n considerare fluxul termic raportat la aria de transfer termic i la diferena de temperatur dintre mediile situate de o parte i de alta a elementului respectiv. Pentru un strat al elementului: R= d / (mK / W) reprezint rezistena termic U= 1 / R(W / mK) reprezint coeficientul de transfer termic Simplificnd modul de determinare, indicele R (U) al unui element de construcie depinde de suma indicilor R ai straturilor de materiale din care este alctuit elementul respectiv, precum i de influena unor eventuale straturi de aer. Cu ct valoarea rezistenei termice este mai mare, elementul este mai bun izolant din punct de vedere termic. Polistirenul expandat ct i cel extrudat sunt materiale termoizolante deosebit de eficiente. n reglementrile n vigoare din Romnia este normat rezistena termic minim specific R'min a elementelor anvelopante ale cldirii, indice care ia n considerare punile termice posibil prezente n sistemele constructive. Dintre acestea sunt de menionat: Perei exteriori 1,40 Planee peste ultimul nivel sub terase sau poduri 3,00 Planee peste subsoluri nenclzite i pivnie 1,65 Planee peste bovindouri, ganguri de trecere 4,50 Plci peste sol (peste CTS*) 4,50 Plci la partea inferioar a subsolurilor nclzite 4,80 Perei exteriori la subsoluri nclzite (sub CTS*) 2,40 *CTS = cota terenului sistematizat Grosimea termoizolaiei se calculeaza functie de caracteristicile tuturor straturilor. Pot exista situaii unde sunt necesare rezistene termice sporite . 2.3. Controlul vaporilor de ap Straturile termoizolante trebuie s in seama i de difuziune, adic de tendina de echilibrare a presiunilor pariale diferite ale vaporilor de ap, din aer din spaiile nclzite, fa de spaiile nenclzite sau fa de aerul din exterior. Datorit difuziunii, umiditatea circul prin elementele de construcie spre mediile cu temperaturi mai sczute, aprnd pericolul de condens. Compunerea de elemente trebuie aleas atent funcie de comportamentul acestora la difuzia vaporilor de ap. Din acest punct de vedere att polistirenul expandat ct i polstirenul extrudat se comport bine din punct de vedere al rezistenei la difuzia vaporilor de ap. 8

2.4. Sensibilitatea la ap Evitarea pericolului de condens impune ca termoizolaiile s nu fie sensibile la umezeal. Comportarea foarte bun i din acest punct de vedere a polistirenului extrudat (absorbie prin imersie de max 0,5%), face posibil utilizarea plcilor n contact permanent cu umezeala, la terase inversate, sau n contact cu pmntul. 2.5. Ineria termic, protecia termic pe timp de var Ineria termic apare ca urmare a capacitii anumitor materiale de acumulare a cldurii n exces, ceea ce duce la amortizarea variaiilor de temperatur dintre interior i exterior. Calculul proteciei termice este o sarcin de proiectare complex, care are n vedere ntreaga cldire (pe lng structura pereilor i a acoperiului trebuie luate n calcul poziia, orientarea, suprafeele vitrate, culorile expuse soarelui, stocarea cldurii n interior,etc). Aceleai caracteristici trebuie luate n calcul i pentru perioadele reci. 2.6. Etaneitatea la vnt Dac anvelopa prezint neetaneiti, pierderile de cdur pot fi de pn la de trei ori mai mari dect cele calculate iar permeabilitatea termic a construciei va crete De aceea exist plci cu canturi (fal sau nut i feder) care permit o bun mbinare. 2.7. Continuitatea termoizolrii puni termice (reci) Se recomand ca straturile termoizolante s fie continue, evitndu-se astfel posibilitatea formrii punilor termice (reci), locuri unde poate apare condens. Termoizolaiile asigur mbuntirea confortului termic, protecia construciei i reducerea consumului energetic pentru nclzire i climatizare. Astfel se vor reduce considerabil emisiile de noxe, msuri impuse pentru protecia activ a mediului nconjurtor. Sistemul legislativ n vigoare (Directiva nr.93/76 CEE, 96/737 CEE) cu referiri la limitarea emisiilor de CO2, normativele privind Performana energetic a cldirilor, ct i tendina de a se construi cldiri cu entropia zero, snt criterii ce trebuiesc avute n vedere pentru reducerea consumurilor datorate energiei termice.

Conform statisticilor consumurile Romniei numai pentru nclzire snt cu circa 55% mai mari dect media european. Dac facem bilanul energetic al unei case pentru o familie, reabilitat termic avnd un sistem termoizolant de 10 cm. pe perioada unui singur anotimp rece, se vor economisi circa 2500 l de petrol. Valoarea economiei de agent pentru nclzire poate crete cu nc 30% n cazul unei cldiri avnd aceeai destinaie, cu perei din crmid eficient construit conform normativelor actuale. 2.8. Domeniul de utilizare a. Termosistemul se poate aplica pe suprafata exterioara a peretilor realizati din zidarie (de caramida sau din blocuri ceramice, din beton celular autoclavizat, din beton usor, etc.) sau beton, tencuiti sau netencuiti. b. Termosistemul se utilizeaza la imbunatatirea protectiei termice a cladirilor civile cu inaltimea de max. 20 m (masurata de la cota cea mai mica a terenului sistematizat), in medii cu agresivitate normala. c. Termosistemul nu se aplica pe straturi suport din lemn (sau panouri aglomerate din fibre/aschii de lemn), mase plastice sau metalice. Realizand o izolatie termica corespunzatoare a elementelor de inchidere ale constructiei, scade energia necesara incalzirii spatiului respectiv. Termosistemul compact constituie un ansamblu unitar realizat prin prepararea i/sau aplicarea

