Propunere tematica-subiecte examen

Energia din surse regenerabile – cercetare privind ingineria exploatarii optimale a energiei
regenerabile
Securitatea energetică, din perspectiva Planurilor Naționale Integrate pentru Energie și
Schimbări Climatice și a viziunii de ansamblu a Uniunii Europene
Surse regenerabile de energie: Energia eoliană
Securitate și eficiență energetică – sectoare mari consumatoare de energie - sectorul
industrial
Dilema securităţii energetice și abordarea României
Surse de energii regenerabile - biogazul in consumul de energie
Surse eoliene de energie regenerabilă in România

1. Surse regenerabile de energie în România (eoliană - energia vântului, solare:

fotovoltaice & termale, geotermale, hidroenergetice – energia apei, biomasă din: deșeuri
vegetale, deșeuri menajere etc.)
Surse regenerabile de energie (SRE):
 creșterea gradului de utilizare SRE producerea energiei electrice și termice, accesul la
rețeaua electrică;
 folosirea certificatelor verzi pentru capital privat în investiții în SRE;
 promovarea SRE pentru producerea căldurii și apei calde de uz casnic;
 utilizarea fondurilor structurale pentru producerea de SRE.
Utilizarea bio-combustibililor: până în anul 2020, utilizarea bio-combustibililor va ajunge la
cca. 10%, cu noile generații de bio-combustibili.
(se recomandă informare din Planul Național de Acțiune pentru Energie Regenerabilă –
PNAER)

2. Intensitatea energetică a economiei din România

-cu referire la următoarele definiri: cantitatea totală de energie primară necesară pentru
a genera o unitate PIB.
Intensitatea energetică a economiei românești ușor >decât media UE deși a scăzut substanțial.
Intensitatea energetică primară:
• raportul consumul de energie primară (cu corecție climatică)/PIB.
Intensitatea energetică primară raportată la paritatea puterii de cumpărare – măsuri de
creștere a eficienței energetice, prioritare în
 sectoare mari consumatoare de energie +
 sectorul casnic +
 sectorul industrial +
 sectorul transporturi.
Intensitatea energetică finală (definiție) este raportul dintre consumul final de energie (cu
corecție climatică) și PIB; intensitatea energetică măsoară cantitatea totală de energie primară
necesară pentru a genera o unitate de PIB. Intensitatea energetică a economiei românești este
încă ușor mai mare decât media UE; valoarea indicatorului Intensitate energetică este mai
mică decât media UE cu 10% și cu 40% față de media mondială.
Intensitatea energiei primare la nivelul economiei naționale este
 un parametru macroeconomic, care depinde de structura economiei naționale și
 un parametru tehnic, care să caracterizeze randamentele de utilizare ale energiei.
Reducerea intensității energetice în sectoare economice consumatoare de energie – măsuri
în:

1
  industrie;
 transporturi;
 rezidențial (consum final de energie în clădiri: încălzire, apă caldă, iluminat);
 sectorul public;
 agricultură;
 cogenerare energie (energie electrică & energie termică);
 SRE (surse regenerabile de energie);
 biocombustibili.

