UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Facultatea Design de Produs și Mediu

Departamentul Design de Produs, Mecatronică și Mediu
Program studii: DPDM

PROIECT

VALORIFICAREA DESEURILOR LEMNOASE

Indrumator: Conf. Univ. CAZAN Cristina

Student: STAN ( Vlaicu ) Alexandra

Brasov
2020-2021

1
 CUPRINS

Scopul si obictivele proiectului................................................................3

Introducere................................................................................................4

Reciclarea: dilema durabilitate versus calitate……………………...........5

Avantajele si dezavantajele producerii peletilor.......................................6

Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor………………………………….10

Linia de peletizare automatizata…………………………………………13

Instalatii automate de peletizare...............................................................15

2
Scopul proiectului:

Valorificarea resturilor lemnoase ca sursa reutilizabila sub forma de peleti.

Obiectivele proiectului:

1. Valorificarea ca materie prima a deseurilor

2. Transformarea in « pellet », granule din lemn cu puterea calorica mai mare ca a lemnului brut

3. Avantajele si dezavantajele producerii peletilor

4. Realizarea fluxului tehnologic al fabricarii peletilor

5. Prezentarea instalatiei de peletizare

3
 INTRODUCERE

Lemnul este un material excelent din punct de vedere functional, ecologic si estetic. Este
regenerabil, poate fi refolosit si reciclat in anumite aplicatii si este biodegradabil in altele, fiind
utilizat sub diferite forme în productia unei game largi de produse, precum si ca sursa de energie.
Lemnul reprezinta o parte importanta din activitatea economica a comerciantilor cu amanuntul.

Lemnul și fibrele pe baza de lemn sunt utilizate in produsele pe care acestia le vand (de exemplu,
mobila, materiale pentru bricolaj si constructii, papetarie, carți, accesorii de bucatarie, hartie
igienica -servetele de hartie etc.), in ambalarea produselor (ambalare primara: de exemplu, cutii
pentru bauturi; ambalaj secundar si de transport: de exemplu, cutii din carton), in materialele de
comunicare (de exemplu, brosuri si cataloage) si in documentare.

In ciuda avantajelor ecologice mentionate mai sus, pentru a evalua daca un produs din lemn este
durabil, este important sa se aiba în vedere ciclul de viața al acestuia (origine – proaspat taiat sau
reciclat; prelucrare; transport si etapele post-consum (refolosire/reciclare/prevenirea generarii
deseurilor). Durata de functionare/utila a unui produs este, de asemenea, importanta, mai ales în
cazul produselor cu o durata mare de functionare precum mobila sau cladirile. Impacturile reduse
asupra mediului si de altă natura in cursul acestei etape pot fi incorporate in etapa de concepere.

Exploatarea forestiera

Provocarea durabilitatii si legalitatii exploatarea forestiera este sursa principala pentru intreaga
cantitate de lemn și prezinta potentialul unei amprente semnificative asupra mediului. Silvicultura
durabila (de exemplu, utilizarea limitata a biocidelor, respectarea biodiversitatii, capacitatea de
regenerare etc.) este esențiala pentru disponibilitatea și accesibilitatea pe termen lung a lemnului
și a produselor din lemn durabile.

Schemele de certificare independente pot atesta gestionarea durabila a padurilor si, atunci cand
criteriile de evaluare ale acestora includ conformitatea legala si sunt monitorizate de-a lungul
lantului de aprovizionare, acestea pot fi utilizate drept indicator al legalitatii produselor din lemn.
In Europa, cele doua scheme cel mai frecvent utilizate (FSC1* si PEFC2** ) includ
conformitatea legala a operatiunilor forestiere ca o cerinta de baza
*Forest Stewardship Council (Consiliul de administrare a pădurilor) *
* Programme for the Endorsement of Forest Certification (Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră

4
 1.Reciclarea: dilema durabilitate versus calitate

Fig.1 “rumegus”

