PROCESE DE PRODUCERE A ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE (Agricultura si industrie

alimentara)
SURSE DE ENERGIE
SURSE DE ENERGIE CONVENIONALE:
- Energia nuclear;
- Petrol;
- Gaze naturale;
- Carbune
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE (SRE):
- Biomasa;
- Soarele;
- Apele geotermale;
- Vntul;
- Apa.
IMPORTANA SRE
Viaa este inseparabil legat de energie
Creterea populaieii impilcit a consumului de energie
Creterea bunstrii omului
Epuizarea combustibililor tradiionali, fosili
Protecia mediului
Avantajele energiilor regenerabile (mediu, economice, sociale)
Mai puine gaze cu efect de ser;
puine deeuri;
Reducerea dependeneienergetice;
Promovarea de tehnologii moderne verzi;
Noi oportuniti pentru mediul de afaceri;
Noi locuri de munc;
Energia clasic - surs epuizabil!
Agenia International a Energiei estimeaz cn anul 2030, Europa va importa energie n proporie de 70%
Resursele de petrol se vor epuiza n 40 de ani! (sursa: AIE)
Gazele naturale mai sunt disponibile pentru nc 60 de ani de acum incolo!(sursa: AIE)
Consumul actual va duce la epuizarea n 200 de ani a resurselor de crbune! (sursa: AIE)
CONSUMUL DE ENERGIE AL ROMNIEI N 2005
Total 40,5 milioane tep, din care:
36,4 % gaze naturale;
25,1 % iei i derivati petrolieri;
22,4 % crbune i cocs;
16,1 % hirdo i altele
Producia intern a fost de 28 milioane tep
REZERVELE RESURSELOR ENERGETICE NATUALE ALE ROMNIEI
Rezervele de resurse naturale ale Romniei conform estimrilor din anul 2007:
iei: 74 milioane tone (72 mil tep). Producie anual: 5,2 milioane tone
gaze naturale: 185 miliarde metri cubi (159 mil tep). Producie anual: 12 miliarde metri cubi
huil: 755 milioane tone (422 mil tep). Producie anual: 3 milioane tone
lignit: 1490 milioane tone (276 mil tep). Producie anual: 32 milioane tone.
uraniu: Rezervele de minereu existente asigur cererea de uraniu pn la nivelul anului 2017 pentru
funcionarea a dou uniti nucleare la centrala de la Cernavod.
POLITICI ENERGETICE
Politici la nivel Globam/mondial
Politici la Nivelul Comunitii Europene (EU)
Politici la nivel national
EVENIMENTE LA NIVEL MONDIAL IN DOMENIUL ENERGIEI SI MEDIULUI
1954 : New Delhi, prima conferinta pe subiect sre
1974:au inceput programe de cercetare-dezvoltare indomeniul SRE
1981: Nairobi - conferinta natiunilor unite, care nu a avutrezultate concrete

1987: raportul Copenhaga, care nu a stipulat clar ca incadrul dezvoltarii durabile, energia se bazeaza pesurse
regenerabile
1993: summitul de la Rio al naiunilor unite criza contemporan i mai ales impactul acesteia asupra
mediului. se angajeaz primul plan de aciune global afirmndu-se rolul cheie al educaiei ecologice
2002: sumitul pamantului - Johanesburg (textul initial nuincludea SRE, fiind necesara interventia lui Kofi
Ananpentru refacerea textului)
2010 conferina de la Copenhaga
DIRECTIVE EUROPENE
Programe tehnologice i Iniiative politice sub form de inte. Iat exemplificate, cteva dintre acestea:
- n context politic: 12% din consumul de energie primar al anului 2010 este atribuit SRE;
- n contextul legislatiei specifice al fiecrui stat:
Green Paper-Energy for the Future: Renewable Sources of Energy;
White Paper for a Community Strategy and Action Plan;
Green Paper Towards a European Strategy for the Security of Energy Supply;
Directive 2001/77/EC on the promotion of electricity produced from renewable energy sources in the internal
electricity market;
The support of electricity from renewable energy sources;
Biomass Action Plan;
Renewable Energy Road Map 5.
Parlamentul European propunea n anul 2008 Directiva European cu privire la utilizarea energiei produse
din SRE. Iat cteva linii directoare ale acesteia:
Noul document contientizeaz necesitatea unei mai hotrte implicari din partea statelor membre n
procesul de promovare i utilizare a SRE, stabilind in acest sens obiective mai ambiioase dect cele ale Directive 12001/77/EC;
Conform prevederlor acestei Directive, pn n anul 2020, 20% din totalul consumului de energie trebuie s
fie asigurat cu energie produsa din surse regenerabile.
Fa de varianta sa din 2001, acum se impune ca pn n anul 2020, 10% din combustibilul utilizat pentru
transport s fie biocombustibil;
Pentru fiecare Stat Membru, pn in anul 2020 sunt stabilite inte din totalul consumului de energie ce
trebuie s fie asigurate cu energie produs din surse regenerabile (pentru Romnia, target share este de 24%, adic
pn n anul 2020, 24% din consumul total de energie va trebui asigurat cu energie produs din surse regenerabile);
Fiecare stat membru trebuie s adopte un Plan de Aciune pentru atingerea intei nationale i a celei
Europene.
Politici la nivel national
LEGEA nr. 220 din 27 octombrie 2008
Stabileste cadrul legislativ pentru promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie:
Termeni, modalitati si actiuni, responsabilitati, durate de aplicare etc;
Nivelul tintelor nationale privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie n consumul
final de energie electrica n perspectiva anilor 2010, 2015 si 2020: respectiv 33%, 35% si 38%;
Cotele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada 2008-2020, modul de atribuire si tranzactionare;
Accesul la reteaua electrica si comercializarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;
Monitorizare si raportare, facilitati acordate s.a.
LEGEA nr. 220 din 27 octombrie 2008
ART. 3
Sistemul de promovare stabilit prin legea 220/2008 se aplica pentru energia produsa din:
a) energie hidro;
b) energie eoliana;
c) energie solara;
d) energie geotermala si gazele combustibile asociate;
e) biomasa;
f) biogaz;
g) gaz de fermentare a deseurilor;
h) gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si care este livrata n reteaua
electrica.

Ce sunt Certificatele Verzi?

Surs de ctig suplimentar pentru produc-torii care livreaz energie curat n reele.
1 Certificat Verde = 1MWh de energie electric din surs regenerabil = 27-55 ctig suplimentar pentru
productor.
Exist o pia a certificatelor verzi, paralel celei a energiei electrice, dar:
Toi distribuitorii sunt obligai s cumpere o cot fix de energie provenit din surse regenerabile.
6,26% este cota anual obligatorie n 2009.
SURSE I RESURSE DE ENERGIE
NEREGENERABILE CONVENIONALE
- Nuclear;
- Fosile :
- petrol;
- gaze naturale;
- crbune
REGENERABILE:
- din Biomas;
- Eolia;
- . Solar;
- Apelor (ape curgtoare i mareele);
- Geotermal
Distribuia procentual a energiilor regenerabile n Romnia (estimare, anul 2010)
17% energie eolian
13% energie solar
4% microhidrocentrale
65% biomas
1% geotermal
CONVERSII UZUALE
1 tep = 10 Gcal
1 calorie = 4,1868 J
1 KWh = 3,6 MJ
1 J = 1 Watt * 1 secund
1 tep = 11,63 MWh
1 milion tep = 11,63 TWh
1 Gcal = 1,163 MWh
1 PJ (1.000 TJ) = 0,27 TWh
SURSELE REGENERABILE
Sursele regenerabile sunt a doua resursa ca
pondere in productia globala de energie electrica,
contribuind cu 19% din productie in 2000, mai mult decat energia nucleara(17%), gazul natural (17%) si petrolul
(8%).
Energia electrica produsa din surse regenerabile provine in principal tot din regenerabile "clasice", respectiv
din centralele hidroelectrice (92%) si din regenerabile combustibile si deseuri (5%).
Desi au inregistrat un ritm de crestere spectaculos in ultimii ani, energia geotermala, solara si a vantului
(eoliana) contribuie cu mai putin de 3%.

Structura surselor poteniale de SRE

Potentialul mondial al SER

Distribuia teritorial a SURSELOR regenerabile de energie

I - Delta Dunrii (energie solar);
II - Dobrogea (energie solar, energie eolian);
III - Moldova (cmpie i platou: micro-hidro, energie eolian, biomas);
IV - Carpaii (IV1 - Carpaii de Est; IV2 - Carpaii de Sud; IV3 - Carpaii de Vest, potenial ridicat in
biomas, micro-hidro si eoliana);
V - Platoul Transilvaniei (potenial ridicat pentru micro-hidro si biomasa);
VI - Cmpia de Vest (potenial ridicat pentru energie geotermic si eoliana);
VII - Subcarpaii (VII1 - Subcarpaii getici; VII2 - Subcarpaii de curbur; VII3 - Subcarpaii Moldovei:
potenial ridicat pentru biomas, micro-hidro);
VIII - Cmpia de Sud (biomas, energie geotermic, energie solar).
POTENTIAL ENERGIE REGENERABILA
Potenialul de exploatare anual pentru energia regenerabil a Romniei:
Energie solar - 1,2 TWh energie electric i 60 PJ (16,7 TWh) energie termic
Energie eolian - 23 TWh energie electric
Energie hidro - 36 TWh energie electric
Energie geotermal - 7 PJ (1,9 TWh) energie electric
Biomas i biogaz - 318 PJ (88,3 TWh) energie termal

ApaEnergia hidraulic
Definiie: este energia cinetic a apei.
Conversie:
se poate converti n:
energie electric
energie mecanic
Aplicaii:

instalaii de producere a energiei electrice la capacitate mare;

pentru acionarea morilor de ap;

Apele geotermale
Energia geotermal
Definiie: Scoara Pmntului capteaz o mare parte din cantitatea de energie care ajunge de la Soare pe suprafaa
terestr i o nmagazineaz prin intermediul apelor de adncime i rocilor din interiorul Pmntului, astfel formnduse apele geotermale.
Conversie:
se poate converti n:

energie termic
energie electric
energie mecanic
Aplicaii:
pentru climatizarea locuinelor i nclzirea apei calde menajere

instalaii individuale de producere a energiei electrice;

nclzirea serelor;

usctoare de plante;

pasteurizarea laptelui
Biomasa
Biomasa este fraciunea biodegradabil a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur, inclusiv substanele
vegetale i animale, silvicultur i industriile conexe, precum i fraciunea biodegradabil a deeurilor industriale i
urbane.
Clasificarea combustibililor din biomas:
- stare solid: lemnoas provenit din silvicultur i activiti conexe (lemnul de foc, deeurile provenite
din curarea pdurilor, deeuri provenite din industria de prelucrare a lemnului); produsele secundare provenite din
-agricultur deeuri vegetale, paie, tulpini de porumb.
- lichid: uleiurile vegetale ulei de rapi, ulei de floarea soarelui; alcoolii etanol, metanol;
- gazoas: biogazul.
Romnia principalele resurse de biomas

Potenialul de biomas al Romniei

Potenialul energetic de biomas al Romniei:
-7.594 mii tep/an (318 PJ/an) adic 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000
Principala aplicaie a biomasei n fermele agricole din Romnia: producerea de energie termic
54% din energia termic rezultat din utilizarea biomasei ca surs de energie este obinut din arderea de reziduuri
forestiere.
89% din energia termic necesar acoperirii de cldur pentru prepararea apei calde menajere i nclzire n
gospodrii se obine din arderea reziduurilor i deeurilor vegetale.
Conversia biomasei i posibiliti de utilizare

Metanolul
Definiie: combustibil alternativ n stare lichid denumit i metil alcool, este un compus organic simplu avnd
formula molecular CH3OH.
Conversie:
se poate converti n:

energie termic

energie electric

energie mecanic
Aplicaii:

nlocuitor total sau parial al combustibililor diesel

instalaii individuale de producere a energiei electrice;

instalaii pentru generarea energiei termice

Metanolul producerea metanolului

Etanolul
Definiie: combustibil alternativ n stare lichid denumit i alcoolul etilic (C2H5OH) este un produs chimic anorganic
cu masa molecular de 46,07; de culoare transparent, cu miros plcut i cu proprieti de ardere.
Conversie:
se poate converti n:

energie termic

energie electric

energie mecanic
Aplicaii:

nlocuitor total sau parial al combustibililor diesel

instalaii individuale de producere a energiei electrice;

instalaii pentru generarea energiei termice

Proprietile metanolului i etanolului comparativ cu combustibilii diesel

Romnia - potenial de extragere a metanolului i etanolului

Uleiurile vegetale
Definiie: combustibil alternativ n stare lichid, amestecuri de acizi grai, monoglicerine, diglicerine sau triglicerine,
fosfai, lipoproteine i glicolipide; cear, cauciuc etc.
Conversie:
se pot converti n:

energie termic

energie electric

energie mecanic
Aplicaii:

nlocuitor total sau parial al combustibililor diesel

instalaii individuale de producere a energiei electrice;

instalaii pentru generarea energiei termice

Producerea uleiurilor vegetale

Principalele culturi de plante utilizate n Romnia pentru producerea uleiurilor vegetale

Proprietile uleiurilor vegetale

CARACTERISTICILE BIOMASEI
Densitatea volumic i energetic
Coninutul de umiditate
Coninutul de energie termic Puterea calorific
Coninutul de elemente chimice
Coninutul de cenue
Capacitatea de stocare
Capacitatea de manipulare i transport
Dinamica variaiei n timp a caracteristicilor fizice
Dinamica variaiei disponibiltii
Volumul echivalent (m) pentru substituirea unui m petrol de diferite culturi
Petrol
1/1
Crbune
1,6
Pelei 8% umiditate
3,5
Lemne n vrac 50%
7,0
Achii de lemn dur 30% W
9,3
Achii de lemn moale 30% W
12,0
Achii de lemn industrial 20% W
12,5
Achii de lemn industrial 50% W
13,1
Paie balotate 15% W
19,7
Densitatea volumic kg/m
Biomasa solid are o densitate sczut
Densitate sczut influeneaz negativ manipularea, transportul i stocarea
Creterea densitii se poate face prin compactare, respectiv balotare, peletare i brichetare
Densitatea energetic MJ/m
Este corelat cu densitatea volumic i este sczut n comparaie cu cea a combustibililor fosili lichizi sau solizi
mbumtirea acesteia se face prin conversia biomasei solide n combustibili lichizi
Coninutul de umiditate n %
Este canitatea de ap care se gseste n material, raportat la ntreaga mas a materialului
Conintul de umiditate este o caracteristic important a biomasei destinat utilizrii n scopuri energetice
Umiditatea are mare iflue asupra eficienei procesului de ardere, a puterii calorifice a biomasei, asupra depozitrii,
manipulrii i transportului
Coninutul de umiditate se poate exprima n baza umed (W) i n baza uscat (Wbu)
Calculul umiditii biomasei
Prin umiditatea biomasei (Wn %) nelegem raportul dintre greutatea apei coninute de biomas i greutatea biomasei
absolut uscat. Greutatea substanei pure este considerat baz de plecare = 100%. Greutatea biomasei fr ap se
numete "greutate absolut uscat".
Umiditatea bomasei se calculeaz n practic dup urmtoarea formul:

w=

mU m0
100
m0

unde mu = greutate umed [g] i m0= greutate uscat [g].