3. Eficienţa energetică reprezintă cea mai ieftină energie: este energia pe care nu o
consumăm
- sursă de energie pentru că este inepuizabilă & disponibilă oriunde.
Eficiența energetică se aplică în următoarele domenii:
• resurse primare,
• producție,
• distribuție,
• furnizare,
• transport și
• consumatori finali.
Eficienţa energetică reprezintă modalitatea simplă de a îndeplini obiectivele UE:
• securitate în furnizarea energiei;
• Europa este lider mondial privind SRE;
• decarbonarea (Acordul de la Paris)
• promovarea dezvoltării durabile, a locurilor de muncă şi investiţiilor.
Măsuri de eficiență energetică – care se aplică la:
1. resurse energetice primare,
2. producție de energie,
3. distribuție de energie,
4. furnizare energie + transport energie &
5. consumatori finali de energie.
- pentru anul 2020 - ţinta naţională indicativă de reducere a consumului de energie
(primară) - cu 19%, care în România s-a realizat/îndeplinit;
• pentru anul 2030 - ținta europeană de reducere consum de energie (primară): 27%.
- cu referire și documentare din:
Consumul sectorului casnic a depășit consumul sectorului industrial cu 5%, iar consumul
în sectorul transporturi a înregistrat o creștere cu 3%.
Consumul energetic în sectoarele terțiar (servicii) și agricultură a crescut, dar s-a menținut
ca pondere în consumul final, 9% și respective 2%.
Pentru a reduce intensitatea energetică în sectoarele mari consumatoare de energie și pentru a
atinge obiectivele propuse atât în Strategia Națională în domeniul eficienței energetice și în
Planul naționale de acțiune în domeniul eficienței energetice se adoptă măsuri în următoarele
direcții:
• industrie:
 audit energetic și management eficient al energiei;
 îmbunătățirea eficienței energetice prin susținerea finanțării din fondurile
comunitare;
 campanii de informare;

- transporturi:

2
  reducerea consumului de energie și modernizarea transportului feroviar de mărfuri;
 creșterea calității transportului public, astfel încât oamenii să-l folosească
preponderent în locul mașinilor proprii;
 extinderea transportului public cu noi rute;
 creșterea traficului și eficiența la parcare;
 asigurarea mijloacelor de transport în comun pentru angajați de către societățile
beneficiare;
 creșterea și dezvoltarea transportului feroviar în transportul urban (tramvaie,
troleibuze);
 creșterea eficienței energetice a vehiculelor prin stabilirea unor criterii minime de
eficiență;
 introducerea de standarde care să sprijine vehiculele mai eficiente și mai puțin
poluante;
 utilizarea bio-combustibililor.
Comparativ cu valorile mondiale și europene, valorile naționale în sectorul transporturi
privind intensitatea energetică raportată la PIB și emisiile de CO 2 pe cap de locuitor au valori
mai scăzute
Consumul final de energie în clădiri: încălzire, apă caldă și iluminat):
 reabilitarea anvelopei clădirii prin reabilitare termică și sprijin financiar pentru
proprietarii cu venituri mici;
 creșterea eficienței instalațiilor termice existente;
 creșterea eficienței iluminatului, utilizarea lămpilor cu consum redus;
 aplicarea directivei și standardele europene privind noile clădiri;
 creșterea eficienței energetice prin finanțarea din fondurile comunitare;
 continuarea contorizării energiei termice la consumatorul final;
 programe de educație cu scopul economisirii energiei, protecției mediului și utilizării
surselor regenerabile de energie;
 funcționarea companiilor de servicii energetice (ESCO).

Valorile indicatorului consum de energie electrică pe locuință (kWh/locuință) sunt mici, în

comparație cu valorile din alte țări ale UE, întrucât dotarea populației cu aparate de uz casnic
este modestă, dar cu trendul crescător. În sectorul casnic, principalii consumatori de energie
electrică sunt aparate de uz casnic: frigidere, combine frigorifice, mașini de spălat rufe,
aparate de climatizare etc. Energia electrică este mai puțin folosită pentru încălzire/răcire,
pentru gătit și pentru preparare apă caldă; etichetarea aparatelor și creșterea prețului energiei
electrice la consumatorii casnici au favorizat scăderea consumului de energie electrică pe
locuitor.
Sectorul public:
 creștere eficiență și reducere consum în iluminatul public;
 creștere eficiență și reducere consum în instalații de alimentare cu apă;
 creștere eficiență în clădiri publice; sectorul terțiar este al 3-lea mare consumator de
energie electrică din România.
Agricultură:
 creșterea eficienței și utilizării biocarburanților;
 dezvoltarea de culturi energetice pentru producere de bio-combustibili și energie
electrică și energie termică prin cogenerare;
 creșterea eficienței energetice în sectorul irigațiilor.
Măsuri stabilite pentru eficiența energetică se aplică in domeniile:

3
  resurse primare de energie (cărbune: lignit + huilă, țiței/petrol, gaze naturale,
hidroenergie, energia nucleară, hidroenergia, surse regenerabile etc.);
 producție de energie (electrică & termică),
 distribuție de energie (electrică & termică),
 furnizare de energie (electrică & termică),
 transport de energie (electrică & termică) și
 consumatori finali de energie (electrică & termică).

