MESAGERUL ENERGETIC

Buletin informativ al Comitetului National Rom@n al Consiliului Mondial al Energiei

ANUL VII, NR. 65, MARTIE 2007

DIN SUMAR:
EDITORIAL
Politici pentru o Europa dependenta 2
Policies for a dependent Europe

POLITICI ENERGETICE / ENERGY POLICIES

Comunicatul Comisiei catre Consiliul Europei si 4
Parlamentul European: Politica energetica pentru Europa
Communication from the Commission to the European Council
and the European Parliament:”An Energy Policy for Europe”

Solidaritatea intre statele membre UE si siguranta 9

alimentarii cu petrol, gaze si energie electrica
Solidarity between Member States and security of
supply for oil, gas and electricity

Plan European strategic pentru o tehnologie energetica 12

An European Strategic Energy Technology Plan

Spre un acord global privind schimbarea climatului 16

Towards a global agreement on tackling climate change

Modernizarea grupurilor energetice de mare putere in 18

conditiile respectarii normelor europene de protectia mediului
Modernizing of large generation units in the view of
European environmental regulations

Romania a optat pentru utilizarea Operatorului de Piata 23

Unic si Specializat pentru tranzactionarea energiei
electrice inca din anul 2000
Romania choose to use the Unique and Dedicated Power
Market Operator for electricity transactions even since 2000
De ce OPCOM si nu BRM ? 24
Why OPCOM instead the Romanian Commodities Exchange?
DIN ENERGETICA UE / ENERGY IN EU
Promovarea constientizarii economisirii energiei 25
in estul Irlandei
Promoting energy awareness in the east of Ireland
DIN ACTIVITATEA CME / WEC ACTIVITY
Informatii preluate din World Energy Fax 26
Information from World Energy Fax
INFO - POLITICI ENERGETICE PROMOVATE
DE MEMBRII CNR-CME / ENERGY POLICIES
PROMOTED BY WEC/RNC MEMBERS
Call Center ELECTRICA - un serviciu complex pentru clienti 27
Call Center ELECTRICA - a complex service for customers
DIN ACTIVITATEA CNR-CME / WEC-RNC ACTIVITY
Masa Rotunda cu tema: 28
Performanta centralelor electrice, 14 martie 2007,
Palatul Parlamentului, Sala “Drepturile omului”
Round Table: Performance of Generating Plant, 14 March 2007,
Parliament House, “Human Rights” Hall
 MESAGERUL ENERGETIC
Editorial
Politici pentru o Europă dependentă
Loyola de Palacio, ex-Vice-Preþedinte al Comisiei Europene, ex-Comisar pentru
Transport þi Energie
În această lucrare aþ dori să privesc
înainte într-un viitor în care toate
opţiunile energetice joacă un rol
important þi durabil în economia
Europei þi în care noi, consumatorii
din Europa, să avem o mai bună înţe-
legere a energiei pe care o utilizăm.
Voi lua în considerare importanţa pe
care o are diversitatea balanţei eco-
nomice de combustibili, durabilitatea
politicilor noastre energetice þi diplo-
maţia, sau dimensiunea internaţio-
nală a politicii energetice a UE, pentru
viitorului energetic al Europei.
Diversitatea balanţei energe-
tice de combustibili
Cartea Verde “Spre o strategie
europeană pentru securitatea ali-
mentării cu energie”, adoptată de
Comisia Europeană în luna noiem-
brie 2000, a deschis o largă dezba-
tere privind opţiunile energetice
din Europa. Au fost abordate pro-
blemele reale care trebuie să stea
la baza alegerii raţionale a politici-
lor energetice. În acest context, au
fost abordate subiecte dificile, de
exemplu dependenţa noastră cres-
cândă de importurile energetice,
locul sectorului nuclear, evoluţia în
transporturi þi încălzirea globală.
În plan practic, Uniunea Europeană
are opţiuni limitate, foarte puţine pe
partea de alimentare cu energie þi
mai multe pe partea de cerere.
Dependenţa energetică externă ar
putea ajunge la 70% din necesar
până în anul 2020. În privinţa petro-
lului, dependenţa noastră ar putea
ajunge la 90 % iar în privinţa gazelor
naturale de 60 %. Referitor la energia
nucleară, din păcate Europa duce
lipsă de uraniu natural la preţ compe-
titiv, dar acest lucru poate fi depăþit
prin utilizarea unor tehnologii noi. În
plus, UE s-a angajat să respecte
Protocolul de la Kyoto.
Sectorul de transport reprezintă
2 martie 2007
32 % din consumul de energie, în
principal de petrol, þi 28 % din
emisiile totale de CO2. Comisia
þi-a stabilit un număr de priorităţi:
De a creþte diversitatea energe-
tică. Comisia a făcut propuneri
pentru a fi promovate anumite
surse regenerabile de energie,
ca de ex. bio-combustibilii, prin
stabilirea unui ambitios obiectiv
de 20 % din consumul total de
combustibili, până în anul 2020.
De a face transportul pe calea
ferată mai competitiv, sporind
ponderea acestuia comparativ
cu transportul rutier;
Să stabilească taxe de autostradă
pe autostrăzile din Europa pentru
vehiculele grele de serviciu;
Să finalizeze reţeaua Trans-Euro-
peană de transport þi în special infra-
structura pentru intermodalitate.
Pentru sporirea diversităţii balanţei
economice de combustibili trebuie
luate încă de pe acum decizii difi-
cile referitoare la producerea de
energie electrica: Investiţii în
tehnologii noi – retinerea carbonu-
lui, concepte noi de reactoare
nucleare, pe bază de fisiune þi de
fuziune nucleară, þi tehnologiile pe
bază de surse regenerabile; crea-
rea de noi infrastructuri; dez-
voltarea de combustibili pentru
viitor; þi furnizarea informaţiilor
cerute de consumatori, care să-i
ajute să ia cele mai adecvate
decizii în materie de energie.
Însă, după menţionarea rolului
surselor regenerabile de energie în
cadrul balanţei economice de com-
bustibili, trebuie recunoscut þi fap-
tul că energia din surse regenera-
bile oferă un potenţial limitat. În
afara cazului în care ar fi între-
prinse acţiuni noi cu rol decisiv, e
foarte probabil ca energia electrică
din surse regenerabile să nu poată
depăþi, până în anul 2010, ţinta de
21 % pe care Comisia Europeană a
stabilit-o în urmă cu trei ani. Dar
există deja de astăzi o tehnică de
producere a energiei electrice cu
emisii de bioxid de carbon aproape
nule: energia nucleară!
Decizia Finlandei de a construi o nouă
centrală nucleară arată că energia
nucleară rămâne o opţiune energe-
tică foarte atrăgătoare dacă este
administrată adecvat. Din toate aces-
te raţiuni, cred că opţiunea nucleară
trebuie să rămână deschisă pentru
siguranţa alimentării cu energie þi
pentru îndeplinirea obiectivelor pe
care ni le-am propus pentru evitarea
schimbărilor climatice.
Durabilitatea politicilor ener-
getice
Tabloul energetic al Europei va fi
configurat permanent prin decizii
luate la zi – nu numai de către fac-
torii politici þi din industrie, dar þi
de către consumatorii individuali.
Cât de durabile sunt aceste decizii?
Una dintre temele mandatului meu
de Comisar pentru Energie þi
Transport a fost imperativul de a
reduce pierderile de energie þi de a
stimula eficienţa energetică.
Am propus recent o nouă ţintă pentru
eficienţa energetică în cadrul Uniunii
Europene – statele membre să se
străduiască să economisească cu cel
puţin un procent mai multă energie în
fiecare an în următorii cinci ani,
printr-o utilizare mai judicioasă a
energiei în clădiri, în sectorul de
transport, precum þi în aplicaţiile din
sectorul casnic. Acest lucru ar putea
avea un impact puternic asupra
cererii de energie din viitor, fiindcă
s-ar putea economisi peste o cincime
din consumul de energie din Europa.
În următorii treizeci de ani, este posi-
bil să apară noi tehnologii þi dez-
voltări socio-economice care ar putea
contribui la reducerea substanţială a

consumului de energie. Dar numai
existenţa singură a unor tehnologii
sau soluţii practice nu constituie o
garanţie suficientă că va fi aleasă
soluţia cea mai durabilă.
Noi toţi avem datoria de a încuraja
deciziile pentru o dezvoltare ener-
getică durabilă: politicienii trebuie
să transmită mesajele corecte, pie-
ţele trebuie să identifice oportuni-
tăţile, iar consumatorii să se adap-
teze rapid la aceste oportunităţi.
Opţiunea nucleară face parte din
acest tablou mai larg. O balanţă
energetică durabilă va include o
energie nucleară sigură þi curată.
Studii efectuate în mod repetat au
evidenţiat faptul că opinia publică
ar fi mult mai receptivă faţă de
energia nucleară dacă ar fi con-
vinsă că este asigurat un nivel
înalt de siguranţă a acesteia þi
că se poate găsi o soluţie per-
manentă pentru administrarea
reziduurilor radioactive. Este
profund regretabil faptul că Statele
Membre nu au adoptat cele două
propuneri de directive cunoscute
sub numele de “Pachetul Nuclear”.
Legislaţia în cadrul Tratatului Euratom
va asigura menţinerea unui anumit
nivel al siguranţei nucleare în cadrul
Uniunii Europene lărgite, þi va men-
ţine opţiunea nucleară. Să sperăm că
va fi posibil curând ca Uniunea
Europeană să fie înzestrată cu o leg-
islaţie în domeniul siguranţei nucleare
þi a administrării reziduurilor radioac-
tive. Aceasta ar transmite un semnal
puternic despre faptul că UE tratează
cu seriozitate chestiunea siguranţei
nucleare þi că a constituit un cadru
riguros pentru a asigura acest lucru.
Dimensiunea internaţională a
politicii energetice a UE
Prioritară pentru politica europeana
de alimentare cu energie este
dezvoltarea unui dialog deschis þi
consistent între ţările producătoare
þi cele consumatoare. Acest dialog
trebuie să fie accentuat în con-
textul geopolitic actual iar Comisia
Europeană este parte a acestui
dialog. Uniunea Europeană a des-
chis dialoguri pe teme specifice, de
exemplu cu Rusia. După patru ani
de dialog s-au înregistrat urmă-
toarele rezultate concrete:
Strategiile þi regulile care guver-
nează organizarea pieţelor au
început să fie convergente;
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
MESAGERUL
Investiţiile Uniunii Europene în
Rusia au luat avânt;
Au fost identificate proiecte de
interes comun legate de produc-
ţia þi transportul de energie;
Negocieri în domeniul comerţului
cu materiale nucleare sunt pe
punctul de a începe.
Uniunea Europeană þi Rusia au ela-
borat principiul potrivit căruia, pen-
tru UE dependenţa energetică este
acceptabilă numai dacă Rusia
garantează securitatea þi siguranţa
infrastructurii sale þi se angajează
să asigure furnizări regulate pre-
cum þi protejarea investiţiilor.
Potrivit estimărilor, Uniunea
Europeană va fi tot mai mult
dependentă de energia din Rusia,
Rusia este astăzi cel mai important
furnizor de petrol þi gaze naturale,
contribuind cu 20 % la consumul
total al UE. Rusia are o importanţă
vitală pentru creþterea economică
pe termen lung, pe fondul menţi-
nerii tensiunilor din Orientul
Mijlociu. În plus, până la 60 % din
consumul de gaze naturale vor fi
importate din Rusia până în anul
2030.
Pieţele de energie sunt deja cu
adevărat globale þi acest lucru se
va accentua în anii ce vin, pe
măsură ce resursele interne de
petrol þi de gaze naturale ale
Europei se vor diminua, cererea din
partea ţărilor în curs de dezvoltare
va creþte þi se va instala competi-
ţia pentru resursele disponibile.
Pe lângă construirea relaţiilor cu
Rusia, este important ca Uniunea
Europeană să dezvolte relaţii în
domeniul energetic þi cu alte regiuni
furnizoare importante, cum sunt cele
din zona Mării Mediterane þi din
Orientul Mijlociu þi cu ţări ca Algeria þi
Iranul - al doilea producător de gaze
naturale din lume – precum þi cu ţări
de tranzit cum sunt Turcia þi Ucraina.
Securitatea energetică viitoare a UE
va depinde de asemenea þi de men-
ţinerea unui dialog strâns cu alţi con-
sumatori importanţi de energie, în
special cu SUA, China þi Japonia. Este
în interesul tuturor ca SUA þi China să
dezvolte politici de economisire a
energiei, iar recentele turbulenţe de
pe pieţele de petrol confirmă temeri
exprimate anterior. Creþterea cererii
de energie din partea acestor ţări
joacă un rol important în presiunile
care se exercită la ora actuală asupra
preţului petrolului.
ANUL
ENERGETIC
VI, NR. 59
Comisia Europeană va stabili o
modalitate de a ţine sub observaţie þi
de a evalua evoluţia pieţelor þi a
preţurilor. Crizele de pe pieţe arată că
sistemul actual este nesatisfăcător.
Este importantă dezvoltarea dialo-
gului între producători þi consuma-
tori, dar este necesar de asemenea
să existe un răspuns coordonat din
partea tuturor statelor membre, într-
un cadru de solidaritate.
Nu trebuie uitat că dacă Uniunea
Europeană se va confrunta cu
asemenea crize, fapt care este tot
mai mult caracterizat de o manipu-
lare speculativă, UE nu este dotată cu
mijloacele necesare pentru un răs-
puns coordonat din partea tuturor
statelor membre. Am convingerea că
UE va trebui să revină la a discuta o
mai bună coordonare a rezervelor
sale de petrol, pe lângă activitatea
foarte bună desfăþurată de Agenţia
Internaţională pentru Energie (IEA).
Trebuie să mergem în această
direcţie pentru că UE este acum
o piaţă de energie complet integrată,
în timp ce IEA este o organizaţie
inter-guvernamentală care reuneþte
26 de ţări (ca Statele Unite, Japonia
þi Coreea) cu interese din ce în ce
mai puţin omogene. În consecinţă se
pune întrebarea dacă nu cumva
Comisia Europeană ar trebui să
reflecteze la o nouă propunere
pentru a asigura un mod de abordare
comun þi interdependent pentru
problemele de securitate a alimentării
cu petrol.
În concluzie, Comisia Europeană þi
alte organisme au dezvoltat sce-
narii care să ne indice cum vor
evolua tendinţele, pornind de la
ipotezele de astăzi. Dar factorii de
decizie de acum au puterea de a
transforma perspectiva energetică
a Europei în următorii 30 de ani
pentru a deveni mai durabilă, mai
variată þi global mai eficientă.
Comisia Europeană a pus deja în
miþcare mecanisme adecvate pen-
tru creþterea eficienţei energetice,
administrarea cererii pentru petro-
lul din import, stimularea utilizării
energiei din surse regenerabile þi
păstrarea deschisă a opţiunii nucle-
are. Succesul nostru se va măsura
prin eforturile depuse de statele
membre, de industria din Europa þi
de consumatorii individuali. Mai
avem de parcurs un drum lung, dar
suntem pe calea cea bună.
martie 2007 3
 MESAGERUL ENERGETIC
Politici energetice
COMUNICATUL COMISIEI CATRE CONSILIUL EUROPEI SI
PARLAMENTUL EUROPEAN:
“POLITICA ENERGETICA PENTRU EUROPA”
“”Pentru a se indeplini aceste scopuri, ministrii au convenit asupra urmatoarelor obiective: …mai multa energie
la un pret mai mic pentru economiile Europene …”
SOLICITARI
Energia este fundamentala pentru
existenta Europei. Insa zilele
energiei ieftine s-au incheiat pen-
tru Europa. Toti membrii UE se
confrunta cu problemele ridicate de
schimbarile climaterice, dependen-
ta tot mai mare de import si pre-
turile tot mai mari ale energiei. Mai
mult de atit, interdependenta sta-
telor membre UE atit in domeniul
energetic cit si in multe alte do-
menii, este tot mai mare - o pana
de curent dintr-o tara are efecte
imediate in alte tari.
Europa trebuie sa actioneze
acum, la unison, pentru a pro-
duce energie durabila, sigura si
competitiva. In acest scop, UE se va
intoarce la origini. In 1952 odata cu
Coal and Steel Treaty (Tratatul car-
bunelui si otelului) si in 1957 cu
Euratom Treaty (Tratatul Euroatom),
statele membre fondatoare au inteles
necesitatea unei abordari comune a
problemei energetice. De atunci,
pietele de energie si consideratiile
geopolitice s-au schimbat dramatic.
Insa, necesitatea ca UE sa actioneze
este mai accentuata ca niciodata.
Fara aceasta, obiectivele UE in alte
domenii, printre care Lisbon Strategy
for growth and jobs (Strategia de la
Lisabona pentru crestere si locuri de
munca) si Millennium Development
Goals (Tintele de dezvoltare ale mile-
niului), vor fi mai greu de atins. Noua
Politica energetica Europeana trebuie
sa fie ambitioasa, competitiva, pe
termen lung si in folosul tuturor
europenilor.
1 Sursa: Agentia Europeana pentru mediu. Alte date provin de la Comisia Europeana daca nu se specifica altfel
2 World Energy Outlook 2006 (IEA)
4 martie 2007
Declaratia de la Messina, 1955
Durabilitate
Energia este cauza a 80% din emisi-
ile de gaze cu efect de sera (GES)
din UE1; este cauza schimbarilor cli-
materice si a in mare masura a polu-
arii aerului. UE se obliga sa
rezolve acest lucru – reducind
nivelele UE si globale de emisii
de gaze la un nivel care va limita
cresterea temperaturii globale la
2°C comparativ cu nivelele pre-
industriale. Totusi, politicile actuale
energetice si de transport indica
cresterea emisiilor de CO2 ale UE cu
cca 5% pina in 2030 iar a emisiilor
globale cu 55%. Politicile energetice
din prezent ale UE nu sint durabile.
Siguranta alimentarii
Europa depinde tot mai mult de
hidrocarburile importate. Cu un
scenariu “business as usual”
dependenta UE de import in dome-
niul energetic va creste de la 50%
din totalul de consum de energie
azi la 65% in 2030. Se prefi-
gureaza ca dependenta de impor-
turile de gaze sa creasca de la
57% la 84% pina in 2030, iar cele
de petrol de la 82% la 93%.
Acest lucru implica riscuri politice si
economice. Presiunea asupra re-
surselor energetice mondiale este
intensa. International Energy
Agency (IEA) preconizeaza o cres-
tere cu 41% a cererii mondiale de
petrol pina in 2030. Nu se stie cum
va tine pasul oferta cu aceasta
cerere: IEA a atentionat in memo-
riul sau World Energy Outlook
(Perspectiva mondiala energetica)
din 2006: “capacitatea si vointa
producatorilor importanti de petrol
si gaz sa mareasca investitiile pen-
tru a satisface cererea globala sint
deosebit de nesigure” 2. Creste
riscul scaderii furniturii.
In plus, inca nu sint elaborate
mecanismele pentru a asigura soli-
daritatea intre Statele membre in
eventualitatea unei crize energe-
tice si multe State membre depind
mult sau total de un singur furnizor
de gaze.
In acelasi timp, cererea UE de elec-
tricitate este, intr-un scenariu “busi-
ness as usual”, in crestere cu cca
1.5% pe an. Chiar si cu o politica efi-
cienta pentru eficientizarea energiei,
in urmatorii 25 de ani va trebui sa se
faca investitii doar pentru o gene-
ratie in valoare de 900 miliarde.
Caracterul previzibil si eficienta
pietelor interne de gaze si electrici-
tate sunt esentiale pentru a se face
investitii pe terment lung iar pentru
utilizatori preturile sa fie concuren-
tiale. Acestea nu sint inca reale.
Concurenta
UE este tot mai expusa efectelor
variabilitatii si cresterii preturilor
pe pietele internationale de energie
si consecintelor concentrarii pro-
gresive a rezervelor de hidrocar-
buri in citeva miini. Efectele posi-
bile sint semnificative:daca, de
exemplu, pretul petrolului va creste
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