Prin deseu se intelege un material aparut în urma unui proces biologic sau tehnologic ce nu mai
poate fi utilizat ca atare. Deseurile de lemn reprezinta un ansamblu de proceduri materiale a caror
origine se regaseste in toate etapele industriei lemnului, de la exploatarea forestiera pana la
fabricarea produsului finit. De asemenea, lemnul de rebut (cutii, lazi, paleti) reprezinta cantitati
deloc neglijabile.Principalele surse ale deseurilor lemnoase sunt: de la exploatarile forestiere:
scoarta, rumegus, lemn subtire (marunt); din industria de prelucrare a lemnului (debitare,
tamplarie, fabrici de mobila, parchet): aschii, rumegus, resturi; rebuturi: lemn de santier, traverse
de cale ferata, paleti,

Reciclarea lemnului și a fibrelor de lemn reprezintă un supliment valid la exploatarea forestieră.

Materialele reciclate sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru producția atât a hârtiei, cât și a
produselor din lemn. Lemnul și fibrele recuperate provin din materiale de construcții, paleți,
hârtie și carton

Valorificarea ca materie prima (resurse refolosibile)

Deseurile si rumegusul rezultat din prelucrarea cherestelei în elemente de mobila se folosesc ca

materie prima pentru PAL, iar resursele secundare la PFL. Rumegusul, talajul, coaja si ramasitele
în amestec cu lianti minerali dau produse inlocuitoare a placilor termoizolatoare energointensive.
Rumegusul se utilizeaza la fabricarea caramizilor poroase si cu bune rezultate la obĠinerea făinii
din lemn - pentru obtinerea de mase plastice (termoactive, fenolice, ureo-formaldehidice,
linoleum, tapete), cleiuri, substante explozive (dinamita), materiale de finisare etc.

Durata de transformare a rumeguşului în îngrăşământ este cuprins între 15 şi 25 de ani şi ca

urmare nu este corespunzător pentru agricultură. Rumeguşul de lemn are o serie de particularităţi:
greutate specifică mică, este higroscopic, putere calorifică medie în funcţie de specia arborelui.
Depozitarea în condiţii necorespunzătoare a acestui tip de deşeuri duce la afectarea profundă a
mediului. Rumeguşul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi şi astfel pătrunde în apele de
suprafaţă şi devine un factor de stres pentru animalele acvatice, iar rumeguşul depozitat pe câmp
efectează grav calitatea solului, care nu mai poate fi utilizat pentru agricultură.

5
Ca urmare a faptului că în prezent se produc mari cantităţi de rumeguş din diverse esenţe de lemn
şi ca urmare a impactului negativ asupra mediului se impune luarea unor măsuri urgente şi
eficace pentru diminuarea cantităţii de astfel de deşeuri prin găsirea unor soluţii pentru utilizarea
acestora

Valorificare energetica

Ca si combustibil in stare bruta sau conditionata (granule sau brichete) in industrie pentru
propriile nevoi energetice, dar si in cladiri pentru incalzire. De exemplu Franta are peste 1000
centrale termice industriale care economisesc cca. 800 000 tep/an si peste 500 centrale termice
urbane sau colective care alimenteaza orase, cartiere sau echipamente publice si economisesc 180
000 tep/an (evita astfel emisia a 5 milioane tone/an de CO2). Aprovizionarea acestora se face cu
subprodusi din industria de prelucrare a lemnului, deseuri in lemn secundar de origine forestiera.

Utilizare:

- combustibil: lemnul ofera 3.5 Wh/kg (1 metru cub de lemn este egal cu 0,147 tone
echivalent petrol = 1480 kWh)
- material de constructie

- in industrie : hartie (celuloza), placi aglomerate din lemn (PAL), placi din fibre de lemn
(PFL) și alte sortimente de panouri prefabricate, lacuri și vopsele, lipici (lignina), diferite
materiale sintetice, rasini

- in arta, alimentatie

2.Avantajele si dezavantajele producerii peletilor

Folosirea rumegusul sau talasul ca combustibil, se poate face prin 3 metode:

- Arderea rumegusul in mod direct.

