Patronatul Energiilor Regenerabile

Bucureşti George Enescu 27-29

Dezvoltarea energiilor
regenerabile în România
Document de poziţie

Cadrul general
Energia din surse regenerabile a căpătat în ultimele decenii o importanţă crescută pentru
autorităţi, cetăţeni şi industrie pe măsura semnalelor tot mai intense că sursele tradiţionale de
energie se epuizează treptat, iar preţul accesului la resursele energetice devine tot mai ridicat.
Situaţia devine şi mai acută dacă se ţine seama ca state mari, precum China şi India, aflate
într-un proces de dezvoltare economică accelerată creează o presiune tot mai mare asupra
cererii globale de energie, cerere pe care oferta limitată de resurse energetice clasice o acoperă
cu tot mai mare greutate 1 .
Pe plan european, este previzibil ca preţul energiei electrice din surse fosile să crească pe
termen mediu şi lung, prin eliminarea subvenţiilor la cărbune, creşterea costurilor limitării
gazelor cu efect de seră şi prin creşterea preţurilor surselor fosile pe piaţă. Pe de altă parte,
costul producţiei energiei din surse regenerabile va scădea pe termen mediu şi lung, unul
dintre motive fiind reducerea costurilor producţiei de echipamente.
În prezent şi în perspectivă, contextul industriei energetice actuale este in mod cert dominat,
peste tot in lume, de preocuparea pentru energia produsa din surse regenerabile (RES) şi de
creşterea eficienţei energetice.
Este semnificativ ca în numai 5 ani, pe plan mondial, capacitatea instalată în instalaţii/centrale
de producere a energiei din surse regenerabile a fost de 120 GW 2 , reprezentând în anul 2008
peste 50% din puterea nou instalată 3 . Puterea totala instalata in centrale de producere a
energiei din surse regenerabile a ajuns la 1.140 GW 4

Politica europeană
În Europa, sectorul energiilor regenerabile asigură 5 peste 10% din consumul final de energie,
550.000 locuri de muncă şi are o cifra de afaceri de 70 mld euro. Industria europeană a

1 La nivel global, din energia finală utilizată, 60% serveşte la producţia căldurii, 25% este destinată sectorului transporturilor
şi cca. 15% serveşte producerii energiei electrice.
2 Perioada 2004 – 2008; exclusiv centrale hidro mari. (Renewables Global Status Report 2009)
3 Primele 5 state în acest parcurs sunt China 76 GW, SUA 40 GW, Germania 34 GW, Spania 22 GW şi India 13 GW.
4 Inclusiv centrale hidro mari.
5 Date 2009 (EREC - European Renewable Energy Council)
 Dezvoltarea energiilor
regenerabile în România
Document de poziţie

energiilor regenerabile este lider de piaţă mondial şi un factor real de dezvoltare sustenabilă în
secolul 21.
Politica Uniunii Europene în domeniul energiilor regenerabile s-a concretizat în Directiva
2009/28/EC care unifică într-un singur act legislativ prevederi privitoare la energia electrică,
termică (căldura si frig) şi transport, produsă din surse regenerabile de energie, completata de
directiva 2010/31/EC, obiectivul principal la nivel UE27 fiind atingerea ţintei de 20% ca
pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie precum şi a ţintei
de 10% ca pondere a energiei din surse regenerabile de energie în transport pana în anul
2020.
Transformarea sistemului energetic european reprezintă o adevărată provocare dacă se ţine
seama ca în prezent UE importa cca. 55% din energia sa şi ar putea ajunge la 70% în
următorii 20 – 30 ani 6 .
În acest sens, există abordări care propun ca Europa să-şi asigure în anul 2050 în proporţie de
100% necesarul de energie din surse regenerabile, o ţintă nu numai tehnologic fezabilă, dar şi
o alternativa de dezvoltare sustenabilă, atât din în termeni economici şi sociali cât şi în
termeni privind protecţiei mediului 7 .
Sistemele de sprijin financiar
Pe plan mondial şi european majoritatea energiilor produse din surse regenerabile sunt mult
mai scumpe decât decât cele obţinute din combustibili fosili. Din acest motiv, unele state
membre au adoptat o serie de măsuri pentru încurajarea investiţiilor în energii regenerabile şi
pentru îndeplinirea obiectivului european (20% din energia generată la nivelul UE să provină
din surse regenerabile).
În prezent, există în UE o serie de scheme de sprijin operaţionale care s-au axat pe energia
electrică obţinută din surse regenerabile (E-RES). Totuşi, o parte din state au implementat o
serie de sisteme de sprijin financiar şi în cazul energiilor regenerabile pentru încălzire şi răcire.
Astfel, mai multe ţări au pus în aplicare sisteme similare celor pentru E-RES pentru
încurajarea utilizării de energii regenerabile pentru încălzire şi răcire precum cea de biomasă,
geotermală sau solară. Cele mai multe dintre ele sunt scheme de stimulare financiară care
includ: subvenţii pentru instalaţii de încălzire din surse regenerabile; credite privilegiate pentru
a reduce costurile investiţiilor; stimulente fiscale.