10

3. PREZENTAREA TERMOSISTEMELOR
Termosistemele sunt sisteme ecologice ce elimina pierderile de caldura pe timp de iarna, mentin o atmosfera placuta pe timp de vara, marind durata de viata a unei constructii si pastrand un mediu sanatos in locuinta. Termosistemul compact constituie un ansamblu unitar realizat prin prepararea i/sau aplicarea pe antier a mai multor straturi, ntr-o succesiune definit, alctuite din produse prefabricate sau predozate livrate ca un sistem compatibil specific fiecrui ansamblu;

tencuiala decorativa amorsa pentru exterior strat de armare

placa de polistiren adeziv pentru polistiren profil pentru nceperea montajului zidarie

Termosistemul reprezinta o structura alcatuita din urmatoarele straturi: 3.1 Strat suport Stratul suport reprezinta suprafata exterioara, dupa caz, bruta sau tencuita, a peretelui (care trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate), pe care urmeaza a fi aplicat prin lipirea termosistemul. 3.1 Strat mortar adeziv Stratul din mortar adeziv permite lipirea stratului termoizolant. Mortarul adeziv este un mortar pe baza de ciment, imbunatatit cu dispersii sintetice. 11

3.2 Strat termoizolant Stratul termoizolant este realizat din placi termoizolante din polistiren expandat ignifugat. Placile termoizolante din polistiren expandat ignifugat trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Stratul termoizolant este aplicat pe suprafata exterioara a peretelui prin lipire si, dupa caz, fixare mecanica suplimentara, prin intermediul diblurilor tip rozeta.

3.3 Strat de protectie din mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla Stratul de protectie al placilor termoizolante din polistiren este realizat din mortar adeziv (acelasi mortar ca si cel utilizat pentru lipirea placilor termoizolante) armat cu un strat din plasa din fibre de sticla cu gauri de max. 4 mm/latura. 3.4 Strat grund Stratul de grund are rol de fixare a tencuielii decorative de stratul de protectie a termoizolatiei. 3.6 Tencuiala nobila de acoperire, colorata Tencuiala este realizata dintr-un mortar pe baza de var-ciment. Mortarul contine pigmenti (in 20 variante de culoare) rezistenti la agentii climatici exteriori si adausuri de imbunatatire a calitii si lucrabilitii.

12

4. MATERIALE I SCULE
4.1 Materiale caracteristici i consumuri Mortar adeziv dimensiune granula: < 0,5 mm; rezistenta la compresiune: > 2,0 N/mm2; factorul rezistentei la permeabilitate la vapori: 50; timp de prelucrare: cca. 2 ore; consum de material: - cca. 4-5 kg/m2 - pentru lipire placi termoizolante; - cca. 3-4 kg/m2 - pentru protectie armata cu tesatura din fibra de sticla; Grund consum de material: 200 g/m2; forma de livrare: 1 galeata de 5 sau 10 l; granulatie: 0-1 mm/0-2 mm; rezistenta la compresiune: > 2,0 N/mm2; factorul rezistentei la permeabilitate la vapori: 4; grosimea stratului de tencuiala: 2-3 mm/3-4 mm; timp de prelucrare: cca. 3 ore; consum de material: 3,5 kg/m2/4,5 kg/m2 forma de livrare: sac de 40 kg; dimensiuni: 4 8 cm latime; 2,50 m lungime; 13 forma de livrare: sac de 25 kg; dimensiuni: 100x50 cm; greutate specifica: 15-17 kg/m3; conductivitate termica de calcul: 0,042 W/(m K); dimensiuni ochi: 4 mm; greutate specifica: 150 g/m2; consum de material:1,1 m/m2; forma de livrare: rulou de 50 m lungime; Placi din polistiren expandat ignifugat

Placi din fibre de sticla

Tencuiala nobila de acoperire

Profil de soclu din aluminiu

consum: 1,03 m/ml

Dibluri pentru fixarea profilului de soclu din aluminiu 6x60 mm Dibluri rozeta Ap 4.2 Scule si dispozitive mistrie; cancioc; gletiera cu dinti (10x10 mm); fier de glet; drisca; cutit ascutit; foarfeca; ciocan: 1 1,5 kg; perii de curatat; rola sau bidinea; galeti; hartie abraziva (smirghel); vas pentru preparat mortarul (targa mortar); nivela cu bula de aer (boloboc); masina rotopercutanta electrica pentru gaurit cu burghiul: 6 si 8; dupa caz, malaxor sau bormasina prevazuta cu tija pentru preparat mortar; eventual, instalatie cu fir incalzit pentru debitat polistiren; schela. consum: 6,6 bucati/m2; forma de livrare: pachet de 200 bucati; consum: 1,03 m/ml; consum: 1,03 m/ml; consum: 1,03 m/ml; consum: 3 bucati/ml; forma de livrare: pachet de 100 bucati;

Profil din aluminiu cu plasa pentru protectia colturilor Profil cu picurator pentru muchii orizontale Profil de contact cu tamplaria