Coninutul de umiditate
Relaiile ntre umiditile n cele dou baze sunt:

Wdb

1W

Wdb
1 Wdb

Coninutul de umiditate
Puterea calorific a biomasei se calculeaz la umiditatea raportat la baza uscat (13-15%)
Eficiena termic a biomasei scade cu creterea umiditii
La valori ale umiditii peste 60%, eficiene este aproape de zero deoarece trebuie consumat energie pentru
evaporarea apei (2,44MJ/kg ap)

Biomasa trebuie uscat natural pn la umiditatea n baza uscat

Puterea calorific MJ/kg
Este cantitatea de cldur care se degaj la arderea complet a unitii de substan. I se mai spune i coninut de
energie termic
Exist o putere calorific inferioar =Hi i o putere calorific superioar=Hs. Diferena este cauzat de cldura de
evaporare a apei format de hidrogenul din biomas. Variaia celor dou valori depinde de compoziia chimic a
biomasei
Puterea calorific

Pelei, 8% W, Hi 17 MJ/kg
Buci lemn, 2-3 ani uscat natural, Hi 14,4
MJ/kg

Lemn dup tiere, 55%,

Umiditatea, W %
Calculul puteri calorifice pentru materialul umed

H U=

H mU ( 100w )2,44 w
100

n care:
HU
puterea calorific a materialului umed, in MJ/kg
Hmu
puterea calorific a materialului uscat, in MJ/kg
W
coinutul de umiditate, n baza uscat, in %
Caracteristici ale unor combustibili solizi
Tip
comustibil

Puterea
calorific
MJ/kg

Densitatea volumc,
kg/m

Densitatea energetic, MJ/m

Paie
mrunite

11 - 18

40 - 60

700

Paie balotate

11 - 18

60 -90

1000

Paie
brichetate

11 -18

300 -600

4000 -8500

Coji de orez

11 -15

75 -145

800 - 2200

Lemn uscat

14 -20

150 -200

3000

Lemn de
esen tare

14 - 20

200 - 250

3000 - 8000

Crbune de
lemn

28 - 32

130 -190

4000 - 6000

Crbune
tare

33

850 - 890

29000

Crbune
brun

22

650 - 700

15000

Paie
mrunite

11 - 18

40 - 60

700

Paie balotate

11 - 18

60 -90

1000

Paie
brichetate

11 -18

300 -600

4000 -8500

Coji de orez

11 -15

75 -145

800 - 2200

Lemn uscat

14 -20

150 -200

3000

Lemn de
esen tare

14 - 20

200 - 250

3000 - 8000

Crbune de
lemn

28 - 32

130 -190

4000 - 6000

Crbune
tare

33

850 - 890

29000

Crbune
brun

22

650 - 700

15000

Caracteristicile unor combustibili lichizi

Tip
comustibi
l

Puterea
calorific

MJ/kg

Densitatea
volumc, kg/m

Densitatea energetic, MJ/m

benzin

43

760

33000

motorin

43

835

36000

kerosen

45

800

36000

metanol

20

790

16000

etanol

27

8000

22000

Ulei de
rapi

36

915

33000

Gaz
lchefiat

46

580

27000

Caracterisicile unor combustibili gazosi

Tip
comustibi
l

Puterea
calorific
MJ/kg

Densitatea
volumc, kg/m

Densitatea energetic,
MJ/m

metan

50

0,7

36

propan

46

2,0

93

butan

46

2,7

124

hidrogen

120

0,09

11

Gaz
natural

33-42

0,76-0,98

32

biogaz

20

1,15

23

Caracteristici chimice ale biocombustibililor Continutul elementelor chimice ale biomasei

biomasa

K Ca Mg
Din
% masa
of dry uscat
matter

Wheat straw

45,6 5,8 42,4 0,48 1,01 0,31 0,10 0,10 0,082 0,19

Rape straw

47,1 5,9 40,0 0,84 0,79 1,70 0,22 0,13 0,27 0,47

Maize straw

45,7 5,3 41,7 0,65

Sunflower straw

42,5 5,1 39,1 1,11 5,00 1,90 0,21 0,20 0,15 0,81

Wheat, whole plant

45,2 6,4 42,9 1,41 0,71 0,21 0,12 0,24 0,12 0,09

Wheat corn

43,6 6,5 44,9 2,28 0,46 0,05 0,13 0,39 0,12 0,04

Rape seed

60,5 7,2 23,8 3,94

Biomass

Paie de grau

Paie rapita

Reziduri porumb

Reziduuri fl. soarelui

Grau, toata planta

Porumb alb

Samanta rapita

Coninutul de Carbon al combustibililor fosili i a surselor de bioenergy

crbune(medie) = 25.4 tone metrice carbon/terajoule (TJ)
1.0 ton metric de crbune = 746 kg carbon
petrol (medie) = 19.9 tone metrice carbon/ TJ
1.0 US gallon benzin (0.833 Imperial gallon, 3.79 litri) = 2.42 kg carbon
1.0 US gallon diesel (0.833 Imperial gallon, 3.79 litri) = 2.77 kg carbon
natural gas (methane) = 14.4 tone metrice carbon/ TJ
1.0 cubic meter natural gas (methane) = 0.49 kg carbon
Coninutul de carbon pentru diferite biomase:

Cl

0,12 0,35

0,01

aprox. 50% pentru lemn; aprox. 45% for culturi de graminacee (iarb) sau residuuri agricole

Efectele caracteristicilor chimice ale biomasei asupra combustiei

Elementele chimice

Efecte

Azot - N

Producere de NOx, HCH i N2 O

Potasiu - K

Caracteristica de nmuiere a cenuii, coroziune la temperaturi

ridicate

Magneziu - Mg

Caracteristica de nmuiere a cenuii, integrarea poluanilor n

cenu

Calciu - Ca

Asupra folosirii cenuii

Sulf - S

Emisii de SOx (ploi acide), coroziunea suprafeelor de contact la

temperaturi ridicate(Focarele)

Clor Cl
Metale grele

Emisii de HCl
Asupra folosirii cenuii, emisii de metale grele

Coninutul de cenue
Materie anorganic nevolatil ce rmne dup combustia biomasei
Cenua este nedorit,avnd efecte negative asupra aerului ( se reine prin filtre) i a bunei funcionri a centralei
Conine metale grele
Are proprietatea de conservare/pstrare a cldurii, protejnd grtarul cuptorului mpotriva temperaturilor nalte
Coninutul de cenu rezultat este influenat de compoziia solului, felul biomasei, eficiea combustiei
Coninutul de cenu n biomas

Tipul de biomas

Coninutul de cenu %

Reziduuri forestiere

salcie

Paie de cereale

Reziduuri de semine de rapi

Mischantus

Reziduuri de msline

Gunoi de psri

13

Schimbarea caracteristicilor cenuii

Interaciunea dintre mineralele anorganice din cenuse produce schimbarea caracteristicilor acesteia, rezultnd:
Aglomerri Particule se lipesc formnd bulgri
Inmuierea La o Temperature la care cenua ncepe s curg
Topirea Cenua ajunge n faz de topitur
Zgurificare Depozite solide n topitur formate n zona flcrii
Lipirea/fixarea Formarea de Depozite de zgur pe peri reci ai generaorului, prin solidificarea vaporilor de
material rezultai la ardere Infundarea evacurii.
Sinterizarea Formarea de grmezi/buci coerente prin nclzirea dar fr topirea zgurii.
Efectele cenui asupra instalaiilor de combustie/ardere
Formarea, de aglomerri topite sau parial topite i depozite de zgur la temperaturi ridicate, pe suprafaa boilerelor
Formarea de depozite de cenue solidificate , la temperaturi sczute, pe suprafaa boilerelor in zona de convec ie a
boilerelor,

Accelerarea pierderilor de metal din componentele echipamentelor datorit coroziunii, eroziunii i abraziunii
produse de cenu
Formarea de emisii de aerosoli (particule de mrimi submicronice) i fum
Curirea gazelor emanate este dificil n prezena cenusii
Manipularea i dpozitarea cenuii ridic probleme de mediu i costuri

Uniti de msur i factori de conversie n Bioenergie

Uniti pentru energie

Valori de transformare
1.0 joule (J) = un Newton aplicat pe distana de 1 m (1Nm= 1 kg m 2/s2).
1.0 joule = 0.239 calorii (cal)
1.0 calorie = 4.187 J
1.0 gigajoule (GJ) = 109 jouli = 0.948 millioane Btu = 239 millioane calorii = 278 kWh
1.0 British thermal unit (Btu) = 1055 jouli (1.055 kJ)
1.0 Quad = One quadrillion Btu (1015 Btu) = 1.055 exajouli (EJ), or aproximativ 172 million barili de petrol
echivalent(bpe)
1000 Btu/lb = 2.33 gigajouli pe ton (GJ/t)
1000 Btu/US gallon = 0.279 megajouli pe litru (MJ/l)
Uniti Pentru putere
1.0 wat = 1.0 joule/s = 3.413 Btu/h
1.0 kilowat (kW) = 3413 Btu/hr = 1.341 CP
1.0 kilowator (kWh) = 3.6 MJ = 3413 Btu
1.0 cal putere (CP) = 550 foot-pounds/s = 2545 Btu/h = 745.7 wats = 0.746 kW
Uniti de msur folosite frecvent pe plan mondial
1.0 U.S. ton (short ton) = 2000 pounds
1.0 imperial ton (long ton or shipping ton) = 2240 pounds
1.0 metric tonne (tonne) = 1000 kilograms = 2205 pounds
1.0 US gallon = 3.79 liter = 0.833 Imperial gallon
1.0 imperial gallon = 4.55 liter = 1.20 US gallon
1.0 liter = 0.264 US gallon = 0.220 imperial gallon
1.0 US bushel = 0.0352 m3 = 0.97 UK bushel = 56 lb, 25 kg (corn or sorghum) = 60 lb, 27 kg (wheat or soybeans) =
40 lb, 18 kg (barley)
Uniti pentru arie conversie
1.0 hectar = 10,000 m2 (an area 100 m x 100 m, or 328 x 328 ft) = 2.47 acres
1.0 km2 = 100 hectares = 247 acres
1.0 acre = 0.405 hectares
1.0 US ton/acre = 2.24 t/ha
1 metric tonne/hectare = 0.446 ton/acre
100 g/m2 = 1.0 tonne/hectare = 892 lb/acre
for example, a "target" bioenergy crop yield might be: 5.0 US tons/acre (10,000 lb/acre) = 11.2 tonnes/hectare(1120
g/m2)

Uniti de msur i conversie pentru energie din biomas

Cord: a stack of wood comprising 128 cubic feet (3.62 m3); standard dimensions are 4 x 4 x 8 feet, including air
space and bark. One cord contains approx. 1.2 U.S. tons (oven-dry) = 2400 pounds = 1089 kg
1.0 metric tonne wood = 1.4 cubic meters (solid wood, not stacked)
Energy content of wood fuel (HHV, dry) = 18-22 GJ/t (7,600-9,600 Btu/lb)
Energy content of wood fuel (air dry, 20% moisture) = about 15 GJ/t (6,400 Btu/lb)
Energy content of agricultural residues (range due to moisture content) = 10-17 GJ/t (4,300-7,300 Btu/lb)
Metric tonne charcoal = 30 GJ (= 12,800 Btu/lb) (but usually derived from 6-12 t air-dry wood, i.e. 90-180 GJ
original energy content)
Uniti de msur i conversie pentru energie din biomas
Metric tonne ethanol = 7.94 petroleum barrels = 1262 liters
ethanol energy content (LHV) = 11,500 Btu/lb = 75,700 Btu/gallon = 26.7 GJ/t = 21.1 MJ/liter. HHV for
ethanol = 84,000 Btu/gallon = 89 MJ/gallon = 23.4 MJ/liter

ethanol density (average) = 0.79 g/ml ( = metric tonnes/m3)

Metric tonne biodiesel = 37.8 GJ (33.3 - 35.7 MJ/liter)
biodiesel density (average) = 0.88 g/ml ( = metric tonnes/m3)
LHV - Lower Heating Value - putere caloric (calorific)inferioar (se defininete prin cantitatea de energie
(termic) care rezult n urma arderii unui kg de combustibil)
HHV - Higher Heating Value putere caloric superioar
Uniti de msur i conversie pentru energie din combustibili fosili
Barrel of oil equivalent (boe) = approx. 6.1 GJ (5.8 million Btu), equivalent to 1,700 kWh. "Petroleum barrel" is a
liquid measure equal to 42 U.S. gallons (35 Imperial gallons or 159 liters); about 7.2 barrels oil are equivalent to one
tonne of oil (metric) = 42-45 GJ.
Gasoline: US gallon = 115,000 Btu = 121 MJ = 32 MJ/liter (LHV). HHV = 125,000 Btu/gallon = 132 MJ/gallon = 35
MJ/liter
Metric tonne gasoline = 8.53 barrels = 1356 liter = 43.5 GJ/t (LHV); 47.3 GJ/t (HHV)
gasoline density (average) = 0.73 g/ml ( = metric tonnes/m3)
Uniti de msur i conversie pentru energie din combustibili fosili continuere
Petro-diesel = 130,500 Btu/gallon (36.4 MJ/liter or 42.8 GJ/t)
petro-diesel density (average) = 0.84 g/ml ( = metric tonnes/m3)
Note that the energy content (heating value) of petroleum products per unit mass is fairly constant, but their density
differs significantly hence the energy content of a liter, gallon, etc. varies between gasoline, diesel, kerosene.
Metric tonne coal = 27-30 GJ (bituminous/anthracite); 15-19 GJ (lignite/sub-bituminous) (the above ranges are
equivalent to 11,500-13,000 Btu/lb and 6,500-8,200 Btu/lb).
Note that the energy content (heating value) per unit mass varies greatly between different "ranks" of coal.
"Typical" coal (rank not specified) usually means bituminous coal, the most common fuel for power plants
(27 GJ/t).
Natural gas: HHV = 1027 Btu/ft3 = 38.3 MJ/m3; LHV = 930 Btu/ft3 = 34.6 MJ/m3
Therm (used for natural gas, methane) = 100,000 Btu (= 105.5 MJ)
Prefixe SI
Prefix

Simbol

Multipli

Prefix

Simbol

Submultipli

deca

da

10

deci

10-1

hecto

102

centi

10-2

kilo

103

mili

10-3

mega

106

micro

10-6

giga

109

nano

10-9

tera

1012

pico

10-12

peta

1015

femto

10-15

exa

1018

atto

10-18

CONVERSIA BIOMASEI SOLIDE N ENERGIE

Ce este conversia?
Conversia rprezint un proces, sau mai multe procese, prin care materia prim de natur vegetal sau animal
(reziduuri agricole, forestiere, municipale, reziduuri animaliere) este transformat n energie util (mecanic, termic,
electric etc.)
EFICIEA CONVERSIEI
Eficien este criteriul prin care se evalueaz conversia biomasei n energie
Conversia se face cu pierdere de energie, care au loc n toate fazele proceselor de conversie
Eficiena se determin ca un raport ntre energia util obinut prin conversie supra energie total consumat n
procesele de conversie
Conversia are la baz principiul conservrii energiei, respectiv prima lege a termodinamicii, conform creia:
- cantitatea de energie al unui sistem nchis rmne constant;
- Energia nu poate fi creat sau distrus, ea poate numai sa-i schimbe forma;
- Fiecare form de energie poate fi convertit n alt form de energie
Forme ale energiei