la 100 $/barilul in 2030, nota de
plata pentru importul total de
energie a UE-27 va creste cu cca
170 miliarde de €, adica o crestere
annuala cu 350 € pentru fiecare
cetatean3 UE. Foarte putin din
acest transfer de valori va duce la
cresterea locurilor de munca in UE.
Daca se elaboreaza o politica si un
cadru legislativ corecte, Piata Inter-
na de Energie poate stimula preturi
corecte si concurentiale pentru
energie si economisirea de energie,
precum si investitii mai mari. Insa ,
toate aceste conditii nu exista inca.
In felul acesta, cetatenii UE si econo-
mia UE nu pot beneficia din plin de
liberalizarea energiei. Se impune un
orizont temporal mai indepartat in
zona constringerilor de carbon pen-
tru a promova investitiile necesare in
sectorul electricitate.
Intensificarea investitiilor, mai ales
in eficienta energiei si a energiei
regenerabile va crea locuri de
munca, promovind inovatia si
economia bazata pe cunoastere in
UE. Uniunea Europeana este deja
conducatorul mondial in domeniul
tehnologiilor regenerabile, cu o cifra
de afaceri de 20 de miliarde de € si
cu un numar de 300 000 de anga-
jati4. Are potentialul sa conduca
piata mondiala in dezvoltare rapida
a tehnologiilor pentru energie cu
carbon scazut. De exemplu, in
domeniul energiei eoliene, compa-
niile UE detin 60% din piata mondi-
ala. Hotarirea Europei de a conduce
lupta mondiala impotriva schimba-
rilor climaterice ne ofera ocazia de a
propulsa agenda mondiala de cer-
cetari. Trebuie retinute toate optiu-
nile pentru a se asigura dezvoltarea
tehnologiilor pe cale de elaborare.
In acelasi timp, trebuie sa se tina
cont de dimensiunea sociala a
politicii energetice Europene pe
parcursul tuturor etapelor de pro-
iectare si implementare a masurilor
3 Rata de schimb a dolarului 1.25 $ per € si comparativ cu pretul petrolului de 60 $ (valori actale) in 2030.
4 European Renewable Energy Council “Renewable Energy Targets for Europe: 20% by 2020” - Consiliul European pentru
energii regenerabile - Tinte ale energiilor regenerabile pentru Europa
5 A European Strategy for Sustainable, Competitive and Secure Energy - COM(2006) 105, 8.3.2006; Commission Staff
Working document, Summary report on the analysis of the debate on the green paper “A European Strategy for Sustainable,
Competitive and Secure Energy” - SEC(2006) 1500
6 Comunicatul Comisiei catre Consiliul si Parlamentul European - COM(2007) 2.
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
MESAGERUL ENERGETIC
individuale. In vreme ce, pe ter-
men lung, aceasta politica va con-
tribui la dezvoltare si locuri de
munca in Europa, ea poate avea un
impact semnificativ asupra unor
produse comercializate pe plan
international si processe in special
in zona industriilor energofage.
UN OBIECTIV STRATEGIC PEN-
TRU POLITICA ENERGETICA
EUROPEANA
Punctul de plecared pentru o poli-
tica energetica Europeana este
tridimensional: combaterea schim-
barilor climaterice, limitarea vul-
nerabilitatii externe a UE de a im-
porta hidrocarburi, si promovarea
dezvoltarii si a locurilor de munca,
asigurind astfel consumatorilor o
energie sigura si disponibila.
In lumina numeroaselor opinii pri-
mite in timpul perioadei de consul-
tari asupra Green Paper5, in aceasta
Examinare Strategica a Energiei,
Comisia propune ca Politica ener-
getica Europeana sa se sprijine pe:
• un obiectiv UE in negocierile
internationale de reducere cu 30%
a emisiilor GES de catre tarile dez-
voltate in 2020 comparativ cu
1990. In plus, emisiile GES glo-
bale din 2050 trebuie reduse cu
pina la 50% comparativ cu 1990,
insemnind reduceri in tarile indus-
trializate de 60-80% in 2050;
• un angajament UE de a realiza,
acum, oricum, o reducere cu cel
putin 20% a emisiilor GES in 2020
comparativ cu 1990.
Acestea constituie partea centrala
a Comunicatului Comisiei “Limita-
rea Schimbarilor Climaterice la
2°C – Optiuni de Politici pentru UE
si Lumea in 2020 si peste “6.
Indeplinirea angajamentului UE de
a actiona acum asupra GES trebuie
sa fie in centrul noii Politici ener-
getice Europene, din trei motive :
(i) emisiile de CO2 din energie con-
stituie 80 % din emisiile de GES ale
UE, reducerea emisiilor inseamna
utilizarea de mai putina energie si
folosirea de mai multa energie eco-
logica, produsa local, (ii) limitarea
expunerii in crestere a UE la vari-
abilitatea marita a pretului petrolu-
lui si gazelor, si (iii) posibila
realizare a unei pieti energetice UE
mai competitive, stimulind inova-
tia, tehnologa si locurile de munca.
Considerate impreuna, acest obiec-
tiv strategic si masurile concrete,
stabilite mai jos, pentru a-l transfor-
ma in realitate, reprezinta esenta
noii Politici energetice Europene.
PLANUL DE ACTIUNE
Pentru a realiza obiectivul strategic
energetic stabilit mai sus, Europa
trebuie transformata intr-o eco-
nomie cu energie foarte eficienta
si saraca in CO2, catalizatoare a
noii revolutii industriale, accele-
rind trecerea la o dezvoltare pe
baza de carbon redus si, peste un
numar de ani, creascind dramatic
cantitatea de energie locala cu
emisii putine pe care o producem si
o consumam. Provocarea este de a
face aceste lucruri intr-o modali-
tate care maximizeaza posibilele
castiguri de competitivitate pentru
Europa, si limiteaza posibilele cos-
turi.
Masurile existente in domenii ca
electricitatea regenerabila, biocom-
bustibili, eficienta energetica si
Piata energetica interna au dus la
obtinerea de rezultate importante
insa le lipsesc coerenta necesara
pentru obtinerea durabilitatii, sigu-
rantei furniturii si competitivitatii.
Un singur element al politicii nu
ofera toate raspunsurile – trebuie
luate impreuna, ca un tot. Politica
energetica trebuie abordata cu
multe domenii diferite de politica.
De exemplu, cum s-a mentionat
martie 2007 5
 MESAGERUL ENERGETIC
anterior, dimensiunea sociala a politicii ener-
getice Europene trebuie luata in considerare
in toate stadiile de proiectare si imple-
ANRE mentare a masurilor individuale7 si va fi
necesar sa se dezvolte folosirea viitoare a
oceanelor si marilor pentru a promova scop-
NOI ASIGURAM
urile energetice ale UE, dat fiind potentialul
ECHILIBRUL
lor de producere a energiei si de a diversifi-
www.anre.ro ca caile si metodele de transport8. Primul
pas pentru statele membre este de a apro-
ba o viziune strategica si un Plan de actiune
pentru urmatorii trei ani: cu scopul clar de
indreptare catre o alianta internationala de
tari dezvoltate cu scopul, cel putin de a
reduce in 2020, emisiile de GES la nivel
global, cu 30% si la nivel european cu 20%.
Acest lucru se va realiza printr-o atenta
supraveghere si raportare a desfasurarii
www.anrgn.ro evenimentelor, precum si printr-un
schimb eficient de experienta si continua
transparents – printr-o prezentare regu-
lata de catre Comisie a unei Analize
AGENTIA strategice actualizate a energiei.
NATIONALA PENTRU
RESURSE MINERALE Masurile evidentiate mai jos vor plasa UE
- ANRM - in pozitia de a deveni o economie cu
energie saraca in carbon bazata pe
www.namr.ro
cunostinte, si in acelasi timp ii vor spori
siguranta in alimentare si o tot mai mare
contributie la competitivitate.
Piata interna de energie
Pentru a indeplini cele trei cerinte ener-
getice ale Europei, este esentiala o Piata
interna de energie reala:
• Competitivitatea: o piata concuren-
tiala va reduce costurile pentru cetateni
www.arceonline.ro
si companii si va stimula eficienta
energiei si investitiile.
• Durabilitatea: o piata concurentiala
este vitala pentru aplicarea efectiva a
COMISIA NATIONALA
PENTRU CONTROLUL instrumentelor economice, inclusiv meca-
ACTIVITATILOR nismul de comercializare a emisiilor pen-
NUCL EARE tru a se lucra optim. In plus, operatorii
- CNCAN - systemului de transport trebuie sa fie
interesati de promovarea racordurilor prin
producerea regenerabila, micro si de ter-
moficare, stimulind innovatia si incurajind
companiile mai mici si persoanele parti-
www.cncan.ro culare sa se gindeasca la alimentarea
neconventionala.
7 Comunicat despre restructurarea din 31 Martie 2005 - COM(2005) 120.
8 Comunicatul Comisiei intitulat: Catre o viitoare Politica maritima pentru Uniune: O viziune
Europeana despre oceane si mari - COM(2006) 275.
9 Incluzind Directivele pentru deschiderea celei de-a doua piete, Regulamentele pentru
REGIA AUTONOMA PENTRU alinierea standardelor necesare functionarii comertului transfrontalier, precum si Directivele pen-
ACTIVITATI ACTIVITATI NUCLEARE tru siguranta aprovizionarii.
www.raan.ro 10 Comunicatul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu referitor la perspectivele
pentru piata interna de gaz si electricitate - COM(2006) 841.
6 martie 2007
• Siguranta alimentarii: o piata inter-
na de energie, eficienta si competitiva
ofera avantaje majore in privinta siguran-
tei alimentarii si a standardelor inalte ale
serviciului public. Separarea efectiva a
retelelor de partile competitive de elec-
tricitate si gaz stimuleaza puternic com-
paniile sa investeasca intr-o noua infra-
structura, in capacitatea de interco-
nectare si in capacitati noi de productie,
evitindu-se astfel intreruperile de curent
si salturile nedorite ale preturilor. O piata
reala unica promoveaza diversitatea.
CE a adoptat deja o serie de masuri9 pen-
tru a se forma o Piata interna de energie,
cu scopul de a oferi tuturor consumato-
rilor UE, fie ei persoane fizice ori com-
panii, o alegere reala, ocazii de noi afa-
ceri si mai mult comert transfrontalier.
Comunicatul despre Piata interna de elec-
tricitate10 precum si Raportul final despre
Investigarea sectoriala a concurentei
demonstreaza ca actualele reguli si masuri
nu au indeplinit inca aceste obiective.
Exista semnale ca aceasta lipsa de progres
determina Statele Membre sa impuna
plafoane generalizate la preturile de gaze
si electricitate. In functie de nivelul la care
se stabilesc aceste plafoane de preturi si
daca sint generalizate in natura, ele pot
impiedica functionarea Pietei interne de
energie si ascunde semnalele despre pret
ca este nevoie de o noua capacitate, ducand
la subinvestitii si viitoare hopuri de alimen-
tare. In astfel de conditii, ele pot face foarte
grea intrarea pe piata a noilor participanti,
inclusiv a celor care ofera o energie ecolo-
gica.
In lumina numeroaselor date primite in
timpul perioadei de consultari pentru
Green Paper, Comisia considera ca aceas-
ta situatie nu mai poate continua. Acum,
este nevoie sa se ia o serie de masuri
coerente pentru a pune bazele, in trei ani,
a unei Retele Europene de Gaze si
Electricitate si a unei piete europene de
energie cu adevarat competitive.
In acest scop, Comisia a identificat urma-
toarele cerinte:
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