4. Certificatul de performanță energetică.....

.................................................................................................................................................

Documentare din:
Planul Național de Acțiune pentru Eficiența Energetică – PNAEE IV prevede
măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.
Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică transpune în legislația națională
cerințele Uniunii Europene prevăzute în Directiva 27/2012/UE privind eficiența energetică;
legea stabilește cadrul legislativ pentru dezvoltarea și aplicarea politicii naționale de eficiență
energetică, în vederea atingerii obiectivului național de creștere a eficienței energetice.

Transpunerea legislației UE oferă cadrul legislativ și mecanisme de finanțare specifice privind

eficiența energetică
România trebuie să respecte angajamentele naționale și europene pentru a atinge obiectivul
de:
 scăderea cu 20% a consumului de energie - îmbunătățirea eficienței energetice,
 aportul surselor regenerabile de energie 20% - prin promovarea surselor regenerabile
de energie (eoliană, solară, hidroenergia, biomasa etc.);
 scăderea cu 20% a emisiilor de CO2 - reducere emisii de gaze cu efect de seră (GES).

Obiective privind eficiența energetică pentru anul 2020

Strategia Europa 2020 - obiective naționale:
1. emisii de gaze cu efect de seră: cu 20% mai mici față de anul 1990;
2. creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de
energie cu 24%;
3. creșterea eficienței energetice: reducerea cu 19% a consumului de energie
primară, în consumul de energie primară.
Țintele eficienței energetice - obiective 2020
Conform Programului Național de Reformă din România, în acord cu Strategia Europa 2020,
obiectivele naționale privind schimbările climatice și energia sustenabilă sunt:
 emisii de gaze de seră cu 20% mai mici decât în anul 1990;
 creșterea cu 24% a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de
energie;
 creșterea eficienței energetice cu 19%, în consumul de energie primară.
Obiectivul național din România pentru eficiența energetică pentru anul 2020 este de a
economisi 10 Mtep energie primară, ceea ce reprezintă reducerea cu 19% a consumului de
energie primară (52,99 tep) prognozat în modelul Primes 2007 pentru scenariul realist.
Atingerea acestui obiectiv presupune că, în anul 2020, consumul de energie primară va fi
42,99 Mtep, iar consumul total de energie prognozat va fi 30,32 Mtep.
În consumul final energetic, ponderea mare o are consumul de;
 gaze naturale,

4
  energia electrică,
 produsele petroliere;
 cărbune (huilă + lignit).
Marii consumatori de energie (electrică & termică) sunt:
 sectorul casnic,
 sectorul industrie și
 sectorul transporturi.

Cogenerare:
 promovarea cogenerării de înaltă eficiență;
 valorificarea potențialului de cogenerare;
 auditarea energetică a unităților de cogenerare;
 reabilitare & modernizare instalații pentru creștere eficiență și reducere impact asupra
mediului.