- Energie Mecanic (Em)

Em= m.g.h + mv 2 + p.V
Energia potentiala: Ep = m.g.h
Energia Cinetica: Ec = mv2
Energia datorita destinderii: Ed = p.V
Energia Termic (Q)
Q = m.cp .(T2 T1 )
M masa sistemului considerat; cp caldura specifica a corpului/ mediului considerat; T 2 - temperatura initiala; T1
temperatura finala a corpului
Energia Electric - degajata sub forma de caldura
E = U. I. t
U- tensiunea curentului; I intensitatea; t timpul considerat / de functionare
Energia primara (100%) este energie n forma sa original (ex. Biomasa solid) nainte de conversie
Energia Secundara este energia obinut dup conversie (ex. cldura,electricitatea). Prin conversie se pierde pna la
22%
Energia Finala cantitatea de energie disponibil la consumator. Pn la consumator se pierde prin sistemul de
distribie 10-13%
Energia Utila cantitatea de energie util, rmas dup pierderile la consumator (cldura, energia mecanic,lumiuna).
La consumator se poate pierde pn la 34%
Eficienta Conversiei
Conversia se face cu pierdere de energie
Eficienta este criteriul prin care se evalueaza conversie energiei
= Energia utila / Energia consumata x 100 [%]
Eficienta Conversiei
Eficientainalt inseamn:
- efecte economice pozitive privind utilizarea biomasei;
- combustie complet;
- emisii reduse de elemente si compusi chimici;
- cunoastere procesului de combustie, functionarea instalatiilor si a proceselor conexe poate controbui la
cresterea eficientei acestora;
- ca regula generala, instalatiile noi au eficienta mai ridicata, conceptia lor fiind rezultatul ceretarilor
effectuate
- caracteristicele combustibilului- important fundamental asupra conversiei termice
- sistemele tehnice/Echipamente i caracteristicile/parametrii acestora- importan asupra eficienei combustiei i
emisiilor
-disponibilul/necesarul de oxigen importan asupra calitii conversiei

Coeficientul de exces de aer -

m Atot
m A min

mAmin masa minim de aer necesar pentru conversia termic (Stoichiometric) complet a combustibilului
mAtot masa real de aer utilizat pentru conversia combustibilului

Pentru oxidarea complet - minim = 1

In mod obinuit, pentru combustia biomasei solide, este intre 1,5 - 2,5
EFFICIENA GENERATOARELOR DE CLDUR
Pierderi termice i chimice,
Pierderi prin radiatie i convecie.

Prin rcirea gazelor de ardere sub punctul de rou, cu ajutorul unor schimbtoare de cldur suplimentare, se poate
recupera energia de condensare
Eficiena este influenat de:
- coeficientul de exces de aer
- Coninutul de umiditate a combustibilului i
- Constructia generatoareleor
Analiza eficientei conversiei
Se poate realiza folosind diagrama Sankey
Metode de conversie a biomasei n energie
Conversia biomasei se poate realiza prin:,
- Combustie/ardere directa;
- Procese termo-chimice gazificare si piroliza
- Procese bio-chimice digestia/fermentatia anaeroba
- Procese fizico-chimice extracia i esterificarea, pentru obinerea biodiselului.
Principalele metode de conversie a biomasei n energie

Conversia biomasei prin combustie

Combustia const n arderea direct a biomasei n instalaii speciale destinate acestui scop, pentru a produce cldur
Prin aceast metod se produce peste 90% din energia obinut din biomas n toat lumea
Metoda este rspndit deoarece este bine cunoscut, faciliti bine dezvoltate, care pot fi uor integrate n actualele
infrastructuri
Sistemele/echipamentele pentru combustia direct sun diversificate, ncepnd de la sobe simple pn la cazane de
mare capacitate, destinate centralelor termo-electrice- cu cogenerare.
Majoritatea instalaiilor mari utilizeaz sisteme de combustie cu pat de ardere fix, cu pat fluidizat sau sistem cu
combustibil pulverizat
Conversia biomasei prin gazifcare
Gazificarea este un proces de obinere a unui gaz combustibil,din biomasa solid, prin oxidare parial, cu ajutorul
oxigenului, aerului, vaporilor de ap sau amestecuri ale acestora. Este un proces termochimc care are loc la
temperaturi ridicate (700-900 grade C).

Dup un tratament adecvat, gazele obinute - numite gaze de generator- pot fi utilizate prin ardere la gtit sau la
nclzit, sau la m.a.i i turbine pentru a produce electricitate sau lucru mecanic.
Proprietile fizico-chimice ale gazelor astfel obinute (ex. Putere calorific) depind de natura comustibilului, de
agentul de gazeificare i de condiiile de desfurare a procesului.
Gazeificarea cu aerproduce un gaz cu putere calorific sczut, bun pentru cazane, motoare i turbine.
Gazificarea cu oxigen produce un gaz cu putere calorific medie ce poate fi introdus in conducte de gaz locale.
Costurile de producere sunt mai ridicate i exist i pericole de explozie.
Implementare gazeificrii biomasei este c o problem. Este viabil pentru instalaii mari de producere a electricitii
cu puteri peste 10 MW.
Conversia biomasei prin piroliz
Piroliza const n descompunerea biomasei la temperaturi de 350-550 grade C n absena aerului.
Produsul final este un amestec de solide (mangal), (metan, CO, i CO2). Scopul pirolizei este de a produce un
combustibil lichid,denumit bio-ulei sau uleil de piroliz, care poate fi folosit pentru nclzire sau producerea de
curent electric.
Principalul beneficiu a pirolizei este c lichidul obinut este uor de transportat i deci se recomand s se produc
lang sursa de bimas, reducndu-se costurile.
Conversia biomasei prin digestie anaerob
Digestia Anaerob const n descompunerea materiei organice, de ctre bacterii, n absena oxigenului, rezultnd
gazul metan i ali subprodui.
Biogazul rezultat este compus din 60-65% metan i 30-35% dioxid de carbon, i un amestec de alte gaze (major este
N).
Dup un tratament adecvat,biogazul poate fi utilizat direct la gtit sau nclzit sau la M.A.I., sau turbine pentru
producere de electricitate sau L.M.
Se recomand ca biomasa s aib un coninut ridicat de umiditate pentru o bun eficien a procesului de
descompunere.
Avantajul digestiei anaerobe, n comparaie cu conversia termo-chimc este c rezult un ngrsmnt pe baz de azot
i neutralizeaz reziduurile, care altfel ar fi aruncate n mediul nconjurtor.
EMISIILE!
Indepartarea cenusei este o problema particulara,in special pentru biomasa cu continut ridicat de cenuse, cum ar fi la
paqie;
Problemele legate de comportatea si topirea cenusii, genereaza obstacole in calea aerului primar necesar combustiei;
Cenusa trebuie indepartate continuu sau periodic;
Cenusa se poate utiliza pentru diferite scopuri (ingrasamant, materiale pentru drumuri)
Imprastierea ca ingrasamant este in cercetare/discutie, deoarece contine metale grele si compusi nedoriti
In tarile dezvoltate exista deja Ghiduri legislative privind administrarea cenusii in sol
In prezent se fac cercetari privind emisiile diferitilor compusi gazosi si de particule solide in suspensie (aerosoli),
care sunt periculosi pentru caile respiratorii, cauzand cancerul
Noi tehnici de combustie si instalatii moderne contribuie la reducerea emisiilor, in primul rand a celor de CO NOx
Reducerea emisiilor de praf, prin utilizarea unor tehnologii avansate de combustie, sau a unor dispozitive
suplimentare (ex: utilizarea plasmei la arderea deseurilor etc.)
Cele mai dificile probleme apar la emisiile unor combustibili cum ar fi paiele

COMBUSTIA
Oxidarea carbonului i hidrogenului
In cazul combustiei complete rezult numai CO2 i H2O
Ecuaia combustiei complete este
CHmOp + H2O +O2 +N2 CO2 + (+m/2)H2O + N2

Biomasa
umiditate
aer
La oxidarea/arderea incomplet rezult produse nedorite
CO i CnHm
Schema procesului de conversie termic a biomasei
Biomasa
Oxige
n

Cenue
Conversia termica
Gaze de ardere

Energie termica

ETAPELE COMBUSTIEI
Inclzirea combustibilului prin radiaia flcrii i a pereilor
Uscarea combustibilului i transportul apei (la temperatura de peste 100C)
Conversia pirolitica biomasei datorit temperaturii nalte
Gazeificarea biomasei
GazeificareaCarbonuluicu ajutorul CO2, vaporilor de ap i oxigenului(la temperatura de
peste 720C)
Oxidarea/arderea combustibilului gazos(rezultnd CO2 i H2O) la tenperaturi de peste
700C pn la 1500C
Transferul cldurii flcrii la perei i la combustibilul ce se alimenteaz
PRODUSELE COMBUSTIE
Produse ale oxidrii complete a principalilor componeni ai combustibilului
Dioxid de Carbon Ap, abur
Produse ale oxidrii incomplete a principalilor componeni ai combustibilului
- monoxid de carbonHidrocarburiOxizi de azot
Sulph, chlor i potasiu
Emisii de Particule i aerosoli
Emisii de dioxinei furane (substane cumulative, toxice, provoac cancer)
MSURI DE REDUCEREA NOXELOR I IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Admisia aerului n trepte
Reglarea debitului de aer (coeficientul ) poate reduce noxele cu pn la 75%
Crearea unei turbulene (amestecare a aerului cu gazele) n zona de reducere prin
introducerea aerului pulsator
Temperatura in zona reductoare- 1100 la 1200C
Coeficientul de exces de aer primar de 0,7 0,8
Pentru sub 0,7 in zona de combustie primar nu apar NO, dar duce la cresterea CO
Trebuie corelat cu CO prin reglarea automat
EMISII DE SULF, CLOR I POTASIU
Coninut nesemnificativ n combustibili lemnoi, dar ridicat n reziduuri agricole
Sulf cantitate neglijabil a fazei solide n cenue, K2SO4, mai ales n in gaze SO2/SO4;
datorit coninutului sczut de sulf, nu apar probleme legate de limitele SO2 de emisii
Clor sruri n cenue, NaCl and KCl; coninut sczut de HCl in gazele de evacuare; valori
tipice de 20 - 120 mg/m3
Potasiu saruri KCl i K2SO4;
-poate fi utilizat ca i fertilizant;
-cauzeaz modificarea caracteristicilor de nmuiere a cenuei, zgurei;
-reduce punctul de topire a cenuei de la 1070C la 760C; -temperatura sczut de 600 700C este datorit presiunii ridicate a vaporilor;
-potasiul se depune pe suprafaa schimbtorului de cldur
EMISII DE PARTICULE I AEROSOLI
Aerosoli suspensiide particule solide sau lichidede 0,001 pn la 100 m i gaze; incluznd
cristalei nisip
Datorit coninutului complex de elemente, n aerosoli,acetia pot avea influene/ impact
negativ asupra organelor respiratorii ale omului i animalelor
Aerosoliai combustiei incomplete
- Particule din lemn - 5 la 100 m
- Polimeri lichizi ai celulozei, hemicelulozeii ligninei
- Carbon solid (sub form de bulgre), hidrocarburi aromate, negru de fum

Coninut de aerosoli foarte variabil n timpul procesului de combustie; Coninut nalt la

nceputul combustiei, datorit temperaturii sczut i suprfaelor reci
Aerosoli in cazul combustiei complete
Particlue grele, CaO, Al2O3, ClO2
Compu care -i schimb faza n timpil combustiei, KCl, K2SO4
Impuriti grele , nisip, sol etc.
Coagularea particulelor de carbon

PRODUCEREA SI PROCESAREA BIOMASEI SOLIDE

Categorii de biomas
Plante energetice, culturi lemnoase cu rotaie scurt, ierburi energetice
Lemnul si reziduurile forestiere
Reziduuri recolte agricole
Reziduuri de la procesarea cerealelor si alimentelor
Porumb boabe plus planta
Gunoi de grajd solid
Reziduuri municipale

PRODUCEREA BIOMASEI
Plante energetice, culturi lemnoase cu perioad de vegetaie scurt, ierburi energetice
Miscanthus (sinensis) giganteus sau iarba elefantului,sau stuful chinezesc
Plopul energetic
Salcia energetica sau salix
Mischantus caracteristici
iarba are o cretere foarte puternic (3 4 metri dup doi sau trei ani)
este un inlocuitor pentru lemn i combustibil (1 hectar poate nlocui n jur de
6.000 7.000 de litrii de combustibil!)
17.000 de kg/ ha de mas uscat, ca producie medie la o recolt de circa de 20 de
ani pe soluri brune, acvifere i bogate n humus
n primul an nu se recomand recoltarea (cca. 1 m), 1-2 t/ha,
n al doilea an, producie parial ( cca. 2 m) , 4-6 t/ha
n al treilea an, producie complet (3 4 m), 12 t-16 t/ha.
Se poate recolta de 15-20 de ori
Se pot cultiva pe suprafa arabil, acvifer, strpuns de rdcini, ideal ar fi n straturi de
porumb
Temperatura de plantare ,de preferat 7 grade temperatura medie i 700 mm de precipitaii
cu rspndire optim n perioada de vegetaie
Ce nu-i prieste acestui soi este solul nisipos cu ap staionar i vara secetoas care scad
productivitatea la ha.

