TEHNOLOGIA FABRIC,A.

RII
SCAUNELORDIN FURNIRE
STRATIFICATE-MULATE
ing. A. NICULESC||,
ing. Ct. LAZARESCU,
ing. D. GEORGHIU,
ayh. V. DRAGNEA

Folosirea elementelor ;i complexelor lamelate-mulate in construclia

,
mobilei, reprezinte o tehnicd relativ noui, care a lnceput si fie extinsi din
ce in ce mai mult ln ultimii ani.
Astfel, liri ca U.R.S.S., R.D.G., etc., experimenteazd.qi produc
de mulli ani elemente componente de mobili gi chiar subansambluri intregi
de mobill prin lncleierea mai multor foi de furnir sau lamele de lemn (Iamelare) gi prin curbarea (mularea) concomitentd. a acestora.
Aceasti preocupare a fost determinatd. de mai mulli factori ;i anume:
- necesitatea utilizdrii rationale a materialului lemnos;
- imbun[t[firea rezisten{ei pieselor de mobild;
- migcorarea de{orma}iilor ce apar la lemn ln cazul varia}iilor de temperaturd gi umiditate;
- l[rgirea posibilitifilor de crealie pentru proiectan]ii de mobili;
- producerea pe scard industriald. a lianlilor sintetici.
La executarea pirfilor componente de mobili prin lamelare, Iemnul
masiv este inlocuit cu straturi (furnire sau lamele), de diferite grosimi gi
calitdti, ceea ce atrage dupd. sine o insemnati economie de material lemnos.
Aceastd economie este.deterririnati de faptul, c[ atit Ia oblinerea materiei
prime, cit gi la executarea pieselor lamelate, randamentele care se oblin
sint mult mai mari declt cele reaJtzate la fabricarea cherestelei gi apoi la
executarea aceloragi elemente din cherestea. Totodati, se dd o utilizare mai
buni lemnului de calitate inferioari, prin folosirea acestuia sub formi de
furnire, la straturile de mijloc ale pachetului care se preseazd.
Ameliorarea calitifilor fizico-mecanice ale elementelor gi complexelor
de mobild lamelate, respectiv imbunitifirea stabilitdlii formei 9i a rezistenfei
acestora, rezulti din reducerea jocului acestor componente la varialiile de
temperaturi gi umiditate ;i din sporirea simlitoafe a elasticitifii acestora
fa!5 de aceea a complexelor similare obfinute prin combinarea mai multor
elemente de lemn masiv.
ln plus, nu mai existi pericolul slibirii rezistenlei componentelor oblinute
prin
decupare, deci prin retez[ri de fibre.
'
Insugi-rile-lemnufui hmelat mulat, enumerate mai inainte, conduc la
mdrirea iezisten{ei mobilei la solicitiri mecanice, deci la cregterea duratei
de serviciu a acesteia.
Proiectarea mobilei este mult ugurati prin folosirea acestui procedeu
de lucru. Proiectanlii nu vor mai fi tngridifi de caracteristicile dimerrsionale
sau fizico-mecanice ale materialului lemnos, putind concepe elemente de piese

293

de mobilr cu forme mai indrdznefe, care, executate din lemn masiv ar fi

condus la pierderi mari de material lemnos 9i la o manoperd
-lncd.sporiti.
Procedeul lamelirii gi mulirii prin presire a stlrnit
de la aparitia
Iui, un mare interes, faft oglindit-ln diversele lncerciri efectuate in- ac6st
sens. Astfet, till
a se -ajunge la forma superioari a lamelirii gi anume la
aceea a lamelirii.gi qulerii unui.pachet de furnire prin presare'gi fncleiere,
s-au incercat multe alte solutii gi anume:
- lamelarea-parfiali
?i curbarea unui cap[t al unei piese masive, prin
tdierea acestuia ln mai multe lamele gi lncleieiea lor curb8, dupr un g"6lon
dat, gi
-.11*elare_a-gi curbarea unui pachet de lamele (scindurele),prin lncleierea
,
Ior curbi pe gablon.
Aceste doud procedee, care au constituit lnceputurile lameldrii, nu asiguri -insi. o economie prea. mare- de material leninos, datoriti faptului c5.
necesit[ lemn masiv sau sclndurele, la debitarea cdrora rezultl pi-erderi de
material destul de mari gi nici nu oferd posibilitatea obfinerii rfnor forme
variate, date fiind razele ile curbur[ mari ile gabloanelor. bin aceastd"cauz6.
nu au o utilizare prea mare tn industria produselor finite din lemn, fiind
adoptat in_schimbp_rocedeul lamel5,rii gi mutd.rii unui pachet de furnire.
.In u.R.s.S., R.g.G.gi alte {iri procedeullamel[rii ca ;i al mulrrii concomitente a unui pachet de furniie, a;ezate in mod special,'s-a extins foarte
mult.
S-au fabricat cu bune rezultate pdrli componente de scaune gi fotolii
(picioare,
gezut-spitar etc), licibare d-e dulapuri gi paturi'gi chiar
-c-ompl-exg
subansambluri de dulapuri.-Procederil a fost aplicat, in geneial,^la exebutarea
acelor componente la care rezultd. pierderi mari de mateiial in cazul executdrii
Ior din lemn masiv sau cu al undr forme dificil de executat prin procedeele
timpliregti obignuite.
,4. STADIUL ACTUAL AL PROBLEMEI
Procedeele d.e lamelare gi mulare a lemnului cunoscute in prezent slnt:
- lncleierea gi curbarea concomitentl a unui pachet de tamel6 (sclndurele)
_1ncleierea9imulareaconcomitentiaunuipachetdefurniie
Lamelarea parfiali a capitului unui element- masiv se realizeazd.prin
tdierea acestuia in lamele de 1,5-2 mm grosime gi prin incleierea lor cuibi,
pe gablon. Incleierea se face prin introducdrea ln sdo6ituti a unor foi de furnir
unse-cu clei, avlnd grosrlni cu Ql. .,.0,2 mm mai mici decit distanfa dintre
lamele. Prin acest procedeu se pot obfine picioare de scaune gr'mese.'
Proce{leul prizintd, urmdtbarele'avairtaie:
reducerea consumului de material cu- 30o/s fald de consunul realizat
ln mod curent;
simpli.jicarea tehnologiei de fabricalie;
_ p-osibilitatea mecanizd.rii mai avansite a fabricafiei.
Al doilea procedeu amintit gi anume curbarea 9i incl6ierea concomitentl
. a unui pachet de lamele (sclndurele), constd,din presarealn matrife (qabloane),
ll general cu curburi simple, a mai rnultor lamele de lemn misiv, unse ln
prealabil cu clei. Acest piocedeu este utilizat in R.P. Polond. in industria
aeronautic[, recomandlndu-se folosirea acestui procedeu gi ln construcfiile
WP