Separarea
Raportul asupra Pietei interne si
Investigarea sectoriala arata peri-
colul aparitiei discriminarii si
abuzului atunci cind companiile
controleaza retelele de energie
precum si productia sau vinzarile,
protejind pietele nationale si
impiedicind concurenta. De aseme-
nea, o astfel de situatie descura-
jeaza companiile integrate vertical
de a investi corespunzator in
retelele lor, deoarece cu cit maresc
capacitatea retelei, cu atit con-
curenta existenta pe “piata lor
nationala” este mai mare si cu atit
pretul de piata este mai mic.
Comisia ia in considerare doua
optiuni pentru a regla aceasta situ-
atie: un Operator de sistem com-
plet independent (unde compania
integrata vertical ramine propri-
etarul activelor retelei si primeste
un venit regulat de la ele, dar nu
raspunde de exploatarea, intreti-
nerea sau dezvoltarea lor) sau se-
pararea dreptului de proprietate
(acolo unde companiile retelelor
sint complet separate de compani-
ile producatoare si furnizoare)12.
Realitatea economica arata ca sepa-
rarea dreptului de proprietate este
cel mai eficient mijloc pentru a
asigura consumatorilor de energie
alegerea si de a incuraja investitiile.
Aceasta deoarece companiile sepa-
rate de retele nu sint influentate de
interese de alimentare/productie
care se suprapun in privinta decizi-
ilor de investitii. De asemenea, se
evita reglementarile supra detaliate
si complexe si sarcinile administra-
tive disproportionate.
Optiunea cu operatorul de sistem
independent va imbunatati status
quo dar va impune reglementari
mai detaliate, prescriptive si
costisitoare si va fi mai putin efi-
cienta in rezolvarea descurajarii de
a investi in retele.
11 Comunicatul Comisiei “Investigare sectoriala conform Articolului 17 din Regulament (EC) Nr 1/2003 despre pietele de
gas si electricite (raport final)” - COM(2006) 851.
12 Aceasta exista deja pentru electricitate in Danemarca, Finlanda, Itala, Olanda, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia,
Spania, Suedia si Regatul Unit iar pentru gaze in Danemarca, Olanda, Portugalia, Romania, Spania, Suedia si Regatul Unit.
TSO separat este de asemenea proprietarul retelei.
13 Asa cum s-a aratat mai sus, aceasta se bazeaza pe abordarea deja folosita in sectorul comunicatiilor electronice si in
legatura cu exceptarile de la accesul tertelor parti la noile infrastructura de gaze si electricitate.
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
MESAGERUL ENERGETIC
In plus, trebuie re-examinate
prevederile referitoare la separarea
activititatilor de distributie – care in
prezent, excepteaza distribuitorii
cu mai putin de 100 000 de clienti
de la majoritatea cerintelor de
separare.
Regulamente eficiente
In primul rind, nivelele de putere si
independenta reglementatorilor de
energie trebuie sa se alinieze pe
baza numitorului comun cel mai
ridicat si nu cel mai coborit din UE.
In al doilea rind, trebuie sa li se
dea nu doar sarcina de a promova
dezvoltarea eficienta a pietei lor
nationale, ci si aceea de a promova
dezvoltarea Pietei interne de
energie.
De asemenea, standardele tehnice
necesare functionarii eficiente a
comertului transfrontalier trebuie
aliniate. Progresul pina in ziua de azi
este mult ramas in urma. Crearea
Grupului European al Reglemen-
tatorilor pentru Electricitate si Gaze
(ERGEG) si a regulamentelor pentru
electricitate si gaze, nu au oferit
forma de conducere necesara.
Majoritatea standardelor tehnice
relevante au ramas diferite in
fiecare stat membru, ingreunind sau
chiar impiedicind deseori comertul
transfrontalier.
Sunt trei variante principale
care trebuie luate in consideratie:
• Dezvoltarea treptata a abor-
darii curente: intarirea colabo-
rarii dintre reglementatorii nation-
ali in mod deosebit, cerind Statelor
membre sa le dea reglementato-
rilor nationali un obiectiv al
Comunitatii, si introducind un
mechanism cu care Comisia va
putea sa analizeze unele decizii ale
reglementatorilor national care
afecteaza Piata interna de
energie .13
• O retea europeana de
reglementatori independenti
(“ERGEG+”): cu acest mecanism,
rolul ERGEG va fi oficializat, si i se
va da sarcina de a structura decizi-
ile obligatorii pentru reglementatori
si participantii importanti pe piata,
ca de exemplu operatorii de retea,
schimburile de putere sau produca-
torii, pe anumite probleme tehnice
precis definite si mecanisme legate
de aspectele transfrontaliere. Va
avea nevoie de implicarea
Comisiei, in unele cazuri, pentru a
se asigura de interesul cuvenit din
partea Comunitatii.
• Un organism nou, unic la
nivelul Comunitatii va fi infiintat.
Principala sa sarcina va fi de a
adopta decizii individuale pentru
piata UE de electricitate si gaze in
legatura cu aspectele regulatorii si
tehnice relevante pentru a pune in
practica comertul transfrontalier14.
Intre separare si reglementare
exista o relatie. Pietele in care
exista mai putin decit separarea
proprietarilor necesita regulamente
mai detaliate, complexe si pre-
scriptive. In astfel de situatii,
Reglementatorii nationali au ne-
voie, in special, de puteri mai mari
si impovaratoare pentru a impiedi-
ca discriminarea. In nici un caz,
insa, Reglementatorii nu pot rezol-
va pe deplin lipsa de stimulente
pentru a investi in retele, fara se-
pararea proprietarilor.
Dintre cele trei variante, Comisia
considera ca prima, dezvoltarea
treptata a abordarii curente, nu va
fi suficienta, mai ales deoarece
progresul va continua sa se bazeze
pe acordul voluntar intre cei 27 de
reglementatori nationali, care de-
seori au interese diferite. Astfel,
abordarea minima susceptibila sa
progreseze rapid si eficient in ali-
nierea aspectelor tehnice pentru
eficientizarea comertului trans-
frontalier este varianta ERGEG+.
martie 2007 7
 MESAGERUL ENERGETIC
Inainte de a lua o decizie oficiala si a o implementa,
Reglementatorii trebuie incurajati sa lucreze mai
indeaproape impreuna, pentru a folosi mai eficient
puterile existente, pe o baza voluntara.
Transparenta
Transparenta este esentiala pentru functionarea adec-
vata a pietei. In prezent, Operatorii sistemului de
transport furnizeaza nivele de informatii diferite, astfel
ca , pe unele piete este mai usor de concurat decit pe
altele, pentru noii intrati. In plus, unii reglementatori
solicita producatorilor mai multa transparenta referitor
la disponibilitatea de productie, ceea ce impiedica
manipularea preturilor. Trebuie sa se stabileasca niste
cerinte minime care sa se respecte de catre toate
companiile UE, similar celor deja adoptate pentru tele-
comunicatii15.
Infrastructura
Planul Prioritar de Interconectare stabileste cinci prioritati:
Sa se identifice, pina in 2013, cea mai semnificativa
infrastructura absenta, si sa se asigure ajutor politic
pan-European pentru a compensa lipsurile;
Numirea a patru coordonatori Europeni care sa
urmareasca patru din cele mai importante proiecte
prioritare: legatura electrica intre Germania, Polonia
si Lituania; conexiunile cu energia eoliana din largul
marii din Europa de nord; interconexiuni electrice
intre Franta si Spania; si conducta Nabucco, care
aduce gaz de la Marea Caspica in Europa centrala;
Sa se cada de acord asupra a maximum 5 ani in
care procedurile de planificare si aprobare trebuie
incheiate pentru proiecte definite ca fiind de “interes
European” in cadrul Instructiunilor pentru energia
trans-Europeana;
Sa se examineze necesitatea maririi finantarii
retelelor de Energie Trans-Europene, in special pen-
tru a simplifica integrarea electricitatii regenerabile
in retea;
Sa se stabileasca un mecanism si o structura
Comunitare noi pentru Operatorii Sistemului de
Transport (TSOs), insarcinati cu planificarea coordo-
nata a retelei.
14 Conform Proiectului de Acord Interinstitutional pentru cadrul de functionare a agentiilor reglementatoare Europene
[COM(2005) 59], un astfel de organism trebuie investit in particular cu sarcina aplicarii standardelor Comunitatii
cazurilor specifice, care include puterea de a adopta decizii individuale care sint legal obligatorii pentru terte parti
(Articolul 4).
15 Directiva 2002/19/EC a Parlamentului si Consiliului European referitoare la accesul comunicatiilor electronice.
16 Comunicat de la Comisie catre Parlamentul si Consiliul European:
8 martie 2007
Siguranta retelei
Pentru a mari fiabilitatea sistemului electric din UE si a se
preveni intreruperile de curent, experienta recenta a
aratat ca in UE sint necesare standarde minime comune
obligatorii pentru siguranta retelelor.Noul mecanism si
structura Comunitare pentru Operatorii Sistemului de
Transport vor mai avea ca sarcina propunerea de stan-
darde minime de securitate. Acestea vor deveni obligatorii
dupa ce vor fi aprobate de reglementatorii de energie.
Producerea adecvata de electricitate si capaci-
tatea corespunzatoare de alimentare cu gaze
In viitorii 25 de ani, Europa va trebui sa investeasca 900
miliarde de € pe o producere noua de electricitate. Gazul
ramine un combustibil ales, dat fiind eficienta sa ridicata,
dar chiar si gazul va avea nevoie de investitii de 150 mil-
iarde de € pentru centralele pe gaz si suplimentar inca
220 miliarde de € pentru infrastructura gazului.
Prioritatea precumpanitoare, in privinta asigurarii de noi
investitii, o reprezinta o Piata Interna de Energie care
functioneaza cum trebuie si lanseaza semnale pentru
investitii corecte. In plus, mai este nevoie de o suprave-
ghere indeaproape a balantei cerere/oferta, pentru a se
identifica un eventual deficit. Acesta va fi un rol cheie pen-
tru noul Birou al Observatorului Energetic.
Energia ca serviciu public
Energia este esentiala pentru fiecare european.
Legislatia Europeana existenta impune deja respec-
tarea Obligatiilor Serviciului Public. Dar, UE trebuie sa
mearga mai departe in incercarea de a solutiona sara-
cia energetica. Comisia va elabora o Carta a clientilor
de energie cu patru tinte cheie:
sprijin in stabilirea schemelor de ajutorare a celor
mai vulnerabili cetateni UE pentru a face fata cres-
terilor preturilor la energie;
marirea nivelului minim de informare disponibil
pentru cetateni pentru a-i ajuta sa aleaga intre
furnizori si optiuni de alimentare;
reducerea birocratiei cand clientii schimba furnizorul; si
protejarea clientilor fata de practicile de vinzari
necinstite.
Planul prioritar de interconectare - COM(2006) 846
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

Solidaritatea intre Statele Membre si siguran-
ta alimentarii cu petrol, gaz si electricitate
Piata interna de energie mareste
interdependenta Statelor membre in
alimentarea cu energie atit pentru
electricitate cit si pentru gaze. Chiar
cind se vizeaza eficienta energetica si
sursele regenerabile, petrolul si gazele
vor continua sa acopere mai mult de
jumatate din cerintele energetice ale UE,
cu o dependenta mare de import la
ambele sectoare (peste 90 % pentru
petrol si cca 80% pentru gaze in 2030).
Producerea electricitatii va depinde serios
de gaze. Fara a se face un pas inainte
semnificativ in domeniul tehnologic,
petrolul va continua sa domine trans-
portul. Deci, siguranta alimentarii cu
acesti combustibili va continua sa fie pre-
cumpanitoare pentru economia UE.
UE este in relatii energetice eficiente cu
furnizorii traditionali de gaze din interi-
orul Zonei Economice Europene (EEA), in
special Norvegia si in afara, Rusia si
Algeria. UE este increzatoare ca aceste
relatii se vor intari in viitor. Totusi, este
important pentru UE sa promoveze diver-
sitatea in privinta sursei, furnizorului,
caile si metodele de transport. In plus,
trebuie sa se introduca mecanisme efi-
ciente pentru a se asigura solidaritate
intre Statele Membre in cazul unei crize
energetice. Acest lucru este deosebit de
important deoarece un numar de State
Membre depind mult sau complet de un
singur furnizor de gaze.
Siguranta energetica va fi promovata in
diferite moduri:
Sunt necesare masuri care sa ajute
Statele Membre, dependente in mod
covirsitor de un furnizor de gaze, sa
diversifice. Comisia va supraveghea
implementarea Directivei sigurantei
gazelor17 recent transpusa si va eva-
lua eficienta sa. Trebuie sa se ela-
boreze proiecte pentru aducerea de
gaze din regiuni noi, sa se infiinteze
noi centre de gaze in Europa centrala
si tarile Baltice, pentru a folosi mai
bine posibilitatile de depozitare strate-
gica, si de a inlesni construirea de ter-
minale noi pentru gazele naturale
lichide. De asemenea trebuie exami-
17 Directiva 2004/67/EC Parlamentului si Consiliului Europeana din 26 aprilie 2004 referitoare
la masuri de salvagardare a sigurantei alimentarii cu petrol si gaze (OJ L 127, 29.4.2004, p. 92).
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
MESAGERUL ENERGETIC
nate si caile de intarire a mecanis-
melor existente pentru solidaritatea in
momentele de criza ca de exemplu We lead the power !
Energy Correspondents Network si Gas www.transelectrica.ro
Coordination Group. In plus, stocurile
strategice de gaze vor contribui la sig-
uranta alimentarii cu gaze. Noile
investitii considerabile pentru depozite
noi si capacitatea conductelor, ce vor fi
necesare pentru un grad mai mare de
siguranta, vor trebui puse in balanta sursa ta de energi e
www.electrica.ro
cu costurile pe care le vor implica pen-
tru consumatori.
Mecanismul UE al stocurilor strategice
de petrol, co-ordonat in mod eficient
cu stocurile altor tari OECD prin inter-
mediul IEA, a functionat bine si trebuie
mentinut. Felul in care UE isi admi- SC TERMOEL ECTRICA SA
nistreaza contributia la acest meca-
nism ar putea totusi fi imbunatatit.
Puterea ]i c`ldura
Trebuie intarite cerintele de raportare
de care ave\i nevoie!
www.termoelectrica.ro
a Statelor Membre, analizata mai bine
suficienta stocurilor, si o coordonare
mai buna daca IEA cere evacuarea
stocurilor. Comisia va analiza aceste
probleme in 2007.
Interconexiunile electrice precum si
standardele obligatorii, aplicabile pen-
tru fiabilitate vor constitui un element HIDROELECTRICA SA
al acestei abordari. In felul acesta se
SOCIETATE COMERCIALA DE
va raspunde in principal interesului PRODUCERE A ENERGIEI
fata de siguranta alimentarii cu elec- ELECTRICE
Puterea noastra este apa!
tricitate.
Angajament pe termen lung pentru www.hidroelectrica.ro
reducerea gazelor cu efect de sera
(GES) si Sistemul UE de comer-
cializare a emisiilor NUCLEARELECTRICA
In mod traditional, UE utilizeaza instru-
mentele economice pentru a internaliza
costurile externe lasind piata sa deter-
mine cum sa reactioneze cit mai eficient Siguranta si economicitate
si cu costuri limitate. Cu precadere in www.nuclearelectrica.ro
Comunicatul sau Limitarea Schimbarilor
Climaterice la 2°C – Optiuni ale politicii
pentru UE si la nivel mondial pentru
2020 si pe mai departe, Comisia a stabilit
cum mecanismul de comercializare a
emisiilor este si trebuie sa ramina un
mecanism cheie pentru a stimula redu-
cerile emisilor de carbon si cum poate fi
folosit ca baza pentru eforturile interna- Earning every Day-
Ahead your trust
www.opcom .ro
martie 2007 9
 MESAGERUL ENERGETIC
tionale de combatere a schimbarilor cli-
materice. Comisia reanalizeaza UE ETS
pentru a face posibila comercializarea
emisiilor la cote inalte: acest lucru este
esential pentru crearea de stimulente ce
vizeaza schimbarile in felul in care
Europa produce si utilizeaza energia.
TRANSGAZ S.A.
MEDIAS
Un program ambitios de masuri de efi-
www.transgaz.ro cientizare a energiei la nivel comuni-
tar, national, local si international
Pentru cetatenii Europei, elementul cel
mai urgent din Politica energetica euro-
peana il constituie eficienta energetica. O
eficienta energetica sporita poate avea o
contributie decisiva la realizarea durabili-
DISTRIGAZ SUD tatii, competitivitatii si sigurantei alimen-
Noi ducem gazul la tarii.
consum ator !
www.distrigazsud.ro
Pe 19 octombrie, 2006, Comisia a adop-
tat Planul de eficientizare energetica18,
care contine masuri pentru atingerea
scopului cheie al UE de a-si reduce uti-
lizarea de energie primara globala cu
20% in 2020. Daca se atinge acest scop,
in 2020, UE va folosi cu cca 13% mai
Traditie pentru viitor putina energie decit azi, economisind 100
miliarde € si cca 780 millioane tonne de
www.eon-gaz-rom ania.ro
CO2 in fiecare an. Totusi, pentru aceasta
sint necesare eforturi semnificative pen-
tru schimbari de comportament si inves-
titii suplimentare.
Masurile cheie includ:
Accelerarea utilizarii de vehicule ce
folosesc combustibili eficienti, amelio-
ROMGAZ SA rarea utilizarii transportului public,
asigurarea ca adevaratelor costuri de
www.romgaz.ro
transport le fac fata consumatorii19;
Standarde mai dure si etichetarea mai
buna a aparatelor;
Imbunatatirea rapida a performantei
energetice a cladirilor actuale din UE si
a face din casele cu energie foarte
ARMAX GAZ SA
scazuta norma pentru cladirile noi;
www.armaxgaz.ro Facturare clara pentru utilizarea mai
eficienta a energiei;
Marirea efficientei producerii, trans-
portului si distributiei de caldura si
electricitate;
Un nou acord international pentru efi-
cienta energetica pentru a promova un
efort comun.
CONGAZ SA
18 Action Plan for Energy Efficiency: Realising the Potential - COM(2006) 545,19.10.2006.
augustin_oprea@congaz.ro
19 Vezi de asemenea Mentineti Europa in miscare – Mobilitate durabila pentru continentul nos-
tru – Analiza la jumatatea termenului a Cartei Albe a transportului a Comisiei Europene 2001 -
S.C. OTTOGAZ S.R.L. COM(2006) 314, 22.6.2006.
ottogaz@artelecom.net 20 Comunicatul Comisiei pentru Parlamentul si Consiliul European: Actiuni de urmarire a Green
Paper: Raport despre evolutia in electricitatea regenerabila - COM(2006) 849.
10 martie 2007
Un acord international nou pentru
eficienta energetica
Prin acest acord s-ar putea reuni OECD si
tarile in curs de dezvoltare mai importante
(ex.: China, India si Brazilia) pentru a
restrictiona utilizarea produselor care nu
respecta standardele minime si a conveni
asupra unor abordari comune de
economisire a energiei. E posibil ca UE sa
formuleze o propunere oficiala in 2007 ce
va fi apoi analizata si prezentata mai
departe in cadrul unei conferinte interna-
tionale majore despre eficienta energetica
in timpul Presedentiei Germane a G8.
Scopul va fi de a se semna acordul in tim-
pul Jocurilor Olimpice de la Beijing.
Posibilele economisiri de energie si reduc-
eri de CO2 sint enorme – doar eficienta
energetica marita singura ar putea
reduce,conform IEA, cca 20% din emisiile
globale, actuale de CO2.
O tinta pe termen mai indepartat
pentru energia recuperabila
In 1997, UE a inceput sa proiecteze o tinta
a unei cote de 12% energie recuperabila
din totalul sau in 2010, o dublare a
nivelelor din 1997. De atunci, productia de
energie recuperabila a crescut cu 55%.
Totusi, UE se asteapta sa nu-si atinga
tinta. Este improbabil ca procentul de
energie recuperabila sa fie mai mare de
10% in 2010. Cauza principala a neatin-
gerii tintelor convenite pentru energia
recuperabila – pe linga costurile mai ridi-
cate ale surselor de energie recuperabila
de azi comparativ cu sursele de energie
“traditionala” – o reprezinta lipsa unei
politici clare si eficiente in toata UE si a
unei viziuni stabile pe termen lung.
Urmarea, numai un numar limitat de State
Membre au progresat cu adevarat in acest
domeniu dar nu s-a atins masa decisiva
pentru a duce productia de recuperabile
nisa in fluxul principal.
UE are nevoie de o schimbare de ritm pen-
tru a oferi o viziune pe termen lung credibi-
la asupra viitorului energiei recuperabile in
UE, construind pe instrumentele existente,
in special Directiva Electricitatii recupe-
rabile. Aceasta este esential pentru a realiza
tintele prezente20 si a atrage noi investi-
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