- Transformarea in brichete de combustibil.
- Transformarea in « pellet », granule din lemn cu puterea calorica mai mare ca a lemnului
brut.

6
 AVANTAJE DEZAVANTAJE
Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere
energetica, necesita numai o treima din spatiu
de depozitare); Procesul de fabricatie este mult mai costisitor.
Consumul de energie este considerat sub pragul
Se comporta precum un combustibil fluid si se de 3% din valoarea energetica a granulelor.
preteaza bine la automatizare;

Ardere curata fata de combustibili petrolieri

(mai putine emisii nocive);

Este o energie regenerabila si sigura;

Mai economic decat motorina si gazul; Fata de produsele petroliere, spatiul de

depozitare necesar este mult mai mare
In Franta si in Germania, investitiile pentru
sobele / centralele care folosesc peleti sunt
subventionate de stat (ADEME).

Achizitionarea si darea in functiune a instalatiei de peletizare a rumeguslui verde, are impact

direct asupra protejarii mediului inconjurator.

Beneficii asupra mediului

Beneficii directe:

 reducerea poluarii cu deseuri din rumegus de lemn prin prelucrarea anuala a circa 150.000
mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultate din exploatarea lemnului;
 reducerea riscului de innundatii ca urmare a depozitarii necontrolate pe malul apelor a
rumegului si a deseurilor din lemn de catre firmele ce lucreaza in prelucrarea primara a
lemnului;
 reducerea suprafetelor de depozitare a deseurilor lemnoase;
 conservarea si protejarea ecosistemelor;
 imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor din eliminarea surselor de poluare;
 protejarea solului, apelor si aerului prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor din
lemn;

7
Beneficii indirecte:

 reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2, SO2, NOX, s.a.) prin inlocuirea
combustibililor petrolieri, cu combustibi ecologici din biomasa;
 dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate;
 cresterea veniturilor la bugetul statului prin vanzarea aerului curat recuperat prin utilizare
apeletilor drept combustibil;
 reducerea costului energiei termice si electrice prin cresterea eficientei energetice ca
urmare a utilizarii peletilor;
 reducerea efortului valutar prin importuri mai scazute de combustibil pentru producerea
energiei termice si electrice;
 cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local;

Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma
naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate
avea efecte directe asupra sanatatii. De exemplu, prin fabricarea PAL-ului sunt riscuri de
expunere la formaldehida, gaz generator de cancer al gatului.

Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata, rumegusul
care poate fi valorificat sub forma de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si
talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de
hartie.

In urma procesului tehnologic rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :

pentru exploatare forestiera – craci, ramuri, coaja , talas ;

pentru debitare – margini , talas si rumegus ;

Fiecare fază de producţie are ca rezultat un produs intermediar caracterizat prin dimensiuni şi
calitate. Pentru maximizarea valorificării produselor intermediare de calitate inferioară (clasele D
şi E) se foloseşte operaţia de tăiere rezultând tocătura necesară în industria celulozei şi a hârtiei.
Evidenta gestiunii deseurilor conform legilor in vigoare pe tip de deseu : rumegus si talas.
Rumegusul si talasul este depozitat pe platforme special amenajate. Parte din aceste produse -40
% este valorificat prin ardere in centralele unitati in vederea obtinerii agentului termic. Un
procent de 30 % este valorificat prin vanzare catre perfoane fizice sau juridice care il folosesc ca
agent termic sau materie prima in productie ( ex: productia de PAF ).
Deseurile rezultate in procesul tehnologic al societatii sunt de tin deseu neimpregnat cu lacuri sau
vopsele.

Codul silvic, prin Articolul 75 incearca sa stopeze defrisarile prost facute si aparitia respectivelor
resturi. Pentru a scapa de aceste resturi cei care exploateaza lemnul le arunca in apele celui mai
apropiat rau. Fabricile de cherestea sunt cei mai mari producatori de asemenea resturi care

8
variaza de la rumegus la taluj. Talujul si rumegusul impreuna cu toate celelalte resturi de lemn
care sunt deversate in apele raurilor reprezinta pentru pesti o adevarata otrava. Rumegusul care
pluteste intra in branhiile pestilor iar acestia se sufoca. El are efecte grave si asupra vegetatiei de
pe malurile raurilor cat si a animalelor terestre care vor sa consume aceasta apa. Rumegusul si
cheresteaua, daca sunt depozitate necorespunzator reprezinta surse pentru incendii.

Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului,
poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca
provine de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor
naturala.

Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi
comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid negru cu miros de petrol care
provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur.

Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile.
In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc natural
in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii
ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul
se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.

Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare
decat cea masurata la canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat fara o tratare adecvata.

Tab.1 Concentratiile compusilor chimici ai levigatului

Concentratie a levigatului
Compus chimic Apele de canalizare orasene
(mg/L = milligram/litru)

Consum biochimic de oxigen 2 970 mg/L 150-250 mg/L

Amoniac 0,3 mg/L 15-50 mg/L

Nitrogen organic 22 mg/L 25-85 mg/L

Fosfor 8.75 mg/L 6-12 mg/L

Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa poluata
este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii
daunatoare sanatatii.

9
Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de repede.
Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea lui, poate fi letal
pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.

Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaeroba. In
apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat
induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare. Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din
lemn brut adica netratat, pot constitui un pericol pentru mediul inconjurator. Numai daca este si
tratat cu substante chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca un deseu care nu mai intra
intr-un proces de reciclare.
Majoritatea deseurilor din lemn , 60% , este generata de prelucrarea lemnului.
Din cantitatea de lemn taiata direct in padure, doar jumatatea este exploatabil ca atare.

Soluţii de utilizare a rumeguşului

1. realizarea plăcilor fibro-lemnoase, rumeguşul de lemn poate fi adăugat în masa de fibre

lemnoase până la un anumit procent care depinde de tehnologia de fabricare a plăcilor.
2. în compostul din agricultură dacă este introdus în cantităţi mici, deoarece asigură solului o
bună permeabilitate şi friabilitate,
3. pentru decontaminarea unor terenuri infestate cu substanţe petroriele, datorită capacităţii
mari de absorbţie. Rumeguşul este apoi colectat şi incinerat.

3.Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor

Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele etape:

- alimentarea cu materie prima ;

- sortarea si omogenizarea materiei prime;
- mixarea si uscarea ;
- macinare si presare material ;
- ambalare in saci plastic ;
- asezare in saci de plastic si depozitare;

10
 Fig.1 Schema de principiu a fluxului tehnologic

Aprovizionare cu materie prima

Pentru functionarea la capacitate a instalatiei de peletizare, materia prima necesara se

ridica la circa 150.000 mc rumegus anual. Acesta provine fie direct din exploatarea primara a
lemnului, fie din tocarea deseurilor din lemn de calitate inferioara. Firma isi asigura din productie
proprie circa 40.000 mc anual, urmand ca diferenta de 110.000 mc sa fie asigurata din colectarile
in zona.

Transportul deseurilor are loc de pe distante scurte de 1-50 km catre puncte stabilite din
fondul forestier, puncte in care vegetatia forestiera are caracteristici stationare bune.

Aprovizionarea cu materie prima se va realiza zilnic, cu camioane proprii in cazul

rumegusului colectat de la firmele de prelucrare a lemnului din zona. In plus putem sublinia
faptul ca exista amenajate in prezent mai multe platforme de depozitare a rumegusului in zona.
Acestea constituie o sursa de aprovizionare gratuita pentru firma. Firma va avea amenajata o
platforma acoperita pentru depozitarea rumegusului. Conform datelor furnizate de Agentia de
Mediu exista peste 100 de firme care isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii brute a
lemnului prin activitatea carora rezulta deseuri lemnoase. Odata cu darea in functiune a instalatiei
de peletizare, Agentia de Protectie a Mediului ii va determina pe agentii economici care au ca

11
obiect de activitate explotarea si prelucrarea lemnului in diferite faze sa elimine depozitarea pe
sol a deseurilor rezultate in urma prelucrarii si sa transporte aceste deseuri la centru de colectare
si prelucrare a lor. Mentionam ca pe raza in care ne vom desfasura activitatea nu exista nici o alta
societatea care are ca obiect de activitatre recuperarea si transformarea acestor deseuri.

Volumul deseurilor rezultate anual din exploatarea lemnului, depaseste insa capacitatea
de prelucrare sau depozitare in conditii optime. Prin darea in functiune a instalatiei de peletizare ,
12% din volumul deseurilor rezultate este eliminat si prelucrat in totalitate.

O linie de peletizare cu o capacitate de 8t/h prelucreaza anual circa 150.000 mc de deseuri

lemnoase, rezultand astfel necesitatea si oportunitatea unor proiecte de investitii in instalatii de
peletizare rumegus.

Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa a materiei prime aprovizionate

Selectarea materiei prime care va intra in procesul de productie ( prin site de separare a
pietrelor si detector de metale ) si tocarea deseurilor lemnoase mai mari de 10 mm. In exteriorul
halei de productie exista un utilaj numit tocator ce are ca rol producerea materiei prime necesare
producerii peletilor.

Mixarea si uscarea

Uscarea rumegului verde cu umiditate de 50 % pana la umiditate de 12-13 % in uscator la

temperatura de 100-450 grade Celsius. Dupa uscare o parte din rumegus este transportat in siloz
pentru a intra in procesul de productie, iar in alte parte in arzatorul uscatorului.

Macinarea si presarea

Rumegusul cu mai putin de 10% umiditate este introdus in presa pentru peleti. Sparturile
sunt maruntite precum talasul cu ajutorul unui malaxor iar dupa acesta sunt introduse in presa. La
urmatorul pas acestea sunt introduse intr-un tanc de maturare unde se adauga un procent oarecare
de umiditate. Talasul este apoi presat printr-o extrudare, etapa in care liantul aflat in lemn devine
activ, formand astfel peletii. Liantul ( care provine din compozitia chimica a lemnului) produce
totodata suprafata lucioasa a peletilor, importanta in etapa prinderii automate initiale. La iesirea
din presa peletii au temperatura de circa 100 grade Celsius.

12
 La producerea peletilor nu se adauga aditiv. Producerea peletilor nu necesita aditiv sau
lianti chimici, datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza.

Ambalarea si depozitarea

Dupa presare, peletii sunt raciti pana la temperatura de 15-20 grade Celsius, trecuti printr-
o sita si incarcati in saci de 15 kg din PE si depozitati.

Rumegusul ajuns in mod accidental in procesul de productie este reintrodus in procesul de

fabricatie.

4.Linia de peletizare automatizata

Beneficiile utilizarii peletilor

Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la emisiile de
CO2, in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate la presiune ridicata fara
aditivi pentru lipire.

Peletii prezinta enorme avantaje fata de lemnul de foc normal: in primul rand au o putere
calorica de 5.3 kw/kg care este 1.5 ori mai mare decat lemnul, iar in al doilea rand cu peleti si cu
sobele sau centralele ce funtioneaza cu peleti se poate obtine o incalzire ce poate fi controlata
(pentru ca aportul de combustibil este reglat direct de la soba sau centrala) facand diferenta in
acest fel fata de lemnul normal cu care era imposibil sa se ajunga la o incalzire cu un randament
optim.

In tarile membre ale Uniunii Europene se inregistreaza o cerere foarte mare pentru acest produs.

Practic o cantitate de 2 t de peleti inlocuieste cu succes combustibili traditionali mai ieftini ca pret
cum sunt:

- gaz metan : 957 mc;

- diesel : 1000 l;
- GPL: 1370 l;

13
 Bogatele paduri ale Romaniei pot asigura materia prima necesare pentru producerea de
peleti. Lemnul de slaba calitate rezultat in urma curatarii acestora, lemnul rezultat in urma
taieriilor programate ca si deseurilor- rumegus , talas- rezultate in urma prelucrarii acestora in
industria de profil, sunt in cantitati mai mult decat necesare pentru acoperirea necesarului tarii si
in prezent aproape de loc utilizate.

Incalzirea cu peleti este total ecologica si perfecta pentru intrunirea cerintelor de incalzire
rezidentiala in totalitate prin sistemul insusi , ori in combinatie cu alte sisteme de folosesc surse
regenerative fara dezavantaje de ordin ecologic decurgand de aici.

Peletii din lemn sunt combustibili noi ce raspunde noilor cerinte de utilizare a energiei
curate si regenerative. Acestia reprezeinta alternativa de incalzire domestica cea mai curata iar in
conditiile alinierii preturilor combustibililor clasici la preturile europene, in curand va deveni si in
Romania alternativa cea mai economica si in acelasi timp confortabila.

Acestia sunt produsi din materiale biomasice in special lemn. De obicei acestia se produc
prin presare rumegului rezultat la gater, din tocatura de lemn produsa in tocatoare a resturilor
lemnoase rezultate din debitare sau din lemn de slaba calitate. Producerea peletilor nu necesita
aditiv sau lianti chimici, datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza.

Deosebirea dintre produsele bricheta si pelete obtinute prin presarea rumegului in diferite
conditii, este acela ca in procesul tehnologic utilizat pentru producerea peletelui nu se utilizeza
nici un aditiv pentru lipire, fiind un produs ecologic.

Caracteristicile tehnice a peletilor

- diametru 4-10 mm;

- lungime < 50 mm;

- densitate > 1120 kg/mc;

- umiditate < 12 %;

- continut cenusa < 1%;

- putere calorica 5000-6000 kj/kg ;

14
 Fig. 2 Forma si dimensiunea peletilor

Peletii sunt de forma cilindrica (Fig.2) , de obicei masurand intre 6-10 mm diametru si
10-30 mm lungime conform standard austriac “ ONORM M 7135 “, suedez “ SS 187120 “ si
german “ DIN 51731 “ Fiind un combustibil produs la standarde inalte si comprimat, peletii
permit ca transportul lor sa fie economic si sa se utilizeze sisteme complet automatizate in
unitatile producatoare de electricitate si caldura, de la cele care deservesc o singura familie pana
la cele publice. Cu o dezvoltare rapida a segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia cheie
pentru cresterea utilizarii biomasei in Europa si intreaga lume. Peletii sunt si o modalitate
excelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea mediului inconjurator si
prevenirea schimbarilor climatice.

5.Instalatii automate de peletizare

Din punct de vedere tehnologic ansamblul de producere a peletilor are un circuit inchis si
mai ales ecologic.

Instalatiile automate de peletizare sunt produse in Uniunea Europeana, fiind instalatii de

ultima generatie tehnologica, in care intreg procesul de productie este automat, si respecta
standardele de calitate conform Directivelor 98/37/EEC, 89/392/EEC, 91/368/EEC, 93/94/EEC,
89/366/EEC.

15
 Fig.3 Masina de peletizare

Aceste instalatii se compun din:

- sortator;
- tocator deseuri lemnoase,
- uscator rumegus verde,
- masina presat,
- racitor peleti,
- masina ambalat.

Intreg procesul de productie este automatizat si monotorizat in camera de control pe

monitoare.

Instalatia automata de peletizare a fost conceputa de catre producator astfel incat pulberile
fine din lemn sunt captate si reintroduse in circuit, fara suspensii la toate fazele de lucru. In cadrul
obiectivului nu se utilizeaza nici o substanta toxica.

Capacitatea instalatiei este de 8 t/ora.

16
Bibliografie
www.ec.europa.eu

www.anpm.ro

www.sciencedirect.com

17