®

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 159, februarie 2015 DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

EDITORIAL
A sosit vremea să trecem de la vorbe la fapte 2
Time to move from heart to the feet

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES

Calea către o Alianță privind Energia în Balcani 4
The Path towards an Energy Alliance in the Balkans
Provocări ale Trilemei: cum asigurăm fluxul investițiilor 6
Meeting the Trilemma challenge: how to ensure
investment will flow
Sectorul energetic trebuie să fie pregătit pentru schimbări
la scară largă în sistemele energetice 8
Energy sector must be prepared for large-scale changes
in energy systems
Echipamente moderne de comutație cercetate
și dezvoltate la ICPE - Aplicații industriale 16
Modern commutation equipments researched
and developped at ICPE - Industrial applications
Potențialul gazelor din argile gazeifere al platformelor din România 21
Shale gas potential of the Romanian platform units
Teste preliminare efectuate la Grupul numărul 3 -
SE Rovinari pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot 27
Preliminary tests carried out at the 3rd Group -
SE Rovinari for nitrogen oxide emissions reduction

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY

Europa depune eforturi pentru a transforma fuziunea energiei
în realitate 33
Europe gears up to make fusion energy a reality

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY

Informații din „WEC INSIDE”, ianuarie 2015 34
„WEC INSIDE” News, January 2015

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI|

WE ARE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR
Document de poziție al membrilor Programului VLER privind Strategia
Energetică a României 2015-2035, document supus dezbaterii publice 35
FEL Programme Position Paper related to the Energy Strategy
of Romania 2015-2035, document submitted for public debate

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY

Adunarea Generală a Membrilor Asociației CNR-CME,
29 ianuarie 2015 - Materiale aprobate 41
The General Assembly of RNC-WEC Association members,
January 29, 2015 - Approved materials

SENIORII ENERGIEI
Dialog de suflet cu dl. prof. dr. ing. Nicolae Mogoreanu, Rep. Moldova 61
Interview with Mr. Ph.D. Eng. Nicolae Mogoreanu, the Republic of Moldova

IN MEMORIAM
Profesorul Aureliu Leca nu mai este printre noi 68
Professor Aureliu Leca is no longer among us
Editorial
A sosit vremea să trecem de la vorbe la fapte *)
Dr. Christoph Frei, Secretar General al Consiliului Mondial al Energiei

„Lumea se confruntă cu sărăcia şi cu încălzirea climatică, chestiuni în care energia joacă un rol central. Pentru
acest motiv decidenţii politici şi liderii din domeniul energiei de la nivel global trebuie să coopereze pentru a se
asigura că provocările vor fi depăşite” , declară Christoph Frei, Secretar General al Consiliului Mondial al
Energiei. „Fereastra oportunităţii se închide. Este momentul să trecem de la vorbe la fapte”.

Miniştrii Energiei din G7 au semnat

recent o declaraţie la Roma cu pri-
vire la securitatea energetică. Prin-
cipiul fundamental la care au sub-
scris a fost faptul că securitatea
energetică este o responsabi-
litate comună. Securitatea ener-
getică a unei ţări se bazează pe se-
curitatea energetică a ţărilor vecine
şi pe soluţii coordonate. Cu toate
acestea, temelia unei colaborări de
succes cu privire la securitatea
energetică este un cadru politic ro-
bust în fiecare ţară. Pentru a asigu-
ra o securitate energetică pe ter-
men lung fiecare ţară trebuie să a-
sigure un cadru politic echilibrat ca-
re include, de asemenea, disponibi-
litatea energiei, accesul la energie
şi durabilitatea mediului.
Consiliul Mondial al Energiei (CME)
numeşte această abordare echili-
brată “Trilema Energiei” şi este
clar că mai sunt multe lucruri de fă-
cut la nivel naţional când este vor-
ba de a echilibra componentele
acesteia şi de a stabili obiectivele
securităţii energetice.
Extinderea continuă a infrastructurii
de energie, reînnoirea, moderniza-
rea şi tranziţia impun ca fiecare ţară
să mobilizeze mari sume de capital.
Riscul politic şi de reglementare
este factorul major care limitează
mobilizarea capitalului solicitat. Un
cadru politic echilibrat în ceea ce
priveşte securitatea energetică,
echitatea energetică şi dura-
bilitatea mediului este cea mai bună
garanţie pentru evitarea unor
schimbări politice dramatice şi bruş-
te şi prin urmare o condiţie pentru
mobilizarea capitalului necesar.
*) Preluare din World Energy Focus, Annual 2014
Ce-i ține pe liderii energeticieni
treji noaptea ?
Aspectul riscului politic poate fi ilus-
trat de către constatările iniţiale ale
raportului întocmit de Consiliul
Mondial al Energiei pentru 2015
World Energy Issues Monitor,
care arată faptul că liderii energeti-
cieni din peste 70 de ţări sunt pru-
dent optimişti că vom ieşi din spira-
la descendentă a recesiunii însă ră-
mân concentraţi pe volatilitatea
preţului energiei, pe nesiguranţa
cadrului climatic cât şi pe teama le-
gată de distorsiunile pieţei prin
subvențiile de tip stop & go. Preo-
cuparea de a finanţa tranziţia către
un sistem energetic mai curat îi de-
termină pe liderii energeticieni să
fie foarte angajaţi iar acceptarea că
un sistem descentralizat şi interco-
nectarea regională vor fi elemente
centrale ale soluţiei este din ce în
ce mai pregnantă.
În timp ce contextul specific impu-
ne ca fiecare ţară să-şi găsească
soluţii individuale, este clar că mul-
te provocări din domeniul energie
vor avea cele mai eficiente soluţii în
colaborări care vor depăşi graniţe-
le. Cele trei întrebări călăuzitoare
care vor determina cooperarea in-
ternaţională sunt : în primul rând,
care sunt obiectivele fundamentale
legate de energie care pot fi obţinu-
te doar printr-o cooperare interna-
ţională? În al doilea rând, care sunt
factorii care determină insecurita-
tea energetică ce necesită o rezol-
vare internaţională? În al treilea
rând, care este modalitatea cea mai
eficientă de a distribui accesul ine-
gal la resurse pentru beneficiul tu-
turor părţilor implicate?
Bazându-ne pe valori comune
Având în minte aceste aspecte,
provocările reale când este vorba
de o colaborare internaţională sunt
de a ne pune de acord cu privire la
valorile şi la principiile comune pen-
tru viitorul nostru în domenii pre-
cum: cadrul climatic, accesul uni-
versal, normele comerciale, sub-
vențiile, design-ul pieţei, repartiza-
rea sarcinilor, cercetare și
dezvoltare în domeniul componen-

2  februarie 2015
telor critice ale sistemului precum
stocarea energiei electrice şi captarea şi
stocarea carbonului (CCS).
Este evident faptul că toate aceste pro-
bleme impun o cooperare internaţională
mai amplă și progrese mai mari decât
cele înregistrate în ultimii douăzeci de
ani. Trebuie să avem obiective ambiţioa-
se pentru cea de-a 21 întâlnire, Conferi-
nţa Părţilor (COP21) de anul viitor de la
Paris. Procesul SE4ALL al Naţiunilor
Unite a generat o nouă dinamică în înţe-
legerea internaţională, identificând co-
rect faptul că accesul la energie este cri-
tic pentru întreaga agendă de dezvoltare
– totuşi această problemă trebuie abor-
dată trecând de la vorbe la fapte. În ce-
ea ce priveşte comerţul, platformele de
comerţ regional trebuie să se pună în
evidență acolo unde progresul Organiza-
ției Mondiale a Comerțului este lent şi să
se asigure că bunurile şi serviciile ecolo-
gice nu sunt împiedicate să ajungă la
pieţele lor datorită tarifelor ridicate şi a
altor bariere comerciale. Tarifele reduse
pot debloca utilizarea noilor tehnologii la
cele mai mici preţuri posibile care pot
facilita şi accelera tranziţia energetică
necesară.
Este important să subliniem că cea mai
bună bază pentru colaborare în aceste
domenii este solidă, având în vedere po-
liticile naţionale echilibrate ale Trilemei.
Acest lucru este valabil în mod special
pentru un acord internaţional privind cli-
ma: nu poate exista un cadru internaţi-
onal privind clima în absenţa unui cadru
politic solid şi echilibrat privind energia
la nivel național. Cadrul politic echilibrat
în domeniul energiei, care funcţionează
bine, este singurul mecanism viabil de
aplicare către un acord internaţional
privind clima.
Bismarck a spus că politica este arta po-
sibilului. La Roma, în cadrul G7, miniştrii
energiei au definit anumite domenii spe-
cifice de intervenție: diversificarea com-
bustibililor pentru energie, a surselor şi
a rutelor; încurajarea surselor locale de
aprovizionare cu energie, creşterea efi-
cienţei energetice, promovarea unor
tehnologii energetice durabile şi moder-
nizarea infrastructurii. Aceştia sunt paşi
pragmatici care pot susţine aspiraţiile
Trilemei. Cu toate acestea, obiectivele
stabilite de către miniştrii energiei din
G7 pierd din vedere aspectele funda-
mentale şi mai dificile pe care nu ne pu-
tem permite să le lăsăm nerezolvate.Ne
îndreptăm către o catastrofă ?
Pragmatismul nu este întotdeauna cea
mai bună soluţie pentru evitarea catas-
trofelor. Problemele imediate sunt critice
pentru prosperitatea globală şi necesită
sprijinul deplin al liderilor mondiali.
Secretarul General al Naţiunilor Unite
Ban Ki-Moon a recunoscut faptul că
energia este cheia pentru eradicarea
sărăciei, a provocărilor climatice, şi că
fereastra de oportunitate se închide ra-
pid. Cunoaştem implicaţiile neimplicării
şi înţelegem ce înseamnă acestea pen-
tru copiii noştri. Aceştia se vor uita în
urmă peste câteva decenii şi vor judeca
liderii acestei generaţii cu privire la ac-
ţiunile care nu au fost întreprinse în mo-
mentul de față sau au fost întârziate.
Sectorul energetic trebuie să aibă un rol
important în susţinerea acestei agende
în Australia la G20 unde liderii au o oca-
zie unică de a continua nevoia de acţi-
une, de a identifica domeniile pentru in-
tervenţie şi de a se angaja în sprijinirea
instituţiilor existente pentru a atinge o-
biectivele de care depinde prosperitatea
viitoare.
Negocierile din Peru de la COP 20 tre-
buie să aibă drept obiectiv elaborarea
unui acord climatic internaţional clar,
neambiguu şi echitabil la Paris la COP 21
de anul viitor. În momentul de faţă, ţări-
www.tractebel-
le trebuie să elaboreze Contribuţii engineering-gdfsuez.com
Determinate la Nivel Național (INDC), în
conformitate cu situaţiile naţionale care
vor fi transmise ca obiective UNFCCC.
Aceasta este oportunitatea ca ţările să-
și ia un angajament tangibil în ceea ce
priveşte Trilema şi să depună eforturi
pentru un echilibru cât mai bun.
Un angajament al guvernelor individuale
de a revizui şi îmbunătăţi performanța
ţării lor în ceea ce priveşte Trilema şi a-
ceste Contribuţii Determinate la Nivel
Național nu ar fi doar un semnal pozitiv
pentru procesul COP ci vor asigura, de
asemenea, investitorii cu privire la fap-
tul că îngrijorarea lor privind riscul po-
litic este auzită şi că acţiuni necesare
vor fi întreprinse. n
februarie 2015  3
 Politici energetice
Calea către o Alianţă privind Energia în
Balcani*)
Cooperarea guvernamentală transfrontieră din sectorul energetic din Balcani a
fost tema principală în cadrul celei de-a treia ediţii a Summit-ului Petrolului şi
Gazului Adriatic şi Balcanic care a avut loc în zilele de 1-3 octombrie 2014 la
Atena. “Industria petrolului şi a gazului salută colaborarea guvernamentală din
moment ce geologia nu ţine seama de graniţele naţionale”, a declarat un senior
executiv al IOC.

Geologia Balcanilor este foarte promiță-
toare conform spuselor Dr. Neil
Hodgson Director Geoștiință la Spec-
trum ASA, compania care a obţinut date
legate de seismicitate onshore şi off-
shore din Croaţia şi Italia. Hodgson a
subliniat de asemenea motivele pentru
care această regiune este actualmente
una dintre cele mai fascinante frontiere
ale petrolului şi gazului din întreaga
lume.
Proiectul TAP promovează în momentul
de faţă ţările balcanice ca teritorii exce-
lente de tranzit al energiei; totuşi gu-
vernele regionale îşi propun de a avea
un rol mai important pe piaţa gazului,
actualizarea statutului lor de hub-uri e-
nergetice prin dezvoltarea sectorului lor
de upstream.
Cel de-al treilea summit privind Petrolul
şi Gazul din Balcani şi din zona Adriatică
2014 a scos în evidenţă faptul că există
un interes semnificativ din partea indu-
striei petroliere în întreaga regiune, cât
şi în fiecare dintre țări. Mai mult de 200
de părţi interesate din sectorul energe-
tic au sosit în Atena pentru a participa la
acest Summit la nivel înalt găzduit de
IRN în Hotelul Grande Bretagne.
Summit-ul a fost deschis de un discurs
prezentat de către fostul ministru al
Mediului, Energiei şi Schimbărilor Clima-
tice din Grecia, Dr. Yannis Maniatis.
Fostul ministru Maniatis a afirmt că este
crucial ca ţările balcanice să susţină ini-
ţiativele de cooperare regională în do-
meniul energiei. Aceste cooperări și-au
adus contribuţia la progresele realizate
în domeniul hidrocarburilor, prezentând
faptul că Ministrul a semnat aprobarea
evaluării de mediu pentru TAP şi există
un plan pentru dezvoltarea infrastruc-
turii energetice în Grecia inclusiv capa-
citatea terminalului de GNL.
Operatorii de petrol din Grecia care au
primit licenţa pentru noi zone, Hellenic
Petroleum (HELPE) şi Energean Oil &
Gas au împărtăşit din experienţa lor pri-
vind operarea în Grecia. Directorul
General Adjunct al Hellenic Petroleum,
Yannis Grigoriou a vorbit despre ex-
perienţa lor în Grecia şi în străinătate.
HELPE tocmai a obţinut o licenţă pentru
un bloc în câmpul Patraikos, în asociere
cu parteneri internaţionali. Grigoriou a
scos în evidenţă faptul că deşi negocie-
rile au durat destul de mult timp, com-
pania şi partenerii săi au fost ulterior
foarte încântaţi de rezultatele şi de a-
bordarea deschisă a Ministrului Energiei
din Grecia.
Moderatorul Dorian Ducka, Ministru
Adjunct al Energiei şi Industriei din
Albania, a facilitat un dialog interactiv
între Oficialii Guvernului şi reprezentanţi
la nivel reprezentativ din industrie.
Ministrul Adjunct Ducka a deschis secţi-
unea albaneză la Summit cu un discurs
introductiv urmat de către dr. Dritan
Spahiu, Director pentru Politici şi Dez-
voltarea Hidrocarburilor, care a pre-
zentat un rezumat al istoriei E & P în
Albania, cât şi descoperirea recentă de
petrol de către IOC.
Potrivit domnului Spahiu, strategia mi-
nisterului este de a creşte producţia de
petrol în anii care vor veni, de a permite
o exploatare eficientă a rezervelor exis-
tente de petrol. Ministerul împreună cu
Agenţia Naţională de Resurse Naturale

*) Preluare din revista Energyworld, nr. 4, nov. - dec. 2014

4  februarie 2015
(AKBN) vor începe proceduri competiti-
ve foarte curând cu scopul de a aloca
blocurile disponibile. Luând în conside-
rare că ţările din vestul Balcanilor au
continuat cu acordarea de licenţe, este
foarte interesant să vedem o competiţie
cu uşile deschise şi pe blocurile din
Albania. Guvernul va primi oferte de la
părţi interesate şi va oferi oportunitatea
ca mai mulţi ofertanţi să depună ofertele
lor într-o perioadă de 90 de zile.
Câmpul Patos Marinza, localizat în
Albania, este de o importanţă vitală
pentru securitatea energetică a Europei.
Descoperit în 1927, a ajuns la o produc-
ţie de vârf în anii ’60 şi este încă cel mai
mare câmp onshore de pe continent, cu
5,2 miliarde barili de petrol brut ce va fi
extras. Mark Hodgson, vicepreședinte
pentru Dezvoltarea Afacerii şi Director
General Adjunct pentru Bankers
Petroleum din Albania, a oferit o prezen-
tare detaliată cu privire la câmpul Patos
Marinza, pe care operează compania.
Hodgson s-a concentrat pe modul în ca-
re Bankers Petroleum a investit în dez-
voltarea unui teren intens exploatat în
Patos Marinza, fiind cea mai mare
Companie E& P din Albania.
Preşedintele Agenţiei de Hidrocarburi
din Croaţia, Barbara Doric, a deschis
cea de-a doua zi a Summitului cu o pre-
zentare care s-a concentrat pe două
runde de acordări de licenţe în Croaţia.
Ţara a realizat cu doar doi ani în urmă
că potenţialul de petrol şi gaz era foarte
puţin exploatat. Croaţia a cooperat cu
Guvernele vecine şi a pregătit condiţiile
pentru runda actuală de acordare a li-
cenţelor. Domnişoara Doric, ca răspuns
la o întrebare din parea audienţei, a de-
clarat că până acum „mai mult de 40 de
companii de petrol şi gaz de toate mări-
mile de peste tot din lume şi-au expri-
mat interesul privind cererea de oferte”.
Deşi sectorul croat E& P se găseşte într-
o fază în curs de dezvoltare, totuși infra-
structura de petrol şi gaz este foarte
dezvoltată și prezintă un număr de rafi-
nării moderne şi un bun sistem de con-
ducte, controlate de către operatorul
naţional de gaz, Plinacro.
Directorul de Explorare al INA, Lilit
Cota, a prezentat audienţei valoarea pe
care INA o poate adăuga în faza nouă de
explorare pentru Croaţia, având în www.gdfsuez.com
vedere prezența îndelungată a INA în
sectorul E& P croat.
Muntenegru evaluează în prezent, o-
fertele primite în cadrul primului pachet
de cereri de oferte. Vladan Dubljevic,
Director General pentru cercetare Geo-
logică şi Minerit în cadrul Ministerului din
Muntenegru, a vorbit despre dezvoltările
viitoare în sector. Domnul Dubljevic a
explicat faptul că Guvernul este foarte
mulţumit de rezultate şi a anunţat faptul
că Muntenegru plănuiește să deschidă
teritoriul rămas pentru acordarea licen-
ţelor în prima jumătate a anului 2015.
Directorul Departamentului Comercial şi
de Finanțe al Conductei Trans-Adriatice,
Dr. Lutz Landwehr, a oferit o imagine
de ansamblu cu privire la progresele
proiectului, explicând schimbările recen-
te în comitetul companiilor părţilor inte-
resate. Acesta a mai subliniat faptul că
este foarte încântat să vorbească despre
Conducta South Caucasus, prima parte
a unui proiect de conducte format din
trei părţi care a fost lansat în septembrie
2014. Acesta a mai menţionat de altfel
că decizia finală privind investiţia este
așteptată până la finalul anului 2014. n
www.elcen.com
www.ansaldonucleare.it
februarie 2015  5
Provocări ale Trilemei: cum asigurăm fluxul investiţiilor*)
Joan MacNaughton, Director Executiv al Grupului de Studiu Trilema Energiei, Consiliul Mondial
al Energiei
Sunt necesare investiții mari
dacă ne dorim să răspundem
provocării de a oferi energie
durabilă la un preţ accesibil.
Cu toate acestea, dacă luăm
în considerare abordările poli-
tice actuale din majoritatea
ţărilor, este puţin probabil ca
aceste investiţii să se mate-
rializeze, avertizează Joan
MacNaughton. „Investitorii şi
decidenţii politici vorbesc o
limbă diferită”.
Profilul problemelor legate de ener-
gie şi mediu a crescut enorm în ulti-
ma perioadă şi odată cu acesta a
crescut şi politizarea. Aceasta se
manifestă în unele ţări ca gesturi
populiste precum îngheţarea preţu-
rilor sau controale, iar în altele ca
subterfugii faţă de un portofoliu e-
chilibrat de tehnologii. Obiectivele –
care pot fi foarte utile dacă sunt de-
finite într-un mod corespunzător
pentru a transmite semnale pieţei
– sunt stabilite mai mult cu o încli-
nare către populism decât pentru a
indica cele mai eficiente rezultate.
Acest mod de abordare conduce la
risc sistemic pentru furnizarea de
servicii energetice sigure, durabile
şi la prețuri accesibile.
*) Preluare din World Energy Focus, Annual 2014
6  februarie 2015
Se poate argumenta bineînţeles că
nu a fost niciodată aşa – tensiunea
dintre oportunitatea politică, în
special din motive electorale pe ter-
men scurt şi un cadru sigur pentru
investiţiile în infrastructură pe ter-
men lung, nu este ceva nou. Ceea
ce este nou este însă amploarea şi
urgenţa problemei investiţiilor. Ce-
ea ce este în joc în multe regiuni
este prosperitatea şi calitatea vieţii.
Noi abordări
Sectorul energetic are nevoie să
atragă 48 trilioane $ pentru investi-
ţii începând din momentul de faţă
până în 2035, dacă se doreşte să se
răspundă provocării de a oferi ener-
gie durabilă la un preț accesibil.
Nivelul investiţiei reprezintă o
creştere cu cel puţin 25% a trendu-
lui investiţiilor anuale. Acest lucru
nu este deloc imposibil de conceput
pe o perioadă de 20 de ani sau
chiar mai mult. Dar nici nu poate fi
considerat ca fiind acceptat. Secto-
rul energetic este în competiție cu
alte sectoare pentru capital şi este
cunoscut că lumea financiară nu
cunoaște sentimente când este vor-
ba de a lua decizii – căutarea celor
mai bune câştiguri cu un risc cât
mai mic şi tendinţa de a opera în
sectoare, regiuni şi ţări unde inves-
titorii au cel mai mare grad de
încredere.
Ne confruntăm de asemenea cu o
perioadă în care lichiditatea este li-
mitată de necesitatea de a recon-
strui bilanțuri – atât în sectorul pu-
blic cât şi privat. Ce trebuie să se
întâmple pentru ca investiţiile să
curgă şi să curgă într-un ritm mult
mai rapid decât până acum ?
În ultimii trei ani echipa trilemei,
cuprinzând staff-ul CME şi perso-
nalul de la firma de consultanță la
nivel mondial Oliver Wyman, au
analizat împreună cu Comitetele
Membre intersectarea afacerilor cu
deciziile politice cu un accent speci-
al în 2014 pe comunitatea financi-
ară şi asupra a ceea ce determină
deciziile investiționale. Aceasta
completează analiza noastră din
2012 cu privire la ceea ce au spus
liderii din domeniul energiei că îşi
doresc din partea decidenţilor poli-
tici (‘Time to get real – the case for
sustainable energy policy’) şi în
2013 opinia decidenţilor politici ca-
re au afirmat că mediul de business
ar trebui să îi ajute să construiască
cadrul adecvat (‘Time to get real –
the case for sustainable energy
investment’).
Punând laolaltă aceste două gru-
puri, am pregătit anul trecut o
„Agendă pentru Acțiune” - care
evidențiază cele zece domenii prio-
ritate asupra cărora liderii din me-
diul de business şi cel politic ar tre-
bui să-şi concentreze atenţia.
Cristiana Figueres, Secretar Execu-
tiv al Secretariatului UNFCCC a fă-
cut un apel la guverne de a analiza
cu atenţie raportul şi de a acţiona în
special pe baza concluziilor. Două
dintre acestea, și anume, în primul
rând, nevoia de a angaja comunita-
tea financiară şi în al doilea rând,
necesitatea de a asigura un cadru
dinamic, transparent şi flexibil de
stabilire a preţurilor, au constituit
baza discuţiilor cu lideri din dome-
niul finanţelor care au dus la câteva
recomandări importante menţiona-
te în Raportul Trilemei 2014.
Aşa cum era de aşteptat, punctele
de vedere ale comunităţii financiare
repetă câteva dintre temele menţi-
onate în rapoartele anterioare cu
privire la tipul abordărilor politice
care vor avea tendința de a facilita
înaintarea proiectelor; dar apar de
asemenea unele perspective noi și
importante cu privire la alte lucruri
care mai trebuie realizate – şi nu
doar de către decidenţii politici, dar
şi de liderii de afaceri din domeniul
energiei.
Poate că cea mai remarcabilă este nevo-
ia unei înţelegeri comune între cele trei
grupuri. Din punct de vedere personal,
am fost uimită când am trecut de la o
funcţie guvernamentală importantă la
mediul de afaceri în domeniul energie la
cât de diferit era limbajul în sectorul pri-
vat şi cât de dificil era câteodată să in-
terpretez poziţiile guvernului. Activita-
tea noastră în 2012 şi 2013 a scos în
evidență faptul că acele ţări care au avut
grijă să implice întreaga gamă de părţi
interesate au avut tendința de a avea
abordări politice mai durabile care, în
sine, reduc costurile şi ajută la facilita-
rea deciziilor de investiţie cu privire în
proiecte de energie pe termen lung.
Calitatea politicilor
Un astfel de angajament poate fi adesea
complicat de administrat. La fel cum
confidenţialitatea comercială trebuie
respectată, la fel şi eşecurile politice tre-
buie să fie minimizate. Însă unele țări,
în special acelea care deţin cele mai
bune poziţii în mod permanent în Inde-
xul Sustenabilităţii Energetice, au arătat
calea prin dezvoltarea unor direcţii clare
pentru obiectivele lor îndrăzneţe, susţi-
nute de discuţii privind paşii detaliaţi
care trebuie întreprinşi pentru a le înde-
plini. În timp ce niciun model nu oferă o
soluţie magică - de exemplu nu pare să
existe o corelare clară între piețele pu-
ternic liberalizate sau dimpotrivă cele
puternic reglementate şi îndeplinirea
scopurilor trilemei – probleme apar cu
siguranţă în ţări în care intervenţiile do-
meniului politic nu permit un preț eco-
nomic corect sau unde există prea multe
recomandări privind detaliile tehnologii-
lor care trebuie susţinute; ambele abor-
dări se dovedesc a fi costisitoare în final.
Cu alte cuvinte, chiar şi pe pieţele regle-
mentate, pieţei trebuie să i se permită
să lucreze, în sensul de a putea lua
decizii privind tehnologiile care trebuie
susţinute – sau la care să se renunţe – şi
companiile trebuie să găsească propria
lor modalitate de a obține profituri cu un
risc minim dacă doresc să investească.
Deci, ceea ce contează ceea ce contează
mai presus de toate este calitatea politi-
cilor. Este clar faptul că, comunitatea in-
vestitorilor nu este convinsă că se poate
baza pe politici guvernamentale coe-
rente. În multe cazuri acestea nu pot
calibra politica şi riscul de reglementa-
re implicat în proiectele de energie, în
special cele din zonele mai puţin tradiţi-
onale. Această nesiguranţă creşte nu
numai costul capitalului, ci şi împiedică
organismele de finanțare să se obişnu-
iască cu anumite subsectoare şi blo-
www.axpo.com
chează fluxul fondurilor. Pentru a depăşi
aceste probleme, ţările au nevoie de o
strategie clară – şi o descriere clară a
modului cum va fi transmisă - clară nu
numai pentru birocraţi ci şi pentru co-
munitatea financiară.
Realizarea acestui deziderat implică
Partenerul ideal pentru
construirea unor procese bune de cola-
borare, cât şi un accent pe încercarea de
a echilibra obiectivele concurente ale tri- Dumneavoastră!
lemei - oricât de dificil ar putea fi în www.saem.ro
practică – pentru a oferi politici sustena-
bile. Rapoartele Trilemei sunt aici pentru
a prezenta ceea ce funcţionează şi pen-
tru a furniza un instrument pentru a-i
sprijini pe cei care se luptă cu aceste
provocări majore, dar în mod inerent
dificile.
Joan MacNaughton, fost Director Gene-
ral pe probleme de Energie în Marea
Britanie în perioada 2002-2006 şi
Președinte al Comitetului de Guvernare
al Agenţiei Internaţionale de Energie în
perioada 2004-2006, este Preşedinte www.ucmgroup.ro
Executiv al Trilemei Globale a Energiei
pentru Consiliul Mondial al Energiei
(CME). Deţine în prezent funcţia de Pre-
şedinte al noului Comitet Consultativ
Internaţional al Energy Academy Europe
în Olanda. n
www.grampet.ro
februarie 2015  7
Sectorul energetic trebuie să fie pregătit pentru
schimbări la scară largă în sistemele energetice*)
 Rajendra Pachauri, Preşedinte IPCC

Pentru a limita daunele determinate de schimbările climatice, sectorul

energiei trebuie să se pregătească pentru „schimbări la scară largă în
ceea ce priveşte sistemele energetice şi de agrotehnică până la jumă-
tatea secolului”, avertizează Rajendra Pachauri, Preşedinte al Grupului
Interguvernamental privind Schimbările Climatice într-un interviu
acordat Consiliului Mondial al Energiei. Cu toate acestea, Pachauri nu
este disperat. Este “încurajat de inventivitatea şi angajamentul
companiilor de energie care investesc în sursele regenerabile de
energie” şi este optimist cu privire la rolul pe care gazul natural ar
putea să-l joace în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Odată cu apariţia Raportului de
Sinteză al celui de-al Cincilea
Raport de Evaluare (la data de
31 octombrie 2014), aţi putea
să ne spuneţi care sunt implica-
ţiile principale pentru sectorul
energie, la nivel mondial din
aceste constatări ?
Raportul de Sinteză trebuie finalizat
pentru a putea spune care sunt
concluziile sale, însă sunt fericit să
citez din rapoartele Grupului de
Lucru care au fost publicate şi din
care Raportul de Sinteză va extrage
multe dintre concluziile sale.
Suntem siguri că emisiile de CO2
provenite din arderea combustibilu-
lui fosil şi procesele industriale au
contribuit cu aproximativ 78% din
totalul creşterii emisiilor de gaze cu
efect de seră din 1970 până în
2010. Totalul emisiilor de gaze cu
efect de seră rezultate din activita-
tea umană au fost cele mai ridicate
din istoria omenirii în perioada din-
tre 2000 și 2010.
Emisiile de gaze cu efect de seră,
rezultate din activitatea umană, au
crescut cu echivalentul a 10 gigato-
ne de CO2 echivalent în perioada
cuprinsă între 2000 şi 2010. Secto-
rul energie a contribuit cu aproape
50% din aceste emisii şi este de
departe cel mai mare contributor la
emisiile de gaze cu efect de seră.
Dacă dorim să limităm daunele de-
terminate de schimbările climatice,
va trebui să realizăm reduceri sub-
stanţiale ale acestor emisii până la
mijlocul secolului prin schimbări la
scară largă în sistemele energetice
şi în agrotehnică.
Deşi există o conştientizare
generală în rândul companiilor
de energie cu privire la impor-
tanţa politicii de mediu şi nece-
sitatea de a reduce emisiile de
gaze cu efect de seră, credeți că
aceştia transpun destul de bine
această conştientizare în acţi-
uni concrete?
Mai sunt multe lucruri de făcut în fi-
ecare sector pentru a limita factorii
care contribuie la schimbările cli-
matice. Acestea fiind spuse, sunt
încurajat de ingeniozitatea şi anga-
jamentul acelor companii din do-
meniul energetic care investesc în
sursele regenerabile de energie, nu
numai pentru că este bine pentru
mediul nostru şi pentru că reprezin-
tă cu siguranţă viitorul sectorului
energetic.
Revoluţia gazelor din surse ne-
convenţionale şi a petrolului
pare să se răspândească din
SUA către restul lumii. Ce păre-
re aveţi despre această ten-
dinţă ?
Emisiile de gaze cu efect de seră
din sectorul energie pot fi reduse
semnificativ prin înlocuirea termo-
centralelor actuale utilizând cărbu-
ne cu centrale moderne cu eficienţa
ridicată cu ciclu combinat de gaz
natural sau centrale de producere
combinată a căldurii şi a energiei
electrice, cu condiţia ca gazul natu-
ral să fie disponibil şi ca emisiile re-
zultate asociate cu extragerea şi
furnizarea să fie scăzute sau di-
minuate.
Energia din surse regenerabile
creşte rapid peste tot în lume,
dar sunteţi de părere că aceasta
creşte destul de rapid pentru a
înlocui combustibilii fosili din
sectorul energie?
Da. Odată cu cel de-al Patrulea
Raport de Evaluare al IPCC din
2007, multe tehnologii de energie
din surse regenerabile au prezentat
îmbunătăţiri substanţiale de efici-
enţă şi reduceri ale costurilor şi un
număr în creştere al acestor tehno-
logii a ajuns la un nivel de maturi-
tate pentru a permite implementa-
rea la scară largă. În ceea ce pri-
veşte producerea de energie din
surse regenerabile, aceasta a re-
prezentat mai mult de jumătate din
noua capacitate de generare a e-
nergiei electrice adăugată la nivel
global în 2012, determinată de dez-
voltări în sectorul eolian, hidro şi
solar.

*) Preluare din World Energy Focus, Annual 2014

8  februarie 2015
Cu toate acestea, multe tehnologii de
surse regenerabile de energie încă au
nevoie de o susţinere directă şi/sau indi-
rectă, în cazul în care cotele lor de piaţă
vor creşte în mod semnificativ; din feri-
cire, politicile privind tehnologiile surse-
lor regenerabile de energie au avut suc-
ces în determinarea dezvoltării lor
recente.
Poate renunţa lumea la combusti-
bilii fosili până în 2050 în timp ce
trebuie să răspundă nevoii de ener-
gie a unei populaţii globale în creş-
tere?
Este posibil, dar nu o cerinţă pentru a
satisface obiectivul de limitare a creşte-
rii temperaturii sub 2ºC faţă de niveluri-
le preindustriale. Scenariile care ajung
la niveluri de poluare atmosferică în jur
de 450 ppm CO2 echivalent până în anul
2100 (conform cu obiectivul de 2ºC)
includ reduceri substanţiale în emisiile
antropogenice ale emisiilor de gaze cu
efect de seră până la jumătatea secolu-
lui prin schimbări la scară largă în siste-
mele energetice şi în agrotehnică. Sce-
nariile care îndeplinesc aceste concen-
traţii până în anul 2100 sunt caracteri-
zate de emisii de gaze cu efect de seră
mai scăzute până în anul 2050 decât
cele din anul 2010, de la 40% la 70%
mai scăzute la nivel global şi niveluri ale
emisiilor aproape de zero Gt CO2 echiva-
lent sau mai puţin până în anul 2100.
În majoritatea scenariilor cu caracter
pesimist, ponderea furnizării de energie
cu emisii reduse de carbon (care includ
energia din surse regenerabile, nucleară
şi sisteme de captare a carbonului) creş-
te de la valoarea actuală de aproximativ
30% la mai mult de 80% până în 2050,
iar generarea de energie electrică din
combustibilii fosili fără captare de car-
bon va dispărea aproape în întregime
până în anul 2100.
Care sunt măsurile pe care ar trebui
să le ia guvernele şi sunt susţinute
de acestea? Ce credeţi că ar trebui
să facă din ceea ce nu fac acum?
Sunt foarte încurajat de o conştientizare
ridicată şi de acţiunile întreprinse împo-
triva schimbărilor climatice de către
guvernele regionale și naţionale. Un nu-
măr ridicat de regiuni şi țări adoptă sis-
teme de plafonare și comercializare care
nu numai că ajută la reducerea emisiilor
ci şi indică direcţia care trebuie urmată
de organismele guvernamentale. Mai
multe organisme locale au implementat,
ANRE
de asemenea, măsuri de reglementare,
cât şi alte măsuri pentru a promova efi-
ciența energetică şi o mai mare utilizare
a surselor regenerabile de energie.
Care sunt așeptările dumneavoastră
cu privire la conferința pe teme
climatice organizată anul viitor la
Paris? Care rezultat ar putea fi sa-
tisfăcător pentru dumneavoastră?
Aş fi încântat să văd un acord obliga-
toriu care asigură o limitare a emisiilor
de gaze cu efect de seră la niveluri care
să asigure că vom atinge obiectivul de
limitare a creşterii temperaturii sub 2ºC
faţă de nivelurile preindustriale.
Observaţi că există o „pauză a
încălzirii climatice” şi dacă într-a-
devăr aceasta există cât de semnifi-
cativă este pentru politica clima-
tică?
Nu a existat nicio pauză. Dacă aruncaţi
o privire la întregul sistem climatic şi nu
doar la un singur aspect al acestuia, ce-
ea ce vedeţi este o încălzire rapidă con-
tinuă. Atmosfera şi oceanele s-au încăl-
zit, cantitatea de zăpadă şi gheaţă s-a
diminuat, nivelul apei a crescut şi con-
centraţiile gazelor cu efect de seră au
crescut. Organizația Meteorologică Mon-
www.nuclearagency.ro
dială a confirmat recent faptul că unii
din cei mai calzi ani înregistraţi au fost
cei din secolul 21; perioada 2001-2010
a fost cea mai caldă perioadă înregis-
trată.
Este adevărat că rata încălzirii suprafeţei
între anii 1998 şi 2012 este mai mică
decât rata calculată începând cu 1951.
Însă astfel de încetiniri au avut loc în
trecut pentru a fi urmate de creşteri ra-
pide ale temperaturilor. Trebuie să luaţi
de asemenea în considerare faptul că
încălzirea oceanelor a reprezentat mai
mult de 90% din energia acumulată
între anii 1971 şi 2010, prin urmare ar fi
greşit să luăm în considerare doar tem-
peraturile suprafeţei terestre, care con-
stituie o mică parte a procesului încălzi-
rii totale observat. n
februarie 2015  9
Descoperiri de petrol și gaz în Marea Neagră*)
Sfârşitul lunii iulie 2014 a adus
veşti foarte importante din par-
tea României în ceea ce priveşte
Marea Neagră: OMV Petrom a a-
nunţat o nouă descoperire de
petrol iar ExxonMobil împreună
cu OMV Petrom au început fora-
rea celei de a doua sonde într-
un mare depozit de gaz. Noile
descoperiri ar trebui să aibă a-
vantaje semnificative economice
şi sociale pentru România.
Compania românească OMV
Petrom, cel mai mare producător
de petrol şi gaz din sud estul
Europei a anunţat la finalul lunii iu-
lie 2014 succesul explorării unei
sonde forată în apele de mică adân-
cime ale Mării Negre, cu un potenţi-
al de producţie de 1500 până la
2000 barili echivalent petrol pe zi
(BOE/zi).
Sonda de explorare Marina 1 a forat
la 60 km de ţărm, în perimetrul off-
shore Istria XVIII, la o adâncime de
aproape 2150 m sub fundul mării.
Adâncimea apei în zonă este de 50
de metri.
Primele estimări arată un potenţial
de producţie pe sondă de 1500-
2000 BOE/zi. Costul forării sondei
de explorare s-a ridicat la aproxi-
mativ 19 milioane euro. După fina-
lizarea testelor, sonda Marina 1 va
fi cimentată şi abandonată.
În lunile care urmează, OMV
Petrom va evalua rezultatele sondei
Marina 1 şi va evalua viabilitatea sa
comercială pentru a dezvolta şi în-
cepe producţia din noul rezervor.
Pentru exploatarea rezervorului,
este necesară dezvoltarea infra-
structurii necesare,inclusiv sondele
de forare. Producția din descoperi-
rea Marina 1– în funcţie de decizia
viabilităţii sale comerciale – ar pu-
tea să înceapă în următorii trei sau
patru ani.
Dezvoltare Offshore
„Marea Neagră este o zonă impor-
*) Preluare din revista Energyworld, nr. 4, nov. - dec. 2014
10  februarie 2015
tantă pentru OMV Petrom, o zonă
care continuă să aibă potenţial pen-
tru noi descoperiri. Actualmente,
producţia din apele de mică adânci-
me reprezintă 18% din producţia
de hidrocarburi a companiei în
România. Avem o experienţă de
peste 40 de ani în explorarea şi
producţia în apele de mică adânci-
me din Marea Neagră şi vom conti-
nua să investim în dezvoltarea seg-
mentului offshore”, a declarat
Gabriel Selischi, membru al Consi-
liului OMV Petrom, responsabil pen-
tru Explorare şi Producţie.
OMV Petrom exploatează actual-
mente 5 rezervoare: Pescăruș,
Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe şi
Delta. Acestea au o producţie totală
de 31000 BOE/zi.
Câteva zile mai târziu, a apărut un
alt anunţ important cu privire la po-
tenţialul de petrol şi gaz al Mării
Negre: Exxon Mobil Exploration and
Production Romania Limited, o sub-
sidiară a Exxon Mobil Corporation şi
OMV Petrom, au anunţat începerea
forării la Domino-2 în sectorul ape-
lor adânci în blocul Neptun România
din Marea Neagră.
Datele colectate pe parcursul pro-
gramului de forare vor fi folosite
pentru a evalua mărimea şi viabili-
tatea comercială a câmpului de gaz
descoperit de către sonda de explo-
rare Domino-1 în anul 2012.
Marea Neagră este o zonă impor-
tantă pentru OMV Petrom, o zonă
care continuă să aibă potenţial pen-
tru noi descoperiri.
Domino-1 a dezvăluit în 2012 că ar
putea exista un depozit de gaz na-
tural de 42 până la 84 miliarde m3 ,
care este de şase ori mai mare de-
cât necesarul anual de gaz natural
din România.
Puţul Domino-2 este localizat cu
aproximaţie la o distanţă de 200
km offshore şi este forat de instala-
ţia Ocean Endeavour într-o apă cu
adâncimea de aproximativ 800m.
„O derulare pozitivă a proiectului
desfășurat în zona de mare adânci-
me a blocului Neptun ar putea încu-
raja o varietate de avantaje de or-
din economic şi social prin dezvol-
tarea sectorului petrolier offshore,
a infrastructurii locale, prin crearea
unor noi oportunităţi de angajare
pentru forţa de muncă locală şi
aplicarea unor tehnologii avansate,”
spune comunicatul de presă al
ExxonMobil.
Zona de ape adânci a blocului
Neptun se întinde pe o arie de 7500
km2 , iar adâncimea apei variază în-
tre 100 şi 1700 m.
Companii mari
ExxonMobil, cea mai mare compa-
nie de petrol şi gaz natural din lu-
me, care este listată public, folo-
sește tehnologii noi şi inovatoare
pentru a răspunde cererii în creşte-
re pentru energie, la nivel global.
Unul dintre predecesorii ExxonMobil
a realizat operații în România înce-
pând cu anul 1903.
OMV Petrom este cel mai mare
grup petrolier integrat din sud estul
Europei, cu o producţie anuală de
ţiţei şi gaz natural de 66 milioane
BOE.
Grupul are o capacitate de rafinare
de 4,2 milioane tone pe an, o cen-
trală electrică, cu eficienţă ridicată
de 860 MW şi o centrală eoliană de
45 MW. În ceea ce priveşte distribu-
ția produselor petroliere, OMV
Petrom este prezentă pe pieţele im-
portante din România şi din ţările
vecine prin aproximativ 800 de sta-
ţii de încărcare.
OMV, cea mai mare companie din
industria Austriei listată deţine
51,01 % acţiuni în OMV Petrom, iar
statul român prin Ministerul Econo-
miei deţine 20,64% , Fondul
Proprietatea 18,99%, în timp ce
restul de 9,36% din acţiuni fluctu-
ează la Bursa de Schimb de la
Bucureşti. n
România poate supraviețui unei posibile crize a gazului*)
România poate depăşi iarna fără
gazul rusesc chiar dacă importu-
rile sunt acum de 9%. România
şi-a umplut capacităţile de sto-
care a gazului dar din nefericire
nu îşi poate ajuta vecinii pentru
că nu există interconectoare bi-
direcţionale.
Importurile de gaz din Rusia s-au
redus de câteva ori în această
toamnă în România, fără un motiv
oficial pentru acest fapt. „România
nu poate lua măsuri legale împotri-
va Gazprom pentru reducerea fur-
nizării de gaz natural din cauza fap-
tului că importurile intră în ţară prin
intermediari care sunt de aseme-
nea controlaţi de către Rusia”, a
declarat fostul Ministru al Energiei
Răzvan Nicolescu.
Companiile din România nu au con-
tracte directe cu Gazprom, ci cu
Imex Oil, o subsidiară a Conef a
Rusiei şi cu WIEE, o societate mixtă
a Gazprom cu Wintershall din
Germania.
Nu cred că acest comportament al
Gazprom este benefic pentru cine-
va; am încercat să-l înţeleg în ul-
timele zile, am încercat să-l discut
cu omologii mei din celelalte state
membre ale UE şi cu Comisia
Europeană. Acest comportament va
determina europenii să-şi piardă în-
crederea în Gazprom ca furnizor de
gaz sigur şi pe termen lung,“ a mai
spus Nicolescu.
„Atât dispecerul Gazprom pentru
zona balcanilor localizat în Sofia,
cât şi ambasada Rusiei la Bucureşti
au refuzat să dea un răspuns oficial
pentru reducerea importurilor”, a
adăugat acesta.
Avantajul facilităţilor de
stocare a gazului
Guvernul din România a afirmat în
repetate rânduri că locuinţele nu
vor fi afectate de importurile de gaz
natural mai mici în această iarnă,
*) Preluare din revista Energyworld, nr. 4, nov. - dec. 2014
chiar dacă Rusia le va sista complet
până în primăvară.
România a stocat deja 2,5 miliarde
m3 de gaz natural, în timp ce
Autoritatea de Reglementare a
Energiei a estimat nevoile pentru
sezonul rece a fi la 1,8 miliarde m3.
Necesarul zilnic actual în România
este de 15-20 milioane m3 de gaz,
iar producţia internă zilnică este de
32 milioane m3.
Să ne obişnuim cu situaţia !
Fostul Ministru al Energiei din
România, Răzvan Nicolescu, a sub-
liniat faptul că reducerea furnizării
de gaz a fost o decizie de neînţeles
din partea Rusiei şi în acelaşi timp
un joc cu care trebuie să ne obişnu-
im. „Trebuie să ne obişnuim cu
această decizie de neînţeles a
Gazprom şi să luăm lucrurile cu
calm”.
„Nu excludem faptul că acest joc
on-off ar putea continua. Este un
joc care încearcă să ne facă nervoşi
iar cei care joacă astfel de jocuri o
să piardă foarte mult în ceea ce pri-
veşte credibilitatea”, a declarat
Nicolescu.
Vestea proastă este că România nu
îşi poate ajuta vecinii, din moment
ce nu are puncte de conectare pen-
tru exportul de gaz prin conducte,
cu excepţia unei conducte mici că-
tre Moldova. Producătorii de gaz din
România – Romgaz şi Petrom- au
depus fiecare câte o ofertă în
Moldova pentru furnizarea gazului
natural prin conducta Iași-Ungheni,
însă în momentul de faţă aceştia nu
exportă gaz.
Oficialii Departamentului pentru
Energie din România spun că prețul
la ofertele companiilor este cu 20%
mai mic decât preţul pentru gazul
rusesc. “Există două oferte depuse
de companii româneşti la Energo-
com, furnizorul din Moldova deţinut
de stat, care au preţuri de furnizare
la graniţă cu 20% mai scăzute de-
cât cele percepute de către compa-
nia Gazprom din Rusia. Construi-
rea şi darea în funcţiune a conduc-
tei de gaz Iași-Ungheni a oferit po-
sibilitatea utilizatorilor din zona
Ungheni unei alternative la traseele
de furnizare a gazului natural exis-
tent,” au spus oficialii.
O conductă către Chişinău
Conducta poate furniza aproape
14000 m3 pe oră, ceea ce reprezin-
tă 3% din necesarul Republicii
Moldova . „Ne aşteptam să putem
folosi această oportunitate curând,
însă depinde de corporaţia din
Moldova când o să decidă să facă
acest lucru. România şi-a păstrat
promisiunea şi a finalizat acest pro-
iect important de infrastructură
energetică la momentul agreat şi cu
aceste cheltuieli finale în exces faţă
de cele estimate inițial. Vom conti-
nua să încurajăm dezvoltarea in-
frastructurii energetice şi interco-
nectarea sistemelor energetice ale
Republicii Moldova şi ale României”,
au mai declarat oficialii.
Ministerul Economiei din Moldova a
anunţat pe pagina sa web că
Uniunea Europeană va aloca o su-
mă suplimentară de 10 milioane
euro pentru prelungirea conductei
de gaz Iași-Ungheni către Chişinău
în scopul asigurării unei alternative
pentru furnizarea de gaz oraşului
capitală a Republicii Moldova. Con-
ducta Iași-Ungheni are o lungime
de 43,2 km din care aproximativ 32
km se găsesc pe teritoriul
României, are un diametru de 508
cm şi este îngropată în subsol la
1,8- 2,2 m. Capacitatea maximă a
conductei va fi de 1,5 miliarde m3
pe an, ceea ce înseamnă mai mult
decât consumul anual de gaz natu-
ral al Republicii Moldova.
Un alt producător de gaz în
România
Compania americană Stratum
Energy a început producţia de pe-
trol şi gaz natural în blocul
Moineşti, al câmpului petrolier Po-
duri, în judeţul Bacău din estul
februarie 2015  11
României. Compania a investit deja
în România mai mult de 70 milioane
dolari.
Stratum Energy a spus că va învesti
mai mult de 150 milioane dolari în
2015, cu condiţia ca autorităţile din
România să emită aprobările nece-
sare. Stratum Energy va continua
să facă investiţii semnificative de
explorare şi exploatare în Moineşti
şi în 2015.
„Stratum îşi ia angajamentul de a
continua investiţiile în Moineşti şi în
România. Gazul din Poduri va ajuta
ţara să atingă obiectivul de inde-
pendenţă energetică, contribuind la
o stabilitate regională. Suntem în-
cântați de începutul optim al pro-
ducţiei din Poduri şi dorim să deve-
nim un contribuitor activ la securi-
tatea energetică a României, a de-
clarat Qasim Sharif, CEO Stratum.
Forarea modernă
Cele două instalaţii de foraj (Poduri
1 şi 2) au o productivitate zilnică de
450000 m3 de gaz, plus 100 m3 de
petrol condensat şi petrol brut. Un
echipament de forare extern, con-
struit în acest an este actualmente
în funcţiune la Poduri 3, şi ar trebui
să foreze ulterior 9 alte puţuri.
Compania a construit de asemenea
o conductă cu o capacitate zilnică
de 4 milioane m3 care uneşte zona
Poduri de sistemul naţional de tran-
sport al gazului operat de către
Transgaz.
Fostul ministru pentru Energie
Răzvan Nicolescu a anunţat că
Stratum Energy va deveni cel de-al
treilea producător de gaz al Româ-
niei, după ce va învesti 150 milioa-
ne dolari în 2015. „Stratum Energy
va deveni cel de-al treilea produc-
ător de gaz al României, pe lângă
Romgaz şi Petrom, cu o producţie
anuală mai mare de 0,5 miliarde m3
după ce va învesti anul viitor în ţara
noastră mai mult de 150 milioane
dolari, pentru a dezvolta descoperi-
rile sale recente de gaz convențio-
nal din Moineşti, judeţul Bacău,” a
declarat Nicolescu după întâlnirea
cu reprezentanții de la companiile
petroliere americane în timpul unei
vizite în Statele Unite. n

Piaţa de gaz din România în contextul crizei din Ucraina*)

Loredana Mihăilescu, Partener, Energy Projects & Construction, CMS Cameron McKenna

Rusia asigură în jur de o treime din necesarul de gaz a UE, în jur de jumătate din această cantitate de gaz
fiind livrată prin Ucraina. Este bine cunoscut faptul că Ucraina şi Rusia au avut o relaţie dificilă în ceea ce
priveşte furnizarea şi tranzitul gazului în ultimele două decenii, cel mai recent în 2006, 2009 şi 2014. În
contextul disputei curente dintre Ucraina şi Rusia, furnizarea gazului ar putea fi folosită ca un instrument de
negociere politică de către Rusia luând în considerare faptul că o furnizare redusă a gazului sau chiar stoparea
acestuia ar putea avea consecinţe grave asupra ţărilor europene care depind de gazul rusesc.

Ca o consecinţă a crizei din Ucraina,
tranzitul gazului către România a
fost redus cu 5% , mai târziu cu
10%, Rusia neoferind niciun fel de
explicaţii pentru sincopele respecti-
ve. Cu toate acestea, potrivit co-
municatelor de presă ale Departa-
mentului pentru Energie din
România, importurile de gaz ale
României se găsesc la un nivel foar-
te scăzut (0,2 milioane m3 / zi) în
timp ce producţia internă atinge un
nivel aproape dublu comparativ cu
necesarul din această perioadă (31
milioane m3 / zi).
În plus, România deţine în facilităţi-
le sale de stocare în jur de 700 mi-
lioane m3 mai mult decât obligaţia
minimă legală de stocare stabilită
de către Agenţia Naţională de
Reglementare în domeniul Energiei
(ANRE) pentru acest an la o canti-
tate de 1,8 miliarde m3 cu ciclul
obligatoriu de stocare încă în desfă-
şurare. Mai mult, România deţine în
prezent o producţie internă de la
Petrom şi Romgaz de aproximativ
11 miliarde m3 pe an. Prin urmare,
România ar putea răspunde cererii
sale de gaz din surse interne, dacă
va fi necesar. Mai mult, în cazul
unei ierni lungi şi reci, România
este pregătită să recurgă la soluţii
alternative precum întreruperea
centralelor care funcţionează cu
gaz, reducerea necesarului de gaz
la utilizatorii industriali importanţi,
folosirea combustibililor alternativi
precum păcură pentru unele dintre
termocentrale.
Dat fiind cele de mai sus, România
ocupă o poziţie mai bună decât alte
ţări din centrul şi estul Europei în
ceea ce priveşte dependenţa lor de
energie, din moment ce cea mai
mare parte din gazul utilizat este
produs intern şi doar o mică parte
este importată. Luând în considera-
re stocurile şi prin folosirea surselor
alternative, România poate supra-
vieţui fără alimentarea cu gaz ru-
sesc prin Ucraina. La cealaltă extre-
mă se găsesc ţările vecine, respec-
tiv Ucraina, Moldova, Ungaria,
Serbia şi Bulgaria, care sunt aproa-
pe complet dependente de gazul
rusesc.
În ultimii câţiva ani România a înre-
gistrat progrese privind diversifica-
rea surselor sale de aprovizionare
cu gaz şi privind interconectarea cu
ţările din vecinătate precum
Moldova şi Bulgaria. Pentru aceste
două ţări, care sunt foarte mult
dependente de gazul rusesc, gazul
din România ar putea fi o sursă al-

*) Preluare din revista Energyworld, nr. 4, nov. - dec. 2014

12  februarie 2015
ternativă pe viitor cu condiţia ca
descoperirile recente din Marea
Neagră să ducă la o exploatare de
succes a surselor.
Cu toate acestea, mai sunt multe
de făcut de către România pentru a
asigura surse alternative şi pentru
a deveni un exportator pentru ţările
vecine. Interconectarea cu Ungaria
prin conducta Arad-Szeged inaugu-
rată în 2010 în scopul aducerii ga-
zului în România a fost concepută
pentru a transporta la capacitate
maximă, 4,4 miliarde m3 (bcm) de
gaz pe an, echivalentul unei treimi
din neceasrul anual al României.
Capacitatea de import a conductei
este de 60000 m3 / ora iar capacita-
tea sa de export este de 10000 m3 /
oră şi este posibil să ajungă la o
capacitate de export maximă de
4,4 miliarde m3/ an până în 2016.
Deşi exporturile erau programate
să înceapă în 2014, din cauza unor
probleme apărute la conducta care
străbate râul Someş, exporturile de
gaz din România către Ungaria ar
putea fi întârziate timp de un an
sau chiar mai mult. Transgaz, ope-
ratorul naţional de gaz natural, se
ocupă de siguranţa transportului de
gaz şi are în vedere construirea
unei noi conducte pentru a evita şi
alte probleme. De aceea, dacă ide-
ea din urmă este implementată de
către Transgaz, se aşteaptă că
România nu va trasporta gaz către
vestul Europei până la finalul anului
2016.
Interconectarea cu Ucraina de la
Isaccea şi Medieşu Aurit, pentru ca-
re capacitatea este rezervată înce-
pând cu 2000 de către Gazprom
Export Moscow,este folosită de
către două companii Winthershall
Switzerland şi Imex Oil Cyprus,
companii care achiziţionează gaz de
la Gazprom Export şi îl vând în Ro-
mânia. Interconectarea cu Ucraina
va trebui să fie regândită astfel în-
cât să ofere mijloacele de a exporta
gazul natural.
În eforturile sale de a reduce de-
pendenţa de Rusia, Moldova împre-
ună cu România au inaugurat con-
ducta Iași-Ungheni la sfârşitul lunii
august 2014. Cu toate acestea, pri-
mele furnizări ale gazului românesc
ar fi trebuit să ajungă în Moldova
până la începutul lunii septembrie
2014, prima furnizare fiind în-
târziată după cât se pare până la fi-
nalul anului.
Conectarea reţelei cu Bulgaria, res-
pectiv cu conducta Giurgiu-Ruse
trebuia să fie inaugurată în iunie
2014 după alte câteva întârzieri,
datorită unor circumstanțe neaş-
teptate cu privire la secţiunea de
sub fluviul Dunărea. Cu toate aces-
tea, chiar şi astăzi conducta nu este
gata şi se așteaptă să fie inaugura-
tă până la finalul anului. Conducta
Giurgiu-Ruse, va avea o lungime
maximă de aproximativ 25 km din-
tre care 15,4 km pe teritoriul
Bulgariei şi 5,2 km pe teritoriul
României, iar 4,14 km reprezintă
traversarea pe sub fluviul Dunărea.
Capacitatea de import va fi de 1,5
miliarde m3 pe an iar cea de export
va fi de 500 milioane m3 pe an. În
prezent, România nu ar putea
beneficia de pe urma importurilor
din Bulgaria, dat fiind dependența
celei din urmă de gazul rusesc şi
lipsa interconectărilor. Cu toate a-
cestea, în viitor, dacă proiectul
Southstream este continuat iar
Bulgaria este parte a acestuia sau
dacă Bulgaria reuşeşte să se inter-
conecteze cu ţările vecine, schim-
burile dintre România şi Bulgaria ar
putea fi o soluţie.
De asemenea, România depune
eforturi pentru a conecta sistemul
său de transport de gaz natural de
Serbia. Interconectarea cu sistemul
de transport al Serbiei ar diversifica
astfel sursele de alimentare cu gaz
pentru România furnizând accesul
la conducta South Stream (dacă se
construieşte) care traversează
Serbia, şi accesul la facilitățile de
GNL din Croaţia.
În contextul crizelor geopolitice,
România a obţinut recent de la FMI
o prelungire a calendarului de libe-
ralizare a prețului la gaz pentru
gospodării. Potrivit calendarului de
liberalizare al pieţei gazului stabilit
de către Guvernul din România cu
Fondul Monetar Internaţional (FMI)
în 2012, preţul la gaz pentru utili-
zatorii non-casnici ar fi trebuit să
fie liberalizat până la data de 31 de-
cembrie 2014 iar preţul pentru uti-
lizatorii casnici ar fi trebuit să fie li-
beralizat până la data de 31 decem-
brie 2018.
Cu toate acestea, luând în conside-
rare discuţiile purtate cu FMI, cu
Comisia Europeană şi cu Banca
Mondială, Guvernul din România a
adoptat în septembrie 2014 o
legislaţie cu privire la amânarea
liberalizării preţului la gaze pentru
utilizatorii casnici, care conform
calendarului anterior de liberalizare
a preţului la gaze, acesta ar fi
trebuit să crească cu 3 procente în-
cepând cu 1 octombrie 2014.
Guvernul a decis de asemenea să
păstreze preţurile la gaze pentru
producţia internă la nivelul lunii iu-
nie 2014, respectiv 89,40 RON pen-
tru utilizatorii industriali şi 53,30
RON pentru utilizatorii casnici. Mai
mult, Guvernul din România a
adoptat o Decizie cu privire la pro-
gramul de iarnă 2014-2015, obiec-
tivele sale primare fiind evaluarea
necesarului de energie al ţării de la
1 octombrie 2014 până la 31 martie
2015, pentru a asigura o funcţiona-
re stabilă şi sigură a Sistemului
Energetic Naţional, precum şi nive-
lurile stocurilor de combustibil ne-
cesar pentru acea perioadă. Drept
rezultat al adoptării noii legislaţii,
legea energiei şi a gazelor, precum
şi legea petrolului au fost modifica-
te pentru a reflecta noile prevederi
adoptate, în special amânarea libe-
ralizării preţului la gaze, şi păstra-
rea preţului coşului la gaz până în
2021 pentru utilizatorii casnici.
Toate cele de mai sus demonstre-
ază faptul că România este bine
pregătită în circumstanţele de faţă
pentru a depăşi o posibilă criză a
gazului din această iarnă. Mai mult,
România se găseşte pe drumul cel
bun în ceea ce priveşte indepen-
denţa sa energetică mergând mai
departe cu interconectările de gaz
cu aproape toate ţările vecine.
Dacă descoperirile majore recente
din Marea Neagră se dovedesc a fi
descoperiri comerciale şi conduc la
producţie, România ar putea deveni
un exportator net de gaz. n
februarie 2015  13
 Sistem de referință pentru integrarea în
rețea a Surselor de Energie Distribuite și
Regenerabile*)
Sursele de energie distribuite și regenerabile (SED), precum și tehnologiile de
rețele inteligente sunt factorii de dezvoltare pe viitor a sistemelor energetice
eficiente. Succesul tranziției depinde de disponibilitatea metodelor și tehnicilor
de integrare a SED. În acest context lipsește o platformă acceptată care să
sprijine analizarea și testarea acestor tehnici și metode. TF C6.04.02 a
recunoscut această problemă și propune o platformă comună drept bază pentru
studiile de integrare a SED cu acoperire internațională.

Acoperire și metodologie surse creat pentru studiul soluțiilor de

Stabilirea unei baze comune de testare
pentru integrarea SED ridică o provoca-
re cauzată de diversitatea sistemelor de
energie distribuite. TF C6.04.02 tratea-
ză această problemă prin crearea unui
set structurat de referințe care să aco-
pere spectrul problemei de integrare a
SED într-un mod reciproc exclusiv și ex-
haustiv. Urmând ierarhia dezvoltată în
Figura 1, un sistem de energie electrică
constă din noduri cu resurse inclusiv
SED și rețeaua de interconectare. O re-
sursă nodală reprezintă un candidat in-
teresant pentru clasificare, deoarece
multe tehnici de integrare se bazează pe
controlul resurselor și conversia energiei
www.chevron.ro electrice. De partea rețelei, se face dife-
rența între rețele de transport și distri-
buție. Rețelele de distribuție variază
mult în funcție de nivelul de tensiune –
mediu sau scăzut. Împreună, capetele
subliniate ale ierarhiei arborescente din
Fig. 1 reprezintă un grup potrivit de can-
didați pentru crearea de sisteme de re-
ferință pentru integrarea surselor de e-
nergie distribuite și regenerabile.
Descrierea BT
După introducerea din Capitolul 1, se
prezintă metodologia de modelare a sis-
temului de referință pentru SED în
Capitolul 2. O imagine de ansamblu a a-
www.icr.ro
riei de acoperire și aplicației sistemului
de referință pentru studii practice se
oferă în Capitolul 3. Pentru clarificare, a-
plicațiile sunt clasificate în următoarele
clase: operare și control, planificare și
proiectare, calitatea energiei electrice,
protecție și stabilitate. În cadrul acestor
clase, subiectul este detaliat mai de-
parte. În Capitolul 4, se prezintă așa-
numitul sistem de referință pentru re-
partea resurselor pentru integrarea
SED.
Sistemul de referință pentru rețeaua de
transport de tensiune înaltă (HV) pentru
integrarea parcurilor eoliene este dez-
voltat în Capitolul 5. Sistemul de referin-
ță pentru rețeaua de distribuție de ten-
siune medie (MV) pentru integrarea SED
este descris în Capitolul 6. Referințele
pentru rețeaua de distribuție de tensiu-
ne scăzută (LV) sunt discutate în
Capitolul 7. În Capitolul 8 se efectuează
studii de caz. Anexa este dedicată unor
informații de context mai detaliate.
Pentru fiecare sistem de referință, s-au
creat versiuni pentru Europa și America
de Nord. Structura europeană a siste-
melor de distribuție MV trifazice conec-
tate în delta de 11 sau 20kV a fost crea-
tă inițial și utilizată pentru a deservi sar-
cini urbane dense în orașele europene.
Prin contrast, America de Nord a utilizat
un sistem de distribuție MV trifazic cu
patru linii de 12.47 sau 24 kV, care a
fost inițial creat pentru a deservi zone
rurale mari. Aceste diferențe au fost
avute în vedere în crearea sistemelor de
referință. De exemplu, topologia versi-
unii europene a rețelei de distribuție MV
este prezentată în Fig. 2. În cadrul linii-
lor întrerupte se află liniile de alimentare
1 și 2. Linia 1 reprezintă o zonă urbană.
Linia 2 reprezintă o zonă rurală, cu dis-
tanțe mai lungi între noduri. Ambele linii
funcționează la 20kV și sunt alimentate
prin transformatoare separate din siste-
mul de transport de 100kV. Fiecare linie
separată sau ambele pot fi utilizate pen-
tru studiile de integrare a SED. Se poate
introduce o variație mai mare prin con-
figurarea comutatoarelor S1, S2 și S3.

www.gspoffshore.com *) Preluare din revista Electra # 273 – aprilie 2014

14  februarie 2015
Dacă acestea sunt deschise, atunci
ambele linii sunt radiale. Închide-
rea S2 și S3 în linia 1 creează un
circuit sau o plasă. Cu locația dată
a S1, se poate presupune ori că
ambele linii sunt alimentate de a-
celași post de transformare sau de
posturi diferite. Închiderea S1 in-
Ierarhia de identificare a sistemelor de
referință pentru integrarea SED
Figura 2. Topologia sistemului de referință a rețelei de
distribuție europene MV
terconectează cele două linii printr-
o linie de distribuție.După
descrierea topoloe susgiei, Broșura
Tehnică (BT) oferă detalii asupra
geometriilor liniilor aeriene și ca-
blurilor subterane utilizând cifre și
tabele. Ecuațiile ce leagă geometria
și parametrii sunt explicate. Apoi se
specifică în detaliu conductorii,
transformatoarele și sarcinile.
După aceste detalii, se dedică o
secțiune suplimentară asupra
personalizării parametrilor pentru
alte condiții de rețea. Astfel, este
posibilă luarea parametrilor așa
cum sunt prezentați sau adaptarea
lor conform necesității studiului.
Figura 3. Topologia de referință a rețelei de distribuție
europene LV
Ierarhia strictă din fig. 1 susține
combinația sistemelor de referință.
Sistemul primar de transport HV
arătat în partea de sus a fig. 2 dea-
supra rețelei de distribuție MV oferă
posibilitatea de conectare cu refe-
rința pentru rețeaua de transport
HV. Punctele de sarcină permit la
rândul lor conectarea cu referințele
pentru rețeaua de distribuție de
tensiune mică LV. Versiunea euro-
peană a sistemului de referință
pentru rețeaua de distribuție LV es-
te prezentată în fig. 3. Se face dife-
rența între liniile de alimentare
pentru sectoarele rezidențial, in-
dustrial și comercial. La fel ca nive-
lul pentru MV, se oferă detalii com-
plete pentru toți parametrii și toate
căile de personalizare în BT. Versiu-
nea nord-americană a rețelei de
distribuție LV diferă semnificativ din
punct de vedere al utilizării de re-
țele monofazice și modul de conec-
tare al clienților. Diferențele sunt
incluse și specificate.
Concluzii
Dincolo de prezentarea întregii ga-
me de sisteme de referință, de la
tensiune înaltă până la tensiune mi-
că, BT acoperă aplicarea acestora
pentru studii practice. Exemplele in-
clud controlul coordonat al stocării
de energie distribuită, testarea de
eliminare a defectelor, evaluarea
managementului energetic, testa-
rea convertoarelor electronice de
putere, funcționarea izolată, și ana-
liza de flux de energie.
Aplicațiile sistemului de referință
merg dincolo de exemplele date mai
sus. Utilizatorii inițiali laudă modu-
laritatea metodologiei care permite
conectarea, cantitatea datelor o-
ferite, flexibilitatea și personaliza-
rea, și adaptarea la situațiile diferite
din Europa și America de Nord.
Aceste aspecte fac din sistemul de
referință unul valoros pentru întrea-
ga comunitate interesată de inte-
grarea în rețea a surselor de energie
distribuite și regenerabile. n
februarie 2015  15
Echipamente moderne de comutaţie cercetate şi
dezvoltate la ICPE- Aplicaţii industriale*)
Alexandru RADULIAN, Nicolae MOCIOI, ICPE, Ionuţ Daniel DEACONU, UPB

În acest articol se prezintă o scurtă istorie a domeniului comutaţiei în vid dezvoltată pe plan naţional, încă din
anii 1980, la ICPE. Studiile şi cercetările avansate asupra descărcărilor electrice în vid au fost posibile şi
datorită colaborării excepţionale cu Institutul Politehnic Bucureşti –IPB, care prin Prof. dr.doc.ing. Gheorghe
HORTOPAN au realizat fundamentul academic şi teoretic necesar susţinerii acestei acţiuni.

În ultimii ani, mediul înconjurător a
devenit un aspect foarte important
în procesul de evoluţie a societăţii.
Emisiile de gaz hexafluorură de sulf
(SF6) produse de echipamentele
electrice de comutaţie de medie şi
înaltă tensiune, contribuie semni-
ficativ la producerea efectului de
seră şi determină schimbări clima-
tice globale. Protocolul de la Kyoto
prevedea că emisiile de gaz SF6
trebuie reduse, deoarece acest gaz
este cel mai puternic dintre cele
şase gaze cu efect de seră. Astfel,
s-a introdus directiva privind gazele
fluorurate care prescrie măsuri de
precauţie pentru a limita emisiile
produse de echipamentele electrice
de medie şi înaltă tensiune iar
serviciile publice şi producătorii de
echipamente de acest tip trebuie să
adopte măsuri speciale pentru a
limita emisiile în timpul fabricării,
utilizării, întreţinerii şi la sfârşitul
duratei de funcţionare a echipa-
mentului care conţine gaz SF6. Tot
în cadrul echipamentelor electrice
nocive și cu un cost ridicat de în-
treţinere întâlnim şi echipamentele
electrice clasice cu comutație în aer
și ulei.
Cercetarea comutaţiei în vid are
drept scop găsirea de noi soluţii
tehnologice şi inovative în domeniul
echipamentelor electrice ecologice.
Aria de aplicabilitate a echipa-
mentelor electrice cu comutaţie în
vid este foarte vastă pe plan
naţional şi internaţional. Astfel, ele
pot fi integrate cu succes în siste-
mele ecologice şi moderne, monito-
rizate şi controlate local şi de la
distanţă, cu mentenanţă redusă, în
celulele primare şi secundare de
transport şi de distribuţie a energiei
electrice, în proiectele de moderni-
zare sau reabilitare a sistemelor de
irigaţii, în industria extractivă si de
prelucrare a cărbunelui şi a
petrolului. Implementarea echipa-
mentelor electrice cu comutaţie în
vid, în sistemele menţionate ante-
rior, presupune înlocuirea și renun-
ţarea la clasicele echipamente cu
comutaţie în aer, ulei, SF6 precum
şi alinierea la standardele interna-
ţionale din domeniu.
Infrastructura de cercetare
Domeniul comutaţiei în vid a putut
fi cercetat şi dezvoltat cu succes în
România, datorită existenţei me-
diului de cercetare foarte dezvoltat,
format dintr-un personal academic
(cercetători ştiinţifici, ingineri, pro-
fesori universitari, doctoranzi) şi o
bază materială performantă (insta-
laţii de cercetare a fenomenelor a-
ferente comutaţiei în vid, staţii de
încercare a echipamentelor electri-
ce precum şi maşini unelte necesa-
re fabricării componentelor echipa-
mentelor electrice). De-a lungul
timpului, prin proiectele de cerce-
tare naţionale şi internaţionale,
specialiştii români au adus con-
tribuţii remarcabile domeniului co-
mutaţiei în vid, contribuţii valori-
ficate în articole ştiinţifice, patente
şi produse de serie.
Profesorul Gheorghe Hortopan
(Fig. 2) are marele merit de a fi ini-
ţiat în România cercetarea ştiinţi-
fică relativ la echipamentele cu co-
mutaţie în vid ultraînalt. Începând
cu anul 1980, Profesorul Hortopan
a condus o echipă multidisciplinară
în domeniul cercetării descărcărilor
electrice în vid. Această echipă a
cuprins atât cadre didactice de la
Facultatea de Electrotehnică din
IPB, cât și cercetători de la I.C.P.E

Figura 1. Cota procentuală de piaţă la nivel mondial a întreruptoarelor cu Figura 2 Prof. dr. doc. ing. Gheorghe
comutaţie în vid, SF6, ulei puţin şi aer HORTOPAN

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014, (Premiul I - Secțiunea 3)

16  februarie 2015

Figura 3. Instalație de sudură cu
microplasmă
Bucureşti, I.F.T.A.R. Măgurele –
Bucureşti şi uzina Electroaparataj.
Pe această bază au apărut primele
lucrări ştiinţifice în domeniul des-
cărcărilor în vid şi primele proto-
tipuri de echipamente cu comutaţie
în vid elaborate în România.
Realizarea aparatelor de comutaţie
cu stingerea arcului electric în vid
avansat a fost posibilă prin
progrese tehnologice în două
direcţii şi anume, realizarea de
lipituri metal-sticlă, metal-ceramică
şi de materiale pentru contacte. La
aparatele cu comutaţie în vid, pe
lângă condiţiile normale pe care
trebuie să le îndeplinească un
contact, se mai cere ca din el să se
poată dezvolta, în prezenţa arcului
electric o cantitate suficientă de va-
pori metalici pentru a nu se pro-
duce smulgerea timpurie a curentu-
lui. Astfel, pentru soluţionarea
acestor dificultăţi tehnologice, îm-
Figura 4. Instalație de vidare-degazare
camere de stingere
preună cu Institutul Politehnic
Bucureşti -IPB, la ICPE s-au realizat
urmatoarele instalaţii:
● Instalaţie de sudură cu micro-
plasmă (Fig. 3) folosită la sudarea
izolatorului ceramic de capacele
metalice ale camerei de stingere;
● Instalaţie de vidare-degazare
camere de stingere (Fig. 4);
Instalaţia de vidare-degazare era
utilizată pentru vidarea, degazarea,
curăţarea contactelor şi închiderea
camerelor de stingere destinate
contactoarelor de joasă tensiune cu
comutaţie în vid.
● Instalaţie de verificare a nivelului
vidului bazată pe efect magnetron
(Fig. 5) ;
Camera de stingere, cu piesele de
contact separate, se află în câmpul
magnetic creat de o bobină
parcursă de curent continuu. Se
aplică brusc tensiunea de 5kV între
piesele de contact. Ca urmare, ia
naştere, în camera de stingere, o
descărcare neautonomă care se
manifestă printr-un curent electric
înregistrabil cu ajutorul unui
osciloscop catodic. Valoarea acestui
curent constituie un indiciu asupra
nivelului de vid realizat în camera
de stingere. Aplicarea simultană a
unui câmp magnetic şi electric are
ca scop creşterea parcursului liber
mediu al electronilor şi deci
creşterea probabilităţii ionizării prin
şoc a moleculelor de gaz existente
în camera de stingere.
Figura 5.Instalație de verificare
a nivelului vidului
● Instalaţie de măsurare a curen-
tului tăiat la echipamentele cu
comutaţie în vid;
Arcul electric în vid este o descăr-
care electrică în vapori metalici
proveniţi de la electrozi. În cazul
contactoarelor în vid, care
funcţionează în circuite inductive,
pentru curenţi de ordinul a zecilor
de amperi, apare fenomenul de
smulgere de curent. La astfel de
curenţi, coloana arcului în vid este
instabilă, datorită difuziei puternice
care se produce în mediul vidat,
sub influenţa gradientului radial de
presiune. Ca urmare, la contac-
toarele de c.a. în vid, curentul are
tendinţa de a „cădea la zero” (Fig.
6) înainte de momentul natural de
trecere prin zero a sinusoidei de
curent. Dacă contactorul este
plasat într-un circuit inductiv, acest
fapt poate produce supratensiuni
de comutaţie inacceptabile.
Ca urmare, unul dintre criteriile
principale de calitate, pentru
contactoarele în vid, este acela al
valorii curentului tăiat (sau
choppat), deoarece supratensiunea
de comutaţie are amplitudinea
proporţională cu valoarea acestuia.
Corespunzător acestor particula-
rităţi, pe lângă cerinţele generale
ale aparatajului de comutaţie
relativ la materialul de contact:
conductibilitate electrică şi termică
mare, temperatură de topire înaltă,
duritate mare, rezistenţă la arc
electric, rezistenţă la sudare - li se
asociază cerinţe specifice cum ar fi:
februarie 2015  17

Figura 6.Forma de undă a
curentului tăiat
conţinut minim de gaze sau sub-
stanţe dezvoltând gaze în timpul
funcţionării, emisie termoionică
scăzută, o tensiune de vapori opti-
mă pentru ca valoarea curentului
choppat să se menţină la valori
acceptabile din punct de vedere al
supratensiunilor de comutaţie. Ma-
terialele din care sunt construite
contactele sunt de asemenea foarte
importante deoarece presiunea de
vapori din camera vidată trebuie sa
aibă o valoare optimă specifică: o
presiune de vapori metalici ridicată
ajută la stabilizarea arcului şi
limitează fenomenele de choppare
de curenţi (supratensiuni); din con-
tră, o presiune de vapori metalici
scăzută este mai favorabilă pentru
întreruperea curenţilor intenşi.
Figura 7.Instalaţia dedicată investigării curentului choppat
18  februarie 2015
Astfel, pentru cercetarea diferitelor
compoziţii de materiale de contacte
electrice utilizate în construcţia ca-
merelor de stingere în vid de
contactor, la Icpe s-a realizat o
instalaţie (Fig. 7) pentru măsurarea
curenţilor tăiaţi (choppaţi) în
condiţii precise.
Instalaţia de măsurare a curentului
choppat conţine în principal o
baterie de condensatoare, care
împreună cu o serie de bobine şi
rezistenţe formează un circuit osci-
lant având frecvenţa reţelei (50
Hz). Acest circuit realizează curen-
tul care se injectează în sistemul de
comutaţie în vid, având o ampli-
tudine care poate fi reglată până la
valoarea de 100 A.
După iniţierea curentului de descăr-
care, se comandă deschiderea con-
tactelor sistemului de comutaţie în
vid, prin intermediul dispozitivului
de acţionare electro-mecanică.
Aceasta trebuie să se realizeze
după cca. 5 ms de la iniţierea
curentului, adică la valoarea maxi-
mă a primei semialternanţe de
curent. Arcul electric care se pro-
duce în acest mod, este vizibil pe
oscilograme, prin forma specifică a
undei de curent şi prezenţa tensi-
unii de arc. Curentul choppat este
măsurat cu precizie cu ajutorul unui
şunt coaxial şi este înregistrat cu
un osciloscop catodic cu domeniu
de eșantionare adecvat domeniului
investigat şi care este în legătură
cu un sistem de achiziție și prelu-
crare a datelor.
Aceste încercări asupra echipamen-
telor în vid, constituie o noutate
absolută pentru România şi implică
elemente de originalitate legate de
tehnica de testare, punerea în
evidenţă a unor aspecte noi legate
de fenomenele abordate, precum şi
metodele de interpretare a
rezultatelor.
● Instalaţie de măsurare a curen-
tului post-arc
Un alt fenomen legat de comutaţia
în vid, care a fost cercetat la ICPE,
este curentul post-arc, curent ce a-
pare în procesul de deconectare la
scurtcircuit al întreruptoarelor de
putere. După întreruperea
curentului de scurtcircuit, de regulă
în zona de trecere a acestuia prin
valoarea zero (c.z), apare o
descărcare reziduală în spaţiul
dintre contacte, care are rol decisiv
asupra succesului întreruperii.
Acest fenomen se produce prin a-
plicarea tensiunii de restabilire pe
spaţiul ionizat dintre contacte şi
creează un curent mult mai redus
decât cel care tocmai a fost
întrerupt. Astfel, pentru un curent
de scurtcircuit de 100 kA, poate să
apară un curent post-arc de ordinul
(1-10) A. În cazul întreruptoarelor
în vid, curentul post-arc este în
general foarte mic, de exemplu
pentru întreruptoarele de joasă
tensiune în vid poate avea valori de
numai 10 mA. Este evident că
măsurarea cu precizie a unui astfel
de curent, după trecerea curentului
de scurtcircuit de câteva zeci de
kiloamperi, reprezintă o problemă
tehnică deosebit de dificilă.
În vederea măsurării curentului
post-arc, în scopul cercetării
ştiinţifice, s-a realizat la ICPE
instalaţia de scurtcircuit dedicată
studiului comutaţiei în vid (Fig. 8
a), a cărei schemă de principiu este
prezentată în Fig. 8 b. Aceasta este
de fapt o staţie de încercări la
scurtcircuit cu alimentare din
reţeaua de medie tensiune, prin
intermediul transformatoarelor TR1
sau TR2. Instalaţia realizează un
curent de scurtcircuit prezumat a
cărui durată este reglată de un
sistem de comandă dedicat achizi-
ționat în cadrul fazei. Amplitudinea
şi cosj asociate curentului prezu-
mat, se reglează prin setul de in-
ductanţe şi rezistenţe adiţionale LA
si RA. Iniţierea curentului de scurt-
circuit este realizată cu ajutorul
unui contactor sincron (SC) care
asigură gradul de asimetrie şi
reproductibilitatea încercărilor.
Schema conţine întreruptoare de
protecţie, atât în joasă cât şi în
medie tensiune (PCB1 şi PCB2).

În schema de încercări la scurt-

circuit sunt prevăzute echipamente
de măsurare specializate, precum a) b)
divizoarele de tensiune VD, care Figura 8. Instalația de măsurare a curentului post-arc:
măsoară, în regim diferenţial, ten- a) imaginea de ansamblu a instalației;
siunea de arc electric şi tensiunea
b) schema generală a instalației
de restabilire. Măsurarea cu preci-
zie a curentului de scurtcircuit se
realizează cu shuntul coaxial Sh1 şi
osciloscopul catodic de precizie.
Shuntul Sh3 măsoară curentul prin
bobina care creează câmp magne-
tic axial (AMF). Acest curent de-
fineşte intensitatea câmpului
magnetic AMF creat în zona
contactelor în vid.

În vederea efectuării probelor, sis-

Figura 9. Sisteme de comutație în vid cu
temele de comutaţie în vid (Fig.
generatoare de câmp magnetic TMF
9), sunt montate în incinta vidată,
care este în legătură cu sisteme
de pompe de vid de mare eficienţă
(lanţ de vidare format din pompă
mecanică şi pompă turbomolecu-
lară). Se realizează astfel vid ul-
traînalt în domeniul 10-7–10-9
Figura 10. Imagini ale descărcării între doi electrozi de WC/Ag la un
mbar, care permite studierea
curent de 1,4kA, înregistrate la diverse intervale de timp
diverselor sisteme de contact.
Pentru măsurarea nivelului de vid
din incintă, a fost introdus un
sistem de măsură a nivelului de În atestarea calităţii aparatelor de ponentelor camerei de stingere şi a
vid ultraînalt (vacuummetru) do- comutaţie în vid, o deosebită impor- proiectelor pentru modelele experi-
tat cu jojele de măsură adecvate. tanţă a fost acordată activităţilor de mentale de camere de stingere s-au
diagnostic optic asupra arcului realizat :
Menționăm că, pentru a realiza electric. Astfel, instalaţiile de
stingerea arcului în vid, în construc- măsurare a curentului post-arc şi de ● Cameră de stingere în vid pentru
ţia camerelor de stingere destinate masurare a curentului tăiat au fost contactorul de joasă (1,2kV) şi
aparatelor de comutaţie, în prezent dotate cu un sistem de filmare de medie tensiune (7,2kV) de 400 A
se utilizează două metode, res- mare viteză REDLAKE şi un sistem
(Fig. 11);
pectiv soluţii tehnologice: de achiziţie şi prelucrare a datelor.

Realizări practice şi aplicaţii ● Cameră de stingere în vid pentru

● Câmp magnetic axial (AMF –
Axial Magnetic Field); industriale întreruptor (Fig. 12);

● Câmp magnetic transversal Avându-se la bază experimentările ● Contactorul cu comutaţie în vid de

(TMF – Transverse Magnetic teoretice şi tehnologice realizate în joasă tensiune de 400A şi 1,2kV
Field). cadrul ICPE privind realizarea com- (Fig. 13);

februarie 2015  19
 realizarea componentelor camerei de stingere şi a proiectelor pentru modelele
e
-

Figura 14. Contactorul de comutație în vid

de medie tensiune de 400A și 7m2kV:
a) varianta din trecut; b) varianta din prezent
Figura 11. Camera de stingere în vid pentru
contactorul
a de 400 A; 7,2kV:
b)
F
a) componente; b) asamblată
- Cameră de stingere în vid pentru întreruptor (Fig. 12);

Figura 15. Întreruptorul cu comutație în vid

de medie tensiune de 1250A; 12kV; 25kA:
Figura 12.
F Camera de stingere în vid pentru întrerupător de
b)
a)varianta din trecut; b) varianta din prezent
1250 A; 12kV:
a)componente; b) asamblată

1980 1990 2000 2010

Figura 16. Scurtcircuitoare de
Figura 13. Evoluția în timp a contactorului cu comutație în vid 12kV/1250A/31,5kA sincrone tripolare cu
de joasă tensiune, de fabricație Icpe acționare monofazată și comutație în vid

● Contactorul cu comutaţie în vid ● Cercetările şi experimentările Bibliografie

de medie tensiune de 400A şi 7,2kV
(Fig. 14)
● Intreruptorul cu comutaţie în vid
de medie tensiune de 1250A;
12kV; 25kA (Fig. 15);
● Scurtcircuitoare de 12kV/1250A/
31,5kA sincrone tripolare cu acţio-
nare monofazată şi comutaţie în vid
(Fig. 16);
Concluzii
● ICPE şi UPB (IPB) au marele merit
de a iniţia cercetarea ştiinţifică în
domeniul comutaţiei în vid în indus-
tria electrotehnică românească;
tehnologice realizate au condus la
dezvoltarea prototipurilor de came-
ră de stingere în vid precum şi a
echipamentelor electrice, cum sunt
contactorul şi întreruptorul de pu-
tere cu comutaţie în vid;
● De-a lungul timpului, prin
proiectele de cercetare naţionale şi
internaţionale, specialiştii români
au adus contribuţii remarcabile în
domeniului comutaţiei în vid, con-
tribuţii valorificate în articole ştiinţi-
fice, patente şi susţinute la con-
ferinţe şi simpozioane internaţiona-
le de prestigiu.
[1] Slade, P., The Vacuum Inter-
rupter: Theory, Design, and
Application, Ed. CRC Press, New
York, 2001;
[2] Hortopan, G., Aparate elec-
trice, Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1980;
[3]Hortopan, Gh., Trusca, V.,
Pavelescu D., Serbanescu, M., Nitu,
S., Aparate electrice de comutatie –
Tehnica fenomenelor rapide, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1985;
[4***] Rapoarte de cercetări
dezvoltate la Icpe şi IPB în perioada
1985 – prezent. n

20  februarie 2015
Shale gas potential of the Romanian platform units*)
Nicolae Anastasiu, University of Bucharest, Faculty of Geology and Geophysics, Mihai Brânzilă,
Daniel Țabără, University Al.I.Cuza-Iași, Faculty of Geography and Geology, Antoaneta Seghedi,
Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar-București

Potentially gas bearing shales and argillites are connected to the foreland Carpathians, in the platform units,
at depth exceeding 2500-3000 m (south of Moldavian Platform, Scythian Platform (Bârlad Depression), and
Moesian Platform with its extension in South Dobrogea.
The formations developed in the sediment dump of the Moldavian Platform, containing sequences of clay
rocks which are richer in organic matter and implicitly those of gas shale (GS) type, are bituminous argillites
and black clay rocks from the Paleozoic (Vendian – Silurian Period). Black clay formation from the Middle
Silurian exists at depths of 400-2300m, was deposited under accumulation conditions corresponding to a
dysoxic-anoxic marginal basin and its thickness exceeds 30-40 m. TOC values (0.35 and 1.6) and vitrinite
reflectance (Ro between 0.35 and 1.6), reveal a remarkable potential.
Bârlad Depression, which is part of the Scythian Platform, has formations of particular concern for shale gas
production, dating back to the Silurian – Devonian sedimentation cycle. The relevant formations developed at
depths between 900 and 3800 m, in a basinal-pelagic depositional environment, and the organogenetic
parameters have average values between 1.0 % and 2.4 % for TOC and between 0.60% and 3.5% for
vitrinite reflectance.
Upper Cambrian - Westphalian, Permian – Triasic and Toarcian – Senonian cycles from the four
sedimentation cycles of Moesic Platform overlay have an important shale gas potential. The main
formations with a proven gas production potential are Ţăndărei Clay Formation, Călăraşi Formation, Vlaşin
Formation and Balş Formation where of Silurian formations in the graptolite argillite facies have the most
important shale gas generation potential (TOC=1.0-1.9%, Ro=0.40-1.40%).

Potentially gas bearing shales and argillites are co-

nnected to orogenic units (in formations with surface
exposure, but which also extend to the deep areas of
the Eastern Carpathian – Săndulescu, 1994) and in the
foreland Carpathians, in the platform units, at depth
exceeding 2500-3000 m (south of Moldavian Platform,
Scythian Platform (Bârlad Depression), and Moesian
Platform with its extension in South Dobrogea
(Anastasiu, 2012).

The Moldavian Platform represents the south-

western part of the grand East-European Platform,
known within the Romanian territory under this name
between Carpathian and Prut or in Moldova Republic,
between the Carpathians and Nistru (Brânzilă,
1999)(Fig.1).

Basement was intercepted by a series of drillings at
different depths: Todireni (-950 m), Bǎtrâneşti (-1008
m), Popeşti (-1370 m), Iaşi (-1121 m). Data regarding
the absolute age indicate values of 1280 – 1593 Ma.
The sedimentary cover includes sedimentary depo-
sits accumulated on the Late Vendian – Meotian inter-
val the stratigraphic thickness of which ranging be-
tween 2500 – 6100 m. The stratigraphic analysis of the
deposits allowed the identification of three main sedi-
mentary cycles, separated by large or shorter breaks:
I Late Vendian – Devonian, II. Cretaceous - ? Eocene
- ? Oligocene, Badenian-Meotian (Brânzilă, 1999). The
lithostratigraphic formations developed in the
sediment pile of Moldavian Platform which contain
sequences with shales richer in organic matter and,
Fig. 1. Simplified structural map of the Carpathian
foreland (Săndulescu & Visarion, 1988; Visarion et al.,
1988): SiF - Siret Fault; ScF - Solca Fault; CBF -
Câmpulung-Bicaz Fault; VF - Vaslui Fault; BF - Bistriței
Fault; TF - Trotuş Fault; PCF - Peceneaga-Camena Fault;
COF - Capidava-Ovidiu Fault; IMF - Intra-Moesian Fault;
CTF - Cǎlimaneşti-Tg. Jiu Fault; TkF - Timok Fault; CF -
Cerna Fault; MF - Motru Fault; JF - Jiu
implicitly, those of gas shale (GS) type are located at
great depth (Paleozoic) or closer to the surface, as the
Neozoic ones (Grasu et al., 2007):
● Vendian bituminous argillites;
● Black argillites and sandstone in Early Cambrian;
● Black shale in Middle and Late Silurian;

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014, (Premiul I - Secțiunea 4)

februarie 2015  21
 Cycle - age Formation
Thickness - m
Locality Lithology
● Early Cambrian: The deposits have approximate
(max. - west)
sandstones-
130 m and were intercepted in Bătrânești drilling also
Cycle I Vendian (Pcb) 300 Bătrâneúti
Naslavcea
argillites
sandstones-
and include conglomerates and sandstone over which
Cycle I Cambrian
Beds
130 Bătrâneúti
argillites follows an alternation of argillites and black sand-
Late
Cycle I
Ordovician
6 sandstones stones. The deposits related to the Early Cambrian are
Cycle I
Middle-Late
Silurian
30 1300
sandstones-
black shales
known in literature as Naslavcea beds.
Early sandstones, shales
Cycle I 100
Devonian with graptolites
Total
566
● Late Ordovician: It is very thin, with a thickness of
thickness
only few meters (2–6 m), and includes mainly sand-
stones with numerous remains of brachiopods and
The first cycle -Vendian – Devonian – has a potential echinoderms.
for gas shales.
● Middle and late Silurian: The deposits of this
1. Vendian – Devonian Cycle interval can be found on the entire platform, except
Based on the phytocenosis, the associations of the south-western border and was also observed in
Foraminifera and even based on macrofauna, in the other drillings with variable not uniform thickness, 30
sediment pile, the presence of the following ages was m to the east – over 1300 m in the drillings near the
attested: Late Vendian, Cambrian, Late Ordovician, Carpathian orogeny, in the Rădăuți area. Lithology in-
Middle and Late Silurian, Early Devonian (Fig.2). cludes black shales (Rădăuți Formation), followed by
carbonatic deposits – limestones and calcareous sand-
● Late Vendian (terminal Precambrian): The deposits stones – rich in associations of corals, bryozoan and
of this interval were intercepted in the Bătrânești brachiopods (Bătrânești Formation).
drilling, were they reach a thickness of 300 m.The
lithology is given by conglomerates, sandstones, and ● Early Devonian: It is the last term of the first sedi-
bituminous argillites. As intercalations, there are mentation cycle, with uniform development, deposits
numerous tuffs. especially to the west of quartz sandstones, shales and

blackish calcareous. Their total thickness is of approxi-
mately 100 m. The age is indicated by associations of
ostracods and some Foraminifera, but mainly
graptolites.

Fig. 3 Petrofacies of the shale formation from

vendian-devonian cycle
 Scytian Platform (Bârlad Depression). Bârlad
Platform may be considered a typical platform and re-
presents the western extremity of the Scythian Plat-
form. In the specialized literature, Bârlad Platform is
also known as: Bârlad Depression as a sector of Predo-
brogean Depression, or even Moldavian Depression,
being considered as a sector of the Moldavian Plat-
form, Scythian Platform (Săndulescu, 1984) (Fig.4).

Basement. It has a heterogeneous nature, including

lower folded Paleozoic deposits in which, even older
pre-Cambrian, metamorphosed formations can be
found. The study of formations, at the level of the
basement, and even of the sedimentary cover, was ve-
Fig. 2.Moldavian Platform - Thickness of formations - ry difficult, many results being obtained by indirect
Cycle I methods.

22  februarie 2015
 Fig 4. Geological map of the Moldavian Platform and
Scythian Platform (Bădescu, 2005)
Due to the complicated tectonics, the pre-Jurassic
basement was intercepted by wells at very different
depths on the entire area of the depression: from only
(-664 m) at Oancea, in the south-eastern extremity, to
(-1130 m) at 30 Prut, in the north-eastern part, where
it is represented by Paleozoic deposits of East
European type.

In Bârlad, the same Paleozoic (Devonian) deposits,

also of East European type were reached at (-1350 m).
In the north-western part of the depression, in Bacău,
platform Devonian sits on a basement of green shale
and was intercepted at a depth of (-2939 m).
In the southern extremity, the basement is of North-
Dobrogean type and was intercepted at: Conţeşti
(-3950 m), Nicoreşti formation, of Carboniferous age;
at Burcioaia (-3850 m) epimetamorphites of Boclugea
type, of Cambrian-Ordovician age and at Crăieşti
(-1150 m) - Post-Carapelitic deposits.
The axial area of the platform is submerged from east
Fig. 5 Geological map, and cross section of the Pre-
to west. Thus, the pre-Jurassic basement is known at:

2009, Tari et al. 2012).

(-2170 m) - Vinderei, (-4616 m) - Homocea, (-4864
m) - Bereşti and (-4930 m) - Mândrişca. To the west,
the wells no longer intercept the basement up to the
depth of (-5087 m) at Drăguşani and (-5502 m) at
Capăta, where the wells stopped in Jurassic deposits.
Jurasic basement of Bârlad Depression (Cirimpei,
Oil generating and gas bearing potential of shale
formations in Moldavian Platform and Scythian
Platform.

Cover. The oldest deposits which probably belong to The lithostratigraphic formations developed in the
the cover are Silurian-Devonian, and the youngest are sediment pile of Moldavian Platform which contain
Romanian and Quaternary. Although the Paleozoic and sequences with shales richer in organic matter and,
Triassic deposits are less known, after the sediment implicitly, those of gas shale (GS) type are located at
pile analysis, several sedimentation cycles can be great depth (Paleozoic) (Fig.6) or closer to the surface,
outlined: as the Neozoic ones (Grasu et al.2007) :
Thickness -
Cycle Age Formation m (max. -
west)
Locality Lithology
● Vendian bituminous argillites;
Silur-Devon Cycle
Silur-
155 ● Black argillites and sandstone in Early Cambrian;
Devon Silurian 50 ? ● Black shale in Middle and Late Silurian;
Silur- Coarse arenitic microconglo
Devon Devonian formation 45 Prut merates ● Fălticeni-Boroaia Formation (Volhynian);
Crasna
sandstone and ● Formation with Cryptomactra (Basarabian);
Silur-
Devon Devonian
quartz
formation 60 Murgeni sandstones ● Bârnova-Muntele Formation (Basarabian).
Lacu Rosu
Form. - Rosiori Moesian Platform. The sedimentation of the Moesian
Perm- Permian- Form. (Moes sandstones,
Tr Triassic P)) 900 Murgeni-Oancea red shales Platform was performed in four main cycles: Late

februarie 2015  23

Tab.1. Comparative presentation of lithology, spatial
extent and oil generating and gas bearing potential of
Ordovician - Devonian shale formation in the
Popescu, 2012)
Moldavian Platform and Scythian Platform (Veliciu and
Fig. 6. Oil generating and gas bearing potential of
some shale formations in the Moldavian Platform
Cambrian - Westphalian, Permian - Triassic, Toarcian -
Senonian and Late Badenian – Pleistocene (Seghedi et
al, 2005) (Fig.7).
24  februarie 2015
Fig. 7. Map of the distribution of Permo-Trissic
deposits in the subsoil of the Moesian Platform and
the structure of its first structural level (Paraschiv
1974; Iordan 1981; Seghedi et al., 2005)
Tab. 2. The thickness of formation of the Moesian
platform in the four main sedimentation cycles: Late
Cambrian - Westphalian, Permian -Triassic, Toarcian -
Senonian and Late Badenian - Pleistocene.
This interval included the largest part of Paleozoic,
during which marine deposits have been accumulated
(sandstones, shales, marls, limestones, dolomites)
with an approximate thickness of 6500 m (Tab.2). The
main potentially gas-bearing formations are presented
in table 2.
Ţăndărei shale Formation (Ordovician-Silurian-
Early Devonian) .Geochemical indices of the east and
west part of the platform indicate that this formation is
included in the category of effective source rocks
outside the oil window, located in the stage which also
generate condensate and dry gas (metagenesis
study).The generating potential of Călăraşi
Formation (Early Devonian) is debatable, after
analyzing the results of examined cores of the
Argetoaia, Chilii, Dârvari, Brădeşti, Râmeşti,
Lişcoteanca wells (organic carbon – 0.12-1.7 %;
soluble organic extract – 0.008-0.042; extract of
hydrocarbons – 32-75 %; rocks of hydrocarbon – 32-
468; traces of pyritic sulphur – 0.30; traces of FeO –
4.40; pH – 8.6-9.6) the hypothesis of the pronounced
nature of source rocks of these deposits remaining
open. Balş Formation (Toarcian-Dogger Cycle).
Taking into account the petrographic (dark grey
shales, marls, marly-limestones and sandstones and
predominantly siliceous sandstones) and geochemical
features (organic carbon – 0.33-3.11 %; bitumen A –
0.011-0.47 %; total sulphur – 0.24-2.14 %; pH 7.5-
9.5), the existence of associated hydrocarbon
accumulation and the stratigraphic framework, the
Pelitic Jurassic deposits (“Posidonia schilts”) have been
considered possible generating rocks even from the
Age of No. of Organic RO ± TOC ± LOI-rr TOC- LOI-rr
studied drilling/depth of matter % average average (CO2) LOI-rr Age of Organic RO ± TOC ± (CO2) TOC-
formation core sampling values values total studied No. of drilling/depth matter % average average total LOI-rr
burning formation of core sampling values values burning
F8001-m5250 3.89 5.86 1.01 Devon
2.65 4.65 0.69
F8001-m5560 2.89 4.76 0.75 (Givetian) F1111-m3560 1.38 2
F8001-m5790 4.29 17.81 1.12
Devon- F2881-m3950 4.33 0.80 0.73 6.56 1.13 Silurian 1.40 1.50
Givetian 2.55 3.88 0.67
Devon- F2881-m3950 0.60 0.9 F1112-m2175
Lochovian
1.49 3.52 0.39
Silurian- F2881-m3950 0.90 1.5 F1112-m4000
Prid-Lland
F2811-m2818 1.65 4.48 0.43 Tab. 4. Oil-bearing potential of the formations located
F2841-m3670 1.43 36.75 0.37 in the western sector of Moesian Platform
F2841-m4045 2.19 3.68 0.57
F2581-m3063 1.68 8.25 0.44
F2506-m2655 4.35 12.21 1.14
F2803-m2232 3.34 45.9 0.87
Tab.3. Oil-bearing potential of the formations located in the eastern sector of Moesian
Platform

Tab. 3. Oil-bearing potential of the formations located in

the eastern sector of Moesian Platform
first stages of the study of the platform (Anastasiu et
al, 2011, Paraschiv, 1979).

In the eastern sector, Călărași-Țăndărei

Depression - the thickness of Silurian is very variable,
from 713 m, in Țăndărei (East) to 380 m, in Optași
(West). (Drillings and organofacies – data, tables from
Patruti, 1961, Paraschiv, 1979, Vinogradov, 1998,   
Seghedi, 2005). Fig . 8. Silurian Formations between mangalia and
Silurian is complete in Călărași and Țăndărei. Tandarei drills (by M. Iordan 1995, and Anastasiu
Reducing, euxinic, basinal environment for schilts with 2012)
graptolites and then, on the shelf, based on the fauna
composed of bivalves, gastropods, tentaculites,      
brachiopods etc. 

The gas-bearing potential of the argillitic facies of

Moesian Platform differs according to the age and
basinal sector, as follows.
Formations with a higher potential occur especially at
the level of Silurian and Early Devonian (Țăndărei-
schilts with graptolites) and subordinated, at the level
of Carboniferous and Jurassic (Vlașin Formation and
Balș Formation). At the level of Late Devonian-Early
Carboniferous, Călărași Formation covers carbonatic
and dolomitic facies, less significant for gas shale type
accumulation.

In the western sector, Gârla Mare-Oprișor (Lom-

Băilești Basin) wells intercepted argillitic, siltic, with
bivalve fauna in prodeltaic, deltaic and neritic facies
with low perspectives for obtaining, by metagenesis,
the dry gas window. (Drillings and organofacies – data,
tables from Patruti, 1961, Paraschiv, 1979, Iordan,
1985, Vinogradov, 1998, Seghedi, 2005). Fig. 9. TOC(%), and Ro (%)in Paleozoic and Mesozoic
Moesian Formations; right, a maturity pathway in
In the eastern sector, many drillings intercepted comparison with Barnett standard.
Silurian, in the facies of argillites with graptolites. The
thickness of Silurian is very variable, from 713 m, in
Țăndărei (East) to 380 m, in Optași (West). The initial The comparative examination of the vitrinite
sediments reached the metagenesis stage. The reflectance (Ro%) and IH (mgOil/gTOC) of the
depositional facies are basinal, of ruxinic conditions. formations in the eastern (Călărași-Țăndărei) and
(Drillings and organofacies – data, tables from Patruti, western sectors (Lom-Gârla Mare-Oprițor Basin) indi-
1961, Paraschiv, 1979, Iordan, 1985, Vinogradov, cates important variations of these parameters (under
1998, Seghedi, 2005). the area of mature-dry gas, for Oprișor and Călărași

februarie 2015  25
 Structure Drilling Formation/lithology TOC % Ro [%] sedimentation cycle, when clay rocks developed signi-
1111 ficantly. The relevant formations developed at depths
MP-West: Devonian Mediu
Garla (Giventian)/argillites
0.8-3.0 0.35-1.40 between 900 and 3800 m, in a basinal-pelagic deposi-
Lom-
BăileΊti
Mare tional environment, and the organogenetic parameters
Silurian/shale 1.0-1.9 1.40
have average values between 1.0 % and 2.4 % for
Devonian Mediu
0.73 0.75
TOC and between 0.60% and 3.5% for vitrinite
(Giventian)/argillites reflectance.
MP-East 2881 Early Devonian 0.8-1.0 0.4-0.8
CălăraΊi CălăUDΊi (Lochovian)/shale ● Upper Cambrian - Westphalian, Permian – Triasic
Silurian (Pridoli -
0.40-1.36
and Toarcian – Senonian cycles from the four sedimen-
1.50
Llandovery)/shale tation cycles of Moesic Platform overlay have an im-
portant shale gas potential. Marine deposits with a
Calarasi -
Lom-Bailesti Optasi Elevation thickness of around 6500 m accumulated during such
(Alexandria) Dobrogea South
cycles. The gas-production potential of argillite facies
Pessimistic

Pessimistic

Pessimistic
Optimistic

Optimistic

Optimistic
in the Moesic Platform vary depending on age and ba-
Average

Average

Assessment
hypothesis
OGIP
Resources 29
(Tcf)
Reserves
(Tcf) 0.3 0.6 0.9
Tab. 5. Assesment of resources/ reserves
in Lom-Băilești, Optași structures (and Călărași -
South Dobrogea, in three calculation hypothesis
(Veliciu & Popescu, 2012)
and, in the area of dry gas window, by reaching the
maturity necessary for thermal gas, in Țăndărei,
Mangalia, Ianca, Făurei drillings) (source: Veliciu și
Popescu, 2012).
The gas-bearing potential of the argillitic facies of
Moesian Platform differs according to the age and
basinal sector, as follows (Veliciu & Popescu, 2012).
Conclusions
● Many shales with good petrophysical gas reservoir
parameters exist from the Paleozoic to the Tertiary.
The best is Silurian (Paleozoic) . There is a good under-
standing of the geological formations located between
0 and 3500 m
● The formations developed in the sediment dump of
the Moldavian Platform, containing sequences of
clay rocks which are richer in organic matter and impli-
citly those of gas shale (GS) type, are bituminous argi-
llites and black clay rocks from the Paleozoic (Vendian
– Silurian Period) as well as the Fălticeni-Boroaia For-
mation, the Cryptomactra Formation and the Bârnova-
Muntele Formation dating back to the Neozoic. Black
clay formation from the Middle Silurian exists at
depths of 400-2300m, was deposited under accumula-
tion conditions corresponding to a dysoxic-anoxic mar-
ginal basin and its thickness exceeds 30-40 m. TOC
values (0.35 and 1.6) and vitrinite reflectance (Ro be-
tween 0.35 and 1.6), reveal a remarkable potential.
● Bârlad Depression, which is part of the Scythian
Platform, has formations of particular concern for shale
gas production, dating back to the Silurian – Devonian
Average
sinal sector. The main formations with a proven gas
production potential are Ţăndărei Clay Formation,
Călăraşi Formation, Vlaşin Formation and Balş Forma-
687 579
tion whereof Silurian formations in the graptolite argi-
llite facies have the most important shale gas genera-
6.9 13.7 20.6 5.8 11.6 17.4 tion potential. The thickness of Silurian formations, de-
posited in the basinal – euxinic facies varies from 713
m, in Țăndărei (East), to 380 m, in Optași (West). Or-
ganogenetic parameters undergo significant varia-
tions, being located under the dry-mature gas window,
for Oprișor and Călărași areas, and in the dry gas
generating window, reaching the maturity required for
thermal gas, in Țăndărei, Mangalia, Ianca and Făurei
areas.
References
● Anastasiu N., Filipescu S., Brânzilă M., Dinu C.,
Seghedi A., Roban R-D. and Muntean I. (2012)
From Gas Shales to Shale Gas – a Big Challenge for
Romania. Sesiunea științifică Geo-2012, Facultatea de
geologie și geofizică.București.
● Anastasiu N., Filipescu S., Brânzilă M., Roban R-d.,
Seghedi A. , 2011, Studiul geologic, evaluare regiona-
la si posibilitati de valorificare a argilelor gazeifere din
Romania (o resursa neconventionala-I). Raport, Arhiva
DGRM-MECMA,ANRM.343 p.
● Brânzilă M.(1999). Geologia părţii sudice a Câmpiei
Moldovei. Ed.Corson, Iaşi.
● Grasu C., Miclăuş Crina, F.Florea, M.Saramet (2007)
– Geologia si valorificarea economica a rocilor bitumi-
noase din Romania. Edit. Univ. Al.I.Cuza–Iasi. 253 p.
● Paraschiv, D., (1979), Platforma Moesică şi zăcămin-
tele ei de hidrocarburi. Edit. Academiei, Buc., 195 p.
● Seghedi, A., Vaida, M., Iordan, M. and Verniers, J.,
(2005). Palaeozoic evolution of the Moesian Platform,
Romania: an overview.Geologica Belgica, 8: 99-120.
● Tari, G., Poprawa, P., and Krzywiec, P., (2012). Siluri-
an lithofacies and paleogeography in Central and Eas-
tern Europe: implications for shale-gas expolartion.
SPE 151606, SPE/EAGE European Unconventional Re-
sources Conference and Exhibition, Vienna 20-22
March, 2012.
● Veliciu S., B.Popescu ,(2012) - Are the Paleozoic
Plays the Future of Unconventional Gas in Romania?
An Attempt of Assessing the Resource. Oil Forum,
Presentation, nov. Ramada-Blue, Bucharest. n

26  februarie 2015
Teste preliminare efectuate la Grupul nr. 3 – SE
Rovinari pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot*)
Ing. Popescu Ion Florin, Ing. Bîzgă Marius, Societatea Complexul Energetic Oltenia –
SE Rovinari

Politica de bază a Sucursalei Electrocentrale Rovinari are ca obiectiv producerea şi furnizarea de energie
electrică şi energie termică în condiţii de eficienţă ridicată şi cu un impact cât mai redus asupra mediului.
Strategia de mediu privind punerea în aplicare a acestei politici face parte integrantă din strategia generală de
dezvoltare a societăţii şi are ca scop reducerea impactului instalaţiilor energetice asupra mediului coroborat cu
respectarea reglementărilor naţionale şi convenţiile internaţionale în domeniu.
Lucrarea prezintă testele preliminare efectuate la reglarea turaţiei morilor de cărbune, rezultatele obţinute,
precum şi propuneri pentru adaptarea reglării automate a temperaturii în separatorul morilor noilor cerinţe de
limitare a emisiilor de NOx.

1. Introducere în domeniul protecţiei mediului în tive în urma proceselor de ardere:

La nivelul Uniunii Europene, protec-
ţia mediului reprezintă un domeniu
de interes major, aquis-ul comuni-
tar în domeniul protecţiei mediului
fiind în continuă schimbare şi dez-
voltare urmărind:
● integrarea obiectivelor de mediu
în toate sectoarele economiei;
● acţiuni pentru promovarea princi-
piului dezvoltării durabile;
● dezvoltarea celor mai bune teh-
nici disponibile în domeniul protec-
ţiei mediului;
● promovarea tehnicilor şi instru-
mentelor cu caracter preventiv şi
de precauţie.
Completarea cadrului legislativ na-
ţional cu cerinţele europene de me-
diu a impus o reconsiderare a mo-
dului de abordare a activităţii unită-
ţii noastre.
Strategia de funcţionare pe termen
scurt şi mediu a Sucursalei
Electrocentrale Rovinari a ţinut cont
de efortul substanţial pe care socie-
tatea trebuie să-l facă în vederea
conformării cu prevederile legislaţi-
ei actuale şi viitoare de mediu.
În vederea respectării angajamen-
telor, în conformitate cu prevederile
Tratatului de Aderare al României la
Uniunea Europeană – Secţiunea D,
pct. 9, anexa 7, Sucursala Electro-
centrale Rovinari trebuie să reali-
zeze măsurile asumate ca urmare a
transpunerii directivelor europene
legislaţia naţională şi preluate inte-
gral în Planul de Acţiuni, parte inte-
grantă a Autorizaţiei Integrate de
Mediu nr.12/19.07.2006.
DIRECTIVA 2001/80/EC – transpu-
să prin Hotărârea Guvernului nr.
440/2010 - privind stabilirea unor
măsuri pentru limitarea emisiilor în
aer ale anumitor poluanţi proveniţi
de la instalaţiile mari de ardere, im-
pune SE Rovinari să respecte valoa-
rea limită de emisie de 500
mg/Nmc pentru concentraţii de
NOx în gazele de ardere.
DIRECTIVA 2010/75/UE – transpu-
să prin Legea 278/2013 privind e-
misiile industriale şi care modifică
DIRECTIVA 2001/80/CE prevede
ca, începând cu 1 ianuarie 2016,
valoarea limită de emisie pentru
concentraţii de NOx în gazele de ar-
dere să fie de 200 mg/Nmc.
2. Formarea oxizilor de azot în
timpul arderii
Problema oxizilor de azot este lega-
tă în primul rând de importanţa lor
în controlul concentraţiei radicalilor
liberi din troposferă, ca precursori
implicaţi în producerea ozonului şi
direct sau indirect, în producerea şi
depunerea acizilor.
Din cei şapte oxizi ai azotului care
pot fi prezenţi în aer: NO, NO2, N2O,
NO3, N2O3, N2O4 şi N2O5 doi apar în
concentraţii şi cu efecte semnifica-
NO şi NO2 grupaţi împreună sub de-
numirea generică de NOx .
Din totalul compuşilor cu azot NOx,
NO reprezintă peste 90% şi NO2
sub 5%.
Formarea oxizilor de azot în timpul
arderii are loc pe baza azotului din
aer şi a azotului conţinut în com-
bustibil.
Următoarele sunt cele 3 principale
mecanisme care conduc la forma-
rea oxidului de azot (NO) în timpul
procesului de ardere:
● Termic (thermal NO) - reacţie
care se produce la temperaturi
înalte.
● Instantaneu (prompt NO).
● Carburant (fuel NO) - oxidarea
azotului din combustibil, eliberat în
timpul devolatilizării şi a oxidării
mangalului.
Procentul mare de azot conţinut în
cărbune (0,5-2,0% în greutate)
poate avea ca rezultat emisii sub-
stanţiale de NOx. În timp ce meca-
nismul termic este principalul me-
canism de formare a oxidului de
azot în procesul de ardere a gaze-
lor, mecanismul carburant este
principala sursă de formare a oxi-
dului de azot în procesul de ardere
a cărbunilor.
Oxizii de azot termici sunt formaţi
în majoritate din NO.
Formarea NOT se face printr-un

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014, (Premiul I - Secțiunea 5)

februarie 2015  27
mecanism lent, aplicabil azotului
din aer, începând din zona imediat
următoare frontului de flacără sau
în arzătoarele de gaz, unde tempe-
ratura este suficient de ridicată
pentru a excita particulele la o
energie superioară energiei de
legătură.
Formarea NOT este descrisă de un
număr de reacţii, cunoscute sub
denumirea de mecanismul Zeldo-
vich.
Reacţia globală care descrie for-
marea oxizilor de azot termic este:
N2 + O2 → 2NOT.
Factorii de influenţă pentru forma-
rea oxizilor de azot termici sunt:
● concentraţia de oxigen atomic,
● timpul de reacţie,
● temperatură mai mare decât
1300 °C.
Oxizii de azot prompt, NOPr se for-
mează în zona flăcării prin atacarea
azotului molecular din aer de către
radicalii hidrocarbonaţi pentru a
forma acidul cianhidric (HCN) şi
HN. De menţionat că, prin meca-
nism prompt se formează numai
NO, nu şi alţi oxizi ai azotului. Con-
tribuţia NOPr la totalul oxizilor de
azot este de 5...10%.
Oxizii de azot prompt sunt influen-
ţaţi de:
● concentraţia de oxigen atomic,
● coeficientul excesului de aer λ.
Oxizii de azot din combustibil NOC
depind de natura combustibilului şi
este mai mare în instalaţiile care
utilizează cărbune.Oxizii de azot din
combustibil sunt influenţaţi de:
● concentraţia azotului din
combustibil;
● concentraţia oxigenului;
● coeficientul excesului de aer λ;
● temperatura flăcării.
Un factor important care influen-
ţează cantitatea, dar şi tipul emisii-
lor de oxizi de azot este procesul de
ardere. De exemplu, în cazul cărbu-
nelui:
● În focarele pentru arderea prafu-
lui de cărbune cu evacuarea cenuşii
în stare solidă, unde temperatura
de ardere este de (1 300 -1 400)
28  februarie 2015
°C, se formează relativ puţin NO
termic. Din cantitatea de NO for-
mat, o mare parte de monoxid de
azot are drept provenienţă azotul
eliberat odată cu materiile volatile
şi mai puţin cel din reziduul carbo-
nos.
● În focarele pentru arderea cărbu-
nelui brun şi în focarele cu ardere în
strat fluidizat, NO se formează
aproape în totalitate din azotul con-
ţinut de combustibil. În focarele
pentru praf de cărbune şi evacua-
rea cenuşii în stare lichidă, NO ter-
mic are ponderea cea mai mare.
● Proprietatea specifică a cărbunilor
de a forma NO depinde atât de con-
ţinutul de azot cât şi de conţinutul
de volatile şi de natura curbei lor de
degajare.
3. Metode de reducere a emisii-
lor de oxizi de azot
Optimizarea reducerii emisiilor,
având în vedere costurile de inves-
tiţii şi de exploatare cele mai mici
posibile, implică un studiu aprofun-
dat şi necesitatea modificărilor care
trebuie realizate în cadrul sisteme-
lor de combustie (măsuri primare)
şi a unor măsuri suplimentare.
Este important, pentru a putea ela-
bora un concept de ansamblu
optimal privind atât mediul înconju-
rător, cât şi exploatarea, să se cu-
noască modificările care trebuie re-
alizate în cadrul sistemelor de com-
bustie (măsuri primare) şi repercu-
siunea acestora asupra totalităţii
instalaţiei, ca şi măsurile suplimen-
tare care trebuie aplicate pentru a
se reduce emisiile de oxizi de azot
(măsuri secundare) şi influenţa lor
financiară asupra ansamblului
instalaţiilor.
3.1 Măsuri primare de reducere
a emisiilor de NOx
Există numeroase măsuri primare
de reducere a emisiilor (modificări
ale arderii) pentru a suprima for-
marea oxizilor de azot în instalaţiile
de ardere. Toate aceste măsuri au
ca scop modificarea parametrilor de
operare sau de proiectare a instala-
ţiilor de ardere astfel încât forma-
rea de oxizi de azot să fie redusă
sau astfel încât oxizii de azot deja
formaţi să fie transformaţi în interi-
orul cazanului înainte de a fi emişi.
La introducerea măsurilor primare
(modificări ale arderii) este impor-
tant să se evite orice impact nega-
tiv asupra funcţionării cazanului şi
formarea altor poluanţi. Astfel, tre-
buie avute în vedere următoarele
criterii pentru operaţiile cu emisii
reduse de NOx:
● Siguranţa de operare (de exem-
plu, aprindere stabilă peste interva-
lul de sarcină);
● Securitatea în funcţionare (pentru
prevenirea, de exemplu a coroziu-
nii, eroziunii, depunerilor, zgurifică-
rii, supraîncălzirii ţevilor etc.);
● capacitatea de a arde o gamă va-
riată de combustibili;
● ardere completă (pentru reduce-
rea nivelurilor de carbon în cenuşă;
până la 5 % carbon nears în cenuşa
zburătoare este o condiţie obişnuită
pentru a putea comercializa cenuşa
zburătoare către industria cimentu-
lui. Combustia completă este, de
asemenea, de dorit pentru a evita
emisiile ridicate de monoxid de
carbon);
● cele mai reduse emisii de polu-
anţi, respectiv evitarea formării al-
tor poluanţi, de exemplu materie
organică impurificatoare (POM),
sau N2O;
● consecinţe minime nedorite asu-
pra echipamentului de curăţare a
gazelor arse;
● costuri de întreţinere reduse.
Măsurile primare de reducere a
emisiilor de oxizi de azot sunt:
● Exces de aer redus;
● Introducerea în trepte a aerului;
● Recircularea gazelor arse;
● Preîncălzirea redusă a aerului;
● Introducerea în trepte a
combustibilului deasupra focului
(reardere);
● Arzătoare cu NOx redus.
Excesul de aer redus este o mă-
sură de operare relativ simplă şi
uşor de implementat pentru redu-
cerea emisiilor de oxizi de azot. Prin
reducerea cantităţii de oxigen dis-
ponibile în zona de ardere la canti-
tatea minimă necesară pentru o
ardere completă, conversia azotului
din combustibil şi, într-o mai mică
măsură, formarea de NOx termic
sunt reduse. Prin această măsură
se poate atinge o reducere conside-
rabilă a emisiilor, mai ales în cazul
vechilor centrale electrice. Nu este
necesară nici o energie suplimenta-
ră pentru arderea excesului de aer
scăzut şi, dacă este efectuată adec-
vat, disponibilitatea centralei elec-
trice nu ar trebui să fie afectată de
această măsură primară de reduce-
re a emisiilor. Cu toate acestea,
odată cu reducerea nivelului de oxi-
gen, arderea poate deveni incom-
pletă, iar cantitatea de carbon
nears din cenuşă poate să crească.
Suplimentar, temperatura aburului
poate să scadă. Reducerea oxige-
nului în zonele primare la cantităţi
foarte scăzute poate, de asemenea,
să ducă la niveluri ridicate de mo-
noxid de carbon. Rezultatul acestor
modificări poate fi o reducere a efi-
cienţei cazanului, zgurificare, coro-
ziune şi un impact general negativ
asupra performanței cazanului. Alt
efect al acestei tehnici este nu nu-
mai reducerea NOx, ci şi a SO3, ce-
ea ce poate duce la coroziune şi de-
puneri la nivelul preîncălzitorului de
aer şi al dispozitivului de control al
substanţelor impurificatoare.
Reducerea emisiilor de NOx prin in-
termediul introducerii în trepte a
aerului deasupra focului se bazea-
ză pe crearea a două zone despărţi-
te de ardere: o zonă primară de ar-
dere cu o lipsă de oxigen şi o zonă
secundară de ardere cu un exces de
oxigen pentru a asigura o ardere
completă. Introducerea în trepte a
aerului deasupra focului reduce
cantitatea de oxigen disponibil (în
(70%– 90% din aerul primar) în
zona primară de ardere. Condiţiile
sub-stoichiometrice din zona pri-
mară suprimă conversia azotului
din combustibil în NOx. De aseme-
nea, formarea de NOx termic este
redusă într-o oarecare măsură de
temperatura de vârf scăzută rezul-
tată. În zona secundară, 10% – 30
% din aerul de ardere este injectat
deasupra zonei de ardere. Arderea
este completă la acest volum mărit
al flăcării. Astfel, treapta secundară
cu o temperatură relativ scăzută li-
mitează producerea de NOx termic.
Recircularea gazelor arse duce
la reducerea oxigenului disponibil în
zona de ardere şi, din moment ce
răceşte direct flacăra, la scăderea
temperaturii flăcării: astfel, atât
conversia azotului din combustibil,
cât şi formarea de NOx termic sunt
reduse. Recircularea gazelor arse în
aerul de ardere s-a dovedit a fi o
metodă de succes pentru reducerea
NOx în sisteme de ardere la tempe-
raturi ridicate, precum cazane cu
topirea cenuşii şi instalaţii pe păcu-
ră sau gaz. O parte din gazele arse
(20% – 30% la temperaturi de cir-
ca 350ºC – 400 ºC) este extrasă
din curentul principal de gaze arse
al preîncălzitorului de aer, de obicei
după îndepărtarea oricăror impuri-
tăţi şi apoi reciclată în cazan. Gaze-
le arse recirculate pot fi amestecate
cu aerul de ardere în arzător sau cu
aerul introdus în trepte deasupra
focului. Este nevoie de arzătoare
special proiectate pentru a funcţio-
na pe gazele arse recirculate. Dacă
există un surplus cantitativ de gaze
recirculate, acest lucru poate duce
la anumite limitări de funcţionare,
cum ar fi probleme de coroziune
când se arde un combustibil care
conţine sulf, pierderi de randament
din cauza unei creşteri a tempera-
turii la coşul de tiraj, un consum ri-
dicat de energie pentru ventila-
toare.
Temperatura de preîncălzire re-
dusă a aerului de ardere are un
impact semnificativ asupra formării
de NOx în principal pentru sisteme
le pe gaz sau pe păcură. Pentru
aceşti combustibili, cea mai mare
parte de NOx este determinată de
mecanismul NO termic, ceea ce
depinde de temperatura de ardere.
Reducerea temperaturii de preîn-
călzire a aerului duce la tempera-
turi mai scăzute ale flăcării (tempe-
raturi de vârf) în zona de ardere.
Există două dezavantaje ale acestei
tehnologii. În primul rând, în anu-
mite cazane, cum ar fi în arderea
de cărbuni, sunt necesare tempera-
turi ridicate de ardere şi, în concor-
danţă cu acestea, temperaturile ri-
dicate de preîncălzire a aerului sunt
esenţiale pentru funcţionarea co-
rectă a instalaţiei de ardere. În al
doilea rând, reducerea temperaturii
de preîncălzire a aerului duce la un
consum ridicat de combustibil, de-
oarece o mai mare parte din ener-
gia termică aflată în gazele arse nu
poate fi folosită şi părăseşte in-
stalaţia prin coşul de tiraj. Acest lu-
cru poate fi contrabalansat prin fo-
losirea anumitor metode de conser-
vare a energiei, precum creşterea
volumului preîncălzitorului.
Introducerea în trepte a com-
bustibilului deasupra focului, nu-
mită şi reardere, se bazează pe cre-
area de zone diferite în focar prin
injectarea treptată de combustibil
şi aer. Scopul este reducerea oxizi-
lor de azot care s-au format deja.
Arzătoarele sărace în NOx îm-
preună cu arderea în trepte, sunt în
general, combinaţia cea mai utiliza-
tă pentru reducerea emisiilor de
NOx cu 30%-60%. Arzătoarele să-
race în NOx implică etapizarea ae-
rului în flacără. Scopul etapizării
aerului în arzător este acela de a în-
târzia amestecul cărbune-aer în zo-
na arzătorului, la fel ca la arderea
în trepte. Cu arzătoarele sărace în
NOx, o parte din flacără se află în
condiţii de exces de combustibil.
Excesul de hidrocarburi, radicalii
conţinând hidrogen/oxigen şi azot,
interacţionează prevenind formarea
de NOx.
3.2 Măsuri secundare de redu-
cere a emisiilor de NOx
Aplicarea măsurilor primare deter-
mină o scădere importantă a con-
centraţiei oxizilor de azot în gazele
de ardere că părăsesc focarul, dar
nu întotdeauna şi suficientă pentru
a corespunde normelor internaţio-
nale privind emisia de NOx pe coşul
instalaţiilor de ardere. Trebuie să se
procedeze şi la o curăţare (denoxa-
re) a gazelor de ardere. Aceste mă-
suri poartă denumirea de măsuri
secundare şi ele urmăresc reţinerea
oxizilor de azot din gazele de arde-
re înainte ca acestea să fie elimina-
te pe coşul de fum în mediul
ambiant.
În centralele electrice care funcţio-
nează cu combustibili fosili, trata-
februarie 2015  29
rea gazelor de ardere se poate face folosind reducerea
catalitică selectivă (SCR) şi reducerea selectivă neca-
talitică (SNCR). Cele două procedee se pot folosi
singure sau în combinaţie cu modificări ale arderii.

Reducerea catalitică selectivă (SCR) este cel mai

răspândit procedeu secundar de denoxare şi are o
largă aplicare în Japonia, Germania, SUA. La reducerea
catalitică selectivă, transformarea oxizilor de azot în
azot şi apă decurge în urma reacţiei cu amoniacul, în
prezenţa unui catalizator (TiO2 combinat cu V2O5 sau
WO3).

Reducerea selectivă ne-catalitică (SNCR) se folo-

seşte de obicei atunci când cheltuielile pentru denoxa-
re nu trebuie să fie prea mari, sau există pericolul unei
otrăviri a catalizatorului, în cazul în care s-ar folosi
procedeul SCR. Condiţia necesară este însă să se lu-
creze la temperaturi înalte şi optime, capabile să asi-
gure furnizarea energiei termice necesare pentru des-
compunerea şi vaporizarea agentului reducător care se
injectează în curentul gazelor de ardere. De aici decur-
ge importanţa alegerii corecte a locului în care se in-
troduce reactantul, în concordanță cu tipul, com-
ponența şi sarcina la care funcţionează generatorul de
abur.
4. Teste efectuate utilizând reglarea turaţiei
morii de cărbune DGS 100
Fig. 1. Schema tehnologică a morii DSG 100
rul de praf, unde este insuflat direct în focar, la tempe-
ratura de 120°C÷180°C, fără ca moara să fie pusă în
pericol.
Temperatura amestecului de praf cărbune – gaze de
ardere depinde de o serie de factori şi anume:
● umiditatea lignitului;
● debitul de lignit la care funcţionează moară de
cărbune;
● temperatura gazelor absorbite din focar.

Sistemul de uscare şi preparare a prafului de cărbune

pentru cazanul de 1035 t/h – lignit este compus din 6
mori de cărbune tip DGS100, dispuse şi numerotate în
jurul focarului cazanului. Numerotarea morilor de căr-
bune corespunde cu numerotarea alimentatoarelor de
cărbune şi a arzătoarelor de praf de cărbune. Moara de
cărbune ventilator cu ciocane tip DGS100 este utilajul
principal al sistemului de uscare şi preparare a prafului
de cărbune necesar arderii şi are rolul de a usca şi mă-
cina cărbunele, precum şi de a transporta amestecul
praf cărbune - gaze de ardere spre arzătoarele de praf
de cărbune, în vederea arderii amestecului în stare
pulverizată, în focarul cazanului. Fig. 2. Debitul masic de aer în funcție de încărcarea
Schema circuitelor tehnologice pentru moara ventilator morii
DSG100 aferentă cazanului Benson de 1035 t/h este
prezentată în fig. 1.

Lignitul care trebuie măcinat este transportat de un

alimentator şi intră în moară prin conducta de aspiraţie
a gazelor din focar, trece prin zona dispozitivului de în-
chidere a morii şi ajunge în carcasa de alimentare. Din
carcasa de alimentare, lignitul trece în zona ciocanelor
unde odată cu măcinarea grosieră se realizează şi o
uscare intensivă a acestuia ca urmare a măririi supra-
feţei de schimb de căldură. Depresiunea realizată de
rotorul ventilatorului creează curentul de fluid trans-
portator, care scoate din zona de măcinare a ciocanelor
tot praful de lignit realizat de acestea şi îl transportă
spre ventilator. Din ventilator praful de lignit este
Fig. 3. Conținutul de oxigen în funcție de încărcarea
transportat spre separator şi în continuare spre arzăto-
morii

30  februarie 2015
Temperatura de funcţionare normală a morii, la debitul
maxim, este de 120°C, dar poate să atingă valori de la
110°C până la 180°C, fără ca funcţionarea acesteia să
fie pusă în pericol. Prin alimentarea morii cu aer cald,
temperatura în conductele de praf (după moară) poate
să fie reglată la temperatura corespunzătoare, curba
debit aer cald în funcţie de încărcarea morii fiind dată
în fig.2. În moară se poate introduce aer rece prin con-
ducta de aer rece, sudată la tronsonul de alimentare cu
lignit şi prevăzută cu clapetă de închidere şi deschidere
comandată din camera de comandă. Aerul rece este
introdus în moară, numai la oprirea morii, pentru pro-
tejarea rotorului morii contra temperaturilor ridicate.
Linia întreruptă dă creşterea acceptabilă a turaţiei în
eventualitatea în care temperatura separatorului se si-
tuează sub domeniul acceptabil, iar alimentarea cu aer
cald a fost deja întreruptă.
Sistemul de reglare automată a turaţiei morii a fost a-
daptat astfel încât semnalul de referinţă turaţie moară
să fie format în mod automat în funcţie de debitul de
cărbune al morii (fig. 5), unde funcţia f1(x) reprezintă
graficul din fig.4.

În fig. 3 este reprezentată variaţia conţinutului de

oxigen din moară în funcţie de încărcarea morii. Este
ilustrat oxigenul conţinut în gazele primare umede
comparativ cu sarcina morii. Acesta este 7,3% la
sarcina totală. În domeniul de sarcină parţială conţi-
nutul de O2 creşte datorită alimentării considerabile de
aer cald şi datorită conţinutului de aer ridicat al insta-
laţiei de ardere. Valoarea max. este 10,6% la sarcina
morii de 50%. Conţinutul de O2 este coborât suficient
faţă de valoarea limită de 12% care garantează o
atmosferă inertă în instalaţie. Atmosfera inertă este Fig. 5. SRA turație moară
garantată în acest regim de funcţionare al morii, pe în-
treg domeniul de exploatare al morii de la 100% la Primele teste s-au efectuat cu reducerea turaţiei morii,
50%. referinţa fiind setată de operator, păstrând debitul de
cărbune relativ constant, pentru a se observa influenţa
Aşa cum se poate observa, datorită necesităţii de a
asupra temperaturii din separatorul morii – fig. 6 – în
menţine temperatura în separatorul morii în limite nor-
care:
male de funcţionare, la sarcini scăzute ale cazanului
● culoarea roşie – turaţie moară;
(implicit ale morii) se funcţionează cu exces ridicat de
● culoarea verde – temperatura în separatorul morii.
aer, ceea ce favorizează formarea oxizilor de azot.
O modalitate de a limita introducerea de aer cald
(reducerea excesului de aer) pentru a preveni creş-
terea temperaturii în separatorul morii este aceea de a
scădea cantitatea de gaze de ardere fierbinţi aspirate
din focarul cazanului. Acest lucru se poate realiza prin
reducerea corespunzătoare a turaţiei morii.

Reglajul turaţiei morii se realizează prin intermediul u-

nui cuplaj hidraulic cu reductor încorporat.
Construcția morii permite variaţia turaţiei în funcţie de
încărcare (fig.4.) astfel încât la o sarcină de 50% tura-
Fig. 6. Teste de reglare cu referința setată de
ţia morii să fie 80% din turaţia nominală.
operator

Fig. 4. Variația turației morii

Fig. 7. Teste de reglare cu referința formată automat

februarie 2015  31
 Se observă că temperatura în separato- ca pentru fiecare moară în parte să fie
rul morii scade ca şi consecinţă a scăde- setate curbe caracteristice proprii, de-
rii turaţiei morii. terminate în urma testelor.

Următorul pas a fost acela de a funcţio- Pe lângă reducerea emisiilor de oxizi de

na cu semnalul de referinţă pentru tura-
ţia morii format în mod automat – fig. 7,
în care variaţia temperaturii în separato-
rul morii este reprezentată de culoarea
portocalie. S-a observat faptul că deşi
debitul de cărbune a variat, temperatura
în separator s-a menţinut constantă nu-
mai prin acţiune asupra turaţiei morii.
Testele s-au efectuat cu clapeta de re-
glare a aerului primar în modul manual,
pe poziţie închis (poziţie la care circulă
numai un debit foarte mic de aer da-
torită infiltrărilor).
Concluzii
Testele efectuate au deschis posibilita-
tea de a regândi sistemul de reglare au-
tomată a temperaturii în separatorul
morii, în special pentru clapetele de aer
cald, astfel încât să se poată reduce ex-
cesul de aer la sarcini scăzute, atunci
georgescu@3t.org.ro când emisiile de NOx cresc.Trebuie acor-
office@energy.org.ro dată o deosebită atenţie funcţionării si-
gure a morilor şi a cazanului în ansam-
blu, curbele teoretice fiind numai pun-
ctul de plecare, în realitate fiind necesar
azot datorată unei metode primare de
reducere (reducerea excesului de aer),
se obţine şi scăderea consumului de e-
nergie pentru antrenarea morilor (pier-
derile prin frecare depind de turaţie).
Pentru obţinerea de rezultate optime,
această metodă trebuie combinată şi cu
alte metode de reducere a emisiilor de
NOx.
Bibliografie
[1] Prevenirea şi Controlul Integrat al
Poluării (IPPC) - Document de Referinţă
asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibi-
le pentru Instalaţiile Mari de Ardere -
Mai 2005
[2] Lăzăroiu, Gh. – Impactul CTE asupra
mediului, Editura Politehnică Press,
Bucureşti, 2005.
[3] Instrucţiuni de exploatare a cazanu-
lui de 1035 t/h de la CTE Rovinari
[4] Procedura de exploatare pentru mo-
rile de cărbune DGS 100
[5] Racoceanu, C. s.a. – Posibilităţi de
reducere a emisiilor de NOx în centralele
termoelectrice, Târgu Jiu, 2002. n

MESAGERUL ENERGETIC ®
Colectivul de redacţie:
Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan
Membri: Dr. ing. Iulian Iancu, Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. Aureliu Leca,
Prof. dr. ing. George Darie, Prof. dr. ing. Mircea Eremia, Cerc. şt. mat. Magdalena Cuciureanu
Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu, Cons. Elena Ratcu,
Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. Ing. Vasile Rugină, Dr. Ing. Alexandru Pătruți
Traduceri: Drd. Luminiţa Durãu, Prof. Eduard Adrian Nicolaescu
Tehnoredactare şi machetare: Luminiţa Durău
Verificare și corectare layout: Silvia Prundianu
Editare: Image Photo Production
Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56;
E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; mesagerul-energetic@cnr-cme.ro
Website: www.cnr-cme.ro

*Notă:toate drepturile asupra acestei publicaţii sunt rezervate Asociaţiei CNR-CME. Orice
reproducere, integrală sau parţială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în
paginile publicaţiei se poate face numai cu aprobarea Asociaţiei. Opiniile exprimate în
articolele publicate în Buletinul Informativ aparţin autorilor.
www.david-baias.ro

32  februarie 2015
Din Energetica UE
Europa depune eforturi pentru a
transforma fuziunea energiei în
realitate*)
Comisia Europeană şi laboratoarele de
cercetare din Europa privind fuziunea au
lansat un program european comun pri-
vind fuziunea Orizontul 2020 –
‘EUROfusion’ – care va asigura un pro-
gres semnificativ în calea realizării ener-
giei prin fuziune. Acest program comun
are un buget total de cel puţin 850 mili-
oane euro pentru perioada 2014- 2018,
din care aproximativ jumătate vor pro-
veni de la programul de cercetare a pro-
ducerii energiei prin fuziune Euratom
Horizon 2020.
Vicepreşedintele Oettinger responsabil
pentru problemele de energie afirmă:
„Fuziunea are potenţialul de a deveni o
sursă de energie sigură, sustenabilă
care nu emite CO2. Lansarea Progra-
mului European Comun cu privire la
fuziune arată avantajele de care se
poate bucura Europa dacă ne unim cer-
cetarea. EUROfusion asigură cadrul
pentru ca Europa să-şi păstreze poziția
de lider în cercetarea fuziunii: acum să
profităm de această provocare."
La finalul anului 2012, toate laboratoare-
le de cercetare din Europa s-au pus de
acord cu privire la o cale orientată pe
obiective privind producerea energiei
prin fuziune până în anul 2050. Aceste
laboratoare au realizat consorţiul
EUROfusion şi vor implementa un pro-
gram pe o perioadă de 5 ani care să
*) Preluare din IP/ 14/11, Comunicat de presă, Bruxelles
abordeze problemele esenţiale de ordin
ştiinţific şi tehnologic identificate în faza
iniţială a acestei direcţii. Focalizarea
principală pe parcursul acestei perioade
www.hitachi.ro
va fi pe susţinerea tehnică şi ştiinţifică a-
cordată Reactorului Internaţional Experi-
mental Termonuclear – ITER – care este
actualmente în construcție în Franţa, şi
care asigură că Europa se găseşte într-o www.wecotravel.ro
poziţie avantajoasă de a profita de
succesul acestui proiect de pionierat.
Cea mai mare infrastructură de
cercetare din lume din domeniul fuziunii
actualmente în funcţiune – JET, the Joint
European Torus, situat în Culham, UK –
va continua să fie exploatată de către
EUROfusion până în anul 2018 şi va www.aem.ro
avea un rol esenţial în susţinerea ITER.
EUROfusion va aborda, de asemenea,
probleme fundamentale cu privire la re-
actorul pilot al fuziunii de nouă
generaţie – DEMO – care va fi conectat
la reţea şi va oferi o imagine a punerii în
funcţiune a reactoarelor privind fuziunea
peste tot în lume, permiţând fuziunii să www.energotech.ro
contribuie la îndeplinirea nevoii de
energie în creştere la nivel global după
anul 2050 odată cu energia produsă din
surse de energie regenerabilă precum
www.aree.ro
cea eoliană şi cea solară. În acest de-
mers, EUROfusion va continua coopera-
rea sa strânsă cu industria de la nivel
european şi Fuziunea pentru Energie –
Agenţia Europeană pentru ITER. n
www.amromco.com
www.icemenerg-service.ro
februarie 2015  33
Din activitatea CME
WEC Inside
2014 Trilemma report launched in Washington DC
The World Energy Council
launched its annual World Energy
Trilemma report in Washington
DC with the support of the US
Energy Association last month
(24 November).
The report finds that as global
energy systems are being placed
under increasing strain and as
governments limit their spending
under tough economic conditions,
the ability to invest the US$48
trillion required over the next 20
years into energy could be put in
jeopardy, threatening countries’
ability to supply sustainable,
reliable, and affordable energy for
their people.
The findings were discussed in
Washington DC in a panel
discussion which included the
Council’s Chair Marie-José
Nadeau; Dean Oskvig, WEC Vice
Chair for North America and
President and CEO of Black and
Veatch Energy; Jonathan
Pershing, the Principal Deputy
Director for Energy Policy and
Systems Analysis at the US
Department of Energy where he
guides the domestic policy agenda
and leads on international climate
policy for the Department;
Charles Feinstein, Director of
Energy and Extractives Global
*) Preluare din WEC Inside, CME, ianuarie 2015
34  februarie 2015
Practice at the World Bank; and
François Austin, Global Head of
Energy Practice from project
partner Oliver Wyman.
The panel was moderated by
the World Energy Trilemma’s
Executive Chair Joan
MacNaughton. She noted in her
opening remarks: “Investment in
energy infrastructure is a
prerequisite for countries being
able to balance their energy
trilemma. The lessons from our
2014 work will help all actors raise
their game to drive such
investment.
Summarising the
recommendations of the Trilemma
report, she said: “Governments
need to improve their policy
frameworks. Financiers need to get
more comfortable with investing in
new technologies and in developing
countries, where the need for new
infrastructure is mostly
concentrated. And the energy sector
must generate a bigger pipeline of
bankable projects and increase the
speed of project development. The
dialogue we have initiated among
these three groups will contribute to
delivering secure, sustainable and
affordable energy for everyone.”
The Council also published the
findings of the annual Energy
January 2015
Trilemma Index as part of the
2014 Trilemma report. The Index
measures the performance of
country energy and climate policies
in balancing the triple challenge of
the energy trilemma.
This year’s Energy Trilemma
Index has placed four countries on
negative watch (Japan, Germany,
Italy, and the UK). Of the 129
countries in the ranking, only three
have achieved an ‘AAA’ score on
their trilemma performance, with
one of those countries being the
UK which is showing a downward
trend in energy security.
Sandra Winkler, WEC Director
of Policies and Member Services
who led the coordination of the
report, commented: “With the
introduction of the watch list we
want to highlight and monitor
countries where recent policy
changes or unscheduled events not
yet reflected in the data may lead
to a change in Index performance
in the near future. We place
countries not only on negative
watch, but also on positive watch
as in the case of the UAE and
Mexico.”
 The 2014 World Energy
Trilemma report can be
downloaded from:
www.worldenergy.org/publications
Noi Suntem Viitorul
Energeticii Românești
Document de poziție al membrilor Programului VLER
privind Strategia Energetică a României 2015-2035,
document supus dezbaterii publice
Principalele obiective urmărite de noua Strategie Energetică a României – securitatea energetică,
competitivitatea economică și sustenabilitatea mediului – reprezintă întocmai punctele Trilemei Energiei
definite de către Consiliul Mondial al Energiei, România beneficiind în acest domeniu de un rating ACC (locul 4
din punct de vedere al securității energetice, conform „2014 Trilemma Index”, însă deficitară la celelalte două
capitole), imperios necesar a fi îmbunătățit pe termen lung. În prezent, energia este un sector din ce în ce mai
dificil de analizat dintr-o perspectivă izolată, implicațiile geopolitice, economice, legislative și de mediu
convergând într-o pondere semnificativă spre un impact direct, indirect sau indus.

Ca urmare, membrii Programu-
lui Viitorii Lideri Energeticieni
(VLER) din cadrul Comitetului
Național Român al Consiliului
Mondial al Energiei (CNR-CME),
au analizat întrebările propuse
în cadrul chestionarului avansat
de către Departamentul pentru
Energie în data de 5 decembrie
2014, și au ajuns la concluzia că
acestea nu ar fi întru totul rele-
vante, iar contextul actual pre-
zentat, având în vedere că se-
curitatea energetică este priori-
tară pe termen lung, este insu-
ficient analizat și fundamentat.
În cele de mai jos prezentăm
punctul de vedere al membrilor
Programului VLER (CNR-CME)
privind Proiectul Strategiei E-
nergetice a României pentru in-
tervalul 2015-2035, supus dez-
baterii publice.
Context global
Situația geopolitică la nivel mondial
este în prezent caracterizată de o
puternică tensiune cauzată, între
altele, și de criza din Ucraina. Se
simte pe plan mondial existența,
între SUA și UE, pe de o parte și
Federația Rusă, pe de altă parte,
unor încordări pe mai multe pla-
nuri. Dacă în cazul relațiilor SUA -
Federația Rusă se poate afirma că
este în derulare un pseudo-război
diplomatic și economic, Statele
Europene, membre UE, s-au limitat
la a aproba ca măsuri sancțiunile de
ordin comercial, luând în considera-
re amenințarea asupra siguranței li-
vrărilor de gaze naturale - principa-
lul mecanism de răspuns accesibil
Guvernului de la Moscova, cu un
impact puternic accentuat de re-
centa decizie „no-go” în privința ga-
zoductului South Stream și istoricul
Nabucco. Cu atât mai mult, exce-
dentul de lichiditate regăsit în
cadrul pieței bursiere a petrolului,
rezultat atât al crizelor din Orientul
Mijlociu, cât și ca răspuns al
Statelor Unite adresat conflictului
Est-European, a provocat reduce-
rea drastică a cotației barilului de
petrol Brent până la valoarea de 50
de dolari, sub jumătatea cotației de
110 dolari de la începutul anului
2014. Implicațiile derivate vizează
în mod special o diminuare a rezul-
tatului economic pe termen scurt în
cazul Rusiei (colateral poate fi afec-
tată și Venezuela, precum și alte
state dependente de exportul de
petrol), dar pot constitui și bariere
în ceea ce privește nivelul de com-
petitivitate al producției de petrol
din surse neconvenționale.
Principalele economii emergente
ale Continentului Asiatic, China și
India se alătură Statelor Unite și își
mențin pozițiile pe podium în ceea
ce privește Produsul Intern Brut,
raportând variații pozitive semnifi-
cative, dar care pot fi interpretate
ca puternic intensive și nesuste-
nabile.
De altfel, absolut toate previziunile
pentru anul 2014 indicau drept si-
gură trecerea Chinei pe primul loc
în clasamentul economic mondial,
eveniment ce poate ridica multe
semne de întrebare. După îndelungi
perioade de incertitudine, SUA a a-
nunțat încetarea achizițiilor de obli-
gațiuni de stat, punând capăt peri-
oadei de „quantitative easing”,
eveniment resimțit și în recenta
apreciere a Dolarului American față
de moneda unică europeană aflată
la minimul ultimilor patru ani.
Creșterea semnificativă a necesa-
rului global de energie poate con-
duce la investiții de 48 trilioane de
dolari, dintre care 40 trilioane de
dolari pentru infrastructura energe-
tică și 8 trilioane de dolari pentru
programe de eficiență energetică.
Recentul acord dintre SUA și China
în ceea ce privește reducerea emi-
siilor de gaze cu efect de seră adu-
ce în prim plan problematica delica-
tă a sustenabilității surselor de e-
nergie într-un cadru marcat de era
post-Fukushima, avântul energiei
regenerabile și imaginea negativă a
combustibililor fosili. De altfel, SUA
reprezintă promotorul mondial al
inovației în domeniu, continuând
programele de exploatare a petro-
lului și gazelor din zăcăminte ne-

februarie 2015  35
 convenționale, cercetare, dezvoltare și
implementare a rețelelor inteligente și
stimularea stocării energiei și a utilizării
we are powering
automobilelor electrice. La polul opus,
your business statisticile arată că, la nivel mondial,
www.ispe.ro
20% din populație nu are acces la ener-
gie electrică, ONU lansând în acest sens
inițiativa “Decada Energiei Sustenabile
pentru Toți – 2014-2024”, cu scopul de a
promova energia din surse regenerabile
și eficiența energetică.
Context European
ISCE Umbrită de situația geopolitică din
Implicare Ucraina și de măsurile de embargo im-
Seriozitate puse Rusiei de majoritatea statelor din
Calitate
Eficienţă Continent, dar și de recentele rezultate
www.isce.ro publicate pentru cel de-al treilea trimes-
tru al anului 2014, economia zonei euro-
pene devine tot mai fragilă şi este ame-
ninţată de deflaţia incipientă. Majorita-
tea țărilor membre UE se confruntă cu
starea de recesiune tehnică sau, în cel
mai bun caz, cu o creștere modestă a
PIB, amplificând problemele cu care se
confruntă zona euro.
Competenţă şi seriozitate
în cercetarea şi dezvoltarea Ca răspuns, Banca Centrală Europeană
de echipamente de
protecţia mediului. a implementat o politică intensivă de
icpet_dpm@pcnet.ro
stimulare a creditării și un program de
relaxare cantitativă, măsuri care nu au
condus până în prezent la rezultatele
scontate. De asemenea, situația regiunii
Sud-Est Europene poate fi definită ca
precară din foarte multe puncte de ve-
dere, printre care politic, ideologic, geo-
strategic și economic. În Ungaria se ma-
INTELIGENŢA
ESTE ENERGIE !
nifestă temeri referitoare la o posibilă
www.icpe.ro
îndepărtare de Occident și o eventuală
consolidare a relațiilor cu Federația
Rusă, Moldova se confruntă cu un grad
ridicat de incertitudine în ceea ce
privește viitoarele alegeri prezidențiale
din 2016 și, implicit, orientarea către
www.icpe-ca.ro Vest sau Est, Bulgaria a fost în 2014
martora unei duble crize – guvernamen-
tale și bancare, iar în Ucraina se mani-
festă, de departe, cea mai dificilă criză
din Europa ultimei decade. În domeniul
energiei, noile ținte ale Comisiei
Europene lansează noi provocări în do-
www.icpe-actel.ro
meniul reducerii emisiilor de gaze cu
efect de seră, energiei din surse regene-
rabile, eficienței energetice și gradului
de interconectare, 2030 fiind astfel con-
siderat un nou “checkpoint”. Energie-
wende, deși un program benefic orientat
pe termen lung, este privit cu scepticism
www.isph.ro
pentru moment, dată fiind și influența
denuclearizării Germaniei ca urmare a
incidentului Fukushima. Acordul semnat
36  februarie 2015
în acest an între Rusia și Ucraina, ce
prevede livrarea de energie electrică fă-
ră obligativitatea plății în avans, ridică
numeroase semne de întrebare și confir-
mă interesul Rusiei pentru exporturile
energetice către zona europeană. La
nivel comercial, prețul mediu de tran-
zacționare a energiei electrice în cadrul
pieței spot, pentru anul 2014, a fost de
35 EUR/MWh, perspectivele de variație
fiind puternic dependente de necesarul
prefigurat de energie electrică.
Context național
Fără a fi afectată major de criza din
Ucraina, România a cunoscut un avans
economic pe parcursul trimestrului trei
al anului 2014, de 1,9% în serie ajus-
tată, performând în comparaţie cu me-
dia UE de 0,3%, însă previziunile pentru
anul 2015 se menţin modeste, estima-
rea fiind o creştere de puțin peste 2%.
Sectorul bancar se remarcă în continua-
re prin fragilitatea datorată creditelor
neperformante ce deţin o pondere apro-
piată de 15%. Reducerea dobânzii cheie
a BNR la 2,5%, jumătate faţă de
valoarea anului 2013, conduce la o posi-
bilitate de finanţare atractivă, cel puţin
din punct de vedere teoretic şi are ca
principală ţintă stimularea creditării,
având în vedere că soldul depozitelor a
depăşit soldul creditelor în 2014.
Totuşi, mediul politic şi economic se
păstrează la un nivel ridicat de impre-
dictibilitate şi, implicit, risc, cu consecin-
ţe directe asupra mediului de afaceri au-
tohton. Subiectivismul, opacitatea şi in-
stabilitatea procesului decizional şi re-
glementarea fiscală şi energetică excesi-
vă au condus la un declin investiţional,
în special în infrastructură, accentuat şi
de slaba accesare a fondurilor europene.
La nivel regional, contextul economic,
politic, energetic şi ideologic prezintă
toate prerogativele ca România să poată
deveni un pol de stabilitate, însă doar cu
ajutorul eforturilor susţinute în domeniul
politicilor externe.
La nivel social, organizaţiile de profil re-
marcă un grad naţional de penurie de
40%, fapt susţinut şi de repartizarea
clasei active – din totalul de 8 milioane
de persoane, doar 4,4 milioane sunt în
prezent angajate, 1 milion dintre aces-
tea fiind remunerate cu salariul minim
pe economie. Ratele declarate ale
şomajului nu pot fi considerate
conforme cu realitatea, relevant
fiind gradul redus de ocupare al
populaţiei active (55%).
În domeniul energiei, ţintele pentru
anul 2030 propuse de Comisia
Europeană necesită o abordare
complexă la nivel naţional, având în
vedere istoricul ţintelor 20-20-20 şi
lipsa unei analize cost-beneficiu pe
termen lung. Evenimentele pozitive
din acest sector, printre care sem-
narea de acorduri pentru noi in-
vestiţii, listări la bursă şi descoperiri
de petrol şi gaze în anumite peri-
metre din Marea Neagră, au fost
eclipsate de introducerea a noi mo-
dificări de ordin fiscal şi legislativ,
diminuarea drastică a investiţiilor în
energia din surse regenerabile,
amânarea deciziilor privind conce-
siunea şi sistemul de redevenţe
referitor la resursele minerale,
precum şi zvonurile legate de o
potenţială operaţiune de retragere
din piaţa autohtonă a unor mari
companii. De asemenea, pentru
anul precedent, intensitatea ener-
getică s-a situat la o valoare de
două ori şi jumătate mai mare
decât media europeană, ceea ce
indică posibile direcţii de acţiune.
Mediul comercial păstrează în
continuare distorsiuni cauzate de
sistemul de promovare a energiei
regenerabile, preţul mediu al e-
nergiei electrice tranzacţionate în
cadrul pieţei spot situându-se la
valori mai mici faţă de anul
precedent (2013).
Analiza sintetică a sectorului
energetic
Pornind de la analizele SWOT pre-
zentate în Draftul Strategiei
Energetice a României pentru
2015-2035 şi având la bază scopul
declarat – securitatea energetică,
precum şi analogia cu sistemul
Expunere pe termen scurt
Petrol +5%
Gaze naturale -5%
Uraniu +50%
Cărbune -20%
Energie hidro +35%
Energie nucleară +40%
Energie regenerabilă 0%
Energie electrică +50%
Energie termică -10%
financiar, a fost determinată expu-
nerea pe termen scurt şi lung a
sectoarelor componente, prezen-
tată în tabelul de mai jos (+ per-
spective pozitive de dezvoltare / -
perspective negative de dezvol-
tare). Se remarcă valori pozitive
semnificative ale expunerii pe
termen lung în cazul sectoarelor cu
un grad ridicat de maturitate,
potenţial disponibil şi capacitate
facilă de preluare a riscurilor,
precum şi a sectoarelor emergente
cu un potenţial subexploatat. La
polul opus, valori pozitive reduse
ale expunerii pe termen lung se
regăsesc în cazul sectoarelor subfi-
nanţate, cu un potenţial relativ
valorificat şi care comportă puter-
nice implicaţii sociale.
Răspunsuri la chestionarul
avansat de către
Departamentul pentru Energie
Considerați că documentul re-
flectă corect starea actuală a
sistemului energetic românesc?
Care ar fi sugestiile dumnea-
voastră de îmbunătățire?
În principiu, documentul este con-
form cu realitatea și poate constitui
punctul de plecare pentru elabora-
rea noii strategii energetice a
României pentru perioada 2015-
2035. Totuși, este esenţială defini-
rea climatului prefigurat pentru
următoarele două decade, precum
şi a liniilor directoare trasate pentru
atingerea obiectivelor propuse.
Considerați că, în etapa finală
de elaborare a Strategiei Ener-
getice Naționale (dezvoltarea
de scenarii și politici), ar trebui
să fie utilizat modelul PRIMES,
model utilizat de către Comisia
Europeană în elaborarea stu-
diilor de impact?Considerați că
Expunere pe termen lung
+15%
+20%
+15%
+5%
+40%
+20%
+40%
+50%
+15%
un alt model de dezvoltare de
scenarii ar fi mai potrivit pentru
România?
Un model corespunzător ar trebui să
decupleze creșterea economică de
cea a necesarului energetic, să ia în
considerare perspectivele de eficien-
tizare energetică, variația demogra-
fică internă, variația ponderii diferi-
telor tipuri de utilizatori (rezidențial,
comercial, industrial, public), impac-
tul prețului de tranzacționare / livra-
re a energiei, variația principalilor
indicatori sociali etc.
Utilizarea programului PRIMES
pentru evaluarea scenariului de
dezvoltare a sistemului de energie
din România este recomandată,
deoarece poate oferi o serie de
indicaţii privind realizarea strategiei
energetice. Din păcate, se pare că
rezultatele obţinute în lipsa unei a-
tente utilizări a programului nu pot fi
utilizate integral şi vor necesita
ajustări importante. Programul ia în
considerare o traiectorie economică
clară a unei economii. În România,
încă nu avem o strategie economică
clară. Cărui sector i se va acorda
prioritate: industrie, agricultură, co-
merţ şi care va fi structura propusă
a economiei româneşti în următorii
ani ? Dacă se consideră că vom reuşi
să ajungem cu eficienţa energetică
la nivelul mediu din Uniunea Euro-
peană, atunci strategia energetică
trebuie să includă în special
aspectele legate de „electrificarea”
economiei din România pentru a
face eficient sistemul de producţie,
transport şi distribuţie.
În orice caz, programul trebuie
utilizat dar la introducerea datelor
trebuie să fie consultaţi specialişti
reali, economişti, finanţişti, chiar şi
politicieni, care să valideze datele de
intrare în funcţie de expertiza lor.
Considerați că este potrivită
intenția Departamentului pentru
Energie de a încerca obținerea
unui consens politic în privința
Strategiei Energetice Naționale
pentru perioada 2015-2035?
Un consens politic în ceea ce
privește S.E.N. este dezirabil, com-
pletat însă de realizarea divergenței
între domeniul energiei și mediul
politic.
februarie 2015  37
Sunteți de acord ca securitatea
energetică să constituie princi-
palul obiectiv al Strategiei Ener-
getice a țării?
Având în vedere actualul context
mondial și regional, securitatea
energetică este un obiectiv absolut
necesar a fi îndeplinit pentru a redu-
ce expunerea față de riscurile ener-
getice, economice, geopolitice și
sociale.
Concluzii şi recomandări
Obiectivele declarate ale Strategiei
Energetice a României necesită ca
analiza să se efectueze şi prin inte-
grarea în contextul geopolitic şi
geoeconomic mondial şi regional,
întrucât implicaţiile se pot dovedi
majore şi de durată, modificând
climatul în care România trebuie să
îşi asigure securitatea energetică.
De asemenea, celelalte componen-
te – competitivitatea economică şi
protecţia mediului – reprezintă un
punct sensibil şi necesită o aborda-
re detaliată, având în vedere
rating-ul aferent. Este esenţială
definirea climatului prefigurat
pentru următoarele două decade,
precum şi a liniilor directoare tra-
sate pentru atingerea obiectivelor
propuse, prin mecanisme transpa-
rente şi expuse cât mai puţin
mediului politic.
Ca orice alt sector al economiei
interne, energia va trebui să bene-
ficieze de stabilitate şi predictibili-
tate şi să stimuleze sustenabil dez-
voltarea pe termen lung. O inter-
venţie minimală a statului român la
nivel decizional poate crea premise
favorabile din punct de vedere in-
vestiţional, fără a neglija însă
rolurile de reglementator, arbitru,
administrator şi mediator pe care
este obligat să le îndeplinească.
Ca obiective punctuale se regăsesc:
● Susţinerea tranziţiei către o
economie cu emisii reduse de
carbon;
● Promovarea eficienţei energetice
atât în mediul industrial, cât şi în
cel rezidenţial, public şi comercial;
● Stimularea unei politici „bottom-
top”;
● Dezvoltarea capacităţilor de
interconectare, generare şi stocare
pentru reducerea riscurilor şi
creşterea gradului de securitate
energetică;
● Accesarea fondurilor europene
destinate domeniului energie –
mediu;
● Consultarea mediului de afaceri
pe teme de interes comun;
● Relaxarea fiscalităţii;
● Asigurarea transparenţei şi
obiectivităţii;
● Consolidarea poziţiei regionale;

Prezentul Document de Poziţie VLER, din cadrul CNR-CME a fost redactat de un colectiv format din:

Team leader: George CONSTANTIN VLER | Smart Grids

Membri:
Adrian STRATULAT VLER | Surse regenerabile de energie
George POPESCU VLER | Cărbune și alte resurse fosile
Luminița DURĂU VLER | Cărbune și alte resurse fosile
Marius LEFTER VLER | Politici energetice, de mediu şi dezvoltare durabilă
Mihai MACARIE VLER | Smart Grids
Mihai VILT VLER | Piaţa de energie electrică şi gaze naturale
*
VLER reprezintă Programul „Viitorii Lideri Energeticieni din România”, inițiat și coordonat de Comitetul Național
Român al Consiliului Mondial al Energiei și aliniat la Programul „Future Energy Leaders”, promovat de Consiliul Mondial
al Energiei (CME) pentru recrutarea celor mai buni profesioniști energeticieni din lume, care să poată contribui la dez-
voltarea energeticii mondiale și ai cărui membri sunt nominalizați de Comitetele Naționale din fiecare țară membră
CME. Managerul Programului VLER (CNR-CME) este prof. Elena Ratcu, iar coordonatorul programului este conf.dr.
Lucian Toma.

Asociația Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) este o asociaţie
neguvernamentală şi principala organizaţie multi-energetică din România. Asociația CNR-CME are personalitate juridică
cu scop nelucrativ şi este partener strategic pentru alte organizaţii, asociaţii şi fundaţii în domeniul energiei şi mediului
din România. CNR-CME are acces la cele mai recente informaţii în domeniu, competenţe şi cunoştinţe profunde datorită
contactelor profesionale și colaborărilor fructuoase cu asociații, entități și personalități de pe tot globul. CNR-CME este
membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924. Președintele CNR-CME este dl. Dr.ing. Iulian Iancu,
iar Directorul General Executiv al CNR-CME este Dr.ing. Gheorghe Bălan.

Consiliul Mondial al Energiei (CME) este cea mai importantă organizaţie mondială în domeniul energiei, înfiinţată în
anul 1924, a cărei misiune este promovarea, asigurarea şi utilizarea sustenabilă a energiei în beneficiul tuturor
oamenilor de pe glob. CME are Comitete Naţionale Membre în 96 de ţări de pe toate continentele și reprezintă toate
formele de energie şi domenii conexe. CME este o organizaţie neguvernamentală, are sediul central la Londra, iar din
echipa sa de specialişti fac parte experţi de marcă în diverse domenii ale energiei şi coordonatori regionali din Europa,
Asia Centrală şi Orientală, Africa, America Latină, America de Nord. Secretarul General al CME este dl. Christoph Frei.

București, 10 ianuarie 2015

38  februarie 2015
Colțul întunecat al sectorului energetic!
Mihai Macarie, membru VLER

Motto : «Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în poziția de a le face»
Constantin Brâncuși
nată de o tendință energetică pre- nivelul anului 1990, creșterea la
ponderent descrescătoare. În ori- 20% a ponderii energiei din surse
zontul de timp până în 2035, nece- regenerabile în cantitatea totală de
sarul de energie al UE scade la 9% energie utilizată în UE și îmbunătăți-
din cel global, necesarul de energie rea cu 20% a eficienței energetice a
per capita scade cu 8%, fiind depă- UE.
șit de China în 2032. Mai mult, cere-
rea de energie electrică crește cu Restrângând atenția către eficiența
9%, în principal ca urmare a crește- energetică, ținta stabilită de Pachet
rii aportului previzionat al surselor este adresată efectiv de Planul Efici-
regenerabile de la 13% la 34%, in- enței Energetice din 2011 (CE
tensitatea energetică scade cu 36%, 2011)5și de Directiva Eficienței
iar dependența de surse externe de Energetice din 2012 (CE 2013)6.În
Astăzi folosim mai multă energie de- energie rămâne constantă în jurul linii mari, Planul prevede necesita-
cât oricând. Creșterea populatiei pă- valorii de 55% (ibid.). tea reducerii energiei utilizate în clă-
mântului și al nivelului mediu de diri (ce reprezintă 40% din necesa-
trai, dezvoltarea economiilor emer- rul total de energie al UE), înființa-
Analiza sectorului energetic este rea de companii de servicii energe-
gente, dependența față de tehnolo-
însă incompletă fără corespondența tice (ESCO) în vederea acordării de
gie, sunt doar câțiva dintre factorii
cu efectul său principal, schimbările ajutor financiar municipalităților
ce determină valorile record ale ce-
climatice. Apărut în literatură încă pentru modernizarea portofoliului
rinței globale pentru energie.
din anul 1956 (Plas 1956)3, concep- de clădiri, îmbunătățirea eficienței
tul a câștigat atenția societății înce- sectorului transporturi (care repre-
De la prima criză petrolieră din pând cu finalul anilor 1970. Repre-
1973, necesarul de energie al socie- zentând schimbarea tiparelor de zintă 32% din energia totală utiliza-
tății contemporane s-a dublat, evo- vreme datorită factorilor antropoge- tă în UE) și dezvoltarea unei indus-
luție datorată în primul rând Chinei, nici, enunțarea termenului de trii competitive prin modernizarea
Asiei și Orientului Mijlociu, se arată schimbare climatică a devenit unul infrastructurii învechite și prin folo-
în analizele Agenției Internaționale dintre cei mai puternici factori de in- sirea de echipamente de cogenerare
pentru Energie (AIE 2014)1. Mai fluență asupra dezvoltării și evolu- de mare eficiență. Referitor la Direc-
mult, urmatoarele două decenii sunt ției sectorului energetic. Marile pro- tivă, aceasta completează Planul și
guvernate de o creștere suplimenta- iecte de politică și infrastructură e- stabilește un cadru universal de re-
ră a cererii de energie cu 40 de pro- nergetică sunt gândite și planificate ferință de optimizare a întregului
cente, aproape în totalitate ca ur- în logica limitării efectelor schimbă- lanț energetic, de la extracție și
mare a economiilor emergente. rilor climatice. transformare la distribuție și utiliza-
Conform scenariilor AIE (ibid.) și ale re finală.
British Petroleum (BP 2014)2, până
în 2035 sursele fosile rămân princi- Cea mai importantă initiațivă regio- Conform Agenției Europene de
pala sursă de energie a Terrei, sur- nală menită să conducă UE către o Mediu (AEM 2014)7, la nivelul anului
sele regenerabile vor depăși pentru „economie competitivă”, sigură și cu 2012 eforturile UE în direcția celor
prima dată în istorie energia nuclea- emisii scăzute de dioxid de carbon’ trei ținte se încadrează în registrul
ră, iar nivelurile emisiilor de gaze cu este Pachetul Energetic și Climatic majoritar pozitiv. Astfel, până în
efect de seră confirmă scenariul 2020 (Comisia Europeana 2014) .
4 2020, diminuarea emisiilor de gaze
creșterii temperaturii cu 3,60 C. Da tat din 2007, Pachetul prevede și cu efect de seră este proiectată în
un set de trei obiective cheie care jurul valorii de 25%. Mai mult, pon-
Cu o pondere de 13% din necesarul trebuie atinse până în anul 2020, și derea energiei din surse regenerabi-
global de energie, Uniunea Europea- anume reducerea cu 20% a emisii- le se află de asemenea peste valoa-
nă (UE) este singura regiune guver- lor de gaze cu efect de seră față de rea prognozată, unele țări, printre

1 AgentiaInternationalapentruEnergie,2014 http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/KeyWorld2014.pdf
2 British Petroleum, 2014, http://www.bp.com/en/global/corporate/about-bp/energy-economics/energy-outlook/outlook-to-2035.html

3 Plas, Gilbert, 1956, The Carbon Dioxide Theory of Climate Change.

4 ComisiaEuropeana, 2014, http://ec.europa.eu/clima/policies/package/index_en.htm

5 ComisiaEuropeana, 2011, http://europa.eu/legislation_summaries/energy/energy_efficiency/en0029_en.htm5

6 ComisiaEuropeana, 2013, http://ec.europa.eu/energy/efficiency/eed/eed_en.htm

februarie 2015  39
 ce este și mai semnificativ și consolidea-
ză importanța programelor de schimba-
re comportamentală, este că potențialul
de economie aproape se dublează în ca-
zul energiei utilizate la locul de muncă.

Chiar una din recentele inițiative

Fig. 1 Oportunitatea de eficiență Europene, proiectul IREEN (2014)10, pla-
Complexul Energetic energetică comportamentală pentru
Oltenia SA sează în antiteză metodele de automati-
consumatorul casnic în SUA (McKinsey zare și control a clădirilor cu mecanis-
www.ceoltenia.ro & Company 2013)9
mele de implicare a utilizatorilor. Ipoteza
care și România, atingând deja la jumă- IREEN postulează eficiența investițională
tatea programului nivelul de 90% din superioară a mecanismelor de implicare
ținta stabilită. Totuși, în ciuda eforturilor a utilizatorilor în comparație cu metode-
colective, ținta de eficiență energetică le de automatizare și control. Ceea ce
se prognozează că va rata la limită nive- proiectele menite să schimbe comporta-
lul setat prin Directivă, cu 1% sau 2%, mentul utilizatorilor reușește este să fur-
ceea ce echivalează cu 20, respectiv 40 nizeze mai multe date (big data) privind
Mtep, sau energia totală utilizată înre- „colțul întunecat” al sectorului energetic
gistrată de Portugalia, respectiv de și anume atitudinea și comportamentul
Cehia. utilizatorilor.

Pentru ca țările membre să își atingă țin-
tele naționale, sau chiar să le depășeas-
că, AEM (ibid.) recomandă o mai bună
transpunere a legislației Europene la ni-
vel național, precum și o mai atentă im-
plementare a măsurilor agreate prin
Directivă. Totuși, factorii de influență ai
sectorului energetic, mediul politic, a-
gențiile și departamentele specializate,
Societatea Nationala
precum și marii utilizatori nu adresează
a Huilei Petrosani
suficient resursa cu probabil cel mai ma-
www.snh.ro re potențial, și anume Negawatt-ul afe-
rent comportamentului uman. Inclusiv
AEM (2013)8 scoate în evidență intensi-
tatea energetică a tiparului de utilizare
individuală, mai precis pierderile cauzate
de comportamentul ineficient al utiliza-
torilor.
Cu gândul la viitor, acțiunile de astăzi
necesită revizuirea strategiilor ce au gu-
vernat până acum politicile și programe-
le de eficiență energetică. Oportunitățile
inițiativelor ce implică și resursa umană
sunt prea însemnate, având efecte ime-
diate și sustenabile, pentru a fi trecute
în fundal. Revizuind eforturile întreprinse
până în prezent în direcția schimbării
comportamentului utilizatorilor casnici,
rezultatele economiei de energie sunt
plasate între 5% și 20%, în funcție de
tacticile folosite (ibid.) și de diferitele
procese analizate (vezi figura 1). Ceea
Niciodată ca până acum programele de
schimbare comportamentală nu au fost
mai ușor de implementat, iar rezultatele
mai usor de obținut, inclusiv feedback-ul
utilizatorilor. Tehnologiile ICT și rețelele
sociale permit transmiterea precis țintită
și instantanee a conținutului exact adap-
tat către un număr nelimitat de utiliza-
tori, oriunde în lume. Acestea sunt genul
de soluții software ca serviciu (SaaS) pe
care utilitățile 2.0, utilitățile centrate în
jurul clientului, le vor lansa în cadrul
programelor de demand response și a-
platizare a vârfurilor de cerere. De ase-
menea, companiile vor avea șansa să își
maximizeze profitul prin optimizarea
costurilor operaționale, dezvoltarea unui
comportament responsabil în rândul an-
gajaților, creșterea gradului de satisfac-
ție, loialitate și, implicit, de retenție al
angajaților și, nu în ultimul rând, de op-
timizare a productivității muncii datorită
transformării comunicării și relaționării
organizaționale.
În concluzie, aplicarea programelor
de schimbare comportamentală în
gestionarea resursei energetice, de-
și în fază incipientă, poartă mari
promisiuni și dau sens expresiei
„acționează local, gândește
global”. n

8 AgentiaEuropeana de Mediu, 2013, Achieving energy efficiency through behavior change: What does it

www.acue.ro
take?,file:///C:/Users/mihai.macarie.COMMUNIQUE/Downloads/Achieving%20energy%20efficiency%20through%20behaviour%20change%20(5).pdf

9 McKinsey & Company, 2013, Sizing the potential of behavioral energy efficiency initiatives in the US residential market.

10ICT Roadmap for Energy Efficient Neighborhoods, 2014, http://www.ireenproject.eu/

40  februarie 2015
Din activitatea CNR-CME
Adunarea Generală a Membrilor Asociației CNR – CME,
29 ianuarie 2015 - Materiale aprobate
Dr. Ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME
Raportul Consiliului Director al CNR-CME privind
activitatea desfășurată în anul 2014
Anul 2014 a fost un an plin de rea-
lizări în viaţa organizaţiei noastre,
în care Asociaţia şi-a sporit repre-
zentativitatea şi vizibilitatea. Teme
de acută actualitate şi mare interes
pentru sectorul energiei au fost
prezentate şi dezbătute în cadrul
unor manifestări ştiinţifice şi ex-
poziţionale la care au participat
peste o mie de specialişti.
Următoarele obiective au fost,
cu prioritate, în atenţia Consi-
liului Director în anul 2014:
OBIECTIVUL NR. 1:
COMUNICARE ŞI RELAŢII
1. Relaţia deosebit de strânsă
cu CME Londra, cu coordonato-
rul regional pentru Europa şi cu
Comitetele de Programe şi Stu-
dii ale CME
●În anul 2014 au participat la eve-
nimentele organizate de CNR-CME
peste 50 reprezentanţi din partea
CME şi a comitetelor membre ale
CME, precum şi din partea unor or-
ganizaţii internaţionale cu care CME
şi CNR-CME a avut relaţii privind or-
ganizarea Forumului Regional al
Energiei – FOREN 2014.
●CNR-CME a participat activ, prin
specialiştii desemnaţi pe categorii
de probleme, la realizarea studiilor
globale ale CME.
2. Organizarea lunară a şedin-
ţelor de Consiliu Director.
Şedinţele de C.D. s-au desfăşurat
în anul 2014 la sediul CNR-CME
(ISPE, Sala Prof. V. Nițu). Participa-
rea la şedinţele C.D., în afara mem-
brilor C.D., a numeroşi conducători
de companii şi societăţi comerciale
şi ai unor ministere, precum şi a
unor membri individuali şi compo-
nenţi ai grupului VLER, a demon-
strat importanța şi actualitatea pro-
blemelor puse în discuţie.
3. Creşterea capacităţii de co-
municare cu membrii CNR-CME
din ţară şi din străinătate.
Mijloacele de comunicare folo-
site au fost:
● Mesagerul Energetic – cu apariţie
lunară, tiraj obişnuit de 900 exem-
plare; cu un număr de pagini cu-
prins între 48 şi 60, iar în sumar au
fost introduse rubrici noi; cele mai
importante materiale având rezu-
mate în limba engleză.
●Newslettere cu informaţii de actu-
alitate din activitatea Asociaţiei, în
special manifestările ştiinţifice şi
expoziţionale.
●Website-ul CNR-CME – a fost com-
pletat, dezvoltat şi actualizat conti-
nuu.
●O bază de date solidă şi îmbunătă-
ţită permanent cu adresele de e-
mail ale membrilor, pentru o comu-
nicare mai fluentă cu aceştia. În
2014 a fost extinsă baza de adrese
cu organisme internaţionale cu se-
diul în România şi în străinătate,
bănci, fonduri de investiţii, amba-
sade, societăţi de asigurare, de au-
dit, de avocatură etc.
● Colaborarea cu ONG-urile mem-
bre CNR-CME şi punerea în aplicare
a principiilor de bază.
●Colaborarea strânsă cu Responsa-
bilii de comunicare din partea
membrilor colectivi CNR-CME, con-
form Ghidului practic de promovare
reciprocă a imaginii, activităţii şi a
realizărilor.
●Manifestările ştiinţifice şi expoziţi-
onale organizate de CNR-CME sau
de membrii colectivi CNR-CME la
care CNR-CME a fost partener de
eveniment.
●Publicaţiile partenere în baza pro-
tocoalelor încheiate.
●Participarea activă a consilierilor
CNR-CME la manifestările organiza-
te de organizaţii din afara CNR –
CME.
4. Creşterea modului de infor-
mare şi a calităţii materialelor
destinate membrilor CNR-CME
Rubricile noi promovate în anii
anteriori şi-au confirmat valoarea şi
utilitatea informaţională, astfel:
●În Mesagerul Energetic – rubri-
ca Din Energetica Uniunii
Europene are deja un caracter
permanent, fiind prezentate cele
mai importante directive luate de
Comisia Europeană în domeniul
energiei şi mediului.
●Menţinerea în ordinea de zi a şe-
dinţelor Consiliului Director CNR-
CME şi în Mesagerul Energetic a ru-
bricii intitulate INFO CNR-CME
pentru Politici şi Practici Ener-
getice promovate de membrii
colectivi CNR-CME.
●Temele şi vorbitorii au fost stabili-
te la iniţiativa membrilor CD şi a
februarie 2015  41
membrilor colectivi CNR-CME pre-
zenţi la şedinţele de CD.
Aceste informări-dezbateri au sus-
citat un deosebit interes din partea
membrilor Asociaţiei, care au putut
să-şi prezinte realizările, să-şi ma-
nifeste interesul privind elaborarea
unor politici şi strategii la nivel naţi-
onal care să reflecte cât mai real
aşteptările acestora. Unele din
aceste informări-dezbateri au con-
dus şi la documente de poziţie care
au fost înaintate instituţiilor oficiale
ale statului: preşedinţie, parla-
ment, guvern, ministere, autorităţi
etc.
●Creşterea rolului Consiliului
Ştiinţific CNR-CME în domeniul a-
legerii tematicilor şi a subiectelor
de interes, atât pentru evenimente-
le organizate de CNR-CME în 2014
(Conferinţe, Mese Rotunde, semi-
narii etc.), cât şi pentru FOREN
2014 (secţiuni de comunicări, eve-
nimente importante).
5. Consilierii CNR-CME
În anul 2014 rolul consilierilor a
fost decisiv pentru creşterea afir-
mării şi vizibilităţii Asociaţiei CNR-
CME în comunitatea energeticieni-
lor din ţară şi din străinătate.
Dintre acţiunile mai importante
care au implicat responsabilităţile
consilierilor enumerăm:
●Tematicile, termenii de refe-
rinţă, propunerile de modera-
tori şi vorbitori pentru întregul
program de manifestări CNR-CME
desfăşurat în anul 2014
●Îndeplinirea rolului de mode-
ratori şi vorbitori la manifestările
CNR-CME şi la manifestările la care
s-au primit invitaţii
●Participarea ca reprezentanţi
CNR-CME în grupele de studii CME
în perioada 2014-2016
●Redactarea de sinteze cu con-
cluzii şi recomandări la toate
manifestările CNR-CME din anul
2014 pentru Mesagerul Energetic
●Proiectul „Viitorii Lideri Ener-
geticieni din România” – care a
fost demarat în anul 2011 şi a înce-
put să se dezvolte cu program şi o-
biective proprii.
42  februarie 2015
●Reprezentarea conducerii
CNR-CME în diverse structuri la ca-
re au participat Asociaţii, companii,
ministere, autorităţi, institute de în-
văţământ superior etc.
6. Participarea membrilor co-
lectivi la luarea hotărârilor în
Consiliul Director al Asociaţiei
●În anul 2014 Hotărârile Consiliului
Director au fost mai bine precizate,
mai relevante şi cu ţinte foarte cla-
re, având la bază şi sugestiile, pro-
punerile reprezentanţilor membrilor
colectivi CNR – CME prezenţi la şe-
dinţele de CD.
7. Transparenţa activităţilor
desfăşurate şi a hotărârilor lua-
te de Asociaţie
●Nu numai membrii Consiliului Di-
rector, dar şi membrii colectivi şi
partenerii media, precum şi grupul
VLER au primit ordinea de zi a şe-
dinţelor şi hotărârile luate. În Mesa-
gerul Energetic au fost publicate
cele mai importante Hotărâri ale
Consiliului Director, iar acestea au
fost de asemenea afişate şi pe web-
site-ul asociaţiei.
8. Parteneriatele media cu ur-
mătoarele publicaţii din dome-
niu, de mare audienţă: Petrole-
um Industry Review; Monitorul de
Petrol şi Gaze; Afacerea; Univers
Ingineresc; Partener; Patronat E;
Tehnica şi Tehnologie (T & T); The
Diplomat; Automatizări şi Instru-
mentaţie; Focus Energetic; Ener-
gyWorld: Energynomics; Bizenergy.
●Printre principalele acţiuni
promovate în cadrul parteneria-
telor media menţionăm:
- Organizarea în comun de eveni-
mente
- Publicarea de articole publicitare
pentru mediatizarea manifestărilor
organizate de secretariatul executiv
CNR-CME.
9. Încheierea de protocoale de
colaborare cu: partenerii media şi
cu alte companii organizatoare de
manifestări ştiinţifice şi expoziţio-
nale din România şi din străinătate:
AREN, AAIR, ICPE, Institutul Cultu-
ral Român, Universitatea din Petro-
şani, IENE (Grecia), International
Research Network (IRN), ITE Group
(Marea Britanie), GOVNET, Trim Pu-
blications, Wing Media, s.a.
Prin protocoalele de colaborare s-
au stabilit căile şi mijloacele de rea-
lizare a obiectivelor stabilite de co-
mun acord: contacte şi schimburi
de informaţii periodice; schimb de
publicaţii; organizarea în comun de
manifestări ştiinţifice şi expoziţio-
nale şi atragerea unui număr cât
mai mare de specialişti şi reprezen-
tanţi ai mediului de afaceri la
acestea.
10. Realizarea de proiecte şi
programe
În anul 2014 secretariatul executiv
CNR-CME şi consilierii au participat
la realizarea următoarelor proiec-
te/programe:
●Programul: Viitorii Lideri Ener-
geticieni din România – VLER
CNR-CME a iniţiat şi coordonează
acest program, conceput pentru ti-
nerii profesionişti din sectorul ener-
getic românesc şi asigură întregul
său suport pentru recrutarea şi se-
lecţia celor mai buni tineri energeti-
cieni, care să poată contribui, prin
cunoştinţele şi talentele lor, la dez-
voltarea sectorului energetic
naţional, pentru a-şi consolida ca-
pacităţile de luare a deciziilor pri-
vind rolul energiei în viaţa noastră
şi pentru a se angaja în activităţile
CNR-CME.
●Platforma comună a ONG-uri-
lor din România, membre ale
Asociaţiei CNR-CME
CNR-CME a avansat ideea că toate
ONG-urile din România pe proble-
me energetice să-şi organizeze ac-
tivităţile şi opiniile în cadrul unei
platforme comune pentru a deveni
cât mai convingătoare pe piaţa
energetică din România. Numai
astfel comunitatea energetică din
ţara poate deveni o voce unică, ca-
re să poată fi luată în considerare
de către decidenţii economici şi po-
litici, autorităţile guvernamentale şi
administrative, reglementatorii din
România.
●Centrul European de Excelență
în domeniul gazelor naturale
din argile gazeifere – CENTGAS
CENTGAS - un nou şi provocator
proiect iniţiat în 2012 şi condus de
CNR-CME cu scopul de a oferi o mai
bună înţelegere a potenţialului argi-
lelor gazeifere (shale gas) şi a ex-
plorării gazelor în România, consti-
tuit ca un Centru de Excelență eu-
ropean, promotor al tehnologiilor
durabile, mai ales pentru ţările din
zonă.
În cadrul CENTGAS au fost implicaţi
specialişti recunoscuţi din domenii
diverse (geologie, foraj, extracţie,
mineralogie, petrografie, geologie
petrolieră, geofizica, tehnologii şi
echipamente, protecţia mediului,
legislaţie, economie etc.) care acţi-
onează sub conducerea CNR-CME
pe baza unui program minuțios eta-
pizat.
●Grupul SMART GRIDS
CNR-CME a înfiinţat în 2012 şi con-
duce grupul SMART GRIDS pentru
promovarea activităţilor şi proiecte-
lor în acest domeniu în cadrul co-
munităţii energetice din România.
În 2014, Grupul a participat în cali-
tate de coorganizator la două mani-
festări ştiinţifice şi expoziţionale în
temă, una la Sibiu şi una la
Bucureşti.
OBIECTIVUL NR.2:
PRODUSE ŞI SERVICII
●Mesagerul Energetic. Buletinul
informativ al CNR – CME, cu apari-
ţie lunară, a fost distribuit tuturor
membrilor CNR – CME, partenerilor,
specialiştilor din domeniul energe-
tic, reprezentanţilor instituţiilor sta-
tului, băncilor, organizaţiilor media
etc.
Colectivul de redacţie al Mesageru-
lui Energetic a militat şi, în parte, a
reuşit ca sumarul să conţină cât
mai multe materiale originale şi cu
puternic caracter informativ. Fondul
informativ al sumarelor Buletinului
în 2014 l-au format:
- Lucrări de sinteză de politici ener-
getice din ţară şi din străinătate
- Informaţii sintetice asupra unor e-
venimente din ţară şi din
străinătate
- Traduceri de articole din reviste
străine cu mare impact informativ
asupra comunităţii energetice din
România
- Informaţii din activitatea Consiliu-
lui Mondial al Energiei şi a Comite-
telor Membre ale CME
- Informaţii din activitatea organis-
melor internaţionale de profil ener-
getic: Energy Charter, Eurelectric,
Comisia Europeană, IEA, IAEA,
FORATOM, CIGRE, ENTSO-E, CRE
etc.
- Puncte de vedere, opinii cu privire
la unele acte normative, hotărâri de
guvern etc.
- VLER – articole, studii, proiecte.
Datorită interesului manifestat de
membrii CNR-CME a fost crescut la
mai multe numere volumul de pa-
gini, ajungând până la 60 de pagini.
Cele mai importante materiale au şi
rezumate în limba engleză.
În sumarul buletinului informativ
Mesagerul Energetic au fost menţi-
nute şi completate rubricile:
a) Info CNR-CME – rubrica în care
se pot prezenta cele mai importan-
te realizări ale membrilor colectivi
CNR-CME (din păcate, nici în anul
2014 nu s-a reușit mobilizarea
membrilor colectivi pentru a-și face
cunoscute realizările și/sau succe-
sele obținute în activitatea proprie
sau în colaborările avute).
b)Din Energetica Uniunii Euro-
pene – rubrica cu caracter perma-
nent, privind directivele, hotărârile,
reglementările etc. în domeniul
energiei adoptate în cadrul Uniunii
Europene
c)Seniorii Energiei – Interviuri de
suflet cu personalităţi marcante din
domeniul energiei
d)Opinii – rubrica în care se expri-
mă puncte de vedere în domeniul
social, tehnic, impact om – mediu
şi/sau om – energie;
şi au fost introduse noi rubrici:
e)Noi suntem viitorul energeti-
cii romaneşti – rubrica destinată
publicării de articole, studii, proiec-
te ale membrilor grupului VLER
f)Barometrul Energetic – rubrică
lunară realizată de membrii grupu-
lui VLER.
●Website-ul CNR-CME a constitu-
it un instrument de bază de comu-
nicare pentru oferirea de informaţii
actuale din domeniul energetic.
Website-ul a fost continuu actuali-
zat şi a oferit informaţii utile, varia-
te şi de actualitate.
Forumul Regional al Energiei
FOREN 2014 a avut un website de-
dicat, contribuind astfel la îmbună-
tăţirea considerabilă a relaţiei orga-
nizator – participanţi. Paginile dedi-
cate FOREN 2014 au oferit informa-
ţii complete, bine structurate, într-o
interfaţă prietenoasă.
Unul dintre obiectivele noastre l-a
constituit promovarea website-ului
în rândul membrilor, astfel încât, in-
formaţiile afişate să fie eficient folo-
site. Obiectivul a fost realizat, dacă
luăm în considerare faptul că în lu-
nile în care au avut loc evenimente-
le organizate de CNR-CME s-a înre-
gistrat o creştere a numărului de
vizitatori cu cca. 50%. Numărul
mediu lunar de vizitatori unici: 400.
●Biblioteca CNR-CME – În anul
2014 şi-a îmbogăţit fondul de carte,
publicaţii şi materiale de informare
şi a crescut numărul membrilor ca-
re apelează la fondul de documente
elaborate sub egida CME sau a altor
organisme internaţionale din dome-
niul energiei.
●Informarea continuă a mem-
brilor CNR-CME privind politicile
energetice din ţară şi din străinăta-
te, prin obţinerea de lucrări de la
instituţiile sau organismele de profil
din ţară sau din străinătate.
●Organizarea unui program am-
plu de manifestări ştiinţifice şi
expoziţionale:
CNR-CME, consecvent misiunii sa-
le, a continuat şi în 2014 să aducă
în atenţia specialiştilor din comuni-
tatea energeticienilor şi a mediului
de afaceri din domeniu subiecte de
mare actualitate şi interes pentru
dezvoltarea energetică durabilă a
ţării, în special ca urmare a aderării
la Uniunea Europeană.
Majoritatea evenimentelor organi-
zate de CNR-CME în anul 2014 au
februarie 2015  43
făcut parte din lista de evenimente
cu caracter global şi regional ale
Consiliului Mondial al Energiei, la
acestea luând parte şi reprezen-
tanţi ai CME, precum şi ai comitete-
lor de programe sau studii CME.
În anul 2014 au fost organizate cu
bune rezultate următoarele mani-
festări:
1. Ianuarie 30
ADUNAREA GENERALĂ A
MEMBRILOR ASOCIAŢIEI CNR-
CME
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici; Organizator:
CNR-CME
Consilieri CNR – CME responsa-
bili de eveniment: ing. Victor
Vernescu, prof. Elena Ratcu
2. Februarie 20
ŞEDINŢA COMUNĂ CU ONG-
URILE MEMBRE CNR – CME.
APROBARE PROGRAM COMUN
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici; Organizator:
CNR-CME
Consilieri CNR – CME responsa-
bili de eveniment: Prof. dr. ing.
Nicolae Golovanov, ing. Victor
Vernescu
3. Februarie 27
ÎNTÂLNIRE DE LUCRU VLER
Locul: Universitatea Politehnică
(UPB) – Biblioteca Centrală;
Co-organizatori: CNR-CME, UPB
şi Grupul VLER
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. Elena
Ratcu
4. Mai 19 - 21
WORLD ENERGY LEADERS
SUMMIT
Locul: Astana, Kazahstan;
Organizator: CME
5. Iunie 22 - 26 Iunie
REGIONAL ENERGY FORUM -
FOREN 2014
Iunie 24
CNR – CME – ORGANIZAŢIE
REPREZENTATIVĂ A
COMUNITĂŢII ENERGETICE
DIN ROMÂNIA. 90 ANI DE
BRAND ENERGETIC ROMÂ-
NESC (în cadrul FOREN 2014)
Iunie 25
WEC MCs MEETING FROM CEN-
TRAL AND EASTERN EUROPE (în
cadrul FOREN 2014)
Locul: Palatul Parlamentului,
44  februarie 2015
Bucureşti; Coorganizatori: CNR
– CME, CME şi membrii colectivi
CNR – CME
Consilieri CNR – CME responsa-
bili de eveniment: Prof. dr. ing.
Nicolae Golovanov, Prof. dr. ing.
Virgil Muşatescu, ing. Anton
Vlădescu, ing. Victor Vernescu,
prof. Elena Ratcu
6. August 21
WORKSHOP: ”MESAJUL FOREN
2014. CONCLUZII,
RECOMANDĂRI, MĂSURI”
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici; Coorganizatori:
CNR – CME, DEPARTAMENTUL
PENTRU ENERGIE, ANRE, ANRM,
AN&DR
Consilieri CNR – CME responsa-
bili de eveniment: Prof. dr. ing.
Nicolae Golovanov, Prof. Elena
Ratcu, ing. Victor Vernescu
7. August 27
PRINCIPII ŞI INSTRUMENTE
LEAN. EFICIENTIZAREA
PROCESELOR
Locul: ISPE SA, Sala Prof. V. Nițu;
Co-organizatori: ICG SVASTA şi
CNR-CME
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Dr. ing. Călin
Vilt
8. Septembrie 9-10
Congresul de Energie şi
Echipamente Electrice CEEER
2014
(în cadrul IEAS 2014)
Locul: Palatul Parlamentului, Sala
Nicolae Bălcescu; Organizator:
DK-EVENTS; Parteneri: CNR-CME,
Universitatea Politehnică Bucureşti
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing.
Nicolae Vasile
9. Septembrie 19
VIZITA TEHNICĂ A MEMBRILOR
VLER LA CENTRALELE HIDRO
MOROIENI, DOBREŞTI ŞI
SINAIA
Organizatori: CNR-CME şi
HIDROELECTRICA; Consilier CNR
– CME responsabil: Prof. Elena
Ratcu
10. Septembrie 25
Conferinţa “EFICIENȚA
ENERGETICĂ: O RESURSĂ /
MAI PUŢIN FOLOSITĂ”
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici; Co-organiza-
tori: CNR-CME şi ONG-urile mem-
bre CNR – CME; Consilier CNR –
CME responsabil de eveniment:
Dr. ing. Vasile Rugină
11. Septembrie 30
GERMAN ENERGY DAY BERLIN
Locul: Berlin, Germania;
Organizator: Comitetul Membru
German
12. Octombrie 1-3
3rd ANNUAL BALKANS AND THE
ADRIATIC OIL & GAS SUMMIT
2014
Locul: Hotel Grand Bretagne,
Atena, Grecia; Organizator:
International Research Networks
(IRN); Partener: CNR-CME
Consilier CNR – CME
responsabil de eveniment: Prof.
dr. ing. N.N. Antonescu
13. Octombrie 8-10
ROMANIA SECURITY FAIR
Locul: Pavilionul Central
ROMEXPO; Co-organizatori:
ARTS, ITS Events Management şi
CNR-CME ; Consilier CNR – CME
responsabil de eveniment: Dr.
ing. Călin Vilt
14. Octombrie 15
Conferinţa “ROMÂNIA ÎŞI
POATE ASIGURA
INDEPENDENȚA ENERGETICĂ
NU PRIN EPUIZAREA
RESURSELOR, CI PRIN SOLUŢII
INTELIGENTE”
Locul: Palatul Parlamentului, Sala
Nicolae Bălcescu; Organizator:
KIC InnoEnergy; Parteneri:
Energy-Center şi CNR-CME
15. Octombrie 20-24
WEC EXECUTIVE ASSEMBLY
AND WORLD ENERGY LEADERS
SUMMIT
Locul: Cartagena, Columbia;
Organizator: CME
16. Octombrie 30
BBSPA UPSTREAM & SUPPLY
SEMINAR
Locul: Hotel Intercontinental Buc.;
Organizator: Balkan and Black
Sea Petroleum Association
(BBSPA). Partener: CNR-CME
Consilier CNR – CME
responsabil de eveniment: Dr.
ing. Alexandru Pătruţi
17. Noiembrie 10
SEMINAR DE INFORMARE A
TINEREI GENERAŢII DE ELEVI
PRIVIND ENERGETICA
ROMÂNEASCĂ ŞI ROLUL EI ÎN
SOCIETATE
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici; Co-organiza-
tori: AREN-YG şi VLER - CNR-CME;
Consilier CNR – CME
responsabil de eveniment: Prof.
Elena Ratcu
18. Noiembrie 18-19
3rd ROMANIA OIL AND GAS
CONFERENCE
Locul: Hotel Radisson Blu, Buc.;
Co-organizatori: ITE Group Plc şi
CNR – CME
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing.
N.N. Antonescu
19. Noiembrie 20
COGENERATION, DISTRICT
HEATING AND COOLING
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici; Co-
organizatori: CNR-CME şi ONG-
urile membre CNR - CME
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing.
Virgil Muşatescu
20. Noiembrie 24
Conferinţa “INFLUENŢA MODI-
FICĂRILOR LEGISLATIVE PRI-
VIND PROMOVAREA SURSELOR
REGENERABILE DE ENERGIE
ASUPRA MEDIULUI INVESTIŢI-
ONAL PRECUM ŞI ASUPRA PRE-
ŢULUI ENERGIEI ELECTRICE LA
UTILIZATORII FINALI”
Locul: Palatul Parlamentului;
Organizatori: CNR-CME, Camera
Deputaţilor - Comisia pentru
Industrii şi Servicii, RWEA, IRE.
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing.
Nicolae Golovanov
21. Noiembrie 25
BBSPA LEGAL AND REGULATO-
RY WORKSHOP
Locul: Hotel Intercontinental Buc.;
Organizator: BBSPA. Partener:
CNR-CME
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing.
Nicolae Napoleon Antonescu
22. Noiembrie 27
TÂNĂRUL PROFESIONIST ÎN
ENERGIE – în cadrul GALEI
PREMIILOR ENERGY OSCARS
2014.
Locul: Cercul Militar Naţional
Bucureşti; Organizator: energy-
nomics.ro. Partener special: CNR-
CME – VLER; Consilier CNR –
CME responsabil de eveniment:
Prof. Elena Ratcu
OBIECTIVUL NR.3 :
REPREZENTATIVITATE
●Crearea unei identităţi vizuale
coerente a organizaţiei, prin fo-
losirea unor elemente, simboluri,
formate proprii. Prin implementa-
rea acestor elemente am realizat
personalizarea produselor şi servi-
ciilor oferite şi întărirea poziţiei CNR
– CME
●Creşterea în anul 2014 a
numărului de membri: cu 7 mem-
bri colectivi (MALDON&WATT; LOU-
IS BERGER SRL; RATEN; ROMSYS;
FIX RUBBER; INCD ECOIND; ASO-
CIAŢIA CONTRACTORILOR DE FO-
RAJ DIN ROMÂNIA) şi 15 membri
individuali.
●Organizarea FOREN 2014 –
Forumul Regional al Energiei,
ediţia a 12-a
Începând cu ediţia din 2012,
FOREN a fost desemnat de către
Oficiul Central al Consiliului
Mondial al Energiei (CME) de la
Londra drept reuniunea oficială
CME pentru regiunea Europei
Centrale şi de Est (ECE).
Principalele probleme ale regiunii
central și est-europene privind
energia de mâine au fost dezbătute
la lucrările FOREN 2014 de către
730 participanți, dintre care 93
participanți din străinătate care au
reprezentat: factori de decizie din
industria energetică de stat și pri-
vată, reprezentanți ai conducerii
executive și membri ai Comitetelor
Naționale ale CME din regiunea
central și est europeană, înalte ofi-
cialități din cadrul autorităților gu-
vernamentale, locale și de regle-
mentare, decidenți din marile com-
panii și firme energetice din țară și
din străinătate, reprezentanți mar-
canți ai mediului academic și edu-
cațional, investitori și dezvoltatori,
experți de prestigiu din cadrul insti-
tutelor de cercetare-dezvoltare, ITC
etc.
Tema generală a Forumului:
„Energia de mâine – de la viziu-
ne la realitate” a fost stimula-
toare și de mare importanță pentru
perioada actuală, a fost dominantă
în conținutul celor 26 de eveni-
mente în cadrul cărora peste 180
vorbitori invitați au prezentat idei,
opinii și puncte de vedere per-
tinente.
Un eveniment deosebit în cadrul
Forumului l-a constituit celebrarea
a nouăzeci de ani de existență a
CNR-CME. Cu această ocazie a fost
lansat volumul monografic al
CNR-CME și a fost acordată meda-
lia omagială.
Organizarea FOREN 2014 la ni-
velul regiunii Europei Centrale
și de Est a fost apreciată de că-
tre toţi participanții ca fiind un
eveniment de mare succes și bi-
nevenit pentru țările din regiu-
nea central și est europeană,
iar Comitetul Național Român al
Consiliului Mondial al Energiei a
fost desemnat drept „cel mai
bun Comitet Membru al CME ca-
re, după 90 de ani de activitate,
este din ce în ce mai puternic“
(Elena Nekhaev- director de
programe în cadrul Consiliului
Mondial al Energiei).
Datorită participării unui număr
important de factori de decizie
și a celor mai buni specialiști
energeticieni din regiune,
FOREN reprezintă o puternică
platformă de dialog, comunica-
re și interacțiune între țările din
regiunea CEE, menită să anali-
zeze cele mai importante as-
pecte și tendințe energetice, o-
ferind în același timp recoman-
dări pertinente decidenților gu-
vernamentali, corporativi și
academici pentru un viitor sus-
tenabil pentru lumea întreagă.
FOREN reprezintă de asemenea
o platformă ideală de cooperare
regională, având ca obiectiv îm-
bunătățirea securității ener-
getice.
Sinteza, concluziile și recomandă-
rile Forumului au fost cuprinse în
Volumul MESAJUL FOREN 2014
care a fost diseminat și promovat în
toate mediile tehnice și științifice
din țară și din străinătate și în
mass-media, în format tipărit şi
electronic.
▪Achitarea la timp a cotizaţiei
anuale către CME Londra
▪Participarea activă la Adunarea
februarie 2015  45
Executivă a CME din Cartagena,
Columbia
▪Participarea reprezentanţilor
CNR-CME la următoarele eveni-
mente internaţionale:
●World Energy Learders’ Su-
mmit, 19 – 23 mai 2014, Astana,
Kazahstan, Organizatori: CME
(London Office) şi Comitetul Mem-
bru Kazahstan
●CIGRE - Sesiunea 2014, 24 – 29
august 2014, Paris, Franţa, Orga-
nizator: CIGRE
●Ziua Energiei 2014 în
Germania, 30 septembrie 2014,
Berlin, Academia de Ştiinţe Berlin -
Brandenburg, Organizatori: Comi-
tetul Membru German şi CME
(London Office)
●Adunarea Executivă a Consi-
liului Mondial al Energiei şi Su-
mmit-ul Mondial al Liderilor
Energeticieni, 20 – 24.10.2014,
Cartagena, Columbia,
Organizator: CME (London Office)
şi Comitetele Membre CME
●„50 DE ANI – UNIVERSITATEA
TEHNICĂ A MOLDOVEI”, 20 – 24
octombrie 2014, Chişinău, Repu-
blica Moldova. Organizator:
Universitatea Tehnică a Moldovei
●Întâlnirea de lucru a WEC
HISTORY TEAM, 4 noiembrie
2014 Londra, sediul CME
OBIECTIVUL NR. 4:
INFRASTRUCTURA
●A fost acordată o mai mare im-
portanţă managementului rela-
ţiei cu membrii CNR – CME
●Dezvoltarea infrastructurii.
Asociaţia dispune, în prezent, atât
de un sediu corespunzător, cât şi de
dotarea necesară pentru a oferi
servicii de cea mai bună calitate
membrilor săi
●S-a înregistrat o creştere a ca-
pacităţii administrative şi pro-
fesionale a secretariatului exe-
cutiv pentru a face faţa unor ce-
rinţe din ce în ce mai exigente ale
membrilor CNR – CME
46  februarie 2015
●Secretariatul executiv şi-a
dovedit profesionalismul prin:
- Rezolvarea operativă şi de bună
calitate a tuturor solicitărilor venite
din partea membrilor
- Oferirea unor servicii de înaltă ca-
litate (transmiterea fluentă de in-
formaţii cu caracter de “politici
energetice” membrilor CNR – CME;
realizarea de materiale atractive –
pliante, prospecte etc; realizarea
lunară a Mesagerului Energetic CNR
- CME; construcţia şi întreţinerea
website-ului Asociaţiei etc.)
- Implicarea activă în activităţile
Asociaţiei
- Principalele valori ale personalului
sunt legate de concepte precum:
acţiune, schimbare, dezvoltare,
performanţă, inovaţie, calitate,
eficiență.
●Actualizarea procedurilor pro-
prii ale Asociaţiei: Consiliul Di-
rector al CNR – CME (pliant), Me-
sagerul Energetic (ROF Colectivul
de Redacţie şi pliant), ROF Viitorii
Lideri Energeticieni din România –
VLER.
NEÎMPLINIRI ALE CONSILIU-
LUI DIRECTOR ŞI ALE SECRE-
TARIATULUI EXECUTIV CNR-
CME
●Prezenta redusă în cadrul Asocia-
ţiei CNR - CME a unor companii im-
portante din domeniul mediului,
cărbunelui, petrolului, furnizorilor
de echipamente şi servicii energeti-
ce, comunicaţii şi IT.
●Valorificarea insuficientă a mate-
rialelor transmise de CNR-CME
membrilor colectivi, în special a
acelor materiale unde Consiliul
Mondial al Energiei are o bază de
date foarte importantă, cum ar fi:
- Performanța centralelor electrice
- Reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, captarea şi stocarea
carbonului
- Combustibili fosili mai curaţi
-Tehnologiile energetice ale secolu-
lui 21
●Valorificarea insuficientă a Mesa-
gerului Energetic ca tribună pentru
membrii CNR-CME
●Insuficientă coordonare a mani-
festărilor CNR-CME cu cele organi-
zate de ONG-uri, Centre Universita-
re şi Institutele Academiei Române
privind data şi tema evenimentelor
abordate
●Participarea redusă a unor membri
CD şi membri colectivi la activităţile
CNR-CME
●Insuficientă valorificare de către
membrii colectivi ai CNR-CME a
punctului INFO CNR-CME introdus
permanent în ordinea de zi a şedin-
ţelor Consiliului Director.
În final, considerăm că momen-
tele de vârf ale secretariatului
executiv CNR-CME pe anul
2014, au fost:
●Pregătirea şi organizarea Forumu-
lui Regional al Energiei – FOREN
2014 şi a celor 22 manifestări ştiin-
ţifice şi expoziţionale. Toate cele 22
manifestări au dezbătut subiecte
incitante şi actuale şi s-au bucurat
de o participare numeroasă.
●Participarea la manifestările CNR-
CME a unor reprezentanţi de seamă
din partea Consiliului Mondial al
Energiei şi din partea comitetelor
membre ale CME
●Participarea conducerii Asociaţiei
şi a specialiştilor, membri ai CNR-
CME la Comitetele de programe şi
de studii ale CME unde, prin inter-
venţiile susţinute a întărit poziţia
Asociaţiei CNR-CME
●Organizarea participării româneşti
la Adunarea Executivă a Consiliului
Mondial al Energiei.
Aceste evenimente au contribuit
decisiv la menţinerea unei bune re-
putaţii a Asociaţiei, demonstrând că
CNR-CME este cel mai activ co-
mitet membru ale CME, precum
şi una dintre cele mai reprezentati-
ve organizaţii din domeniul energie
din România.
Pentru perioada care urmează
ne propunem să amplificăm şi
să îmbogăţim în mod construc-
tiv aceste realizări, având în ve-
dere singurul scop : Cat mai
multe servicii şi produse de ca-
litate pentru membrii noştri. n
 Planul de activitate al CNR-CME pentru anul 2015
Întrebarea pe care ne-o punem
este:
Care să fie rolul CNR-CME? Cum
trebuie să răspundem
aşteptărilor membrilor CNR-
CME?
În continuare încercam să răspun-
dem la aceste întrebări care ne fră-
mântă şi la care prin activităţile
desfăşurate trebuie să răspundem
cât mai bine
I. COMUNICARE ŞI RELAŢII
CNR-CME - promotor al comuni-
tăţii specialiştilor din domeniul
energie din ţară
Pe plan extern: Consiliul Mondi-
al al Energiei - CME
Ne propunem următoarele:
●Comunicare mai bună cu Con-
siliul Mondial al Energiei (Secre-
tariatul CME de la Londra, membrii
Consiliului de Administraţie, Condu-
cerile Comitetelor de Studii, de Pro-
grame şi ale Comitetelor internaţio-
nale de lucru ale acestora).
●Un accent deosebit se va pune
pe comunicarea cu vicepreşe-
dintele pentru Europa şi cu co-
ordonatorul regional. Vicepreşe-
dintele şi coordonatorul regional
trebuie să fie mai bine informaţi
privind evenimentele organizate de
CNR-CME. Aceştia trebuie contac-
taţi de fiecare dată când organizăm
un eveniment, pentru participare
sau sprijin din partea comitetelor
membre ale CME.
●Organizarea anuală, în
România, a Reuniunii regionale
sub egida CME (London Office) şi
a Coordonatorului CME pentru
Europa cu participarea reprezen-
tanţilor comitetelor membre CME
din regiunea ECE.
Perioada propusă: 23-25 martie
2015 şi iunie 2016 – cu ocazia
FOREN 2016.
Obiectivele Reuniunii din mar-
tie 2015
La nivel regional:
A. Stabilirea problemelor care
conduc la îmbunătăţirea coope-
rării dintre comitetele membre
CME din regiune.
●Discutarea / analizarea probleme-
lor specifice regionale
●Facilitarea de parteneriate
●Îmbunătăţirea website-urilor care
să acţioneze ca un mijloc de comu-
nicare între comitete
●Partenerii globali - identificarea și
creșterea numărului acestora
●Experienţe şi practici pozitive
pentru creșterea numărului de
membri individuali şi colectivi
●Promovarea Congresului Mondial
al Energiei – Istanbul 2016
●Organizarea în comun de eveni-
mente legate de Programul de Stu-
dii Globale al CME
●Dezvoltarea relaţiilor mass-media
din regiune, inclusiv identificarea
temelor majore
B. Organizarea FOREN 2016
●Stabilirea temei principale a
Forumului
●Stabilirea principalelor tema-
tici pentru:
-Secţiunile de comunicări ştiinţifice
-Evenimentele importante ale
Forumului
●Stabilirea sarcinilor ce revin
comitetelor membre CME din
Europa Centrală şi de Est:
-Participanţii la FOREN 2016 din
partea fiecărui comitet membru
-VIP-urile pentru cele 3 Evenimente
Importante: Deschiderea Oficială,
Ziua Energiei la nivel regional şi Tri-
lema Politică
-Vorbitorii pentru restul de Eveni-
mente Importante
-Comitetul Internaţional de Organi-
zare FOREN 2016
-Lucrările FOREN 2016 cu care par-
ticipă fiecare comitet membru
-Mediatizare FOREN 2016, în-
cepând cu anul 2015, de către fie-
care comitet membru în ţara sa.
2. STUDIILE GLOBALE CME
2014 - 2016
●Participarea CNR – CME la Gru-
pele de Studii CME. Stabilirea Gru-
pelor de Studii şi a reprezentanţilor
CNR – CME la care CNR-CME se an-
gajează.
●Nominalizarea unui coordona-
tor care să aibă ca atribuţii şi
responsabilităţi:
- Evidența Grupelor de Studii CME
- Monitorizarea reprezentanţilor
CNR – CME în Grupele de Studii
CME
- Cunoaşterea Programelor de Lu-
cru ale Comitetelor de Programe,
de Studii şi Comunicare
- Stabilirea de Contacte mai
strânse cu conducerile Grupelor de
Studii CME
- Consolidarea relaţiilor cu se-
cretariatul general CME (London
Office)
3. CENTGAS
●Mediatizarea în continuare a Ra-
portului „Resurse de gaze naturale
din zăcăminte neconvenţionale”
prin toate mijloacele de care dispu-
ne secretariatul executiv CNR-CME.
4. SMART GRIDS - Reţele inteli-
gente
●Reţelele inteligente – factor de re-
lansare economică a României
●Obiectiv important în strategia
energetică a României. De la inova-
re la implementare – un obiectiv
comun al României şi al Uniunii Eu-
ropene pentru realizarea pieţelor
funcţionale de energie şi gaze şi
pentru reţele inteligente – SMART
GRIDS
●Continuarea activităţii grupului de
lucru SMART GRIDS în cadrul CNR-
CME având ca obiectiv principal
promovarea şi implementarea
acestor tehnologii în România.
5. PARTENERIATE CU ORGANI-
ZAŢII DIN ŢARĂ ŞI DIN
STRĂINĂTATE
5. 1. ORGANIZAŢII DIN STRĂI-
NĂTATE
●Încheierea de convenţii/ acorduri/
protocoale de colaborare cu comi-
tetele membre ale CME şi instituţii
februarie 2015  47
din străinătate
●Convenţiile/acordurile/protocoale-
le se vor încheia pe bază de reci-
procitate
●Definirea termenului de conven-
ţie/ acord/ protocol de colaborare
pe bază de reciprocitate în aşa fel
încât să se stabilească clar şi ferm
sarcinile ce revin părţilor.
5.2. ACADEMIA ROMÂNĂ
●Punerea în practică a Protoco-
lului de colaborare cu INCE (In-
stitutul Naţional de Cercetări Eco-
nomice) al Academiei Române
●Demersuri pentru o colaborare
mai strânsă cu institutele/fundaţii-
le/centrele care au ca obiect de
activitate: Energia şi Mediul
●Participarea specialiştilor din
institutele Academiei la Programele
de Manifestări CNR – CME anuale,
la Grupele de Studii CME, la FOREN
etc.
●Organizarea de întâlniri perio-
dice cu entităţile componente ale
structurii organizatorice INCE.
5.3. CENTRELE UNIVERSITARE
DIN ŢARĂ
●Realizarea de demersuri pentru
o mai bună şi eficientă colaborare
cu acestea. Nu toate centrele au
dat dovadă de receptivitate la cere-
rile noastre de colaborare sau/şi de
reprezentare.
●Participarea cadrelor didactice
la Programul anual de Manifestări
CNR – CME, FOREN etc.
●Organizarea de întâlniri anuale
cu reprezentanţii CNR – CME în
centrele universitare.
5.4. ONG-urile membre CNR -
CME
●Consolidarea poziţiei CNR –
CME de Portal de Interese şi o
colaborare mai bună cu ONG-
urile membre CNR - CME
●Punerea în aplicare a membre care au organizaţii de
Platformei Comune a ONG-uri-
lor Membre CNR – CME din Do-
meniul Energie – Mediu
●Folosirea paginilor din Mesa-
gerul Energetic de către acestea
●Comunicare mai bună şi o cola-
borare directă.
6. VIITORII LIDERI ENERGETI-
CIENI DIN ROMÂNIA – VLER
48  februarie 2015
6.1. Desfăşurarea activităţilor
VLER în cadrul unui Program de
Activităţi propriu de mare interes
pentru tinerii membri şi a unui
Buget de Venituri şi Cheltuieli
propriu, ambele programe aprobate
de Consiliul Director.
6.2. Programul de activităţi să
cuprindă:
- Organizarea periodică de întâlniri
cu personalităţi marcante din
România şi străinătate
- Organizarea de evenimente la ni-
vel naţional şi internaţional
- Organizarea de vizite tehnice la o-
biective energetice de mare interes
profesional şi istoric.
6.3. Actualizarea Regulamentu-
lui de Organizare şi Funcţionare
(ROF) care să răspundă mult mai
bine responsabilităţilor şi compe-
tențelor atât la nivel de conducere
VLER cât şi la nivel de membri
VLER.
●Mediatizarea ROF-ului în cadrul
VLER
●Iniţierea de demersuri pentru ca şi
conducerile care au membri VLER
să cunoască şi să recunoască oficial
acest Regulament (ROF).
6.4. Organizarea în continuare
a concursului anual de premiere
Energy Oscar dedicat tinerilor VLER
cu cele mai multe performanțe pro-
fesionale şi de conduită în socie-
tate.
●Colaborare foarte strânsă cu con-
ducerea Energynomics.ro pentru
organizarea concursului.
6.5. Colaborare directă şi eficien-
tă cu celelalte colective de tineri din
ţară care au obiective organizatori-
ce asemănătoare VLER
6.6. Colaborare foarte strânsă cu
FELP-CME / Viitorii Lideri Energeti-
cieni la nivel CME şi cu comitetele
tineret.
●Stabilirea de parteneriate de cola-
borare cu programele VLER din ca-
drul comitetelor membre CME din
regiunea ECE
●Informarea operativă periodică a
WEC London Office (FEL Pro-
gramme) privind programul şi pla-
nul de activităţi VLER România.
6.7. Implicarea şi participarea
activă a membrilor VLER la activi-
tăţile de bază ale Asociaţiei CNR –
CME
7. REPREZENTAREA CNR – CME
ÎN DIVERSE STRUCTURI ALE
STATULUI
●Consolidarea poziţiei şi a rolu-
lui activ al CNR – CME în cadrul
următoarelor structuri ale
statului:
- Parlament
- Ministere:
- Economiei, Comerţului şi - Turis
mului
- Energiei, Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii şi Mediului de Afaceri
- Finanţelor Publice
- Mediului, Apelor şi Pădurilor
-Dezvoltării Regionale şi Admini-
straţiei Publice
- Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
●Participarea reprezentanţilor
acestor ministere la şedinţele de
Consiliu Director şi la eveni-
mentele organizate de CNR – CME,
inclusiv:
- Prezentarea programelor de
acţiune, a strategiei de dezvoltare
energetică, a pachetului de legi în
domeniul energie-mediu etc.
8. STRATEGIA ENERGETICII
NAŢIONALE
●Dând expresie opiniilor comunită-
ţii energetice din ţara noastră, Me-
sajul Forumului (FOREN 2014)
propune elaborarea strategiei care
să conducă la restructurarea inteli-
gentă şi oportună a sectorului ener-
getic din România.
●Strategia preconizată trebuie să
cuprindă un ansamblu articulat de
propuneri de decizii instituţionale,
legislative, financiare şi tehnice a
căror aplicare trebuie să revigoreze
şi să determine dezvoltarea suste-
nabilă a întregului sector energetic
din ţara noastră.
●Pentru elaborarea unei asemenea
propuneri de strategii, este necesa-
ră declanşarea unui program de
studii pe diferitele aspecte implica-
te şi constituirea la nivel naţional a
unui Task-Force care să foloseas-
că concluziile şi recomandările ex-
primate la FOREN 2014, în studiile
ce se vor elabora dar şi pe parcur-
sul timpului, de comunitatea ener-
getică din România.
●CNR –CME îşi propune să organi-
zeze un colectiv de lucru care să
colaboreze, în cadrul Task-Force-ul
menţionat, la elaborarea Strategi-
ei Energeticii Naţionale promo-
vând principiile şi soluţiile cuprinse
în Mesajul Forumului (FOREN
2014) şi altele preconizate de co-
munitatea energetică naţională.
9. MEMBRII CNR – CME
9. 1. MEMBRII COLECTIVI
●Creşterea numărului de mem-
bri colectivi (persoane juridice)
din următoarele sectoare:
- Bancar, sindicate, companiile din
domeniul producţiei de echipamen-
te şi prestărilor de servicii în dome-
niul energiei. CNR – CME trebuie să
ştie şi să poată oferi un sistem di-
rect de sprijin pentru legiferarea
şi reglementarea sistemului de
achiziţii, în care companiile româ-
neşti să fie încurajate pentru a-şi
menţine existența.
●Sprijinul pe care membrii CNR
– CME îl pot oferi companiilor
româneşti în acţiune de penetrare
a pieţelor existente din zona Mării
Caspice, Orientului Apropiat, Ka-
zahstanului, Uzbekistanului, Turk-
menistanului etc.
●Creşterea cotizaţiilor existen-
te, acolo unde este cazul
●Preluarea cotizaţiei CME de că-
tre membrii colectivi CNR – CME
(vezi Eurelectric)
●Creşterea numărului de produ-
se şi servicii CNR – CME pentru
membrii CNR – CME
9.2. MEMBRII INDIVIDUALI
●Respectarea criteriilor pentru
aderarea ca membru individual
●Menţinerea cotizaţiei la 50 lei;
de asemenea pentru pensionari co-
tizaţia rămâne 30 lei
●Membrii VLER sunt scutiţi de
plata cotizaţiei de membru, con-
form ROF VLER din 2013. După îm-
plinirea vârstei limită de 35 de ani,
membrii VLER pot rămâne în conti-
nuare membri individuali CNR-CME,
plătitori de cotizaţie anuală sau se
pot retrage la cerere
●Consilierii CNR-CME sunt scutiţi
de plata cotizaţiei începând cu anul
2015.
10. CONSILIUL ŞTIINŢIFIC
CNR – CME
●Consolidarea rolului Consiliu-
lui Ştiinţific ca organ consulta-
tiv pe lângă Consiliul Director CNR
– CME
●Posibilitatea de a fi consiliaţi
într-o serie de probleme:
- Stabilirea temei FOREN şi a Eveni-
mentelor Importante
- Selectarea lucrărilor FOREN
- Acte normative, legi în domeniul
energie - mediu
- Puncte de vedere CNR–CME la
proiectele de acte normative, legi
în domeniul energie-mediu
11. PARTENERII MEDIA CNR –
CME
●Analizarea modului de desfăşurare
a parteneriatului cu aceştia
●Propunerea de măsuri pentru o
mai strânsă colaborare cu aceştia
privind mediatizarea obiectivelor
CNR – CME
●Demersuri pentru extinderea par-
tenerilor media (presă, radio, TV
etc.)
●Reactualizarea protocoalelor de
colaborare existente.
12. RAPORT ANUAL CNR – CME
2014
●Trebuie să cuprindă cele mai im-
portante momente CNR-CME reali-
zate în 2014
●Trebuie elaborat pe baza unui su-
mar aprobat la nivelul Consiliului
Director CNR – CME
●Trebuie să fie tipărit şi difuzat cu
ocazia Adunării Generale a membri-
lor CNR – CME (sfârşitul lunii ianua-
rie 2015)
●Costurile de redactare, creaţie, ti-
par, difuzare etc. să fie suportate
din Bugetul de Venituri şi Cheltuieli
CNR-CME şi din sponsorizări.
13. MONOGRAFIA CNR – CME
●Stabilirea unui program de distri-
buire a Monografiei (volumul mare
şi volumul scurt). Se vor avea în
vedere:
- ONG-urile membre CNR-CME
- Persoanele care au primit medalia
jubiliară CNR-CME 90 de ani
- Persoanele care primesc Brevetul
şi medalia CNR-CME.
14. PRODUSE ŞI SERVICII
PROFESIONALE OFERITE CO-
MUNITĂŢII ENERGETICIENI-
LOR DIN ŢARĂ
În această categorie de activităţi
intră:
1. Mesagerul Energetic
2. Website-ul CNR-CME
3. Bibioteca
4.Manifestările Ştiinţifice şi Ex-
poziţionale
5. Sistemul Global de Informaţii
Energetice al CME-GEIS
6.Hotărârile Consiliului Director
7. Traducerile de articole de po-
litici energetice
8. Newslettere cu informaţii de
actualitate privind manifestă-
rile CNR-CME
În continuare prezentăm pe scurt,
pentru fiecare produs şi serviciu,
direcţiile de viitor în care secretari-
atul executiv îşi va concentra efor-
turile:
1. Mesagerul Energetic
◊Consolidarea acestuia într-un
buletin de referinţă pentru comu-
nitatea energeticienilor din
România. Intenţionăm ca Mesage-
rul Energetic să se impună pe piaţa
media în domeniul energiei ca un
vector de informare credibil şi
profesionist. Existenţa sa trebuie
să reprezinte un câştig pentru
membrii CNR-CME, oamenii de afa-
ceri şi comunitatea energeticienilor
din ţară.
Pentru a consolida şi a reuşi ca
obiectivele arătate mai sus să devi-
nă o realitate ne propunem urmă-
toarele:
- Furnizarea de informaţii referi-
toare la politici energetice din
ţară şi străinătate
- Publicarea cu prioritate în Mesa-
gerul Energetic de materiale ori-
ginale de politici energetice
având ca sursă activităţile membri-
lor CNR-CME
- Mesagerului Energetic ca o
platformă de informare şi co-
municare, prin intermediul căreia
se oferă posibilitatea ca politicile e-
februarie 2015  49
nergetice de mare interes promo-
vate de conducerile membrilor co-
lectivi să poată fi cunoscute de în-
treaga comunitate a specialiştilor
din domeniul energie din România
- Îmbunătăţirea principalelor
rubrici cu date şi informaţii de
actualitate asupra tendinţelor şi
problemelor din domeniul energiei
de toate formele. Un mare accent
se va pune în perioada următoare
pe problemele din domeniul schim-
bărilor climatice şi a surselor rege-
nerabile de energie de toate for-
mele.
- Continuarea sumarului cu ru-
bricile:
●„Noi suntem viitorul energeti-
cii româneşti” – publicarea de ar-
ticole, studii, proiecte ale membri-
lor grupului VLER
●„Seniorii energiei” – rubrică ba-
zată pe dialoguri cu specialiştii de
elită şi cadre universitare eminente
din sectorul energetic (energie
electrică, termică, cărbune, petrol,
gaze, regenerabile), din țară şi din
străinătate indiferent de vârsta
acestora
●„Veghe tehnologică în dome-
niul energie” – informare lunară
cu privire la cele mai noi realizări
care apar pe plan mondial în dome-
niul energie
●„Informaţii privind activitatea
de standardizare” (conform Pro-
tocolului de colaborare încheiat cu
ASRO
- Introducerea de rubrici noi:
●„Povești / Realizări / Proiecte
de succes ale membrilor colec-
tivi CNR-CME”
●„Personalităţi ale Consiliului
Mondial al Energiei”
●„Noutăţi de la Comitetele
Membre CNR-CME” - activitatea
şi evenimentele organizate de co-
mitetele membre, ştiri din domeniul
energiei din ţările respective.
◊Extinderea ariei de difuzare a
Mesagerului Energetic la: organis-
me internaţionale cu sediul în
România, bănci, fonduri, ambasade
etc.
◊Titlurile articolelor, inclusiv
un rezumat al acestora, vor fi
prezentate şi în limba engleză.
50  februarie 2015
2. Website-ul Asociaţiei
Website-ul CNR-CME constituie atât
un instrument de bază de comuni-
care cu membrii Asociaţiei, cât şi
un instrument de promovare a
CNR-CME şi de cooptare de noi
membrii. Website-ul trebuie să pre-
zinte informaţii utile privind activi-
tatea Asociaţiei CNR-CME, atât a
membrilor, cât şi a întregii comuni-
tăţi a energeticienilor din România.
Dezvoltarea website-ului constituie
o preocupare importantă pentru se-
cretariatul executiv şi în acelaşi
timp o necesitate de prim rang a
membrilor noştri. Anual creşte nu-
mărul celor care vizitează web-
site-ul www.cnr-cme.ro, ceea ce
obligă la permanenta lui actualizare
şi modernizare.
Ne propunem în anul 2015 să pre-
zentăm activităţile desfăşurate de
comitetele de studii şi de programe
ale CME pentru a permite o valorifi-
care eficientă a informaţiilor legate
de activităţile acestora, studiile ela-
borate, agenda întâlnirilor etc. De
asemenea, o prioritate va consta în
dezvoltarea unor pagini în limba
engleză, care să facă accesibile in-
formaţiile cele mai relevante pri-
vind CNR-CME şi activităţile noastre
pentru celelalte comitete membre
CME (de exemplu, manifestările
tehnice organizate de CNR-CME în
anul 2015 vor avea pagini şi în lim-
ba engleză). Articolele în limba en-
gleză să aibă prin reciprocitate un
rezumat în limba romană.
În cadrul website-ului CNR-CME,
secţiunea dedicată FOREN 2016
constituie principala sursă de infor-
mare la zi şi comunicare privind or-
ganizarea şi desfăşurarea eveni-
mentelor din cadrul Forumului, atât
pentru comunitatea specialiştilor în
energie din ţară, cât şi pentru cei
din străinătate.
Suntem în continuare interesaţi
într-o valorificare cât mai eficientă
a tuturor informaţiilor care pot fi
găsite pe website-ul CNR-CME. A-
sociaţia intenţionează să realizeze o
campanie de promovare a acestuia
atât în rândul membrilor CNR-CME
şi a comunităţii energetice din ţară,
dar şi într-un cadru extins, având
ca obiectiv comitetele membre
CME. Ca puncte esenţiale ale cam-
paniei, avem în vedere:
●realizarea unor pliante infor-
mative difuzate în mapele partici-
panţilor la evenimentele organizate
atât de CNR-CME, cât şi de alte in-
stituţii sau asociaţii la care CNR-
CME are calitatea de coorganizator
sau partener;
●articole şi advertoriale în pu-
blicaţiile editate de partenerii
media ai CNR-CME;
●prezentări diverse;
●în cadrul website-ului CNR –
CME se va crea o pagină dedica-
tă Programului comun ONG-uri-
lor membre CNR-CME care au a-
derat la principiile de bază conveni-
te în şedinţa comună din
12.12.2012.
●Prezența CNR-CME în social
media
Începând cu luna octombrie 2014 a
fost creată pagina CNR-CME pe
Facebook, care conţine noutăţi pri-
vind activităţile şi evenimentele
CNR-CME. Invităm membrii CNR-
CME şi colaboratorii acestora să vi-
ziteze pagina CNR-CME şi să facă şi
comentarii.
3. Biblioteca
Pentru anul 2015, ne propunem:
●O mai bună valorificare a fonduri-
lor de documente existente în bibli-
otecă privind:
◊Congresele Mondiale de Energie
ale CME;
◊Adunările Executive ale CME;
◊Forumuri, Mese Rotunde, work-
shopuri etc organizate de CME sau
sub egida acestuia;
◊Evenimentele în detaliu organiza-
te de CNR-CME (Conferinţele, Foru-
murile Energiei, Mese Rotunde,
workshopuri etc);
◊Publicaţiile editate de CME privind
evoluţia energeticii globale şi regio-
nale;
◊Lucrările traduse de CNR-CME;
◊ Arhiva Mesagerului Energetic.
●Informatizarea fondurilor de docu-
mente şi accesul online la publicaţi-
ile primite pe e-mail sau care au
fost traduse şi procesate de secre-
tariatul executiv.
4. Manifestări ştiinţifice şi ex-
poziţionale - Ședințele Consiliu-
lui Director
Pentru anul 2015 secretariatul exe-
cutiv şi-a propus un program amplu
de evenimente ştiinţifice şi expozi-
ţionale, inclusiv pregătirea pentru
organizarea FOREN 2016. Împreu-
nă cu coorganizatorii şi partenerii
evenimentelor dorim să punem în
discuţie următorul program pe te-
me relevante pe plan naţional şi
regional:
1. Ianuarie 29
ADUNAREA GENERALĂ A MEM-
BRILOR ASOCIAŢIEI CNR-CME
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici;
Coorganizatori: CNR-CME, mem-
brii colectivi şi individuali CNR-CME
Responsabil de eveniment: Dr.
ing. Gheorghe Bălan
2. Februarie 26
LANSAREA ÎN ROMÂNIA A RA-
PORTULUI CME “TRILEMA E-
NERGIEI”
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici;
Coorganizatori: CNR-CME, Minis-
terul Energiei, ANRE, CRE, ADREM
INVEST
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing.
Virgil Muşatescu
3. Martie 23-25
FOREN 2016
ÎNTÂLNIREA REGIONALĂ A CO-
MITETELOR MEMBRE ALE CON-
SILIULUI MONDIAL AL ENERGI-
EI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI
DE EST. STABILIREA EVENI-
MENTELOR IMPORTANTE FO-
REN 2016
Locul: Hotel Caro, Bucureşti;
Coorganizatori: CNR-CME, E.ON
ROMÂNIA, ADREM INVEST, TRAC-
TEBEL SA, CRE
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing.
Virgil Muşatescu
4. Aprilie 30
GAZELE DIN SURSE NECONVEN-
ŢIONALE ÎN ROMÂNIA – O PRO-
VOCARE ÎN DOMENIU
Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad.
Martin Bercovici;
Coorganizatori: CNR-CME, ANRM,
ROMGAZ SA, CHEVRON ROMÂNIA,
UPG PLOIEŞTI
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing.
N.N. Antonescu
5. Mai 21
INTELIGENTE – REŢELELE VII-
TORULUI
Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu
Zane;
Coorganizatori: CNR-CME,
ELECTRICA SA, ENEL ROMÂNIA,
ADREM INVEST, SMART SA, CRE
Consilier CNR – CME responsa-
bili de eveniment: ing. Călin Vilt
6. Mai 28
INTEGRAREA SURSELOR REGE-
NERABILE DE ENERGIE ÎN SIS-
TEMUL ELECTROENERGETIC
Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu
Zane;
Coorganizatori: CNR-CME,
TRANSELECTRICA SA, OPCOM SA,
ELECTRICA SA, E.ON ROMÂNIA,
CEZ ROMÂNIA, ENEL ROMÂNIA,
ADREM INVEST,
ELECTROMAGNETICA SA
Consilier CNR – CME responsa-
bil de eveniment: Prof. dr. ing. N.
Golovanov
7. Iunie 8-12
CONGRESUL MONDIAL AL SUR-
SELOR REGENERABILE DE
ENERGIE
Locul: Universitatea Politehnică
Bucureşti;
Organizatori: UPB, UTCB,
Academia Română, WREN. Cu
sprijinul: Ministerului Educaţiei,
CNR-CME, AOSR, ASTR
Consilieri CNR – CME responsa-
bili de eveniment: Prof. dr. ing.
Nicolae Golovanov, Dr. ing. Vasile
Rugină
8. Iunie 15-17
WELS / STANDING COMMI-
TTEES / OFFICERS COUNCIL /
FINANCE COMMITTEE
Locul: Filipine; Organizator: CME
Filipine
Responsabil de eveniment: Dr.
ing. Gheorghe Bălan
9. Iulie 30
NOUA IMAGINE A ENERGIEI
NUCLEARE
Locul: Universitatea Politehnică
Bucureşti, Biblioteca Centrală;
Coorganizatori: CNR-CME,
NUCLEARELECTRICA SA, RATEN
Consilieri responsabili de eveni-
ment: Prof. dr. ing. Ionuţ Purica,
ing. Călin Vilt
10. August 27
PREZENTAREA GENERALĂ A IN-
DUSTRIEI INTERNAŢIONALE
DE PETROL ŞI GAZE DIN
AMONTE Locul: OMV
PETROM;
Coorganizatori: CNR-CME, OMV
PETROM SA, ROMGAZ SA,
TRANSGAZ SA, CONPET SA,
DAFORA MEDIAŞ, FORAJ CRAIOVA,
AMROMCO, ACFR, UPG PLOIEŞTI,
SIPG
Consilieri responsabili de eve-
niment:
Prof.dr.ing.N.N.Antonescu,
Dr.ing.A. Pătruţi
11. Septembrie 17
ISTORIA ECHIPAMENTELOR E-
LECTROMECANICE ROMÂNEŞTI
UTILIZATE ÎN FORAJUL MARIN
ŞI TERESTRU
Locul: Academia Română;
Coorganizatori: CNR-CME, ICPE
ACTEL SA, ROMGAZ SA, TRANSGAZ
SA, CONPET SA, CONFIND
CÂMPINA, UPETROM, UPET, OMV
PETROM, LUKOIL, GDF SUEZ, ACFR
Consilieri responsabili de eveni-
ment: Prof. dr. ing. N.N.
Antonescu,
Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov
12. Septembrie 20-23 A VI-a
Ediţie a CONGRESULUI
BALCANIC MINIER
Locul: Universitatea din Petroşani;
Coorganizatori: Universitatea din
Petroşani, CNR-CME, ANRM
Consilieri responsabili de eveni-
ment: Prof. dr. ing. Nicolae Iliaş,
Prof. dr.ing. Alexandru Pătruţi
13. Octombrie 1-3
SWIC 2015: CONFERINŢA IN-
TERNAŢIONALĂ A ENERGIEI
SOLARE ŞI EOLIENE – primul
eveniment Cercetare orientată
spre afaceri în domeniul energi-
ei în România
Locul: Palatul Patriarhiei;
Coorganizatori: ICPE SA, CNR-
CME
Consilieri responsabili de eve-
niment: Prof.dr.ing.N.Golovanov,
ing. Cătălin Marinescu
14. Octombrie 22-23
CONFERINŢA INTERNAŢIONA-
LĂ ENERGIE ŞI MEDIU - CIEM
2015 17 decembrie
Locul: Universitatea “Gheorghe
Asachi” din Iaşi;
Coorganizatori: Universitatea Po-
litehnică Bucureşti, CNR-CME
Consilier responsabil de eveni-
februarie 2015  51
ment: Prof. dr. ing. Virgil
Muşatescu, Prof. dr. ing. Nicolae
Golovanov, Dr. ing. Vasile Rugină
15. Octombrie 26-30
WEC EXECUTIVE ASSEMBLY
WEEK
GLOBAL EVENTS
Locul: Etiopia; Organizator: CME
Etiopia
Responsabili de eveniment: Dr.
ing. Gheorghe Bălan, Prof. dr. ing.
V. Muşatescu
Menţionăm că evenimentele preci-
zate anterior vor fi cuprinse în Pro-
gramul de evenimente care se
derulează sub egida CME. Această
situaţie implică o mare responsabi-
litate din partea Asociaţiei CNR-
CME privind organizarea acestora.
La aceste evenimente vor participa:
vicepreşedintele CME pentru
Europa, responsabilii şi membrii co-
mitetelor internaţionale pe proble-
mele de mai sus. Faptul că secreta-
riatul CME şi-a manifestat în scris
încrederea în capacitatea CNR-CME
de organizare a evenimentelor pe
probleme care interesează majori-
tatea comitetelor membre ale CME
constituie un motiv de satisfacţie şi
mândrie pentru membrii CNR -
CME.
Pentru programul de manifestări pe
2015 secretariatul executiv va con-
tinua promovarea abordării de anul
trecut privind pregătirea şi organi-
zarea fiecărei manifestări.
Pentru fiecare eveniment se va în-
tocmi Fișa manifestării, în care
vor fi precizate:
- Data şi locul desfăşurării
- Organizatorii evenimentului
- Numărul estimativ de participanţi
şi reprezentativitatea acestora
- Motivaţia organizării
- Obiectivele ce vor fi atinse de ma-
nifestare
- Activităţi preconizate în timpul
manifestării pentru promovarea/-
valorificarea rezultatelor, concluzii-
lor, recomandărilor etc.
- Activităţi preconizate a se desfă-
şura ca urmare a manifestării
- Partenerii de eveniment
- Costurile.
Fişa manifestării, semnată de or-
ganizatorii evenimentului, va fi
transmisă partenerilor de eveni-
52  februarie 2015
ment, cu care ocazie se vor stabili
subiectele de interes şi vorbitorii.
O asemenea abordare va avea o
serie de avantaje, din care menţio-
năm:
●Cunoaşterea din timp a Agendei
de lucru a Manifestării
●O mai bună pregătire a organiza-
torilor
●Posibilitatea invitării din timp a
unor specialişti, personalităţi etc.
●O mediatizare mai bună a eveni-
mentului
●Cunoaşterea şi repartizarea costu-
rilor.
5. FOREN 2016
Vom acorda o atenţie deosebită
pregătirii şi organizării Forumu-
lui Regional al Energiei – FOREN
2016.
Recunoaşterea Forumului de către
Consiliul Mondial al Energiei ca Eve-
niment Regional al Energiei pentru
Comitetele membre din Europa
Centrală şi de Est ale CME ne obligă
la:
●Organizarea Forumului la nivelul
de exigențe cerut de secretariatul
CME (London Office)
●Atribuirea calităţii de coorgani-
zator FOREN 2016 unor comitete
membre din Europa Centrală şi de
Est
●Participarea conducerii CME la e-
veniment.
Pentru FOREN 2016 ne-am propus
să realizăm:
●Organizarea a 5 secţiuni de
comunicări
●Organizarea a 13 evenimente
importante
●Pregătirea şi organizarea în cele
mai bune condiţii a „Reuniunii Co-
mitetelor Membre CME din Europa
Centrală şi de Est”:
- Data: 23-25 martie 2015; Locul:
Hotel Caro, Bucureşti
- Stabilirea celor mai importante
probleme pentru FOREN 2016.
6. Sistemul Global de Informaţii
Energetice şi SecretaryNet ale
CME
Obţinerea de informaţii conţinute în
cele două pagini de pe website-ul
CME trebuie dezvoltată şi mai bine
valorificată. Sistemului Global de
Informaţii Energetice este structu-
rat pe patru domenii: Energy Re-
sources, Issues Monitor, Sustaina-
bility Index, Efficiency Indicator.
SecretaryNet este accesibil doar
comitetelor membre CME.
Pentru 2015 ne propunem: O
valorificare mai bună în interesul
membrilor CNR-CME a bazei de da-
te cuprinsă în site-ul CME prin pu-
nerea la dispoziţia celor interesaţi
în special studiilor şi publicaţiilor
CME precum şi a materialelor pro-
venite de la comitetele internaţio-
nale de lucru.
7. Consiliul Director (CD)
Pe agenda de lucru a CD ca organ
de conducere al Asociaţiei ne pro-
punem să aducem în discuţie, în
afara punctelor tradiţionale, o serie
de teme energetice importante şi
actuale în special din energetica
Uniunii Europene şi din activitatea
CME. Alegerea temelor şi a vorbito-
rilor respectivi le vom stabili de co-
mun acord cu membrii colectivi
CNR-CME şi vor fi incluse de fiecare
dată în Ordinea de zi a CD. Intenţi-
onăm, de asemenea, ca hotărârile
mai importante luate de Consiliul
Director să fie aduse prin mijloace
proprii, la cunoştinţă specialiştilor
din comunitatea energetică.
8. Traducerile
Urmărim o valorificare mai bună a
materialelor care se traduc în ca-
drul secretariatului executiv CNR-
CME. Intenţionăm ca lunar să infor-
măm membrii CNR-CME privind lu-
crările care vor fi traduse în limba
română. Lista acestor traduceri va
fi transmisă tuturor membrilor noş-
tri. La cerere, aceste lucrări vor pu-
tea să fie transmise imediat în for-
mat electronic celor interesaţi.
9. Newslettere cu informaţii de
actualitate privind manifestări-
le CNR-CME
Prin aceste newsettere ne propu-
nem să informăm periodic membrii
noştri cu informaţii privind manifes-
tările anuale ştiinţifice şi expoziţio-
nale şi FOREN 2016.
III. REPREZENTATIVITATE
CNR-CME – Organizaţie repre-
zentativă a specialiştilor din do-
meniul energie din ţară
Pentru anul 2015 ne propunem să
creăm la nivel naţional o imagine
mai dinamică, vizibil proactivă, ca
bază pentru promovarea Asociaţiei
prin:
●Îmbunătăţirea activităţii CNR-CME
ca reprezentant al comunităţii
energetice din România în Con-
siliul Mondial al Energiei - CME
pentru promovarea de politici
energetice. Reprezentarea intere-
selor societăţilor şi instituţiilor din
toate sectoarele de activitate speci-
fice trebuie să fie echitabile şi să re-
flecte realitatea, în funcţie de im-
portanța acestora la nivel naţional
●Creşterea numărului de mem-
bri CNR-CME prin cooptarea de
noi membri, în principal din dome-
niul cărbunelui, petrolului, mediu-
lui, a universităţilor de petrol şi ga-
ze, minerit, a producătorilor de
echipamente şi servicii, comunicaţii
şi IT pentru sectorul energetic
●Găsirea unor modalităţi mai
bune de diseminare a beneficiilor
actuale ale calităţii de membru
CNR-CME
Hotărârea Adunării Generale CNR-CME
Adunarea Generală a membrilor
Asociaţiei Comitetul Naţional
Român al Consiliului Mondial al
Energiei, întrunită în ziua de 29 ia-
nuarie 2015, ţinând seama de ma-
terialele prezentate şi de discuţiile
purtate, apreciază ca foarte bună
activitatea generală a Asociaţiei
CNR-CME în anul 2014. Pentru
menţinerea standardului superior al
activităţii şi al rezultatelor şi în anul
2015, Adunarea Generală a mem-
brilor Asociaţiei CNR – CME:
HOTĂRĂŞTE:
1. Aprobă Raportul privind acti-
vitatea Consiliului Director al A-
sociaţiei pe anul 2014.
2. Aprobă Raportul de execuţie
●Promovarea în continuare a
CNR-CME ca partener strategic
al comunităţii energetice din
România pentru atingerea obiecti-
vului: Dezvoltarea energetică
sustenabilă
●Participarea cu rapoarte şi in-
tervenţii la evenimentele organi-
zate de CME în anul 2015
●Invitarea unor personalităţi
din cadrul CME, pentru dezbate-
rea unor probleme de interes pen-
tru energetica românească
●Implicarea mai activă a repre-
zentanţilor CNR-CME în realiza-
rea programelor de studii abordate
şi coordonate de Comitetele de
Studii şi Programe ale CME
●Dezvoltarea în cadrul CNR-
CME a unor activităţi de cercetare
cu tematici de politică energetică
●Achitarea cotizaţiei CNR-CME
pe anul 2015 către CME Londra.
IV. INFRASTRUCTURA
Îmbunătăţirea în continuare a orga-
nizării administrative a CNR-CME,
pentru a face faţă cerinţelor în creş-
tere ale membrilor CNR-CME şi ale
CME prin:
●Compatibilizarea administrati-
vă a CNR-CME cu sistemul informa-
bugetară pe anul 2014.
3. Aprobă Planul de activitate al
asociaţiei pe anul 2015. Consiliul
Director este mandatat să aducă
îmbunătăţirile reieșite în cadrul dis-
cuţiilor.
4. Aprobă Bugetul de venituri şi
cheltuieli pe anul 2015. Se împu-
terniceşte Consiliul Director să pro-
cedeze, în caz de necesitate, la rec-
tificări între poziţiile bugetului aso-
ciaţiei, încadrându-se în valoarea
totală de venituri care vor fi realiza-
te în cursul anului 2015, cu excep-
ţia cheltuielilor salariale şi a depăşi-
rii numărului de angajaţi aprobat
de CD.
5. Se mandatează Consiliul
Director să aprobe componența
tic al Secretariatului CME şi al
membrilor colectivi ai CNR-CME
●Infrastructura corespunzătoa-
re, care să satisfacă cerinţele de
productivitate, operativitate şi cali-
tate a serviciilor şi produselor CNR-
CME
●Creşterea rolului consilierilor
CNR-CME în organizarea de activi-
tăţi
●Organizarea şi dotarea biblio-
tecii CNR-CME care să satisfacă
mai bine cerinţele membrilor asoci-
aţiei de acces la publicaţiile
acesteia
●O preocupare permanentă a
secretariatului executiv a constitui-
t-o analiza atentă privind asigura-
rea fondurilor necesare pentru o
funcţionare normală a Asociaţiei
CNR-CME prin:
- O mai bună colectare a cotizaţiilor
- Obţinerea de finanţări din fonduri-
le Uniunii Europene
- Limitarea cheltuielilor la strictul
necesar.
●Actualizarea procedurilor pro-
prii Asociaţiei, în vederea aducerii
lor la nivelul de exigență şi operati-
vitate cerut de o funcţionare nor-
mală a Asociaţiei. n
CD CNR – CME, ca urmare a reor-
ganizării instituţiilor aflate în struc-
tura CNR-CME.
6. Acordă titlul de MEMBRU
ONORIFIC CNR-CME unor perso-
nalităţi cu merite deosebite în afir-
marea energeticii româneşti în ţară
şi străinătate (cf. Anexei 1, care
face parte integrantă din prezenta
Hotărâre).
7. Acordă distincţia “Medalia
CNR-CME” unor personalităţi care
au avut merite deosebite la creşte-
rea prestigiului şi afirmării Asociaţi-
ei CNR-CME în ţară şi în străinătate
(cf. Anexei 1, care face parte inte-
grantă din prezenta Hotărâre).
februarie 2015  53
8. Numeşte Comisia de Cenzori,
în următoarea componență:
Ec. Daniela Petcu, Preşedinte
Ec. Ioana Iorga, membru
Ec. Ştefănia Mircea, membru
9. Să se achite cotizaţia pe anul
2015 de către membrii individuali şi
colectivi ai asociaţiei până la data
de 31.03.2015, urmând ca după a-
ceastă dată să se pună în aplicare
prevederile statutului. Membrii res-
tanţieri la plata cotizaţiei pe anii
2011, 2012 şi 2013 o vor achita pâ-
nă la data de 31.03.2015; în caz
contrar se vor aplica prevederile din
statut.
10. Să se menţină cotizaţiile
aprobate şi promovate în anul 2014
şi pentru anul 2015 pentru membrii
colectivi şi individuali.
11. Să se publice în continuare
buletinul informativ Mesagerul
Energetic. Se apreciază în mod
deosebit calitatea articolelor de po-
litici energetice cu autorii din ţară şi
străinătate.
Directorul General Executiv este
mandatat să stabilească numărul
de pagini şi numărul de exemplare
tipărite precum şi apariţia numai în
varianta electronică în funcţie de
cerinţele pieţei şi posibilităţile fi-
nanciare. Membrii individuali şi co-
lectivi sunt solicitaţi să folosească
paginile Mesagerului Energetic ca
tribună pentru exprimarea de opinii
şi puncte de vedere privind politicile
energetice actuale. Să se acorde o
atenţie deosebită traducerilor din
limbi străine.
11.1. Să se extindă aria de difu-
zare a Mesagerului Energetic la
organisme internaţionale cu sediul
în România, bănci, fonduri de in-
vestiţii, ambasade, societăţi de asi-
gurare, societăţi de audit, de avo-
catură etc., în principal în varianta
electronică.
11.2. Să se completeze atribu-
ţiile colectivului de redacţie al Me-
sagerului Energetic cu sarcini pri-
vind acoperirea costurilor de redac-
tare, traducerea, tipărirea şi difuza-
rea buletinului.
11.3. Să se stabilească persoa-
ne de contact din partea membri-
54  februarie 2015
lor colectivi CNR-CME în relaţia cu
colectivul de redacţie al Mesageru-
lui Energetic.
12. Să se valorifice în mai mare
măsură conţinutul informaţio-
nal al website-ului CME astfel în-
cât să fie sporite şi scoase în evi-
denţă informaţiile din domeniul
energie-mediu.
13. Să se menţină în continuare
în Ordinea de zi a Consiliului
Director punctul intitulat “INFO
CNR-CME” cu informaţii actuale şi
cu impact mare asupra domeniului
energie din România. Subiectele şi
vorbitorii se vor stabili la iniţiativa
secretariatului executiv, a membri-
lor CD şi a membrilor colectivi CNR-
CME.
14. Să se consolideze poziţia or-
ganizaţiei Viitorii Lideri Energe-
ticieni din România – VLER în ca-
drul comunităţii energetice din ţară
şi străinătate.
14.1. Să se stabilească obiective
VLER care să răspundă cât mai bi-
ne problemelor cu care se confrun-
tă tinerii de azi.
14.2. Desfăşurarea activităţilor
VLER în cadrul unui Program de
Activităţi propriu de mare interes
pentru tinerii membri şi a unui Bu-
get de Venituri şi Cheltuieli pro-
priu, ambele programe aprobate de
Consiliul Director.
14.3. Programul de activităţi
VLER pe 2015 să cuprindă:
●Organizarea periodică de întâlniri
cu personalităţi marcante din Ro-
mânia şi străinătate
●Organizarea unui workshop VLER
la nivel naţional şi a unui workshop
internaţional VLER în cadrul FOREN
de evenimente la nivel naţional şi
internaţional
●Organizarea de vizite tehnice la o-
biective energetice de mare interes
profesional şi istoric.
14.4. Actualizarea Regulamen-
tului de Organizare şi Funcţio-
nare ROF-VLER care să răspundă
mult mai bine responsabilităţilor şi
competențelor atât la nivel de con-
ducere VLER cât şi la nivel de
membri VLER.
●Mediatizarea ROF-ului în cadrul
membrilor VLER
●Iniţierea de demersuri pentru ca şi
conducerile companiilor care au
membri VLER să cunoască şi să re-
cunoască oficial acest Regulament.
14.5. Organizarea în continuare
a concursului anual de premiere
cu titlul ENERGY OSCAR dedicat ti-
nerilor VLER cu cele mai înalte per-
formanțe profesionale şi de condui-
tă în societate.
●Colaborare foarte strânsă cu con-
ducerea Energynomics.ro pentru
organizarea concursului.
14.6. Colaborare directă şi eficien-
tă cu celelalte colective de tineri din
ţară care au obiective asemănătoa-
re organizaţiei VLER.
15. Să se consolideze Consiliul
Ştiinţific cu rol consultativ pe lân-
gă Consiliul Director CNR-CME prin
stabilirea de atribuţii şi competențe
prin care membrii Consiliului Ştiin-
ţific să aibă posibilitatea de a fi con-
sultaţi pe probleme de:
●stabilire a Temei FOREN, a eveni-
mentelor importante etc.
●selectare a lucrărilor FOREN 2016
●tematici pentru forumuri, confe-
rinţe, mese rotunde etc. organizate
de CNR-CME
●lucrări cu care membrii CNR-CME
participă la manifestările interne şi
internaţionale
●întocmire a punctului de vedere al
CNR-CME la proiectele de acte nor-
mative, legi în domeniul energiei i-
niţiate de autorităţile statului.
16. Se mandatează Directorul Exe-
cutiv al asociaţiei:
●să încheie contracte comercia-
le sau protocoale cu partenerii
care asigură servicii pentru bunul
mers al asociaţiei sau pentru servi-
companii, societăţi comerciale, in-
cii efectuate de asociaţie pentru
stitute etc.
●să încheie contracte individu-
ale de muncă şi să negocieze
salariul, cu respectarea fondului
de salarii şi a structurii organizato-
rice aprobate de Consiliul Director.
●să aprobe necesitatea efectuării
de ore suplimentare de către perso-
nalul angajat CNR-CME cu respec-
tarea prevederilor Codului Muncii şi
a Bugetului de Venituri şi Cheltuieli
aprobat.
17. Aprobă indexarea venituri-
lor brute ale personalului angajat
permanent, cu respectarea sumelor
prevăzute în BVC şi ţinând seama
de rata inflaţiei. Vicepreşedintele
trezorier al asociaţiei se mandatea-
ză cu aplicarea concretă a acestei
măsuri.
18. Să se desfăşoare în conti-
nuare, în cadrul CNR-CME, activi-
tăţi de studii, cercetare, cu te-
matici de politici energetice la nivel
naţional, din fonduri naţionale şi
europene.
Organizarea colectivului CNR – CME
care să colaboreze la elaborarea
„strategiei energetice a
României”. Colectivul va fi format
din specialişti din cadrul membrilor
CNR – CME. Modalităţile de lucru şi
costurile aferente se vor stabili pâ-
nă la data de 31.03.2015.
19. Să se actualizeze proceduri-
le proprii Asociaţiei, în vederea
aducerii lor la nivelul de exigență şi
operativitate cerut de o funcţionare
normală a Asociaţiei (ROF al Consi-
liului Director; Fişa posturilor pen-
tru secretariatul executiv etc.).
20. Să se difuzeze monografia
Asociaţiei CNR-CME, cu titlul:
„Comitetul Naţional Român al
Consiliului Mondial al Energiei -
Organizaţie reprezentativă a
Comunităţii Energetice din
România. 90 de ani de Brand
Energetic Românesc”:
- membrilor colectivi CNR-CME
- reprezentanţilor CNR-CME din
Republica Moldova
- instituţiilor oficiale ale statului
- colectivului care realizează Stra-
tegia Energetică a României.
21. Să se realizeze o implicare
mai activă a reprezentanţilor CNR-
CME în elaborarea programelor
de studii globale şi regionale co-
ordonate de Comitetele de Studii şi
Programe ale CME. CNR-CME va în-
treprinde demersuri susţinute, ast-
fel ca Asociaţia să aibă reprezen-
tanţi în toate grupele internaţionale
de studii aflate în desfăşurare pe
perioada 2014-2016. Costurile le-
gate de această activitate vor fi
acoperite parţial din bugetul CNR-
CME.
22. Se va consolida poziţia şi ro-
lul activ al CNR-CME în cadrul mi-
nisterelor: Energiei, Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afa-
ceri; Economiei, Comerţului şi Tu-
rismului; Mediului, Apelor şi Păduri-
lor; Dezvoltării Regionale şi Admi-
nistraţiei Publice; Educaţiei şi Cer-
cetării Ştiinţifice, prin participarea
reprezentanţilor acestor ministere
la şedinţele de Consiliu Director,
Adunării Generale şi la toate mani-
festările tehnice şi expoziţionale or-
ganizate de Asociaţie.
23. Se va consolida poziţia CNR-
CME de portal de interes al facto-
rilor responsabili din energie, cadru
serios de discuţii pe teme de mare
interes şi acută actualitate.
Se vor realiza relaţii mai strânse şi
o colaborare mai eficientă cu ONG-
urile membre CNR-CME prin pune-
rea în aplicare a Principiilor de
bază aprobate în şedinţa de lucru
cu ONG-urile din 12 decembrie
2012, inclusiv a măsurilor/ reco-
mandărilor rezultate ca urmare a
discuţiilor purtate.
Se vor organiza întâlniri periodice
cu ONG-urile membre CNR-CME în
care să se discute posibilităţile de
cooperare şi sprijin reciproc.
24. Să se sprijine programe ener-
getice (eolian, surse regenerabile,
mediu) prin încheierea unor con-
venţii sau protocoale de colaborare
cu companii din ţară şi din străină-
tate.
25. Să se pregătească Forumul
Regional al Energiei - FOREN
2016, ediţia a 13-a. Se împuterni-
ceşte directorul general executiv al
asociaţiei să întreprindă:
●Măsurile necesare care-i stau la
dispoziţie (sponsorizări, dotări cu e-
chipamente, personal etc) pentru
organizarea FOREN 2016 la nivelul
standardelor internaţionale. Partici-
parea la lucrările FOREN 2016 a
membrilor colectivi. Să fie invitaţi
în mod special conducerile şi spe-
cialiştii din industria petrolului, ga-
zelor, cărbunelui şi a mediului.
●Acordarea unei atenţii deosebite
organizării FOREN 2016 având în
vedere recunoaşterea acestuia ca
eveniment regional european care
se organizează sub egida CME, cu
un statut oficial asemănător Adună-
rii Executive, Congresului Mondial
al Energiei etc.
●Organizarea de Reuniuni Regiona-
le cu participarea Comitetelor
Membre din Europa Centrală şi de
Est (ECE) în scopul:
- Creşterii, întăririi, colaborării între
Comitetele Membre din regiune
- Stabilirii tematicii Forumului şi a
evenimentelor importante din ca-
drul FOREN 2016, sarcinilor ce re-
vin Comitetelor Membre din ECE
privind organizarea FOREN 2016
- Întocmirii unui buget de venituri
şi cheltuieli destinat organizării
FOREN 2016. Aprobarea acestuia în
Consiliul Director.
●Atribuirea calităţii de coorganiza-
tor FOREN 2016 unor comitete
membre din Europa Centrală şi de
Est
●Participarea conducerii CME la
eveniment.
26. Aprobă Programul de Mani-
festări Ştiinţifice şi Expoziţiona-
le pe anul 2015 (programul este
postat pe website-ul Asociaţiei
CNR-CME). Directorul general exe-
cutiv este mandatat să promoveze
Fișa Manifestării pentru fiecare
manifestare, din care să rezulte în
mod clar responsabilităţile ce revin
organizatorilor şi partenerilor de
eveniment.
27. Să se acorde atenţie mai
mare sectorului nuclear din
partea secretariatului executiv
CNR-CME şi din partea membrilor
colectivi din domeniu, prin organi-
zarea în comun cu factorii interesaţi
a unor manifestări ştiinţifice şi ex-
poziţionale.
28. Vor fi invitaţi specialişti din
cadrul secretariatului CME (Londra)
februarie 2015  55
şi a comitetelor membre ale CME
pentru a participa la manifestările
ştiinţifice şi expoziţionale organiza-
te de CNR-CME.
29. Se vor dezvolta relaţiile cu:
●centrele universitare din ţară,
membre ale CNR-CME. Cooptarea
ca membri CNR-CME din cadrul In-
stitutelor de Învăţământ Superior
din minerit;
●institutele, centrele şi fundaţi-
ile Academiei Române cu profil
de activitate energie-mediu.
30. Se vor dezvolta în continua-
re parteneriate media cu ziare,
reviste de profil, televiziuni, radio.
31.Se vor demara acţiuni plani-
ficate şi continue de cooptare de
membri colectivi din următoarele
sectoare de activitate:
●Ministerul Mediului, Apelor şi Pă-
durilor, inclusiv Institutele naţionale
de mediu, de cercetare, comerciale
etc.;
●Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice;
●Din domeniul petrolului, gazelor,
cărbunelui, IT şi comunicaţiilor.
O atenţie deosebită se va acorda
colaborării cu noile unităţi transna-
ţionale ENEL, E.ON, GdF Suez
Energy România şi CEZ, care asigu-
ră în prezent atât distribuţia şi fur-
nizarea energiei electrice, cât şi a
gazelor, pentru o parte însemnată
din teritoriul României.
32. Se va îmbunătăţi
comunicarea Secretariatului
Executiv cu conducerile membrilor
colectivi ai CNR-CME prin
participarea mai activă a acestora
din punct de vedere organizatoric,
profesional şi financiar la activităţile
importante organizate de asociaţie.
33. Se vor dezvolta şi îmbunătă-
ţi produsele şi serviciile desti-
nate membrilor CNR-CME prin
furnizarea de evaluări, mesaje şi
declaraţii globale rezultate din stu-
diile şi lucrările iniţiate de CME.
34. Se va promova website-ul
CNR-CME ca instrument strategic
56  februarie 2015
de comunicare cu membrii săi.
Pentru FOREN 2016, website-ul va
constitui principalul canal de comu-
nicare cu participanţii. Promovarea
website-ului prin pliante şi email
prin intermediul cărora membrii să
fie informaţi asupra ofertei sale in-
formaţionale. Promovarea cu acor-
dul membrilor colectivi, prin posta-
rea de link-uri pe website-urile
acestora către website-ul CNR-
CME.
35. Se va promova Biblioteca
CNR-CME ca sursă de informaţii
privind:
●Congresele Mondiale ale Energiei
organizate de CME
●Adunările Executive ale CME
●Reuniunile la nivel mondial ale li-
derilor energeticieni – World Energy
Leaders’ Summit
●Forumuri, mese rotunde, work-
shopuri organizate de CME
●Evenimente organizate de CNR-
CME
●Studiile elaborate de Consiliul
Mondial al Energiei.
36. Se va acţiona pentru valori-
ficarea traducerilor în limba ro-
mână din materiale de politici
energetice prin punerea acestora la
dispoziţia membrilor colectivi.
37. Se va acţiona pentru creşte-
rea gradului de informare şi a
calităţii materialelor destinate
membrilor CNR-CME cu realizările
şi informaţiile cele mai importante
din ţară din domeniul energiei.
38. Se vor dezvolta relaţiile cu
instituţiile statului: Preşedinţie,
Senat, Camera Deputaţilor, Guvern,
Ministere, Autorităţi etc. Demersuri
pentru participarea reprezentanţilor
acestor foruri la evenimentele im-
portante organizate de CNR-CME.
39. Se vor reduce costurile de
funcţionare a asociaţiei CNR-CME
prin:
●Informatizarea continuă a activi-
tăţilor desfăşurate de asociaţie şi
folosirea Internetului ca principal
canal de comunicare cu membrii
●Dezvoltarea în continuare a infra-
structurii CNR-CME.
40. Se va achita cotizaţia CNR-
CME pe anul 2015 în calitate de co-
mitet membru al CME, către Secre-
tariatul General al CME, până la da-
ta de 28.02.2015.
41. Se va acţiona pentru afirma-
rea individualităţii şi personali-
tăţii asociaţiei, sporirea prestigiu-
lui său la nivel naţional şi internaţi-
onal. Participarea corespunză-
toare a CNR-CME la manifestări
internaţionale organizate de CME şi
de comitetele membre ale CME.
Creşterea vizibilităţii specialiştilor
români.
42. Se va acţiona pentru creşte-
rea numărului de membri indi-
viduali prin atragerea celor mai
buni specialişti din institute de cer-
cetare-proiectare, instituţii, socie-
tăţi, din domeniul petrolului, cărbu-
nelui, mediului, producătorilor de
echipamente şi servicii, comunicaţii
şi IT pentru sectorul energie şi asi-
gurarea şi pe această cale a unui
caracter profund reprezentativ la
nivel naţional pentru asociaţia CNR-
CME.
O atenţie deosebită se va acorda
specialiştilor tineri (până în 35 de
ani) prin:
●Scutiri la plata cotizaţiei anuale
pentru calitatea de membru indivi-
dual CNR - CME
●Premierea tinerilor care participă
cu lucrări la secţiunile de comuni-
cări ştiinţifice ale Forumului
●Invitarea ca vorbitori la Programul
de Manifestări Ştiinţifice şi Expoziţi-
onale organizate de CNR-CME în
anul 2015.
43. Se va extinde cooperarea cu
următoarele asociaţii, sindicate şi
patronate la nivel naţional: ASRO,
CNR-CIGRE, ROMATOM, AREN,
CER, CNRI, Federaţia Patronală E-
nergia, Federaţia Patronală Petrol şi
Gaze, Confederaţia Sindicală Naţio-
nală Meridian şi altele.
44. Se va acţiona pentru perfec-
ţionarea profesională a membri-
lor Secretariatului Executiv pentru
creşterea calităţii, a caracterului
inovator atât în realizarea produse-
lor şi serviciilor oferite membrilor
CNR-CME, cât şi pentru îmbunătăţi-
rea relaţiilor cu aceştia. n
 Hotărârea Adunării Generale CNR-CME - 29 ianuarie
2015 - Completări la Hotărâre rezultate din luările de
cuvânt ale participanților la Adunarea Generală
În cadrul sesiunii de dezbateri și în
limita timpului alocat prin regula-
mentul de desfășurare, au luat cu-
vântul unsprezece persoane1
Prof. dr. ing. Ionuț Purica:
- Grupul de consultanți pentru
energie (Grupul 20/20)
●Există acum niște orizonturi care
cer rezolvare în producție, dar și în
cercetare;
●CNR-CME este un integrator de
profesioniști și de reprezentanți ai
operatorilor și ai tinerei generații;
●Trebuie să facem câteva consorții
care să atragă finanțări pentru acți-
unile proprii, dar și pentru efectua-
rea unor studii de specialitate
Noi nu avem încă o deschidere spre
partea de cercetare. Aici trebuie fo-
losită și platforma CCIB în domenii
ca protecția mediului, noi tehnolo-
gii, securitate energetică ș.a.
Prof. dr. ing. Radu Pentiuc:
- Dincolo de valoarea lor negativă,
crizele trebuie așteptate pentru a fi
depășite prin contribuția și ingenio-
zitatea noastră;
- Universitatea „Ștefan cel Mare”
din Suceava derulează, de mai
mulți ani, un parteneriat cu CNR-
CME. În acest cadru, dorește să fa-
că trei propuneri:
●Să se abordeze în mod unitar și
integrat triada: preuniversitar-uni-
versitar-industrie
●Se simte nevoia ca studenții să ai-
bă unde să-și facă practica în pro-
ducție. Programul VLER să aibă în
preocupări sprijinirea universităților
pentru repartizarea tinerilor absol-
venți în producție;
●CNR-CME să fie partener al comu-
nităților locale în întocmirea planu-
rilor de măsuri pentru eficiență e-
nergetică;
- Universitatea din Suceava revine
cu propunerea ca CNR-CME să or-
ganizeze o ședință lunară a Consi-
liului Director la sediul său.
Prof. dr. ing. Ioan Dan
Gheorghiu:
- Vrem neapărat să facem o strate-
gie perfectă și tocmai de aceea nu
ne iese niciuna; este nevoie să
pornim de la formele simple și con-
crete cu impact imediat și pe ter-
men mediu;
- Există pericolul să avem un sistem
energetic plin de unități aflate în in-
solvență și/sau faliment;
- Toate conexiunile, și pe electric și
pe gaze au rămas doar simple și
bune intenții;
- De bine de rău a apărut Ministerul
Energiei, nu așa cum ne-am fi dorit
noi, dar tot este bine. Din neferici-
re, acesta nu dispune de oameni cu
experiență; sperăm totuși ca aceș-
tia care sunt să fie de bună-credin-
ță și să accepte consilierea specia-
liștilor;
- Dacă nici anul acesta nu se iau
decizii politice care să promoveze
investițiile în energie, riscăm să in-
trăm curând în colaps.
Ing. Cristina Cremenescu:
- Din legea eficienței energiei lip-
sesc contravențiile și sancțiunile
Prof. dr. ing. Victor Vaida:
- În ce privește strategia energe-
tică, vorbim mult și facem puțin;
- Este nevoie acum, pentru econo-
mia românească, de o strategie
adevărată;
- Consideră că strategia trebuie să
se facă la Ministerul Energiei;
- Există, din păcate, o dezbinare
chiar și în rândul specialiștilor și al
organizațiilor profesionale. Propune
o strângere a rândurilor, în care
scop CNR-CME și SIER să formuleze
o poziție comună față de Strategia
energetică;
- Este timpul să analizăm cu calm
și obiectivitate ce s-a făcut bine, ce
s-a făcut rău și să acționăm pentru
o colaborare în scopul obținerii unei
poziții comune;
- Energetica românească trebuie
să vină în sprijinul economiei româ-
nești, al nivelului de trai. Piața de
energie este funcțională numai da-
că ajută economia națională și ni-
velul de trai;
- Cu ce drept eliminăm din mixul
energetic energie termică și
limităm energia nucleară?
Dr. ing. Gheorghe Indre:
- Facultatea de energetică pregătea
și ar trebui să pregătească ingineri
de sistem și nu ingineri pe domenii;
- Mărimea de intrare pentru dezvol-
tarea sistemului energetic este ce-
rerea de energie. De aici trebuie să
se plece. Dacă nu dispui de această
mărime, nu poți să te apuci de o
strategie. Când singura cerere de
energie a ajuns să fie consumul
casnic, despre ce strategie se poate
vorbi?! Dacă ai o economie națio-
nală ce funcționează într-un singur
schimb și astfel ecartul între consu-
mul de vârf și cel mediu este uriaș,
despre ce echilibrare se mai poate
vorbi?
- Când nu ai planificare economică,
nu poți avea nici strategie energe-
tică;
- Energia este un indicator al inte-
gralității. Ea este, în același timp și
o indicație asupra infrastructurii.
- Se simte nevoia ca, în cadrul UE,
să ne manifestăm ca stat indepen-
dent, cu coloană vertebrală, pentru
că nu de Bruxelles se face econo-
mia românească;
- Solicită ca să se prezinte lunar în
Mesagerul Energetic câte o lucrare
de referință.
Florin Dănescu (Președinte Exe-
cutiv Asociația Română a Băncilor)
- Și sistemul bancar trece prin ace-
leași frământări și crize ca și siste-
mul energetic
- Nici în sistemul bancar nu există o
strategie de dezvoltare; nu se poa-
februarie 2015  57
te construi o strategie când ești tot
timpul hărțuit;
- Statul nu trebuie să fie doar o
formă de protecție socială;
- Se simte nevoia ca între diferitele
sectoare ale economiei să existe o
dată periodică în care să se facă un
schimb de informări pentru a se pu-
tea cunoaște nevoile, cerințele și
greutățile comune. Economia tre-
buie să fie o sumă de industrii.
Dr. ing. Ioan Iordache:
- Mulțumește pentru sprijinul primit
de la specialiștii din CNR-CME; A
simțit în activitatea societății sale
intercomunitatea cu specialiștii din
sectorul energetic;
- H2 este un vector energetic. În
prezent se investesc foarte mulți
bani în dezvoltarea industriei de H2
- Oamenii trebuie să ajungă să con-
știentizeze ce se află în spatele bu-
tonului care, odată apăsat, îți face
lumină în casă.
Prof. dr. ing. Mircea Eremia: -
Mesajele transmise în ședință sunt
încurajatoare, numai că cei care ar
trebui să audă nu prea au urechi;
- Evenimentul fanion al anului ce s-
a încheiat l-a constituit, de departe,
Forumul energiei, adevărată tribu-
nă de dezbateri a specialiștilor din
Centrul și Sud-Estul Europei. Este
însă, necesar ca acesta să revină
pe litoral, acolo unde condițiile de
socializare sunt net superioare;
- Evenimentele din cadrul progra-
mului tehnico-științific și expozițio-
nal pe anul 2014 au fost o reușită
globală a scopului de existență al
CNR-CME. Ele au adus alături de e-
nergia electrică și celelalte forme
primare de energie
- Domnia sa apreciază calitatea Me-
sagerului Energetic, precum și acti-
vitatea consilierilor.
- Apreciază, de asemenea, ințiativa
organizării Programului VLER și-i
58  februarie 2015
felicită pe promotorii acestuia,
doamna Elena Ratcu, Gheorghe
Bălan și Aurel Toma.
- Viitorul energeticii românești tre-
buie stimulat de CNR. Asta înseam-
nă că, în programul propriu de ma-
nifestări să nu lipsească teme care
să stimuleze consumul de energie.
Drd. ing. Călin Vilt:
- Energeticienii trebuie să fie oa-
meni disciplinați și să aibă o ținută
morală corespunzătoare. Să se o-
pună golăniei politice.
- Scăderea consumului este o con-
secință a retragerii specialiștilor din
bătălia cu politicul;
- Există prea multă incompetență în
sistemul energetic (vezi piedicile
conștiente sau nu care se pun dez-
voltării sau finalizării unor obiective
precum Centrala Nucleară, Smart
grid, Hidrocentrala cu pompaj
Tarnița ș.a.)
- Consumatorul român trebuie să
fie format și convins de utilizarea
pe scară largă a energiei electrice,
dar și a celorlalte forme de energie,
inclusiv, sau mai ales sursele alter-
native.
- Din toamna acestui an, în Româ-
nia, va fi pus în funcțiune un labo-
rator de stocare a energiei.
- Este necesară relansarea cercetă-
rii în domeniul energiei. Trebuie să
redevenim promotori în cercetarea
energetică
- Cercetarea trebuie să stea la baza
relansării economiei.
Ing. Constantin Căpraru:
- Cu atenția de rigoare a luat notă
de materialele elaborate de Consi-
liul Director și Secretariatul Execu-
tiv. Raportările de realizări pe 2014
și direcțiile programatice 2015 ofe-
ră oglinda unor activități și preocu-
pări susținute și meritorii, în arealul
energetic autohton și extern.
- Membrii CNR, colectivi și individu-
ali, sunt solicitați ca în continuare
să-și aducă contribuția în mod sus-
ținut în dezbaterea și identificarea
de soluții, rezolvări, în ecuațiile de
flux.
- Algoritmul CNR-CME de abordare
a unor astfel de probleme, de la
purtătorii de energie la transfor-
mări, transport, distribuție-con-
sum; să se plaseze permanent pe o
tendință de depășire a neîmpliniri-
lor, de optimizare, în acord cu le-
gea, cu normele de dezvoltare so-
cio-economică.
Într-un asemenea panoramic al
momentului de trecere de la reali-
zările 2014 spre direcțiile 2015, do-
resc să punctez un subiect major,
Programul Energetic Național
(PEN), astfel:
- PEN trebuie difuzat în mass-me-
dia prin Website-ul Ministerului
Energiei. În sistemul intern de lucru
al CNR se află o poziție secundară
și aleator examinată;
- Ca membru al Consiliului Științific
nu am cunoștință de existența pe
agenda CD a subiectului PEN
- Ar fi de dorit ca în CD să se decidă
un responsabil de PEN ca purtător
de cuvânt al CNR în relațiile cu
structurile abilitate ale Ministerului
Energiei și din alte instituții;
- Informația, ca bază documentară
în elaborarea de programe se află
într-o discuție deschisă, de con-
sens, asupra dificultăților de comu-
nicare, pe fondul de Transparență și
de Opacitate;
- Un material elaborat cu privire la
factorul Informație, cu viciile legis-
lative, de norme de aplicare, de
răspunderi și de obligații, îmbracă
și considerentele altor autori din
cadrul CNR. Domnia sa propune ca
materialul să fie mai întâi expus
spre dezbatere la nivelul Secretari-
atului Executiv-consilieri, cu partici-
parea și a altor coautori și supus
apoi altor dezbateri prin Mesagerul
Energetic. n
Acordarea Medaliei Jubiliare CNR-CME „90 de ani de
Brand Energetic Românesc“ și a titlului de membru
onorific al asociației CNR-CME
 Dr. ing.Gheorghe Bălan, Director General Executiv

1. ACORDAREA MEDALIEI JUBILIARE CNR-CME “90 DE ANI

DE BRAND ENERGETIC ROMÂNESC” următoarelor personali-
tăţi, care au contribuit la prestigiul şi autoritatea de care se bu-
cură astăzi CNR – CME în ţară şi străinătate (în ordine alfabetică):
Nume Prenume Companie
Comănescu Gabriel GSP
Duţu Gheorghe ANRM
Eremia Mircea UPB
Ganea Ioan AGIR
Niculescu Niculae ISPE
Fost Preşedinte CNR -
Vaida Victor
CME

2. ACORDAREA TITLULUI DE MEMBRU ONORIFIC AL ASOCIAȚIEI

CNR - CME următoarelor personalități, care prin experiența și cunoș-
tințele dovedite până în prezent și-au câștigat un prestigiu bine meri-
tat și recunoaștere de specialiști energeticieni (în ordine alfabetică):
Nume Prenume Companie
Căpraru Constantin SIPG
Hajdinjak Frank E.ON Romania
Ionescu Victor OPCOM
Mircea Ion Universitatea din Craiova
Mogoreanu Nicolae Universitatea Tehnică,
Republica Moldova
Pătruți Alexandru ROMAQUA GRUP
Pentiuc Radu Universitatea „Ştefan cel Mare”
Suceava
Racicovschi Virgil ICPE SA

3. ACORDAREA BREVETULUI ȘI A MEDALIEI CNR – CME în semn

de apreciere pentru sprijinul deosebit acordat creşterii prestigiului
Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei în ţară
şi străinătate, următoarelor personalităţi (în ordine alfabetică):
Nume Prenume Companie
Ceaki Oana VLER, UPB
Constantin George Costin VLER, ROMELECTRO
Durău Luminiţa VLER, CNR – CME
Popescu George VLER, ICSITPML
Sava Gabriela VLER, UPB
Vătu Ramona VLER, UPB
Albu Luciana ROMELECTRO
Antonie Florina ANRM
Avram Lazăr UPG Ploieşti
Costache George Cătălin Siemens Romania
Costin Andrew Petroleum Club of Romania
Gheorghiţoiu Mihai UPG Ploieşti
Ignat Gabriel ELCEN Bucureşti
Iordache Cătălin AXPO ENERGY ROMANIA
Mihăilescu Daniel ISPE
Moica Olimpia AEM
Patticu Cristian RATEN
Petrescu Radu Grup Servicii Petroliere
Săniuță Lavinia Dalkia Romania
Tătar Florin Constantin AN&DR
Teau Ion-Toni Transelectrica
Țigănaș Şerban TEB ENERGY BUSINESS
Dulă Alina Irina

Medaliile jubiliare precum și monografia CNR-CME au fost înmânate

de Președintele CNR – CME în cadrul Adunării Generale din 29
ianuarie 2015, într-un cadru festiv.

februarie 2015  59
 Consilierii CNR-CME - Responsabilități și
competențe
Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

1. Prof. dr. ing. Antonescu Nicolae Napoleon:

• Petrol – Gaze
• Centrul de Excelență CENTGAS
2. Prof. dr. ing. Golovanov Nicolae:
• Manifestările anuale CNR-CME
• FOREN - Forumul Regional al Energiei
• Relaţiile cu Republica Moldova
• Programele de cercetare, proiecte interne şi internaţionale
3. Ing. Marinescu Cătălin:
• Relaţiile CNR – CME cu patronatele şi sindicatele din domeniile energie –
mediu
4. Prof. dr. ing. Mușatescu Virgil:
• Studiile Globale CME şi reprezentanţii CNR – CME în Grupele de Studii
CME
• Organizarea reuniunilor anuale “WEC Central and Eastern Europe
Regional Forum” sub egida CME cu participarea comitetelor membre ale
CME din Europa Centrală şi de Est
• Parteneriatele cu organizaţii internaţionale, comitete membre CME etc.
5. Dr. ing. Pătruți Alexandru:
• Resursele minerale, acte de reglementare
• Concesiunile petrol, gaze, miniere
• Cooperare internaţională privind petrolul, gazele etc.
6. Dr. ing. Purica Ionuţ:
• Relaţiile cu Academia Română şi cu institutele, fundaţiile şi centrele
aparţinând Academiei cu profil energie-mediu
7. Prof. Ratcu Elena:
• Programul VLER (Viitorii Lideri Energeticieni din România)
• Raportul Anual CNR - CME
• Volumul FOREN (Mesajul Forumului) în limbile romană şi engleză
• Seniorii Energiei – interviurile – rubrică în Mesagerul Energetic
8. Dr. ing. Rugină Vasile:
• Energie – mediu
• Eficiență energetică
9. Ing. Vlădescu Anton:
• Colaborare internaţională CME
10. Ing. Vernescu Victor:
• Statutul CNR – CME şi relaţiile cu alte instituţii pe probleme de statut
• Monografia CNR - CME
• Biblioteca CNR – CME - Organizare documente CNR – CME şi CME
• Selectare amplasament FOREN 2016
11. Drd. ing. Vilt Călin:
• Reţele inteligente (Smart Grids)
• Program nuclear
www.energymag.gr
Responsabilităţi care necesită o actualizare a relaţiilor cât mai rapid
posibil:
• Relaţiile cu centrele universitare, ONG-urile membre CNR – CME,
www.energynomics.ro patronatele şi sindicatele din domeniul energie-mediu şi Academia Română

60  februarie 2015
Seniorii energiei
Dialog de suflet cu domnul prof. dr. ing. Nicolae MOGOREANU
Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică Chișinău, Universitatea
Tehnică a Republicii Moldova
 Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

O viață ca un roman, o familie căreia istoria i-a trasat destinul, o luptă

continuă cu viața și o carieră profesională impresionantă. Așa s-ar putea
descrie într-o singură frază povestea vieții domnului prof. dr. ing.
Nicolae Mogoreanu. Pentru că fraza aceasta este prea scurtă, dar atât de
densă în semnificații, am dorit să aflăm mai multe despre distinsul
profesor al Universității Tehnice din Chișinău, care, pentru mulți dintre
noi, reprezintă un reper de moralitate, verticalitate, tenacitate, știință,
cultură, modestie, dar și despre omul deosebit care este domnul Nicolae
Mogoreanu.

Cu specializări în Rusia, Cehoslo- elaborarea mecanismelor de sti-

vacia, Germania, Franța, Canada, mulare pentru utilizarea eficientă
SUA, România pe teme privind a resurselor energetice etc”.
„utilizarea ener giei e lec tri ce,
Domnul prof. dr. ing. Nicolae echipamente electrice, sisteme și La data de 21 noiembrie, 2014,
Mogoreanu este licențiat al Facultă- echipamente e lec tro e nerge tice, domnului profesor Nicolae
ții de Energetică – Universitatea iluminatul electric,” domnul profe- Mogoreanu i-a fost conferit ordinul
Tehnică a Republicii Moldova-, pro- sor Nicolae Mogoreanu este bine „Gloria Muncii” de către Preşedinte-
moția 1969 și și-a dedicat întreaga ancorat în realitatea tehnică a le Republicii Moldova, domnul
carieră profesională învățământului Republicii Moldova și participă Nicolae Timofti, în semn de înaltă
superior. Este doctor în științe teh- activ la evenimentele științifice și apreciere a meritelor sale deosebite
nice din anul 1976, doctoratul fiind tehnice din țară și din străinătate. faţă de stat, pentru munca îndelun-
obținut la Moscova cu teza „Intensi- De a se me nea, este autorul a gată şi prodigioasă în domeniul său
ficarea proceselor de tratarea a peste 95 de lucrări și articole pre- de activitate şi pentru înalta măies-
aliajelor Ni-Cr prin metode electrofi- zentate și publicate în țară și în trie pro-fesională. Prin felul său
zice”. Rămânând în învățământ ca străinătate, a trei brevete de special de a fi, domnul profesor
asistent universitar, domnul profe- inventator și a 11 cărți tehnice în Nicolae Mogoreanu a reușit să-și
sor Nicolae Mogoreanu a fost apoi domeniile: metode electrice de facă mulți prieteni printre colegii
șef de lucrări, conferențiar, profesor, tratare a materialelor, principii din România, care îl apreciază în
șef al Departamentului de Cercetare ale ma nagementului e ner ge tic, mod deosebit pentru pregatirea sa,
al Universității Tehnice din Republi- procese industriale și tehnologice, pentru colegialitate și omenie.
ca Moldova, iar în anul 1989 a fost
numit decanul Facultății de Energe-
tică. Este un dascăl pasionat care își
iubește enorm meseria și are calde
legături de suflet cu studenții săi. In
prezent, este profesor la aceeași u-
niversitate, fiind în paralel pre-
ședintele Asociației Consumatorilor
de Energie din R. Moldova, membru
în Consiliul Consultativ al
Ministerului Economiei, membru în
Grupul de Lucru al Comisiei de Stat
pentru Supravegherea Activității de
Întreprinzător și membru în Consi-
liul Confederației Naționale a Patro-
natelor din R. Moldova. Este mem-
bru onorific al Acociației Comitetul
Național Român al Consiliului
Mondial al Energiei, din România.

februarie 2015  61
 Cu domnul profesor Nicolae
Mogoreanu am avut plăcerea și
onoarea să mă întâlnesc de câteva
ori în cadrul conferințelor organiza-
te în România și la Chișinău, iar
www.generalelectric.ro
acest interviu a fost finalizat în ziua
participării domniei sale la Aduna-
rea Generală a Asociației CNR-CME,
din 29 ianuarie, 2015. De câte ori
am ocazia să mă întâlnesc cu cola-
www.siemens.ro
boratorii noștri din Chișinău, nu știu
de ce, sau poate știu de ce dar mi-e
greu să-mi explic, mă copleșesc e-
moții, cu totul explicabile de altfel.
Aș vrea să împărtășesc cu cititorii
noștri emoțiile pe care le-am simțit
pe tot parcursul interviului cu
profesorul și omul deosebit care
www.romelectro.ro
este domnul Nicolae Mogoreanu,
interviu în cadrul căruia de multe ori
ne-au dat lacrimile amândurora.
Elena Ratcu:
- Domnule profesor, în primul rând
www.superlux.ro
vă mulțumesc mult pentru îngădu-
ința de a-mi acorda puțin din timpul
dumneavoastră pentru realizarea a-
cestui dialog de suflet. Am citit re-
cent un interviu al dumneavoastră
intitulat „De neamul Mogorenilor -
Schunk Carbon Technology SRL
sau un nepot se mândrește cu bu-
Perii colectoare si sisteme port-perii nelul său”, publicat la Chișinău și
Inele de etansare din grafit pentru turbine
www.schunk-group.com
transmis mie cu amabilitate de că-
tre domnul profesor Nicolae
Golovanov. M-au impresionat teribil
cele povestite de dumneavoastră
despre atrocitățile acelor vremuri,
suferințele și nedreptățile prin care
www.adrem.ro a trebuit să treceți, dar și tenacita-
tea cu care ați muncit și ați luptat
până ați reușit să vă impuneți în lu-
mea științifică. Cu voia dumnea-
voastră, aș vrea să rememorăm câ-
www.comoti.ro
teva din întâmplările cumplite ale
acelor ani. Aveați doar trei ani când,
în 1947, tatăl dumneavoastră,
Vladimir, rănit în război și rămas fă-
www.amicom.ro ră un picior, a fost închis pentru că
nu se putea împăca cu regimul de
atunci. În anul 1949 ați fost depor-
tat în Extremul Orient împreună cu
familia. Ce ne puteți spune despre
www.edelman.com
anii aceia?
62  februarie 2015
„Am fost, deci, deportați cu toții
în nordul regiunii Habarovsk”
Nicolae Mogoreanu:
─ Aveam doar trei ani când l-au închis
pe tata. Din perioada 1947-1949 îmi
aduc aminte mai clar doar de două vizite
pe care le-am făcut la pușcăria din
Soroca, unde era închis tata, despre un
clopoțel pe care mi l-a dăruit într-una
din vizitele la el și de niște „plăcinte”
foarte gustoase, făcute din frunze de
diferite plante și buruieni în timpul foa-
metei din 1947. Evenimentele pornite la
6 iulie 1949 îmi revin destul de des în
amintiri; 6 iulie 1949, ziua de naștere a
mamei mele care împlinise 25 de ani.
Deci, mama -25 de ani, bunica - 56 de
ani și patru copii- unul de trei ani, doi de
cinci ani și unul de șapte ani. Bunicul
murise în 1940, iar tata, v-am spus, era
la închisoare. Toți șase am fost urcați în
camioane militare și duși sub escortă pe
un drum al pătimirilor care a durat 56 de
zile într-un vagon pentru vite, fără aer,
apă și mâncare suficientă, fără WC și pe
o caniculă cumplită. Erau în vagonul
acela vreo 12 familii. Drumul s-a termi-
nat pe 27 august și, de câte ori îmi
amintesc de el, mă cutremur. Am fost,
deci, deportați cu toții în extremul orient
rus, înspre Kamceatka, la nord de
Habarovsk, iar traiul ni l-am dus apoi în
satul Cekdomân.
─ Din ce „vină” vă deportaseră?
─ Ne-au deportat pentru că bunelul
meu, Mitea, om harnic și gospodar, ră-
zeș la origine, avea în posesie vreo 40
de hectare de pământ unde era și o pă-
dure și vreo 50 de hectare arendate. Mai
avea câteva sute de oi şi porci, câteva
perechi de cai și vite cornute. Era un om
înstărit, doar pe munca lui cinstită, dar
pentru asta eram considerați exploata-
tori (culaci). Pădurea din sat și acum
este denumită „pădurea lui Mitea
Mogoreanu” în actele oficiale, deși a fost
naționalizată demult. Am încercat de
mai multe ori să recuperez pădurea,
dar a fost imposibil să mai găsim actele
în arhivele lor. Era ca și cum aș fi vrut să
caut acul în carul cu fân.
─ Este cutremurător ce-mi spuneți
și pare incredibil că ați rezistat, co-
pil mic fiind, acelui drum de calvar.
Cât timp ați rămas la Cekdomân și
când v-ați reîntâlnit cu tatăl dum-
neavastră?
─ Eu cu bunica ne-am întors în 1958, iar
părinții și fratele mai mic, în 1959. Tre-
buia de adunat bani. În anul 1960, fra-
tele mai mare, elev la colegiul feroviar
din Habarovsk, s-a transferat la colegiul
feroviar din Kiev. Tata a venit la noi în
Cekdomân în anul 1951 și, deși avea nu-
mai un picior, s-a angajat la mină în ca-
litate de supraveghetor al sistemului de
ventilare al minei. Pentru a ne întreține,
mama a lucrat și ea în mină chiar de la
început, în calitate de supraveghetor la
pompele de evacuare a apei din mină.
Era o muncă brută pentru o femeie, în
condiții groaznice, dar acolo nici nu
găseai altceva de muncă. În semi-oră-
șelul în care am locuit era o școală
foarte bună, datorită colectivului său de
pedagogi, care făceau parte din două
categorii: deportați și eliberați din închi-
soare, și toți erau buni profesional. În
URSS deportările au avut loc frecvent,
începînd cu anul 1924, în fluxuri mai
mici, totuși, comparativ cu anul 1949.
Și, evident, pentru ei, deportații erau
persoane care prezentau pericol ideolo-
gic (persoanele cu carte) și pericol eco-
nomic (oamenii mai înstăriți). Bunica a
fost cu noi foarte severă, dar corectă în
tot ceea ce ținea de școală, deoarece
părinții lucrau la mină în trei schimburi.
─ Unde ați făcut școala primară ?
─ La Cekdomân am făcut primele șapte
clase. În comuna unde locuiam erau
doar două familii de români, consăteni.
Satul nu era mare, însă, din cauza mlaș-
tinii ce îl străbătea, avea formă de bu-
merang. Noi locuiam într-un capăt al bu-
merangului, ei în celălalt capăt. Distanța
era mare pe timpul verii, cam 5 km, și
era mai greu de parcurs pentru că tre-
buia să ocolim mlaştina, însă iarna dis-
tanța era mai mică, prin mlaștina înghe-
țată. Era foarte frig: minus 30°C, minus
45°C. Tata, într-un picior, parcurgea
foarte greu acest drum. Ca urmare, tot
ce ținea de comunicare în limba română
era foarte dificil pentru noi, pentru că
eram marginalizați într-o casă -„barac”,
care avea mai multe odăi, fiecare fiind
locuită de câte o familie. Acolo aveam și
noi o odaie. Mai târziu, tata a cumpărat
o casă cu o cameră și ulterior, pentru că
muncea mult și făcuse ceva bani, a ridi-
cat o casă frumoasă din bârne care avea
și o curte mică. Tata și mama munceau
foarte mult, țineau o vacă, de care noi,
copiii, aveam grijă, un porc și găini.
─ Spuneați că la școala din
Cekdomân aveați profesori foarte
buni. Probabil că ei v-au insuflat dra-
gostea pentru fizică, pe care o iubiți
din școala primară. Este lesne de în-
țeles de ce ați ales să urmați mai de-
parte liceul și, apoi, Facultatea de
Energetică, în cadrul căreia ați rămas
ca asistent universitar la început, a-
jungând ulterior decanul acesteia.
Am aflat că pe vremea aceea, cadrele
universitare care fuseseră deportate
au întâmpinat o serie de probleme
privind biografia, ceea ce le-a îngre-
unat mult cariera profesională. La
dumneavoastră ce probleme au fost
și cum ați reușit să le depășiți?
─ Bunica mea provenea dintr-o familie
cu cărți în casă și, cînd noi doi ne am în-
tors în Moldova, m-a înscris la o școală
dintr-o comună românescă, care s-a do-
vedit a fi foarte bună. Eu mă descurcam
destul de bine la școală, iar profesorii de
chimie și fizică trimiteau la mine elevii
din clase mai mari să-i ajut la rezolvarea
problemelor. Am intrat la studii universi-
www.repower.com
tare în anul 1961. Competiția era mare
la examenul de admitere din acel an.
Erau cam 6 – 7 concurenți pe un loc,
80% de locuri fiind destinate celor care
aveau doi ani și mai mult vechime de
muncă. Am susținut cinci examene și am
acumulat 23 puncte din 25. Am fost de
clarat admis. În perioada aceea nu aveai
prea multe specialități de ales. Electrici-
tatea mi-a plăcut din școală. Îmi amin-
tesc cum, elev fiind, am asamblat un re-
dresor electromecanic, care a funcționat. www.cert-int.com/romania
Fiind apoi cadru didactic, veneam des la /certification-international-ro
școala cu orientarea profesională. În
anul III de studii (1963) am fost încorpo-
rat în serviciul militar, iar în anul 1966
am reluat studiile universitare. Absolut
toate materiile se predau în limba rusă.
www.conferences.ro
La angajarea mea în serviciu n-am scris
nimic, în biografia care se cerea atunci
despre tata și despre deportarea noas-
tră. Însă în anii 1970-1971, în cadrul in-
stitutului, au avut loc mai multe eveni-
februarie 2015  63
mente cu caracter ideologic, ce au
provocat concedieri în masă (vreo
60 de persoane). Despre aceste
rânduri ale biografiei mele n-am
avut discuții cu colegii mei, deci nu
se știa nimic. A doua zi după adu-
narea de partid (fiind în armată și
având doi ani de institut, mi-au dat
de înțeles că ar fi bine să mă înscriu
în partid), am realizat că nu se ter-
minase această campanie de con-
cedieri. M-am dus la decanul facul-
tății (de origine armeană) ca să-i
cer un sfat: „Ce să fac?”, l-am în-
trebat. El a discutat telefonic cu
șeful de personal – fost colonel - și
a reușit să-l convingă să rămân în
institut. M-au obligat însă să scriu o
anexă la biografie, în care să preci-
zez că eu cu părinții mei fuseserăm
deportați. Fratele meu mai mare,
Iacob, a făcut și el energetica.
Eram văzuți ca studenți buni de că-
tre administrația facultății și a insti-
tutului, ceea ce a fost determinant
pentru soarta noastră. Faptul că
fuseseși deportat era ca o ampren-
tă biografică și asta te obliga într-
un fel să fii mai corect, mai stăru-
itor, mai disciplinat, mai ascultător,
mai fricos la urma urmei trebuia,
totodată, să-ți păstrezi și verticali-
tatea în familie, printre prieteni Era
un pressing psihologic constant
foarte puternic, deoarece orice aba-
tere, cît de mică, se trata amplificat
în defavoarea ta.
„De ce stăruiți să faceți din
mine dușman al țării?”
Teza de doctor am susțint-o fiind
relativ tînăr. S-a deschis apoi per-
spectiva de a pleca peste hotare, la
stagii de perfecționare sau în dele-
gații de serviciu în țările socialiste,
cu excepția României. În 1978 am
fost inclus în lista candidaților pen-
tru un stagiu de 10 luni peste hota-
re. Cu dosarul am ajuns doar la Co-
mitetul de Partid („partcom”), însă
am fost respins sub un pretext in-
ventat. Eram deja șeful Departa-
mentului de Cercetări Stiințifice, a-
veam multe comenzi din afara
Moldovei, aveam teme de cercetare
cu regim special și credeam că am
și eu dreptul să pot pleca la speci-
alizări în străinătate. În 1983 am
fost propus de către șeful meu din
Ministerul Educației să merg într-o
64  februarie 2015
delegație de serviciu în Polonia, am
trecut mai multe etape și verificări,
dar dosarul mi-a fost respins de co-
misia ministerului. Am avut atunci
momente teribil de dureroase. În
1984 a apărut posibilitatea de a
pleca în Cehoslovacia. Am hotărît
să pun punct și l-am întrebat direct
pe reprezentantul serviciului special
la institut: „De ce stăruiți să faceți
din mine dușman al țării?” A rămas
mirat de întrebare și atunci i-am
adus explicații: eram doctor în ști-
ințe de opt ani, publicasem deja do-
uă cărți și aveam și brevete de in-
ventaror. Ce obiecții mai aveau? A
luat pauză pentru a examina cazul
și peste vreo două săptămâni mi-a
comunicat că ei nu au obiecții. În
realitate a fost foarte greu să trec
de comisia ministerului, dar am tre-
cut-o. Chiar și la comisia ministeru-
lui m-au întrebat: „Dumneavoastră,
cu o așa biografie, îndrăzniți să
vreți să plecați în străinătate?” A-
proape m-a îmbolnăvit cazul acesta
,de supărare, și am avut ceva pro-
bleme cardiace la vremea aceea.
„Am lucrat permanent la
Facultate. Cum să plec, asta
e viața mea? ”
─ Da, sunt nedreptăți greu de
înțeles și de suportat pentru un
tânăr (tinerilor de azi le este, de
altfel, imposibil de înțeles). În-
țeleg că ați avut în viață întâm-
plări care lasă urme adânci și
care, cu siguranță, v-au marcat
mult. Ați fost însă deosebit de
tenace în tot ceea ce ați între-
prins. Cum au fost anii care au
urmat și cum ați reușit să vă
impuneți cu atâta prestanță în
cadrul Universității Tehnice a
Moldovei, pe care nu ați trădat-
o nicio clipă?
─ Când eram student, nici nu mă
gîndeam că voi fi cadru didactic. Fi-
ind cadru didactic, nu mă așteptam
ca la 37 de ani, cât aveam atunci,
să mi se propună să fiu șef la De-
partamentul de Cercetare al Insti-
tului Politehnic, prin care anual se
realizau cercetări în volum de (4,5
– 5,0) milioane de ruble, o activita-
te foarte interesantă prin diversita-
tea temelor de cercetare în esența
cărora trebuia să intru. Nici nu-mi
trecea prin gînd că un grup de șefi
de catedră din facultate îmi vor
propune să particip la concursul la
postul de decan al Facultății de
Energetică, pe care l-am și câștigat.
Nu, nu mă gândeam deloc că aș pu-
tea ajunge Decanul Facultății. Am
lucrat permanent la Facultate. Cum
să plec? Asta e viața mea. Aici au
fost și dureri și bucurii și prietenii și
trădătorii, dar au trecut și am tre-
cut peste toate, cum să plec? De 50
de ani trăiesc sub unul și același a-
coperiș, este și facultatea mea.
Cînd am fost mai tânăr am avut
chiar și o propunere serioasă de a
părăsi, în mod avantajos, universi-
tatea, dar am căutat motive serioa-
se pentru a refuza.
─ Numai sufletele alese și cu
har înnăscut pot face profesia
de dascăl. Dumneavoastră sun-
teți unul din cei aleși. În întrea-
ga carieră didactică v-au trecut
prin mână zeci de generații de
tineri asupra cărora comuniștii
au avut un rol nefast. Studenții
vă iubesc și sunt legați de dum-
neavoastră. Cum v-ați apropiat
de studenți și cum vă percep ei,
ca dascăl?
─ Am fost și rămîn relativ dur (pă-
rintește) cu studenții în tot ceea ce
ține de procesul de instruire, însă
niciodată nu am fost distant cu ei și
întotdeauna am fost și sunt foarte
receptiv la problemele lor. Așa mă
apropii de sufletele lor și ne înțele-
gem foarte bine. Este interesant că
la întîlnirile pe care le am cu ei după
2, 4, 6 ani, după terminarea cursu-
rilor, ei îmi spun că frecvent își aduc
aminte de acele discuții și îmi mul-
țumesc.
─ Ce poate fi mai frumos pentru
un profesor? Grație competen-
țelor profesionale, ați făcut par-
te din Comisia de redactare a
„Strategiei Energetice a Repu-
blicii Moldova pînă în anul
2030”, aprobată prin Hotărâre
de Guvern în februarie 2013. În
această privință sunteți cu un
pas înaintea noastră. Principa-
lele priorități ale acestei Strate-
gii prevăd printre altele: conso-
lidarea statutului de țară de
tranzit pentru energia electrică
și gazele naturale prin întărirea
bidirecțională a conexiunilor de
transport și, de asemenea, con-
strucția de noi capacități de ge-
nerare și retehnologizare a ce-
lor existente pentru consolida-
rea și valorificarea comercială
deplină a capacității interne de
generare a energiei electrice.
Cum vedeți realizabile acest
priorități ale strategiei?
─ Asta este de fapt, cam a patra
sau a cincea variantă a Strategiei
Energetice a Moldovei, dar calitatea
sa lasă mult de dorit. Făcând parte
din Comisia de redactare a Strate-
giei, cunosc multe amănunte. Pe
perioada redacării ei au existat
multe obiecții. Toate prioritățile
Strategiei au rămas însă la nivel de
discuții, ori, ceea ce e scris, trebuie
și făcut, nu-i așa? Ceea ce ține de
întărirea legăturilor electroenerge-
tice între sistemele noastre de mulți
ani se discută, fără vreun rezultat.
Una din soluțiile prioritare ar fi rea-
lizarea liniilor de interconexiune do-
tate cu stații „back-to-back”. În
momentul acesta Ucraina a sistat li-
vrările de energie electrică către R.
Moldova și, ca urmare, suntem cu o
singura sursă centrală de la
Cucurgani (Transnistria). În cazul în
care mâine - poimâine se întâmplă
ceva cu un grup sau două la aceas-
tă centrală, putem rămâne în întu-
neric. Dacă s-ar fi realizat liniile de
interconexiune, de care se vorbește
de peste 10 ani, noi nu am fi avut
probleme. Ar fi benefic și pentru
sistemul electroenergetic al Româ-
niei, iar prețul de procurare a ener-
giei electrice ar fi mai mic.
„Să fie întotdeauna mulți
tineri lângă tine.... ”
─ Care din multele proiecte rea-
lizate v-a adus cea mai mare
satisfacție?
─ Cea mai mare satisfacție este ca,
atunci când lucrezi la un proiect să
fie implicați mai mulți tineri. Orice
proiect pe care îl ai de realizat tre-
buie să îl tratezi ca un proces de
ștafetă. Asta trebuie să înțeleagă
toți profesorii și toți directorii de
firme.
─ Ei, domnule profesor, dacă
toți dascălii (și toți conducăto-
rii) ar gândi în felul acesta, pro-
babil tinerii inteligenți de as-
tăzi nu și-ar mai căuta viitorul
în străinătate... În septembrie
2012 ați fost co-semnatar, ală-
turi de alți profesori de la Uni-
versitatea Tehnică a Moldovei,
al unui Apel adresat părinţilor,
fraţilor şi surorilor de la ţară,
îndemnându-i să nu dea crezare
ideilor prezentate în presă de
guvernarea comunistă și să nu
fure viitorul copiilor şi nepoţilor
lor, votând comuniştii. V-ați a-
dresat, de asemenea și elitei in-
telectualității din Moldova, ru-
gându-i să ia atitudine pentru
binele lor și al generațiilor care
vin. Cum a fost acest Apel pri-
mit de societate?
─ Desigur că din așteptări ceva a
fost atins, însă departe de ceea ce
se aștepta (vorbește cu amărăciu-
ne). Cu regret trebuie să spun că
societatea civilă, adică ONG-urile
funcționale, practic lipsesc în
Moldova, cele existente sunt dezbi-
nate, iar presa scrisă și electronică
sunt angajate politic.
─ Ca președinte al Asociației
Consumatorilor de Energie din
R. Moldova, ați realizat studiul
„Sectorul energetic: corupţie
sau proastă guvernare?”, în ca-
drul Transparency Internatio-
nal-Moldova, pentru analizarea
fenomenelor generatoare de
corupție în sectorul energetic.
Ideea studiului este extrem de
interesantă și actuală. Ce ecou
a avut acesta în sectorul ener-
getic și în societate?
─ Ideea acestui studiu a apărut în
epoca comuniștilor, însă publicarea
sa putea avea consecințe dureroase
atunci, deoarece Voronin și apropi-
ații lui erau atinși direct. Odată cu
schimbarea conducerii politice a
apărut și posibilitatea realizării și
publicării acestuia. Studiul a fost
primit foarte bine, însă ce ține de
folos, a fost mai mult pentru cei
care au făcut fapte de corupție. As-
tăzi, actele de corupție s-au ampla-
sat ierarhic mai sus și se bucură de
o acoperire politică puternică.
─ Energetica pare a fi o pasiune
în familia dumneavoastră, pen-
tru că fiul dumneavoastră a ur-
mat tot Facultatea de Energeti-
că, iar acum se află în Canada.
Puteți spune că într-un fel, fiul
v-a răzbunat copilăria și tinere-
țea dumneavoastră chinuită?
─ Și fratele meu mai mare, Iacob, a
fost energetician și a fost o persoană
foarte bine văzută în Moldova. În
perioada independenței el a fost
mulți ani viceministru al economiei și
a avut frumoase realizări: de
exemplu, portul din Djudjulești a fost
pornit și, practic, finalizat de el. Mă
bucur foarte mult că feciorul meu,
Ghenadie, și familia lui au o viață
bine aranjată acolo. Este însă trist că
ceea ce a realizat el în altă țară, nu
poate fi realizat acasă – asta este
problema tristă a tineretului din
Moldova. Nepotul meu Alex Tudor,
care are acum 18 ani, trebuie ca anul
acesta să își aleagă viitoarea pro-
fesie. De vreun an tot discutăm care
ar fi aceasta. Cu doi ani urmă, fiind în
ospeție la Chișinău, a lucrat mult cu
o carte de electrotehnică foarte
bună, l-am dus și la facultate la noi și
i-am demonstrat diferite efecte. Eu
sper că poate și el va fi energetician.
Este un copil foarte serios, care are
și preocupări artistice: cântă la saxo-
fon. Vreau să vă spun că fiul meu a
avut o copilărie plină. Cînd constru-
iam căsuța noastră pe Nistru îl luam
câteodată să mă ajute, dar mi-era
jale să-l văd cum el depunea eforturi
fizice, în timp ce prietenii lui se
distrau pe undeva.
februarie 2015  65
─ Sunteți un om și un dascăl
apreciat nu numai în Moldova,
ci în toate țările unde ați parti-
cipat cu lucrări la congrese și
conferințe, ați scris multe arti-
cole și cărți de specialitate și
aveți invenții brevetate. Viața
dumneavoastră de până acum a
avut și foarte multe întâmplări
bune, dar și multe rele. Dacă ar
fi să faceți un bilanț, cum v-ați
descrie viața, domnule pro-
fesor?
─ Eu aș spune că sunt o persoană
absolut obișnuită. Poate făceam și
eu mai mult, însă posturile admi-
nistrative pe care le-am deținut la
Departamentul de Cercetări și la
Decanat au consumat mult timp.
Perioada mea de decanat a durat
10 ani. În toate etapele vieții,
inclusiv în copilăria mea, departe
de casă, am avut norocul și fe-
ricirea să cunosc mulți oameni foar-
te buni. Evident că am învățat mult
de la tata, care ar fi avut și el su-
ficiente motive să se răzbune, însă
n-a făcut nicio încercare de acest
fel. Nici nu discuta problema, spu-
nea doar: „Lasă, că are cine să-i
pedepsească”. Și m-am convins că
avea dreptate. Prima etapa privind
deportările era procedura de depor-
tare în sine, care era îngrozitoare. A
doua era întoarcerea acasă. Când
tata a venit la noi din închisoare,
primul lucru pe care l-a facut a fost
să scrie la Moscova, să explice că a
făcut războiul, că e rănit în război,
că are trei copii....Am luat cunoș-
tință de dosarul lui tata și am aflat
multe lucruri triste și interesante.
De la Moscova a fost trimisă o scri-
soare la Chișinău în care se cerea
să se examineze dacă afirmațiile lui
tata erau adevărate. Și cum se făce
lucrul acesta? Venea un anchetator
și vorbea cu oamenii din sat, îi în-
treba despre omul respectiv, des-
pre ce a făcut, dacă s-a dezis de
părinți etc. Unul dintre aceștia a
spus anchetatorului lucruri neade-
vărate despre tata. Mai târziu, când
la noi în sat au venit primele combi-
ne de bătut grâul, omul acela lucra
pe combină și, făcând o manevră
greșită, a rămas fără un picior. Cu
muți ani mai tîrziu i-am povestit
despre dosar și tata după o pauză
îndelungată a spus cu tristețe:
66  februarie 2015
”Uite, pe omul acela l-a pedepsit
Dumnzeu, de a rămas și el fără
picior”.
„Nu este ceva mai scump și
mai de folos decât
comunicarea”
─ Cum apreciați relațiile bilate-
rale dintre specialiștii din
România și din Republica
Moldova?
─ Cu 24 de ani în urmă au avut loc
primele noastre contacte cu Univer-
sitatea ”Politehnica” București, ca-
re, cu eforturile depuse de profeso-
rul Nicolae Golovanov, treptat s-au
extins ca forme, conținut și volum.
Suntem, de asemenea, foarte recu-
noscători, toți din Basarabia, dom-
nului Gheorghe Bălan pentru orga-
nizarea FOREN-ului. Domnul Bălan
este un om cu mare suflet româ-
nesc, cu mare grijă de basarabeni,
cu multă dăruire și foarte atent și
receptiv la problemele noastre.
FOREN și alte întruniri științifice din
România reprezintă pentru noi uni-
cele forme de comunicare cu exte-
riorul și ne oferă posibilitatea de a
simți pasul energeticii moderne.
Nu este ceva mai scump și mai de
folos, decât comunicarea. Profit de
această ocazie să aduc sincere mul-
țumiri marelui detașament de ener-
geticieni din România pentru grija
acordată permanent, pe parcursul
multor ani, colegilor din Basarabia
și fiți siguri că ne mândrim de pro-
fesionalismul și devotamentul me-
seriei dumneavoastră!
─ Din copilărie până când v-ați
realizat profesional, ați suferit
mult de la oamenii care erau în-
că tributari regimului acela inu-
man, și care, uneori a născut
monștri. Ce sentimente aveți
față de acei oameni care v-au
mutilat copilăria și tinerețea?
─ În trecut, până-n anul 1990 n-a
fost o perioadă potrivită în care să-
ți poți căuta dreptatea. În perioada
1989-2000 eram decan, deci nu era
cazul de „a pune la respect pe
cineva” și eu nu sunt de așa natură.
Mă bucur mult că drumurile mele
nu se intersectează cu ale celor ca-
re ne-au făcut rău.
─ Trăind o astfel de viață ca un
român, cum am spus la începu-
tul interviului nostru, mă întreb
dacă se întâmplă să aveți vreun
regret....
─ Să ajugi la 70 de ani fără regrete
e imposbil. Da, poate ar fi trebuit să
mă străduiesc să fiu mai atent cu
părinții. Deși era invalid de război,
tata avea multă grijă de noi și voia
să ne ofere tot ce ne trebuie. Eu și
doi frați ai mei eram studenți, doi la
Kiev și eu la Chișinău. Viața de stu-
dent era atunci poate mai determi-
nată decât astăzi, iar tata a depus
foarte mult efort să ne țină pe toți
trei la studii. El era foarte darnic, ca
și bunicul și foarte primitor. Săraca
mama, mereu avea oaspeți în casă,
invitați de tata, care era și foarte
stimat în sat. După ce am început
să mă întrețin singur cu un salariu
care era destul de bun, puteam
merge în deplasare în orice colț al
Uniunii Sovietice. De câteva ori
eram cu gândul să mă duc în
Habarovsk, să iau trenul și să mai
văd casa. N-am mai ajuns....Acesta
este poate unul din regrete. În sa-
tul acela mulți dintre cei deportați
au rămas să trăiască acolo, de tea-
mă că, dacă s-ar fi întors acasă, nu
ar fi fost tratați chiar bine de socie-
tate. În anii ’80 climatul în societate
s-a schimbat și au început a reveni
acasă. Aceasta se referă la depor-
tații din Rusia, deportații din
Moldova din anul 1957, care cu pri-
ma ocazie au revenit masiv acasă.
„Important este ca greșelile
să nu-ți umbrească
onestitatea”
─ Se spune că ceea ce nu te o-
moară, te întărește. Trecând
prin atâtea încercări, cred că
aveți o scală a valorilor umane
bine conturată. Ce apreciați mai
mult la un om?
─ La modul general vorbind, viața
este un cadou, dar plină, uneori, și
de încercări dure. Este imposibil să
treci prin ele fără să greșești. Im-
portant este ca greșelile să nu-ți
umbrească onestitatea și curajul de
a privi în ochi.
─ Sunteți în permanentă activi-
tate, perfect ancorat la realita-
tea tehnică și socială a Republi-

cii Moldova, participați ca autor
de lucrări și vorbitor la confe-
rințele naționale și internațio-
nale, iar la unele sunteți impli-
cat și în calitate de organizator.
Stiu totuși că atunci când sun-
teți liber faceți ciclism și schi.
Greșesc cumva?
─ Nu greșiți. Sunt implicat în mai
multe activități, deoarece nu pot fi
indiferent, iar pe de altă parte, mai
am încă și capacitatea de muncă.
Cât despre ciclism, fac ciclism de
când eram elev. Îmi plăcea mult să
particip la competiții raionale și
unionale și echipa noastră era câști-
gătoare. Am fost la multe alte com-
petiții, iar când am intrat la institut
am continuat să fac ciclism. În ar-
mată m-au încorporat la Chișinău,
la subdiviziunea sportivă, dar n-am
făcut prea mult sport acolo. Făceam
sport din plăcere. Acum am o bici-
cletă semi-sportivă și, împreuna cu
un grup de prieteni, facem deseori
trasee scurte, când avem timp. Iar-
na, când este zapada bună, fugim în
weekend la schi. Mergem cu fa-
miliile.
─ Dar pasiunea de a prelucra
lemnul de când o aveți ?
─ Dragostea de lemn o am din copi-
lărie. Am avut în jur copacii pe care
ți-i poți dori și, de asemenea, am
avut un învățator foarte bun la o-
biectul școlar cu denumire „mun-
că”. Pe malul Nistrului am o căsuță
de 60 m.p. bine aranjată, cu 350
m.p de gazon, și unde cu mare plă-
cere primesc rudele și prietenii.
Casa a fost ridicată cu forțele pro-
prii ale mele și ale feciorului meu,
care astfel a obținut mai multe de-
prinderi și care acum îi prind bine în
Toronto. De vreo cinci ani el și soția
lui au cumpărat o casă și au o păr-
ticică de teren acolo. Casuța are
toate utilitățile și este îndrăgită de
toți cei care au fost și au stat acolo,
iar noi ne bucurăm de toate como-
di-tățile ei.
─ Ce le recomandați generațiilor
tinere de astăzi?
─ Viața lor abia începe. Motivația de
─ „a face bine cartea„ nu este prea
convingătoare astăzi. Încerc să-i
conving că toate cunoștințele acu-
mulate astăzi reprezintă investiții
de lungă durată, care oricum le vor
fi necesare. Energetica se moderni-
zează permanent și capătă noi di-
recții de dezvoltare, este suficient
teren pentru a se manifesta.
─ Ce vă doriți cel mai mult în
prezent?
─ „Eu cu anii am devenit mai mo-
dest în doleanțe”, așa cum zicea
Esenin: „Sănătate îmi doresc!”
─ Domnule profesor, mi-ați dez-
văluit în acest dialog o persona-
litate mult mai complexă decât
o știam. Sunteți un model de
luptător, ați putut depăși toate
obstacolele unui regim comu-
nist inuman și nedrept și ați ur-
cat cât mai sus, în ciuda unor
condiții vitrege. Mi-ați demon-
strat ce înseamnă iertarea, ge-
nerozitatea, munca, dragostea,
și cât de mult contează comuni-
carea și înțelegerea între oa-
meni. V-ați dezvăluit un pic din
emotivitatea dumneavoastră,
sentiment atât de uman, și de
adevărat. Am lăcrimat și am râs
împreună. Nici nu știu cum să
vă mulțumesc pentru modul în
care v-ați deschis sufletul în fa-
ța noastră.
─ Doamna profesor Elena Ratcu, vă
rog să-mi fie iertat tot pachetul de
greșeli: lingvistice, stilistice, ori
gramaticale pe care cu siguranță le-
am făcut vorbind cu dumneavoas-
tră. Din cei 18 ani de studii, doar 3
ani i-am făcut în limba română, cla-
sele 8-10. Până în 1989, practic
totul se făcea în limba rusă. Din
1989 lucrurile au revenit la norma-
litate. Eu vă mulțumesc din suflet
pentru angajamentul asumat de a
face un material ce ține de persoa-
na mea! Însă am o rugăminte și vă
rog să fiu înțeles corect: aș dori să
fie mai puțin păfos, eu n-am făcut
ceva extraordinar – am fost și ră-
mîn absolut ordinar.
─ Nu știu dacă a fost„ păfos”
sau nu în care am redat ceea ce
mi-ați povestit. Stiu însă cât de
mult mi-au plăcut și m-au im-
presionat cele povestite de
dumneavoastră. Sper că am re-
ușit să redau măcar un pic din
trăirile dumneavoastră, astfel
încât cititorii noștri să înțeleagă
viața pe care ați avut-o. Sper să
mai avem ocazia să ne întâlnim
și să depănăm povești. Deși
sunteți modest în doleanțe, eu
vă doresc să aveți nu numai să-
nătate, dar să și trăiți mulți ani
de-acum încolo, pentru că avem
nevoie de oameni ca dumnea-
voastră și pentru că aveți, cu
siguranță încă multe proiecte
de realizat. Să ne revedem să-
nătoși cât mai curând. n
București
29 ianuarie 2015
februarie 2015  67
In memoriam
Profesorul Aureliu Leca nu mai este printre noi
Aureliu Leca a fost absolventul
Institutului Politehnic din Bucureşti,
Facultatea de Energetică, Secţia de
Termoenergetică, promoţia 1963,
terminând ca şef de promoţie, cu
media 10. În perioada iulie 1968 -
iunie 1969 a studiat în străinătate
ca bursier Fullbright la Universita-
tea din Florida, Gainesville, SUA,
Departamentul de ştiinţe de
Inginerie Nucleară. În anul 1972 și-
a susţinut teza de doctorat în do-
meniul centralelor termoelectrice,
la Institutul Politehnic Bucureşti,
având ca subiect: Rugozitatea arti-
ficială pentru intensificarea transfe-
rului de căldură în reactoarele
nucleare.
Aureliu Leca (n. 25 iunie 1940, Activitatea profesorului Aureliu
Ploieşti - 30.01.2015, București) a Leca este caracteristică oamenilor
fost profesor universitar emerit, dr. de largă anvergură profesională,
inginer, autor și coautor a 33 de astfel:
cărţi, monografii şi manuale univer- ● Asistent universitar (1963-1969),
sitare în domeniul energetic; a șef lucrări (1969-1974), conferenți-
publicat numeroase articole, studii ar (1974-1990), profesor (din
şi lucrări de specialitate în ţară şi în 1990) în Ingineria Energetică,
străinătate; în perioada 2000-2004 Mecanică și Nucleară, UPB, Faculta-
fost senator în judeţul Olt. Până la tea de Energetică, Catedra Centra-
le Electrice;
data plecării dintre noi, a fost pro-
● Membru fondator al Academiei
fesor emerit şi îndrumător de
de Stiințe Tehnice din România;
doctorat la Universitatea Politeh-
● Membru în Consiliul Consultativ
nica Bucureşti și Director Executiv
pentru Energie al Președintelui
al ARPEE (Asociaţia Română pentru României (ianuarie 1997 - noiem-
Promovarea Eficienţei Energetice). brie 2000);
● Președinte al Federației Patronale
Profesorul Aureliu Leca a fost, timp
de 13 ani, președintele Comitetului Electricitate, Petrol și Gaze -
Național Român al Consiliului ELPEGA (martie 1997 - iunie
Mondial al Energiei. 1999);
● Președinte (aprilie 1992 - aprilie
Pentru noi toți, prieteni, colabora- 1994, septembrie 1999 – aprilie
tori, studenți, profesori, pierderea 2003), prim vicepreședinte (aprilie
este imensă. Cu siguranță, tuturor 1994 - septembrie 1999) al Confe-
ne vor lipsi ideile sale valoroase în derației Naționale a Patronatului
materie de strategie energetică, Român;
contribuția sa la noile probleme și ● Coordonatorul proiectului PNUD
tendințe cu care se confruntă în „Centrul de Pregătire, Informare și
prezent sectorul energie-mediu, Diseminare în domeniul Manage-
sfaturile sale, spiritul său nobil, căl- mentului Energetic” - TIDCEM (no-
dura sa sufletească, altruismul său iembrie 1994 - iunie 1999);
fără margini și, mai ales, ne va lipsi ● Secretar de Stat, Șeful Departa-
OMUL Aureliu Leca. mentului Energiei din Ministerul
68  februarie 2015
Industriei și Resurselor (noiembrie
1990 - februarie 1991);
● Președinte - Director General al
Regiei Autonome de Electricitate
RENEL (noiembrie 1990 - mai 1993
și martie 1997 - august 1998);
● Președinte al Firmei Bossard-
Consultants (Franța) în România
(martie 1994 - martie 1997);
● Membru în Consiliul de Conducere
al Consiliului de Cooperare Econo-
mică al Mării Negre, reprezentantul
României (septembrie 1992 - mai
1995);
● Consilier - RENEL (mai 1993 -
februarie 1994); - Președinte al
Comitetului Național Român al
Consiliului Mondial al Energiei
(noiembrie 1990 - mai 1993; mar-
tie 1997 - mai 2004);
● Membru în Consiliul Consultativ al
Președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în domeniul Ener-
giei - ANRE (aprilie 1999 - mai
2003);
● Director al Departamentului de e-
nergie din Grupul GRIVCO (sep-
tembrie 1998 - iunie 2003);
● Șef de catedră, Catedra Centrale
Electrice din Facultatea de Energe-
tică (1990);
● Prodecan al Facultății de Energe-
tică (1972-1981);
● Senator, membru al Parlamentu-
lui României - Secretar al Comisiei
de Privatizare, Legislația 2000 -
2004 (decembrie 2000 - decembrie
2004);
● Profesor, Șef de catedră, Catedra
UNESCO de Științe Inginerești, Pro-
gramul Energie - Mediu, Universita-
tea „Politehnica” București (din oc-
tombrie 1992);
● Președinte al FREM („Fundația
Română pentru Energie și Mediu”)
(din martie 1998);
● Președinte de Onoare al Confede-
rației Naționale a Patronatului
Român (din aprilie 2003);
● Prim vicepreședinte al Confede-
rației Patronatelor din România (din
ianuarie 2000);
● Auditor termoenergetic acreditat
de către ANRE (din 2004);
● Auditor energetic pentru clădiri,
gradul I (din 2006); ● Fondator al
unității de cercetare-dezvoltare
Global Energy Services (GES);
● membru în colegiul editorial al
revistei „Oxygen-energie și afaceri”
(publicație a GDF Suez Energy
Romania);
● Președintele Asociației Române
pentru Eficiență Energetică; Mem-
bru al Institutului Național român
pentru studiul și folosirea izvoarelor
de Energie (IRE); ● Membru de o-
noare și membru în Consiliul Direc-
tor al Comitetului Național Român
al Consiliului Mondial al Energiei.
Domnul Aureliu Leca este autor
și/sau coautor a 33 de cărți și ma-
nuale și a sute de articole și lucrări
publicate în țară și în străinătate și
prezentate în cadrul congreselor și
conferințelor naționale și/sau inter-
naționale, între care:
- Conducte şi reţele termice, autori:
Corneliu Burducea, Aureliu Leca,
(Editura Tehnică, Bucureşti, 1974);
- Posibilităţi de economisire a
combustibililor şi a căldurii în cen-
tralele termice industriale şi
termoelectrice, autori: Costin
Moțoiu, Horia Furtunescu, Aureliu
Leca, Victor Athanasovici, (Editura
Tehnică, Bucureşti, 1976); - Cen-
trale Electrice. Probleme, autori:
Aureliu Leca, Costin Moțoiu, Nicolae
Stan, Cezar Ionescu, Virgil
Muşatescu, Constantin Brătianu,
Marin Ghergu, Longin Ionescu,
Gheorghe Zidaru, Victor
Athanasovici, Constantin Neaga,
(Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1977); - Ridicarea efici-
enţei aparatelor schimbătoare de
căldură, autor: Aureliu Leca,
(Editura Tehnică, București, 1978);
- Instalaţii termice industriale. Cu-
legere de probleme pentru ingineri,
I-II, autori: Ioan Gheorghe
Carabogdan, Adrian Badea, Aureliu
Leca, Victor Athanasovici, Longin
Ionescu, (Editura Tehnică,
Bucureşti, 1983); - Lexicon de ter-
modinamică şi maşini termice, I-
IV, colectiv de autori, (Editura Teh-
nică, Bucureşti, 1985); - Conducte
pentru agenţi termici, autori:
Aureliu Leca, Ilie Prisecaru, Horia-
Mihail Tănase, Lazăr Lupescu,
Cornel Raica, (Editura Tehnică,
Bucureşti, 1986); - Manualul ingi-
nerului termotehnician, I-III, co-
lectiv de autori, (Editura Tehnică,
Bucureşti, 1986); - Îndrumar. Ta-
bele, nomograme și formule termo-
tehnice, II, autori: Aureliu Leca,
Mihai G. Pop, (Editura Tehnică,
Bucureşti, 1987); - Proprietăţi ter-
mofizice și termodinamice - Solide,
Lichide, Gaze, I-III, autori: Aureliu
Leca, Ilie Prisecaru, (Editura Tehni-
că, Bucureşti, 1994); - ENERG -
Energie. Eficienţă. Restructurare.
Gestiune, XV, autori: Aureliu Leca,
Virgil Muşatescu, Emil Statie,
(Editura Tehnică, Bucureşti, 1997);
- Principii de management energe-
tic, colectiv de autori, (Editura Teh-
nică, Bucureşti, 1997); - Transfer
de căldură și masă. O abordare in-
ginerească, autori: Aureliu Leca,
Emilia-Cerna Mladin, Mihaela Stan,
(Editura Tehnică, București, 1998);
- Serviciul public de încălzire cen-
tralizată. Propuneri de eficientizare,
autori: Aureliu Leca, Cristina
Cremenescu, (Editura AGIR,
Bucureşti, 2008); - Managementul
Energiei. Principii, concepte, poli-
tici, instrumente. Ediţia a II-a, co-
lectiv de autori. Coordonatori:
Aureliu Leca, Virgil Mușatescu,
(Editura AGIR, Bucureşti, 2008); -
Strategii şi politici energie-mediu în
România, autori: Aureliu Leca,
Virgil Muşatescu, (Editura AGIR,
Bucureşti, 2010); - Impactul imple-
mentării pachetului energie-schim-
bări climatice asupra economiei ro-
mâneşti, autori: Aureliu Leca (coor-
donator), Virgil Muşatescu, Dorel
Mihai Paraschiv, Roxana Voicu-
Dorobanţu, Ana Maria Marinoiu,
(Institutul European din România,
2010).
Profesorul emerit dr. ing. Aureliu
Leca a fost distins, în întreaga sa
activitate, cu numeroase ordine și
medalii, precum: - Medalia
jubiliară pentru merite deosebite
depuse în dezvoltarea energeticii
româneşti, acordată de Consiliul
Ştiinţific al Institutului de cercetări
şi modernizări energetice (Bucu-
reşti, 1980); - Premiul Ionel
Purica pentru contribuţii deosebite
la dezvoltarea energeticii nucleare
în România, acordat de Asociaţia
Română „Energia Nucleară”
(Bucureşti, 1992); - Diplomă de
onoare pentru contribuţia deosebi-
tă adusă la progresul tehnic în do-
meniul instalaţiilor pentru construc-
ţii, acordată de Asociaţia Inginerilor
de Instalaţii din România (Bucu-
reşti, 1996); - The Medal of Joy
Boyle Friendship Association, a-
cordată de Ambasadorul Canadei,
Gilles Duguay (Bucureşti, 1998); -
Ordinul Naţional Steaua
României în gradul de Cavaler
pentru merite deosebite în dezvol-
tarea cercetării şi în progresul
ştiinţei şi tehnologiei, acordat de
Preşedintele României Emil
Constantinescu (Bucureşti, 2000);
- Premiul I la Forumul Regional al
Energiei FOREN pentru lucrarea
Proposals for a new Strategy of
România (Neptun, 2010); -
Premiul de excelenţă Energype-
dia O viaţă dedicată energeticii ro-
mâneşti, acordat de CEZ România
(Bucureşti, 2012); - Lifetime
Achievement, Energy Oscars, a-
cordat de Energynomics (Bucureşti,
2013); - Lifetime Achievement
for Excellence Award, Romanian
Energy Awards, acordat de The
Diplomat Bucharest (Bucureşti,
2014) ; - Medalia Jubiliară „90
de ani de brand energetic
românesc”, acordată de Consiliul
Director al CNR-CME.
Pierderea profesorului Aureliu Leca
este uriașă, iar energetica româ-
nească este în doliu.
Dumnezeu să-l odihnească în pacea
sufletului Său!
Consiliul Director CNR-CME
Consiliul Director IRE
București, 02.02.2014
februarie 2015  69
 MINISTERUL
ECONOMIEI
MINISTERUL
ENERGIEI
MINISTERUL
MEDIULUI

WORKSHOP

LANSAREA ÎN ROMÂNIA A RAPORTULUI CME „TRILEMA ENERGIEI”

26 februarie 2015, orele 10.00-14.00
ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

 Consiliul Mondial al Energiei (CME) a elaborat - în cadrul Grupelor sale de studii – un raport asupra situaţiei Trilemei Energiei
(securitate în alimentare, impact redus asupra mediului şi accesibilitate la sursele de energie) pentru cele 95 ţări membre. Lansarea
raportului şi a concluziilor sale va fi realizată în cadrul acestui workshop.
 În contextul realizării unei noi strategii energetice naţionale şi al încercării realizării unui nou tratat internaţional post - 2015 în cadrul
Conferinţei Părţilor (COP) de la Paris din septembrie 2015, conducerea CME sprijină implicarea Comitetelor Naţionale în realizarea acestei
actiuni şi în implicarea factorilor de decizie din ţările membre. În cadrul evenimentului se vor discuta măsurile preconizate a îmbunătăţi
poziţia României privind indicatorul care descrie situaţia sectorului energetic românesc din punct de vedere al “Trilemei Energiei”.
 Concluziile şi recomandările vor fi folosite pentru dezvoltarea aşa numitelor “Intenţii de Contribuţii Naţionale” pentru ţara noastră, destinate
Punctului Focal UNFCCC din cadrul Ministerului Mediului şi pentru introducerea lor în raportul „Energy Trilemma” pentru 2015

MODERATORI
 Dr. ing. Iulian Iancu – Preşedinte CNR-CME
 Prof. dr. ing. Mihai Albulescu – Secretar de Stat, Ministerul Energiei
 Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu – Consilier CNR-CME
 Einari Kisel – Responsabil CME al Raportului Energy Trilemma

09:30 – 10:00 Înregistrare participanţi. Cafea de bun venit.

CUVÂNT INTRODUCTIV
10:00 – 10:15
Dr. ing. Iulian Iancu – Preşedinte CNR-CME
 Situaţia sectorului energiei în România. Noi acte legislative: de ce şi ce vor conţine?

10:15 – 13:00 LUCRĂRILE WORKSHOP-ULUI

Prezentarea raportului CME „Trilema energiei”. Conţinut, concluzii şi recomandări.
Locul pe care-l ocupă România în Raport şi de ce?
Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu – Consilier CNR-CME
Modalităţi de aplicare a Concluziilor din Raport în noua strategie energetică a României
Prof. dr. ing. Mihai Albulescu – Secretar de Stat, Ministerul Energiei
Probleme de impact asupra mediului a sectorului energiei din România. Realizări, „datorii” şi
tendinţe de viitor
Dr. ing. Mihail Fâcă, Secretar de Stat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Acţiuni ale reglementatorului pentru reducerea impactului asupra mediului şi creşterea
suportabilităţii de către consumatori (cogenerare, eficienţă energetică etc.)
Ing. Niculae Havrileţ, Preşedinte ANRE
Tendinţe si posibile măsuri de îmbunătăţire a situaţiei actuale a sectorului energetic românesc
Reprezentanţi ai marilor companii energetice: E.ON / TRANSELECTRICA / ROMGAZ /
OMV PETROM / ELCEN Bucureşti ş.a

13:00 – 13:30 DISCUŢII

CONCLUZIILE WORKSHOP-ULUI
13:30 – 14:00 Dr. ing. Iulian Iancu – Preşedinte CNR-CME
Prof. Dr. ing. Virgil Muşatescu – Consilier CNR-CME

Din România: Reprezentanţi ai Ministerelor: Economiei; Energiei; Mediului; Finanţelorş ANRE; OPCOM; Asociaţiilor
Participanţi
Profesionale; specialişti din domeniu; mass-media. Din străinătate: Membri ai Grupului de Studii „Energy Trilemma”