tii, inovatii si locuri de munca. Provocarea, pentru
politica recuperabilelor, este de a gasi balanta intre
instalarea, azi, a unei capacitati pe scara mare de
energie recuperabila si a astepta pina cind cercetarea
le scade costul miine. Gasirea echilibrului se face
tinind cont de urmatorii factori:
• Utilizarea, astazi, a energiei recuperabile este in
general mai scumpa decit utilizarea hydrocarburilor,
dar diferentele incep sa dispara - mai ales cind cos-
turile schimbarilor climaterice sint incluse ;
• Economiile de anvergura pot reduce costurile pentru
recuperabile, dar au nevoie de investitii majore astazi;
• Energia recuperabila mareste siguranta alimentarii
cu energie a UE marind cota energiei produse in tara,
diversificind amestecul de combustibili si sursele de
importuri de energie si marind cantitatea de energie
din regiunile stabile politic precum si creind noi locuri
de munca in Europe;
• Energiile recuperabile emit putine GES sau de loc,
iar majoritatea aduc beneficii notabile calitatii aerului.
In lumina informatiilor primite in timpul consultatiilor
publice si a evaluarii impactului, Comisia propune in
Indrumarul sau pentru energia recuperabila21 o tinta
obligatorie pentru cresterea nivelului energiei
recuperabile in cadrul tuturor formelor de enegie
din UE de la mai putin de 7% astazi la 20% in 2020.
Tintele dupa anul 2020 vor fi evaluate prin prisma pro-
gresului tehnologic.
Cum se va realiza acest obiectiv?
Atingerea tintei de 20% impune o crestere masiva in toate
cele trei sectoare ale energiei recuperabile: electricitate,
biocombustibili, incalzire si racire. Dar in toate sectoarele,
prin cadrele politicii stabilite in anumite State Membre s-
au obtinut rezultate care arata ca este posibil.
Prin regenerabile se poate asigura cca o treime din
electricitatea UE in 2020. Energia eoliana furnizeaza
astazi cca 20%> din cererea de electricitate in
Danemarca, 8% in Spania si 6% in Germania.
Costurile de la alte technologii noi - fotovoltaic,
energie termica solara, a valurilor & mareei, sint
proiectate sa scada de la nivelele actuale ridicate.
In sectorul incalzire si racire, progresul va veni de la cite-
va tecnologii. De exemplu, Suedia are instalate peste 185
000 de pompe de incalzire geotermaele. Germania si
Austria conduc in domeniul incalzirii solare. Daca alte
State Membre s-au ridicat la aceste nivele, cota energiei
regenerabile in incalzire si racire va creste cu 50%.
In privinta biocombustibililor, Suedia a atins deja o cota de
piata de 4% pe piata petrolului pentru bioethanol, iar
Germania conduce pe plan mondial sectorul bio-diesel, cu
6%> din piata diesel. Biocombustibilii ar putea reprezen-
ta pina la 14% din combustibilii de transport in 2020.
21 Comunicatul Comisiei catre Parlamentul si Consiliul Europei: Indrumar pentru energia recuperabila: Energii recuperabile
in secolul XXI; sa construim un viitor durabil - COM(2006)848
22 Comunicatul Comisiei catre Parlamentul si Consiliul Europei: Raport despre dezvoltarea biocombustibililor - COM(2006) 845.
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
MESAGERUL ENERGETIC
Tinta de 20% este cu adevarat ambitioasa si va nece-
sita eforturi majore de la toate Statele Membre.
Fiecare Stat Membru va contribui la atingerea tintei
Uniunii luind in consideratie conditiile nationale diferite
si punctele de pornire, inclusiv natura tuturor formelor
sale de energie. Statele Membre vor avea flexibili-
tatea de a promova energiile regenerabile cele mai
potrivite potentialului si prioritatilor lor specifice. Felul
in care Statele Membre isi vor atinge tintele va fi sta-
bilit in Planurile Nationale de Actiune ce vor fi trimise
Commissiei. Planurile vor contine tinte sectoriale si
masuri conforme cu atingerea tuturor tintelor
nationale convenite. In practica, pentru a implemen-
ta Planurile, Statele Membre vor trebui sa-si stabileas-
ca propriile obiective specifice pentru electricitate,
biocombustibili, incalzire si racire, ce vor fi verificate
de Commissie pentru a se asigura ca se ating toate
tintele. Comisia va stabili aceasta architectura
intr-un nou pachet legislativ pentru regenerabile, in
2007.
O caracteristica particulara a acestui cadru o constitu-
ie necesitatea pentru o dezvoltare minima si coordo-
nata a biocombustibililor in toata UE. In timp ce bio-
combustibilii sint azi si in viitorul apropiat, mai scumpi
decit alte forme de energie regenerabila, in urmatorii
15 ani vor fi singura modalitate de a reduce semnifica-
tiv dependenta de petrol in sectorul transporturi.
Comisia propune in Indrumarul sau pentru energia
recuperabila si Raportul despre dezvoltarea biocom-
bustibililor22, stabilirea unei tinte obligatorii minime
pentru biocombustibili de 10% de combustibil pentru
vehicule in 2020 si asigurarea ca sint durabili in natu-
ra, in interiorul si exteriorul UE. UE va angrena terte
tari si producatorii lor in indeplinirea acestui obiectiv.
In plus, pachetul legislativ pentru sursele regenerabile
din 2007 va include masuri specifice pentru inlesnirea
patrunderii pe piata atit a biocombustibililor cit si a
incalzirii si racirii cu surse regenerabile. De asemenea,
Commissia va continua si intensifica utilizarea de
energie regenerabila prin intermediul altor politici si
masuri laterale in scopul crearii unei piete interne
reale pentru sursele regenerabile in UE.
Care vor fi costurile?
Realizarea cotei de 20% pentru sursele regenerabile
va avea ca urmare un cost suplimentar anual mediu de
cca 18 miliarde € - cca 6% in plus pe nota de plata
totala estimata pentru importul de energie a UE in
2020. Dar aceasta presupune preturi la petrol de 48$
pe baril in 2020. Daca acestea ar creste la 78$ /ba-
rilul, costul mediu anual ar scadea la 10,6 miliarde €.
Daca se ia in calcul un pret al carbunelui mai mare de
20 €, cei 20% nu ar costa practic mai mult decit daca
s-ar recurge la sursele “traditionale”de energie, dar s-
ar crea mai multe locuri de munca si companii tehno-
logice in Europa.
martie 2007 11
 MESAGERUL ENERGETIC
CNE PROD Plan European strategic pentru o tehnologie
CERNAVODA energetica
Europa are doua obiective cheie pentru
Prin CNE PROD,
tehnologia energetica: sa micsoreze costul
energie pentru siguran\a
energiei curate si sa puna industria UE in
viitorului t`u!
ibucur@cne.ro fruntea sectorului cu dezvoltare rapida a
tehnologiei cu continut scazut de carbon.
Pentru a indeplini aceste obiective, Comisia
va prezenta un Plan European Strategic
pentru Tehnologia Energetica23 in 2007.
Acest Plan va avea nevoie de o viziune pe
termen lung care sa corespunda provocarii
pe termen lung a progresului catre un sis-
tem energetic cu continut scazut de carbon
intr-un mod competitiv:
In 2020, tehnologiile vor trebuie sa
transforme tinta de 20% regenerabile
Es en þa miº cãrii in realitate permitind o crestere clara a
cotei surselor regenerabile cu costuri
www.petrom.com
mai scazute (inclusiv inaugurarea sur-
sei eoliene din largul marii si a bio-
combustibililor din a 2 a generatie);
In 2030, va trebui tot mai mult ca elec-
tricitatea si energia termica sa fie pro-
duse din surse cu continut scazut de car-
bon si ,pe scara tot mai mare, de cen-
trale electrice pe combustibili fosili cu
conpet.sa
emisii apropiate de zero, dotate cu dis-
pozitive de captare si depozitare a CO2.
Transportator Transporturile vor trebui sa se adapteze
comun de þiþei tot mai mult la folosirea biocombusti-
www.conpet.ro bililor din generatia a 2 a si celulelor de
combustibil cu hidrogen;
Pentru anul 2050 si dupa, trecerea la un
continut scazut de carbon in sistemul
energetic European se va incheia, cu un
complex total de energii European care
va include cote mari pentru regenerabile,
carbuni si gaze durabile, hydrogen dura-
bil, si pentru Statele Membre care
doresc, energie de fisiune si energie de
fuziune de Generatia IV.
COMPANIA NATIONALA
A HUILEI PETROSANI
Aceasta este o viziune a unei Europe cu
office@cnh.ro o economie bazata pe o energie inflori-
toare si durabila, care a fructificat ocazi-
ile din spatele amenintarilor schimbarilor
climaterice si a globalizarii, care conduce
pe plan mondial domeniul tehnologiilor
pentru energie cu emisii scazute, curata
si eficienta si a devenit un motor pen-
tru prosperitate si contribuie major la
dezvoltare si locuri de munca. Pentru a
realiza aceasta viziune, UE trebuie sa
actioneze unit si urgent, convenind si
implementind un Plan European Strategic
SOCIETATEA
NATIONALA A
Pentru O Tehnologie Energetica insotit de
LIGNITULUI resurse realist. Conform celui de-al 7-lea
OLTENIA SA TARGU JIU Program cadru de cercetare, cheltuielile UE
www.cnlo.ro 23 Vezi si Comunicatul Comisiei: Spre un Plan European Strategic pentru o Tehnologie Energetica -
COM(2006) 847.
12 martie 2007
anuale pentru cercetari energetice, in
urmatorii 7 ani vor creste cu 50%, dar nici
asa nu se va obtine progresul necesar.
Planul tehnologic trebuie sa fie ambitios; cu
ajutorul lui trebuie sa se coordoneze mai
bine cheltuielile la nivel national si al
Comunitatii, si sa se stabileasca tinte clare
cu indrumari precise si jaloane. Trebuie sa
foloseasca toate instrumentele UE disponi-
bile, inclusiv Joint Technology Initiatives si
European Institute for Technology.
Prioritatile acestei initiative vizate includ:
• Mai multe cladiri, aparate, echipa-
mente, procese industriale si sisteme de
transport eficiente energetic;
• Dezvoltarea de biocombustibili, in
particular biocombustibili din generatia
2, pentru a deveni alternative competi-
tive ale hidrocarburilor;
• Energia eoliana din largul marii sa de-
vina competitiva in scurt timp, deschizind
astfel drumul spre o supra retea compe-
titiva Europeana in largul marii;
• Electricitatea fotovoltaica sa devina com-
petitive pentru a sustine energia solara;
• Folosirea tehnologiilor celulei combustibil
si a hidrogenului pentru a le exploata in pro-
ductia descentralizata si transport;
• Tehnologii pentru carbune si gaze dura-
bile, in special captarea si depozitarea
carbonului;
• UE isi va mentine conducerea tehnologica
in domeniul reactorilor nucleari cu fisiune,
generatia 4 si a viitoarei tehnologii de fuzi-
une pentru a mari competitivitatea, sigu-
ranta si securitatea electricitatii nucleare, si
a reduce nivelul deseurilor.
Aceste obiective sectoriale vor fi marcate cu
jaloane specifice si o crestere a cheltuielilor
pentru cercetarile in domeniul energetic.
Comisia va propune un Plan European
Strategic Pentru O Tehnologie Energetica
pentru Consiliul European din primavara lui
2008.
Spre un viitor cu combustibili fosili
saraci in CO2
Carbunii si gazele reprezinta 50% din ali-
mentarea cu electricitate a UE si e sigur
ca vor ramine o parte importanta din
conglomeratul nostru energetic. Rezer-
vele pe termen lung sint substantiale.
Insa carbunele produce aproximativ de
doua ori emisiile de CO2 comparativ cu
gazele. Va fi nevoie de o productie cu
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
 MESAGERUL ENERGETIC

carbune mai curata si o reducere a
CO2. De asemenea, dezvoltarea
carbunelui curat si a captarii si
depozitarii carbonului este cruciala
la nivel international: IEA pre-
conizeaza sa se produca de doua
ori mai multa electricitate din car-
bune, in 2030. Aceasta va elibera
cca 5 mld. tone CO2, reprezentind
40% din cresterea prefigurata a
emisiilor de CO2 legate de energie,
la nivel mondial. In afara Planului
European Strategic Pentru O Teh-
nologie Energetica mai sint nece-
sare si alte actiuni pentru catali-
zarea cercetarii internationale,
captarea si depozitarea de CO2.
Pentru rolul de conducator la nivel
global, UE trebuie sa ofere o viziune
clara pentru introducerea captarii si
depozitarii de CO2 in UE, sa sta-
bileasca un cadru reglementator
favorabil pentru dezvoltarea sa, mai
multe investitii eficiente in cercetare,
precum si actionarea la nivel interna-
tional. Sistemul UE de tranzactionare
a emisiilor va trebui sa incorporeze
captarea si depozitarea, in viitor.
Asa cum arata in Comunicatul sau
despre producerea de energie durabi-
la24, Comisia va incepe in 2007 sa:
• Proiecteze un mecanism pentru a
stimula constructia si exploatarea in
2015 a pina la 12 demonstratii pe
scara larga de tehnologii pentru com-
bustibilii fosili durabili in generarea
comerciala de energie in UE25.
• Prezinte cu claritate un termen
cind centralele pe carbune si gaze vor
trebui sa installeze dispozitive pentru
captarea si depozitarea de CO2. Pe
baza actualelor informatii, Comisia
crede ca in 2020 toate centralele noi
pe carbune vor trebui echipate cu
dispozitive de captare si depozitare
CO2 iar centralele existente vor urma
progresiv aceeasi cale. Desi este prea
de-vreme sa se ajunga la o opinie
clara pe acest subiect, Comisia spera
sa poata face recomandari ferme cit
mai curind.
Viitorul energiei nucleare
Actualmente, aproximativ 1/3 din
electricitate si 15% din energia
consumata in UE provin de la ener-
gia nucleara, care este una din cele
mai mari surse de energie fara CO2
din Europa. Energia nucleara a fost
si este una din metodele de a limi-
ta emisiile de CO2 in UE iar pentru
acele State Membre care doresc,
este posibil sa faca parte dintr-un
scenariu energetic in care se vor
cere reduceri de emisii semnifica-
tive, in deceniile viitoare.
Energia nucleara este mai putin vul-
nerabila la schimbarile preturilor
combustibililor decit productia pe car-
bune sau gaze, deoarece uraniul re-
prezinta o parte limitata din costuriler
totale ale productiei nucleare de elec-
tricitate si se bazeaza pe surse sufi-
ciente pentru multe decenii, distri-
buite pe scara larga, la nivel mondial.
Asa cum se poate constata din
tabelul anexat acestui document
care evidentiaza avantajele si
dezanvantajele diferitelor surse de
energie, energia nucleara este una
din cele mai ieftine surse de energie
cu carbon scazut, produsa actual-
mente in UE , de asemenea are cos-
turi relativ stabile 26. Reactoarele
nucleare din generatia viitoare vor
reduce aceste costuri si mai mult.
Statul Membru este cel care decide
daca se bazeaza sau nu pe electric-
itatea nucleara. Totusi, daca se
reduce nivelul energiei nucleare in
UE, este essential ca aceasta
reducere sa se faca in etape, intro-
ducind surse suplimentare de
energie cu carbon redus pentru
producerea de electricitate; altfel
obiectivul reducerii de emisii de
GES si marirea sigurantei alimenta-
rii cu energie nu va fi realizat.
In actualul context energetic, IEA
estimeaza ca utilizarea pe plan mon-
dial a energiei nucleare va creste de
la 368 GW in 2005 la 416 GW in
2030. Deci, sint beneficii economice
in mentinerea si dezvoltarea sefiei
technologice a UE in acest domeniu.
Cum s-a prezentat in noul Program
Ilustrativ Nuclear27, UE va trebui sa
dezvolte in continuare, in conformi-
tate cu legea Comunitatii, cadrul cel
mai avansat pentru energia nucleara
in acele State Membre care aleg
energia nucleara, respectind cele mai
inalte standarde de siguranta, securi-
tate si ne proliferare conform cerin-
telor Tratatului Euratom. Totusi, ener-
gia nucleara ridica probleme impor-
tante in legatura cu deseurile si
casarea, deci, in viitoarele lucrari ale
Comunitatii, trebuie sa se includa
gestionarea deseurilor nucleare si
casarea. UE trebuie sa continue efor-
turile pentru respectarea, la nivel
international, a standardelor ridicate.
Pentru aceasta, Comisia propune sa
se stabileasca un Grup UE la nivel
inalt pentru siguranta si securitatea
nucleara, cu mandatul de a raspindi
progresiv o intelegere comuna si in
cele din urma sa elaboreze reguli
Europene suplimentare, pentru sigu-
ranta si securitatea nucleara.
O Politica Energetica Interna-
tionala care urmareste in mod
activ interesele Europei
UE nu-si poate indeplini obiectivele
energetice si pentru schimbarile cli-
materice singura. In viitor, UE va pro-
duce doar 15% din emissiile noi de
CO2; iar in 2030, cu noile obiective,
UE va consuma mai putin de 10% din
energia mondiala. Deci, obstacolele
ridicate de securitatea alimentarii cu
energie si schimbaril climaterice nu
pot fi depasite de actiunile individuale
ale EC sau Statelor Membre. Este
nevoie sa se lucreze atit cu tarile
dezvoltate cit si cu cele in curs de
dezvoltare, consumatorii si produca-
torii de energie, pentru o energie
competitiva, durabila si sigura.