Situaţia în România
Pentru România, ţinta prevăzută de directiva 2009/28/EC este la nivelul anului 2020 de 24%
ca pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, reprezentând o
creştere de 6.2% fata de anul de referinţa 2005 (valoarea de referinţa pentru 2005 este de
17.8%).

6 Extrapolarea actualei situaţii va conduce ca în 2030 UE să importe 84% din necesrul de gaze, 59% din cărbune şi 94% din
petrol.
7 RE-thinking 2050 A 100% Renewable Energy Vision for the European Union (EREC - European Renewable Energy
Council).

RENERG
Iunie 2010
2
 Dezvoltarea energiilor
regenerabile în România
Document de poziţie

Este semnificativ că ponderea cererii finale de căldură în consumul final de energie este de
75-80%, energia electrică şi carburanţii având ponderi, practic, egale de 10-15%. Din cererea
finală de căldură se estimează că cca. 60% este sub 100°C.
Potenţialul naţional tehnic al surselor regenerabile de Pondere potenţial %
energie 8 din România însumează 11.794 mii tep din care Energie solară 13,0
22% ca energie electrică şi 78% energie termică. Energie eoliană 16,8
Deşi consumul a depăşit 5000 mii tep în 2008, valorificarea Energie hidro sub 10MW 4,4
Biomasă 64,4
potenţialului de energie din surse regenerabile este în
Energie geotermală 1,4
România în prezent în fază incipientă, ponderea cea mai Total 100,0
importantă în total având-o lemnele de foc, respectiv
energia regenerabilă cea mai uşor de obţinut şi folosit 9 .
În domeniul energiei eoliene capacitatea instalată în 2009 era de numai 14 MW, însă au fost
aprobate realizarea a 3.800 MW din care se aşteaptă să fie finalizate în cursul anului 2010
peste 500 MW.
Realizarea obiectivului naţional global asumat la nivel european înseamnă un consum de
energie din surse de energie regenerabile de peste 7000 mii tep. Se pune problema ca
România să valorifice până în anul 2020 circa două treimi din potenţialul total de resurse
regenerabile de care dispune 10 .

Bariere
Cadrul legislativ şi instituţional
Sistemul de promovare a resurselor regenerabile constă în alocarea de cote obligatorii de
energie si certificate verzi, prevăzute in Legea 220/2008 la nivel operaţional şi fonduri
structurale limitate pentru dezvoltarea unui număr redus de proiecte.
Legislaţia din România privind domeniul energiilor regenerabile este incoerentă şi incompletă
dând naştere la neclarităţi şi birocraţie excesivă. Dacă firmele mari din domeniul energetic au
capacitatea de a trece de hăţişul autorizărilor, firmele mici au greutăţi aproape de netrecut.
Oricum, cadrul legislativ din România privind domeniul energiilor regenerabile este orientat
spre dezvoltatori şi operatori care să ofere energie din asemenea surse şi ignoră interesele
consumatorilor finali, de mici dimensiuni sau casnici.
Practic, România nu face nimic să încurajeze consumatorii casnici să folosească energia
regenerabilă, iar dacă instalarea unui sistem de producere a energiei verzi durează o săptămână
obţinerea avizelor poate dura şi o jumătate de an.
Se simte absenţa unei entităţi administrative unice, responsabilă pentru procesarea
autorizărilor, certificărilor şi licenţelor. În prezent, în România de diversele activităţi pentru
promovarea surselor regenerabilelor se ocupă mai multe instituţii şi anume: strategie şi politici

8 Utilizând tehnologiile disponibile în prezent, fără a ţine seama de restricţiile economice şi de mediu.
9 Potenţialul biomasei este de cca. 7.600 mii tep/an (15,5 % reziduuri din exploatări forestiere si lemn de foc, 6,4% rumeguş
si alte resturi din lemn, 63,2% deşeuri agricole, 7,2% deşeuri menajere).
10 Document Previzional al României (in conformitate cu articolul 4 (3) al Directivei 2009/28/CE).

RENERG
Iunie 2010
3
 Dezvoltarea energiilor
regenerabile în România
Document de poziţie

la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, reglementare la Agenţia

Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, promovare si proiecte demonstrative la
Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, emitere certificate verzi la Operatorul de
Transport şi Sistem, tranzacţionare certificate verzi la Operatorul Pieţei de certificate Verzi,
finanţări la Ministerul Mediului şi Pădurilor etc.
Strategii, programe, proiecte, finanţare
Documentele strategice privind dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile în România sunt
în prezent depăşite, atât în ceea ce priveşte evaluarea potenţialului naţional, prognoza
consumului de energie în perioada post criză cât şi în ce priveşte măsurile şi politicile de
promovare şi susţinere a acestui domeniu.
Programele de sprijinire a sectorului energiilor regenerabile sunt modeste financiar limitându-
se la sprijinirea producătorilor de energie de a dezvolta astfel de instalaţii si la sprijinirea unor
categorii de beneficiari de a-şi instala sisteme de producere a energiei din surse regenerabile.
Din fondurile structurale oferite de Uniunea Europeană alocarea este de 261 mil euro pe
întreaga perioadă 2007 – 2013, iar din fondul de mediu alocarea pentru anul 2010 este de 140
mil euro, din care pentru sprijinirea persoanelor fizice 26 mil euro, program care urmează să
devină operaţional din luna iulie. Nu exista mecanisme fiscale de care să faciliteze investiţiile
în acest sector.
Educaţie, informare
Nu există niciun fel de preocupare din partea autorităţilor pentru informare la nivel public
asupra avantajelor pe care le poate aduce instalarea sistemelor de producere a energiei din
surse regenerabile şi a modalităţilor de abordare a acestui domeniu.
Educaţia şi formarea profesională specifică domeniului sunt inexistente, iar standardele
ocupaţionale pentru respectivele meserii nu au fost elaborate.

RENERG
Iunie 2010
4
 Dezvoltarea energiilor
regenerabile în România
Document de poziţie

Propunerile RENERG
Sectorul producţiei energiei din surse regenerabile poate deveni un factor de creştere
economică.
În acest sens, valorificarea potenţialul României în sectorul regenerabilelor are nevoie de o
viziune strategică pe termen foarte lung, dincolo de anul 2020.
În absenţa acestor elemente nu pot fi conturate niciun fel de politici si planuri de masuri
serioase şi credibile, iar intervenţia autorităţilor în sectorul energiilor regenerabile va perturba
în continuare piaţa şi va crea confuzie şi aşteptări fără acoperire.
Ca organizaţie patronală direct interesă de dezvoltarea domeniului susţinem:
1. Actualizarea cadrului previzional - prospectiv la nivel naţional prin elaborarea unei
strategii pe termen lung – 2020 şi a direcţiilor majore de acţiune după aceasta dată
(2050), prin consultarea şi participarea tuturor organismelor şi organizaţiilor din
domeniu.
2. Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare în domeniu, restrângerea
cadrului instituţiilor responsabile la minimul necesar, înfiinţarea unei singure entităţi
responsabilă pentru procesarea autorizărilor, certificărilor şi licenţelor, simplificarea
procedurilor.
3. Identificarea de noi resurse şi modalităţi pentru majorarea fondurilor destinate
sprijinirii sectorului energiilor regenerabile, lărgirea şi îmbunătăţirea accesului la finţare
pentru utilizatorii finali mici.
ƒ Diversificarea instrumentelor financiare pentru sprijinirea dezvoltării sectorului;
inclusiv pentru locuinţele realizate din prin programe guvernamentale şi prin
proiectele de reabilitare termică.
ƒ Promovarea dezvoltării conceptului locuinţei eco-eficiente.
4. Punerea în aplicare a unor instrumente de sprijinire fiscala şi bugetară pentru
locuinţele în care se instalează sisteme cu şi fără conectare la reţeaua electrică:
ƒ Scutirea de impozit pe locuinţă pe termen de 5 – 10 ani pentru instalarea unui
sistem energetic/termic fără conectare la reţea, în vederea amortizării mai rapide a
investiţiei.
ƒ Alocare bugetara de minim 25-30% din valoarea unui sistem electric solar – eolian
pentru locuinţele conectate la reţea, cu sprijin din partea băncilor acreditate în
program pentru finanţarea proiectului de ansamblu.
5. Acordarea sprijinului financiar pentru proiectele finanţate din Fondul de Mediu
numai/cu prioritate pentru achiziţiile de echipamente, materiale şi aparate fabricate în
România ca modalitate de impulsionare a dezvoltării unei industrii corespunzătoare în
ţara noastră.

RENERG
Iunie 2010
5
 Dezvoltarea energiilor
regenerabile în România
Document de poziţie

6. Introducerea în sistemul educaţional a cunoştinţelor legate de „energiile verzi” şi „eco-

eficienţă”, formarea unei culturi în domeniu, dezvoltarea unui sistem de formare
profesională la nivel naţional.
7. Întocmirea standardelor ocupaţionale pentru: instalatori pentru pompe de căldură şi
de biomasă şi pentru instalaţiile geotermale, termice solare şi fotovoltaice solare.

RENERG
Iunie 2010
6