Plantarea

Perioada de plantare: aprilie pn mai

Manual pn la 2 ha, recomandabil ar fi cu utilaje .
Rizomii trebuie introdui la 8 10 cm adncime, i n final indesai bine
plante 11 m

distan ntre

Intreinerea culturii
Este necesar o cantitate redusa de ingrasaminte mai ales in primi 2 ani de
dezvoltare
Combaterea buruienilor n prima faz de cretere este esenial-prin erbicidare.
Este vital ca solul destinat nfinrii plantaiei s fie curat de buruieni perene
nainte de plantare.
Recoltarea
Recoltarea anual se poate face n lunile martie-mai, cnd masa vegetal este uscat
Cultura se taie la nceput cu o main de recoltat furaje i lsat n brezde.
Dup uscare n brazd, iarba se baloteaz n baloi rectangulari sau rotunzi
Stocarea
Stocare prin stivuire
Protejarea mpotriva umiditii, prin acoperirea cu material plastic
Este rentabil cultura de Mischantus pentru producerea de energie?
- Specialiti spun c este foarte rentabil
Plopul energeticcaracteristici
Plopul energetic se poate cultiva pe suprafete intinse prin butai (de cca. 20 cm),
nuiele (1 1,5m) sau butai nrdcinai de un an (1 -2m) 10- 20 cm introdui cu
fermitate n pmnt
Toamna dup desfrunzire pn la nghe (oct. dec)
Primvara dup perioada de nghe (febr./ martie) pn la scoatere (aprilie/mai)
Distanta de plantare a plopilor se face pe un rnd sau pe doua rnduri (40- 80 ntr-un
rnd, ntre ele cu spaii de deplasare (2,5 3m), cu un necesar de 5.000 14.000
bucatati/ha
Nu sunt pretenioase n ceea ce privete pmntul i condiiile climatice (n funcie de
sortiment, pot fi cultivate i n soluri cu capacitate de producie la limita minim),
capacitile mai mari de producie se obin desigur pe suprafa arabil favorabil
Pmntul supus cultivarii cu plop energetic trebuie pregtit pentru a avea o structur
fin, suprafeele mai mici pot fi prelucrate manual, de la 2 ha n sus sunt prelucrate
mai eficient mecanizat
Ca si recolta aduce un substantial cistig pe ha, adica 10 15 tone materie uscata pe
ha/an
Prima recolt la plop se face de regul dup cel de-al aselea an, dup aceea tot la
cinci ani se recolteaz
Salcia energetic salix viminalis-caracteristici
varianta nobila a rachitei, este o specie de salcie cultivat (modificat) n vederea
utilizrii n scopuri energetice.
are un ritm de crestere foarte accelerat (in timpul verii poate creste si 3 cm/zi)
o putere energetica de (4900 kcal/kg)
costuri de productie foarte mici. Ca si exemplu ,plantarea unui hectar de teren cu
salcie energetica costa aproximativ 1700 de euro.
are o durata de exploatare de 25-30 de ani
productia medie la hectar este de 30-40 tone, ajungind chiar pana la 60 de tone in
conditii de irigare sau a unor ani ploiosi.
cultura de salcie poate fi recoltat anual
Salcia se poate cultiva si este recomandat pe terenuri mlastinoase

Recoltarea se face n timpul pauzei vegetale, dup cderea frunzelor, n lunile

noiembrie-martie

Plantarea salciei
Plantarea salciei se face n teren prlucrat, primvara
Intreinerea salcieiAplicarea de ngrminte Kg/ha

In anul
plantrii

0 - 30

80-130

An 1 de
producie

45-60

An 2 de
producie

100-150

An 3 de
producie

90-120

An 1 dup
recolta

60-80

0-30

80-160

An 2 dup
recolta

90-110

An 3 dup
recolta

60-80

Recoltarea salciei
Se face n perioada de iarn, cnd frunzele sunt czute
Biomasa din lemn
Lemne de foc
Reziduuri de lemne rezultate de la intreinerea pdurii
Reziduuri de la procesarea industrial a lemnului
Deseuri urbane din lemn
Recolte din culturi lemnoase cu crestere rapid (plop, salcie etc.)
Producii de biomas lemnoas
In Romania- 6 milioane de hectare, de padure,
avand o crestere medie de 5 metri cubi pe an pe hectar
productia anuala de lemn este de circa 30 de milioane de metri cubi.
Un hectar produce un volum de apeoximativ 116 m3
Rata de cretere a biomasei lemnoase

Reziduuri lemnoase
De la tieri de defriare se recupereaz 20...60%
Coaja de copac ca reziduu se recupereaz 8...12%
Reziduuri de la ntreinerea/curirea pdurii tinere 0,3...0,4%
Recoltarea, manipularea i stocarea lemnului
Aceste Procese sunt funcie de felulul lemnului:
- lemne de foc;
- reziduuri forestiere;
- reziduuri urbane
RECOLTAREA
Recoltarea total - cu utilaje de mare capacitate i specializate
Recoltarea selectiv cu dispozitive de capacitate redus
Procesarea lemnului
Pregtirea pentru lemne de foc tehnologia clasic de ardere/combustie
Transformarea n aschii-mrunirea/tocarea
Transformarea n rumegu
Transformarea n brichete i pelete
Transformarea n achii/mrunirea biomasei lemnoase
Mrunirea biomasei lemnoase uureaz transportul, manipularea, stocarea i
alimentarea sistemelor de combustie
Se pot toca toate categoriile de biomas lemnoas respectiv, reziduurile forestiere
(grengi, buci de lemne refuz etc.) i trunchiuri de copaci

Dispozitive de tocare/mrunire
Cu cuite montate pe disc
Cu cuite montate pe tambur/cilindru
Mori cu ciocane
Dispozitive cu cuite montate pe elicele unui melc conic
Clasificarea achiilor
Achiile se grupeaz dup dimensiuni n funcie de procesare
Exist, n unele ri, standarde pentru dimensiunile achiilor

Manipularea i Stocarea achiilor/tocturii

Umiditatea influeneaz foarte mult stocarea (W peste 30%-pericol autoaprindere)
Se recomand a se aduce la uiditatea optim (sub 20%)
Stocarea umed duce la creterea temperaturii, respectiv degradarea achiilor
Costuri ridicate cu manipularea i stocarea
Se impune un management adecvat!

CORELAIA NTRE TIMPUL DE STOCARE UMIDITATEA INIIAL I

TEMPERATURA

Procesarea lemnului prin presare

Pelete i brichete
Sunt utilizate n special pentru uz domestic i centrale de putere mic
Au densitate volumic i energetic ridicate (de 3-4 ori mai mare ca achiile de
lemn), dimensiuni reduse,mbuntind transportul, stocarea i combustia
Peletele i brichetele sunt obinute din rumegu sau toctur mrunt de lemn, prin
presare cu o presiune foarte mare, cnd lignina se nmoaie i leag materialul
mpreun.
Sunt curate, se pot alimenta uor n centrale si chiar automatiza
Caracteristicile peletelor
Dimensiuni: D= 6-8 mm; L= 10- 20 mm
Umiditatea W= 6-10%
Coninut de energie 4,7...4,9 MWh/ton
Pre: 160-200 Euro/ton
Caracteristicile brichetelor din biomas
Dimensiuni: D=50-100mm; L=60-150 sau 60x90x120 mm
Umiditatea: W=8-10%
Coninut de energie: 4,6-4,9
MWh/ton
Pre: 145-180 Euro/ton
Procesarea peletelor i brichetelor

Cu prese cu acionare mecanic, cu excentric

Cu prese cu acionare hidraulic
Se folosesc de obicei matrie cu guri multiple, cu dimensiunile orificiilor egale cu ale
peletelor (d=6-8 mm), i lungime =10-20mm
Dimensiunile tocturii sun mici, la limita inferioar de standardizare
Se poate aduga un lant pentru fixare (amidon) sau fr
Construcia sistemelor de alimentare/transportare/manipulare
Transportoare melcate cu jgheab semicilindric
Transporoare cu melc i jgheab cilindric
Transporoare cu melc i jgheab cilindric flexibil
Transportoare oscilante
Transportoare cu lan i palete
Transportoare cu band
PROCESAREA BIOMASEI DIN CULTURI AGRICOLE
Categorii de culturi agricole
Cereale pioase
Porumb
Floarea soarelui
Producia de biomas din cereale pioase(boabe i raportul ntre boabe i paie)

Utilizri alternative ale biomasei agricole

Aternut pentru animale
Furaj
Materie prim pentru industrie
Reziduuri de floarea soarelui
Raportul ntre semine i reziduu este de 1:2-2,9
(lundu-se in considerare att tulpina ct i capul floarii soarelui)

Recoltarea, manipularea i stocarea reziduurilor agricole

Probleme generale:
- costuri cu manipularea i stocarea

- densitate volumic i energetic reduse

- stocarea materialului emed duce la degradare
- costuri cu uscarea forat
- trebuie aleas forma optim de stocare i combustie
- Optimizarea procedeelor de mecanizare a lucrrilor de recoltare, manipulare i
stocare
- alegerea cortespunztoare a terhnologiilor u utilajelor
Procesarea reziduurilor
Balotarea
Mrunirea/tocarea
Presarea
Forma materialului are influen mare asupra manipulrii, stocrii i combustiei
FLUXURI TEHNOLOGICE LA PROCESAREA BIOMASEI

SISTEMTE I PRESE DE BALOTAT PAIE, UTILIZATE N MOD CURENT

PROCEDEE DE PRESARE, MANIPULARE I DEPOZITARE N CAZUL BALOILOR

CONVENTIONALI

Probleme specifice n cazul baloilor convenionali

Manoper mare pentru presare, manipulare, stocare
La suprafee mari se recomand folosirea utilajelor specializate care asigur
semiautomatizarea operaiilor
Se prefer baloi mari dac utilizatorul i poate folosi n loc de baloi mici/convenionali

Stocarea i densitatea paielor tocate

Densitatea de stocare a paielor tocate de gru este de 30 - 50 kg/m
Cteva cerine legate de stocarea baloilor
Stocarea n aer se face cu material de protecie mpriva precipitaiilor, cu folie sau
altemateriale
Stocarea materalelor umede (Ex. tulei de porumb) se face cu uscare
Pentru umiditi sub 25% este posibil s se ute pe cale natural
Pentru umiditate pn la 35% se usc cu curent de aer rece, peste aceastumiditate este
necesar uscarea cu aer cald

Procesul de peletare a paielor

SISTEME TEHNICE/INSTALAII PENTRUCOMBUSTIA BIOMASEI

Principii i tehnici de ardere/combustie
Pregtirea biomasei n vederea arderii
uscare;
formare;
depozitare
Proiectarea/Alegerea echipamentelor i tehnologiei de ardere
Instalaii folosite la arderea crbunilor (inferiori);
Instalaii noi, proiectate funcie de destinaie (producere ap cald menajer, nclzire,
producere abur, centrale energetice productoare de cldur (CT), electrice (CE) sau de
cogenerare (CET);
Instalaii speciale pentru co-incinerare(ardere biomas cu unul din combustibili fosili, ardere
combustibili solizi cu lichizi sau gazoi etc.)
Tehnologii de ardere
Conceptul I Co-incinerarea - arderea biocomb. Si comb. fosil in acelasi focar, cu o singura
unitate de producere de caldura sau curent electric (instalatii de capacitate mare)
Ardere biomasa + aer + Combustibil fosil =cenuse + gaze de ardere = curent electric sau
caldura
Conceptul II - arderea biocomb. si comb. fosil in doua focare diferite, gazele de ardere se
amesteca fiind folosite la o singura unitate de producere de caldura sau curent electric
(Combustibil fosil + aer) sau/i (Biomasa + aer) = cenusa + gaze de ardere = curent electric
sau caldura
Conceptul III - arderea biocomb. si comb. fosil in doua focare diferite, cu doua unitati
separate de producere de caldura sau curent electric, functionand in paralel si caldura sau
electricitatea livrate impreuna

(Combustibil fosil + aer) i (Biomasa + aer) = cenusa + gaze de ardere = (curent electric-1
sau 2 unitati electrice) sau (caldura-1 sau 2 unitati termice)

Clasificarea instalatiilor de ardere/generatoare

A Dupa felul focarului:
In generatoare cu focar deschis
In generatoare cu focar inchis
B Dupa puterea termica nominala:
Generatoare de ardere mici, mijlocii si mari
C Dupa modul de introducere a aerului:
- cu tiraj natural
- cu tiraj fortat
D Dupa tipul de gratar folosit: Gratar fix si gratar mobil
- plan orizontal
- plan inclinat
- in trepte
- inclinat cu bare mobile
- rulant
- circular etc.
E. Dupa starea biomasei si curentul de aer:
- ardere in strat fix;
- ardere in strat fluidizat (stationar sau circulant);
- arderea in suspensie sau stat antrenat
F. Dupa modul de alimentare:
- cu alimentare manuala/discontinua variaza continuu caracteristicile procesului,
reglarea dificila a aerului primar si a coeficientului
- cu alimentare automata/ continua toate fazele arderii sunt continue, reglare usoara
a parametrilor
Principalele cerine impuse centralelor pentru combustia biomasei
Eficien ridicat;
Siguran mare n funcionare;
Exploatare uoar;
Poluare redus
Eficienta instalaiilor
Conversia se face cu pierdere de energie
Eficienta este criteriul prin care se evalueaza conversie energiei
= Energia utila / Energia consumata x 100 [%]
Eficientainalt inseamn:
- efecte economice pozitive privind utilizarea biomasei;
- combustie complet;
- emisii reduse de elemente si compusi chimici;
- cunoastere procesului de combustie, functionarea instalatiilor si a proceselor conexe
poate controbui la cresterea eficientei acestora;
- ca regula generala, instalatiile noi au eficienta mai ridicata, conceptia lor fiind
rezultatul ceretarilor efectuate
EFFICIENA GENERATOARELOR DE CLDUR
Pierderi termice i chimice,
Pierderi prin radiatie i convecie.
Prin rcirea gazelor de ardere sub punctul de rou, cu ajutorul unor schimbtoare de cldur
suplimentare, se poate recupera energia de condensare
Eficiena este influenat de:
- Coeficientul de exces de aer
- Caracteristicile comustibilului -Coninutul de umiditate

- Constructia generatoareleor

Coeficientul de exces de aer -

mAtot

mA min
mAmin masa minim de aer necesar pentru conversia termic (Stoichiometric) complet
a combustibilului
mAtot masa real de aer utilizat pentru conversia combustibilului
Pentru oxidarea complet - minim = 1
In mod obinuit, pentru combustia biomasei solide, este intre 1,5 - 2,5
Caracteristicile comustibilului -Coninutul de umiditate
Influena umiditii asupra puterii calorifice

Pelete din lemn8% umiditate

Lemn uscat cu umiditate de 20%

Lemn cu umiditate de 55%

Umiditatea %

Principii de ardere
Combustia biomasei este un proces complex care consta din reactii omogene si eterogene.
Principalele etape ale procesului sunt:
uscarea;
formarea mangalului prin piroliza;
gazificarea prin combustia mangalului;
oxidarea fazei gazoase.
Timpul necesar pentru fiecare reactie depinde dedimensiunea si proprietatile
combustibilului, de temperatura si de conditiile de ardere.
Principalele etape ale procesului de combustie a biomasei
Evaporarea apei uscare; Reacii de piroliz-formarea mangalului; gazificarea prin combustia
mangalului; - Combustia gazelor
Combustia discontinua a unei particule mici prezinta o separare distincta ntre evolutia n
timp a fazei de combustie a mangalului si cea a componentei volatile
Pentru proiectarea instalatiilor de combustie trebuie s se in seama de coninutul ridicat de
componente volatile (ex. la lemn - 80 pna 85%).
Pentru particulele mari, fazele se suprapun ntr-o anumita masura. Deoarece sistemele
automate de combustie functioneaza continuu, au loc reactii consecutive simultan n diferite

zone ale camerei de ardere. Deci, zonele pentru diferitele etape ale combustiei pot fi
optimizate prin conceptia camerei de ardere.
O separare distincta a diferitelor etape ale procesului poate fi avantajoasa din punct de
vedere al formarii poluantului.
Etapele arderii

La arderea unei buci de combustibil (lemn) au loc reacii simultane:

- Evaporarea apei din zona de uscare
- Reacii de piroliz
- Combustia gazelor de proliz n afara particulei
- Combustia crbunelui/mangalului rezultat
Toate aceste reactii au influen asupra proiectarii centralelor, a alimentarii cu aer de ardere
i asupra operrii centralei
Principalul parametru al combustiei este coeficientul excesului de aer (lambda,)
carereprezint Raportul dintre cantitatea de aer efectiv introdusa in focar si cea teoretica
(stoechiometrica) ceruta de ardere.
Instalaii de ardere n strat fix, cu focare pe grtar
Cu ardere directa
Cu ardere inversa
Cu ardere mixta
Centrale cu focar cu gratar
focar cu gratar orizontal fix cu ardere directa
focar cu gratar orizontal fix cu ardere inversa
Focar cu gratar tronconic fix sau rotativ
Focar cu gratar in panta fix
Focar cu gratar in panta mobil
Focar cu gratar orizontal cu miscare rectilinie
Focar cu gratar in panta, mobil, cu zone de combustie distincte
Focar Cu Gratar Orizontal Fix Cu Ardere Directa
Se aplic la cenrale de 5-30 kW
Destinate, n principar pentru lemne buci
Arderea simultan a ntregului combustibil
Nu are buncr/depozit de lemne
Nu se poate administra aer suplimentar n zonele de piroliz i ardere
Controlul conbustiei este o problem
Focar Cu Gratar Orizontal Fix Cu Ardere Superioar
Folosite la CT sub 50 kW

Arderea se produce de sus n jos

Stocarea lemnului se poate face n focar
Se poate administra aer separat:
- aer primar n zona pirolizei
- aer secundar n zona de ardere
Se poate face un control automat parial al combustiei
Focar Cu Gratar Orizontal Fix Cu Ardere Inversa
Se utilizeaz la centrale pn la 200 kW
Flacra se propag de sus n jos
Zona de piroliz i combustie sun separate local
Aerul se administreaz n dou zone (aer primar i aer secundar)
Este facilitat controlul combustiei i a performanelor termice, la valori reduse ale emisiilor
Stocarea lemnului n focar
Arderea dureaz o perioad lung fr rencrcare
Focar cu gratar tronconic fix sau rotativ
Se utilizeaz la centrale termice pn la 10 MW
Centralele snt destinate pentru producerea de cldur i electricitaste (CT i CET)
Se realizeaz un bun control al procesului de ardere
Focare cu grtare n pant fixe,i grtare mobile n pant sau orizontale
Se utilizeaz la centrale cu putere pn la 10 MW
Centralele pot fi de tipul CT sau CET,respectiv CT/CET
Se asigur un bun control al prcesului de ardere
Grtar tip farfurie
Volumul grtarului este redus
Se utilizeaz la centrale pe rumegu, achii de lemn, biomas mrunit din culturi
energetice, pelete
Se utilizeaz la centrale cu puteri cuprinse intre 20 kW i 5000 kW
Alimentarea se face de jos n sus
Centralele sunt automatizate
Se asigura un control al performanelor termice i a calitii combustiei
Focare tip ciclon combustibil sub form de praf sau rumegu
Se folosesc la centrale cu puteri ntre 100 kW i 20 MW
Aerul i conbustibilul sunt amestecate mpreun la intrarea n antecamer
Combustia are loc n timpul zborului particulelor
Se impune pstrarea constant a caracteristicilor combustibilului
Controlul combustiei este posiil
Funcioneaz automat
Focare cu ardere n strat fluidizat staionar
Puterea centralelor ntre 10 i 200 MW
Procesul este complex i necesit echipamente costisitoare
Particulele trebuie s fie n stare inert-de plutire
Necesit un sistem de curire a gazelor eficient
Un bun control al combustiei
Se poate folosi combustibil cu diferite umiditi
Se pot folosi amestecuri de combustibili
Sisteme termice cu reziduuri agricole
Centrale termice pentru baloi dezintegrai
Cu dezintegrare prin tiere n straturi sau rvire
Alimentare continu mecanic sau pneumatic
Utilizate la centrale districtuale
Se poate controla funcionarea i separa particulele din gazele de evacuare
Nu sunt necesare acumulatoare de cldur
Sisteme termice cu reziduuri agricole
Cazane cu tuburi prin care circul gazele de ardere
Se utilizeaz pentru puteri mari i pentru producerea aburului (pn la 35 t/h), presiune pn
la 32 bar
Se utilizeaz tubulatur cu treceri multiple sau cu turbionarea fluidului n tuburi pentru a
mrii perioada de staionare a gazelor n tubulatur ( creste eficiena)

Probleme generale la combustia biomasei

Creterea eficienei centralelor termice
Depozitarea i utilizarea cenuii rezultate
Emisia poluanilor
Nu exist nc o ligislaie specific acestor sisteme
Tendinele actuale sunt spre folosirea centralelor mijlocii (districtuale) pentru generare de
energie termic i a centralelor mari pentru co-generare (energie termic i electric)
Centralele mici sunt recomandate pentru utilizri familiale la nclzit, ap menajer i gtit
majoritatea funcioneaz pe biomas lemnoas (lemne buci, pelete, brichete, rumegu)
Indeprtarea cenuii (continu sau periodic) este o problem mai deosebit, mai ales n cazul
paielor care au coninut ridicat de cenue
Cenua se poate afle n diferite stri fizice: particule f. fine; topitur sau alomerri de zgur
care ader la grtare
Cenua se poate utiliza pentru diferite scopuri:Utilizarea ca ngrmnt este n cercetare
datorit coninutului de metale grele
Reducerea emisiilor
Reducerea emisiilor este o sarcin vital pentru productorii de echipamente de combustie i
utilizatori
Noile tehnici de combustie i echipamente performante au contribuit la reducerea
substanial a acestora, mai ales a CO i NOx
Reducerea emisiilor de praf s-a realizat prin utilizarea unor echipamente adiionale de filtrare
i a unor tehnici de ardere complet (cu ardere n trepte etc.).
Elemente care influeneaz emisiile
Tipul centralei
Tipul combustibilului
Caracterul procesului de combustie (ardere complet/incomplet)
Produi ai arderii
Ardere complet: CO2 , , H2O, NOx
Ardere incomplet: CO, HC, funingine/cenu
Produse datorai impuritii combustibilului: SO 2, SO3 , H2S, NOx, particule de cenu n
suspensie
Metode de reducere a emisiilor la arderea incomplet
Controlul combustiei: asigurarea unui debit optim al combustibilului; controlul admisiei
aerului (- CO este corelat cu excesul de aer) ; asigurarea celor trei TTT n camera de ardere
(Temperatur nalt, Turbulena pentru amestecarea aerului cu gazele de ardere, Timp lung al
reaciilor n camera de ardere)
Reducerea impuritilor n gazele arse prin filtrarea/curarea acestora
Metode de reducere a emisiilor prin controlul combustiei
1.Combustia n doua etape consta n introducerea aerului primar n stratul de combustibil,
urmata de introducerea aerului secundar n partea superioara a camerei de ardere (figura
II.2). Aceasta permite o buna amestecare a aerului de combustie cu gazele combustibile
formate prin volatilizare si gazificare n stratul combustibil.
2.Combustia cu injectia aerului la doua nivele (figura II.2). Fata de combustia conventionala
n doua etape, necesarul de aer primar trebuie sa fie sub valoarea stoechiometrica (lambda
primar < 1). Mai mult, este necesar un timp de reactie (si n consecinta o zona reducatoare n
cuptor) ntre introducerea combustibilului si a aerului secundar.
3.Combustia cu injectia combustibilul la doua nivele (figura 2). Combustibilul primar este ars
cu un coeficient al excesului de aer mai mare de 1. O zona de reducere consecutiva este
realizata prin alimentarea combustibilului secundar la nivelul superior si admisia trzie a
aerului de combustie pentru combustibilul secundar.
Sisteme tehnice pentru reducerea emisiilor prin indeprtarea din gaze
Indeprtarea particulelor prin:

centrifugare n cicloane
umectarea gazelor arse
precipitare electrostatic
filtrare

Date utile /practice pentru utilizarea biomasei

Comparatie ntre diferiti combustibili
Gaz metan 8,5- 10,5 kWh/mc
GPL 25,80 kWh/mc
Combustibil lichid 11,86 (10,08) kWh/kg (kWh/l)
Lemn 4,3 kWh/kg
Peleti 5,3 kWh/kg
Date utile /practice pentru utilizarea biomasei
cca 1 m fag este echivalent cu 208 l combustibil lichid sau 201 m gaz,
si 1 m molid este echivalent cu 149 l combustibil lichid sau 144 m gaz
randamentul centralelor pe combustibil gazos este de ~ 92%, iar centralele termice pe
combustibil solid (cu gazeificare) este intre 85-89%
Date utile /practice pentru utilizarea biomasei
Puterea calorifica specifica - la umiditate 15%
Fag, stejar ~4,1 kWh/kg ~2100 kW/m
Artar, mesteacan ~4,2 kWh/kg ~1900 kW/m
Plop ~4,1 kWh/kg ~1200 kW/m
Pin ~4,4 kWh/kg ~1700 kW/m
Molid, brad ~4,5 kWh/kg ~1500 kW/m
Date utile /practice pentru utilizarea biomasei
Uscarea naturala a lemnului
In cazul in care se foloseste lemnul ca si combustibil acesta trebuie sa fie cat mai uscat
posibil. Randament maxim si durata de viata marita pentru corpul cazanului se pot obtine
prin utilizare de lemn uscat aproximativ doi ani. Puterea calorica a lemnului este invers
proportionala cu umiditatea.
Date utile /practice pentru utilizarea biomasei
De ce trebuie sa utilizm rezervor de acumulare ?
Rezervorul de acumulare inmagazineaza o cantitate apreciabila de energie, produsa de un
cazan sau provenita din alta sursa alternativa si care va fi cedata treptat in functie de
necesar.
Avantaje:
Cazanul va functiona tot timpul la capacitate nominala
randament maxim, noxe reduse;
grad de utilizare maxim;
durata de viata a cazanului ridicata;
autonomie de functionare marita,
De ce trebuie sa utilizam rezervor de acumulare ?
functionare economica
Consum mai redus de combustibil (20 - 30%);
Minimizarea depunerilor de funingine, gudroane, formarea
de condens acid;
Exista posibilitatea combinarii a mai multor modalitati de
a producere energie termica;
Utilizarea simultana in mai multe tipuri de instalatii de
incalzire;
Incalzire confortabila si ardere cu randament ridicat;
Functionare economica.
Cerine pentru o functionare eficienta cu randament ridicat a centralei termice
Cazanul trebuie instalat intr-o incapere speciala, destinata scopului, uscata si bine ventilata.

Pentru a preveni formarea condensului acid in cazan si a mari in acest fel durata de viata a
cazanului, dar si pentru a obtine o functionare eficienta in regim de gazeificare trebuie
respectata conditia de baza, de a mentine temperatura in returul cazanului peste 65C. In
acest scop este obligatorie montarea ansamblului de ridicare a temperaturii pe retur sau
termoventil TV 60C si pompa de recirculare.
Pompa de circulatie a agentului termic trebuie actionata prin intermediul unui termostat
independent si trebuie sa functioneze doar atunci cand temperatura agentului termic in
cazan este in jur de 70 - 80C. Indiferent de modul de functionare al cazanului, temperatura
apei existente in cazan trebuie sa fie de 80 - 90C.
In perioadele tranzitorii cand necesarul termic este in mod constant sub 40 % din puterea
nominala si cand cazanul se foloseste doar pentru preparare ACM trebuie oprit si repornit
zilnic. Nu se va utiliza perioade prelungite la capacitate minima.
Tirajul cosului la valoarea specificata (21 - 35 Pa in functie de tipul cazanului
Tirajul insuficient reduce durata de viata, cazanul este predispus la depuneri de funingine si
gudroane, la afumare in momentul incarcarii cu combustibil. Solutie: inaltarea cosului sau
utilizarea unui exhaustor special.
Tiraj prea mare: creste consumul de combutibil (cresc pierderile prin cos, scade
randamentul).
Suprafata schimbatorului de caldura trebuie curatata cu regularitate. Funinginea si
gudroanele inrautatesc schimbul de caldura.
Este obligatorie protejarea cazanului impotriva supraincalzirilor acidentale.
Solutii propuse pentru protectie
1. Serpentina de racire
2. Utilizarea supapei termice (temperatura de descarcare 95C)
3. Montare de vas de expansiune supradimensionat
4. Montarea a doua radiatoare cu posibilitate de circulatie naturala in scopul racirii agentului
termic in cazul opririi accidentale a pompei de circulatie.
5.Conectarea pompei la o sursa neintreruptibila de energie electrica (UPS 500 - calculatoare)
ENERGIA EOLIANA
Energia vantului una din formele secundare ale energiei solare
Aproximativ 1 - 2 % din energia ce o primim de la soare este convertita in energie eoliana
Vntul
Energia eolian
Definiie: este energia cinetic a curenilor de aer
Conversie:
se poate converti n:
energie electric
energie mecanic
Aplicaii:

instalaii individuale de producere a energiei electrice;

n agricultur pentru acionarea pompelor de extragere a apei din sol n zonele aride;
Particularitati ale energiei eoline
Avantaje:
suplinesc foarte bine instalaiile solare, energia eolian fiind disponibil i noaptea sau n
zilele ntunecate cu ploi i furtuni.
Dezavantaje:
are vitez variabil att n timp ct i n spaiu i este greu de stocat
Energia eoliana n Europa
Conform cu strategia Comisiei Europene pn n anul 2020, 35% din energia produs trebuie
sa fie asigurat din surse regenerabile.
Energia eolian va contribui cu 12% la producia de energie electric
O treime din aceast energie eolian va fi produs de turbine instalate pe mare
Aceste inte pot fi atinse prin dezvoltarea industriei constructoare de turbine de mare
capacitate

Stadiul actual si tendinte in domeniul energiei eoliene in Romania

- Capacitatea global a energiei eoliene va ajunge la peste
32.000MW, iar procentul de cretere este de 32% / an. inta de 12% din cererea mondialde
electricitate produs din energie eolian pn n 2020 pare a fi deja atins.
Potential eolian
In strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenialul eolian declarat este
de 14.000 MW (putere instalat), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ
23.000 GWh/an. Aceste valori reprezint o estimare a potenialului teoretic, itrebuie
nuanate n funcie de posibilitile de exploatare tehnic i economic.
Energia eolian n Romania
Energia eoliana s-a dezvoltat in ultimii ani in special n Europa de Vest, Statele Unite, China si
India. Intre timp, si Romania a facut un salt urias in acest domeniu.
La sfarsitul anului 2010, Romania avea mai putin de 20 de megawati instalati in energia
eoliana, iar la inceputul anului 2011 au intrat in functiune mai multe proiecte importante,
totalizand 550 de megawati instalati, arata datele furnizate de Asociatia Romana pentru
Energie Eoliana, mai mult, asociatia estimeaza ca la finele acestui an, Romania ar putea
ajunge sa aiba o capacitate instalata de productie de energie eoliana de 1.000 de megawati,
adica echivalentul unui reactor si jumatate de la centrala nucleara din Cernavoda.