De valorificat in lucrare....
Măsuri de eficiență energetică în sectorul rezidential (de utilizat în lucrare)
1. Inlocuirea aparatului frigorific vechi cu unul nou de clasa A++ si a masinii de spalat
veche cu una clasa A
Un frigider vechi inregistreaza un consum energetic cu pana la 80% mai mare, comparativ cu
unul din clasa A+. Conform unei analize bazate pe mai multe surse din industria de profil,
aparatele frigorifice noi, eficiente energetic (clasa energetica A+ si peste), inregistreaza
economii semnificative fata de aparatele vechi de 5 ani pana la 15 ani.
Ex. Un aparat frigorific vechi de 10 ani are un consum de energie de 560 kWh/an, spre
deosebire de un aparat nou din clasa A+, care inregistreaza un consum de numai 255 kWh/an.
In ceea ce priveste consumul de energie pe durata de viata, un aparat nou din clasa A+
inregistreaza o economie de 2.475 kWh, ceea ce reprezinta o economie a costurilor pe durata
de viata de 1.342 lei. Prin alegerea unui aparat frigorific de clasa A++ în locul unuia de clasă
B se obţine o economie anuală de energie de până la 241 kWh/an.
Alegerea unei maşini de spălat rufe de uz casnic, de clasa A în locul uneia de clasă C,
conduce la o economie anuală de energie de până la 110 kWh/an.
Ex.: pornind de la clasa energetică A spre clasa de eficienţă G, se constată un consum de
energie scăzut de la o clasă energetică la următoarea în ordine succesivă astfel:
 consum energetic al unui aparat clasa A faţă de cel al unui aparat clasa D este 74%,
reprezentând o economie anuală de 156 kWh/an, consum energetic al unui aparat
clasa B faţă de cel al unui aparat clasa D este 75%, reprezentând o economie anuală
104 kWh/an, consum energetic al unui aparat clasa C faţă de cel al unui aparat clasa D
este 90%, reprezentând o economie anuală de 51 kWh/an.

Majoritatea aparatelor din clasa energetica A+ si A++ justifica inlocuirea stocului existent
dinainte de anul 2000, din punct de vedere al perioadei de recuperare a investitiei. Ponderea
economiilor realizate, dar si diminuarea impactului negativ asupra mediului reprezinta
argumente decisive pentru inlocuirea aparaturii electrocasnice uzate din gospodariile
romanilor.
Costurile de achizitie ale unui aparat electrocasnic nou sunt recuperate prin reducerea
costurilor de exploatare (costul electricitatii, al apei). De exemplu, consumurile energetice ale
aparatelor frigorifice vechi sunt cu 30 - 80% mai mari, in functie de vechimea acestora,

5
comparativ cu consumul echipamentelor din clasa A+. Saltul semnificativ in consum se
inregistreaza dupa o perioada de 5 ani vechime.
Observatie
Datele referitoare la consumurile de energie sunt stabilite pe baza încercărilor efectuate de
producători în condiţii standardizate, ele fiind diferite de la un model la altul, dar se încadreze
în limitele de valori corespunzătoare fiecărei clase energetice. Consumul real de energie
depinde însă de modul de utilizare şi de amplasare a aparatului.

2. Eliminarea consumului de energie electrica in stand-by

Ce sunt pierderile de energie în modul stand-by?
Energia în modul stand-by este energia electrică consumată de aparatele şi echipamentele
electrice când acestea sunt oprite de la comutatorul off sau când nu îşi îndeplinesc funcţiile
pentru care au fost create. Această energie este consumată de echipamentul energetic (cutiile
negre care transforma c.a. in c.c.– uneori denumite „vampiri” ), circuitele şi senzorii necesari
în recepţionarea semnalului de la telecomandă, tastaturi şi ecrane inclusiv diverse lumini,
LED-uri etc. Consumul de energie în modul stand-by este de asemenea datorat circuitelor care
continuă să fie alimentate chiar şi atunci când aparatul este “off”.