24 Comunicatul Comisiei: Producerea de enegie durabila din combustibili fosili: tintind spre aproape zero emisii in 2020 -
COM (2006) 843.
25 Platforma tehnologica Europeana pentru centrale electrice pe combustibili fosili cu emisii zero (ZEP TP) include in
Recomandarile cheie ale Agendei sale strategice de cercetari (SRA) adoptata la sfirsitul anului 2006, cererea de implementare
timpurie in Europa a 10-12 proiecte integrate de centrale CCS demonstrative, pe scara larga.
26 Conform IEA 2006 World Energy Outlook (Perspectiva energetica mondiala a IEA pe 2006) “centralele nuclear electrice
ar putea produce electricitate cu 4,9 pina la 5,7 centi $ per kWh [3,9 -4.5 Euro centi la rata de schimb de la mijlocul lunii
noiembrie 2006] daca se atenueaza riscurile de constructie si exploatare” si aceasta inseamna, la un “pret de cca 10 $ per
tona de CO2 emisa face energia nucleara competitiva cu centralele electrice pe carbune “.
27 Nuclear Illustrative Programme - COM(2006) 844.

martie 2007 13
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

 Din activitatea CME
MESAGERUL ENERGETIC
UE si Statele Membre trebuie sa
urmareasca aceste obiective, la uni-
son, creind parteneriate eficiente care
sa le transpuna intr-o politica externa
semnificativa. Intradevar, energia tre-
buie sa devina partea centrala a tutu-
ror relatiilor externe ale UE; este esen-
tial pentru securitatea geopolitica, sta-
bilitatea economica, dezvoltarea so-
ciala si eforturile internationale de
combatere a schimbarilor climei. Prin
urmare, UE trebuie sa intretina relatii
energetice eficiente cu toti partenerii
sai internationali, bazate pe incredere
reciproca, coo-perare si interdepen-
denta. Aceasta inseamna relatii largite
in plan geographic, si adincite in natu-
ra pe baza de acorduri cu prevederi
energetice substantiale.
Consiliul European a aprobat ideea unui
cadru pe termen lung pentru dimensi-
unea energetica externa prezentata in
comun de Comisie si Consiliu28 si a
hotarit sa stabileasca o retea de co-
respondenti pentru securitatea energiei
care vor furniza un sistem de alarma
timpurie si mari capacitate UE de a
reactiona in momente de presiune
externa pentru securitatea energiei.
Deja, la negocierile pentru acorduri
internationale, UE se pronunta
printr-o singura voce, mai ales, in
domeniul comercial. Acorduri inter-
nationale actuale si de viitor, atit
bilaterale cit si cu mai multe tari
odata, pot fi folosite mai eficient
pentru a stabili angajamente le-
gale. Aceasta se poate extinde la
liberalizarea reciproca a conditiilor
de comercializare si investitii in
pietele producatorilor si distribuito-
rilor si la acordarea de access la
conducte de catre tari situate pe
traseele de transit si transport. De
asemenea, mai pot fi folosite la
promovarea comertului interna-
tional cu biocombustibili produsi
durabil sau produse ecologice, sau
la stabilirea pretului international
pentru emisiile de carbon.
Deci, UE trebuie sa continue pina la
capat cu aceste principii in actiune.
Primul pas catre “sa vorbim pe o sin-
gura voce “este stabilirea unor obiec-
tive clare si a mijloacelor de coor-
28 European Commission / High Representative - documentul O politica externa pentru a servi interesele energetice ale
Europei, Iunie 2006 SI 60/06; urmat de Relatii Externe Energetice –de la principii la actiune -COM(2006) 590
29 137 miliardeUS$ anual pentru dezvoltarea importatorilor de petrol fata de ODA de 84 miliarde US$ in 2005, suma neta
a ajutorului suplimentar pentru datorii. Vezi "The Vulnerability of African Countries to Oil Price Shocks: Major factors and Policy
Options. The Case of Oil Importing Countries" (Vulnerabilitatea tarilor Africane la shocurile preturilor petroluluiL:factori majori
si optiuni de politici. Cazul tarilor importatoare de petrol) ESMAP Report 308/05, World Bank, August 2005.
14 martie 2007
donare eficienta. Reviziile regulate ale
Energiei Strategice vor furniza cadrul
general pentru discutiile frecvente
despre probleme energetice externe
din institutiile UE. Prioritatile vizate de
o Politica externa energetica a UE, in
urmatorii trei ani sunt:
CE si Statele sale Membre vor fi
elementul cheie in proiectarea
acordurilor internationale, care
includ viitorul Energy Charter
Treaty si regimul climateric post-
2012;
Relatiile energetice ale UE cu
vecinii sai sint fundamentale pen-
tru securitatea si stabilitatea euro-
peana. UE va planifica construirea
unei retele mari a tarilor din jurul
UE, actionind pe baza regulilor sau
principiilor comune, care provin din
politica energetica UE;
Pentru a dezvolta relatiile cu furnizorii
nostri externi, mai multe parteneriate
bazate pe interes, transparenta, pre-
vizibilitate si reciprocitate mutuale;
Dezvoltarea in continuare a relatiilor
energetice mai strinse cu alti con-
sumatori majori, in special prin inter-
mediul IEA si G8 sau printr-o coope-
rare bilaterala intensificata;
Dezvoltarea folosirii instrumen-
telor financiare, printr-o cooperare
mai strinsa cu BEI, BERD si sta-
bilirea unui Fond de investitii pen-
tru vecinatate, pentru a mari secu-
ritatea energetica a UE;
Imbunatatirea conditiilor pentru
investitii in proiectele internationale,
lucrind de exemplu la asigurarea unui
cadru legal bine definit si transparent
si numirea de coordonatori Europeni
pentru a reprezenta interesele UE in
proiecte internationale cheie;
Promovarea ne proliferarii, sigurantei
si securitatii nucleare, in special
printr-o cooperare intarita cu IEA.
In Anexa acestui material este
prezentat, in detaliu, modul in care se
vor urmari acum aceste obiective,
asa cum s-a discutat in detaliu, de
catre Consiliul European, la intilnirea
la virf de la Lahti si la Consiliul
European din decembrie 2006.
Comisia considera, totusi, ca mai tre-
buie urmarite acum inca doua actiuni
suplimentare prioritare:
Un parteneriat energetic largit
Africa-Europa. Importanta Africii
ca furnizor de energie a crescut
mult in ultimii ani, iar potentialul
sau este si mai mare. Dialogul
va include siguranta alimentarii,
transferul de tehnologie in do-
meniul energiei recuperabile;
Exploatarea durabila a resur-
selor, transparenta pietelor de
energie si respect pentru o buna
conducere. Dialogul va fi lansat
printr-un eveniment comun, la cel
mai inalt nivel;
Asa cum s-a aratat anterior, un
acord international despre efi-
cienta energiei.
Integrarea Politicilor pentru
energie si dezvoltare ale Europei:
un joc cu doi cistigatori
Preturile inalte ale energiei sint
deosebit de daunatoare pentru tarile
in curs de dezvoltare. In timp ce ca-
teva tari in curs de dezvoltare pot
beneficia ca producator, altele consta-
ta ca preturile mari pentru energia
importata le depaseste ajutoarele
primite29. Africa si alte regiuni pe
cale de dezvoltare au un interes vital,
la fel ca Europa, sa promoveze diver-
sificarea si eficienta energiei – prin
aceasta aducindu-se o contributie
majora la Millennium Development
Goals. UE este, deci, angajata sa
sprijine tarile in curs de dezvoltare, in
promovarea alimentarii durabile si
sigure cu energie si utilizarii.
Pentru a-si indeplini acest angaja-
ment, UE se va concentra pe livrarea
de servicii ieftine, fiabile si durabile
saracilor, mai ales din surse regener-
abile precum si pe elaborarea de
tehnologii curate si eficiente pentru
productia de gaze si petrol. Africa
ofera o ocazie unica pentru aplicarea
tehnologiei energiei recuperabile intr-
un mod competitiv. Ea poate trece
peste necesitatea construirii de retele
de transport scumpe si “sa progre-
seze in salturi” spre o noua generatie
de surse si tehnologii de energie
curata, locala si cu continut scazut de
carbon – asa cum s-a intimplat cu
telecomunicatiile mobile. Aceasta
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

este o ocazie reala de “cistig de ambele
parti”, marind patrunderea de energie curata
regenerabila si aducind electrificarea unora
dintre cei mai saraci oameni din lume. Va fi
nevoie de un efort special in Africa Sub-
Sahariana, unde ratele de access la electric-
itate sint cele mai scazute din lume.
De asemenea, in acest scop, UE va spori
diferitele instrumente aflate la dispozitia
sa: cel de-al 10-lea Fond European de
Dezvoltare, Parteneriatul UE-Africa pen-
tru Infrastructur care se refera la
proiectele regionale pentru generarea si
transportul electricitatii, Obiectivul ener-
getic ACP-UE, si programul EC COOP-
ENER si sucesorul sau precum si progra-
mul EUROSOLAR pentru America Latina.
Supraveghere si raportare eficiente
Supravegherea, transparenta si raportarea
vor fi elemente esentiale in elaborarea pro-
gresiva a unei politici energetice Europene
eficiente. Comisia propune infiintarea unui
birou al observarii energiei Office of the
Energy Observatory in cadrul Directorate
General for Energy and Transport. Acest
Birou va indeplini functii importante in
domeniul cererii si ofertei de energie in
Europa, mai ales o transparenta marita in
privinta nevoilor de investitii viitoare in UE
pentru infrastructura electricitatii si gazelor
si unitatilor producatoare si, prin normare si
schimb de experienta, succesul Statelor
Membre in dezvoltarea diverselor energii
intr-un mod care contribuie la realizarea
obiectivelor energetice UE.
Comisia va stabili responsibilitatile specifice
ale Observatorului si va propune in 2007 o
baza legala pentru finantarea activitatilor
sale. Pentru aceasta va examina si contura
eficient actualele informatii despre energie
si obligatiile de raportare ale Comisiei si
Statelor Membre.
CONTINUAREA MUNCII
Aceasta Analiza strategica a stabilit o serie
de politici necesare realizarii scopului: o
energie durabila, sigura si competitiva.
Primul pas este de a asigura decizii clare de
la Consiliul European si Parlamentul Euro-
pean pentru abordarea strategica, un Plan
de Actiune care sa duca la realizarea obiec-
tivelor ambitioase, largi si pe terment lung
ale UE. Viitoare analize strategice pot ajuta
UE sa-si rectifice si actualizeze Planul de
actiune pentru a remarca schimbarile – cele
mai evidente, progresul tehnologic si acti-
unea comuna internationala pentru a trata
problema schimbarilor climatice. Scopul de
a reduce emisiile in Europa si la nivel
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
MESAGERUL ENERGETIC
mondial este intrinsec Politicii energetice
europene.
Succesul UE in indeplinirea obiectivelor
specifice propuse referitor la eficienta
energetica si sursele regenerabile, ar A Sustainable Partner
for a Sustainable Energy
face-o sa reuseasca sa reduca GES cu 20
% in 2020 si ar fi o trambulina pentru www.elcen.ro
realizarea reducerilor dramatice din
2050. Actiuni hotarite astazi inseamna
progres in stabilizarea dependentei noas-
tre de import, investitii oportune, noi
locuri de munca si sefia pentru Europa in
domeniul tehnologiilor continutului scazut
de carbon. UE ar impune ritmul pentru
o noua revolutie industriala globala.
De aceea, Comisia solicita Consiliului si
Parlamentului European:
• sa aprobe un obiectiv UE in negocie-
rile internationale de 30% reduceri ale serov@intergorj.ro
emisiilor GES de catre tarile dezvoltate in
2020 comparativ cu 1990;
• sa aprobe chiar de-acum un angaja-
ment UE de a realiza, oricum, o reducere
de cel putin 20% a GES in 2020 compar-
ativ cu 1990;
• sa confirme ca sint necesare masuri
suplimentare pentru a face eventualele
beneficii ale Pietelor interne de electrici-
tate si gaze o realitate pentru toti ceta-
tenii si afacerile UE si mai precis: tturceni@intergorj.ro
• sa se angajeze sa promoveze separea pen-
tru o concurenta mai mare, investitii marite si
mai multe alternative pentru utilizatorii de
energie, prin separarea proprietarilor, sau
prin intermediul unui Independent System
Operator (operator de sistem complet inde-
pendent). Pe baza evidentei, Comisia consi-
dera ca separarea proprietarilor este cel mai
eficient mijloc de a asigura posibilitatea de a
COMPLEXUL
alege a utilizatorilor de energie si de a incura- ENERGETIC CRAIOVA
ja investitiile. Pe baza concluziilor Consiliului
European din 9 Martie si a pozitiei Parlamen- balasoiu@termo.oltenia.ro
tului European, Comisia va inainta rapid o
propunere legislativa;
• sa asigure reglementari eficiente in
fiecare Stat Membru prin alinierea puterii
si independentei reglementatorilor de
energie pe baza numitorului comun cel
mai ridicat din UE si insarcinarea regle-
mentatorilor cu dezvoltarea Pietei Interne
de Energie si dezvoltarea eficienta a CET BRÃILA
pietelor nationale; Energie pentru oameni!
• sa accelereze alinierea standardelor cet@cetbr.ro
tehnice necesare inlesnirii comertului trans-
frontalier sa functioneze eficient, sa pro-
moveze piata Europeana stabilind un singur
organism nou la nivel UE sau, cel putin prin
intermediul unei retele europene de regle-
mentatori independenti care vor trebui sa
tina cont de interesul European si in care
Comisia se va implica. TERMOSERV ROVINARI
martie 2007 15
 MESAGERUL ENERGETIC
Spre un acord global privind schimbarea
climatului
FONDUL ROMAN PENTRU Stavros Dima, membru al Comisiei Europene, responsabil cu mediul
EFICIENTA ENERGIEI
Credite pentru un consum
inteligent
www.free.org.ro
Climatul nostru se schimba. Schimbarile
pe care le observam sunt doar un
preludiu a ceea ce ne asteapta in viitor, si
anume cresterea temperaturilor.
Obiectivul UE este sa limiteze incalzirea
globala la 2 grade Celsius deasupra
nivelului pre-industrial. Peste acest prag,
riscul unor evenimente ireversibile la
scara larga creste in mod dramatic.
Totusi, fereastra oportunitatii de a atinge
www.termoservdeva.ro
acest obiectiv se inchide rapid, iar noi nu
ne putem permite nici o intarziere.
Astazi, IPCC a confirmat ca daca nu
intreprindem nici o actiune, cresterile de
temperatura vor depasi acest prag in
secolul nostru.
www.ucmenergy.com
Pe 10 ianuarie 2007, Comisia a inaintat
un set concret de propuneri pentru a se
asigura ca acest obiectiv (de 2 grade)
poate fi atins. Am demonstrat ca emisiile
de gaze cu efect de sera din lumea
intreaga trebuie sa atinga punctul maxim
in anul 2020, apoi sa scada cu 50% pana
in 2050 in comparatie cu nivelul din
1990, daca dorim sa atingem acest
obiectiv.
Actiunea globala presupune ca UE si
tarile dezvoltate sa conduca impreuna, ca
un tot unitar. In particular, ne asteptam
ca SUA, aceasta tara fiind cel mai
Grupuri electrogen e,
instalatii de cogenerare, mare emitator de gaze cu efect de sera
surse de tensiune
din intreaga lume, sa ia atitudine.
neintreruptibile
Comisia Europeana propune ca tarile
www.unitech.ro dezvoltate sa adopte un obiectiv de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de
sera de 30% sub nivelul din 1990, pana
ROTARY SERV in anul 2020.
george.teleman@rotaryserv.ro
Toate sectoarele economice trebuie sa
contribuie la lupta impotriva schimbarilor
climatului. Comisia a luat deja decizii
ce reprezinta puncte de plecare in
comertul cu emisii si pentru planurile
nationale ale statelor membre in
urmatoarea perioada de comercializare.
A propus de asemenea sa franeze emisiile
provenite din aviatie, incluzandu-le in
S.C. GRUP 4 INSTALATII S.A.
comertul cu emisii din UE.
www.grup4cj.ro
16 martie 2007
La inceputul lunii februarie, Comisia
Europeana a adoptat o decizie impor-
tanta referitoare la calitatea combusti-
bilului, care va reduce emisiile de gaze cu
efect de sera din folosirea combustibililor
si va duce la economisirea, dupa anul
2020, a 500 MT echivalent CO2.
Pentru sectorul de automobile, acesta
fiind unul dintre principalii emitenti de
CO2, este necesara adoptarea unei
legislatii care sa duca la atingerea
obiectivului comunitar de 120gr CO2/km.
Cazul stiintific prezentat astazi arata clar
ca trebuie sa actionam ferm pentru a
reduce emisiile. Astfel, sunt incantat ca,
CE va adopta saptamana viitoare decizia
de a introduce legislatia privind emisiile
de CO2 prove-nite de la automobile.
Este necesar un moment nou pentru a se
incepe negocierile internationale si pen-
tru a se intocmi un acord global suficient
de ambitios pe tema climatului.
UE trebuie sa dea semnale clare
partenerilor sai din intreaga lume ca este
timpul sa se treaca de la vorbe la fapte.
Acesta este motivul pentru care Comisia
propune ca UE sa-si asume un
angajament independent de reducere a
emisiilor sale cu cel putin 20%, chiar
daca nu va conta pe plan international.
Acordul independent arata determinarea
noastra puternica de a obtine un acord
international, subliniind ca lupta
impotriva schimbarii climatului are sanse
de reusita si are sens din punct de vedere
economic.
Trebuie de asemenea sa intensificam
cooperarea cu tarile in curs de dezvol-
tare, pentru a le ajuta sa incetineasca
cresterea emisiilor de gaze cu efect de
sera cat mai curand posibil si sa le reduca
incepand cu anul 2020. Comisia a
innaintat o serie de optiuni pentru a
angaja tarile in curs de dezvoltare intr-un
acord global pe tema climatului.
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