La sfarsitul anului 2012, in Romania, "peste 7,5% din cererea de electricitate ar putea fi
acoperita de energia eoliana
Fiecare Megawat de putere eoliana cere o investitie cuprinsa intre 1,5 si 1,6 milioane de euro,
astfel ca valoarea totala a investitiilor facute in Romania s-ar putea ridica pana la 5 miliarde
de euro, pana in anul 2013.
Din noiembrie 2008, compania ceha CEZ Group construieste la Fantanele ceea ce va fi cel
mai mare parc eolian terestru din Europa, si astfel, agricultorii primesc in fiecare an, pentru
instalarea generatoarelor eoliene pe pamanturile lor, pana la 3.800 de euro.
Pe de alta parte, liderul mondial in sectorul eolian, grupul spaniol Iberdrola Renovables, a
deschis un birou la Bucuresti si a anuntat ca este dispus sa investeasca aproximativ 2,5
miliarde de euro intr-un parc eolian in apropiere de Marea Neagra - cel mai mare proiect cu
energie eoliana de pe suprafata Pamantului
Sisteme mecanice pentru conversia energiei eoliene
Principalele elemente ale unui sistem mecanic de conversie a energiei eoliene n alte forme
de energie sunt:
- turbina eolian;
- generator trifazat;
- dispozitiv de interconectare;
- reeaua de distribuie sau la o sarcin izolat
Modul de formare a curentilor de aer i Caracteristicile vantului
Formarea curentilor de aer
Densitatea aerului cald este mai mica decat densitatea aerului rece, iar densitatea vaporilor
este mai mica decat densitatea aerului uscat;
Variatia iradiatiei solare pe glod creaza diferente de presiune globala;
Curentii de aer pentru compensarea presiunii sunt influentati de fortele centrifugale si forta
Coriolis (rotatie in sens orar in emisfera sudica si rotatia in sens antiorar in emisfera nordica);
Curentii locali/zonali sunt creati datorita incalzirii diferentiate a diferitelor materiale, functie
de capacitatea calorica (Cp) si capacitatea de absortie a radiatiilor solare a acestora ( ex.
Apa are Cp=4,2 KJ/Kg K, solul 0,8-2, piatra 0,7=0,8 iar pentru apa este 0,9-0,97, respectiv
sol 0,6-0,93)
Calculul vitezei vantului
Viteza vantului la o anumita inaltime poate fi calculata cu relatia:
VH=V10 (H/10) . a
VH
-viteza la inaltimea H, in m;
V10
-Viteza la inaltimea de 10 m;
H
-Inaltimea,in m;
a
-exponent pentru categoria de teren (denivelarea ) - 0.16 pentru teren plan;
0.28 vegetatie joasa si cladiri mici; 0.4 pentru orase.
Sau cu relatia:
VH=V10.

H
.a
H ref

In care Href - este inaltimea de referinta (de obicei 10 m)

Aerodinamica turbinelor eoliene
Portana - fenomenuul de susinere a unui corp n aer. Componente vertical a forei
aerodinamice care acioneaz asupra unui corp de profil aerodinamic, care se deplaseaz
prin aer,asigurnd sustentaia. Portana apare ca urmare a diferenei de presiune static ce
apare ntre dou fee opuse ale profilulu.
Deoarece n poriunile nguste ale tubului viteza fluidului crete (conform ecuaiei de
continuitate), crete i presiunea dinamic, de aceea trebuie s scad presiunea static,
adic presiunea pe perei, pentru ca suma lor s rmn constant, conform ecuaiei lui
Bernoulli (paradoxul hidrodinamicii)

Aerodinamica turbinelor eoliene

Portanta
Legea lui Bernouli -Presiunea total ntr-un fluid perfect este constant de-a lungul unei
linii de curent.
p este presiunea static, avnd rolul unei energii poteniale suplimentare pe unitatea de
volum,
se numete presiune dinamic(ea se datorete energiei cinetice a fluidului, fiind
egal cu energia cinetic a unitii de volum);
- Este presiunea de pozitie sau potenial (fiind egal cu energia potenial a
unitii de volum).

Presiunea dinamic a aerului

p=

w
2

unde este densitatea aerului , n Kg/ m 3

p presiunea dinamic datorit deplasrii aerului
w viteza vntului
Fora dezvoltat de vnt
F=

S =

w2
2

Unde S este proiectia suprafetei pe care actioneaz vntul (n planul normal la direcia
vntului) n cazul turbinelor cu palete cu axul orizontal S este suprafaa cercului descris de
palete ( r 2 )

Puterea vntului funcie de energie

Ec
t
n care Ec este energia cinetic dezvoltat de masa de aer care actioneaz pe
paletele turbinei (umbrelei)
t intervalul de timp n care acioneaz
2
2
2
Ec = m w = V w = S.x . w ,
2
2
2
Respectiv
Ec
w3
P=
=
S
t
2
P ~ w3
P=

Densitatea aerului

Puterea vantului

Puterea turbine
Puterea turbinei difera de puterea vantului ce o actioneaza;
Energia cinetica a vantului nu poate fi transformata complet in energie cinetica a rotorului;
Transformarea se face cu pierderi datorita reducerii vitezei vantului la ciocnirea cu rotorul;
Masa si densitatea aerului raman constante
Puterea unei turbine
O turbina, asezata cu planul elicelor perpendicular pe directia vantului cu viteza w,
densitatea vantului fiind , sectiunea fronala a turbinei fiind S (aria sectiunii prin care trece
curentul de aer), va produce o putere data de relatia

PT =C p F . w=C p S

w3
2

In care Cp este coeficientul de putere care variaza functie de tipul turbinei si viteza vantului
(valoarea medie este intre 35- 45%) la o viteza optima a vantului de 12 m/s
Conform acestei relatii dublarea seciunii A rezulta in dublarea puterii, iar dublarea viezei
vantului duce la o crestere a puterii de 8 ori!
Caracteristici ale rotorului cu palate
Paletele au viteze diferite, minima spre butuc si maxima la varf

Vroti =

Butucul rotorului si elementele mecanice ale turbinei au influenta scazuta asupra eficientei
turbinei;
Geometria /aerodinamica paletelor este decisiva pentru eficienta

. d i . n
60

Caracteristici ale rotorului cu palete cu viteze reduse

v rot
w

=1-2;

A numar mare de palete

Turatie redusa
Moment mare
Pornirea va viteze mici ale vantului
Recomandate pentru viteze mici ale vantului, pentru antrenarea pompelor de apa sau morilor
de macinat, pentru convertizoare mici

Caracteristici ale rotorului cu palete cu viteze mari

v rot
w

=4 pentru turbine cu 3 palete si =7, pentru turbine cu o paleta;

Numar mic de palete (1-3);

Turatie ridicata;
Moment redus;
Pornire cu echipamente auxiliare sau la viteze mari ale vantului ,peste 3m/s;
Au eficienta ridicata;
Se recomanda pentru viteze medii ale vantului peste 5 m/s;
Pentru antrenarea generatoarele electrice de putere medie si mare;
Opereaza la viteze optime ale vantului de 12 m/s, pana la viteza maxima de 25 m/s .
Tehnologii si echipamente eoliene propuse a seDezvolta in Romania

Sisteme hibride
Avand in vedere caracterul aleatoriu si intermitent al resurselor eoliene, pentru cresterea
gradului de asigurare in alimentarea cu energie electrica se impune adoptarea unor solutii
care implica:
- utilizarea unor resurse neconventionale, cu caracter complementar sursei
eoliene (energia solara, biomasa)
- utilizarea unui grup motor generator (Diesel)
Dintre sistemele hibride cele mai raspandite sunt cele binare: GMG / fotovoltaic / eoliene
(PV / EOL), eolian / grup motor generator (EOL / GMG) sau tertiare PV / EOL / GMG.
Micro-retea locala pentru producere curent electric
Structura de baza a unei astfel de retele cuprinde:
- un grup de turbine eoliene care formeaza generatorul EOL

- bloc de incarcare baterii de acumulatoare (optional)

- grup GMG (optional)
Centrale eoliene
Astfel de sisteme injecteaza energia produsa de turbinele de vant (grupate in mari ferme
eoliene) in reteaua de distributie din zona.
Asa cum apare in figura urmatoare, centrala este racordata la reteaua publica de 20 110220 kV si este preluata in sistemul energetic national.
Managementul energiei livrate este realizat de un bloc de comanda si control care echipeaza
centrala eoliana.

SISTEME CUPLATE LA RETEA.

Mini / micro retele locale
Micile comunitati locale (sate etc), unele obiective turistice amplasate in zone izolate departe
de reteaua de distributie pot fi alimentate cu sisteme eoliene integrate in micro /Mini retele
de distributie locala (de JT).
In Figura urmatoare este prezentata schema generala de organizare a unei astfel de micro /
miniretea
Tipuri principale de solutii constructive pentru turbine eoliene
Aproape toate instalatiile eoline pentru producerea energiei electrice instalate pn n ultimul
deceniu s-au bazat pe unul dintre cele trei tipuri principale :
a) Turaie fix cu generatorul electric asincron, cu rotorul acestuia n scurt-circuit,
cuplatdirect la reeaua de for;
b) Turaie variabil cu generator electric asincron cu dubl excitaie;
c) Turaie variabil bazat pe generator sincron cuplat direct la rotorul eolian.
n afara acestor tipuri principale , o serie de fabricani au dezvoltat alte tehnologii n timp
Turbine eoliene ( tipuri constructive i gama de putere)

Semnificatia prescurtarilor tipurilor constructive

CT/CS = Turaie fix, limitare de turaie clasic (stall)
CT/AS = Turaie fix, limitare de turaie activ (unghiul palei variabil-negativ, de 3-5 grade)
VTDI = Turaie variabil, unghiul palei variabil -pozitiv, inducie cudubl excitaie la
generator.
VTDD = Turaie variabil, generator sincron cuplat direct la rotoruleolian combinat cu pas
reglabil (Enercon + Lagerwey + 1.5 MW

Jeumont) combinat cuvariatie clasic de turaie (Jeumont J48-750 kW);

VTSGP = Turaie variabil, /pas variabil, + generator sincron fr perii;
VT/AGP = Turaie variabil, / pas variabil, + generator asincron (100% curent princonvertor).
CT/AGP = combinaie neuzual de turaie fix/pas reglabil, cu conectare direct lagenerator
asincron
CT/AGP = combinaie neuzual de turaie fix/pas reglabil, cu conectare direct la
generator asincron.
De asemenea, s-au conturat doua solutii tehnologice:
Turbine cu pas variabil echipate cu generatoare electrice asincrone;
Turbine eoliene care functioneaza cu generator electric sincron cuplat direct pe rotorul
eolian.
In cazul celui de al doilea tip de turbina eoliana, arborele este susinut de cte un lagr
nfiecare parte a generatorului.
Aceasta solutie constructiva, asigura o mare fiabilitate si se distinge prin costuri dentreinere
mult reduse.
n prezent, aceasta solutie constructiva se aplica la instalatii eoliene, cu puteri
nominaleincepand de la 300 kW si ajungand pn la puteri de 4 MW, ceace face
conceptualagregatele cu generatoare cuplate direct cu turbina de vnt, s se afirme tot mai
mult
CONSTRUCTIA TURBINELOR
Clasificare
Dup direcia de orientare a axei
- Turbine cu ax vertical (aflate n stadiu de cercetare) avnd axa perpendicular pedirectia
vntului.(turbin eolian vertical de tip Darrierus,Savonius)
- Turbine cu ax orizontal (cele mai rspndite) avnd axa paralel cu direcia vntului;(
1. Turbine cu axul vertical

Rotoarele Savonius
Rotoarele Savonius (turbo-masini) sunt simple si ieftine, au rigiditate mare si se reomanda la
pomparea apei, avant momentul motor de pornire mare
Miscarea aerului prin si in jurul celor doua palete este complicata
Turbine cu rotor Darrieus

In 1931 un inginer francez George J.M.Darrieus a inventat Turbina eoliana cu ax vertical Darrieus.
Aceasta consta in din doua sau mai multe lame le aerodinamice flexibile, care sunt fixate pe
un arbore vertical de rotatie, atat la partea superioara cat si inferioara. Vantul care sufla
peste conturul lamelor creaza efectul aerodinamic de ridicare care pune in miscarea de
rotatie paletele si rotorul
Aceste rotoare au doua sau trei palete curbate cu o sectiune aerodinamica
Forta rezultanta de actionare este de ridicare
Momentul maxim apare cand paletele se misca transversal, in curentul de aer, cu o viteza
mult mai mare decat viteza vantului
Se folosesc pentru generarea de electricitate
Pornirea se face cu ajutorul unui generator electric utilizat ca motor

TURBINE CU AXUL ORIZONTAL

Majotitatea sunt turbine cu una sau mai multe palete
Forta dominanta de actionare este de ridicare
Paletele pot fi montate in fata nacelei sau in spate
Rotoarele cu paletele montate in fata au nevoie de un dispozitiv (coada) pentru a mentine
orientarea corecta
Rotoarele cu 2 sau 3 palete se folosesc in mod obisnuit pentru prodecerea de electricitate
Transmisia si generatorul sunt , de obicei in varful turnului de sustinere, montate intr-o nacela

Constructia turbinelor cu palete, cu ax orizontal

- butucul rotorului;
- paletele;
- nacela;

- pilonul;
- arborele principal (de turaie redus);
- multiplicatorul de turaie cu roi dinate;
- dispozitivul de frnare;
- arborele de turaie ridicat;
- generatorul electric;
- sistemul de rcire al generatorului electric;
- sistemul de pivotare;
- girueta;
- anemometrul;
- sistemul de control (controller).
Butucul rotorului are rolul de a permite montarea
Butucul rotorului
are rolul de a permite montarea paletelor turbinei i este montat pe arborele principal al
turbinei eoliene
Paletele
reprezint unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene si
mpreun cu butucul alctuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu
aceleasi
tehnologii utilizate si n industria aeronautic, din materiale compozite, care s asigure
simultan
rezisten mecanic, flexibilitate, elasticitate si greutate redus. Uneori se utilizeaz la
constructia
paletelor si materiale metalice sau chiar lemnul.
Nacela
are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaz n interiorul acesteia
si anume: arborele principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de frnare, arborele de
turatie ridicat, generatorul electric, sistemul de rcire al generatorului electric si sistemul de
pivotare.
Pilonul
are rolul de a susine turbina eolian i de a permite accesul n vederea exlploatrii si
executrii operatiilor de ntreinere, respectiv reparatii. n interiorul pilonilor sunt montate
att reteaua de distributie a energiei electrice produse de turbina eolian, ct si scrile de
acces spre nacel.
Arborele principal
Arborele principal al turbinelor eoliene are turaie redus i transmite micarea de rotaie,
dela butucul turbinei la multiplicatorul de turaie cu roi dinate. n funcie de tipul turbinei
eoliene,turaia arborelui principal poate s varieze ntre 20400 rot/min.
Multiplicatorul de turatie
Multiplicatorul de turaie cu roi dinate are rolul de a mri turaia de la valoarea redus
aarborelui principal, la valoarea ridicat de care are nevoie generatorul de curent electric.
Dispozitivul de frnare
este un dispozitiv de siguran i se monteaz pe arborele de turaieridicat, ntre
multiplicatorul de turaie i generatorul electric. Viteza de rotaie a turbinei estemeninut
constant prin reglarea unghiului de nclinare a paletelor n funcie de viteza vntului i nu
prin frnarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frnare (cel mai adesea hidraulic,
iar uneori mecanic) este utilizat numai n cazul n care mecanismul de reglare a unghiului de
nclinare a paletelor nu funcioneaz corect, sau pentru frnarea complet a turbinei n cazul
n care se efectueaz operaii de ntreinere sau reparaii.
Arborele de turaie ridicat
Arborele de turaie ridicat denumit si arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite
miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric. Turatia acestui arbore, ca si
cea a generatorului electric, are valori ntre 12001800 rot/min.
Generatorul electric
are rolul de a converti energia mecanic a arborelui de turaie ridicat al turbinei eoliene, n
energie electric. Spirele rotorului se rotesc n cmpul magnetic generat de stator si astfel, n

spire se induce curent electric. Exist att generatoare electrice care furnizeaz curent
continuu (de regul pentru aplicaii casnice si turbine de dimensiuni reduse), ct si
generatoare electrice du curent alternativ ntr-o gam extrem de variat de puteri
Sistemul de rcire
Sistemul de rcire al generatorului electric preia excesul de cldur produs n timpul
functionrii acestuia. n acestcaz, se observ c rcirea este asigurat de un ventilator
centrifugal, iar generatoarele de putere mai redus au rcirea asigurat de ventilatoare
axiale. Uneori sistemul de rcire al generatoarelor electrice este proiectat s functioneze cu
ap de rcire, caz n care exist un circuit suplimentar pentru rcirea apei.
Sistemul de pivotare
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei dup
directia vntului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare si
elementul de transmisie a miscrii. Ambele componente au prevzute elemente de
angrenare cu roti dintate. Acest mecanism este antrenat n miccare cu ajutorul unui sistem
automatizat, la orice schimbare a directiei vntului, sesizat de giruet
Girueta
Girueta este montat pe nacel i are rolul de a se orienta n permanen dup
direciavntului. La schimbarea direciei vntului, girueta comand automat intrarea n
funciune a sistemuluide pivotare al turbinei. n cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela
este rotit automat dupdirecia vintului cu ajutorul giruetei, fr a fi necesar prezena unui
sistem suplimentar de pivotare.
Anemometrul
este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest aparat este montatpe nacel i
comand pornirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 34m/s, respectivoprirea
turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 25m/s. n figura este prezentat
unanemometru cu cupe.

Controler-ul
Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puin n cazul
turbinelor de puteri mari, este integrat ntr-o reea de calculatoare, care controleaz buna
funcionare a tuturor componentelor. De regul controler-ul este amplasat n nacel, iar alte
calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.

ENERGIA SOLARA
STRUCTURA ZONELOR SOARELUI

Structura si caracteristicile Soarelui

Diametrul
1 390 000 km
Masa 2 1030 kg
Compozitia 75 % H2, 23 % He,2 % altele
Temperatura miezului
8 - 40 Mil. K
Temperatura suprafetei 5 785 K
Soarele vs Pmntul

Soarele vs Pmntul
Miscarea pamantului in jurul soarelui

RADIATIA SOLARA

RADIATIA SOLARA LA NIVELUL SOLULUI

RADIATIA SOLARA LA NIVELUL SOLULUI

Ora din zi are, de asemenea,influenta prin unghiul sub care cad razele oarelui pe Pamant;
La zenit radiatiile /razele soarelui strabat cea mai mica cantitate de aer atmosferic ( masa de
aer m=1).
Cu cat unghiul de incidenta scade, creste masa de aer m
Radiatia totala (Globala)
Radiaia Direct (normal) depinde de orientarea suprafeei receptoare;
Radiaia Difuz teoretic este aceai, indiferent de orientarea suprafetei. Ea vine din toate
direciile
Compozitia spectrala a radiaiei solare globale

SPECTRUL RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE

Radiatia care intereseaza in aplicaiile energetice solare se plaseaza intre ultraviolet si
infrarosu apropiat. Energia solara primita de la soare se plaseaza, in principal, in domeniul
0,29-3 m.
CAPTAREA SI CONVERSIA ENERGIEI SOLARE
Conversia fotomecanica utilizari reduse
conversia termica (fototermica)
Conversion fotovoltaica (fotoelectrica)
Conversia biochimica (fotosinteza)

CONVERSIA FOTOTERMICA
Consta in transformarea eneriei radiatiei solare in energie termica prin intermediul unor
dispozitive numite captatoare/colectoare solare (convertoare heliotermice);
Dupa geometria suprafetei de captare, acestea se clasifica in :
- Captatoare fara concentrarea radiatiei solare
- Captatoare cu concentrarea radiatiei solare

Tiputi de captatori solari pentru conversia termica

Captatorii plani
Mediul primitor/purtator al caldurii poate fi aerul sau apa
Radiatia nu este concentrata;
Utilizeaza radiatia directa si difuza
Su prafata absorbanta este identica cu suprafata colectoare
Nu este necesara orientarea
Temperatura ce o poate realiza = 40 - 100 C depinde de materialele utilizate
Variante de captatori plani
Fara placa transparenta
Cu o singura placa transparenta
Placa transparenta ondulata
Cu doua placi transparente
Captatorii plani
Cu circulatia fluidului intre sticla si placa absorbanta
Cu circulatia fluidului intre placa absorbanta si izolatie
Cu circulatia fluidului deasupra si sub placa absorbanta
Tipuri constructive de colectori plani
placa absorbanta profilata fara placa transparenta
Colector cu o singura placa transparenta
Colector cu doua placi transparente
Colector plan cu tuburi vidate

Captatori plani particularitati

Exista f.multe configuratii/tipuri de captatori plani:

- cu suprafata de captare plata;

- cu suprafata de captare cu nervuri sau ondulatii (pentru a mari suprafata de absortie si de
contact cu fluidul primitor), care au ranamentul de conversie mai bun;
- cu ecran poros ca element absorbant;
- cu tuburi vidate
Aplicatii ale colectorilor solari
Incalzirea apei
- pentru procese industriale
- pentru uz casnic
- pentru piscine
Incalzirea aerului
- pentru incalzirea caselor si cladirilor industriale
- uscarea produselor agricole
- in procesele industriale
Aplicatiile depind in primul rand de temperatura necesara fluidului
Application mainly depends on fluid temperature
Principii de functionare si performantele captatorilor solari plani
In principiu, functionarea captatorilor solari plani se bazeaza pe incalzirea suprafetei
absorbante sub actiunea radiatiei solare (directe sau difuze). Caldura este transmisa fluidului
aflat in contact termic direct sau indirect cu suprafata absorbanta;
Prin circulatia fluidului (fortata cu pompa, sau prin termosifon), caldura este transportata spre
alte elemente ale instalatiei in care este integrat captatorul. Fluidul purtator este, in mod
curent, apa sau aerul;
Majoritatea energiei solare (aprox. 90%) este absorbita de placa neagra (absorbanta) si
transformata in caldura. O parte din energie se pierde in mediul ambiant prin radiatie,
convectie si conductie
Bilantul energetic la un captator plan
Performantele colectorilor solari pot fi apreciate prin intermediul mai multor parametrii si
anume:
- energia utila;
- cresterea temperaturii fluidului purtator;
- eficienta termica;
- caderea de presiune in fluidul purtator
Bilantul energetic al captatorului
Evaluarea parametrilor mai importanti, ce caracterizeaza performantele unui colector plan
plat se poate realiza prin intermediul bilantului energetic
Bilantul energetic al captatorului plan

Captatori solari cu concentrarea radiatiilor

Alegerea materialelor pentru captatori

Placa absorbanta si conductele pentru fluidul purtator de caldura

- metalice (cupru, alumiiu, otel);

- materiale plastice;
- cauciuc.
- Suprafata placii absorbante trebuie sa aiba un factor energetic de absortie cat mai mare
pentru radiatia solara- < 2-3 m (vopseaua neagra A= 0,95-0,98) si un factor de emisie
scazut in domeniul radiatiilor cu lungimi mari de unda > 3 m, pentru reducerea pierderilor
termice prin radiatie.

CAPTATORI FOTOVOLTAICI
Convertesc direct radiatia solara in electricitate, prin intemediul unei celule fotovoltaice;
O celula fotovoltaica, sub cea mai simpla forma, consta dintr-un sendvici format din doua
feluri de materiale semiconductoare:
- 1. tipul p, avand un exces intrinsec de purtatori pozitivi de curent (goluri) si
- 2. tipul n, avand un exces intrinsec de purtatori pozitivi de curent (electroni);
La temperatura normala, un numar oarececare de electroni si gauri vor difuza in interfata
dintre cele doua materiale semiconductoare creeind, prin urmare, un curent electric
permanent de o magnitudine suficienta pentru a preveni migraia acestora;
Interactiunea cu o sursa de lumina a suprafetei materialului, respectiv, a atomilor din care
este constituita celula fotovoltaica, creaza/genereaza perechi de electroni (negativi) si gauri
(pozitive);
Cu alte cuvinte, efectul fotovoltaic este datorat eliberarii de sarcini electrice negative
(electroni) si pozitive (goluri), intr-un material solid, atunci cand suprafata acestuia
interactioneaza cu lumina.
Datorita polarizarii electrice a materialului respectiv, care se produce sub actiunea luminii,
apare o tensiune electromotoare, care poate genera curent electric intr-un circuit inchis.
Acest sendvici de materiale p si n se numeste celula fotovoltaica;
O celula fotovoltaica produce of ~ 0,5 V
Pentru a permite generarea unei cantitati rezonabile de curent, celulele fotovoltaice se leaga
in serie, intr-un numar mai mare, alcatuind panouri fotovoltaice sau panouri electrice solare;
celula fotovoltaica pot fi realizate din mai multe materiale semiconductoare, dar peste 95%
sunt realizate din slciu foarte raspandit in natura;
Daca suprafetele exterioare ale jonctiunii p-n, sunt acoperite cu cate un strat metalic,
reprezentand fiecare cate un electrod, intre acestia se va manifesta o diferenta de potential,
care intr-un circuit inchis va produce curent electric.
Tipuri de celule fotovoltaica
- monocristaline;
- policristaline;
- amorfe
Monocristalele se obtin printr-o tehnologie speciala de crestere/formare in vergele a
siliciului pur, taierea lor in placi foarte subtiri care se prelucraza ulterior cu tehnologii nano.
Procedeul este costisitor dar celulele au cea mai mare eficienta (14 24%);
Policristalele se obtin printr-o tehnologie mai simpla, prin turnarea siliciului lichid in
locuri, care ulteior sunt taiate inplaci subtiri, multe defecte si au o eficienta scazuta (13-18%)
Structura amorfa seobtine prin depunerea unui film extrem de subtire de siliciu pe un
substrat realizat din alt material. Consum redus de material; cost de productie redus;
eficienta redusa, de 5-10%
Characteristici
mono- or multi cristalin folii de Si
Sprafata celulei: 100 x 100 mm - 150 x 150 mm
Grosimea stratului p: 250 - 300 m
Grosimea stratului n: ~ o,2 m
contact pe partile superioara si inferioara
Celulele de siliciu domina piata de panouri fotovoltaice

Masuri de imbunatatire a eficientei captatorilor fotovoltaici

Orientarea optima a panourilor

Asigurarea rotatiei dupa una sau doua axe a panourilor
Concentrarea radiatiei solare
Operarea in conditii optime de temperatura, zapada, praf
PERSPECTIVELE ENERGIEI SOLARE
Acestea sunt legate de raspunsul la intrebarea:
Ce se va face cand soarele apune ?
- Sistemele de stocare nu sunt astazi disponibile
- Simple sisteme, cum ar fi conductele cu vacum exista. Acestea sunt bazate pe
conceptul ca aceste conducte sunt bine izolate termic si pot mentine caldura apei
- Exista sisteme/ instalatii hibride, ca de exemplu pomparea apei in bazine de
acumulare de catre turbinele eoliene si folosirea apei pe timpul noptii energie eoliana este
tot o forma derivata a energiei soarelui
- Oceanele sunt o posibilitate de stocare a energiei solare. Trebuie rezolvata prolema
asfel incat sa tragem apa calda de la suprafata si apa rece din adancuri si sa o utilizam la
producerea de energie
Cercetarile asupra celulelor solare continua in vederea cresterii eficientei lor si
dezvoltarea de baterii reincarcabile pentru stocarea energiei
BIOGAZUL
1. NOTIUNI DE BAZA
1.1 Scurt istoric
1776 Alessandro Volta a gasit metan in gazul de balta
1859 Prima utilizare tehnica intr-un spital din Bombay
1904 William Travis descopera procesul de producere in doua trepte
1920 Groenewege aplica procesul de fermentatie anaerobica (AD) la tratarea apei
1960s McCarty imbunatateste tehnologia prin controlul pH-ului, temperaturii si amestecarii materialului
1970s Se introduce legislatia de mediu in productia de biogaz

1.2 Compozitia si Proprietatile Biogazuli

Biogazul este un amestec de gaze, formate in principal din:
metan (CH4): 50-75 %
dioxid de carbon (CO2): 25-50 %
Alte gaze: 1-5 vol.%
Incluzand:
Azot (N2) 0-10 %
hidrogen (H2): 0-1 %
hidrogen sulfurat (H2S): 0-3 %
Oxigen (02) 0-2 %
ATENTIE!

Arde cu o flacara albastra transparenta, fara a emana fum

Temperatura flacarii ajunge la 800 oC.

Puterea Calorica este de 15000 25000 kJ/m 3

Explodeaza in limitele a 6-12% biogaz in aer

2. GENEZA BIOGASZULUI
Biogazul este produs de catre bacterii printr-un proces de bio-degradare a materialului
organic in conditii anaerobe.
Diferite specii de bacterii se dezvolta si supravietuiesc la difetite temperaturii (bacterii criofile
0-20 0C mezofile- 3540 0C; bacterii termofile- 5560 0C;
Exista patru etape de descompunere anaerobica a materialului organic:
Hidroliza;
Acidogeneza;
Acetogeneza si
Metanogeneza

In fiecare an 590-880 milioane tone de metan sunt eliberate in atmosfera datorita activitatii
microbiene. Aproximativ 90% din metanul emanat rezulta din surse biogenice
Materialul organic pentru fermentatia anaeroba
- Gunoi de grajd si tulbureala;

Reziduuri Agricole si sub-produse;

Reziduuri organice fermentabile din industria agro-alimentara(de origina vegetala si
animala);
Fractiuni Organice ale reziduurilor municipale si de catering;
Namoluri de epurare;
Culturi energetice (ex. Porumb, sorg, miscanthus, trifoi).
MATERIA PRIMA
Utilizarea gunoiului de grajd ca si materie prima are unele avantaje datorita proprietatilor
acestuia:
Continutul natural de bacterii anaerobe;
Continutul ridicat de apa actionand ca un solvent pentru ceilalti constituienti si asigura o
amestecare si curgere corespunzatoare;
Pret scazut;
Accesibilitate ridicata, ca un reziduu de la fermele de animale
Prin fermentatie dispare mirosul neplacut, putandu-se refolosi ca fertilizator
Culturi energetice
special cultivate pentru acest scop:
Iarba,porumb silos, rapita, sorg, miscantus
culturi lemnoase (Rachita, plop, salcia) - care, insa, trabuie pretratate pentru delignifiere
inainte de fermentare.
Materia prima utilizata la fermentatia anaeroba se poate clasifica in functie de: --provenienta;
-continutul de Masa Uscata (MU) si
-productia de metan.
Materialul cu continut de MU mai mic de 20% este utilizat pentru asanumita Fermentatie
umeda.
Aceasta categorie include tulbureala, gunoi de grajd, precun si diferite reziduuri organice din
industria alimentara.
Cand continutul de MU este de 35%, procesul se numeste fermentatie uscata si aceasta este
caracteristica pentru culturi energetice si silos.
Productia potentiala de metan - este un criteriu important pentru evaluarea diferitelor
categori de materiale pentru fermentatie.
De exemplu: Gunoiul de grajd are o productie scazuta de metan.
In practica, gunoiul de grajd nu este fermentat singur ci in amestec cu alte materiale cu
continut ridicat de metan cum ar fi: reziduuri uleioase de la industria alimentara, reziduuri
alcoolice
de la fabricile de bere si industria zaharului sau chiar culturi energetice special
dedicate producerii de bioenergie.
Materialele care au un continut ridicat de lignina, celuloza si hemiceluloza, pot fi de
asemenea co-fermentate cu conditia ca sa fie pre-tratate pentru a asigura fermentabilitatea
acestora.
IMPORTANT!
Materialul pentru fermentatie poate contine contaminanti chimici, biologici si fizici.
controlul calitatii materialului este esential pentru a putea utiliza rezidul ca fertilizant;
Reziduurile si subprodusele animaliere trebuie utilizate conform normei Europene 1774/2002.
(Vezi site-ul):
http://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/f81001.htm.
2.1 Fermentatia Anaerob
Fermentatia Anaeroba este un proces in care microorganismele (bacterii anaerobe) din
material produc transformarea materiei prime biodegradabila (glucide, proteine, grasimi etc.)
in metan si (CO2), in absenta aerului
Procesul de fermentatie se desfasoara in patru etape succesive: hidroliza, acidogeneza,
acetogeneza si metanogeneza)
Prin hidroliza carbohidratii- celuloza, hemiceluloza, pectinele si amidonul, grasimile si
proteinele se transforma in zaharuri, acizi grasi si aminoacizi:

Prin acidogeneza zaharurile, acizii grasi si aminoacizi se transforma in acid carbonic si

alcool, hidrogen, dioxid de carbon si amoniac:
Prin acetogeneza, ultimele se transforma in acid acetic, hidrogen si dioxid de carbon
Prin metanogeneza (ultima etapa de descompunere) rezulta Metan si dioxid de carbon.

2.2 Factorii care influenteaza procesul de fermentatie

Factorii fizice:

Temperatura

Timpul de fermentare

Amestecarea/agitarea materialului
Factorii Chimici :

Materialul Disponibil

Nivelul pH

potentialul Redox

Inhibitia azotului si raportul C/N

Factori inhibitori prezenti in material

Temperatura
FA poate avea loc, in principiu intre 3 C si 70 C.
Atentie!
Exista trei domenii distincte de temperatura
Criofilic - Sub 20 C,
Mezofilic - 20 C si 40 C si
Termofilic - peste 40 C.
Temperaturile Minime si maxim - recomandate
Instalatiile de biogaz neincalzite, pot functiona la temperatura medie a mediului ambiant
de aproximativ 20 C sau peste. Sau cand temperatura medie a zilei este de cel putin 18 C.
Intre 2028 C productia de gaz creste mult.
Pentru temperaturi sub15 C, instalatia de biogas nu este economica
La temperaturi de 4555 C si peste, apare pericolul distrugerii enzimelor si ingreunarea
procesului.

Timpul de mentinere sau retentie (TR) - in fermentator

TR poate fi definit cu precizie doar pentru fermentatoare cu functionare secventiala
(Umplere-fermentare totala-golire totala)

TR - pentru sisteme cu functionare continua se calculeaza in functie de debitul de biogaz

zilnic
TR - variaza de la material la material
Pentru gunoi de grajd lichid, cu fermentarea in domeniul de temperatura mezofilic, valorile
aproximative ale TR sunt:
gunoi de grajd lichid de la vaci : 2030 zile
gunoi de grajd lichid de la de la porci: 1525 zile
Gunoi lichid de la pasari: 2040 zile
Gunoi de la animale amestecat cu reziduuri de plante : 5080 zile

Amestecare/agitarea materialului
Scopul amestecarii:
Indepartarea fractiunilor metabolizate in etapa de metanogeneza (gazul)
Amestecarea materialului proaspat cu populatia bacteriilor (Inoculare) , pentru o densitate
uniforma a bacteriilor
Evitarea sedimentarilor
Asigurarea unei temperaturi uniforme
Prevenirea formarii spatiilor moarte in fermentator
Agitatia excesiva sau amestecare prea deasa este in detrimentul procesului
Amestecarea inceata este mai buna decat agitarea rapida
Sistemele de biogaz care utilizeaza material cu continut ridicat de materie solida, sau
material majoritar lichid pot functiona bine fara nici o amestecare sau agitare.
Agitatia excesiva sau amestecare prea deasa este in detrimentul procesului
Amestecarea inceata este mai buna decat agitarea rapida
Sistemele de biogaz care utilizeaza material cu continut ridicat de materie solida, sau
material majoritar lichid pot functiona bine fara nici o amestecare sau agitare.
Nutrienti disponibili in Material
Bacteriile au nevoie de:
substanta organica, ca o sursa de carbon si energie
nutrienti minerali: carbon, oxigen si hidrogen
azot, sul, fosfor, potasiu, calciu, magnesiu si
oligoelemente: fier, mangneziu, molibden, zinc, cobalt, selenium, tungsten, nickel etc.
-Reziduurile agricole si municipale, uzual contin cantitati adecvate de astfel de elemente
-Masa de apa necesara este aproximativ egala cu masa materialului organic supus
fermentariiNivelui pH
Prin noiunea de pH se exprim cantitativ aciditatea (bazicitatea) unei substane, prin
concentraia ionilor hidroniu H+3O. Pentru soluiile foarte diluate se consider c pH nu mai
este egal cu concentraia ionilor hidroniu, ci cu concentraia molar a soluiei.
0-7 acid; 7-14 bazic; 7-neutru

morcov=5,2; cartof=5-5,8; vita de vie=5,4-6,5; grau=5,4-7; sfecla=7-7,8

Intr-un proces de fermentare stabil
pH = 7 8,5
Un pH mare in fermentator, in prezenta azotului duce la inhibitia fermentatiei
Daca fermentatorul are o concentratie mare de volatile acide atunci se cere un pH, mai mare
decat normal
Daca pH scade sub 6.2, mediul va avea un efect toxic asupra bacteriilor metanogenice
potentialul Redox = Reactie de reducere-oxidare
-Potentialul Redox este o functie complexa a compusilor chimici solubili prezenti in materialul
din fermentator
-Bacteriile metanogenice necesita un potential Redox foarte scazut pentru a supravietui si a
produce metan
Potentialul Redox ridicat duce la reducerea activitatii bacteriilor metanogenice
- Oxigenul sau aerul introdus accidental in fermentator , cauzeaza cresterea potentialului
REDOX
Inhibitia azotului
Daca pH este mare, chiar si o concentratie redusa de azot duce la inhibitia procesului de
fermentatie,
Inhibitie importanta apare la o concentratie de azot de 1700 mg amoniu - azot (NH 4-N) pe
litru substanta.
Debitul de amoniac disociat in apa depinde de temperatura procesului si de valoarea pH..
Factori Inhibitori
Metale grele,
Antibiotice (Bacitracin, Flavomycin, Lasalocid,
Monensin, Spiramycin etc.)
Detergenti

3. UTILIZARI ALE BIOGAZULUI

Biogazul poate fi, in principiu, utilizat pentru aceleasi scopuri ca si gazul natural :
Pentru gatit
Lampi pe Biogaz
Centrale termice
Combustibil pentru motoare termice
Producerea de Electricitate

3.1 Cerinte de calitate

Cerinte privind purificarea biogazului prin indepartarea anumitor componenti

gazosi inainte de utilizare (Hingerl, 2001.)

3.2 Aplicatii
Sobe si cuptoare de gatit
Costuri acceptablie
Proprietati bune de ardere
dispozitive simple
Lampi pe Biogaz
Lampile pe biogaz nu sunt eficiente d.p.d.v. energetic.
La 400-500 lm, luminozitatea este comparabila cu a unui bec electric de 25-75 W.
Nu exista lampi comerciale pe biogaz
Radiatoare pentru incalzit
-Radiatoare pe baza de biogaz se folosesc in India si China (in special) pentru incalzirea
incaperilor la grajdurile de vitei
- Trebuie asigurata o ventilatie buna pentru a evita concentratiile excesive de CO sau CO 2.
Radiatoare pe baza de biogaz dezvolta radiatii infrarosii prin intermediul unui corp ceramic
care este incalzit la 600-800 C de catre flacara de biogaz.
Radiatoarele pe biogaz, rareori lucreaza satisfacator deoarece biogazul are o putere calorica
mai scazuta si presiune sub 20 mbar.
Motoare termice pe biogaz
Tipuri de motoare
Motoare diesel
Motoare cu aprindere prin scanteie
In general pentru motoare ce echipeaza tractoarele, si masini de transportat de putere mica
pentru agricultura
Biogazul este inmagazinat in rezervoare sub presiune (200 bar).
Producerea de electricitate si energie termica
Vanzarea energiei aduce cele mai mari venituri cand este produsa in instalatii special
destinate acestui scop
Majoritatea instalatiilor sunt realizate pentru producerea de energie electrica si termica
(Cogenerare in centrale CET)
4. INSTALATII DE BIOGAZ
4.1 Elementele componente
Bazin de colectare a materiei prime
Sisteme de alimentare si evacuare
Fermentator/Reactor
Rezervor de colectare a gazului
Conducte de gaz, supape si accesorii
Sisteme de agitare
Sisteme de incalzire
Pompe
Inele de izolare
4.2 Tipuri de instalatii
Dupa metoda de umplere:

Cu umplere intermitenta Se umple se fermenteaza complet se goleste reziduul

fermentat complet (dupa perioada de retentie) se reumple din nou . Munca manuala si
debitul de gaz nu este constant
Tipuri de instalatii
Dupa metoda de umplere:
Cu umplere continua - UC
Alimentarea materiei prime si golirea materialului fermentat se face continuu.
managementul materialului de fermentare :
Materia prima trebuie sa fie fluida si omogena
Instalatiile de tip UC sunt potrivite pentru fermieri/ familie rurala, putand fi operate in paralel
cu munca in ferma
Productia de gaz este constanta si mai mare decat la cele cu umplere intermitenta
Astazi majoritatea unitatilor functioneaza pe acest principiu.
Dupa metoda de umplere:
Cu umplere semiintermitenta
Se foloseste cand alimentarea se face cu paie si balegar
Paiele, mai greu fermentabile se incarca de aproximativ doua ori pe an ca o incarcatura
intermitenta, iar balegarul ca o in carcatura continua
Acumularea legaturilor anaerobe: (Bazinul de acumulare a sedimentelor instalat in aval de
fermentator; sedimentele (masa bacteriala) recirculata spre alimentare/intrare
Stratul de namol
(compomentii din fermentator efectueaza separarea namolului activ de faza lichida; namolul
se acumuleaza in partea de jos a fermentatorului.
Pat Fluidizat
( curgerea de jos in sus si invers si retinerea biomasei active pe particulele mici, prin
recircularea lichidului)
Filtre anaerobe
(curgere de jos in sus si invers cu retinerea biomasei active pe purtatori fixi)
Managementul Procesului Biochimic
O singura treapta (intregul proces de fermentare are loc intr-un singur rezervor,cu conditii de
mediu identice pentru toate bacteriile)
In Doua trepte (acidogeneza de baza are loc in primul reactor, iar acetogeneza si
metanogeneza aul loc in al 2-lea reactor)
Metode de amestecare:
Rotor cu palete
Cu palete montate pe un ax antrenat
Agitator submersibil
Agitator hidraulic prin recircularea materialului
Prin injectarea de gaz
Siseme de stocare a gazului:
Rezervoare inchise
rezervoare etansate cu apa
rezervor tampon (parte din reactor)
Rezeroare tip balon deformabil
Rezervoare intermediare sub presiune(2-20 bar)
Rezervoare de inalta presiune (300 bar)
Rezervor inchis
(p=variabila, V=constant)
Rezervor etansat cu apa
(p= const., V= variabil)
Rezervor tampon in partea de sus a reactorului
(p=variabila, V=constant)
Balon comprimat

(p= constanta, V= variabil)

Balon (p= constanta V= variabil)
Rezervoare intermediare sub presiune (2-20 bar) (p=variabila, V=constant)
Rezervoare de inalta presiune (300 bar) (p=variabila, V=constant)
Variante constructive simple de instalatii
Tip balon
Cu cupola fixa
Instalatii cu cupola fixa
Simple, fara parti mobile,
Fara elemente care se oxideaza,
Constructie subterana (protejata impotriva deteriorarii, fluctuatii de temperatura zi/noapte),
Fluctuatii de presiune,
Dimensiuni ale fermentatorului: minimum 5 m 3, pana la 200 m 3
Cost relativ scazut.
Instalatie cu clopot flotant
Presiune constanta
Alimentare continua,
Fermentator cilindric sau tip cupola
Rezervorul de gaz mobil floteaza fie direct in tulbureala fie intru-n vas cu apa
Se asigura o ghidare a clopotului pentru mentinere in pozitie verticala
Se preteaza pentru ferme mici si mijlocii (capacitatea fermentatorului: 515 m 3 )
Pentru ferme agro-industriale mai mari (Capacitatea: 20100 m 3 ).
Instalatii cu rezervor tip Balon
Avantaje:
Fabricat din materiale standard (cost scazut);
Instalatie simpla;
Temperaturi ridicate de fermentare
Curatirea, golirea si intretinere simpla
Desavantaje:
Presiune scazuta a gazului;
depunerile nu pot fi indepartate in timpul functionarii;
Durata de viata scurta (25 ani);
Folia poate fi degradata usor (presiune ridicata).
7.2 Controlul parametrilor instalatilor
Sunt senzori pentru masurarea on-line a urmatorilor parametri:

Debitele la alimentare si in circuitele instalatiei

pH,

temperatura,

presiunea,

debitul de gaz,

Compozitia gazelor de CO2, CH4 ,H2,

Necesarul de oxigen- (COD),

Carbonul organic total - (TOC),

Acizi grasi Volatili (VFA),

concentratiile de bicarbonat si alcalinitatea partial /totala (PA ,TA).

5. BENEFICII ALE SISTEMELOR DE BIOGAZ
Reducerea mirosurilor.
Asigura fertilizanti de inalta calitate
Reduce contaminarea de suprafata si subterana
Reduce emisiile tmosferice de metan,(cu efect puternic de sera).
Asigura energie direct in ferma
Creaza locuri de munca si dezvolta zonele rurale