Deoarece aceasta energie este consumată de aparate când acestea nu îşi îndeplinesc funcţiile
pentru care au fost create, ea este considerată ca o pierdere de energie. Dar, pentru anumite
aparate, cum ar fi echipamentul de reţea de lucru şi dispozitivele de tipul sistemelor de
alarmă, un anumit consum de energie, chiar şi în modul stand-by, este inerent.
De ce sunt importante pierderile de energie în modul stand-by?
In conformitate cu măsurători recente în cca. 1.300 de gospodării din întreaga UE, media
consumului de energie electrică anual în modul stand-by este de 169 kWh pe gospodărie, ceea
ce reprezintă aproximativ 7% din consum de energie anual total pe gospodărie. Consumul de
energie anual în modul stand-by pentru toate gospodăriile din statele membre ale UE
însumează cca. 43 TWh şi este responsabil pentru circa 19 milioane tone de CO 2/an.
Consumul anual de energie în modul stand-by al tuturor aparatelor de birou folosite în ţările
membre UE este estimat la 9 TWh. Oricum, consumul de energie în modul stand-by este
responsabil pentru circa 1% din emisiile globale de CO2.
Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, până în anul 2030, 15% din consumul total
de energie electrică al aparatelor din Europa ar putea fi în modul stand-by.
Cum se pot identifica produsele care consumă energie în modul stand-by? Aproape orice
produs alimentat din exterior cu energie electrică, care are telecomandă, ecran (inclusiv un
LED), sau acumulatori va consuma în continuu energie. Uneori nu este niciun semn evident
de consum continuu de energie electrică şi, pentru siguranţă trebuie să se măsoare.
Cum pot reduce consumul de energie în modul stand-by în gospodăria mea?
Daca nu folosiți în mod frecvent un aparat, scoateţi-l din priza. Utilizați un prelungitor de
comutare pentru grupuri de calculatoare sau aparate video. Astfel puteți anula orice consum
dintr-o singură mișcare sau instalați un sistem automat de oprire a alimentarii, cum ar fi
“Auto-Power Off Plug”, din care, în Danemarca, au fost deja instalate peste 1 milion bucăți.
Ponderea economiei de energie electrica obtinuta prin eliminarea consumului in stand-by:
 iluminat 17%;
 frigider 20%;
 televizor 7%;
 calculator 5%;
 masina spalat 11%;
 Hi-fi stereo 2%;
 aspirator 1%;

6
  uscator par 2%;
 fier de calcat 14%;
 cuptor cu microunde 14%:
 economie 7%.

Când cumpărați, căutați produse cu consum de energie în modul stand-by redus. Produse au
un consum de energie în modul stand-by redus și sunt interconectate folosind HDMI (High
Definition Multimedia Interface), cabluri de conexiune digitală care transportă date audio şi
video în format digital. La ultima generație de echipamente, aceste cabluri asigură şi controlul
modului stand-by al produselor interconectate. Acest tip de interconectare a echipamentelor
cu HDMI şi CEC oferă cel mai scăzut consum de energie în modul stand-by pentru
echipamente conectate automat. Astfel, dacă aparatul TV este în modul stand-by, HDMI-CEC
trece în stand-by în mod automat şi DVD player-ul, DVD recorder-ul, Set Top Box și
amplificatorul de sunet, cu excepția situației în care nu a fost altfel programat.
Închiriați/cumpărați un wattmetru ieftin, măsurați consumurile de energie al aparatele din casă
când sunt în modul stand-by și închideți de la butonul „off” toate aparatele cu cele mai mari
consumuri, ceea ce face posibilă recuperarea costului aparatului sau al închirierii lui.
Cafetierele și Express-oarele au pierderi de energie uriașe în modul standby, de obicei în jur
de 60 kWh/an. În mod special, după utilizare, mașina de spălat, mașina de spălat vase și
uscătorul să fie în modul off, cu ușa de încărcare închisă - moduri atinse în mod automat la
sfârșitul unui ciclu. Cu o ușă de încărcare lăsată deschisă, se poate consuma adesea mai mulți
Wați decât în modul off selectat. Aparatul pentru cafea să fie, cu adevarat, "off " când nu se
foloseștge (aparatele pentru cafea bune au funcţia “auto-off”).

Recomandare principală: televizoare și aparate audio-video, echipamente IT, când nu se

folosesc, se închid de la butonul „off” consolele de jocuri, echipamentele de muzică, VCR și
DVD cu înregistrare. Chiar în modul stand-by, acestea pot consuma energie (instalații vechi
de muzica si VCR singure până la 100 kWh/an). Consolele de jocuri consumă la fel de multă
energie când sunt in stand-by ca și atunci când jucați.
Alte recomandări
Închideți monitorul daca nu îl folosiți un timp îndelungat. Închiderea/deschiderea monitorului
de câteva ori pe zi nu îi face rău. Folosiți întrerupătorul de la tabloul de comandă sau, mai
mult, sofisticatele “standby killers”, care pot închide toate perifericele. În cazul “standby
killers” nu se pierde din confort. Instalați caracteristicile de gestionare a energiei. Puteți fixa
caracteristica de gestionare a energiei pentru monitor încât acesta să treacă de la starea
“activă” la “sleep” când nu îl folosiți. Versiunile mai vechi ale Windows (98 & 2000) au
unele probleme la repornirea din modurile “sleep” sau „stand-by”. Pentru a evita aceasta,
înainte de a activa modurile „sleep” sau „stand-by”, trebuie să vă asigurați ca ați salvat toate
documentele deschise. Când achiziționați un computer personal nou, alegeți un laptop și veți
economisi 80% din energie.
Dezavantaje: un laptop are o putere mai mica de procesare; dacă îl folosiți timp îndelungat,
pentru confortul ochilor si degetelor este necesară o stație de legare cu tastatură externă,
mouse și monitor cu ecran plat. Alegeți computere cu eticheta Energy Star. Pe durata de viață
a computerului, puteți reduce factura de energie, alegând un produs cu eticheta Energy Star.

3. Înlocuirea tuturor lămpilor incandescente cu LED

Instalaţiile de iluminat trebuie astfel proiectate încât să asigure o ambianţă cât mai
confortabilă cu consumuri energetice minime. Iluminatul este destinat să promoveze
performanţa şi confortul vizual, cu considerarea eficienţei energetice şi a costului cu care se
împlinesc aceste cerinţe.

7
17% din factura la energia electrică reprezintă consumul realizat de iluminarea cu becuri
clasice; cca. 95% din energia consumată de un bec incandescent este emisă sub formă de
căldură, doar 5% fiind emisă ca lumină vizibilă. De aceea, becurile incandescente sunt
ineficiente si trebuie schimbate cu LED/fluorescente. Becurile fluorescente sunt economice
deoarece consumă de 4-5 ori mai puţină energie şi au viaţa de 7 ori mai lungă. Folosiţi becuri
economice, care au clasa energetică.

Recomandări pentru a consuma eficient si responsabil energie electrică:

1. folositi becuri economice care consuma cu aprox. 60% mai putin decat cele vechi.
Chiar daca sunt mai scumpe decat cele traditionale, pretul de achizitionare se va amortiza in
timp, deoarece au durata mai lunga de viata. Becurile economice utilizeaza 1/5 din energia
becurilor tradiţionale si durează de 8 ori mai mult timp, nu se incalzesc si nu exista riscul unui
incendiu;
2. aprindeti lumina atunci cand este nevoie, nu lasati becurile sa lumineze daca nu
sunteti in incapere; 1 bec de 100 W aprins pentru 1 h/zi consumă 36,5 kWh/an;
3. iluminat inteligent: surse de lumina separate pentru diferite parti ale camerei, decat
una singura de o intensitate mai mare;
4. utilizati lampile cu senzor de miscare: amplasate in locuri in care sunt utile, pot scuti
consumatorii de risipa de energie; ex.: in afara casei, un sensor de miscare aprinde lumina
cand este detectata miscare. Cumpără lămpi fluorescente compacte: durează mai mult şi
consumă de 4-5 ori mai puţină energie electrică.
Lămpile fluorescente compacte numite lămpi economice se caracterizează prin:
 consum de energie de 5 ori mai mic decât becul cu incandescenţă,
 durata medie de funcţionare 5 ani, la o funcţionare de 6 ore zilnic,
 lumina caldă, similară luminii naturale conferă un confort vizual sporit,
 prelungeşte intervalul de timp între înlocuirile becurilor ieşite din funcţiune,
 ideale pentru locurile în care lumina rămâne aprinsă timp îndelungat.
Eficacitatea luminoasă: raportul între fluxul luminos emis şi puterea consumată (lm/W).
Ex: lampa cu incandescenţă are eficacitatea luminoasă: 1.360/100=13,6 lm/W;
 lampa fluorescentă compactă: 1.200/21 =57,1 lm/W.
Exemplu: o lampă de clasă energetică B este mai eficientă energetic cu cca. 35% decât una de
clasă energetică D; o lampă fluorescentă compactă de 15 W luminează la fel ca o lampă
clasică de 60 W datorită datorită eficacităţii luminoase superioare. Lămpile fluorescente sunt
de clase A şi B, cele cu halogeni între C şi G, iar cele cu incandescenţă clasice între E şi G.
Inlocuirea unui bec cu incandescenţă cu o lampă fluocompactă conduce la o economie anuală
de energie de 98,6 kWh/an, considerând timpul de funcţionare mediu: 6 ore/zi. Pe durata de
viaţă de 5 ani a lămpii se obţine o economie de cca. 200 RON. Lămpile fluocompacte cu
consum redus, de clase A şi B, sunt mai scumpe, dar mai economice şi al duratei de viaţă.
Prin folosire LED în locul becurilor incandescente se reduce pana la 80% consumul de
energie electrică.
Calitatile speciale ale becurilor LED:
 consum redus de energie;
 durata mare de viată;
 fara materiale toxice - deseuri periculoase;
 stabilitate cromatica;
 nu emite IR (infrarosii) si UV (ultraviolete).
LED-urile pot înlocui becurile incandescente sau pe baza de halogen. LED-urile sunt utilizate
pentru iluminat. Becurile cu LED de calitate luminoasa reprezinta un substitut adecvat.
Investiția într-un bec cu LED este recuperată în cativa ani, prin consum redus de energie
electrică. Economisirea de energie presupune beneficii econmice si ecologice. Un consum
8
scazut de energir electrică reduce costurile si emisiile de dioxid de carbon. Ponderea
economiei de energie electrica prin înlocuirea TV și monitoare cu aparate care folosesc
tehnologie LED:
 iluminat 17%;
 frigider 20%;
 televizor 5%;
 calculator 4%;
 masina spalat 11%;
 Hi-fi stereo 3%;
 aspirator 1%;
 uscator par 2%;
 fier de calcat 14%;
 cuptor cu microunde 17%;
 economie 6%.

Daca becurile incandescente de 40 W sunt inlocuite cu becuri LED de 6W, consumul de

energie si noxele de poluare sunt reduse cu pana la 85%. Un bec LED poate fi utilizat de 10-
25 ori mai mult decat un bec incadescent (in functie de tip LED). In plus, becurile cu LED
necesita mai putina materie prima și materiale periculoase (dex.: mercur).
LED-urile au durata de viata mare: in general de 10 ani, de 2 ori mai mult decat cel mai bun
tip de neon si de 20 de ori mai mult decat un bec cu LED. LED-urile sunt rezistente la vibratii
sau socuri si functioneaza intr-un interval foarte mare de temperatura.

4. Inlocuire TV si monitor calculator vechi cu unele noi ce utilizează tehnologie LED

Pe piata din Romania cine vrea sa isi schimbe vechiul televizor are de ales intre ecrane LCD,
LED și plasmă. LCD-ul si LED-ul utilizeaza, in mare parte, aceeasi tehnologie de afisare a
imaginii, diferenta principala constand in modul de iluminare: CCFL (cold-cathode
fluorescent lamps adica lampi fluorescente sau mai popular neoane), respectiv LED.
LED – avantaje:
 tehnologie mai nouă;
 cel mai mic consum de energie cu cca 25% mai mic față de LCD si 40% față de
plasmă;
 design futurist si dimeniuni reduse atat pentru rama cat si grosimea efectiva a TV;
 luminozitate si contrast usor superioare fata de LCD;
 timp de raspuns mai bun fata de LCD;
 durata de viata superioară.
Dezavantaje:
 preț ridicat;
 culori suprasaturate la unele modele, necesita calibrare;
 prezenta blacklight bleeding-ului la majoritatea modelelor;
LCD – avantaj: pret redus si posibilitatea unui bun raport calitate/ diagonala/pret.
Dezavantaje:
 tehnologie usor invechita, nu se mai fabrică;
 contrast si luminozitate ceva mai scazute;
 unghiuri slabe de vizualizare;
 blacklight bleeding pronuntat la unele modele;
 consum mai mare de curent fata de LED, cca 25% mai mic.
Plasma – avantaje:
 cel mai bun timp de raspuns;
9
  culori naturale;
 nivel de contrast superior si negru uniform;
 preturi mai bune decat in cazul LED;
 unghiuri superioare de vizualizare.
Dezavantaje:
 cel mai mare consum de energie;
 emana cea mai multa caldură;
 sunt disponibile doar in variante de la 40 inch și mai mult;
 luminozitate scazută;
 design, dimensiuni si greutate mai mari decat in cazul LED;
 perioada de viata usor mai redusă.
Monitoarele cu LED sunt prietenoase cu mediul și reprezintă un exemplu de economisire de
energie. Sunt eficiente din punct de vedere energetic, utilizând cu 30-50% mai puţină energie
decât monitoarele convenţionale; monitoarele cu LED nu conţin mercur, halogen sau grafit.
Recomandări: model LED - folosește mai puţină energie decât cele cu aceleaşi dimensiuni în
variante cu plasmă sau LCD; acesta consumă cu 25% mai putina energie electrica decat
ecranele LCD conventionale cu lumină de fundal CCFl (lămpi fluorescente cu catod rece) și
cu 40% mai putin decât televizore cu plasmă.
Televizor cu “digital receiver” încorporat economisește energia folosită pentru boxele externe.
Repartiția economiei de energie electrică prin măsuri de eficiență energetică implementate:
 iluminat: 13%,
 frigider: 11%,
 televizor: 5%,
 calculator: 5%,
 masina spălat: 8%,
 Hi-Fi stereo: 2%,
 aspirator: 1%,
 uscator păr: 2%,
 fier de călcat: 14%,
 cuptor cu microunde: 14%,
 economie (în general): 25%.

5. Recomandări generale:
 aparate electrice și electrocasnice cu consum redus de energie
 o mașină de spălat nouă, o imprimantă, un telefon mobil etc. - modelul cu consum mic
de energie;
 se amortizează cheltuiala prin reducerea energiei electrice consumate;
 evaluarea consumul de energie electrica din locuință;
 acces la informații tehnice despre aparatele electrocasnice cu consum redus de
energie;
 eticheta Energy Star care să arate consumul de energie ale aparatelor electrocasnice și
electronice;
 respectarea instrucţiunilor de utilizare ale producătorului.

România - stat membru al Uniunii Europene - transpune directivele UE în legislația sa

internă și implementează măsurile de politică energetică stabilite de Comisia Europeană.

Bibliografie

10
Directive UE, regulamente UE, legislație romanească & reglementări ANRE (exemple):
 Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică,
 Directiva 2010/31/EU privind performanţa energetică a clădirilor
 Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
 Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050
 Strategia de dezvoltare teritorială a României
 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă - Orizonturi 2013-20202030, HG
1460/2008
 Legea 121/2014 privind eficienţa energetică;
 Planul Național de Acțiune pentru Eficiența Energetică – PNAEE
 Planul Național de Acțiune pentru Energie Regenerabilă – PNAER

Legislația secundară privind eficiența energetică - emisă de Autoritatea Naționala de

Reglementări în domeniul energiei – ANRE: www.anre.ro
www.opcom.ro
www.focus energetic.ro

11