Insecuritatea energetica este un subiect
cheie. India deja importa mai mult de
70% din petrolul necesar, iar in urmatorii
douazeci de ani si China va face acelasi
lucru.
Scaderea cererii de energie cu ajutorul
eficientei energetice reprezinta o politica
de castig, care ar reduce si emisiile de
gaze cu efect de sera. Acesta este si
cazul masurilor pentru imbu-natatirea
calitatii aerului local. Noua din zece
metropole foarte efectate de particule de
materie se afla in Asia, cealalta
metropola, aflandu-se in Africa. Studiile
recente efectuate pentru zona Beijing
estimeaza ca reducerea cu 50%
a poluarii aerului ar scadea si emisiile
de CO2 cu o treime, acest lucru
determinand mai multe beneficii decat
costuri.
Piata globala de carbon trebuie sa fie un
element cheie in eforturile noastre
globale de a aborda schimbarea
climatului. Piata de carbon a inregistrat
deja un start foarte rapid. Se asteapta ca
Protocolul de la Kyoto privind meca-
nismul dezvoltarii curate sa duca la
reducerea emisiilor de gaze cu mai mult
de 1 miliard tone echivalent CO2, pana in
2012. UE a creat cel mai mare sistem
unic de comert cu emisii, care se afla in
centrul pietei de carbon, demonstrand
puterea de a estima emisiile de gaze cu
efect de sera.
Pentru perioada de dupa 2012, dorim sa
vedem o piata de carbon mult mai
integrata si un acces mai larg la uneltele
financiare inovatoare. Doresc sa subliniez
ca aceasta piata de carbon reprezinta
pentru toti un interes major. Aceasta
piata asigura faptul ca reducerile de
emisii eficiente din punct de vedere al
costului sunt preluate la scara globala. Ea
desfasoara tehnologiile pentru emisii
scazute de carbon in toate tarile si
dezvolta capacitati pentru asigurarea
unui viitor cu emisii scazute de carbon pe
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
MESAGERUL ENERGETIC
plan global.
Tehnologiile pentru reducerea emisiilor
sunt acolo. Schimbarea climatului nu
este doar o amenintare serioasa – este si
o oportunitate imensa.
www.enel.ro
Tranzitia catre o economie cu emisii
scazute de carbon deschide posibilitati
majore de care incep sa se agate
cele mai dinamice firme din Europa
si din intreaga lume. Liderii acestei noi
revolutii industriale vor fi primii care vor
integra problematica in strategiile lor de SC ROMENERGO SA
afaceri. Acest lucru va constitui un Power of all!
avantaj competitiv esential pentru
companii, intr-o lume din ce in ce mai www.romenergo.ro
constransa din punct de vedere
energetic.
Nu este posibil insa ca un singur grup
de tari sa poata influenta schimbarile
climatului. Daca mai este nevoie inca
o data de un exemplu pentru necesitatea MORE AND MORE
PEOPLE NEED
de a lucra impreuna, la nivel inter-
ALSTOM
national, atunci acest exemplu este
dat de lupta impotriva schimbarii www.alstom.com
climatului.
Insa pentru aceasta nu este necesar doar
o puternica vointa politica. Este de
asemenea nevoie si de institutii bine
finatate si multilateral functionale.
www.abb.com
Astfel, aceasta conferinta este dedicata
pe drept cuvant suprematiei mediului
inconjurator. Noi, cei din UE, ne-am
propus sa analizam serios modalitatea
in care Natiunile Unite se confrunta www.trapec.ro
cu problemele de mediu si ne-am propus
de asemenea sa intarim “vocea mediului”
din interiorul Natiunilor Unite, mai
ales prin intarirea UNEP si transformarea
acesteia intr-o Organizatie de Mediu
din cadrul Natiunilor Unite. Credem
ca in acest mod, Natiunile Unite vor fi
mai bine pregatite pentru a se confrunta
cu probleme de mediu din prezent, Cea mai buna solutie pentru tine!
www.teletrans.ro
de la poluarea apei la poluarea
aerului, la biodiversitate, la schimbarea
climatului.
S C S MAR T S A
Calitate si promptitudine
www.smart-sa.ro
martie 2007 17
 MESAGERUL ENERGETIC
Modernizarea grupurilor energetice de mare putere in
conditiile respectarii normelor europene de protectia
mediului
Prof. dr. ing. Victor Vaida, Director Tehnic; Dr. ing. Laurean Mânea, Þef Serviciu
Tehnic; Ing. Partenie Sarbu, Director Dezvoltare - S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A
1. Generalităţi
Arderea combustibililor fosili inclu-
siv huila are ca rezultat producerea
de căldură (care este þi scopul
acestei reacţii de oxidare) având ca
suport material gazele de ardere.
Compoziţia chimică a gazelor de
ardere rezultate din oxidarea huilei
este complexă, preponderând însă
următoarele componente de bază:
CO2, CO, NOx, SOx, þi o compo-
nentă solidă, cenuþa.
În lucrarea de faţă, ne vom referi la
emisia de CO2 (dioxidul de carbon)
care are ponderea cea mai ridicată
contribuind la creþterea efectului
de seră în atmosfera terestră.
Din ecuaţia de ardere a carbonului:
C + O2 = CO2
12 kg C + 32 kg O2 = 44 kg CO2
reiese că pentru 1 kg de carbon
ars, rezultă 3,67 kg CO2, care se
degajă în atmosferă.
În cazul concret al huilei utilizate la
Termocentrala Mintia, la o calitate
medie de 39% carbon þi 41%
cenuþă, 1 kg de cărbune (huilă)
produce prin ardere 1,43 kg CO2
sau exprimat în combustibil con-
venţional, 1 kgcc prin ardere pro-
duce 2,71 kg CO2.
Aceasta înseamnă că la un consum
mediat anual de 2,15 milioane tone
de huilă, sau 1,13 milioane tone
combustibil convenţional þi 214,1
milioane Nm3 gaz metan, cantita-
tea emisă de CO2 este de cca. 3,47
milioane tone.
Reducerea a emisiilor de CO2 în
atmosferă impuse þi prin convenţia
de la Kyoto poate fi direcţionată
prin măsuri de natură chimică
(reducerea chimică a CO2) þi
măsuri tehnologice de eficientizare
a procesului de ardere.
Prezenta lucrare se referiră la măsuri
tehnologice necesare dar þi posibile
18 martie 2007
care constau în creþteri de eficienţă
atât sub aspectul randamentului
termic al cazanului þi turbinei cât þi a
diminuării consumurilor suplimentare
de combustibil ca rezultat al unor
disfuncţionalităţi tehnice. Datele
prezentate în cele ce urmează fac
referire la funcţionarea Termocen-
tralei Mintia în anul 2004.
2. Identificarea cauzelor emi-
siilor suplimentare de CO2
2.1. Abaterile de la valoarea
normată a temperaturii gazelor
arse evacuate la coþ.
Pierderea de căldură cu gazele
evacuate la coþ (q2) are o valoare
normată corespunzătoare unei
temperaturi a gazelor de ardere de
152oC la intrarea în coþul de fum.
Înfundarea sau spargerea preîncăl-
zitorilor de aer tubulari conduce la
funcţionarea cazanului cu tempe-
raturi ale gazelor arse ce depăþesc
valoarea normală sau imposibi-
litatea încărcării cazanului la sar-
cina nominală datorită „pierderii”
aerului necesar arderii.
Consumul suplimentar de combus-
tibil datorită abaterilor de la valoarea
normată a temperaturii gazelor
evacuate la coþ (în cazul funcţionării
cu preîncălzitorii înfundaţi) este de
12.342 tcc sau 23351 tone huilă
echivalând cu 32.953 tone CO2
evacuat suplimentar în atmosferă.
2.2. Ineficienţa preîncălzirii
apei de alimentare
Datorită ineficienţei preîncălzirii apei
de alimentare (PIP sau PJP-uri
scoase temporar din funcţiune)
consumul suplimentar de combus-
tibil este de 7448 tcc sau 14091 tone
huilă însemnând 19886 tone CO2
emise suplimentar în atmosferă.
2.3. Abaterea de la valoarea
nominală a vidului în con-
densator
Infiltraţiile de aer în spaţiul sub vid
al turbinei conduc la diminuarea
randamentului intern al turbinei cu
consecinţa creþterii suplimentare a
consumului de combustibil cu
26.857 tcc sau 50.811 tone huilă
însemnând 71.708 tone CO2 emis
suplimentar în atmosferă.
2.4. Variaţia sarcinii electrice
Funcţionarea la sarcini reduse cu o
cauzalitate tehnică sau de piaţă de
energie, asociată cu porniri þi opriri
repetate, conduce la consumuri su-
plimentare de combustibil de 32.191
tcc sau 60.902 tone huilă însemnând
85.950 tone CO2 evacuat suplimen-
tar în atmosferă. Funcţionarea la
sarcini reduse sau în regim intermi-
tent, nefavorabilă unor grupuri ener-
getice de bază, influenţată de con-
junctura de piaţă care uneori nu are
în vedere regulile tehnice de bază în
funcţionarea economică a grupurilor
mari, aduce prejudicii economice,
tehnice þi de protecţia mediului.
2.5. Pierderile de apă abur
Neetanþeităţile sistemelor sub pre-
siune þi a pornirilor-opririlor repetate
conduc la creþteri suplimentare de
14.170 tcc sau 26.809 tone huilă sau
37.839 tone CO2 emise suplimentar
în atmosferă. Această problemă ţine
de managementul exploatării þi de
fiabilitatea instalaţiilor þi conductelor
aflate sub presiune.
2.6. Reglarea presiunii þi
debitului apei de alimentare a
cazanelor prin laminare
Asigurarea presiunii þi a debitului
apei de alimentare a cazanelor
funcţie de sarcina termică a
acestora se realizează în prezent
prin laminare, operaţiune recu-
noscută ca mare disipatoare de
energie dar þi cea mai accesibila.
Având în vedere că puterea electrică
absorbită de o pompă de alimentare
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
 MESAGERUL ENERGETIC

este de 4 MW þi ca presiunea apei la refulare 3. Măsuri necesare pentru reducerea

se reduce de la 220 bar până la 170 bar în
condiţiile variaţiei de debit de la 330 t/h
până la 200 t/h, disiparea de putere este de
280-320 KW. Această putere pierdută în
ventilele de laminare este permanentă,
astfel că la un grup în funcţiune cu ambele
cazane, 0,4% din puterea produsă de grup
nu se mai regăseþte la borne. În cazul
concret al funcţionării termocentralei în anul
2004, s-au pierdut 14.636 MWh/an ceea ce
echivalează cu 13.875 tone CO2 /an emis
suplimentar pentru toate grupurile ener-
getice aflate în funcţiune în anul 2004.
2.7. Funcţionarea pompelor de reţea
termoficare la debite mărite
emisiilor de CO2
3.1. Scăderea temperaturii gazelor
evacuate la coþ la valoarea nominală
we are powering
Se poate realiza doar prin menţinerea în stare your busine ss
perfectă a preîncălzitoarelor de aer (desfun-
dare periodică sau schimbare, după caz). www.ispe.ro
3.2. Respectarea valorii tempera-
turii apei de alimentare
Temperatura apei de alimentare prescrisă
poate fi menţinută prin evitarea
funcţionării cu PIP-urile sau PJP-urile
scoase temporar din funcţiune, datorită
IS C E
spargerilor fasciculelor de ţevi.
Implicare
3.3. Menţinerea la valoarea nominală
Seriozitate

Pierderi de energie electrică prin funcţionarea a vidului în condensator

Calitate

pompelor de reţea termo-ficare la debite

Eficien\`
www.isce.ro
Vidul în condensator þi în general în spaţiul
mărite, în regim dezechilibrat conduc la un
sub vid este elementul cel mai important þi
consum suplimentar de energie electrică este accesibil ca măsură tehnică. Este necesară ICPET ECO
de cca. 2.400 MWh/an sau 2.275 tone verificarea periodică a infiltraţiilor de aer cu
CO2/an emis suplimentar. aparatură specializată.
2.8. Pierderi de căldură prin izolaţia 3.4. Funcţionarea la sarcina electrică
termică pe conducta magistrală de nominală a grupurilor
termoficare urbană. Competenta si seriozitate
Variaţia sarcinii electrice este o problemă în in cercetare

Pierderile de căldură suplimentare sunt de

cca. 19.166 MWh/an care determină emisii
suplimentare de 18.169 tone CO2/an.
Emisiile suplimentare de CO2 corespun-
zătoare factorilor tehnologici cu abateri de la
situaţia normată sunt prezintate în tabelul 1.
Din această prezentare se observă că
ponderea factorilor tehnologici care
determină emisii suplimentare de CO2
sunt: variaţia sarcinii electrice inclusiv
opriri – porniri, vidul redus în spaţiul sub
si dezvoltare de
primul rând de piaţă de energie dar þi de echipamente de
indisponibilităţi ale unor subansambluri din protectia mediului
componenţa grupurilor energetice. icpet_dpm@pcnet .ro
Pornirile þi opririle depind atât de factorul
de piaţă de energie cât þi de indis-
ponibilităţile grupurilor. Acestea pot fi
diminuate printr-o mentenanţă predic-
tivă susţinută dar factorul aleator joacă
un rol primordial.
3.5. Diminuarea pierderilor de apă abur INTELIGEN TA
Pierderile de apă abur ţin de domeniul
ESTE ENERGIE

vid, pierderile de apă abur þi tempe-
ratura gazelor evacuate la coþ.
Fiecărui factor tehnologic îi corespunde o
abatere (Tabelul 2).
Tabel 1
mentenanţei dar sunt corelate þi cu pornirile þi www.icpe.ro
opririle repetate dictate de piaţa de energie.
Calitatea lucrărilor de mentenanţă þi a modului
de funcţionare au un rol major.

Emisie www.icpe-actel.ro
suplimentarã Pondere
Nr. Factor tehnologic
de CO2
crt.
[tone/an] [%]
1. Variaþia sarcinii electrice ºi opriri – porniri 85.950 30,41
2. Vid redus în condensator 71.708 25,37
3. Pierderi apã – abur 37.839 13,39
Gaze evacuate la coº cu temperatura peste cea
4. 32.953 11,66
normatã www.isph.ro
Temperatura apei de alimentare a cazanelor sub
5. 19.886 7,04
valoarea normatã
Reglarea presiunii ºi debitului apei de alimentare a
6. 13.875 4,91 O VM - ICCPET
cazanelor prin laminare
Funcþionarea dezechilibratã a reþelei de transport
7. 2.275 0,80
energie termicã Partener
8. Pierderi de cãldurã prin izolaþii termice degradate 18.169 6,43 sigur si eficient

TOTAL 282.655 100 www.ovm-iccpet.pcnet.ro

martie 2007 19
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

 MESAGERUL ENERGETIC

Tabel 2

Consum
Consum
suplimentar
suplimentar Emisie Ponderea
cãrbune
Nr. Denumirea abaterii huilã suplimentarã din totalul
convenþional
crt. Hi= CO2 abaterilor
www.luxten.com Hi= 7000
3700Kcal/Kg
Kcal/Kg
t/an tcc t/an %
1 Variaþia sarcinii electrice 60 902 32 192 85 950 30.41
Variaþia vidului la
2 50 811 26 857 71 708 25.37
condensator
3 Pierderi apã - abur 26 809 14 170 37 839 13.39
Pierderi (q2) gaze arse la
4 23 351 12 342 32 953 11.66
coº
www.areva-td.com Variaþia temperaturii apei
5 14 091 7 448 19 886 7.04
de alimentare
Pierderi prin izolaþii
6 12 861 6 805 18 169 6.43
termice degradate
Laminarea apei de
7 9 822 5 197 13 875 4.91
alimentare
Funcþionarea
8 dezechilibratã a reþelei de 1 610 852 2 275 0.80
transport energie termicã
GE - imagination at work TOTAL 282 655 100.00

www.generalelectric.ro
www.siemens.ro
www.romelectro.ro
www.totalelectric-oltenia.ro
Schunk Carbon Technology SRL
Perii colectoare si sisteme port-perii
Inele de etansare din grafit pentru turbine
3.6. Reglarea presiunii apei de ali-
mentare
Pierderile de energie prin laminarea apei de
alimentare se reduc în proporţie de 80%
prin echiparea pompelor de alimentare cu
cuple hidraulice integrate în DCS.
3.7. Diminuarea energiei electrice prin
pompare în reţeaua de termoficare
Pierderile suplimentare de energie electrică
pentru pompare în reţeaua de termoficare
dezechilibrată se elimină prin montarea unei
pompe de reţea cu debit reglabil.
3.8. Diminuarea pierderilor de căl-
dură prin izolaţia termică
Pierderile de căldură prin izolaţia termică
deteriorată a reţelei urbane de termoficare se
diminuează prin refacerea izolaţiei termice la
reţeaua magistrala þi înlocuirea unor tron-
soane de conducte subterane inundate.
Emisiile de CO2 datorate consumurilor
suplimentare de combustibil la grupurile
în funcţiune de la termocentrala Mintia în
anul 2004 sunt sintetizate în tabelul 3.
4. Reducerea emisiilor de CO2 prin
retehnologizarea unui grup energetic
de 210 MW de la Termocentrala Mintia
Retehnologizarea unui grup energetic constă
în esenţă în creþtere a eficienţei globale, prin
schimbarea unor agregate de bază (cazan,
turbină, mori de cărbune, pompe de
automatizare performant. La aceste lucrări
se asociază þi unele instalaţii complet noi cu
destinaţie de protecţie a mediului (instalaţii
de desulfurare, electrofiltre de cenuþă,
arzătoare cu NOx redus).
Retehnologizarea presupune prelungirea
duratei de exploatare a grupului cu cca.
150.000 ore pentru care se justifică þi
investiţiile de amploare iniţiate.
Dintr-o analiză comparativă a unui grup
energetic existent, aflat în funcţiune, cu un
grup energetic retehnologizat (tabelul 3),
rezultă o reducere semnificativă a consu-
mului specific de combustibil prin creþterea
eficienţei energetice dar þi o diminuare pe
măsură a emisiilor de dioxid de carbon.
Având în vedere că valoarea unei tone de
CO2 redus prin eficientizarea arderii este
de cca. 4-5 Euro/an se desprinde concluzia
că o parte importantă din efortul financiar
a retehnologizării poate fi suportată de
valoarea de piaţă a emisiilor de CO2,
conform acordului de la Kyoto. De altfel
bursa emisiilor de CO2 – prin care se cum-
pără dreptul la emisii de dioxid de carbon –
devine o sursă foarte importantă de
finanţare pentru lucrări de modernizare a
instalaţiilor energetice þi în general, pentru
instalaţii mari de ardere. Valorile vehiculate
sunt de ordinul milioanelor de Euro.
5. Măsuri necesare
5.1. Masuri pentru reducerea emisiilor
de CO2 prin creþterea sarcinii electrice:

www.schunk-group.com alimentare, etc.), reabilitarea unor agregate

auxiliare þi implementarea unui sistem de • Creþterea disponibilităţii þi capacităţii de

20 martie 2007
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

 MESAGERUL ENERGETIC

Tabel 3. Reducerea emisiilor de CO2 prin retehnologizarea unui grup de 210

MW de la Termocentrala Mintia (s-a considerat o putere medie a grupurilor
de 186,7 MW, la o functionare de 7.000 ore pe an)

Cons. Randa- Cons.