14

5. REGULI DE PROIECTARE

5.1. Termosistemul: este conceput pentru grosimi ale stratului termoizolant de polistiren expandat, ignifugat, pn la 15 cm. Grosimea stratului termoizolant se va stabili prin calcul, in conformitate cu prevederile din reglementarile tehnice in vigoare referitoare la calculul termotehnic izolarea termica si economia de energie, impuse. La cladirile existente, stabilirea grosimii stratului termoizolant se va face avand in vedere si datele si recomandarile din rapoartele de expertiza energetica si audit energetic. 5.2. Documentaia tehnic pentru punerea in opera a termosistemului va cuprinde cel putin urmatoarele: grosimea stratului termoizolant; modul de fixare al placilor termoizolante (prin lipire sau prin lipire si fixare mecanica); distanta de amplasare a elementelor de prindere mecanica (dibluri rozeta) atat pe verticala recomandari referitoare la: teserea placilor (decalarea rosturilor astfel incat acestea sa rupa continuitatea rosturilor pe verticala inclusiv in dreptul rosturilor dintre elementele de tamplarie si golul de tamplarie, teserea placilor la colturile cladirii, etc.); tratarea colturilor si golurilor de tamplarie; eventualele puncte de incastrare a pieselor de ancorare a obiectelor al elementelor de constructie ale cladirilor, astfel incat acestea sa satisfaca nivelurile de performanta pentru

cat si pe orizontala;

care urmeaza a fi prinse de perete (instalatie de climatizare, panouri publicitare, etc.). 5.3. Prinderea termosistemului de faa exterioar a pereilor se va face prin lipire si fixare mecanica (cu 4-6 dibluri/m2, cu = 8 mm). La cladirile noi, cu inaltimea mai mica de 10 m, prinderea termosistemului se poate face si numai prin lipire cu mortar adeziv .

15

La cladirile existente documentatia tehnica de executie va avea la baza un releveu al suprafetelor exterioare ale peretilor, pe care urmeaza a fi aplicat termosistemul. Pe releveu se vor marca zonele cu defecte care urmeaza a fi remediate. 5.4. La proiectare se pot considera urmatoarele valori ale aderenei stratului termoizolant la diverse suporturi: suport din caramida: 0,11 N/mm2; suport din b.c.a: 0,10 N/mm2; suport din beton: 0,09 N/mm2. Pentru diblurile rozeta se pot considera urmatoarele valori ale fortei de smulgere: suport din caramida: 20 daN; suport din b.c.a: 10 daN; suport din beton: 40 daN.

16

6. CONDIII DE PUNERE N OPER

Punerea in opera se va face in conformitate cu documentatia tehnica de executie 6.1 Conditii de mediu temperatura aerului, pe durata punerii in opera si a prizei mortarului; minim + 5 C; maxim + 35 C; fara precipitatii atmosferice, ceata, vant puternic (mai mare de 6 m/s).

6.2 Conditii privind stratul suport Stratul suport poate fi: zidarie netencuita (caramida, blocuri ceramice, b.c.a, etc.); beton netencuit; tencuiala aplicata pe zidarie sau beton. 6.2.1 Stratul suport trebuie sa aiba indepartat finisajul existent (daca este cazul). 6.2.2 Abaterile de la planeitate ale stratului suport trebuie sa fie de max. 10 mm (masurati pe toate directiile sub dreptarul de 2 m lungime). Diferentele de planeitate mai mici de 10 mm pot fi preluate prin stratul de mortar adeziv pentru lipirea placilor termoizolante. Pentru defectele de planeitate mai mari de 10 mm, dupa caz, se polizeaza bavurile sau se umplu intrandurile cu mortar de tencuiala. 6.2.3. Stratul suport de tip tencuiala trebuie sa fie aderent la stratul de baza. Verificarea aderentei stratului de tencuiala de stratul de rezistenta (zidarie sau beton) se poate face prin ciocanire. Acolo unde sunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente si la refacerea ei. 6.2.4. Stratul suport nu trebuie sa prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). In caz contrar, tencuiala se va inlatura si se va reface. Verificarea indeplinirii conditiilor de mai sus pentru stratul suport se va face dupa fixarea in stratul de rezistenta al peretelui, a eventualelor piese de ancorare ale obiectelor ce urmeaza a fi prinse de perete (instalatie de climatizare, panouri publicitare, etc.). 17

7. PUNEREA N OPER A TERMOSISTEMULUI

Procedeul de realizare a termosistemului presupune parcurgerea unui lant de operatii, prezentat in cele ce urmeaza. 7.1 Lucrari pregatitoare 7.1.1 Desprafuirea suprafetei suport -care trebuie sa indeplineasca conditii de calitate specifice si stropirea ei cu apa. Desprafuirea se va face prin periere energica, (cu perii de sarma) iar spalarea se realizeaza cu carpe ude sau cu apa sub presiune.

7.2 Montarea profilului de soclu

Profilul de soclu se fixeaza orizontal la cota superioara a soclului. Fixarea profilului presupune: - fixarea de proba a profilului in pozitie orizontala, cu ajutorul nivelei cu bula de aer si trasarea punctelor de amplasare a diblurilor Knauf; punctele de fixare a diblurilor se amplaseaza pe orizontala la cca. 50 cm unul de altul si la 4-5 cm fata de capetele profilului; - forarea, prin intermediul unei masini de gaurit rotopercutante cu burghiu 6, a gaurilor de incastrare a diblurilor; 18

- fixarea definitiva a profilului de soclu prin insurubarea holtzsuruburilor din otel in diblurile incastrate in stratul de rezistenta al peretelui; - montarea urmatorului profil de soclu, se face dupa aceeasi tehnica, lasandu-se fata de profilul adiacent un rost cu deschiderea de cca. 3 mm; - la colturi, profilul de soclu va depasi muchia verticala pe o distanta egala cu grosimea profilului de soclu de pe peretele adiacent; in aceasta zona, capetele profilelor de soclu iesite in consola, vor fi taiate, in prealabil, la 45.

19

Montarea profilelor de soclu necesita prezenta a cel putin trei lucratori, doi lucratori mentin profilul pe pozitie si al treilea executa celelalte operatii (verificarea orizontalitatii, trasarea punctelor de fixare, forarea, introducerea diblurilor si insurubarea holtzsuruburilor). 7.3. Aplicarea placilor termoizolante din polistiren expandat ignifugat Stratul termoizolant se va realiza cu placi de polistiren expandat, ignifugat, cu grosimea egala cu cea prevazuta in proiect. El se va aplica pe intreaga suprafata a peretilor prevazuti a fi izolati, inclusiv pe glafurile golurilor de tamplarie. Aplicarea placilor termoizolante din polistiren presupune: 7.3.1. Prepararea mortarului adeziv Mortarul adeziv se prepara astfel:

20

- continutul de mortar uscat de 25 kg al unui sac se amesteca (manual sau mecanizat) cu cca. 8 litri de apa curata, dupa care se lasa in repaus cca. 5 -10 minute; - dupa expirarea timpului (5 -10 minute) mortarul se reamesteca si se poate utiliza; - deoarece timpul recomandat de utilizare a mortarului este de cca. 2 ore, se vor prepara numai cantitati de mortar care se pot consuma in acest interval de timp. 7.3.2. Lipirea placilor din polistiren 7.3.2.1.Dispunerea placilor se va face de jos in sus, in randuri orizontale, cu inaltimea egala cu latimea unei placi (de regula 50 cm). 7.3.2.2 Primul rand orizontal de placi va fi amplasat in spatiul liber al profilului de soclu.

7.3.2.3 Inainte de lipire, placile din polistiren se pozitioneaza progresiv (in uscat) astfel incat sa se respecte urmatoarele: - rosturile verticale dintre placi sa fie tesute; decalarea rosturilor verticale se va face pe cel putin 1/5 din lungimea unei placi (recomandabil pe 1/2 din lungimea unei placi); - in zona muchiilor verticale (la colturi) placile termoizolante vor fi tesute la fiecare rand ca in figura nr. 2; placile de pe un rand orizontal vor depasi muchia verticala a coltului pe o lungime egala cu grosimea stratului termoizolant, iar placile de pe acelasi rand de pe peretele adiacent coltului se vor opri la limita coltului; - la rindul urmator placile situate deasupra randului care a fost oprit la limita coltului vor depasi muchia veticala a coltului pe o lungime egala cu grosimea stratului termoizolant, iar cele de pe peretele adiacent coltului vor fi oprite la limita coltului; - in zonele de goluri, rosturile dintre placile termoizolante nu trebuie sa fie in prelungirea muchiilor golului 21

- rosturile dintre placile termoizolante vor fi de cel mult 2 mm; din aceasta cauza se vor utiliza numai placi cu margini si colturi nestirbite. Se va avea in vedere ca teserea sa se realizeze utilizand cat mai multe placi termoizolante intregi, astfel incat debitarile sa fie reduse la minimum.

7.3.2.4. La imbinarile verticale dintre rama (tocul) tamplariei si perete, inainte de aplicarea stratului termoizolant, se va fixa profilul de contact cu tamplaria astfel: - se marcheaza pe rama pozitia profilului, in functie de grosimea stratului de polistiren si a mortarului de lipire ce vor fi aplicate pe glafurile verticale ale elementului de tamplarie; - se debiteaza profilul de contact cu tamplaria, la lungimea necesara; - se inlatura banda de protectie de pe banda autoadeziva a profilului de contact; - se fixeaza profilul, pe rama verticala a elementului de tamplarie, prin presare; - pentru protejarea tamplariei in timpul operatiilor de tencuire, se indeparteaza banda adeziva de pe marginea profilului de contact si se lipeste pe aceasta o folie de protectie care va acoperi intreaga suprafata a elementului de tamplarie; la terminarea lucrarilor se indeparteaza folia de protectie si se rupe marginea profilului pe linia marcata special in acest scop.

22

7.3.2.5. Lipirea placilor de polistiren presupune: - aplicarea mortarului adeziv pe spatele placilor, sub forma unui cordon perimetral de cca. 5 cm latime si cca. 2 cm grosime (amplasat la cca. 2 cm de margine) completat cu 3-5 ploturi, relativ circulare, amplasate la distanta egala pe linia mediana a placii. - pozarea provizorie a catorva placi dintr-un rand (cca. 3-4 placi), dupa care acestea se vor fixa definitiv prin presare; concomitent se va verifica (prin intermediul nivelei cu bule de aer) orizontalitatea si verticalitatea placilor aplicate; - dupa aplicarea unui rand orizontal de placi se aplica urmatorul rand; - debitarea placilor termoizolante la lungimea sau latimea necesara (dupa o prealabila trasare) pentru realizarea teserii si completarilor necesare in zonele unde inaltimea unui rand este mai mica decat latimea unei placi (de exemplu in dreptul golurilor, la cornisa, etc.); debitarea se va face cu cutite incalzite sau instalatie de debitat cu fir cald, astfel ca taieturile sa fie drepte. Aplicarea stratului de polistiren la glafurile verticale ale tamplariei se va face in spatiul dintre fata glafului si profilul de contact cu tamplaria, montat anterior (plasa profilului de contact urmand a fi lipita pe suprafata polistirenului aplicat). Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei termoizolatiei se vor ajusta, dupa intarirea mortarului adeziv (minimum 24 de ore de la aplicare), prin polizare cu hartie abraziva, urmata de indepartarea prafului de slefuire.

Eventualele rosturi cu deschiderea mai mare de 2 mm se vor umple cu straifuri de polistiren lipite cu mortar adeziv. Operatia de aplicare a placilor termoizolante de polistiren expandat ignifugat necesita cel putin doi lucratori: unul care aplica (de regula, cu mistria) mortarul adeziv pe intradosul placii si unul care aplica placa pe perete si verifica planeitatea si orizontalitatea placilor montate. 7.4 Fixarea diblurilor rozeta 23

Fixarea diblurilor rozeta se va face numai dupa uscarea mortarului de lipire a placilor termoizolante (minimum 24 de ore de la aplicarea placilor termoizolante care urmeaza a fi fixate mecanic). Aceasta operatie presupune: - marcarea punctelor in care urmeaza a fi plantate diblurile rozeta si amplasarea lor (cca. 4 dibluri/m2); se va avea in vedere ca fiecare placa termoizolanta debitata, in functie de marime, sa fie fixata mecanic cu cel putin un diblu;

- forarea gaurilor in punctele marcate; locasurile pentru plantarea diblurilor rozeta se executa cu o masina rotopercutanta prevazuta cu un burghiu avand diametrul de 8 mm si lungimea necesara pentru ca mandrina masinii sa produca pe suprafata placii termoizolante din polistiren o amprenta cu adancimea de cca. 3 4 mm; - introducerea, in locasurile forate, a diblurilor rozeta; - fixarea in diblurile rozeta, a cuielor din PVC, prin batere cu un ciocan (avand masa de cca. 1-1,5 kg); - dupa batere, capul diblului trebuie sa ramana in planul placii din polistiren (pentru a nu deranja realizarea stratului de protectie).

24

7.5 Realizarea stratului de protectie din mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla (tencuiala de baza) Realizarea stratului de protectie presupune o serie de operatii, detaliate mai jos. 7.5.1 Rectificarea planeitatii suprafetei stratului termoizolant din polistiren expandat (daca este necesar). Diferentele de planeitate de pana la 10 mm se pot prelua prin stratul de mortar adeziv de lipire a plasei din fibre de sticla. Neplaneitatile mai mari de 10 mm se vor ajusta, dupa intarirea mortarului adeziv (minimum 24 de ore de la aplicare) prin polizare cu hartie adeziva, urmata de indepartarea prafului de slefuire. 7.5.2 Prepararea mortarului adeziv

Mortarul adeziv utilizat pentru lipirea stratului de armare din plasa de fibre de sticla este acelasi si se prepara in acelasi fel ca si mortarul utilizat la lipirea placilor termoizolante 7.5.3 Aplicarea profilelor de colt si a profilelor cu picurator

Pe lungimea muchiilor verticale iesinde ce apar la intersectiile diferitelor planuri de fatada se realizeaza o intarire locala cu un profil special de colt .

Pe muchia exterioara orizontala de la partea de sus a golurilor de usi si ferestre se realizeaza o intarire locala cu un profil special cu un picurator. Profilele de colt si cu picurator sunt prevazute pe ambele parti, pe intreaga lungime, cu cate o fasie din plasa din fibre de sticla. 25

Montarea profilelor de colt si celor cu picurator se face astfel: se debiteaza profilele la lungimea necesara; la profilul picurator se ajusteaza plasa de armare care se aplica pe glaf, la dimensiunea se aplica cu gletiera cu dinti, un strat din mortar adeziv tip Knauf Klebespachtel pe o se pozeaza profilele pe muchii, se intinde si se preseaza plasa de armare pe mortarul adeziv; daca lungimea muchiei este mai mare decat lungimea profilului de colt este necesara

corespunzatoare latimii glafului; suprafata egala cu suprafata plaselor de armare;

imbinarea profilelor cap la cap; la imbinare se va realiza petrecerea plasei din fibre de sticla ale celor doua profile, pe o lungime de cca. 3-4 cm; se gletuieste suprafata acoperita astfel incat sa se realizeze inglobarea completa a plasei profilelor. Gletuirea se prelungeste putin peste marginile plasei, astfel incat sa se realizeze o racordare plana cu suprafata stratului de polistiren. Lipirea plasei de armare aferenta profilului de contact cu tamplaria se face in acelasi mod ca la profilele de colt. Inainte de lipire se ajusteaza latimea ei astfel incat sa fie mai mica decat latimea glafului. 7.5.4 Armarea locala a colturilor golurilor din fatada

Colturile golurilor de usi si ferestre se intaresc local prin aplicarea pe o directie perpendiculara cu diagonalele golului a cate unei fasii din plasa din fibre de sticla avand lungimea de cca. 50 cm si latimea de cca. 30 cm, fasiile fiind axate (cu axa transversala) pe diagonalele golurilor . Fasia din plasa din fibre de sticla de armare locala a colturilor se aplica la fel ca profilele de colt.

26

7.5.5

Aplicarea stratului general de armare din plasa din fibre de sticla.

Aplicarea stratului de armare se va face fie in randuri verticale, fie in randuri orizontale, dupa necesitati, cu suprapunere pe cca. 10 cm.

Pentru fixarea stratului de armare din plasa din fibre de sticla se procedeaza astfel: - dupa fixarea profilelor de intarire locala, respectiv a plasei de la colturile golurilor, se aplica cu gletiera cu dinti un strat continu din mortar adeziv, avand latimea si lungimea egala cu cea a fasiei din plasa din fibre de sticla care urmeaza a fi lipita; - fasiile din plasa din fibre de sticla se aplica cat mai continuu posibil;

27

- la debitarea plaselor se va avea in vedere evitarea imbinarilor (suprapunerilor) in zonele de colt (inclusiv de goluri); - pe stratul de mortar neintarit aplicat se deruleaza si se fixeaza prin presare plasa din fibre de sticla si se inglobeaza prin gletuire, in stratul de mortar; - plasa de armare va acoperi intreaga suprafata a stratului termoizolant, suprapunandu-se peste plasele aferente profilelor de soclu, de colt si de contact cu tamplaria; - la partea inferioara a peretelui (soclu) si la colturile iesinde, plasa de armare se va aplica si peste partea metalica a profilelor de soclu, respectiv de colt, fara a depasi muchia; - stratul de mortar aplicat trebuie sa aiba o grosime de cel putin 2 mm; dupa lipirea unui rand de plasa de armare, randul urmator se aplica, suprapunandu-se (dupa caz, longitudinal si/sau transversal) peste randul aplicat anterior, pe o distanta de cel putin 10 cm; - la colturile intrande, plasa de armare de pe o fata se va petrece peste plasa de armare de pe fata adiacenta muchiei, pe o distanta de cca. 15 cm;

plasa de armare se decupeaza (in cursul operatiei de pozitionare) in dreptul pieselor de fixare a eventualelor obiecte prinse de fata exterioara a peretelui (daca este cazul); - in dreptul golurilor plasa de armare fie va acoperi initial intreaga suprafata a golului, fie va depasi marginea golului pe o distanta suficient de mare astfel incat sa se realizeze ulterior suprapunerea peste plasa aferenta profilului de contact cu tamplaria; - plasa astfel aplicata se va decupa corespunzator, in functie de latimea glafurilor pe care trebuie intoarsa. Realizarea stratului de protectie a termoizolatiei necesita prezenta a cel putin doi lucratori: unul care tine sulul de plasa la pozitia necesara si altul care il deruleaza si il preseaza. 7.6. Grunduirea stratului de protectie (tencuiala de baza)

28

Dupa uscarea stratului de mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla (minimum 3 zile de la aplicare), cu o zi inainte de aplicarea stratului de tencuiala decorativa, se aplica (cu o rola sau bidinea) un strat nediluat de grund, pe o suprafata ce poate fi acoperita in ziua urmatoare cu tencuiala decorativa.

7.7 Realizarea stratului de tencuiala nobila de acoperire Aplicarea stratului de finisaj presupune: - prepararea mortarului; Continutul de mortar uscat de 40 kg al unui sac se amesteca (manual sau mecanizat) cu 811 litri de apa in functia de consistenta dorita. Deoarece timpul recomandat de utilizare este de cca. 2 ore, se vor prepara numai cantitati de mortar care se pot consuma in acest interval de timp, in sistem de lucru continuu - aplicarea mortarului; Mortarul se aplica pe intreaga suprafata a stratului de grund aplicat cu o zi inainte, cu gletiera, dupa care se driscuieste imediat.

Grosimea stratului de tencuiala este de 2-3 mm (pentru mortarul cu granulatie 0-1 mm) respectiv 3-4 mm (pentru mortarul cu granulatie 0-2 mm). Pentru aplicarea mortarului decorativ se recomanda ca suprafata fatadei sa fie impartita in zone (eventual delimitate cu banda autoadeziva) care sa poata fi acoperite in regim de lucru 29

continuu, cu o cantitate de mortar corespunzatoare. Acest lucru este valabil si in cazul in care fatada are zone care urmeaza sa fie finisata in culori diferite. Pentru obtinerea unei nuante uniforme este recomandabil ca tencuiala decorativa aplicata pe o fatada sa fie realizata din acelasi lot de material.

In timpul lucrarilor, tencuiala proaspata trebuie sa fie protejata impotriva precipitatiilor sau a insoririi puternice.

30

8. MSURI PENTRU OPTIMIZAREA LUCRRILOR LA LUCRRILE DE TERMOIZOLAII

O casa bine izolata termic are un consum energetic mic si contribuie indirect la protejarea mediului, prin reducerea de emisii de CO2. Un alt avantaj al caselor izolate il reprezint diminuare polurii fonice si obsorbtia umiditatii din aer. In aceste conditii tot mai multi dintre noi au inteles eficienta realizrii unui termosistem si iau in calcul realizarea lui inca din faza de proiect a locuinei ntruct avantajele sunt considerabile: o casa clduroasa iarna si rcoroasa vara, facturi evaluate in mod realist, fr adaosuri cauzate de pierderile de cldura. Pentru a realiza lucrri de calitate este necesar s urmrim urmtoarele aspecte, i s respectmurmtoarele reguli la realizarea termoizolaiei: Verificarea suportului Orice lucrare ar trebui sa nceap cu verificarea suportului! Daca suportul nu este rezistent, atunci nici lucrarea nu va rezista in timp. Este recomandabil ca suportul sa fie amorsat astfel nct aplicarea adezivului sa poat fi fcuta in condiii optime. Verificarea planeitatii pereilor Realizatorul lucrrii trebuie sa acorde o atenie deosebita pereilor, daca acetia sunt egali sau daca exista deviatii fata de plan. Toate acestea pot fi corectate prin nivelare, incarcare cu adeziv sau folosirea de placi cu dimensiuni diferite. Pentru peretii care prezint denivelri este incorect sa folosii metoda adezivului aplicat in pat subtire, in acest caz se va folosi doar metoda prin puncte astfel nct denivelarile sa poata fi corectate intr-un mod eficient. Alegerea polistirenului Din dorinta de a avea ce-i mai bun pe piata, multi fac greseala sa foloseasca polistirenul extrudat pentru izolatia peretilor intrucat se stie ca acesta are o densitate mai buna. Pe langa pretul foarte mare pe care trebuie sa-l plateasca beneficiarul pentru o asemenea lucrare, aceasta se va confrunta in timp si cu aparitia igrasiei sau a mucegaiului. O alta greeala majora o reprezint decuparea polistirenului in dreptul burlanelor, fapt ce determina apariia punilor termice. Daca plcile de polistiren nu se monteaz intretesut asemenea crmizilor, rezistenta acestora in timp va fi compromisa.

31

Reparaia plcilor de polistiren cu ajutorul adezivului constituie o greeala extrem de grava ce determina formarea de puni termice favoriznd infiltrarea apei. Aceste mici reparaii se vor face ntotdeauna cu spuma poliuretanica! Destul de des ntlnita este montarea plcilor de polistiren in straturi pe acelai suport din dorina excesiva din partea proprietarului de a proteja pereii mpotriva frigului sau poate din necunotina meterilor. Rezistenta unui termosistem poate fi afectata in mod direct de ctre mai multe elemente: lipsa diblurilor, montarea fasiilor de plasa din fibra de sticla fara aceea suprapunere pe o portiune de 10 cm, neprotejarea colturilor ferestrelor sau a usilor. O buna lucrare de termoizolare trebuie insotita adesea de lucrari suplimentare in conditiile in care pierderile de caldura se realizeaza nu numai prin pereti dar si prin ventilatie, ferestre, ui, acoperi sau horn. Aadar o lucrare eficienta nseamn si o lucrare corect realizata! n plus ntotdeauna va trebui s fim ateni la urmtoarele: La aplicarea fiecarui strat component al termosistemului se va asigura o planeitate riguros controlata; Nu se admit abateri in privinta grosimii termoizolatiei, grosimea acesteia trebuie sa fie uniforma pe intreaga suprafata. Placile termoizolante lipite trebuie sa aiba rosturile stranse . Nu este admisa utilizarea de placi din polistiren cu muchiile si marginile rupte. Totodata nu se admit rosturi intre placi mai mari de 2 mm. Se va verifica aderenta placilor de polistiren de suport . Nu se admit placi din polistiren desprinse de suport. Plasa de armare din fibre de sticla trebuie sa fie complet inglobata in stratul de mortar adeziv. Stratul de grund trebuie sa se prezinte ca un strat uniform continuu si sa acopere complet stratul de tencuiala armata. Nu sunt admise desprinderi, cute, discontinuitati ale peliculei, neregularitati sau fire de par din bidinea. Tencuiala decorativa nu trebuie sa prezinte zone cu desprinderi, fisuri, nuante diferite sau cu granule in relief (strop) neaderente.

32

9. MSURI DE PROTECIA MUNCII I SIGURAN LA FOC

9.1 La punerea in opera a termosistemului se vor respecta regulile de protectia muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare. 9.2 Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Se interzic improvizatiile de schela. 9.3 Pe timp nefavorabil - ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6 m/s), temperaturi scazute (sub + 5 C) - lucrarile se vor intrerupe. 9.4 La punerea in opera, precum si la transportul materialelor si prepararea mortarului, se vor utiliza manusi de protectie. Trebuie evitat contactul pielii cu mortarul, grundul sau plasa de armare. In cazul contactului acestor materiale cu ochii, se va proceda la clatirea imediata cu multa apa si se va consulta medicul. 9.5 Placile din polistiren vor fi depozitate si protejate impotriva incendiilor si ferite de zonele cu foc deschis.

33

10. BIBLIOGRAFIE

1. Gabriela Ecaterina Proca - ,,Construcii : Elemente generale pentru cadastru. , Editura Matrix Rom, BucuretI, 2002 2. Mirel Florin Delia - ,,Construcii :Subansambluri constructive, Editura Matrix Rom, Bucureti, 2004 3. Mihai Manole - ,,Construcii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri , Editura Matrix Rom, Bucureti, 2001 4. Alexandru Ciornei - ,,Cum concepem construciile civile, Editura Junimea 5. Ghid pentru autorizare, execuia i recepia construciilor, proprietate personal. Asociaia "Femin 2000" Piatra Neamt martie 2004 6. M.Stoica, V. Hopu, C. Tsicura, A. Simon - ,,Cartea dulgherului, Editura Tehnic 7. Dr.ing. R. Constantinescu, ing. M. Voiculescu, conf. Dr. ing. C. Pavel, ing. R. Mrgineanu ,,Construcii civile, industriale i agrozootehnice manual pentru licee industriale cu profil de construcii, clasa a Xl-a, meseria constructor structuri i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980. 8. I. Curtu, N. L. Cotta, A. erbu - ,, Elemente de construcii i case prefabricate din lemn, Editura Tehnic, Bucureti 1990 9. Buletin construciilor P100/1992 privind editarea pentru realizarea lor potrivit ISO 9000/9001/9002 www.icase.ro www.construcii.ro www.sporulcasei.ro www.amvic.ro www.movinstal.ro

34

ANEXE

35

1. PROGRAM DE URMARIRE A CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR DE TERMOIZOLARE

Un model de program de urmarire a calitatii executiei lucrarilor de termoizolare pe exterior cu placi din polistiren expandat protejate cu tencuiala subtire armata cu plasa din fibre de sticla este dat in tabelul de mai jos.

Nr. crt. 1. 2.

3.

4. 5.

Documentul ntocmit Verificarea indepartarii finisajului existent a Proces verbal de peretilor exteriori, rectificarea planeitatii, constatare a desprafuirea, spalarea lucrarilor Verificarea montarii profilului de baza la Proces verbal de nivelul soclului constatate a lucrarilor Verificarea: - montarii placilor termoizolante (tesere, lipire, rosturi) si a aderentei; - montarii diblurilor de prindere a placilor termoizolante; Proces verbal de - aplicarii profilelor de intarire (de colt, cu constatate a picurator, de contact cu tamplaria) si a fasiilor lucrarilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor; - realizarii tencuielii armate (suprapu-nerea la imbinari a plasei de armare, inglobarea acesteia in mortar, aderenta tencuielii) Proces verbal de Verificarea stratului de grund constatate a lucrarilor Verificarea executiei stratului de mortar Proces verbal de decorativ constatate a lucrarilor Denumirea lucrrii

Participani Investitor Executant Proiectant Investitor Executant Proiectant

Investitor Executant Proiectant

Investitor Executant Proiectant Investitor Executant Proiectant

36

2.

IMAGINI ALE REALIZRII IZOLAIEI TERMICE

Acoperisuri
Termoizolarea acoperiurilor reprezint un criteriu de calitate ce nu trebuie pierdut din vedere pentru obinerea unui optim de comfort termic. n vederea reducerii consumului energetic, se recomand evitarea zonelor neizolate termic. In cazul unei terase clasice, stratul de izolatie termica este pozitionat pe planseu, sub straturile hidroizolatoare. Astfel, stratul de izolatie termica este protejat si nu este expus direct la conditiile climaterice, iar membranele hidroizolatoare sunt izolate termic fata de restul constructiei si sunt expuse la fluctuatii mari de temperatura care o pot deteriora prematur

37

Fatade
Termoizolarea faadelor reprezint un criteriu de calitate ce nu trebuie pierdut din vedere pentru obinerea unui optim de confort termic. Evitarea total a punilor reci se poate obine printr-o izolaie corect a pereilor exteriori, mai ales la construciile existente unde adugarea unei termoizolaii suplimentare reprezint o prioritate.

38

Socluri i fundatii
Contactul elementelor de constructie cu solul impune ca materialele termoizolante care sunt folosite pentru izolarea acestora sa reuneasca toate caracteristicile mai jos prezentate: o valoare termoizolanta mare si constanta rezistenta mare la difuzia vaporilor de apa absorbtie neglijabila a igrasiei rezistenta mare la compresiune si in general la solicitari mecanice constanta absoluta a dimensiunilor rezistenta la majoritatea acizilor sau bazelor

Termoizolarea soclurilor, a subsolurilor nenclzite, a pardoselilor pe sol i a fundaiilor sunt criterii de calitate ce nu trebuie pierdute din vedere. n vederea reducerii consumului energetic, se recomand evitarea zonelor neizolate termic. Izolaia soclurilor se realizeaz pe ambele pri pentru ca traseul pierderilor de cldur ctre fundaie s fie ct mai lung. Se 39

recomand temoizolarea tuturor pardoselilor pe pmnt, chiar i n subsoluri, dac acestea sunt nclzite. Pardoseli Termoizolarea soclurilor, a subsolurilor nenclzite, a pardoselilor pe sol i a fundaiilor sunt criterii de calitate ce nu trebuie pierdute din vedere. Pardoselile i planeele n consol reprezint zone sensibile din punct de vedere al continuitii sistemului temoizolant. Se recomand temoizolarea tuturor pardoselilor pe pmnt, chiar i n subsoluri, dac acestea sunt nclzite.

40

41

42