navale, de riehicule gi de mobili. Procedeul permite obfinerea unor mari

economii de material lemnos, cum gi fabricarea unor elemente curbate cu

rezistenfesuperioarepi cu o durabilitate mai mare.

Aceste doul
Aceste
procedee nu
doul procedee
nu au
au fost
fost insd
insd adoptate
adoptate intr-o misuri prea mare
la executarea elementelor de mobili, din cauza dezavantajelor
tajelor pe care le
-

materia primi utilizati intri ca lemn masiv sub formi de scindurd,

rigle sau lamelg fapt care duce la pierderi de material la confec{ionarea lor,
clt gi la un spor de manope{d;
- materialul lemnos tttilizat, respectiv scindurile, riglele gi lamelele,
trebuie sd. fie de calitate buni. in special ln primul caz, acela al lamelirii
- datoriti faptului c5. se lucreazi cu elemente relativ groase, nu se pot
obline raze de curburS. mici (tabelul t).
Tabelul 1
Mirimile admisibile ale curburilor ln funcfie de
grosimile elementelor de lemn (dupe I.P. I v a n o v)
Raza de curburd (mm) pentru lemn

Cel de al treilea procedeu amintit, curbarea gi lncleierea concomitenti

a unui pachet de furnire dispuse dupi o schemd de agezare,este cel mai des
aplicat, fiind adoptat de fabricile producdtoare de mobil5. din multe fdri.
Procedeul const[ din presarea in matrife, cu forrne diferite, a unui pachet de
furnire unse cu clei. Furnirele au dimensiuni diferite gi sint astfel agezatelncit
dupi presare si rezulte piese cu grosimi gi forme diierite.
Lamelarea ;i mularea furnirelor prezinti lnsemnate avantaje fa!6 de
procedeelede lucru timpliregti obi;nuite ;i chiar fald de primele doud procedee
de lamelare descrise anterior, avantaje constind din:
- ssenernia mare de material lemnos;
- utilizarea superioarS. a materialului lemnos de calitate inferioard,
respectiv a furnirelor derulate de calitate inferioar5";
- se realizeazd,o reducere simfitoare a manoperei;
- se obfin elemente cu rezistenfe mirite, la sec{iuni mici;
- se reduce greutatea produsului.
Acest procedeu este utilizat in special la exdcutarea scaunelor gi fotoliilor,
piese care in condilii timpliregti obignuit^ese realizeazd cu pierderi mari de
material lemnos gi cu o manoperi dificild. In unele cazari;i anume atunci cind
solulia esteticl permite acest lucru, se executi prin mularea furnirelor, chiar
componente de mobilS. co{p cum ar fi: picioare de dulap, pat gi mese,pHci
de mese, sertare, trd,gdtoare sau componente.de dulap.

295

Astfel ln U.R.S.S., la Combinatul de prelucrarea lemnului Krasnoilski,

picioarele posterioare curbate pentru scaune tlmpldregti se executd cu bune
rezaltate din furnire derulate de 3 mm grosime, cu fefe din furnir estetic de
0,8 mm grosime. Incleierea se realizeazi cu clei de caseiird,t parte clei: 6 pirli
ap5. la o presiune de 20 kg/cmz gi la temperatura de 80o.
In R.D.G. s-au realizat doud tipuri de scaune lamelate mulate, unul
tapilat gi unul netapitat.
Scaunul mulat tapitat este alcituit din 6 elemente mulate asamblate,
formlnd scheletul scaunului, din tapiferia gezutdui gi din spdtarul executat
din placaj curbat.
Scaunul lamelat mulat este executat dintr-un complex gezut-spdtarpicioare din fafd gi din dou5. picioare posterioare.
In ambele cazuri elementele gi complexele lamelate mulate sint executate
din furnire de I mm grosime, lncleiate sub presiune cu liant fenolformaldehidic-

B. CERCEIANTI.N EFECTUATE
I. CERCETARI IN FAZA DE LABORATOR

Obiectivele cercetirilor gi experimentdrilor efectuate tn cadrul temei au

urmlrit tezolvarea urmdtoarelor probleme:
- stabilirea domeniului de utilizare a elehentelor lamelate pentru diferite
ansamble de mobili, prin aceasta urmirindu-se a se stabili un nomenclator
aI pdrlilor componente de mobili, elemente sau,complexe, care, prin lamelare,
sd prezinte.-avantaje evidente din punct de vedere tehnic gf economic;
- stabilirea materiilor prime gi auxiliare utilizabile la executarea componentelor de mobili lamelate mulate, cdutlndu-se a se stabili care slnt
materialele (furnire gi lianJi) din care se oblin, prin transformarea lor in
pdrli componente de mobild., produse- cu calitili fizico-mecanice superioare
9i o econotrie

clt urai rnare de rnaterial

lerrr..,.rs;

- stabilirea utilajului 9i a regimului de presare pentru rezolvarea aiestor

obiective, conceplndu-se gabloane (matrife) pentm presarea pachetelor de
furnire;
* stabilirea structurii elementelor lamelate;
- stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale materialului lamelat gi.
ale produselor lamelate mulate;
- stabilirea eficienlei economice a utilizirii componentelor lamelate
ln construclia mobilei,.scoflndg-se in evidenld eficienfa eionomicd a aplicirii
ln produclie a acestui procedeu;
- elaborarea procesului tehnologic pentru un scaun lamelat mulat.
In cadrul cercetdrilor s-au executat mai multe componente de mobild.
.9i ansamble lamelate gi lamelate-mulate gi anume:
- un tip de scaun lamelat mulat ln trei variante;
- o lezenl pentru dulapul tip ,,MIORITA" in'patru varinate constructiven
care s-au folosit apoi gi la dormitorul ,,SOVATA-2" construit din PAL;
- o masi de lucru la care s-au utilizat picioare gi sertare lamelate mulate;
- un fotoliu lamelat;
-- o biblioteci cu elemente lamelate mulate.
296

IN FAZA SEMIINDUSTRIALA
2. CERCETARI
: In vederea producerii pe scari semiindustriald. a scaunelor stratificatemulate tip,,SINAIA", s-a amenajat la IPROFIL ,,Butoiul" o stalie semiindustrial[, care si produci semifabricate pentru aceste scaune. In acest sens,
ln taza de amenajare s-au efectuat urmS.toarele lucrS.ri:
- s-au executat matrilele destinate presirii semifabricatelor;
- s-a amenajat seclia de semifabricate;
- s-au ficut expeiimentiri la aceastl stalie ln vederea stabilirii
regimului de lucru gi a relelei liantului;
elaborat docum6ntatia tehnicd privind producerea semifabricatelor cum ;i a scaunelor stratificate-mulate;
- s-d fdcut instructaj cu inginerii gi muncitorii de la IPROFIL ,,Butoiul
ln privin_ta modului de producere a semifabricatelor pentru scaunestratiIicate-mulate.
a. Efectuarea matrifelor. Pentru proiectarea matrilelor s-a elaborat o
temi de proiectare speciald care a avut de rezolvat urmdtoarele probleme:
- forma gi dimensiunile semi{abricatului;

tilimeamatrilei

rymJ;;
-presiunea maximiJrip^
(40 kgf /cm'z);
- temperatura (110"C);
-graclul de finele al suprafefei (perfect netedd)..
Proiectarea matritelor a fost flcutd de Intreprinderea Aparate, Utilaje
gi
Piese
de Schimb (IAUPS).
'
Executarea matriielor a fost fdcuti de intreprinderile ,,9 Mai" ;i ,,Prototip", Bucuregti, dup[ cum urmeazd:
,,9 Mai": turnarea matrifelor;
,,Prototip" : prelucrarea fefelor.
Matritele au-fost executate din olel turnat. Pentru montare s-au folosit
elementele'de legdturi, buloane etc., existente la matritele de doage lamelate
de la IPROFIL ,,Butoiul".
Montarea matrilelor s-a ficut la partea inferioari a presei de doage
lamelate (plarya 1).
b. Amenajarea

secfiei de semlfabrlcate.

Perrtru

burra desfi;urare

a. Procesu.-

lui de fabricaiie a, semifabticatelor stratificate-mulate, seclia a fost dotatd

cu urmitorul inventar:
presi hidraulici cu matrile incdlzite, -pentru-presarea semifabricatelor;
- inagini cu valluri pentr{r llngerea furnirelor cu clei ;
- aoria mese de iucru-pentru soitarea Jurnirelor gi formarea pachetelor
de furnire;
- cintar gi greutifi;
..- vase p6ntlu preparat solulia de clei; ,
- minu$i de cauciuc pentru proteclia mfinilor.
Croirea iurnirelor s-a f[cut ia feristraiele panglici existente in secliile
lntreprinderii,,Butoiul".
c. E:rperimentdri efectuate. Invederea obtin_eriidedate precise cu privire
la refeta liintului, regimul de lucru 9i procesul tehnologic, s-au efectuatpreslri
expehmentale, in tiirpul cirora s-au incercat diverse dozaie pentru liant,
teirperaturi, durate de presare ;i moduri de manevrare a presei. In acest
297

sens s-au.pr-esatcirca 100 semifabricate ln aproximativ 40 de garje de clte 2

gi
' 4 semifabricate.
ln urma acestorpresdri experimentale s-a ajuns la urmS.toareleconcluzii:
.
:: Releta l,iantul'ui. Expeiimentarea s-a inceput cu urmitoarea releti
de clei:
*

urelit tip K
fiin5.
intaritor I
lntiritor II

ap5. pentru

urelit

ap5, pentru

fd.ini

apa pentru

intiritor

RclQo 1
55,s%
5,5%
4,2%
2,3%
s,3%
t3,gyo
9,3%
toO,oo/o

.Constatlndu-r"
.:?, lolu!{. de _clei astfel preparati prezinti un confinut
ridicat de apr, (32:5%)
la ririjlocur
semifabricltuiui, prii incercdri succesive
acest confinut a fost redus.
'
Totodati s-a aclionat gi.asupra cantitilii de lntiritor I gi II ln solulia
d.e liant, -pentru a sb evita form'area bisicilor la supralata semifabricatului
;r respectiv pentru a se reduce o parte dirl emana{iile-de aidehiai formic[. In
acest sens s-a m[rit
pentru red.rtcere" emanfiilor de gaze
1da99uf de_
s-a,micgorat iantitatea deryee
intlrltor
I tn scopul a" .." dvita potirieril^":I.,!tlrantului
zarea
inainte de stringerea completd a malritelor.
^^_.,:_"_yi" de clei rczultatd"fiiurma modifi"d,.ilor *"hiior,"te are urmdtorul
contrnut:
-

urelit tip K

ldLini

intdritor f
lntiritor II

-'ape pendrulntiritor

Releto 2
80,5%
5,7%
4,A%
6,s%

_ffi
Solulia de clei preparati dupr refeta 2 are o viabilitate de b ore.
-.Rg!eta 2 Ce clei trmeazd" a fi lnsi modificatd pentru fiecare garjd de
urelit, intrucit nu toate garjele de liant au aceleagicara-cteristicifizico-thiinice.
solufia de liant intocmiti, dup5. re{eta 2 se prepari rn modul urmitoi:
- se- presard. fiin5. in urelit, se imestecr-gi - se omogenizeazd
bine
amestecul;
- se dizolvi bine intiritorul I ln ap5 ;
- se amestecd solufia de intd.ritbr I cu urelitul gi se omogenizeazi bine
amestecul;
- se adaugi lntlritorul II gi se omogenizeazd.,d.e asemenea,
bine.
- Regimul de tu-cru.ta presr.
.Temperitura. ln vederea acceleierii prizei
lg,n!9luj, cum gi a elimindrii _apei conlinute de liant, matrifere au toit irrcdlzite la temperatura de 130"C.
d1t fresare. -Inifial s-_a.stabilit ca durati de presare, timpul de
prqtu
22 minute, si corespundd formulei:
t = 8 minute (timp de bazd) { I minut pentru fiecare mm de grosime
pinl Ia jumdtatea piesei, utilizati la presarea-cu cleiuri fenolformald'ehidice
298

lntrucit aceasti durati s-a dovedit a nu fi suficienti in cond.ifiile lncleierii

cu liantul ureoformaldehidic- (urelit) prin incercirile efectuate s-a ajuns la
o duratd de presare de 1r5minute.
Deserairia presei. lntrucit calitatea semifabricatelor gi cantitatea de
rebuturi depind intr-o misuri foarte mare de modul ln care se conduce presarea^,s-a dat o atentie deosebit[ deservirii presei in timpul lucrului.
ln urma experirirentirilor efectuate ln icest sens a'rezaltat urmitorul
mod de lucru:
Se agaz6.pachetele de furnire in presi astfel ca liniile de indoire trasate
pachete,s5.
fie in dreptul muchiei rotunjite a p[rfii superioare a matri]ei.
9e
La pachetele care au pentru aripa mai groasl o lungime prea mare, se vor
suprapune capetele'acestorala arezareain presi. In acest timp temperatura
matrilelor va fi de aproximativ 100'C.
Inainte de a;ezarea pachetelor de furnire in matrile, acestea se dng cu
parafinS. pentru a se evita frecirile excesive dintre furnire ;i fetele matrifelor,
freclri care pot provoca ruperea furnirelor la locul de indoire. Se ridici presa
repede gi in momentul in care cele doui matrile s-au strins, respectiv cind
manometrul presei inregistreazd,140_-1.50at, se di drumul la abur pini cind
termometrul matrilelor inregistreazi temperatura de 1.30eC.Se ridici presiunea
la presd pini clnd manometrul inregistreazi aproximativ 170 at gi se menline
astfel (170 at 9i 130'C) timp de 45 minute.
Dupi.trecerea timpului de presare se intrerupe accesul aburului gi se
deschide lncet presa (in 3proximativ 5 min).
Cond,ilionarea semifabricatelor. Condifionarea semifabricatelor se realizeazil in doud faze gi anume:
- imediat dupi scoaterea semifabricatelor din presi se umezesc fefele
acestora gi se stivuiesc strins timp de 24-48 ore.
- dupl trecerea timpului de stivuire, semifabricatele se depoziteazi
in inc[peri uscate^cu temperatura de minim 16-18"C, unde sint pistrate
timp de 7--3 zile.In aceast[ incipere, semifabricatele se stivuiesc cu intervale
mici intre ele.
Moilul, de m;anipul,area semifabricatel,or.Manipularea semifabricatelor
respectiv transportul acestora de-la presl la cameia de condi]ionare ;i'la
magini se face pe platforme cu capete gi cdrucioare tip crocodil.

C. EXECUTAREA SEMIFABRICATELOR
1. DATE TEHNICE PRIVIND SEMIFABRICATELESTRATIFICATE-MULATE
a. Tiput sbmifabricatelor. Semifabricatele
lor tip ,,SINAIA." sint:
- tip A, pentnr picioare

utilizate

la executarea scaune-

- tip B, pentru elemente de spitar

b. Materiale. Materii prime. Materiile prime folosite sint urmitoarele:
-furnire derulatede fag de 1......L,L mm grosime,cal. I, II, III gi
degeuri, cu umiditatea de H%,
Mater,iatre awxil,ia.re. Pentru executarea semifabricatelor stratificatemulate se folosesc urmitoarele materiale auxiliare:

299

- clei ,,urelit" (ureoformaldehidd)

- f[ini
- lntiritor I (amestec de clorurd de amoniu, hexametilentetraminl
gi uree)
- lntdritor II (ur0e)
- parafinS..
c. Descriereatehnici. Semifabricatele tip A gi B (planga t) sint executate
din clte 29 furnire de lungimi diferite, lncleiate cu clei urelit gi presate in
matrife metalice lncilzite.
Furnirele pentru fetele semifabricatului sint de calitatea I gi II, iar cele
care alcituiesc miilocul sint de calitatea III sau degeuri.
Dimensiunile semifabricatelor slnt indicate in tabelul 2.
Dimensiunile furnirelor care alcituiesc pachetele de furnire slnt indicate
in tabelul S.
Tabel'ul 2'
Dimensiunile semifabricatelor
Grosimi
Tipul semifabricatului

l
2

A
B

LI{imi I
mm

250
265

470
425

boo
500

720
690

8r
mm

|
J

8z
mm

,t
,*

18
18

Tabelul, 3

L u n' g
mi
mi m

LAtimi
mm

Grosimi
mnl

llateria I u I

Furnir derulat
de fag
calit. III
gi degeuri

IgiII

1
1
1
1
1
1
2

7t0

690

o/J

o/a

630
585
540
455
450
405
360
315
270
720

630
a6J

540
495
450
405
360
315
285
690

500
500
500
500
500
500
500
500500
500
500
500

Pentru formarea pachetelor destinate incleierii gi presirii,

a;a25. ln ordinea urmltoare (ptanga 2)

300

i...r,z
1...1.1
L...7,1
1. . . 1 , 1
L...I,T
1...1,1
1...1,1
t...t,L
1...1,1
1...7,7
1 . . . 1, 1
7...1.1

furnirele se

i. furnir lung cal. I sau II;

-12 furnire lunsi cal. III si de$euri;
- 10 furnire cu Iungimi mai mici declt lungimea semifabricatului, cal.
III qi degeuri, agezate in lungimi descrescitoare de jos ln sus;
-5 furnire lungi, cal. III gi degeuri;
- 1 furnir lung, cal. I sau II.
d. Prepararea fiantului. Pentru executarea semi{abricatelor se folosegte
urmitoarea reteti de liant:
-

80,5%
5,7%
4,0%
6,9%
2,9%

urelit tip K
fiind.
lnti,ritor I ....
lntlritor II
api pentru lntiritor I .....

Modul de preparare a solufiei de clei este desfris la_cap.B-paragraf-2 pct.c.

e. Regimril dL lucru. Presareasemifabricatelor se face in bazatrmdtonrlui
regim de lucru:
- temperatura
- Preslunea
-'durata de presare
- timp pentrir deschiderea presei
- s t i f u i i e u m e d i d u-...:..
p i p r e s a r e. . .
stivuire cu spalii

130"C
30 kgf /cmz
45 min
5 min
-....24...48 ore
7..-8 zrle

f. condifii de recepfie. La receplionarea semifabricatelor s-au avut in

vedere urmitoarele:
dimensiunile semifabricatelor se corespund[ celor indicate ln tabelul2;
- si nu prezinte descleieri (bigici) pe suprafetele pirfii subfiri a semitabricatului.
Caracteristicile fizico-mecanice ale semifabricatelor se vor verifica prin
metodele clasice de incercare (forfecare ;i incovoiere).
2. PROCESUL TEHNOLOGIC

Procesul tehnologic al fabricirii semifabricatelor pentru scaunele stratificate-mulate tip ,,Sinaia" constd din:
- pregitirea pachetelor de furnire gi
- Dresarea semifabricatelor.
In^tabelul 4 este prezentat procesul tehnologic defalcat pe operalii.
3.'DOTAREA SECTIEI CU PERSONAL

Pentru oblinerea unei producfii zilnice de -48semifabricate, la seclia de

IPROFIL
la
,,Butoiul" s-a precpnizat a se lucra ln modul urrnd.tor:
-pregltirea
pachetelor de furnire uscate (tabelul 4: operaliile 1'...4)
lntr-un schimb de 8 ore;
-presarea semifabricatelor (tabelul 4: operaliile 5...10) ln dou[ schimburi de 6 ore.

301

Tabelul
Procesul
Nr.
crt,

tehnologic

al

exccritirii.

'Operatia

scmifabricatctor

Utilajul

Tiierea
Ia lungime
(retezare)

a _furnirelor

Feristtaie
panglicd

Ti.ierea la lblime
(spintecare)

a lurnirelor

Idem

Sortarea furnirelor
gi stivuirea lor

pe

lungimi

Masi

de lucru

Formarea
uscate
,

de furnire

Masi

de lucru

Ungerea cu clei a furnirelor

Ioimarea
pachetelor
,r.r"
clei

8
o

10

pachetelor

Prinderea
pachetelor
clei ln cliame

unse

si
"L
cu

Trasarea liniei de indoire pe

pacheteld
i11ire
.de'
Agezarea. pachetelor jn presi gi
presarea lor

Observa{ii

circulare

sau

pachete

gi rafturi

Idem

clame de

"f"t::..

Cleiul se aplici
. numai pe o fale

gradati

Presd hidraulica

incalizita

Scoaterea din presi, umezirea

fetelor semi{abricatelor
gi stivuirea lor

Burete sau cirpe

umezit

Condifionarea

Cameri
de condi!ionare
$i depozitare

semifabricatelor

ln

Idem

Maqini de aplicat clei cu

valluri ;i masi de,lucru

Rigii

pentru

Dotarea locurilor de muncd cu muncitori s-a fd.cut astfel:

- conducerea secliei: I maistru
pentru operafiile 1...4: 4 muncitori/schimb
- pentru operafiile 5...7: 2 muncitori/schimb
-pentru operatiile 8...10: I muncitor/schimb
ceea ce reprezinti un total de un maistru 9i 7 muncitori.
. EXECUTAREA
1. DATE TEHNICE PRIVIND

'

SCAUNELOR

SCAUNELE STRATIFICATE-MULATE ,,SINAIA'

a. Tipul scaunelor. Scaunelestratificate-mulate se exeiutl in trei variante

anume:
Fr
- ,,Sinaia" -t: cu gezut qi spdtar tapilat (fig. t)
,,Sinaia" -2: cu gezut tapifat (fig.
- 4
-,,Sinaia"-3:
netapifat (fig.3)
302

b. Materiale. Materii prime. Pentru executarea scaunelor ,,Sinaia"

se folosesc urmltoarele materii prime:
- semifabricate tip A gi B pentru elementele scheletului scaunelor;
- 5s2uf pentru fotolii de spectacole tip B pentru scaunele ,,Sinaia!' -3;
-spdtar dublu tip A-2:
pentru scaunele ,,Sinaia" 2 pi 3;
- cheresteade fag pentru legdturi;
- cheresteade rd;inoase pentru ramele tapisate ale scaunelor,,Sinaia" t gi 2 .

Fig.

1. Scaun stratificat-mulat

,.Sinaia.-1" ; Z. Scaun stratificat-mulat

3. Scaun stratificat
,,Sinaia-3"

,,Sinaia-2,, ;

'

Materii auxiliare si materiale d,e .tapilerie. La executarea scaunelor

,,Sinaia" se :utilizeazS.materiale auxiliare gi de tapilerie curenti.
c. Descrierea tehnici. Dimensiwni. Dimensiunile celor trei variante ale
scaunului,,Sinaia" sint urmS.toarele:
- dimensiunile gezutului 430 x 420 mm
- lnilfimea gezutului 460 qi 440 mm
- ln5.lfimea spdtarului 840 mm
cinstruclie si material,e.scaunul ,,sinaia" este alcituit din urmd.toarele
complexe gi elemente (plangele3...7):
- doui complexe laterale
- doud. elemente pentru sustinerea spd.tarului
, - doui legituri
-;ezut tapisat (,,Sinaia"-t gi 2)
- ;ezut netapisat (,,Sinaia"-3)
- spdtaf tapisat (,,Sinaia"-l)
- spS.tarnetapisat (,,Sinaia"-2 gi 3)
Complexele laterale se executi din clte doud elemente stratificate-mulate
tip A, lmbinate intre ele prin tdierea capdtului superior in pand gi prin incleiere.
Partea interioard a picioarelor este asiufitd, tiilrea fiin<i cdtrb iartea interi-

303

oari. La scaunele ,,Sinaia-3"] fefele superioare lale acestor lcomplexe slnt

prevdzute cu clte o gipcd de fag, tdiati dup[ forma gezutului, ln vederea
montirii acestuiaElernentele de susfinere pentru spitar sint executate din semifabricate
tip B. Partea superioarl a elementelor este ascufiti, tiierea fiind citre partea
interioarS..
Legd.turile sint executate din lemn de fag.
$ezutul gi spdtarul tapisat sint executate'din cite o rami de riginoase
tapisatS^
\
. $ezutul gi spitarul netapisat slnt executate din furnire incleiate gi mulate
pnn presare.
thoial. Asamblarea complexelor laterale cu elementele de.susfinere
pentru sp5.tar se face cu clte doud,cepuri rptunde gi prin lncleierea suprafelelor
ln contact, dupd ce in prealabil fafa care se lncleiazi a complexului lateral a
fost tegitd, pentru a se obllne inclinarea necesari a elementelor de sustinere.
Asamblarea complexelor laterale cu cele doud legituri se face cu clte
doui cepuri rotunde aplicate la fiecare loc de imbinate.
Fixatea, gezutului gi spitarului din furnire mulate pe schelet se face
prin citg gase, respectiv patru guruburi pentru lemn, iar.,a celor tapisate,
prin cefluri totunde aplicate.
, Fi,ni,saj. Suprafelele vizibile se lustruiesc cu gerlac, lernnul rirninlnd ln
culoarea naturald..
2. PROCESUL TEHNOLOGIC

Procesul tehnologic al fabricS.rii scaunelor tip ,, Sinaia " const[ din:

- executarea complexelor laterale;
- executarea elementelor de susfinere pentru spitar;
-sxsguf4lsa
gezutului gi spi.tarului;
- sxssufalea leglturilor ;
- sxsgufar'ga gipcilor profilate de sprijin;
- asamblare.
ln cele ce urmeazi" se prezintd tabelar (tabelul 5) nuroai procesul tehnologic pentru executarea componentelor stratificat-mulate
gi asamblare,
celelalte componente executtndu-se potrivit unor procese tehnologice cunoscute.
Tabelul

Procesul tehnologic al fabricirii

*r' I

cfr,

Opetafia

u,,,"io,

0l

t,
A, E4ccuta,vea corlrple*elo/
lndreptarea
unui
cant

sau

tivirea

Retezarea capltului
sub|ire al elementului

304

scaunelor ,,Sinaia"

traterale

Feresheu circular cu masn mobili

Feristrlu circular cu masi,
mobili

Observa{ii

Tabel,ul 5 (continuarc)
Operatia

Utllajul

Observa{ii

Decuparea elementelor

Magina de frezat verticali cu mai multe discuri

dinfate

Tiierea
ascufiti
telor inferioare
cioarelor

Feristri,u circular sau magina de frezat verticall

a capeale pi

Ti,ierea io prrrJ a capetelor superioare ale pi\cloarelor

Feri,striu

Netezirea
fefelor
'gi
dinfarea loi
derea lncleierii

Magina

tiiate
in ve-

panglica

de trezat

cu dispozitiv

de sus

Ungerea cu clei Ei presarea celor doui

elemente

Ungerea cu clei manuald,.

Strlngerea ln dispozitive
cu guruburi de strins

lndreptarea cantului complexelor

laterale

Magina

de lndreptat

Tegirea fefelor interioare

care se incleiazd, cu elementele spitarului

Magini
cale

de

l0

Giurirea
pentru
asamblarea cu elementele spitarului gi cu legdturile
diu lati gi spate

Magini
cald.

11

$lefuirea
turilor'

12

Finisarea

fefelor

gi can-

Retezarea

de giurit

Ia fabricile
noi se vor
prevedea prese cu curenti
de inaltd. frecvenfd

verti-

verti-

cu dispozitiv

Magini de qlcfuit cu bandi

gi mas5. fixa gi ma;ini
de gleluit cu cilindru

elementelor

de suslinere

capS.tului

sub-

Feristr5u
circular
masi mobili

capitului

gros

Feristri,u
mobila

fire

pentlu

Retezarea

15

Frezarea capului
subtire
al semifabricatului

Maginn de frezaL verticali

16

Frezarga capului
semifabricatului

Magind de hezat verticali

t7

Decuparea elementelor

gros al

circular

spdtal

cu

t4

4)-c.2ffi

dispozitiv

ca Ia scaunele tip ,,Feco"

B. Ereowtarea

13

frezat

cu

cu mase

Maqind. d,e fuezat verticali

cu mai
multe
discuri
dinfate

305

Tabclul 5 (oonthtuarc)
Obsetvatii

Utilajul

Operatia

18

Tiierea ascutiti a capetelor superioare ale elementelor

Magind de ftezart verticali

cu dispozitiv

19

Executarea licagurilor
pentru spitar Ia capetele superioare ale elementelor

Magine de ttezat cu tiiere

panglic6
la feristri,u

cu dispozitiv

20

Giurirea pentru asamblarea cu complexele laterale

Magini, de gdurit verticalS,

21

$lefuirea felelor gi canturilor

Magini de glefuit cu bandl

gi masi f_ixn gi magind.
de glefuit cu cilindru

22

Finisarea
C. Asamblare
profilate

23

Fixarea gipcilor
de sprijin

24

Asamblarea
complexelor
cu elementele
Iaterale
pentru
susfinerea
sp5.tarului*

Dispozitive

de

strlngere

cu cepuri rotunde aplicate

25

Asamblarea
lor laterale
legaturi

Dispozitive

de

strlngere

cu cepuri rotunde aplicate

26

Fixarea

gezutului

27

Fixarea

sptrtarului

28

T6.ierea picioarelor
gime exacte

29

papucilor
Montarea
mastr plastici

30

Corectarea
{inisare

* I-egiturile
r*
***

pq6

$ezutul
Spitarul

Manual

compoqentecu cele doui

**

***

la lun-

defectelor

din

de

cu clei gi cuigoare

la

scaunul,,Sinai;a-3"

Aparat
giurit

electric pentru
gi ingurubat

cu guruburi

pentru

lemn

Aparat
gdurit

electric
pentru
gi lnqurubat

cu guruburi

pentru

lemn

Ferdstriu

Manual

circular

se fixeaze

cu

un cuigor

Manual

finisate
slnt
gi 2 este tapisat, iar gezutul ,,Sinaia"-3 este finisat.
,,Sinaia"-l
,,Sinaia-'-l este td.pisat, iar spitarul
,,Sinaia"-2 gi 3 este finisat.

Plansa

7. Matrifi

ley'ae./a/ere/t

pentru semifabricate stratificate-mulate

Vedere
d;ofa/l

Vedere
dev,t Sechanea
e-b

Planga 2. Scaun stratificat-mulat,,Sinaia-l"

,laehtneac-d

furnrr defao dera/el cal/alca /,n

fs7212& 69 /cn&/ c*!/e/ear g y'epan
Pl'anga 3. Structura semifabricatelor

Uc*tco0o/4lJ

stratificate-mulate

Seclfunca
c-d

_l
s

+
\

.st
.t^'

+nth

|
Il a

.d
E

d
h

d
I

o
a

s
sc

6l

-ii\

'+

d
G

s
B

s
E

BIBLIOGRAFIE
l.

Kollmann

F.

2. Kossatz G., Kliebu

3.

Kuznelou M.

B,

A.

- Tehnica lame'lirii lemnului lamelat (Traducere din

limba germann). Caiet selectiv. Industria de prelucrarea
lemnului nr. 3. Bucuregti, 1958, pag. 56.
- Vergiitete Hdlzer (lemn. ameliorat).
Schriftenreihe des Institutes fiir Ausbautechnik im
Hochbau der Technischen B.C. Verlagsgessellschaft,
1955, pag. 30-51.
- Ragoiet davlevnia pri zapressevke krlvolincinlh poverhnostei (Ca_lcululpresiunii la presarea suprafefelor cuibe).
Drevoobrobatlveiugciaia prorniglenost, 1958, nr. 4 (aprilie), pag. 9.

4. Ldzdrcscu Cl,, Gheoryhiu Dan Prakcher A1,., MdnecanV.,

Dragnea V., Diaconu F.
.5. Ldzdrescu Cl.
$. Niawl.xau 4., Gkeoryhiu D.,
Pratsaher Al., Dragnm V.
'7, Sabayoa
M.D.

Bucureqti,

(Manuscris

curesti,
Sameh I.

9.

Vladtseaschii V.L.

din
1957).

tehnologic
lemn

ln

lamelat.

ICEIL,

Bucureqti,

Dispozitive
de presare pentru
(Traducere
curbate gi incleiate.
selectiv.

3.

curbate

vederea fabricirii
(Manuscris ICEIL,

Clteva aspecte ale posibilitifilor

de fabricare ln.R.P.R.
'Industria
a scaunelor mulate, Rev.
Lemnului nr. 2-1958.
elementelor lamelate ln construcfia
mobilei
Utilizarca
corp.

procesului

Stabilirea
mobilei

Industria de prelucrarea
I.D.T.,. 1958, pag. 49.

1958).

pieselor
confecfionarea
din limba rusi). Caiet
lemnului,

nr. 7, Bu-

presat, Caiet
fabricirii
lemnului
stratificat
Selectiv. Industria de prelucrarea lemaului nr. 2, Bucuretti, I.D.T., 1957, pag. 39.
kresla dlia tribun Dvorta Sporta (MatriStrampovannle
Sporturilor).
pentru tribunele
Palatului
tarea fotoliului
Tehnologia

Derevoebrabatlvaiugciaia
pag. 3.

promlglenost,

1957,

nr.

TEXHOJIO|VTfl,U3TOTOBJTEHI,Ifl CTYJIbEB
I,I3 THYTO.CJIOI4CTbIXilINOHOB
P ers,toM e
rnpn pas'pafunxe g'rroft TeMbI rnpg,lpr?a.rrfiIorco5oft
Pa6oru tsblIIoIIHeJHbIe
nocrq4fi{fi 3Ta[r ,nqllorroBr{H KpynHo-oepprfi'Horonpor43tsqAgma,n{y'To-c"/rrotrcrbrx crynbets Tan <cnHas).
B mm firanpamilenrfrr6HJIM y!$nHiHbilTexrrlrrecKr{e Aa.HHbreorlrocu"TerIbHo:
- Te)(HoironaqeofiuFofilpoqecca,
- pelrfl4Ma parfurH,
- o6opyapoatua,
- Marepmul0B,'
i,aH,Hbre, Kryropbre adsomorHo Heo6xqA[,MbrArfl n,p@KlltpoBafiruE rlexorB,
3li

Konopbl 6ynyr r.lrlro,roBJrrrbsalurnnilcn u ,ruynodcrror{orbre.oT}rurbff,

a raloKe
tr 'Jrfl tr{x ab|noJlHg[nuf.
Iloc"nggxr.rfi aran, Kerlopufi neo,6rqar.mroBbrron,Hurb flnpnrnponB@AprrBe
vlofi cqrnn pa6o,r, ffEllngrtcr uspe:rq4, K ,ripynHoaepuftnrouy npoustsqApruy.
S.neuorru, Konopbfte.sqne,ficreyror yAaqnoMy Bbxrrorurenr.rro
uyna <C,ugan> 6urarunpr,rf,lnbl. Ce6ecloravrocrr end 'ua.na, lrar( c.ltqApflBrne
Aelrrreor.rsnbr
I'x3I.rI&IeHAfl-

Il i]ICIIOl,IH3OB:lIiarfl IIIf,IC]HOB Manblt(

pagl]fepoB

noo qtn6u 9ro ,B.rmflJroHa em BHunHHfis'raAnposfiocrb.

DIE

Hr,Iu{ O{XqA@,

fu3

TECHNOLOGIE DER HERSTELLUNG VON STUHLEN

AUS VERLEIMTEN, FORMGEPRESSTEN FURNIEREN

Die im Rahmen dieser Aufgabe durchgefiihrten Arbeiten stellen die

letzte vorbereitungsetappe der Erzeugung im grossenMasstab von beschichteten, formgepressten. Sesseln Typ , Sirraia " dar.
In .diesem Sinne wurden die technischen Einzelheiten betreffs:
-'technologische Vorgang
- Arbeitsweise
- maschinelle Einrichtung
- Materialien
festgelegt, welche Daten ftir die. Pline und die Ausfertigung der Produktionsabteilungen, in welchen die Halbfabrikate und die beschlchteten formgepresster Sttihle hergestellt werden, unbedingt notwendig sind.
_ - Pi" letzte Etappe im Rahmen dieser Arbeiten ist der Ubergang zur Produktion in grossem Massstab.
',,
TECHNOLOGY OF'CHAIR MAKING WITH I\IOULDED
AND LAYERE VENEERS
The work represents the last preparatory stage in large scale production
of the layered and moulded ,, Siriaia " typd chai-rs,
To.this end, technical data were perlected concerning:
- technological processes,
- organisation of work,
- mechanical equipment.
- materials.
These data were_,nec,essaryfor planning the work of manufacturing
semi-fabs and layered and moulded chairs.