Eficienþa Reducerea Reducerea Reducerea
Unitate specific de ment specific de
globalã brutã cons. cons. de emisiilor
energeticã cãldurã termic comb.
a grupului specific comb. de CO 2 walter@enetsa.ro
turb. cazan grup
[kcal/ [gcc/ [gcc/
[%] [%] [tcc/an] [t/an]
kWh] kWh] kWh]
Grup energetic
de 210 MW 2195.3 89.2 351.6 34.94
existent
Grup energetic
1858.5 90.7 292.7 41.97 58.9 76927 208472
retehnologizat
TEHNOLOG IE
măcinare la grupurile 1,2 þi 4 prin înlocuirea 5.4. Masuri pentru reducerea PENTRU
actualelor mori cu mori cu zdrobire, emisiilor de CO2 prin diminuarea O LUME MAI SIG URA
• Montarea DCS la toate grupurile, abaterilor cu temperatura gazelor
www.uti.ro
inclusiv softuri specializate de BMS arse la ieþirea din cazan
(Boyler Management Sistem),
• Creþterea performantelor suflătorilor de
• Achiziţionarea unor softuri speciali-zate
zgura.
pentru asistarea deciziilor de licitare pe • Introducerea automatizării prin DCS a
piaţa de energie având la bază calculul suflării cazanelor.
„on line” a consumurilor specifice þi a • Întreţinerea corespunzătoare a PA prin
preţului de producţie pentru fiecare grup desfundări periodice, blindarea ţevilor
þi pentru centrala, sparte sau înlocuirea preîncălzitorilor cu
• Asigurarea centralei cu cărbune de spărturi multiple þi capacitate redusa de
calitate þi la un preţ acceptabil. schimb de căldura.
• Etanþarea þi izolarea corespun-zătoare
5.2. Masuri pentru reducerea emi- a zidăriei þi mantalei cazanului cu ocazia
siilor de CO2 prin diminuarea abaterii www.ucmr.ro
reparaţiilor.
cu vidul în condensator þi a tempe-
raturii de buraj 5.5. Masuri pentru reducerea emisiilor de
CO2 prin diminuarea variaţiei tempera-
• Implementarea metodei de efectuare a turii apei de alimentare a cazanelor
probei spaţiului sub vid cu turbina în
funcţiune. În anul 2004 s-a aplicat expe- • Evitarea funcţionării turbinelor cu
rimental la grupurile 5 þi 6 depistarea prin sistemul regenerativ scos parţial sau total
măsurători cu „gaze marcatoare” a acestor din funcţiune
neetanþeităţi, printr-o colaborare cu S.C. • Controlul riguros a temperaturii conden- www.radet.ro
Ecotherm þi Complexul Energetic Turceni cu satului de bază
rezultate foarte bune. Se intenţionează con-
tinuarea colaborării precum þi a achiziţionării 5.6. Masuri pentru reducerea emisiilor
aparaturii necesare aplicării acestei metode. de CO2 prin diminuarea consumului
• Înlocuirea actualelor pompe de circu- propriu tehnologic
laţie cu pompe de circulaţie cu debit • Reabilitarea pompelor de alimentare
variabil þi înălţime de refulare mărita la incluzând þi cuplajele hidraulice pentru
toate grupurile, lucrare aflata în desfă- variaţia turaţiei
þurare la blocurile 1-4 se continua la 5 þi • Optimizarea prin D.C.S. a funcţionării CN ADMINS TR ATI A
6 (eventual modernizare). agregatelor auxiliare de bază (ventilatoare PORTURILOR CONSTANTA
• Montarea la pompele de circulaţie de aer þi gaze arse, pompe de alimentare,
SUCURSALA
modernizate, cu înălţime de refulare mărita, pompe condensat)
ENERGETICA PORT
a unor filtre de reţinere a plutitorilor cu • Înlocuirea motoarelor electrice de putere www.constanta-port.ro
curăţire continua tip TAPPROGE. mare þi a agregatelor antrenate actuale, cu
5.3. Masuri pentru reducerea emisiilor motoare þi agregate cu randament ridicat.
• Redimensionarea debitului în reţeaua
de CO2 prin diminuarea pierderilor de
urbană de termoficare prin montarea unei
apa abur pompe de termoficare cu debit redus
• Înlocuirea armăturilor uzate þi nefiabile (eventual variabil)
cu altele noi. • Refacerea izolaţiei termice a reţelei
• Modernizarea sistemelor de etanþare magistrale de termoficare þi a unor
tronsoane de conducte subterane inundate. TERMOS ERV MURES
actuale, cu presetupe mecanice sau cu Toate aceste măsuri sunt prezentate în office@termoserv.orizont.net
garnituri non-azbest. tabelul 4.

martie 2007 21
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

 MESAGERUL ENERGETIC

Tabel 4

Cantitatea de Procent de Cantitate de

Numãrul
CO2 emisã reducere CO2 redusã
Denumirea mãsurii de reducere grupurilor
Nr. suplimentar prognozat estimatã prin
a CO 2 la care se
crt. datorat prin luarea realizarea
aplicã
The pe rfe ct choice abaterii mãsurilor mãsurii
for your long te rm partner! [t] [%] [t]
85950x0,6
www.novaindustrialsa.ro Înlocuirea morilor cu ciocane cu
1 32953x0,5 60 12 976 3
mori cu zdrobire (bl.1,2,4)
21 627
85950x0,1
Montarea DCS la toate grupurile,
32953x0,3
2 inclusiv softuri specializate de BMS 50 12 834 4
71708x0,1
(Boyler Management Sistem).
25 647
Achiziþionarea unor softuri
SC ENERGOCOM SA specializate pentru asistarea
energocom@xnet.ro deciziilor de licitare pe piaþa de 85950x0,2
3 energie ,calculul „on line” a 32953x0,1 30 6246 6
consumurilor specifice ºi a preþului 20 485
de producþie pentru fiecare grup ºi
pentru centralã.
Perfecþionarea metodei de
www.electrogrup.ro
efectuare a probei spaþiului sub vid
71708x0,5
4 prin mãsurãtori cu „gaze 80 28 683 6
35 854
marcatoare”, extindere metodã.
Procurare aparaturã.

We help you control your world Înlocuirea actualelor pompe de

www.honeywell.com circulaþie cu pompe de circulaþie cu 71708x0,3
5 80 17 210 2
debit reglabil ºi presi une de 21 512
refulare mãritã, la bl. 5 ºi 6.

Montarea la intrarea în
condensatoare a unor filtre cu 71708x0,1
6 40 2868 6
autocurãþire continuã pentru apa 7171
de rãcire

Înlocuirea suflãtorilor actuali cu

85950x0,1
www.emersonprocess.com alþii modernizaþi inclu siv softuri de
7 32953x0,1 60 7233 4
comandã din DCS a condiþiilor de
11 888
suflare automatã

Reabilitarea armãturilor pe
circuitele de apã -abur ºi 37839
8 70 26 487 4
management porniri -probe 37 839
www.hydac.ro hidraulice la cazane
Menþinerea în funcþiune a
19 886
9 sistemului regenerativ. Asigurarea 90 17 897 6
19 886
mentenanþei circuitului

6. Concluzii In acest sens vor fi generate proiecte de

Toate măsurile tehnice prezentate au ca scop
www.eninvest.ro creþterea eficienţei în funcţionarea instalaţiilor
energetice generatoare de electricitate þi
căldură, rezultatul final fiind diminuarea
importantă a emisiilor de gaze cu efect de
seră, în speţă a dioxidului de carbon.
Măsurile enumerate presupun însă costuri
importante care pot fi susţiute parţial prin
www.arc.ro bursa de pe piaţa mondială a carbonului,
trezind interesul cumpărătorilor de unităţi de
ARC BRAª OV srl reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
investiţii implementate în comun. Marile
termocentrale care sunt de altfel þi cele
mai importante’’producătoare’’ de CO2
pot să-þi rezolve problemele tehnice
acute, orientându-se spre aceste proiecte
prin intermediul pieţei de carbon.
7. Bibliografie
• HG 541/2003 - Limitarea emisiilor
poluante prevenite de la IMA
• Legea 3/2001 - Protocolul de la Kyoto
• OUG 34/2002 - Prevenirea, reducerea þi
controlul integrat al poluării

22 martie 2007
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE


Romania a optat pentru utilizarea Operatorului de Piata Unic
si Specializat pentru tranzactionarea energiei electrice inca
din anul 2000
Punct de vedere al membrilor CNR-CME rezultat din sedinta Consiliului
Director din 15 februarie 2007
Dr. ing. Gheorghe Balan, Director Executiv CNR-CME
Consecventi in demersul pe care CNR-CME il intreprinde
pentru coagularea tuturor fortelor si competentelor din
sectorul energetic in vederea continuarii progreselor inre-
gistrate in perioada 1998-2005 in liberalizarea pietei de
energie electrica din Romania, ne-am indreptat atentia
asupra unui subiect care a suscitat mult interes in ultima
perioada, desi institutia in centrul atentiei exista si functio-
neaza din anul 2000: operatorul pietei de energie
electrica. Unele discursuri sau articole de presa au nu-
mit-o pe scurt: bursa de energie electrica.
Progresele inregistrate anterior in domeniul pietei de ener-
gie electrica prin: infiintarea autoritatii de reglementare,
aprobarea primului cod comercial al pietei angro de ener-
gie electrica, elaborarea Foii de parcurs pentru Romania in
domeniul energetic au avut un rol important si din pacate
insuficient subliniat in primirea Romaniei in Uniunea
Europeana. Piata de energie electrica reprezinta un argu-
ment de legitimitate prin inchiderea negocierilor aferente
Capitolului 14 - Energie (30 iunie 2004) dupa numai doi
ani de discutii.
Comisia Europeana, Forumul de la Atena recunosc faptul
ca Romania are in prezent un model de piata compatibil
cu directivele europene, ca acesta a fost implementat si
este functional. Romania a realizat separarea activitatilor
de operare a retelei de cele de productie si furnizare, a
creat o structura de piata concurentiala, a implementat
conceptul furnizorului de energie electrica, a lansat o piata
spot si a urmat programatic un ritm sustinut de deschide-
re a pietei.
Anul 2003 a reprezentat un nou pas in dezvoltarea pietei,
aprobarea Foii de parcurs pentru Romania in domeniul
energetic, aprobarea celui de al doilea cod comercial al
pietei angro in 2004, implementarea sistemelor informa-
tice de tranzactionare centralizata la Transelectrica si
OPCOM si lansarea Noii Platforme de Tranzactionare in 30
iunie 2005 aducand Romania in randul celor mai avansa-
te piete din Europa. Noua Platforma a inlocuit un concept
viabil, dar centralizator utilizat timp de cinci ani, cu un
concept modern, flexibil, bazat pe contracte bilaterale,
piata spot, piata de echilibrare si autoprogramarea pro-
ductiei. OPCOM, operatorul pietei de energie electrica este
parte componenta a politicii energetice pe care foaia de
parcurs o legifereaza, foaia de parcurs precizand nu numai
obiectivele, ci si instrumentele de implementare, inclusiv
din punct de vedere financiar.
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
MESAGERUL ENERGETIC
Nu putem sa ignoram faptul ca au fost formulate critici
asupra performantelor sectorului energetic si a pietei de
energie electrica. Trebuie insa, intr-un mod responsabil,
sa separam criticile obiective de cele subiective.
Referitor la opiniile subiective, este firesc ca intr-un cadru
concurential obligativitatea incheierii unor tranzactii in
mod transparent sa fie perceputa de unii participanti ca un
risc de diminuare a pozitiilor dobandite in timp ce alti par-
ticipanti o vad ca singura sansa de a obtine si chiar imbu-
natati o pozitie in piata. Piata Centralizata a Contractelor
Bilaterale lansata de OPCOM in decembrie 2005 a fost in
consecinta considerata pentru unii o sansa iar pentru altii
o amenintare. Pozitiile exprimate inclusiv in presa reflecta
aceste diferente de perceptie.
Referitor la criticile obiective, nemultumirile apar intr-un
moment in care intreaga Uniune Europeana ridica aceleasi
semne de intrebare si investigarea sectoriala efectuata de
DG COMP din cadrul Comisiei Europene, care deja identifi-
ca problemele cronice ce afecteaza pietele europene: con-
centrarea excesiva, integrarea verticala, lipsa de transpa-
renta, lipsa de integrare regionala, modul uneori netran-
sparent de formare a preturilor, lipsa concurentei in piata
cu amanuntul, aria restransa a pietelor de echilibrare.
Nu putem insa nici sa nu subliniem doua aspecte: pe de o
parte Romania nu are concentrarea excesiva si integrarea
verticala prezente in alte state membre ale Uniunii
Europene, datorita deciziilor din anul 2000 si din anii
urmatori, iar pe de alta parte OPCOM a contribuit si
contribuie esential la procesul de transparentizare a pietei
de energie electrica. De asemenea OPCOM intreprinde in
prezent demersuri in vederea integrarii regionale prin
extinderea ariei de actiune a pietei spot pe care o
administreaza, in cooperare cu partenerii regionali.
OPCOM este sustinut de donorii regionali, ceea ce
plaseaza mediul de tranzactionare in discutie intr-o pozitie
favorabila pentru organizarea tranzactiilor regionale atat
in piata spot cat si in piata contractelor bilaterale. Insasi
lansarea Pietei Centralizate a Contractelor Bilaterale in
decembrie 2005, la scurt timp dupa ce acuzatiile asupra
lipsei de transparenta in contractarea energiei electrice
periclitau credibilitatea procesului de reforma si
liberalizare si partial consistenta demersului de aderare,
subminand totodata autoritatea ministerului ca repre-
zentant al statului in relatia de proprietate cu compa-
niile producatoare de energie electrica, demonstreaza
martie 2007 23
 MESAGERUL ENERGETIC

necesitatea detinerii controlului
asupra acestei institutii si oportu-
nitatea consolidarii pozitiei acesteia.
Astfel, la nivel national, OPCOM a
reprezentat un instrument de mana-
gement pentru aplicarea politicii
energetice in relatia cu companiile de
productie, iar extern a contribuit la
transmiterea unui mesaj de transpa-
renta si nediscriminare catre Comisia
Europeana si comunitatea oamenilor
de afaceri (inclusiv traderi de energie
electrica).
CNR-CME sustine existenta si consoli-
darea in Romania a unui operator al
pietei de energie electrica specializat
si unic, ca o continuare a unei politicii
coerente incepand cu infiintarea
OPCOM si pana in prezent.
Interpretam de asemenea textul legii
energiei electrice (art. 29, alineatul 3)
in sensul existentei unei unice piete
spot si a unei unice piete centralizate
a contractelor bilaterale, ca segmen-
te ale unei unice piete angro de ener-
gie electrica. Consideram necesar ca
Ministerul Economiei si Comertului sa
formuleze clar acest principiu in poli-
tica energetica si strategia nationala.
Aceasta formulare trebuie sa repre-
zinte obligativitatea implementarii
principiului la nivel de reglementare
de catre autoritatea competenta.
Nu trebuie uitat ca principala perfor-
manta a OPCOM, operatorul licentiat
si reglementat de ANRE pentru admi-
nistrarea acestor piete, consta in
faptul ca platforma de tranzactionare
din Romania inregistreaza una dintre
cele mai mari lichiditati din Europa,
fapt recunoscut la nivelul Comisiei
Europene.
Instrainarea de catre stat (Minister) a
operatorului pietei de energie electri-
ca sau a unor parti din proprietatea
asupra acestuia in alte scopuri decat
promovarea proiectului regional sau
diminuarea pozitiei OPCOM in piata
de energie electrica ar constitui un
pas inapoi chiar fata de anul 2000 si
renuntarea la un instrument de exer-
citare a unei politici energetice coe-
rente si eficiente, chiar in momentul
implementarii prevederilor directivei
89/2005 „referitoare la masurile in
vederea garantarii sigurantei alimen-
tarii cu energie electrica si a investi-
tiei in infrastructura”. Conform direc-
tivei, “statele membre (n.a.: in
numele acestora - guverne, ministere
de resort) trebuie sa asigure un inalt
nivel al sigurantei alimentarii cu ener-
gie electrica luand masurile necesare
pentru facilitarea unui climat stabil
pentru investitii si definind rolurile si
responsabilitatile autoritatilor compe-
tente, incluzand autoritatile de regle-
mentare unde este cazul, si a tuturor
actorilor importanti ai pietei si publi-
cand informatia asupra acestora”.

De ce OPCOM si nu BRM ?
Lucian Anghel, Secretar General A.N.F.E.E.

Asociatia Nationala a Furnizorilor de Energie Electrica
(ANFEE) a aparut ca o necesitate, in dorinta cresterii
eficientei furnizarii energiei electrice, in vederea dez-
voltarii pietei de energie electrica si asigurarii dezvol-
tarii durabile a economiei nationale.
In concordanta cu acestea, ANFEE a fost implicata inca
de la inceput , astazi fiind un actor principal prin mem-
brii ei, in organizarea si dezvoltarea pietei de energie
electrica din Romania. Pe un teren gol, a aparut ope-
ratorul pietei de energie electrica OPCOM.
Au contribuit atat Guvernul Romaniei, Ministerul
Economiei si Comertului, Autoritatea Nationala de
Reglementare in domeniul Energiei cat si Transelectrica,
prin elaborarea legislatiei primare si secundare cat si
prin organizarea noii activitati. ENERGIA ELECTRICA
este o marfa speciala, strategica, care nu se stocheaza
si care de la producere la furnizare are nevoie de spe-
cialisti! Se spune de multe ori ca energia electrica este
scumpa, dar lipsa ei este mult mai scumpa !
OPCOM a fost constituit din tineri specialisti, reusind
sa organizeze mai multe platforme de tranzactionare,
pe o piata in plin proces de dezvoltare a economiei de
piata. Asistam astazi la o situatie de acuzare a activi-
tatii acestui operator fara o cercetare temeinica a
situatiei reale! ANFEE nu este avocatul nimanui, si a
simtit din plin distorsiunile si imperfectiunile pietei de
energie electrica! Dar de aici pana la catalogari ca
“piata rigida, nefunctionala ce functioneaza pe aranja-
mente ale istetilor” este o afirmatie nedreapta si nea-
devarata a reprezentantilor BRM! ANRE are un depar-
tament de monitorizare a pietei, MEC de asemenea, ca
patron, are un compartiment de supraveghere a pietei
si face politica si strategia energetica a tarii! Nu este
corect ca numai OPCOM sa fie condamnat! Insistam ca
aceasta piata sa fie operata DE SPECIALISTI, si
OPCOM stie si poate acest lucru! Drept dovada este si
aparitia “Pietei Centralizate a Contractelor la termen
cu livrare Fizica pentru energie electrica - PCCF” ince-
pand cu 26.02.06 la OPCOM cat si la modificarile
aduse PCCB.
In acelasi timp consideram ca implicarea Bursei
Romane de Marfuri in piata de energie este inopor-
tuna. BRM nu are specialisti si nici experienta necesara
in piata energiei electrice, PIATA SPECIALA CE NU
POATE FUNCTIONA VREMELNIC! Asa zisa competitie a
pietelor nu va duce la depasirea actualelor bariere!
Nu intelegem avizul dat de ANRE pentru implicarea
BRM in piata de energie electrica! OPCOM trebuie
sprijinit si din acest punct de vedere ANFEE se raliaza
pozitiei d-lui Ministru Varujan Vosganian care a
declarat ca nu cunoaste alta platforma de tranzactio-
nare a energiei electrice decat OPCOM! Iar interesul
Romaniei este ca prin acesta sa gazduiasca o bursa
regionala la Bucuresti.

24 martie 2007
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

 MESAGERUL ENERGETIC

Din energetica UE
Promovarea conþtientizării economisirii
energiei în estul Irlandei CE N T RU L D E
FO RM A RE
Săptămâna conþtientizării economisirii energiei 2004 ª I P E R FE C Þ I O N A RE

Meath Energy Management Agency, Irlanda

P ER F ECT
S E R V IC E
O campanie concentrată a canalelor media reprezintă o modalitate excelentă de a
Calea sp re cu no astere
www.perfect-service.ro
creþte conþtientizarea economisirii energiei printre o gamă largă de consumatori.
Începând cu anul 2004, Meath Energy Management Agency (MEMA) a extins
Săptămâna conþtientizării economisirii energiei către toţi locuitorii care trăiesc
sau locuiesc în Comitatul Meath, Irlanda. Membrii MEMA au încurajat participarea
la acest eveniment a tuturor categoriilor de oameni, acest lucru realizându-se prin
vizite la þcoli, expunere de informaţii, articole în ziare, competiţii, o „Zi Fără
Maþini” (în care să nu circule maþinile) þi o ofertă de becuri CFL (cu consum redus
de energie) gratuite. Această campanie a crescut foarte mult cererile de informaţii
din partea agenţiilor cu responsabilităţi în domeniul energiei. Competiţiile þi
promoţiile au îmbunătăţit de asemenea conþtiinţa asupra eficienţei energetice þi a
încurajat oamenii să aleagă energia durabilă þi opţiunile de transport în viitor. D~M FORM~ ENERGIEI!
www.formenerg.ro

Obiectivele schemei naţional ecologic þi de mediu). În ziarele

Săptămâna conþtientizării economisirii
energiei a avut loc în Irlanda þi a fost
promovată de către Sustainable Energy
Ireland (SEI). Obiectivul a fost să ofere
local-nicilor oportunitatea de a se gândi la
modul în care folosesc energia þi să înveţe
cum să devină mai eficienţi în ceea ce
priveþte energia. În anul precedent, MEMA
îþi concentrase activitatea în oraþul Navan,
la 30 km nord de Dublin. În 2004, agenţia
þi-a extins activitatea în întregul comitat.
Princi-palele obiective au fost promovarea
eficienţei energetice þi a energiilor rege-
nerabile, oferirea þi răspândirea informaţiilor
din domeniul energiei þi reducerea risipei de
energie în toate sectoarele din comunitate.
Obiectivul pe termen lung al campaniei îl
reprezintă reducerea importurilor de energie
þi asigurarea securităţii furnizării cu energie
regenerabilă produsă în acea regiune.
Parteneri
Activităţile din cadrul Săptămânii conþtien-
tizării energiei au fost coordonate þi
realizate de către MEMA, cu sprijinul
Departamentului de Mediu al Consiliului
Comitatului Meath. Costurile directe pentru
această campanie au fost de 3520€.
Această sumă acoperă costurile de tipărire
þi copierea materialelor promoţionale,
premiile þi costul jachetelor reflectorizante
pentru participanţi. Au fost oferite þi alte
sponsorizări de către companii locale þi de
către SEI. În timpul săptămânii, autobuzul
þtiinţei Pfizer a vizitat mai multe þcoli locale.
ENFO (serviciul de informaţii despre mediu
din Irlanda) a organizat o expoziţie cu
materiale despre traiul durabil þi economi-
sirea energiei. De asemenea, a fost oferită
asistenţă þi din partea Sonairte (centrul
locale þi la posturile de radio au fost SC TECNOSERVICE
prezentate interviuri þi þtiri din cadrul TRAINING TEAM SA
evenimentului. www.3t.ro
Modul de desfăþurare
În timpul campaniei, MEMA a desfăþurat o
serie de activităţi paralele desemnate să
mărească conþtientizarea problemelor þi
soluţiilor din domeniul energiei din cadrul
comunităţii. A fost creat un poster pentru www.icemenerg.ro
Săptămâna conþtientizării energiei, iar în
biblioteci þi birouri au fost create standuri de
informaţii. Printre acestea s-au numărat
publicaţii MEMA despre energia regene-
rabilă, trasportul durabil þi eficienţa www.electromagnetica.ro
energetică la locul de muncă þi acasă,
precum þi postere þi fluturaþe SEI.
Au fost organizate numeroase întreceri,
printre care un concurs cu întrebări
Energy Awareness Week, un concurs
Meath County Council, un concurs la
postul na-ţional de radio þi o întrecere
þcolară cu postere. Detaliile þi premiile au
fost promovate de către mass-media
locală, acestea incluzând interviuri live la www.romatom.ro
radio cu personalul MEMA þi articole în
„Meath Chronicle” þi „The Weekender”.
De asemenea, mass-media a sprijinit
promovarea Zilei Fără Maþini în oraþul
Navan. Au fost trimise scrisori þi au fost
contactate telefonic toate grupurile locale de
afaceri, pentru a încuraja oamenii să
meargă fără maþini o zi þi în loc de acestea
să folosească trasportul public sau să
meargă pe jos. Evenimentul a fost de
asemenea sprijinit de către Consiliul BUCURESTI
Comitatului þi de un grup local de ciclism. TRADING SA
MEMA a organizat la sediul său promo- buctrad@fx.ro
varea iluminatului eficient, iar vizitatorii au

martie 2007 25
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

 MESAGERUL ENERGETIC
fost invitaţi să completeze un chestionar
scurt þi să îþi aleagă un bec CFL (cu
consum redus de energie) pentru a-l
încerca acasă. Această ofertă s-a desfăþu-
rat în paralel, timp de o săptămână, cu
ofertele speciale de becuri CFL din maga-
www.itsevents.ro zinele locale. Un alt element important al
campaniei a fost creþterea conþtientizării
energiei în þcoli. SEI a trimis la MEMA
numeroase materiale educaţionale þi
jocuri, care au fost prezentate la þcoli din
întregul comitat. De asemenea, þcolile au
fost încurajate să întocmească o schemă
numită „Walking Bus”. Primele dintre
acestea au fost lansate oficial de către
Ministrul de Stat Sile de Vera (Departa-
www.idc.com mentul Educaţie þi Þtiinţă) în cadrul Zilei
Fără Maþini, având o acoperire media
foarte mare.
Se poate repeta experienţa?
Săptămânile (sau zilele) conþtientizării
energiei reprezintă un mijloc excelent de a
câþtiga acoperirea mediaþi de a fixa atenţia
comunităţii asupra problemelor din dome-
niul energiei. Ele se pot desfăþura oriunde,
dar sunt necesare o minuţioasă planificare þi
coordonare. De asemenea, este esenţială o
relaţie bună cu televiziunea, radiourile þi
ziarele locale pentru a face publice eve-
nimentele, iar participarea „celebrităţilor” þi
demnitarilor locali va creþte acoperirea
media. Competiţiile ajută la mărirea numă-
INSTITUTUL NAÞIONAL ROMÂN rului participanţilor la evenimente, în special
PENTRU când sunt oferite premii atractive din partea
STUDIUL AMENAJÃRII ª I
sponsorilor. De asemenea, este esenţial să
Din activitatea CME
FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE
MEMBRU DEPLIN AL ROMÂNIEI LA
EURELECTRIC
www.ire.ro
CME SPRIJINA FORUMUL ECONOMIC MONDIAL
(WEF) DE LA DAVOS
In fiecare an, la Davos, CME sprijina
Forumul Economic Mondial (WEF) in organi-
zarea intalnirii guvernatorilor din domeniul
energiei, ce a avut loc anul acesta la sfarsi-
tul lunii ianuarie 2007, fiind prezidata de
Lars Josefsson de la Vattenfall. Grupul
www.usiromania.ro Consultativ in domeniul Industriei a avut
printre membri pe Gerald Doucet, CME; Dan
Yergin, CERA; Fatih Birol, IEA; Ken Rogoff,
Universitatea Harvard.
In cadrul intalnirii s-a discutat despre
viitorul petrolului, pornind de la o lucrare
intocmita de Dan Yergin, CERA, prima
prezentare fiind facuta de Rex Tillerson,
www.ingtravel.ro ExxonMobil. Presedintele-ales al CME, dom-
nul Pierre Gadonneix, EdF, a moderat
sesiunea de dupa-amiaza, ce a avut ca
tema „Determinarea principalelor puncte
slabe”, problema sigurantei fiind subiectul
principal. Contributia domnului Gerald
www.ralcom .ro Doucet a constat in crearea unei viziuni
energetice pozitive referitoare la angaja-
26 martie 2007
existe o comunicare foarte bună între
organizaţiile de mediu din regiune þi cele din
domeniul energiei.
Rezultate
Publicitatea câþtigată de Săptămâna
conþtientizării energiei a dus la o creþtere
importantă a cererilor de informaţii
despre eficienţa energetică þi energiile
regenerabile. Această tendinţă a conti-
nuat în săptămânile următoare. Promo-
varea utilizării becurilor CFL în interiorul
clădirilor a atras noi vizitatori la sediul
MEMA. Doar 20% din participanţii la
chestionarul referitor la energia folosită
acasă au declarat că folosesc becuri cu un
consum scăzut de energie, înainte de
promoţie. După campanie, mult mai
mulţi au ales să folosească aceste becuri.
În urma campaniei Walking Bus, două
þcoli au luat imediat măsuri să introducă
această schemă, iar multe altele urmează
să facă acest lucru. Articolele din ziare þi
interviurile la radio au promovat ideile de
economisire a energiei.
Întrecerile þi concursurile, care au oferit
þansa de a câþtiga o călătorie cu balonul þi
o sobă) au avut de asemenea succes în
rândul oamenilor. Săptămâna conþtienti-
zării a permis agenţiilor locale cu respon-
sabilităţi în domeniul energiei să intre în
legătură cu oameni de toate vârstele.
Acestea i-au încurajat să aleagă cea mai
eficientă cale de energie, pentru a reduce
consumul de energie þi emisiile de carbon
din întreaga ţară.
mentul companiilor energetice de a reduce
emisiile de gaze cu efect de sera (obiectivul
CME privind acceptabilitatea), impreuna cu
accesul la o cantitate minima de servicii
energetice comerciale pentru toate sectorul
rezidential din intreaga lume (obiectivul
CME privind accesibilitatea). WEF are ca
parteneri trei companii afiliate la CME
(Vattenfall, Eskom si Bc Hydro), care
lucreaza la doua proiecte privind accesul
energiei electrice in DR Congo si in Lesotho;
CME s-a oferit sa le puna in aplicare, adau-
gandu-le programului regional al CME si
efortului E8. Insa, trebuie gasita finantare
pentru aceste proiecte.
Factorii de decizie din domeniul energiei s-au
alaturat celor din sectorul pentru motoare cu
ardere interna, pentru a discuta importanta
folosirii imediate a biocombustibililor. Aceasta
este o preocupare majora pentru multe tari,
care fac investitii in biocombustibili, pentru
sectorul agricol puternic subventionat, ce
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE
 MESAGERUL ENERGETIC

beneficiaza de piete nationale foarte
protejate. Nimeni nu cunoaste cu ade-
varat pretul alimentelor, iar acest lucru
va denatura costurile reale ale biocom-
bustibililor. Construirea in fiecare tara a
unei industrii de biocombustibili care
sa intre in competitie cu domeniul ali-
mentar si pamantul arabil nu se va
dovedi foarte durabila. Biocombustibilii
care folosesc biomasa, pasunile si te-
renurile necultivate, sunt mult mai
promitatori. CME si WEF spera sa rea-
lizeze impreuna un studiu de cercetare
pe aceste subiecte in urmatorii doi ani.
WEF si Consiliul Mondial de Afaceri
pentru o Dezvoltare Durabila- WBCSD
lucreaza impreuna la ras-punsul G8 -
Gleneagles privind schimbarea cli-
matului. Acesta implica o serie de
companii din intregul spectru indus-
trial (nu doar sectorul energetic), evi-
dentiind riscul emisiilor de gaze cu
efect de sera si noile oportunitati de
afaceri, prin investitii in tehnologiile
curate de toate tipurile. Totusi, accen-
tul principal cade asupra comertului
cu emisii care stabileste valoarea car-
bonului la nivel global pana in 2020 si
dupa aceea. Regimurile nationale si
regionale existente de comert cu
emisii s-ar putea aduna intr-un sis-
tem mai global fara a fi nevoie sa se
repete Protocolul de la Kyoto.
Comisarul UE, de exemplu, a anuntat
ca statul California s-ar putea alatura
sistemului de comert din UE. La
Davos a avut loc o dezbatere majora
pe acest subiect, aceasta putand fi
urmarita la inceputul lunii februarie
pe canalul BBC World Report.
Domnul Gerald Doucet, Secretarul
General al CME, impreuna cu domnul
Pierre Gadonneix, viitorul Presedinte
al CME, intentioneaza sa mareasca
implicarea CME in acest domeniu,
astfel incat Consiliul Mondial al
Energiei sa fie reprezentantul sec-
torului energetic, iar eforturile depuse
de CME sa fie recunoscute pe plan
international.
Multe din aceste subiecte vor fi dez-
batute in cadrul Congresului Mondial al
Energiei de la Roma, din luna noiem-
brie 2007, la care vor participa multi
factori de decizie din domeniul
energiei.

INFO Politici energetice promovate

de membrii CNR-CME
Call Center ELECTRICA – un serviciu complex pentru clienţi
ELECTRICA SA, în procesul permanent de moderniza-
re þi adaptare la provocările secolului XXI, a înţeles că
timpul este una dintre cele mai importante resurse
pentru fiecare dintre noi. Din respect pentru timpul
clienţilor săi, compania a introdus o modalitate moder-
nă de comunicare cu clienţii - atractivă, uþor de utili-
zat þi disponibilă oricând: serviciul Call Center.
Call Center-ul filialei ELECTRICA Muntenia Sud deser-
veþte clienţii din municipiul Bucureþti þi judeţele Ilfov
þi Giurgiu, asigurând: interfaţa cea mai rapidă prin
care se poate intra în contact cu ELECTRICA SA; acce-
sul rapid la numărul de telefon 9636, pentru obţine-
rea de informaţii privind: contractul de furnizare a
energiei electrice, factura de energie electrică, docu-
mentele necesare obţinerii avizelor de racordare sau
de amplasament; accesul rapid la numărul de telefon
9291, pentru comunicarea eventualelor probleme teh-
nice: lipsa tensiunii de alimentare, defecţiuni în reţele
etc.
Sistemul oferă 24 de ore din 24, 7 zile din 7 un servi-
ciu automat de informaţii audio, eficient þi accesibil
privind: tarifele în vigoare pentru energia electrică;
tarifele practicate de furnizor pentru prestări servicii;
programul Centrelor de Relaţii cu Clienţii; acte necesa-
re încheierii/rezilierii de contracte; informaţii privind
facilităţile de plată; informaţii privind avizele de racor-
dare þi de amplasament; informaţii privind facilităţile
de plată; adrese þi telefoane utile de la Sucursalele de
Distribuţie þi Centrele de Relaţii cu Clienţii.
Modelul Call Center se implementează þi la filialele
ELECTRICA Transilvania Nord (judeţele Cluj, Bihor,
Maramureþ, Satu Mare, Bistriţa Năsăud þi Sălaj),
ELECTRICA Transilvania Sud (judeţele Braþov, Sibiu,
Alba, Mureþ, Harghita þi Covasna) þi ELECTRICA
Muntenia Nord (judetele Prahova, Dâmboviţa,
Vrancea, Buzău, Brăila þi Galaţi). În prezent în aceste
filiale clienţii pot dialoga cu Electrica pe telefonul 929.
Proiectul Call Center este dezvoltat în corelare cu alte
proiecte majore ale ELECTRICA: proiectul GIS
(Geografical Information System) þi OPEN BDI (Baza
de Date a Instalaţiilor), a căror realizare va presupune
o maximă eficienţă în determinarea zonelor afectate
de deranjamentele în alimentarea cu energie electrică
a clienţilor noþtri þi rezolvarea acestor deranjamente
în timpul cel mai scurt.
Call Center-ul reprezintă unul dintre principalii vectori
de comunicare cu clienţii astfel încât dezvoltarea
acestuia, în vederea atingerii potenţialului său maxim,
este una dintre priorităţile ELECTRICA, ca expresie a
preocupării de a oferi clienţilor cele mai moderne þi
eficiente servicii.

MESAGERUL ENERGETIC
®

Colectivul de redactie: Dan Ioan Gheorghiu, Nicolae Golovanov, Gheorghe Balan

Redactor Responsabil: Gheorghe Balan
Machetare si redactare computerizata: Silvia Prundianu
Traducere: Violeta Pera
Editare: Editura & Tipografia REMEMBER
Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56; Fax: 021/211 41 57
E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro ; Website: www.cnr-cme.ro

martie 2007 27
World Energy Council
CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE