ISSN: 1453-2360 Nr.

6, IUNIE 2007

Conferin]a anual` IRE - 2007

INSTITUTUL NA}IONAL ROM¢N

pentru
STUDIUL AMENAJ±RII [i FOLOSIRII SURSELOR de ENERGIE
Reprezentantul Rom~niei la EURELECTRIC

ANIVERS¢ND 80 DE ANI DE LA |NFIIN}ARE

 ISSN: 1453-2360
e ®
anul 55, nr. 6 / iunie 2007

Conferin]a anual` IRE – 2007 189

IRE – 2007 Annual Conference

The Role of Electricity 193

Rolul energiei electrice
Paul BULTEEL

Considera]ii privind strategia na]ional` în domeniul energiei 196

Energy Strategy Concepts of Romania
Alexandru S~NDULESCU

Politica C.N. Transelectrica S.A. în alocarea capacit`]ilor de interconexiune 200

N.C. Transelectrica S.A. Policy in Allocating Crossborder Links Capacity
Stelian Alexandru GAL

Promovarea licita]iilor implicite pentru o pia]` spot regional` 205

Promoting Implicit Auctions on a Regional Spot Market
Victor IONESCU

Utilizarea eficient` a energiei în condi]iile pie]ei de energie 208

Eficient Use of Energy in Energy Market Environment
Vasile RUGIN~

Costuri de mediu pentru integrarea în pia]a pan-european` 212

Environment Costs of Pan-European Market Integration
Constantin IOANI}ESCU, Cornel MO}IU

Locul energiei produs` pe baz` de lignit în actuala pia]` româneasc` a energiei 216
Role of Lignite-based Energy within the Present Romanian Energy Market
Constantin B~L~{OIU, Sorin ALECU

***
Aplica]ie software pentru proiectarea [i dimensionarea re]elelor electrice de distribu]ie 219
Computer program for electricity distribution lines design and sizing
Virgil DUMBRAV~, Bogdan NICOAR~, Jean Marc LELANN, Philippe DUQUENNE

Informa]ii de la EURELECTRIC 223

EURELECTRIC News

Legisla]ie 225
Legislation

Recenzie / New Books 229

Walt PATTERSON – Keeping the Lights On. Towards Sustainable Electricity

Diverse / Miscellania 230

Conferin]a anual` IRE - 2007 189

Conferin]a anual` IRE – 2007

La data de 29 mai 2007 a avut loc la Bucure[ti, în spa]iile generoase ale Crowne Plaza Hotel, Conferin]a
anual` a IRE, care a reunit peste 100 de invita]i de marc`. Dintre oaspe]ii str`ini care au onorat invita]ia
Asocia]iei IRE se cuvine a men]iona pe reprezentan]ii conducerii EURELECTRIC: actualul secretar general –
dl. Paul BULTEEL, succesorul acestuia începând cu a doua parte a acestui an – dl. Hans TEN BERGE [i
directorul grupului managerial – dl. Ronny DAEMS.
Dup` deschiderea lucr`rilor conferin]ei de c`tre substantial efficient assistance, particularly of Mr. Paul
pre[edintele IRE, dl. Jean CONSTANTINESCU, în prima BULTEEL, the present secretary general of
parte a evenimentului au fost rostite cuvinte de salut din EURELECTRIC, and this confirms EURELECTRIC
partea invita]ilor, iar importan]i factori de decizie din continuous significant assistance to IRE and to Romania.
domeniul energiei au prezentat realiz`rile [i inten]iile We are also glad to have here as our guest the future
entit`]ilor proprii prin lucr`ri care în majoritatea lor sunt secretary general of EURELECTRIC, Mr. Hans TEN
tip`rite în prezentul num`r al revistei Energetica. Partea BERGE. Now I will cease my speech in English and I will
secund` a conferin]ei a fost dedicat` unui panel de continue it in Romanian, because this perhaps is easier
interesante dezbateri [i discu]ii ocazionate de lucr`rile for many colleagues and particularly for me.
prezentate în prima parte sau de elemente conexe
propuse de c`tre invita]i. Conform Programului Conferin]ei, urmeaz` acum
cuvintele preg`tite pentru deschiderea conferin]ei de c`tre
‹‹‹ reprezentan]i ai Ministerului Educa]iei [i Finan]elor [i
EURELECTRIC.
Jean CONSTANTINESCU, pre[edintele IRE
‹‹‹

Alexandru S~NDULESCU – Ministerul Economiei [i

Finan]elor

Dear guests, dear colleagues and friends,

It is an honour for me to open the Annual Conference of

IRE. Our Association has recently celebrated 80 years of
existence and continues its efforts to consolidate and be
more involved in solving the challenging energy issues of
Romania. It is a lucky opportunity today to have this
conference on such an interesting subject: “Challenges of
Integrating Romanian Electricity Market into Pan-European
Market”.
It happens that other challenging events within the
European corresponding infrastructure are now in
progress and I will only mention here the large
discussions in Europe and within European Union, as well
as the discussion that was started here in Romania on the
new energy strategy 2008 – 2020; I will also mention the
efforts that are presently developed by Romania to put in
place an own adequate post-adherence strategy and
programme.
IRE is representing the Romanian power industry and also
it is a high ranking professional organization representing
Romania to EURELECTRIC, which is the main consultant
of EC for energy issues. We are openly recognizing that
we are taking EURELECTRIC as a model in organizing our
Association and during these last years we benefited of a
Domnule pre[edinte, doamnelor [i domnilor, bun`
diminea]a!
Guvernul are o un rol esen]ial [i legitim în stabilirea
strategiei energetice orientate spre utilizarea optim` a
resurselor energetice [i în crearea cadrului legislative
pentru dezvoltarea pie]ei de energie. Pornind de la starea
actual` [i de la obiectivele [i ]intele care trebuie atinse în
cadrul politicii energiei pe care Guvernul României o
promoveaz` Ministerul Economiei [i Finan]elor reliefeaz`
problematica sectorului [i a dezvolt`rii sale viitoare pentru
a oferi celor interesa]i posibilitatea de a lua decizii în plan
economic în condi]ii clare privind evolu]ia [i perspectivele
sectorului energiei. In contextual actual, Ministerul
Economiei [i Finan]elor consider` c` se impune
efectuarea unor analize cu privire la energetica României,
analize care s` ia în considerare dou` dintre marile
priorit`]i în domeniu: asigurarea securit`]ii surselor de
energie [i protec]ia mediului, dar ]inând cont [i de
schimb`rile climatice tot mai frecvente în ultima perioad`.
 190
Strategia energetic` pe termen lung a ministerului încear-
c` s` se încadreze în coordonatele europene [i globale,
punând accent pe utilizarea cât mai eficient` a surselor de
energie interne, pe sc`derea intensit`]ii energetice, pe
dezvoltarea cercet`rii [i a inova]iei în domeniu. Pia]a de
energie este cea care creeaz` cadrul adecvat pentru
derularea activit`]ilor comerciale în domeniul energiei. O
pia]` transparent`, previzibil` [i credibil` este un
deziderat la nivelul întregii Uniuni Europene [i consider c`
România a f`cut pa[i importan]i [i decisivi în aceast`
direc]ie.
Tema aleas` de aceast` conferin]` ofer` un cadru de
clarific`ri privind tendin]ele viitoare ale sectorului energiei
electrice din România [i de integrare a acesteia în
contextul european. Nu am s` m` opresc asupra
mecanismelor de tranzac]ionare lansate pân` acum, ele
au reprezentat un succes pentru majoritatea participan]ilor
la pia]a de energie. Extinderea platformei ini]ial creat`
pentru ziua urm`toare [i pia]a de echilibrare la noile
mecanisme reprezint` dovezi c` acestea beneficiaz` de
interesul [i aten]ia participan]ilor la pia]`, iar operatorul de
pia]` este pe calea cea bun` în îndeplinirea uneia dintre
misiunile sale importante [i anume furnizarea unui pre] de
referin]` liber determinat pentru pia]a de energie electric`
în România. Vreau s` m` refer cu prec`dere la recunoa[-
terea regional` pe care Transelectrica tinde s` o câ[tige
în sud-estul Europei. Crearea unei pie]e de energie euro-
pene extins` reprezint` unul dintre obiectivele europene
pe care România îl sprijin` [i îl promoveaz`. O pia]` de
energie dezvoltat` trebuie s` se bazeze pe principii
comune [i reguli stricte pentru a deveni din ce în ce mai
competitiv` [i pentru a asigura dezvoltarea durabil`.
Acestea sunt valorile pe care dorim s` le promov`m în
regiunea balcanic` [i în zona M`rii Negre.
Principiile dezvolt`rii durabile, ale competitivit`]ii [i
securit`]ii energiei pot fi asigurate mai bine într-o pia]`
extins`, deschis` concuren]ei [i nu dominat` de juc`tori
la nivel na]ional. O pia]` extins`, care se bazeaz` pe
concuren]` vs. m`suri protec]ioniste este potrivit` pentru
a rezolva problemele cu care ne confrunt`m. O astfel de
pia]` urmeaz` a fi dezvoltat` în cadrul comunit`]ii energiei
[i noi consider`m c` atât Transelectrica, cât [i OPCOM
vor juca un rol important în stabilirea regulilor de
tranzac]ionare pe aceast` pia]`. Promovarea bursei
regionale de energie [i oferta României de g`zduire a
centrului de coordonare a acestei burse sunt proiecte de
amploare pe care Ministerul Economiei [i Finan]elor le
sus]ine activ; ele sunt dovada credibilit`]ii de care
România se bucur` la nivelul institu]iilor finan]atoare [i
acest fapt ne d` convingerea c` suntem pe un drum bun.
Doresc s` urez succes participan]ilor la aceast`
conferin]` [i îmi exprim convingerea c` dezbaterile
ocazionate de prezent`rile lucr`rilor vor contribui la
consolidarea pie]ei de energie electric` în România.
V` mul]umesc !
anul 55, nr. 6/2007
‹‹‹
Paul BULTEEL – EURELECTRIC
Dear colleagues and friends,
I am deeply honoured to be in Bucharest by this time and
to take part to this Conference organized by IRE. If we
look a little back to the history of international cooperation,
then we are looking to a story that started a long time ago,
in 1925, when UNIPEDE was created almost in the same
year that IRE was created in Romania. And the Romanian
electricity colleagues were also the first to join UNIPEDE
and to recognize the importance of an international
cooperation. And that story is continuing. UNIPEDE has
now became EURELECTRIC, and we are focussing on
policy making and follow all the initiatives taken by
European Union and other international institutions. We
are also the centre of strategic expertise for the electricity
sector and some kind of a think-tank.
The Romanian colleagues have always played a very
active and important role in our activities. Romania also
immediately accepted the invitation, that has been
launched around 1997, to become candidate for the
enlargement of EU, and we invited those candidate
countries to become full-members of EURELECTRIC, with
exactly the same rights and obligations as the other
members of EURELECTRIC. We were very happy that
Romania also joined EURELECTRIC as a full member
almost immediately. Since then I also have to congratulate
Romania for the official joining of the EU recently; that is,
of course, an event that would lead to a great number of
new challenges and rules imposed by EU. I am sure that
these can appear sometimes very complex. I can
understand they can even appear unfair in some regards,
but overall I also believe that they create enormous
opportunities for stability, for peace, for the economic
growth and for insuring the welfare of all the European
citizens.
Finally I have to say I am a little sad today, because it will
be the last occasion for me to be here, at least to join you
in my present capacity of Secretary General of
EURELECTRIC, but I am also a happy man, because next
to me is now Mr. Hans Ten Berge, and I am very happy
that EURELECTRIC will be left into his excellent hands,
hands that are much more than mine prepared to handle
Conferin]a anual` IRE - 2007
the future of EURELECTRIC and for some considerations
I will be very pleased to pass him the floor.
Thank you !
‹‹‹
Hans TEN BERGE – EURELECTRIC
Thank you Paul for your kind words !
Dear colleagues and guests,
Looking at Romania, my history is much shorter than the
history of Paul BULTEEL in your country. It is the first time
I visit your country and I am very impressed of what I am
seeing here just being around and noticing that you have
a structure where your generation in which Hidroelectrica,
Termoelectrica and Nuclearelectrica are fully separated
from the TSO / Transelectrica, while you have your supply
in different companies in Electrica where you have
privatised part of your business. I think that you have
made a huge progress. There is a structure here, which I
think that many of the longer members of European Union
would envy you for. Of course there will still be a lot of
work to do, but noticing in what a high speed you have
built this environment and noticing also the work to get
Romania interconnected with the neighbouring countries
and considering and building at this moment a number of
interconnexions, gives me the impression that Romania is
a country which is certainly an important partner on the
European market. After I was nominated as the new
Secretary General of EURELECTRIC I also saw that
Bucharest and Romania would like to host and organize
the 2009 Annual Conference and Convention of
EURELECTRIC, which is a happening that I think you know
will bring here together quite some very important people
from the European scene to discuss European business.
This year these events will take place in Antwerp in two
weeks from now, and you are kindly invited to take part. It
was already decided one year ago that the EURELECTRIC
2008 events are to take place in Barcelona, while for the
2009 ones Bucharest already applied by then. We do
hope we will have a good meeting in Antwerp and the
Board of Directors would decide that the 2009
EURELECTRIC events would take place in Bucharest.
Such a decision will enable us to proceed to the
preliminary joint actions implied by their organizing. We
know that this is going to happen here, in Bucharest, so it
is very good to be here and to have a good argumentation
to considering organizing our Conference in Romania in
191
two years from now, in the year of 2009.
Thank you !
‹‹‹
Jean CONSTANTINESCU – Pre[edintele IRE
Într-adev`r, Conven]ia [i Conferin]a anual` ale
EURELECTRIC constituie cele mai importante evenimente
europene în domeniul energiei electrice [i dac` România
va fi gazda acestora în anul 2009, credem c` va fi pentru
noi un serios imbold de înt`rire a activit`]ii civice
profesionale în România [i a celei de parteneriat cu
Guvernul în problemele energiei.
Confruntat` cu rezultate insuficiente în liberalizarea pie]ei
unice a energiei generatoare de riscuri inacceptabile [i
cu acutizarea unor probleme globale, Comisia European`
propune Pachetul pentru Energie din 10 ianuarie 2007.
Este începutul unei noi politici bazat` pe securitatea
aliment`rii cu energie, dezvoltare durabil` [i
competitivitate. Noua strategie reafirm` faptul c` pie]ele
concuren]iale sunt capabile s` transmit` semnale corecte
c`tre investitori, dar cu condi]ia ca acestea s` fie
nediscriminatorii, transparente [i predictibile. Investi]iile
depind de stabilitatea legisla]iei [i de modalitatea de
stabilire a pre]ului energiei. Nesiguran]a cadrului de
reglementare împiedic` investi]iile în sectorul producerii
de energie [i al tehnologiilor de eficientizare a
consumului.
A fost, de asemenea, necesar un cadru pentru investi]iile
pe termen lung, ac]iune complementar` procesului de
liberalizare [i de consolidare a pie]ei unice. Directiva din
anul 2005 stabile[te niveluri obligatorii capacit`]ilor de
producere [i de conectare pentru asigurarea securit`]ii [i
eficien]ei pie]ei interne de energie electric`. Securitatea
aliment`rii este extins` dincolo de conturul na]ional fiind
impus` o coordonare strâns` între statele membre. Unele
state membre ar putea fi tentate s` adopte niveluri
sc`zute pentru rezervele proprii sau mecanisme de
sprijinire a produc`torilor, generatoare de distorsiuni în
pia]`.
Noua strategie a UE este rezultatul consult`rii largi cu
guvernele, cu autorit`]ile de reglementare, cu societatea
civic` profesional` reprezentat` mai ales de c`tre
EURELECTRIC. Ea ]ine seama de diferitele virtu]i [i
 192
defecte ale resurselor de energie disponibile. Sunt sprijini]i
micii produc`tori, consumatorii captivi, eficien]a în
utilizarea energiei, inclusiv cogenerarea de înalt` eficien]`.
Sprijinirea resurselor de energie regenerabile poate avea
un impact semnificativ asupra pre]urilor energiei pentru
consumatorii finali.
În România, reforma energiei a fost determinat` de
calitatea slab` a serviciului, de insecuritatea în alimentare
[i de eficien]a sc`zut`. Rezultatele de pân` acum pun în
eviden]` o anumit` cre[tere a performan]elor sectorului [i
o grij` mai mare pentru mediul ambiant. Dar reforma nu a
corespuns pe deplin a[tept`rilor în ceea ce prive[te
dezvoltarea investi]iilor, eficien]a pie]elor, calitatea
serviciului [i protec]ia mediului. Sunt înc` deficien]e în
ceea ce prive[te accesul, transparen]a, predictibilitatea,
impactul social. Se poate spune c` nu s-a consolidat înc`
încrederea în mecanismele pie]ei, în avantajele
competitive pentru investi]iile private, inclusiv în cele
pentru generarea dispersat`, pentru utilizarea resurselor
de energie regenerabile, [i pentru proiecte de eficien]` a
energiei.
Pre]urile subven]ionate nu motiveaz` interesul furnizorilor
pentru eficientizare. Normele europene interzic subven]iile
publice c`tre societ`]ile din domeniu. Pre]urile în cre[tere
ale energiei pot avea, îns`, efecte dramatice asupra
grupurilor sociale cu venituri mici. Polarizarea social` s-a
accentuat periculos la noi, iar s`r`cia r`mâne
semnificativ` la peste 15% din popula]ie. Dificult`]ile de
anul 55, nr. 6/2007
acces la energie duc la st`ri de insatisfac]ie ale popula]iei
fa]` de reform`. Factura energiei a gospod`riilor poate fi
sc`zut` chiar [i în condi]iile cre[terii pre]ului prin folosirea
eficient` a energiei. În România, solu]ia cu poten]ialul cel
mai ridicat de economisire este reabilitarea termic` a
cl`dirilor de locuit, care poate fi aplicat` pe scar` larg`,
dac` este asociat` atât sistemului social de asisten]`
pentru grupurile vulnerabile, cât [i unei cofinan]`ri de la
fondurile structurale ale UE.
Pentru accesul la energie al grupurilor sociale s`race, UE
instituie sisteme de sprijinire compatibile cu cerin]ele
concuren]iale ale pie]elor. România s-a angajat s`
respecte legisla]ia european` privind serviciile de interes
general eliminând subven]iile c`tre furnizorii ineficien]i [i
clien]ii acestora, precum [i distorsiunile tarifare [i
aplicând mecanisme alternative de sprijin social
direc]ionat.
Acestea sunt câteva din ideile care preocup` societatea
româneasc`, puternic vizibile în pres` [i care sunt
reflectate [i în prezent`rile de la conferin]a noastr`.
Sper`m ca aceste prezent`ri, discu]iile pe marginea lor [i
nu în ultimul rând discu]iile finale din cadrul Panelului
organizat de Asocia]ia IRE s` ofere unele r`spunsuri care
s` serveasc` efortului de îmbun`t`]ire a strategiei
energiei acuma aflat` în curs de finalizare.
V` mul]umesc !
P. Bulteel - The Role of Electricity
The Role of Electricity
Paul BULTEEL*
Introduction
When we look to the energy landscape that we have today
than we are sure that we are in a phase of transition. We
just have to look to what is happening within EU where
Energy Package has been published, elements like the
Stern Review on the agenda of International Energy
Agency, and the review the energy policy of the United
States and then it is easy to come to the conclusion that
the key drivers for energy policy, now and probably for the
decades that will follow, will be based on the three
elements: (i) concern of security of supply, with an
increasing concern about the access to oil and to natural
gas in physical terms and also in competitive terms; (ii)
the issue, of course, of climate change which is coming to
the agenda more thoroughfully every day, and finally (iii)
the concern, of course, to find solutions that allow
economies not only to survive, but to further develop. And
that background has led EURELECTRIC to the following
questions: “If we look to that landscape, (i) what is the role
of electricity in that landscape, (ii) to what extend is it part
of the problem and to what extent it can it be part of the
solution, (iii) what technology in electricity can we expect
in the coming decades on the supply side and on the
demand side against the background of those three
drivers, and finally (iv)what policy recommendations will
result of that?”
1. The Project
Trying to answer those questions, EURELECTRIC
launched, towards the end of 2005, a project entitled The
Role of Electricity [1] whose purpose was to draw an
authoritative view on what role electricity will play in
helping to meet the challenges of those three drivers.
The project was carried out in cooperation with several
external partners. An academic consortium led by Leuven
University (Professor R. Belmans and Professor K. van
Reusel), together with the University of Coimbra, the
University of Toulouse, LABORELEC and the University of
Bayreuth, explored the likely evolution on the demand
side. VGB Powertech looked at the supply side, and their
findings were integrated into a modelling database and
scenario work under the responsibility of a team at the
National Technical University of Athens led by Professor
Pantelis Capros. General assistance and work on the road
transport were provided by McKinsey & Company.
2. Scenarios
The project investigated the impact of different demand-
side and supply-side policies and technologies through
quantitative modelling and scenario building up to the year
of 2050. The PRIMES energy system model was used for
detailed projections up to 2030 and the PROMETHEUS
model for broader projections up to 2050. Working against
a baseline scenario, several alternative scenarios were set
up to explore the impact of a theoretical mandatory
reduction of greenhouse within the EU25 of 30% by 2030
and 50% by 2050, versus the 1990 level.
* Secretary General of EURELECTRIC, Director of The Role of
Electricity Project
193
Four scenarios were investigated:
a) The Baseline scenario, which includes ongoing
current policies on energy efficiency and support for
renewable energy sources (RES), but does not
expand them, nor does it foresee any change in the
current constraints on the development of nuclear
energy or envisage the emergence of carbon
capture and storage (CCS) technology
b) An Efficiency & RES scenario, which centres on
energy efficiency and renewables, with the same
constraints for nuclear energy as under Baseline,
and without the emergence of CCS
c) A Supply scenario based on a nuclear renaissance
and CCS technology
d) A Role of Electricity scenario , which envisages the
use of all options towards a low-carbon energy
system - energy efficiency, renewables, nuclear
energy and CCS. The scenario exploits the synergy
between a low-carbon electricity supply system and
efficient electro-technologies, including in areas
traditionally largely limited to direct combustion of
oil and gas - namely road transport (through the
introduction of plug-in hybrid cars) and heating &
cooling (through heat pumps)
3. Results
The results of our project first highlighted that the Baseline
scenario is unsustainable, both in terms of greenhouse
gas emissions and gas and oil import dependency.
All alternative scenarios deliver the required reductions in
CO2 emissions. They were benchmarked against para-
meters such as total energy cost, oil-gas dependency and
carbon value.
The Role of Electricity scenario performs better due to its
more balanced and synergy-seeking approach. This
scenario:
a) convincingly performs best in terms of
controlling both total energy costs and oil and
gas import dependency. The objective of carbon
reduction is reached without additional total energy
costs compared to Baseline. Oil and gas import
dependency in 2030 and 2050 remains almost sta-
ble compared to 2005 whereas all other scenarios
see significant rise in oil and gas dependency.
b) is the only scenario leading to a reasonable
and stable level of carbon value - some 40…50
€/tCO2 - whereas the other scenarios peak at 120
€/tCO2 . This has great significance not only in eco-
nomic terms, but also in terms of worldwide rele-
vance and of acceptance of EU climate change
policies.
c) is the most robust scenario. Due to its inclusive
portfolio approach it is less vulnerable to unforeseen
events and can better exploit opportunities offered by
technological development. The portfolio approach is
based on reasonable development of all options,
avoiding extreme choices that could jeopardise the
implementation of the other scenarios. A sensitivity
analysis with substantially higher fuel costs confirms
the robustness of its conclusions.
 194
d) provides the best prospects for economic
development in a carbon-constrained environ-
ment. All scenario calculations assume economic
growth of 2% per year, but there are clear indi-
cations of better prospects for economic
development - lower overall energy costs; reduced
import dependence; lower and more stable carbon-
abatement cost; introduction of a whole range of
future-oriented technologies with worldwide
potential; a portfolio approach with its intrinsically
greater robustness - under Role of Electricity.
e) enables massive synergy between a low-carbon
electricity supply and energy-efficient electro-
technologies, which constitutes an essential part
of the solution. This synergy is important in all
sectors of the economy, but is particularly
significant for two sectors that have until now been
highly dependent on the direct combustion of oil
and gas - namely spatial heating and road transport.
For instance, by 2030 a heat pump driven by the
electricity supply mix of the Role of Electricity
scenario is shown heating a house or office at a
small fraction (around 80% reduction) of the CO2
emissions made by the current oil or gas heating,
simultaneously reducing oil/gas consumption by
90%. On the same time- horizon, driving a plug-in
hybrid car in electrical mode, with the Role of
Electricity supply mix, entails a spectacular(circa
70%) reduction in CO2 emissions, while reducing
oil/gas consumption by some 80%. The scenario
assumes a reasonable - not wildly ambitious -
penetration of these technologies. Their impact will
continue to expand beyond the time horizon of the
study and could also be accelerated if supportive
policies are enacted.
4. Policy Recommendations
The analysis developed within the frame of The Role of
Electricity project shows that the electricity has the
potential to contribute substantially to the three main
pillars of European energy policy. It holds the key to
substantial reductions in greenhouse gas emissions at
reasonable cost to economy, while at the same time
helping to reduce oil and gas dependency.
In order seize this opportunity, a clear energy policy
pathway must be implemented without delay. This new
path energy policy for the coming decades must be based
on five equally important keystones, which must be pro-
actively developed in parallel.
4.1. Unleash the potential of energy efficiency
An energy savings culture must be encouraged among all
elements of society, using a variety of tools. Education,
incentives, standards and labelling, research and
technological development - each one must contribute to
fostering energy-efficiency in all sectors of the economy:
in households, in industry and service sectors, in transport
and through all energy vectors and technologies.
4.2. Develop a low-carbon electricity system
by using all available options
The next decades must see further progress towards low-
CO2 electricity generation mix through the pro-active use
and development of all available options: hydropower,
other renewable energy sources, nuclear energy, and
anul 55, nr. 6/2007
clean fossil-fuel technology including carbon capture and
storage. Any policy that tends to exclude specific
elements of this balanced portfolio will fail to build a
robust and economically-sound low-carbon electricity
system.
4.3. Intelligent electrification of the economy
Intelligent electrification of the economy entails two vital
imperatives.
The first is to improve electricity efficiency on both the
supply and demand side by developing more efficient
power generation technologies and by improving
efficiency in all kinds of applications including lighting,
standby power, motor drives, etc.
The second is to actively develop the far-reaching synergy
between low-CO2 electricity supply and energy-efficiency
demand-side electro-technologies.
This process must be accelerated in many industrial or
commercial applications and public transport and must
be pro-actively extended to two sectors where
electrification allows very substantial progress in terms of
energy-efficiency, CO2-emissions reductions, and oil/gas
dependency: heating and cooling through the use of heat
pumps; and road transport via plug-in hybrid cars.
4.4. Consistent deployment and a market-oriented
approach
The benefits of both existing and new technologies, on
both the demand and supply side, must be exploited
through practical take-up. This calls for a consistent
deployment strategy oriented both to making widespread
use of existing technologies, and to making new
technologies a business reality through research and
development, demonstration programmes, long term CO2
price signals and removing barriers to market integration.
Public support policies, where these prove to be
necessary, should be organised in such a way as to
promote cost-efficiency and to foster speedy integration of
new technologies into the market.
The long-term nature of supply-side and of certain
demand-side energy investments requires long-term
visibility for carbon pricing so as to facilitate the integration
of climate change action into investments and business
strategies.
4.5. Global cooperation on global issues
The new path energy policy reinforces supply security and
fosters a worldwide approach to climate change through
diversification of energy supplies, international solidarity
mechanisms, partnerships between suppliers and users of
energy at international level and in the business domain,
international cooperation on R&D and demonstration
projects, and an international framework for climate
change policies and cooperation.
Conclusion
Thus The Role of Electricity project brings along a
positive, future-oriented conclusion:
Only a European energy policy based strongly on
demand-side energy efficiency, active development of
P. Bulteel - The Role of Electricity
all low-carbon supply sources and active exploitation
of the synergy between low-carbon electricity supply
and efficient electro-technologies - especially in the
heating & cooling and transport sectors - will ensure
the transition to a low-carbon economy, while
contributing to both the security of Europe’s energy
supply and the competitiveness of the economy.
Annexes
Glimpses from the energy world
“Energy is essential for Europe to function. But the days of
cheap energy for Europoe seem to be over. The challen-
ges of climate change, increasing import dependency and
higher prices are faced by all EU members” [2]
“Global energy demands are expected to grow by 60%
over the next 25 years. This has the potential to cause a
significant increase in greenhouse emissions associated
with climate change.” [3[
“Secure, reliable and affordable energy sources are
fundamental to economic stability and development.
Rising energy demand poses a challenge to energy
security given increased reliance on global energy
markets.” [3]
“The world is facing twin energy-related threats: that of not
having adequate and secure supplies of energy at
affordable prices and that of environmental harm caused
by consuming too much of it.” [4]
“The ability and willingness of major oil and gas producers
to step up investment in order to meet rising global
demand are particularly uncertain.” [4]
“The future energy policy has to focus on the three
aspects of sustainability. (…) In terms of concrete action,
this translates into energy policy being driven by a
threefold objective: competitiveness, environment (within
which combating climate change is a priority), and
security of supply. Any energy-related measure or
proposal has to be benchmarked against this threefold
objective to ensure coherence.” [5]
“There is still time to avoid the worst impact of climate
change, if we take strong action now.” [6]
“The scientific evidence is now overwhelming: climate
change is a serious global threat, and it demands an
195
urgent global response.” [6]
“The investment that takes place in the next 10-20 years
will have a profound effect on the climate in the second
half of this century and in the next. Our actions now and
over the coming decades could create risks of major
disruption to economic and social activity, on a scale
similar to those associated with the great wars and the
economic depression of the first half of the 20th century.
And it will be difficult or impossible to reverse these
changes.” [6]
“… the five associations [industry associations form US,
Canada, Europe, Japan and Australia] reaffirmed that the
global climate change poses a risk to the global
environment and that a key transitional element in
mitigating this risk is reducing the energy and GHG
emissions intensity of national economies. They noted that
secure, reliable and affordable energy sources are
fundamental to economic stability and development
goals.” [7]
“The coming decades will be dominated by the challenge
of developing an energy-efficient, low-carbon, energy-
secure and competitive economy. We believe these
expectations can and should be met by further
electrification of both the European and global economy,
as electricity provides a unique, economically-competitive
solution which can help to drastically reduce oil
dependency, cut down on CO2 emissions and boost
energy efficiency.” [8]
References
[1] www. eurelectric.org - The Role of Electricity. A new path to Secure,
Competitive Energy in a Carbon-Constrained World.
[2] * * * - An Energy Policy for Europe. Communication from the
European Commission, 10 January 2007
[3] * * * - Climate change, Clean Energy and Sustainable Development,
G8 Gleneagles, July 2005
[4] * * * - World Energy Outlook 2006, International Energy Agency,
2006
[5] * * * - Energy and the Environment, Second Report of the EU High
Level Group on Competitiveness, 20 October 2006
[6] * * * - The Economics of Climate Change. Stern Review, October
2006
[7] * * * - Declaration. High Level International Electricity Industry
Summit, 2-4 October 2005
[8] * * * - EURELECTRIC Vienna Declaration, 13 June 2005
 196
Considera]ii privind strategia na]ional` \n domeniul energiei
Alexandru S~NDULESCU*
Abstract: Currently, the Ministry of Economy and Finance
issued for public debate the draft document of the
Romanian Energy Strategy for 2007 – 2020. The document
is more detailed than an usual long term strategy one,
providing a lot of details and concrete measures needed to
be taken in order to reach the strategic objectives. The
paper presents several considerations regarding this
document, the author beeing involved in the strategy
design.
Keywords: energy, energy resources, energy strategy,
electricity
Descriptori: energie, resurse de energie, strategie \n domeniul
energiei, energie electric`
1. Locul [i rolul strategiei \n domeniul energiei
Legea energiei electrice define[te trei documente
programatice în acest sector economic, strâns corelate
între ele:
a) strategia energetic` na]ional` prin care sunt stabilite
obiectivele sectorului energiei electrice pe termen
mediu [i lung [i modalit`]ile optime de realizare a
acestora, în condi]iile asigur`rii unei dezvolt`ri
durabile a economiei na]ionale;
b) politica pentru energie, care, urm`rind direc]iile
stabilite prin strategia energetic`, este elaborat` de
ministerul de resort pe baza programului de
guvernare, pentru un interval de timp mediu [i cu
considerarea evolu]iilor probabile pe termen lung,
cu consultarea organiza]iilor neguvernamentale, a
partenerilor sociali [i a reprezentan]ilor mediului de
afaceri;
c) programul pentru energie ce cuprinde m`suri de
stimulare a activit`]ilor de investi]ii, cercetare-
dezvoltare etc., în vederea transpunerii politicii \n
domeniul energiei.
Evident, gradul de detaliere al ac]iunilor concrete cre[te
iar orizontul de timp vizat scade pe m`sura trecerii de la
strategie la politic` [i program.
Strategia na]ional` pentru domeniul energiei este strâns
corelat` cu alte strategii na]ionale conexe, cum ar fi cele
din domeniul dezvolt`rii durabile sau protec]iei mediului.
Totodat`, ea continu` [i dezvolt` prevederile din docu-
mentul anterior, Foaia de parcurs în domeniul energetic,
ce stabilea strategia na]ional` pentru domeniul energiei
pân` în anul 2015 [i care a fost aprobat de Guvern în anul
2003. Noua strategie ]ine seama de apartenen]a Româ-
niei la Uniunea European` [i de necesitatea corel`rii
strategiilor na]ionale cu obiectivele stabilite la nivel comu-
nitar. În acest sens, direc]iile de ac]iune sunt stabilite în
concordan]` cu obiectivele [i m`surile prev`zute de Stra-
tegia Lisabona revizuit`, de Noua politic` european` pen-
tru domeniul energiei publicat` în ianuarie 2007 de c`tre
Comisia european`, de Cartea verde privind politica pen-
tru domeniul energiei [i de Cartea alb` privind eficien]a
energiei.
* Director General – Direc]ia General` Politic` Energetic`,
Ministerul Economiei [i Finan]elor
anul 55, nr. 6/2007
Profundele transform`ri ale sectorului energiei ce au avut
loc în ultimul deceniu au modificat [i modul de elaborare,
structura [i con]inutul strategiei energetice. Trecerea de la
un model centralizat, bazat pe comand` [i control, la o
structur` distribuit` ce are ca element central pia]a
concuren]ial`, precum [i ponderea tot mai mare a
companiilor cu capital privat ce activeaz` în acest sector
economic, au ca efect o sc`dere a puterii de interven]ie
direct` a statului, simultan cu cre[terea rolului for]elor
pie]ei în procesul decizional. Statul are în continuare
puterea de a influen]a indirect dezvoltarea [i func]ionarea
sectorului energiei prin cadrul legislativ [i de reglementare
secundar` ce stabile[te mecanismele pie]ei
concuren]iale. Printr-o corect` dimensionare [i ajustare a
acestor mecanisme, prin stabilirea de stimulente [i
penalit`]i, statul are numeroase pârghii prin care s`
asigure atingerea ]intelor stabilite prin strategia
energetic`, chiar dac` acestea apar]in ini]iativei private. În
acest context, strategia na]ional` pentru domeniul energiei
ar trebui s` stabileasc` o serie de obiective privind
sectorul energiei, s` evalueze costurile implicate de
atingerea respectivelor obiective [i s` identifice pârghiile
prin care statul poate influen]a dezvoltarea sectorului pe
direc]ia obiectivelor stabilite. Trebuie men]ionat, totodat`,
c`, deoarece în România sectorul energiei este înc`
preponderent în proprietatea statului, strategia supus`
discu]iei con]ine [i decizii punctuale privind aceste entit`]i.
O prim` deficien]` a documentelor strategice anterioare
consider c` a fost tocmai stabilirea unor obiective f`r` a
se identifica [i mijloace eficiente pentru atingerea lor. O a
doua deficien]` a fost lipsa unei structuri care s`
urm`reasc` realizarea prevederilor respectivelor
documente. Consider c`, dup` o corect` redimensionare,
Direc]ia General` de Politic` Energetic` din cadrul
Ministerului Economiei [i Finan]elor ar putea urm`ri
realizarea prevederilor strategiei na]ionale pentru
domeniul energiei [i ar propune ajust`ri ale cadrului
legislativ [i de reglementare în vederea atingerii acestora.
2. Elaborarea strategiei
O strategie pe termen lung pentru domeniul energiei, ce
vizeaz` ca orizont de timp anul 2020, dep`[e[te cu mult
durata medie de existen]` a unui guvern, inclusiv a
guvernului care o aprob`. Având în vedere [i importan]a
strategiei pentru societate, este necesar` nu numai con-
sultarea, ci [i participarea la elaborare a reprezentan]ilor
societ`]ii civile, a partenerilor sociali [i a mediului de
afaceri. Prin aceasta se asigur` o larg` acceptabilitate a
prevederilor strategiei, garan]ie a aplic`rii acesteia.
Documentul de discu]ie a Strategiei României \n domeniul
energiei pentru perioada 2007 – 2020 a fost publicat [i
supus discu]iei în luna mai 2007. Documentul con]ine o
evaluare a st`rii actuale a sectorului [i a poten]ialului de
resurse primare, propuneri concrete de dezvoltare a
acestuia precum [i variante ale unor decizii strategice.
Pentru elaborarea documentului au fost nominaliza]i 60 de
speciali[ti de c`tre asocia]ii profesionale din domeniu,
organiza]ii sindicale, asocia]ii patronale, partide politice,
ministere [i operatori din sectorul energiei. În urma
public`rii documentului de discu]ie s-au primit 52 de
puncte de vedere scrise, cu propuneri de îmbun`t`]ire a
A. S`ndulescu - Considera]ii privind strategia na]ional` \n domeniul energiei
prevederilor acestuia. O nou` variant`, rezultat` în urma
prelucr`rii propunerilor, va fi publicat` în luna iunie 2007.
Unele decizii, pentru care propunerile primite sunt contra-
dictorii, se vor lua la nivel politic. Un exemplu în acest
sens este decizia de restructurare a sectorului de produ-
cere a energiei electrice prin regruparea unit`]ilor de
producere în noi structuri termo–hidro.
3. Obiective strategice
Comisia European` propune în setul de documente care
reprezint` Noua Politic` Energetic` a Uniunii urm`toarele
obiective [1]:
a) reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser` cu
30% pân` în anul 2020, în compara]ie cu 1990;
b) cre[terea ponderii energiei regenerabile de la mai
pu]in de 7% în anul 2006, la 20% din totalul surselor
sale de energie pân` în 2020;
c) cre[terea ponderii biocombustibililor la cel pu]in
10% din totalul combustibililor utiliza]i în anul 2020;
d) reducerea consumului s`u global de energie
primar` cu 20% pân` în anul 2020.
Fa]` de aceste obiective, strategia na]ional` pentru dome-
niul energiei prevede o restructurare a mixului de produ-
cere a energiei electrice cu accent pe tehnologii cu nivel
redus al emisiilor de dioxid de carbon, pe cre[terea
ponderii energiei regenerabile [i pe o diminuare a ratei de
cre[tere a consumului de energie prin m`suri ce vizeaz`
cre[terea eficien]ei energiei.
3.1. Obiectivul general
Obiectivul general al strategiei sectorului energiei îl consti-
tuie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent,
cât [i pe termen mediu [i lung, la un pre] cât mai sc`zut,
adecvat unei economii moderne de pia]` [i unui standard
de via]` civilizat, în condi]ii de calitate, siguran]` în alimen-
tare, cu respectarea principiilor dezvolt`rii durabile. În
conformitate cu strategia sectorial` a Uniunii Europene, au
fost detaliate obiective pentru trei direc]ii:
a) Securitate energetic`
- Cre[terea securit`]ii energiei prin asigurarea
necesarului de resurse energetice [i limitarea
dependen]ei de resursele energetice de import;
- Diversificarea resurselor primare de energie din
import [i a rutelor de transport a acestora;
- Cre[terea nivelului de adecvan]` al re]elelor
na]ionale de transport al energiei electrice,
gazelor naturale [i al petrolului;
- Protec]ia infrastructurii critice.
b) Dezvoltare durabil`
- îmbun`t`]irea eficien]ei energiei;
- promovarea producerii energiei pe baz` de
resurse regenerabile;
- sus]inerea activit`]ilor de cercetare-dezvoltare-
inovare [i de diseminare a rezultatelor
cercet`rilor aplicabile;
- reducerea impactului sectorului energiei asupra
mediului înconjur`tor.
c) Competitivitate
- dezvoltarea pie]elor concuren]iale de energie
electric`, gaze naturale [i servicii energetice;
- liberalizarea tranzitului de energie [i asigurarea
accesului permanent [i nediscriminatoriu al
participan]ilor la pia]`
- la re]elele de transport [i interconexiunile
interna]ionale,
- continuarea procesului de restructurare [i
197
privatiz`rii în sectoarele energiei electrice,
termice [i gazelor naturale;
- continuarea procesului de restructurare pentru
sectorul de lignit, în vederea cre[terii
profitabilit`]ii [i accesului pe pia]a de capital.
Suplimentar o aten]ie deosebit` a fost acordat` supor-
tabilit`]ii facturii pentru energie atât pentru consumatorii
casnici, cât [i pentru cei industriali.
3.2. Direc]ii de ac]iune
Direc]iile de ac]iune ale strategiei României \n domeniul
energiei, convergente cu cele ale politicii Uniunii Europe-
ne \n domeniul energiei, sunt:
a) cre[terea siguran]ei în alimentarea cu energie atât
din punct de vedere al mixului de combustibili c#t [i
al infrastructurii de re]ea;
b) alegerea unui mix de energie echilibrat, cu accent
pe utilizarea c`rbunelui, a energiei nucleare [i a
resurselor de energie regenerabile, inclusiv prin
utilizarea poten]ialului hidro neexploatat, care s`
confere sectorului energiei competitivitate [i
securitate în aprovizionare;
c) asigurarea necesarului de c`rbune [i de uraniu, în
principal din produc]ie intern` [i diversificarea
resurselor de aprovizionare cu uraniu prin
combinarea exploat`rii ra]ionale a resurselor
na]ionale cu importul de uraniu;
d) gestionarea eficient` [i exploatarea ra]ional` în
condi]ii de securitate a resurselor de energie
na]ionale primare epuizabile [i men]inerea la un
nivel acceptabil, pe baze economice, a importului
de resurse de energie primare (dependen]` limita-
t`/controlat`);
e) îmbun`t`]irea competitivit`]ii pie]elor de energie
electric` [i de gaze naturale [i participarea activ` la
formarea pie]ei interne de energie a Uniunii
Europene [i la dezvoltarea schimburilor
transfrontiere cu luarea în considerare a intereselor
consumatorilor din România [i a companiilor
române[ti;
f) cre[terea eficien]ei energiei pe tot lan]ul: resurse,
producere, transport, distribu]ie, consum;
g) promovarea utiliz`rii resurselor de energie
regenerabile;
h) asigurarea investi]iilor pentru cre[terea capacit`]ii
de inovare [i de dezvoltare tehnologic`;
i) realizarea obiectivelor de protec]ie a mediului [i de
reducere a nivelului emisiilor de gaze cu efect de
ser`;
j) participarea proactiv` la eforturile Uniunii Europene
de formulare a unei strategii a energiei pentru
Europa, cu urm`rirea [i promovarea intereselor
României.
3.3. Obiective prioritare
Având în vedere aceste direc]ii principale de ac]iune,
obiectivele prioritare ale dezvolt`rii sectorului energiei din
România, sunt urm`toarele:
3.3.1. Securitatea aprovizion`rii
a) men]inerea suveranit`]ii na]ionale asupra resurselor
de energie primare [i respectarea op]iunilor
na]ionale în domeniul energiei. În conformitate cu
prevederile Constitu]iei României, bog`]iile de orice
natur` ale subsolului, apele cu poten]ial energetic
 198
valorificabil, resursele naturale ale zonei economice
[i ale platoului continental fac obiectul exclusiv al
propriet`]ii publice. Bunurile proprietate public`
sunt inalienabile. În condi]iile legii, ele pot fi date în
administrare regiilor autonome ori institu]iilor
publice sau pot fi concesionate ori închiriate;
b) men]inerea unui echilibru între importul de resurse
de energie primare [i utilizarea rezervelor na]ionale
pe baze economice [i comerciale;
c) diversificarea [i consolidarea, în cadrul stabilit la
nivel european, a rela]iilor de colaborare cu ]`rile
produc`toare de hidrocarburi, precum [i cu cele de
tranzit;
d) diversificarea surselor de aprovizionare [i
dezvoltarea rutelor de transport;
e) încheierea de contracte pe termen lung pentru gaze
naturale din import pentru a diminua riscurile de
întrerupere a furniz`rii, cu respectarea regulilor
concuren]iale;
f) încheierea de contracte pe termen lung pentru
furnizorii interni de c`rbune care s` le asigure acces
la pie]ele financiare, cu respectarea regulilor
concuren]iale;
g) stimularea investi]iilor în domeniul exploat`rii
rezervelor de gaze naturale, prin încurajarea
identific`rii de noi câmpuri [i valorificarea maxim` a
poten]ialului;
h) abordarea, în comun cu statele membre ale UE, a
problemelor referitoare la protec]ia infrastructurii
critice din sistemul energiei în lupta împotriva
terorismului;
i) punerea în valoare de noi perimetre pentru
exploatarea lignitului [i a uraniului care s` asigure
cererea dup` anul 2015;
j) cre[terea nivelului de adecvan]` al re]elei de
transport prin dezvoltare [i modernizare în concept
de re]ea inteligent` („smart grid”) [i cu respectarea
cerin]elor UCTE/ ETSO.
3.3.2. Dezvoltare durabil`
a) promovarea producerii energiei pe baz` de resurse
regenerabile, astfel încât consumul de energie
electric` realizat din resurse de energie
regenerabile s` reprezinte 33% din consumul intern
brut de energie electric` al anului 2010, 35% în anul
2015 [i 38% în anul 2020. Din consumul intern brut
de energie 11% va fi asigurat din resurse
regenerabile în anul 2010;
b) stimularea investi]iilor în îmbun`t`]irea eficien]ei
energiei pe întregul lan]: resurse – produc]ie –
transport – distribu]ie – consum;
c) promovarea utiliz`rii biocombustibililor lichizi, a
biogazului [i a energiei geotermale;
d) sus]inerea activit`]ilor de cercetare-dezvoltare [i
diseminare a rezultatelor cercet`rilor aplicabile;
e) reducerea impactului negativ al sectorului energiei
asupra mediului înconjur`tor prin utilizarea
tehnologiilor curate.
3.3.3. Competitivitate
a) continuarea dezvolt`rii [i perfec]ionarea mecanis-
melor pie]elor concuren]iale pentru energie elec-
tric`, gaze naturale, certificate verzi, certificate de
emisii a gazelor cu efect de ser` [i servicii ener-
getice;
b) extinderea activit`]ii operatorului pie]ei angro de
energie electric` din România la nivel regional,
anul 55, nr. 6/2007
participare activ` la realizarea pie]ei regionale de
energie [i a pie]ei unice europene;
c) liberalizarea în condi]ii tehnice controlate de
siguran]a în alimentare a tranzitului de energie [i
asigurarea accesului permanent [i nediscriminatoriu
la re]elele de transport [i interconexiunile inter-
na]ionale; cre[terea capacit`]ii de interconexiune de
la circa 10% în prezent la 15-20% la orizontul anului
2020;
d) continuarea procesului de restructurare, cre[tere a
profitabilit`]ii [i privatiz`rii în sectorul energiei
(privatizarea se va realiza atât cu investitori
strategici, cât [i prin listarea pe pia]a de capital);
e) continuarea procesului de restructurare pentru
sectorul de lignit în vederea cre[terii profitabilit`]ii [i
a accesului pe pia]a de capital;
f) men]inerea accesului la rezervele de huil`, în
vederea asigur`rii securit`]ii energiei, în condi]ii
economice adecvate.
4. Independen]a energetic`
În ceea ce prive[te energia electric`, începând cu anul
2015 se prevede în documentul de discu]ie un volum al
exportului de energie electric` echivalent cu cel produs
din resurse importate. În condi]iile în care exist` pie]e
concuren]iale atât de resurse de energie primare, cât [i de
energie electric`, pie]e pe care ac]ioneaz` agen]i
economici de regul` priva]i, România î[i va putea utiliza
pozi]ia geografic` devenind un nod (hub) energetic, în
care resurse din import sunt transformate în energie
electric` ce se export` în condi]ii profitabile. Efectul este
benefic atât pentru balan]a import/export cât [i pentru
securitatea energetic` na]ional`. Ultimul aspect este
justificat printr-un num`r suficient de capacit`]i de
producere e energiei electrice [i capacit`]i de import
resurse dimensionate corespunz`tor. Renun]area la
importul de resurse primare – gaze naturale [i petrol - nu
este posibil` datorit` unit`]ilor în cogenerare destinate
înc`lzirii popula]iei prin sisteme centralizate. Mai trebuie
men]ionat c` cel târziu în anul 2014 estim`m punerea în
func]iune a 1 200 MW în grupuri nucleare. Este ira]ional
s` consider`m o scoatere simultan` din produc]ie a unei
capacit`]i echivalente din grupuri termo. Subliniem c` în
perioada vizat`, România va fi complet integrat` în pia]a
regional` de energie, volumele de energie electric` [i de
gaze naturale importate [i exportate fiind stabilite exclusiv
pe principii comerciale.
5. Resurse de energie epuizabile
Z`c`mintele de hidrocarburi sunt limitate, pe fondul unui
declin al produc]iei interne [i în condi]iile în care nu au mai
fost identificate noi z`c`minte cu poten]ial important.
Rezervele actuale de ]i]ei sunt estimate la 73,7 mil. tone.
Produc]ia de ]i]ei a sc`zut de la 14,7 mil. tone în 1976
(anul cu produc]ia de vârf) la 5 mil. tone în 2006.
Z`c`mintele de gaze naturale sunt, de asemenea, limitate,
iar dup` 1990 produc]ia intern` este în declin. Rezervele
actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld. m3.
În anul 2006 produc]ia de gaze naturale a fost de 12,3
mld. m3, ceea ce a reprezentat 69% din consumul na]ional
anual de gaze naturale.
În condi]iile reducerii rezervelor de ]i]ei [i gaze naturale,
trebuie s` creasc` rolul c`rbunilor indigeni [i, în particular,
al lignitului, în balan]a na]ional` a energiei.
A. S`ndulescu - Considera]ii privind strategia na]ional` \n domeniul energiei
Resursele de huil` din România cunoscute sunt de 705
mil. tone din care exploatabile în perimetre concesionate
105 mil. tone. Resursele de lignit din România sunt
estimate la 1 490 mil. tone, din care exploatabile în
perimetre concesionate 445 mil. tone. Resursele ampla-
sate în perimetre noi, neconcesionate sunt de 1 045 mi-
lioane tone.
Resursele de minereu de uraniu de care dispune România
prezint` un interes deosebit pentru economia na]ional`,
având în vedere func]ionarea Unit`]ii 1 Cernavod`, pu-
nerea în func]iune a Unit`]ii 2 Cernavod` în 2007 [i
dezvoltarea viitoare a programului de energie nuclear`.
Din p`cate, la un consum corespunz`tor primelor dou`
grupuri nucleare, rezervele na]ionale de minereu de uraniu
vor fi epuizate în jurul anului 2017. Dar uraniul se
comercializeaz` pe o pia]` mondial` stabil`, iar rezervele
sunt amplasate în zone geografice lipsite de conflicte,
pozi]ia de ]ar` importatoare neantrenând riscuri majore.
6. Resursele de energie regenerabile
Poten]ialul surselor de energie regenerabile din România
este prezentat în tabelul 1.
Tabel 1
Poten]ialul na]ional al surselor regenerabile
Sursa Poten]ialul anual Aplica]ia
Energie solar` 60 PJ Energie termic`
1,2 TWh Energie electric`
Energie eolian` 23 TWh Energie electric`
Energie hidro 36 TWh
din care în centrale Energie electric`
sub 10 MW 3,6 TWh
Biomas` [i biogaz 318 PJ Energie termic`
Energie electric`
Energie geotermal` 7 PJ Energie termic`
Potrivit ultimelor evalu`ri (2007), poten]ialul hidroener-
getic tehnic amenajabil al României este de 36 000
GWh/an din care, raportat la situa]ia actual` a pre]urilor
din pia]a de energie se pot valorifica, în condi]ii de
eficien]` economic`, circa 30 000 GWh/an, în centrale
hidroelectrice cu o putere instalat` total` de 8 000 MW.
La finele anului 2006 puterea instalat` în centrale
hidroelectrice era de 6 346 MW, energia de proiect pentru
anul hidrologic mediu fiind evaluat` la 17 340 GWh/an.
Astfel, gradul de valorificare al poten]ialului tehnic
amenajabil este în prezent de 48%, iar cel al poten]ialului
economic amenajabil este de 57,8%.
7. Interesul na]ional
Un aspect important urm`rit în elaborarea strategiei
na]ionale în domeniul energiei este promovarea interesului
na]ional, evident în limitele impuse de apartenen]a
României la Uniunea European`. În acest sens, România
urmeaz` s` joace un rol important în pia]a regional` de
energie, propunând ]`rilor din Balcani stabilirea la
Bucure[ti a viitoarei burse de energie regionale. Acest
obiectiv strategic este sus]inut de experien]a câ[tigat` de
operatorul pie]ei angro de energie electric` - Opcom - în
cei peste 7 ani de activitate [i de existen]` în România a
unei pie]e func]ionale de energie electric` [i de gaze
naturale. Pentru atingerea acestui obiectiv este îns`
199
necesar un efort conjugat al diverselor autorit`]i române,
inclusiv al ANRE.
Un alt obiectiv este valorificarea pozi]iei geostrategice prin
transformarea României într-un hub energetic, în care
resursele primare de energie s` fie utilizate pentru pro-
ducerea energiei electrice destinat` atât consumului
intern, cât [i exportului. În acest sens, sunt prev`zute
cre[teri ale capacit`]ilor de interconexiune atât pentru
energie electric`, cât [i pentru gaze naturale, precum [i
noi capacit`]i de producere a energiei electrice,
competitive pe pia]a regional`.
Concluzii
Strategia României pentru domeniul energiei este
conform` direc]iilor politice stabilite la nivelul Uniunii
Europene [i contribuie la atingerea obiectivelor stabilite
de Comisia European` pentru ansamblul statelor
comunitare.
Strategia asigur` dezvoltarea durabil` a sectorului
românesc al energiei pentru perioada de timp pân` în
anul 2020. Documentul va suferi periodic ajust`ri, în
func]ie de dezvoltarea tehnologic`, de modific`rile
strategiilor stabilite la nivelul Uniunii Europene [i de
evolu]iile din pia]a na]ional` de energie.
Strategia pentru domeniul energiei asigur` men]inerea
pre]urilor la energie la un nivel rezonabil, corelat cu
suportabilitatea consumatorilor din România prin utilizarea
ra]ional` a resurselor na]ionale primare de energie [i prin
asigurarea func]ionalit`]ii pie]elor de energie. Protec]ia
social` a salaria]ilor din sectorul energiei este, de
asemenea, considerat`.
M`surile legislative prev`zute de strategia pentru sectorul
energiei asigur` atragerea capitalului privat pentru
investi]ii majore în acest sector românesc.
Pentru urm`rirea realiz`rii obiectivelor stabilite prin
strategia na]ional` pentru domeniul energiei trebuie înt`rit
rolul compartimentului de specialitate din cadrul
Ministerului Economiei [i Finan]elor.
Bibliografie
[1] Commission of the European Communities - Communication From
the Commission to the European Council and the European
Parliament: An Energy Policy For Europe [Sec(2007) 12] Brussels,
10.1.2007 Com(2007) 1 Final
[2] Commission of the European Communities - Communication from
the Commission ENERGY FOR THE FUTURE: RENEWABLE
SOURCES OF ENERGY White Paper for a Community Strategy and
Action Plan COM(97) 599 Final (26/11/1997)
[3] Commission of the European Communities - Communication from
the Commission: Biomass Action Plan [SEC(2005) 1573] Brussels,
7.12.2005 COM(2005) 628 Final
[4] Commission of the European Communities - Communication from
the Commission: Action Plan for Energy Efficiency. Realising the
Potential [SEC(2006) 1173] [SEC(2006) 1174] [SEC(2006) 1175] -
Brussels, 19.10.2006 COM(2006) 545 Final
Referent:
Dr. ing. Virgil Mu[atescu
Pre[edinte APER
 200
Politica C.N. Transelectrica S.A. în alocarea capacit`]ilor
de interconexiune
Stelian Alexandru GAL*
Abstract: Transelectrica is the Romanian Transmission
System Operator and hence, it holds a great responsibility
awarded by the national Laws and the EU regulations
regarding the development of the EU internal energy
market. Particularly, Transelectrica has a decisive
contribution at the national and regional level in
developing appropriate market-based procedures for
allocating to the market participants the transfer
capacities over the interlinks. The paper presents briefly
the basics of calculating the values of Net Transfer
Capacities, Available Transfer Capacities and how these
capacities are awarded to the market. The topics
presented in this paper prove once more that
Transelectrica and its people are committed to steadily
promote and develop new market mechanisms for the
benefit of power market participants and end-users.
Key Words: power market, regional market, net transfer
capacity, available transfer capacity allocation
Descriptori: pia]` de energie, pia]` regional`, capacitate de
transfer net`, alocare a capacit`]ii de interconexiune disponibile
Contribu]ii
Analiza procedurilor pentru alocarea capacit`]ilor de inter-
conexiune, stabilirea condi]iilor pentru schimburi comer-
ciale [i tehnice, eficiente, transparente [i nediscriminatorii,
elaborarea procedurilor pentru maximizarea capacit`]ilor
de schimb sunt principalele contribu]ii ale prezentei lucr`-
rii la stabilirea politicii Transelectrica la alocarea capaci-
t`]ilor de schimb.
1. Elemente generale
În calitatea sa de Operator de Transport [i de Sistem din Ro-
mânia, C.N. Transelectrica S.A. este responsabil` cu exploa-
tarea, între]inerea [i dezvoltarea infrastructurii re]elei electrice
de transport [i a liniilor de interconexiune cu sistemele elec-
troenergetice vecine, precum [i cu asigurarea coordon`rii
func]ion`rii interconectate a instala]iilor de producere,
transport, distribu]ie [i utilizare a energiei electrice, prin asi-
gurarea dispeceriz`rii [i a men]inerii în orice moment a echi-
librului între cantitatea de energie produs` [i cea
consumat`.
Pia]a de energie electric` din România func]ioneaz` în
baza Legii Energiei 13/2007, a reglement`rilor Uniunii
Europene [i a reglement`rilor ANRE în vigoare.
Transelectrica furnizeaz` trei servicii majore pentru partici-
pan]ii la pia]a de energie electric`:
a) Serviciul de transport al energiei electrice [i
agregarea fluxurilor de energie electric` schimbate
între participan]ii la pia]`;
b) Serviciul de sistem care const` în asigurarea
func]ion`rii continue în condi]ii de siguran]` a
sistemului electroenergetic na]ional men]inând
totodat` to]i parametrii s`i de performan]` la valori
nominale;
c) Serviciile prestate de OPCOM, filiala Transelectrica
care constau în:
* Dr. ing., Director General C.N. Transelectrica S.A.
anul 55, nr. 6/2007
- operarea platformei de tranzac]ionare pen-
tru pia]a spot cu o zi înainte – tranzac]iile
fizice,
- operarea pie]ei centralizate a contractelor
bilaterale,
- operarea pie]ei centralizate a contractelor
bilaterale cu negociere continu` (forward),
- operarea platformei centralizate de tranzac-
]ionare a certificatelor verzi,
- realizarea opera]iilor de decontare [i com-
pensare pe pia]a spot [i decontarea pie]ei
de echilibrare.
2. Alocarea capacit`]ilor de interconexiune în
contextul pie]ei de energie electric` [i al
reglement`rilor pentru schimbul transfrontier
Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este ca pia]a de
energie electric` s` fie complet liberalizat` [i integrat` la
nivelul tuturor ]`rilor membre prin:
a) continuarea procesului de liberalizare [i
perfec]ionare la nivel european,
b) formarea [i dezvoltarea pie]elor regionale,
c) integrarea pie]elor regionale în pia]a intern` de
energie electric`.
În spiritul prevederilor Reglement`rii 1228/2003 a
Comisiei Europene, Transelectrica a promovat [i imple-
mentat modalitatea de alocare a capacit`]ilor pe liniile de
interconexiune, bazat` pe licita]ii explicite, adic` licita]ii
pentru ob]inerea drepturilor de transfer pe liniile de
interconexiune în limita capacit`]ilor disponibile.
În acest scop, Transelectrica a încheiat conven]ii bilaterale
de determinare, armonizare [i alocare a capacit`]ilor de
transfer nete (NTC) pe grani]e cu partenerii de interco-
nexiune MAVIR (Ungaria), EMS (Serbia), ESO EAD
(Bulgaria). Conform acestor conven]ii, în prezent NTC se
împarte în mod egal între parteneri, [i fiecare parte aloc`
cota respectiv` conform procedurilor proprii. Pe grani]a cu
Ucraina, Transelectrica aloc` 100% din capacitate, cu
reconfirmarea partenerului de interconexiune.
DETERMINARE ARMONIZARE ALOCARE
Fig. 1. Definirea elementelor necesare [i conven]ii pentru semnului acesto-
ra. AAC - Capacitate de transfer deja alocat` (Allready Allocated Capa-
city); ATC - Capacitate disponibil` de Interconexiune (Available Transfer
Capacity); NTC - Capacitate net` de transfer (Net Transfer Capacity); TRM
- Marja de siguran]` a interconexiunii interna]ionale (Transmission Reliabi-
lity Margin); TTC - Capacitate total` de interconexiune (Total Transfer
Capacity); PTDF - Matricea factorilor de distribu]ie a schimburilor (Power
Transfer Distribution Factor)
S. A. Gal - Politica C.N. Transelectrica S.A. în alocarea capacit`]ilor de interconexiune 201

2.1. Calculul NTC schimb [i de a defini plafoanele maxime (negarantate)

Calculul NTC este un proces iterativ, bazat pe metodologia
ETSO. Înainte de implementarea procedurilor ETSO
schimburile se realizau prin acord operativ între dispeceri. Se
f`cea programarea zilnic` [i se verifica respectarea criteriului
N-1, cu considerarea efectului sold`rii [i f`r` a verifica
existen]a unei rezerve de fiabilitate TRM.
Pe baza procedurii ETSO de evaluare a capacit`]ilor de
schimb [i ]inând seama în particular de faptul c` schimburile
prin interfa]a SEN sunt interdependente datorit` bucl`rii
interconexiunii, s-a dezvoltat Metodologia de calcul al NTC
lunare ferme, prin care se urm`re[te calculul coordonat al
unor valori NTC bilaterale ferme care s` poat` fi utilizate
simultan în aceea[i direc]ie export/import, cu rezervele de
fiabilitate (TRM) convenite în conven]iile bilaterale, f`r`
periclitarea securit`]ii sistemului [i a interconexiunii.
Pentru calculul capacit`]ilor de schimb se realizeaz`
schimburi de modele prognozate sezoniere (iarn`-var`) între
membrii UCTE [i schimburi de modele prognozate lunare
între partenerii din Europa de Sud-Est, utilizate pentru
realizarea modelului interconectat corespunz`tor perioadei
pentru care se efectueaz` calculul.
pentru licita]ii în cazul în care acordul bilateral prevede
acest lucru.
b) NTC anuale [i lunare ferme, care sunt furnizate pie]ei
pentru alocare.
Conform acordurilor bilaterale încheiate cu partenerii de
interconexiune (MAVIR, EMS, NEK), se furnizeaz` pentru
utilizare comercial`:
a) NTC anuale ferme, valabile pentru toate programele de
repara]ii anuale coordonate convenite în SEN [i
interconexiune. Aceste valori se estimeaz` pe baza
calculelor [i a experien]ei privind programele simultane
de repara]ii în interconexiune [i valorile lunare ale NTC
în anul anterior.
b) NTC lunare ferme, care ]in cont de programele de
repara]ii în SEN [i interconexiune pentru luna
respectiv`.
În figura 2 se prezint` NTC sezoniere maxime [i valorile NTC
anuale ferme pentru anul 2007.

Modificarea schimbului se realizeaz` prin modificarea

genera]iei în SEN [i în sistemele externe, propor]ional cu
rezervele de putere activ` pozitive/negative declarate.
Ipotezele privind sursa/destina]ia real` a schimburilor ]in
seama de cererile participan]ilor la pia]`, de posibilitatea
utiliz`rii succesive a mai multor interfe]e, de experien]a de
pia]` [i operativ` etc. [i influen]eaz` valorile NTC. Pentru
determinarea valorii NTC se consider` mai multe scenarii
credibile de schimburi [i se alege valoarea cea mai redus` a
NTC.

În fiecare pas se verific` respectarea criteriului N-1 în SEN [i

în zonele apropiate de interconexiune (declan[`ri de linii,
transformatoare, grupuri în re]eaua de 220–400 kV).

Valoarea NTC în interfa]` se distribuie pe grani]e ]inând

seama de:
a) NTC garantate anual [i NTC anuale maxime, incluse în
conven]ii;
b) Aportul la atingerea primei viol`ri, existen]a unor limit`ri
specifice pe unele direc]ii de schimb;
c) Armonizarea cu partenerii, limit`ri în alte interfe]e
utilizate în comun cu un partener (Romania +
Serbia/Ungaria; Rom#nia + Bulgaria/Serbia etc.);
d) Existen]a unor contracte pe termen lung, probabilitatea
utiliz`rii capacit`]ii lunare garantate.
Modul de distribuire urm`re[te maximizarea volumului de
schimburi [i facilitarea opera]iilor comerciale.
Transelectrica furnizeaz` pentru scopuri comerciale valori
NTC bilaterale care pot fi utilizate simultan f`r` a periclita
siguran]a SEN [i care nu sunt condi]ionate de realizarea unei
sold`ri în interfa]`.
Transelectrica calculeaz` [i armonizeaz` cu partenerii de
interconexiune 2 tipuri de valori NTC:
a) NTC sezoniere maxime indicative, negarantate, care se
calculeaz` pentru topologia normal` a re]elei
corespunz`toare perioadei respective [i indic` valorile
maxime de capacit`]i de schimb care pot fi atinse.
Aceste valori se public` pe site-ul ETSO [i au rolul de
a furniza informa]ii indicative privind posibilit`]ile de
Fig. 2. Valorile NTC sezoniere maxime [i anuale ferme pentru anul 2007
*) Acolo unde între parteneri exist` o singur` linie de grani]`, NTC anual
ferm este garantat numai atâta timp cât linia este în func]iune.
NTC lunare ferme pe grani]e se calculeaz` în concordan]`
cu metodologia recomandat` de ETSO, luând în
considerare:
a) programele de retrageri pentru luna respectiv`, în SEN
[i în re]eaua interconectat`;
b) prognoza de produc]ie [i consum; schimburile
prognozate;
c) NTC anuale, eliminarea efectului sold`rii, utilizarea
comun` a interfe]elor;
d) statutul automaticilor, m`suri operative preventive /
post-avarie.
Dac` în luna respectiv` exist` mai multe subperioade cu
programe de retrageri semnificativ diferite, se define[te un
profil lunar incluzând seturi de valori ferme.
Evolu]ia valorilor NTC lunare ferme în perioada 2005–2007
poate fi urm`rit` în graficele din figura 3, în care se poate
observa:
 202
a) existen]a în aceea[i lun` a mai multor subperioade
cu programe de retrageri semnificativ diferite a
impus definirea unui profil lunar incluzând seturi de
valori ferme;
b) reducerea capacit`]ii de export pe perioada de
var`, ca urmare a cre[terii num`rului de lucr`ri de
mentenan]` asupra echipamentelor din Sen [i din
interconexiune;
c) reducerea semnificativ` a capacit`]ii de import în
perioada retehnologiz`rii sta]iilor electrice Ro[iori [i
Iernut 400 kV;
d) cre[terea capacit`]ilor de schimb datorit`
moderniz`rii re]elei.
Evolu]ia valorilor NTC lunare ferme \n 2005-2007
Fig. 3. Evolu]ia NTC lunare ferme pentru perioada 2005 – 2007
În principiu, reducerea capacit`]ii de export pe perioada
de var` se poate datora urm`toarelor cauze:
a) Trecerea de la reglaje de iarn` la reglaje de var`
(treapta de suprasarcin`) pentru protec]iile din SE
sârb [i reducerea înc`rc`rii maxime admisibile a
liniilor, ceea ce conduce la reducerea capacit`]ii în
interfa]a sârb` (cu 70-80% dac` al]i factori nu sunt
implica]i) [i în interfa]a român`;
b) Desf`[urarea de programe de retrageri simultane
pe linii de interconexiune [i linii interne din
sistemele interconectate, ceea ce poate determina
congestii în interfa]a României, în interfa]a
anul 55, nr. 6/2007
partenerilor sau în interiorul sistemelor. Num`rul de
retrageri din exploatare cre[te în sezonul de var`,
deoarece caracteristicile climatice europene nu
permit realizarea de lucr`ri pe timp de iarn`.
În plus, lucr`rile de instalare a fibrei optice în Serbia [i
România au determinat cre[terea duratei unor retrageri [i
a probabilit`]ii program`rilor simultane.
Nivele de produc]ie în centrale [i zone cheie pot afecta
NTC, în special în corelare cu programe de retrageri.
|n figura 4 se prezint` valorile NTC lunare ferme
armonizate cu partenerii de interconexiune pentru luna
aprilie 2007. Existen]a simultan` în acea lun` a mai multor
subperioade cu programe de retrageri semnificativ diferite
a impus definirea unui profil lunar incluzând seturi de
valori ferme.
Se poate observa ilustrarea efectului tuturor cauzelor de
reducere a NTC men]ionate mai sus :
a) Prognoza unei produc]ii totale mari în CHE Por]ile de
Fier I + Djerdap de 1 950 MW, simultan cu
retragerea din exploatare a liniei electrice de 400kV
Sandorfalva-Subotica (HU-SR) [i concentrarea
exportului spre Serbia, Macedonia, Albania [i Grecia
(inclusiv a tranzitelor [i a circula]iilor paralele dinspre
N-V interconexiunii) pe interfa]a RO/SR+BG, creeaz`
probleme de evacuare a puterii din nodul Djerdap [i
impune o reducere a NTC de export în interfa]a
României din prima perioad` (01–08 aprilie);
b) Retragerea suplimentar` a liniei electrice de 400 kV
Nis-Kosovo în SE sârb (09–13 aprilie) determin`
congestii în sistemul sârb [i o reducere mai
accentuat` a NTC de export pe grani]a RO/SR;
c) Reglajele protec]iilor din SE sârb se modific` la data
de 15 aprilie (1 800 A → 1 420 A); în condi]iile
produc]iei mari prognozate în CHE Por]ile de Fier I
+ Djerdap [i a retragerii simultane a 2 circuite
Kozlodui-Sofia Vest în SE bulgar (care determin`
distribuirea unei cote mai mari din export pe Por]ile
de Fier – Djerdap) aceasta impune reducerea
drastic` a NTC în întreaga interfa]` a României
pentru restul lunii aprilie; pentru aceast`
subperioad` s-a redus TRM de export la 200 MW în
interfa]a României;
d) La retragerea liniei electrice de 400 kV Ro[iori-
Mukacevo (RO-UA) nu se mai realizeaz` import pe
grani]a România–Ucraina de Vest.
Fig. 4. Valorile NTC lunare ferme armonizate cu partenerii de
interconexiune – aprilie 2007
S. A. Gal - Politica C.N. Transelectrica S.A. în alocarea capacit`]ilor de interconexiune
2.2. Alocarea NTC
Transelectrica administreaz` pia]a centralizat` de alocare
a capacit`]ilor disponibile de schimb pe liniile de
interconexiune (ATC).
Din februarie 2005 alocarea capacit`]ii disponibile pe
fiecare grani]` a României [i în fiecare direc]ie (export /
import) este efectuat` prin licita]ii anuale [i lunare
explicite, transparente [i nediscriminatorii.
Nu se recomand` considerarea efectului sold`rii la nivelul
unei licita]ii anuale sau lunare, datorit` gradului mare de
incertitudine privind realizarea [i volumul schimburilor.
Totu[i soldarea se ia în considerare în grad limitat la
licita]ia lunar`, prin m`rirea ATC, condi]ionat` de
realizarea unui schimb în banda în sens contrar, de
preferin]` realizat de acela[i agent comercial.
Utilizarea NTC lunare în 2006, prezentat` în figura 5,
ilustreaz` dinamismul pie]ei de alocare a capacit`]ilor de
schimb.
În zilele de lucru, perioada de tarif înalt, programul de
export a dep`[it 80% din capacitatea net` de export [i în
unele luni aceasta a fost dep`[it` datorit` sold`rii [i a
mobiliz`rii ajutorului de urgen]`.
Fig. 5. Valori convenite pentru NTC [i programarea schimburilor pentru
anul 2006
3. Cre[terea capacit`]ilor de transfer
3.1. Coordonarea programelor de retrageri
în interconexiune
Deoarece re]eaua trebuie între]inut` [i modernizat`,
Operatorii de transport deruleaz` anual, în special în
sezonul de var`, programe de mentenan]` care presupun
retrageri din exploatare de elemente ale re]elei.
Datorit` topologiei buclate a interconexiunii, atât
retragerea liniilor de interconexiune cât [i a unor linii
interne ale unui sistem poate influen]a func]ionarea
sistemelor vecine, siguran]a func]ion`rii sistemului
interconectat [i posibilit`]ile de schimb de putere (3.1-3.2).
În vederea men]inerii siguran]ei în func]ionare, Operatorii
de sistem coreleaz` regional programele de retrageri
privind liniile de interconexiune [i unele linii interne
semnificative, astfel încât s` poat` fi respectat criteriul de
siguran]` N-1 în fiecare moment, prin evitarea retragerii
simultane din exploatare a unor elemente care se
rezerveaz` reciproc. Pe cât este posibil, aceast`
203
armonizare a programului de retrageri urm`re[te [i
maximizarea posibilit`]ilor de schimb de putere între
sisteme (NTC).
În acest scop, Transelectrica particip` la armonizarea pro-
gramelor de retrageri în grupuri regionale, care acoper`
zonele europene învecinate:
a) zonele de S [i de S-E a României (România,
Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania,
Grecia, Bosnia-Hertzegovina);
b) zonele de V [i de N-V (România, Ungaria, Ucraina,
Slovacia).
În cadrul acestor grupe se armonizeaz`, înainte de
începutul anului, programele anuale de retrageri pentru
liniile de interconexiune [i liniile interne care influen]eaz`
sistemele vecine. Se convin, de asemenea, termene, mo-
dalit`]i [i persoane de contact pentru convenirea solu]iilor
în cazul unor abateri de la planul anual sau al necesit`]ii
unor retrageri neplanificate.
Scopul acestor grupe este:
a) Evitarea retragerilor simultane de:
b) linii de interconexiune;
c) linii interne semnificative pentru NTC.
Planificarea simultan` a lucr`rilor de c`tre dou` TSO
vecine pentru evitarea retragerii duble pentru aceea[i linie
de interconexiune.
Corelarea retragerii liniilor de interconexiune cu
func]ionarea centralelor din zona de grani]`.
3.2. Organizare [i procedurare
Maximizarea volumului schimburilor se asigur` [i prin
reducerea duratei de func]ionare în configura]ii cu
capacit`]i de schimb mici, prin:
a) Reducerea duratei reviziilor prin recurgerea la:
- lucrul în schimburi prelungite,
- lucrul în dou` schimburi;
b) M`rirea duratei dintre dou` revizii succesive prin
asigurarea respect`rii cerin]elor de:
- calitate echipamente,
- calitate execu]ie;
c) Lucrul sub tensiune prin utilizarea echipelor special
preg`tite, astfel reducându-se timpul de întrerupere
a func]ion`rii liniei.
3.3. Dezvoltarea re]elei electrice de transport
Pentru a cre[te valorile NTC Transelectrica are în program
dezvoltarea re]elei electrice de transport, inclusiv
realizarea de noi linii de interconexiune (figura 6)
 204
Fig. 6. Re]eaua de transport al energiei electrice, situa]ie actual` [i de
perspectiv`
Ca urmare a finaliz`rii acestor proiecte se estimeaz` o
evolu]ie cresc`toare a capacit`]ilor de schimb pe liniile de
interconexiune, conform graficului din figura 7.
Fig. 7. Evolu]ia capacit`]ilor de schimb pe liniile de interconexiune,
estim`ri 2007 – 2015
3.4. Maximizarea volumului de schimburi
[i facilitarea opera]iilor comerciale
În acest scop sunt luate în considerare [i aplicate cu
consecven]`:
a) Calculul NTC pe subperioade lunare;
b) M`surile preventive [i post-avarie:
c) Buclarea / debuclarea în re]eaua 110 kV;
d) redispecerizarea preventiv` / post-avarie a
produc]iei;
e) reprogramarea unor retrageri.
Situa]ia schimburilor fizice realizate în anul 2006 este
prezentat` în figura 8.
Fig. 8. Schimburile fizice realizate în timpul anului 2006 – GWh
anul 55, nr. 6/2007
În prezent este în curs de realizare alocarea zilnic` prin
scoaterea la licita]ie a NTC neutilizat [i soldarea
schimburilor în sens invers, ]inând cont de:
a) cantitatea de NTC lunar care a fost licitat`, dar nu a
fost alocat`;
b) cantitatea alocat` prin licita]ie lunar`, dar r`mas`
neutilizat` datorit` renun]`rii trader-ului;
c) valoarea care rezulta ca diferen]` între valoarea
NTC lunar` [i suma programului zilnic de schimb;
d) o nou` estimare (pe baze zilnice) cauzat` de
actualizarea valorii produc]iei a CHE Por]ile de Fier
[i Djerdap;
e) cantitatea liber` ob]inut` prin cre[terea valorii NTC
care apare la amânarea unei întreruperi
semnificative.
Transelectrica particip` activ la testul pilot de licita]ie
coordonat` în Europa de Sud-Est [i la licita]ia coordonat`
virtual` aflat` în curs de desf`[urare din anul 2006.
Licita]ia coordonat` urm`re[te optimizarea utiliz`rii
capacit`]ilor de schimb în re]eaua interconectat`
regional` prin:
a) organizarea unei licita]ii unice pentru întreaga zon`,
condus` de un Oficiu de licita]ie coordonat`;
b) alocarea bazat` pe circula]ii fizice (estimarea
circula]iilor generate de tranzac]iile propuse
utilizând matrice de coeficien]i de distribu]ie PTDF).
Concluzii
Realizarea eficient` a schimburilor comerciale [i tehnice
între sistemele energetice na]ionale are o influen]`
deosebit` în derularea unor contracte între parteneri din
]`ri diferite, reprezint` un prim pas în edificarea unei pie]e
de energie regionale, dar asigur` [i condi]iile unei
func]ion`ri adecvate a sistemelor electroenergetice
partenere. Utilizarea eficient`, transparent` [i
nediscriminatorie a capacit`]ilor de interconexiune intr` în
atribu]iile Transelectrica. Prin modul concret de rezolvare
a problemelor complexe privind alocarea capacit`]ilor de
interconexiune, Transelectrica are o contribu]ie important`
la elaborarea unor proceduri concrete de colaborare cu
partenerii externi [i la desf`[urarea schimburilor, în
condi]ii de siguran]` a sistemului corespunz`toare.
Prin ac]iunile întreprinse [i prin calitatea speciali[tilor
implica]i, dar [i prin politica pe care o promoveaz` în
probleme care intereseaz` nu numai sistemul energetic
na]ional, ci [i pe cel la nivel regional, Transelectrica [i-a
câ[tigat [i î[i men]ine statutul de partener esen]ial pentru
construirea unui sistem electric puternic, pan-european.
Referent:
Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV
Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
V. Ionescu - Promovarea licita]iilor implicite pentru o pia]` spot regional`
Promovarea licita]iilor implicite pentru
o pia]` spot regional`
Victor IONESCU*
Abstract: The regional power exchange will have as objective
to increase the electricity trade in South East Europe, by
taking the role of a reliable counterpart in the process of the
settlement. The regional entity (SEEPX) will implement day-
ahead, implicit auctions as market-based method to
simultaneously accommodate trade of the electricity and
available interconnection capacity. The so called implicit
auction will coexist with the explicit auctions under the
umbrella of the regulators guidelines and TSOs agreements.
Key words: spot market, implicit auction, explicit auction,
market splitting, market coupling
Descriptori: pia]` spot, licita]ie implicit`, licita]ie explicit`,
fragmentarea pie]ei, cuplarea pie]ei.
Introducere
Securitatea aliment`rii cu energie electric` este una din
provoc`rile principale c`reia Uniunea European` trebuie s`
le fac` fa]` în prezent [i în viitor. Pia]a intern` de energie
trebuie s` func]ioneze eficient [i competitiv pentru a oferi
avantaje majore în ceea ce prive[te securitatea aliment`rii cu
energie electric` [i înalta calitate a serviciilor publice. O
veritabil` pia]` unic` promoveaz` diversitatea resurselor [i
stimuleaz` eficien]a energetic` [i investi]iile.
Tranzac]ionarea energiei electrice peste grani]ele na]ionale
ale sistemelor electroenergetice s-a extins [i intensificat în
baza mecanismelor de pia]` promovate prin reglementarea
1228 emis` de Comisia European` în 2003 [i ale preve-
derilor Directivelor în domeniul energiei. Aceste dou` docu-
mente reprezint` aquis-ul Tratatului Comunit`]ii Energetice
sud-est europene, nou` ]`ri semnatare angajându-se în fa]a
Comisiei Europene s`-l implementeze. Dou` din obiectivele
principale ale tratatului sunt armonizarea legislativ`
(paragraful III, capitolul V) [i crearea unei pie]e unice de
energie electric` (paragraful IV).
Articolul prezint` perspectivele pie]ei regionale de energie
electric` \n sud-estul Europei.
1. Obiective
Dezvoltarea pie]ei de energie electric` din sud-estul Europei
poate fi caracterizat` prin urm`toarele elemente:
a) ]`rile semnatare conlucreaz` pentru a stabili o pia]`
de energie electric` angro care nu este limitat` de
grani]e na]ionale.
b) Exist` un consens politic de formare a unei pie]e
angro în comun care s` permit` optimizarea utiliz`rii
tuturor resurselor de energie din regiune.
c) Este stabilit sau este în curs de a se stabili un cadru
de reglementare regional care include proceduri de
ofertare încorporate într-o conven]ie legal` [i un ghid
atât pentru func]ionarea sistemului, cât [i pentru
func]ionarea pie]ei în regiune.
d) Exist` consens în privin]a faptului c` dezvoltarea unei
pie]e regionale este un proces treptat, bazat pe
armonizarea regional`. În contextul stabilirii unei pie]e
angro comune, metodologiile bazate pe experien]ele
* Director General, S.C. OPCOM S.A.
205
na]ionale specifice sunt acceptate în m`sura în care
nu interfereaz` cu obiectivele globale.
Cadrul regional al pie]ei de energie electric` va asigura:
a) contraparte sigur` pentru participan]ii la pia]`;
b) un pre] de referin]` regional;
c) transparen]` în stabilirea pre]urilor [i informa]ii despre
pia]`;
d) acces pe criterii de egalitate pentru participan]i;
e) utilizarea optim` a resurselor disponibile.
2. Licita]ii implicite [i licita]ii explicite
Prin licita]iile explicite este ob]inut dreptul de utilizare a
capacit`]ilor de interconexiune separat de tranzac]ionarea
energiei, prin licita]ii anuale, lunare, s`pt`mânale. Este o
metod` cu o r`spândire larg` în Europa, principala provo-
care fiind extinderea coordon`rii între operatorii de sistem [i
de transport în vederea licit`rii simultane a capacit`]ilor de
interconexiune dintr-o regiune.
Prin licita]iile implicite, odat` cu tranzac]ionarea energiei
electrice este ob]inut [i dreptul de utilizare a capacit`]ilor în
interconexiuni. Aceast` metod` este folosit` în cadrul
pie]elor pentru ziua urm`toare [i a pie]elor intrazilnice [i
prezint` avantajul c` maximizeaz` utilizarea capacit`]ilor în
interconexiuni [i niveleaz` diferen]a de pre] pentru energia
electric` între dou` zone. Metoda în varianta de fragmentare
a pie]ei este folosit` cu succes de bursa scandinav`, Nord
Pool. La 21 noiembrie 2006 a fost lansat` pia]a pentru ziua
urm`toare pentru energie electric` în Belgia, Belpex, practic
lansându-se cuplarea trilateral` a pie]elor (TLC) cu bursele
de energie din Fran]a [i Olanda, Powernext [i APX.
3. Compatibilitatea
SEEPX utilizeaz` alocarea implicit` a capacit`]ilor în
interconexiune. Modelul de pia]` propus pentru pia]a spot
regional` se bazeaz` pe principiile licita]iei implicite de
energie în baza capacit`]ii disponibile în interconexiuni
r`mas` disponibil` cu o zi înainte de ziua de livrare, în Pia]a
pentru Ziua Urm`toare – PZU. Grani]ele na]ionale vor
coincide cu zonele de ofertare, de exemplu fiecare zon` de
ofertare va include una sau mai multe sisteme na]ionale
interconectate. Între aceste zone de ofertare managementul
congestiilor se va baza pe fragmentarea / cuplarea pie]ei cu
o zi înainte. Algoritmul de fragmentare / cuplare a pie]ei va
utiliza toat` capacitatea de transport disponibil` între zone în
vederea nivel`rii pre]urilor [i asigur`rii certitudinii c`, în cazul
existen]ei unei congestii, fluxul de energie electric` va fi
dinspre zonele cu pre] sc`zut spre zonele cu pre] ridicat.
Capacitatea disponibil` poate fi divizat` între licita]iile impli-
cite [i cele explicite. În acord cu discu]iile purtate în cadrul
Uniunii Europene [i a Comunit`]ii Energetice sud est euro-
pene (ECSEE), contractele bilaterale vor avea prioritate
(temporal`) privind capacit`]ile în interconexiuni. Programele
pentru utilizarea acestor contracte ar trebui colectate cel mai
târziu în diminea]a zilei de tranzac]ionare, iar capacitatea
disponibil` pentru PZU poate fi atunci determinat` înaintea
licita]iei, în vederea utiliz`rii complete a capacit`]ii.
 206
Licita]iile explicite [i implicite vor avea orizonturi de timp
diferite. Exist` o în]elegere comun` asupra faptului c` cele
dou` metode bazate pe principii de pia]` vor împ`r]i
orizonturi de timp diferite [i dou` por]i bine definite vor
sus]ine o implementare eficient`.
DG TREN, Directoratul General pentru Energie [i Transport
al Comisiei Europene, consider` c` „problema congestiilor
trebuie rezolvat` în diferite moduri atâta timp cât metodele
utilizate furnizeaz` semnale economice operatorilor de
sistem [i de transport [i sunt bazate pe mecanisme de
pia]`”. Practic, DG TREN propune o combina]ie între licita]iile
implicite [i explicite, pe diferite orizonturi de timp, tocmai în
ideea ob]inerii unui semnal de pre] corect.
EURELECTRIC, Uniunea industriei energiei electrice din
Europa, enun]` clar c` singurele metode bazate pe
mecanisme de pia]` ce pot fi folosite pentru alocarea
capacit`]ilor în interconexiuni sunt licita]iile implicite [i cele
explicite. EURELECTRIC promoveaz` „solu]ia mixt`” sau
hibrid`, care combin` licita]iile explicite ce vor fi folosite pe
termen lung (anual, lunar, s`pt`mânal) cu cele implicite,
potrivite pentru termen scurt (cu o zi înaintea dispeceriz`rii).
4. Principiile de baz` pentru licita]iile implicite
Pia]a regional` se va baza pe o pia]` pentru ziua urm`toare
(PZU) solid` care poate fi folosit` ca instrument de c`tre
participan]ii la pia]` pentru tranzac]ionarea fizic` a cantit`]ilor
de energie electric` cu pu]in înainte de operare.
Managementul congestiilor între zone se va realiza într-o
re]ea buclat` cu o zi înainte. Zona de ofertare este un
concept de baz` pentru metoda licita]iilor implicite de
gestionare a congestiilor, ce separ` întreaga zon` a pie]ei în
zone locale în care mecanismul de echilibrare este singurul
instrument aplicat pentru managementul congestiilor.
Grani]ele dintre zonele de ofertare trebuie stabilite luând în
calcul congestiile structurale din sistemul conectat sincron.
Aceast` sarcin` trebuie realizat` de operatorii de transport
[i de sistem. În acest sens, trebuie s` existe o puternic`
cooperare între operatorii de transport [i de sistem implica]i
[i bursa de energie.
Operatorii de transport [i de sistem sunt responsabili pentru
operarea interconexiunilor, pentru decizia aloc`rii oric`rei
capacit`]i disponibile [i pentru raportarea acestor date
bursei regionale denumit` în continuare SEEPX (bursa de
energie din sud-estul Europei).
Participan]ii trebuie s`-[i echilibreze angajamentele
contractuale [i resursele în fiecare zon` de ofertare.
Pre]ul este determinat într-o singur` licita]ie închis`. Din
motive de planificare, este important ca volumele pe care
participan]ii la pia]` le consider` necesare pentru
gestionarea portofoliului de contracte s` fie tranzac]ionate
în timp util în cadrul pie]ei spot. Organizarea unei singure
runde de licita]ie s-a dovedit a fi solu]ia preferat` în pie]ele
europene de energie electric` pentru a ob]ine lichiditate în
tranzac]ionare [i pentru a ob]ine încredere în pre]ul calculat
al pie]ei, fiind de asemenea în conformitate cu
recomand`rile Uniunii Europene. Aceast` variant` ofer` ca
avantaj un pre] de referin]` unic.
Participan]ii transmit oferte de portofoliu. Participan]ii pot
opera cu oferte de portofoliu pentru fiecare zon` de ofertare.
Aceasta înseamn` c` participan]ii î[i pot optimiza local, în
anul 55, nr. 6/2007
fiecare zon` de ofertare, utilizarea resurselor [i includerea
tranzac]iilor pe pia]a spot în optimizarea portofoliului lor.
Sunt propuse dou` tipuri de contracte:
a) Contracte orare
b) Contracte bloc
Contractele sunt ferme. Ca burs` de energie, SEEPX va
garanta decontarea financiar` sigur` [i corect`, în timp ce
operatorii de transport [i sistem trebuie s` garanteze bursei
livrarea produsului tranzac]ionat.
Garantarea livr`rii contractelor tranzac]ionate pe PZU în pia]a
angro se traduce prin faptul c` volumele contractate sunt
primite de c`tre participan]i în loca]ia solicitat`.
Decontarea tuturor contractelor încheiate se face în baza
rezultatelor tranzac]iilor efectuate. Intersec]ia curbelor
agregate ale cererii [i ofertei define[te pre]ul de închidere a
pie]ei [i volumele corespunz`toare. Participan]ii încheie
tranzac]ii dac` au propus pre]uri mai mari decât pre]ul de
închidere a pie]ei, în cazul în care sunt în pozi]ia de
cump`r`tori [i mai mici decât pre]ul de închidere a pie]ei,
dac` au ofertat pentru vânzare.
To]i vânz`torii primesc [i to]i cump`r`torii pl`tesc acela[i
pre] pentru fiecare dintre cele 24 de ore ale zilei de tranzac-
]ionare, iar toate cantit`]ile vor corespunde exact ofertelor
participan]ilor. În acest caz nu va exista nici un dubiu asupra
corectitudinii sau a neutralit`]ii bursei de energie.
Introducerea ofertelor bloc face ca algoritmul de stabilire a
pre]ului s` devin` substan]ial mai complex [i – pentru a se
asigura c` ofertele bloc sunt corect gestionate – bursa de
energie trebuie s` defineasc` reguli detaliate ale procesului
care definesc clar modul de gestionare a ofertelor bloc.
Sistemul de tranzac]ionare va calcula întâi pre]ul de
închidere al pie]ei f`r` congestii. Vor fi calculate surplusul [i
deficitul din zonele de ofertare corespunz`toare acestui pre],
iar apoi se determin` fluxul contractual între zone,
corespunz`tor pie]ei spot. Fluxul contractual va fi comparat
cu capacitatea disponibil` de transport pe fiecare
interconexiune. Dac` sunt detectate congestii, sistemul de
tranzac]ionare va reduce pre]ul în zonele de surplus pân` ce
surplusul de energie tranzac]ionat` va egala capacitatea
disponibil` de transport. Pre]ul în zona de deficit va fi crescut
în acela[i mod pân` ce deficitul poate fi acoperit de
capacitatea de import disponibil`. Aceast` procedur` se
aplic` pentru toate interconexiunile [i toate zonele de
ofertare, astfel încât pia]a în ansamblul ei s` fie în echilibru.
SEEPX este contraparte în tranzac]ii. În organizarea pie]ei
regionale, SEEPX va fi contraparte central` pentru toate
tranzac]iile încheiate pe PZU.
În calitate de contraparte pentru to]i participan]ii la pia]`,
SEEPX va avea nevoie de instrumente pentru gestionarea
riscului asociat. Riscul principal pentru SEEPX este
înc`lcarea obliga]iilor contractuale de c`tre participan]i [i
astfel o posibil` lips` a pl`]ilor pentru energia achizi]ionat`.
Acest risc trebuie s` fie gestionat prin proceduri de
garantare corespunz`toare.
Este important s` existe o în]elegere între SEEPX [i
operatorii de transport [i sistem care s` garanteze c`
întotdeauna contractele încheiate prin SEEPX vor fi
decontate conform contractelor.
V. Ionescu - Promovarea licita]iilor implicite pentru o pia]` spot regional`
SEEPX transfer` veniturile din congestii c`tre OTS. Când este
folosit principiul fragment`rii / cupl`rii pie]ei pentru mana-
gementul congestiilor, diferitele pre]uri zonale vor fi modificate
(crescute sau reduse) pentru eliminarea congestiilor [i au-
tomat vor diferi de pre]ul de închidere a pie]ei fa]` de cazul
în care nu sunt detectate congestii. Participan]ii la pia]` din di-
ferite zone î[i vor optimiza portofoliul în baza pre]urilor locale.
Diferen]ele de pre] dintre zone datorate congestiilor pe
interconexiuni vor genera un venit din congestii. Venitul
ob]inut din managementul congestiilor va fi determinat de
diferen]a dintre pre]urile de la capetele interconexiunii
multiplicat` cu capacitatea (fluxul) pe interconexiune. Este
foarte important ca acordurile dintre de]in`torii re]elelor de
transport implica]i s` fie astfel negociate încât s` existe o
în]elegere ferm` asupra modului de distribuire a venitului.
Operatorii de transport [i de sistem implica]i vor decide
asupra modului în care acest venit va fi alocat între ei.
În acest sens bursa de energie va fi responsabil` numai
pentru colectarea fondurilor [i p`strarea eviden]ei venitului
rezultat pentru fiecare interconexiune.
5. Sus]inerea implement`rii SEEPX în cadrului pie]ei
sud-est europene
Modelul de pia]` propus presupune [i permite coexisten]a
contractelor bilaterale [i a celor tranzac]ionate cu o zi înainte
în cadrul SEEPX.
Utilizarea optim` a capacit`]ii de transport existente în inter-
conexiuni este important` în vederea ob]inerii unei dispece-
riz`ri economice a pie]ei regionale. Pentru a atinge acest
scop, ar trebui utilizat pentru drepturi ferme de transport prin-
cipiul „utilizeaz` sau pierzi”. Managementul congestiilor prin
fragmentarea / cuplarea pie]ei s-a dovedit a fi o solu]ie efi-
cient` de optimizare a capacit`]ii de transport r`mase dispo-
nibile. Mecanismul de pia]` trebuie s` fie capabil s` realize-
ze managementul congestiilor prin fragmentarea / cuplarea
pie]ei într-o re]ea buclat`, împ`r]it` în mai multe zone.
Mecanismul de determinare a pre]ului ar trebui s` fie u[or de în]eles,
iar participan]ii la pia]` trebuie s` poat` s` verifice u[or dac`
pre]urile sunt calculate în concordan]` cu ofertele lor originale.
Pentru o pia]` de energie electric` regional` este important
ca informa]iile din pia]` s` fie disponibile participan]ilor pe
baze nediscriminatorii. În acest sens, trebuie ]inut cont de
ghidul ERGEG privind transparen]a – „Ghidul de bune
practici privind managementul informa]iei [i transparen]a în
pie]ele de energie electric`”.
6. Organizare [i ac]ionariat
În modelul propus pentru pia]a regional` se poate implementa
atât decontarea centralizat`, cât [i cea descentralizat`.
Modelul centralizat, cu fragmentarea pie]ei. În pia]a regio-
nal` p`r]ile interesate ar putea decide ca SEEPX s` realizeze
decontarea centralizat` pentru toate zonele din pia]a
regional` sau, în vederea rezolv`rii specificit`]ilor locale, ar
putea alege s` realizeze decontarea într-o filial` local`.
Modelul descentralizat, cu fragmentarea pie]ei. În cazul
descentralizat, notele de decontare [i facturile vor fi
distribuite de la filiala local` c`tre participan]ii locali [i – dac`
este posibil – interfa]a cu b`ncile locale ar putea fi, de
asemenea, operat` de c`tre filiala local`.
SEEPX poate opera descentralizat ca o burs` regional` de
energie electric` cu filiale locale, cu urm`toarele func]ii:
207
a) stabilirea pre]ului în mod centralizat;
b) func]iile de decontare, emitere a facturilor, gestionarea
riscului [i servicii clien]i la nivelul filialelor locale.
Modelul de cuplare a pie]ei. SEEPX poate opera în
conjunc]ie cu bursele na]ionale de energie utilizând cuplarea
între bursele de energie deja existente.
Datorit` acestui concept deschis, aceast` ini]iativ` poate fi
extins` în viitor spre ]`ri / zone mai îndep`rtate. Prin crearea
[i operarea cu succes a unei pie]e de energie electric`
angro sub-regionale, poate fi luat în considerare procesul de
integrare viitoare într-o pia]` comun` regional` european`
(REM), în ipoteza în care la nivel regional [i în cadrul fiec`rui
partener individual se atinge un anumit nivel minim necesar
de organizare, condi]ii legale [i tehnice.
Entit`]ile implicate din România consider` c` bursa de
energie electric` regional` trebuie s` fie de]inut` împreun`
de ac]ionari regionali, adic` de operatorii de transport [i de
sistem na]ionali.
Aceast` structur` deschis` de ac]ionariat inten]ioneaz` s`
aduc` încredere, neutralitate [i transparen]` în operarea
zilnic` a pie]ei spot regionale.
7. Etape viitoare
Pentru a implementa ini]iativa ca un întreg trebuie s` existe
coeren]` [i ac]iuni sus]inute. În acest sens sunt indicate
întâlniri pentru prezentarea / discutarea detaliilor principiilor
de pia]` propuse.
Trebuie avut` în vedere stabilirea unui grup de lucru comun
la nivel regional pentru a discuta mai departe colaborarea [i
stabilirea unei foi de parcurs pentru o pia]` comun`. Grupul
comun de lucru trebuie s` asigure armonizarea interesului,
s` evite neîn]elegerile, s` catalizeze resursele. Este de
asemenea necesar` preg`tirea detaliilor modelului de pia]`
[i a foii de parcurs pentru implementare incluzând scopuri,
direc]ii [i repere.
Pentru a sus]ine o în]elegere aprofundat`, pentru a ob]ine
date [i interpret`ri, trebuie realizate simul`ri ale tranzac]iilor
cu o zi înainte [i calcule ale pre]urilor corespunz`toare în
zone de pre] na]ionale multiple cu capacitate limitat` de
transport, modelând astfel situa]ia actual` dintr-o pia]`
regional`. Simularea va emula cele dou` procese dintr-o
burs`: tranzac]ionarea [i decontarea. Simularea va permite
descoperirea unor concluzii relevante care s` fie analizate,
luate în considerare [i diseminate.
Întâlnirile grupului de lucru vor ajuta la progresul imple-
ment`rii, furnizând un cadru de în]elegere egal pentru p`r]ile
implicate [i cea mai bun` sus]inere pentru deciziile condu-
cerii superioare a companiilor [i a autorit`]ilor implicate.
Bibliografie
[1] Comisia European` – Directoratul general pentru energie [i transport
„Documentul referitor la op]iunile de pia]` pentru Pia]a de energie
electric` din sud-estul Europei”, 05 Decembrie 2005
[2] Comisia Comunit`]ii Europene „Tratatul privind Comunitatea
Energiei”, 16 septembrie 2005
[3] Reglementarea Parlamentului [i a Consiliului European nr. 1228/2003
cu privire la accesul la re]ea pentru schimburile transfrontiere de
energie electric`, 26 iunie 2003
[4] Barmsnes K.A., Fossdal K., Constantinescu M. – Managementul
congestiilor în Europa. OPCOM propune o solu]ie regional` pentru
sud estul Europei – FOREN 2006, 11–15 iunie 2006
Referent:
Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV
Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
 208
Utilizarea eficient` a energiei în condi]iile pie]ei de energie
Vasile RUGIN~*
Abstract: Efficient use of energy is in itself a complex
process which can only be analysed at a macreconomic or
local level. The corresponding quantity at a macroeco-
nomic level is represented by the energy intensity which is
the energy consumption to generate a unit GDP. This
quantity mainly has an economic significance. The national
economy restructuring led to a significant decrease of the
energy intensity, but its value is still greater in Romania
than in the developed countries.
At the local level the efficiency indicators mainly have a
technical meaning. The price mechanisms of the energy
market stimulate efficiency improvement, but this incentive
alone is not sufficient. An energy policy support is needed
and it should be compatible with a general strategy meant
to dismantle al technological and non-technological
barriers.
Key words: efficient use of energy, energy intensity, energy
market, strategy
Descriptori: utilizare eficient` a energiei, intensitate a energiei,
pia]` de energie, strategie
Nota]ii
CEP – consum de energie primar`
PIB – produs intern brut
PPC – paritate a puterii de cump`rare
Contribu]ii
Lucrarea argumenteaz` faptul c` alegerea intensit`]ii
energiei primare ca parametru fundamental economic [i
utilizarea acestuia pentru caracterizarea eficien]ei tehnice
a proceselor de utilizare a energiei (sau pentru compara]ii
interna]ionale) pot conduce la concluzii eronate. |n par-
ticular, alegerea unit`]ii de m`sur` pentru calculul
produsului intern brut (de exemplu euro la cursul de
schimb, euro la paritatea puterii de cump`rare, euro la
putere de cump`rare constant` dintr-un anumit an etc.)
influen]eaz` decisiv valoarea intensit`]ii energiei [i
evolu]ia sa în timp. Strategiile [i politicile de eficien]`
energetic` trebuie, astfel, s`-[i stabileasc` ca ]int` valori
ale economiilor de energie [i nu procentaje de reducere
a intensit`]ii energiei. Autorul arat` c` mecanismele
economiei de pia]` sunt insuficiente pentru cre[terea
eficien]ei energiei [i pledeaz` pentru implicarea statului în
acest proces. M`surile de politici pentru energie nu
trebuie s` aib` un caracter general, ci trebuie s`
precizeze de la început grupul ]int`, fondurile necesare,
sursele [i modul de alocare, precum [i estimarea
cantitativ` a efectelor finale a[teptate.
1. Elemente generale
Prin utilizarea eficient` a energiei se în]elege realizarea
unei unit`]i de produs, bun sau serviciu f`r` sc`derea
calit`]ii sau performan]elor acestuia, concomitent cu
reducerea cantit`]ii de energie cerute pentru realizarea
acestui produs, bun sau serviciu (Legea nr.
56/17.03.2006).
* Dr. ing., director S.C. ICEMENERG S.A.
anul 55, nr. 6/2007
Indicatorul care m`soar` eficien]a energiei este denumit
„intensitate a energiei” [i se calculeaz` ca raport între con-
sumul de energie [i cantitatea de produse, bunuri sau
servicii ob]inute. Cantitatea de produse, se m`soar` în
unit`]i valorice (lei, €, $) sau în unit`]i fizice (tone, metri etc.).
Indicatorul intensitate energetic` se calculeaz` la nivel ma-
cro (economie na]ional`, sector economic, ramur` indus-
trial`) sau la nivel micro (proces tehnologic, instala]ie etc.).
La nivelul economiei na]ionale în ansamblu, prin „produs”
se în]elege produsul intern brut (PIB). Utilizarea eficient` a
energiei înseamn` astfel reducerea consumului de
energie pentru producerea unei unit`]i de PIB respectiv
reducerea intensit`]ii energiei \n economia na]ional`.
Factorii care influen]eaz` intensitatea energiei sunt
preponderent factori economici (structura produc]iei/PIB,
pre]uri, paritate leu / € etc.). Factorii tehnici / tehnologici
au o influen]` relativ redus`. Utilizarea eficient` a energiei
este rezultatul politicii economice în ansamblu.
La limita inferioar` „produsul” sau „serviciul” sunt produse
respectiv servicii concrete, direct utilizabile [i m`surabile
în unit`]i fizice de m`sur` (kg, m, m2, m3, l). C`ile de
promovare a eficien]ei energiei între cele dou` limite sunt
foarte diverse dar nu contradictorii.
2. Reducerea intensit`]ii energiei la nivelul
economiei na]ionale
Prin intensitatea energiei primare (IEP) se în]elege consu-
mul de energie primar` necesar pentru a produce o
unitate de produs intern brut:
IEP = CEP/PIB (1)
unde:
CEP reprezint` consumul de energie primar` la nivel
na]ional într-un anumit an, MJ;
PIB – produsul intern brut al ]`rii respective în anul
considerat.
Intensitatea energiei primare caracterizeaz` în primul rând
eficien]a economic` de utilizare a energiei primare [i doar
într-o m`sur` redus` eficien]a tehnic`. Valoarea sa
depinde direct de valoarea produsului intern brut care
este un parametru fundamental economic.
Valorile produsului intern brut (PIB) în pre]uri curente (ROL
sau RON) sunt publicate de c`tre Institutul Na]ional de
Statistic` [i sunt denumite „valori nominale”. Valorile
nominale sunt afectate de infla]ie [i nu reflect` evolu]ia
real` a economiei na]ionale. Ele nu pot fi utilizate pentru
compara]ii interna]ionale. Valorile nominale ale PIB au
mare importan]` ca informa]ii primare, dar nu pot fi
utilizate direct.
În practic`, se exprim` în mod frecvent PIB în € sau în $,
utilizând cursul oficial de schimb. Influen]a varia]iei puterii
de cump`rare nu este îns` total eliminat`. Pentru a
elimina complet aceast` influen]` se calculeaz` PIB în
pre]uri constante. Se alege un an de baz` (anul i). Pentru
V. Rugin` - Utilizarea eficient` a energiei în condi]iile pie]ei de energie 209

acest an valoarea PIB va fi egal` cu valoarea nominal`.

Pentru ceilal]i ani din intervalul de timp considerat se re-
calculeaz` PIB în unit`]i monetare la puterea de cum-
p`rare din anul de baz`, respectiv la nivelul pre]urilor din
anul de baz`. Alegerea anului de referin]` este important`
[i poate influen]a concluziile. Astfel, în tabelul 1 se
prezint` comparativ evolu]ia PIB pentru România în mld.
€2000 [i mld. €2005, precum [i în mld. € – pre]uri curente.
Tabelul 1
Evolu]ia PIB în România în perioada 2000–2005

Anul PIB
U.M. mld. €2000 mld. € mld. €2005 mld. € PPC
2000 40,278 40,278 60,224 112,241
2001 42,574 44,865 63,657 122,300 Fig. 1. Intensitatea energiei primare (1 tep = 4,187 . 108 J)
2002 44,745 48,464 66,904 132,034
2003 47,072 52,606 70,383 141,577 Se remarc` urm`toarele:
2004 51,073 60,808 76,365 160,280 a) Pentru ]`rile dezvoltate, calculul intensit`]ii energiei
2005 53,167 79,496 79,496 173,107 electrice în pre]uri constante sau pre]uri curente, la
cursul de schimb sau la paritatea puterii de cum-
Exprimarea PIB în pre]uri constante face ca dinamica p`rare etc., conduce la rezultate practic similare.
acestui indicator s` fie cea real`. În cazurile din exemplul Valorile acestui indicator r`mân practic acelea[i la
prezentat, valoarea PIB din anul 2005 este de 1,32 ori mai schimbarea unit`]ii de m`sur`. Varia]ia în timp este
mare decât valoarea din anul 2000, ceea ce corespunde relativ redus`.
unui ritm anual de 5,71%. Valoarea absolut` a PIB b) Stabilitatea structurilor economice, nivelul redus al
depinde îns` fundamental de anul de referin]` ales pentru infla]iei etc. fac ca îmbun`t`]irea eficien]ei energeti-
„pre]urile constante”. Astfel, exprimarea PIB în euro la ce s` reprezinte factorul important care determin`
nivelul anului 2005 conduce la valori de 1,50 ori mai mari reducerea intensit`]ii energiei.
decât cele exprimate în euro la nivelul anului 2000. Acest c) În perioada analizat` economia României a fost
lucru înseamn` c`, în intervalul 2000–2005, pe pia]a influen]at` de procesele de restructurare [i s-a str`-
româneasc` puterea de cump`rare a monedei europene duit s`-[i g`seasc` echilibrul pe calea unei dez-
a sc`zut de 1,50 ori. volt`ri durabile. Nivelul infla]iei a fost (înc`) ridicat,
puterea de cump`rare a monedei europene pe
Institu]ii prestigioase – cum sunt, de exemplu, IAEA [i Eu- pia]a intern` a suferit modific`ri semnificative ([i
rostat – consider` c` utilizarea cursului oficial de schimb implicit cursul de schimb leu / €), structurile macro-
nu este suficient de reprezentativ` [i recomand` utilizarea economice au înregistrat modific`ri.
parit`]ii puterii de cump`rare (PPC) pentru calculul PIB în d) Dinamica intensit`]ii energiei primare este influen-
euro sau dolari precum [i a indicatorilor deriva]i (PIB/loc, ]at` preponderent de factori economico-structurali
intensitatea energiei etc.). [i doar într-o m`sur` redus` de factori tehnici
(cre[terea eficien]ei energetice).
Diferen]ele între cursul oficial de schimb [i paritatea puterii e) În perioada 2000–2005 intensitatea energiei
de cump`rare sunt cu atât mai mari cu cât nivelurile de primare a României a sc`zut cu 47% (de la 378 MJ
dezvoltare sunt mai diferite. Valorile PPC vor fi apropiate / 1 000 € la 200 MJ / 1 000 €) în condi]iile în care
de paritatea oficial` pentru ]`rile dezvoltate, dar vor fi mult PIB a crescut cu 32%. Acest lucru semnific` (cel
diferite pentru ]`rile slab dezvoltate. pu]in la o prim` vedere) realizarea unor progrese
importante privind decuplarea cre[terii economice
PPC are un caracter foarte subiectiv. Ea depinde esen]ial de cre[terea consumului de energie. Cea mai mare
de institu]ia care realizeaz` analizele (Eurostat, Banca contribu]ie la aceast` sc`dere (55%) a avut-o
Mondial` etc.). Pentru ca utilizarea PPC s` conduc` la aprecierea monedei na]ionale.
rezultate credibile [i s` fac` posibil` efectuarea de
compara]ii interna]ionale sunt necesare dou` condi]ii: Restructurarea economiei a contribuit, de asemenea, de o
a) PPC s` fie determinat` de o institu]ie recunoscut`; manier` important` la sc`derea intensit`]ii energetice.
b) pentru toate ]`rile care se compar` între ele, PPC s` Recalculând PIB în € la puterea de cump`rare din anul
fie determinat` de aceea[i institu]ie. 2000 (€2000) [i la structura economiei [i industriei din
acela[i an rezulta c` intensitatea la nivel na]ional a crescut
Valorile PIB exprimate în mld. €PPC (euro, la paritatea în intervalul de timp analizat cu 7,5%. Acest lucru
puterii de cump`rare) sunt prezentate în tabelul 1. reprezint` un semnal clar asupra faptului c` progresele
realizate s-au datorat exclusiv unor m`suri de natur`
A fost calculat` valoarea intensit`]ii energiei primare în: macroeconomic`. Utilizarea eficient` a energiei în
a) tep / 1 000 € pre]uri curente; accep]iunea tehnic` r`mâne înc` un deziderat.
b) tep / 1 000 € pre]uri constante corespunz`toare
unui anumit an de baz` (de exemplu, MJ / 1 000 Reducerea diferen]elor între intensitatea economiei
€2000 sau MJ / 1 000 €2005); na]ionale a României [i cea înregistrat` în ]`rile dezvoltate
c) MJ / 1 000 €PPC. se va realiza în timp prin aproprierea cursului de schimb
leu/€ de paritatea puterii de cump`rare [i prin îmbun`t`-
Rezultatul final este prezentat în figura 1. În aceea[i figur` ]irea structurii economiei na]ionale. Un anumit rol (dar nu
s-a prezentat [i evolu]ia intensit`]ii energiei primare pentru cel mai important) îl va juca [i cre[terea eficien]ei de
media UE-25. utilizare în accep]iunea tehnic`.
 210 anul 55, nr. 6/2007

3. Politica în domeniul eficien]ei energiei Tabelul 2

Pre]ul energiei electrice în 2006
Dup` anul 1990 a existat o perioad` în care virtu]ile eco-
}ara/Zona Consumatori Consumatori Consumatori
nomiei de pia]` erau supralicitate. Se afirma c` me- casnici sector industriali
canismele pie]ei vor determina singure, prin ele însele, o 1 200 kWh/an servicii 24 MWh/an,
atitudine pozitiv` a consumatorilor fa]` de eficien]a 50MWh/an, Pmax = 4 MW
energiei. Pmax = 50kW
€/kWh, incl. TVA €/kWh, f`r` TVA €/kWh, f`r` TVA
Conform acestei logici firmele care neglijeaz` eficien]a UE 25 0,1637 0,1265 0,0737
energiei s-ar îndrepta implacabil spre faliment datorit` UE 15 0,1658 0,1292 0,0754
cre[terii facturii energetice. La extremitatea cealalt`, Belgia 0,1817 0,1253 0,0773
firmele care întreprind m`suri de reducere a consumului Cehia 0,1588 0,1034 0,0571
ar avea în fa]` un viitor luminos în concuren]a de pe pia]`. Germania 0,2287 0,1739 0,0897
Grecia 0,0814 0,0981 0,0560
Situa]ia s-ar prezenta analog [i în sectorul casnic. Spania 0,1465 0,1141 0,0639
Fran]a 0,1477 0,0913 0,0500
Pe m`sur` ce cuno[tin]ele [i experien]a speciali[tilor [i a Ungaria 0,1283 0,1114 0,0584
popula]iei în ansamblu au crescut a devenit evident c` Polonia 0,1483 0,0911 0,0533
problemele sunt mult mai complexe. Pia]a liber` Bulgaria 0,0619 0,0542 0,0414
influen]eaz` unit`]ile economice s` reduc` consumul de România 0,1029 0,0948 0,0643
energie prin intermediul pre]urilor. Utilizarea în rela]iile
Monitorizarea permanent` a modului de aplicare [i a
furnizor-consumator a unor pre]uri corecte nedistorsionate rezultatelor ob]inute, precum [i efectuarea de corec]ii în
reprezint` astfel o condi]ie necesar`. Trebuie îns` afirmat cazul în care se consider` necesar sunt elemente care
c` aceast` condi]ie nu este [i suficient`. contribuie esen]ial la succesul m`surilor de politic`
energetic` v`zând cre[terea eficien]ei de utilizare.
Mecanismele pie]ei libere [i-au demonstrat de mult timp
capacitatea remarcabil` de a realiza optimiz`ri pe termen M`surile vizând utilizarea eficient` a energiei la consuma-
scurt. Ele pot fi îns` incapabile s` determine orientarea torii finali trebuie s` plece de la o estimare cât mai corect`
general` a societ`]ii spre o direc]ie strategic` dinainte a poten]ialului de eficien]` energetic` în diferitele sale
stabilit`. Un astfel de obiectiv strategic de cea mai mare accep]iuni. Se diferen]iaz` de regul` patru tipuri de
importan]` este dezvoltarea durabil`. Este cert c` poten]ial:
mecanismele pie]ei libere nu pot asigura o dezvoltare a) poten]ialul tehnic: economiile de energie care pot fi
durabil` [i este nevoie de influen]a factorilor politici. ob]inute cu tehnologiile disponibile indiferent de
Conservarea resurselor de energie, reducerea pierderilor costuri;
[i cre[terea eficien]ei de utilizare sunt componente b) poten]ialul social: economiile de energie care pot fi
esen]iale ale dezvolt`rii durabile. ob]inute prin m`suri care au un efect pozitiv asupra
societ`]ii în ansamblul ei (]inând cont de beneficiile
Revenind la problema pre]urilor, în România s-au f`cut de mediu, avantaje sociale etc.);
pa[i importan]i privind utilizarea unor pre]uri corecte pe c) poten]ialul economic: economiile de energie care
pot fi ob]inute prin m`suri rezultate ca eficiente în
pia]a energiei. O compara]ie între pre]urile din România [i urma unor analize cost-beneficiu;
alte ]`ri ale Uniunii Europene este prezentat` în tabelul 2. d) poten]ialul de pia]`: economiile de energie care pot
fi ob]inute cu luarea în considerare a tuturor aspec-
Se remarc` faptul c` pentru consumatorii casnici pre]urile telor obiective [i subiective, tehnice, financiare [i de
din România sunt mai mici decât valorile medii înregistrate atitudine.
în alte ]`ri din zona noastr` geografic`. Pre]urile pentru
consumatorii industriali sunt foarte apropiate de valorile Strategiile întocmite trebuie s` identifice obstacolele care
medii UE-25 (chiar mai mari decât în unele ]`ri din zona conduc la diferen]e între poten]ialul de pia]` [i cel eco-
UE-15, ca Finlanda [i Spania). nomic sau între poten]ialul economic [i cel tehnologic iar
m`surile stabilite s` conduc` la eliminarea acelor
Cre[terea eficien]ei de utilizare prin cre[terea în obstacole.
continuare a pre]urilor energiei reprezint` o variant` care
practic nu poate fi luat` în considerare. Uniunea European` a adoptat recent o strategie privind
eficien]a energetic` intitulat` Green Paper of Energy
Pentru reducerea decalajului fa]` de ]`rile dezvoltate Efficiency or doing more with less [1]. Documentul arat`
trebuie avute în vedere alte m`suri. Sunt necesare m`suri c` Uniunea European` ar putea economisi cel pu]in 20%
de politic` a energiei încadrate într-o strategie general` [i din consumul actual aplicând m`suri eficiente economic;
circa jum`tate din acest poten]ial poate fi valorificat prin
transpuse prin acte legislativ-normative. Aceste m`suri
aplicarea riguroas` a m`surilor deja existente. Pentru
urm`resc realizarea obiectivelor strategice pe termen lung aceasta, UE trebuie s` adopte rapid un plan concret de
f`r` a afecta principiul liberei concuren]e precum [i ac]iune care:
respectarea drepturilor de baz` ale consumatorilor. La a) s` mobilizeze to]i juc`torii (guverne na]ionale, institu-
ini]ierea unor m`suri de politic` a energiei este esen]ial s` ]ii regionale, municipalit`]i, industrii, persoane fizice);
fie stabilite de la început: b) s` acopere toate sectoarele de producere [i
a) grupul ]int`; consum a energiei;
b) fondurile necesare, sursele [i modalit`]ile de c) s` ia în considerare toate tipurile de ac]iuni posibile
alocare; (inclusiv taxe, subven]ii publice, stimulente
c) estimarea cantitativ` a efectelor finale a[teptate. economice, parteneriate cu industria etc.).
V. Rugin` - Utilizarea eficient` a energiei în condi]iile pie]ei de energie
În document se arat` c` sunt necesare m`suri specifice
de politic` energetic` pentru:
a) cl`diri (Directiva 2002/91/EC privind performan]ele
energetice ale cl`dirilor);
b) aparatur` electrocasnic` (etichetare, proiectare
ecologic`);
c) iluminat eficient;
d) limitarea consumului autovehiculelor; promovarea
bio-carburan]ilor; etichetarea energetic` a
automobilelor;
e) informarea [i protec]ia consumatorilor;
f) utilizarea achizi]iilor publice pentru promovarea
tehnologiilor/echipamentelor eficiente economic;
g) utilizarea sistemului „certificatelor albe”.
Un prim [i important act legislativ care urm`re[te reali-
zarea strategiei men]ionate este Directiva 2006/32/CE
privind eficien]a energiei [i serviciile aferente. Directiva
prevede reducerea consumului de energie final` în
perioada 2008–2016 în medie cu 1% anual în compara]ie
cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care
exist` date disponibile.
Directiva prezint` mai multe m`suri de politic` de energie
compatibile cu economia de pia]` [i care conduc la cre[-
terea eficien]ei de utilizare. Printre acestea se men]io-
neaz`:
a) Audituri de energie; directiva precizeaz` ca to]i
clien]ii finali, inclusiv clien]ii mici din sectorul casnic
[i comercial [i întreprinderile mici [i mijlocii din
sectorul industrial s` poat` recurge la sisteme de
audit de energie eficient [i de înalt` calitate.
Autorit`]ile na]ionale sunt responsabile cu realizarea
acestei m`suri;
b) Fonduri [i mecanisme de finan]are; statele membre
pot crea fonduri de subven]ionare a îmbun`t`]irii
eficien]ei energiei [i a dezvolt`rii unei pie]e de
eficien]` a energiei. Aceste fonduri pot furniza
subven]ii, împrumuturi, garan]ii financiare sau alte
forme de finan]are. Ele vor completa [i nu vor
concura mecanismele pie]ei de finan]are a eficien]ei
energiei;
c) Sistem de calificare, acreditare [i /sau certificare;
statele membre trebuie s` asigure existen]a unor
sisteme adecvate de calificare, acreditare [i/sau
certificare a furnizorilor de servicii de energie,
audituri de energie etc.;
d) Chitan]e [i facturi explicative ale consumului de
energie; statele membre vegheaz` ca furnizorii de
energie s` înscrie în facturile transmise clien]ilor:
- compara]ie, de preferin]` sub forma unui
grafic, între consumul actual de energie [i
cel din anul precedent în aceea[i perioad`;
- compara]ie cu un consumator mediu de
energie din aceea[i categorie de utilizatori;
- coordonatele (inclusiv site-urile Internet) ale
asocia]iilor de consumatori, agen]iilor
guvernamentale sau altor organisme de la
se pot ob]ine informa]ii privind m`surile de
îmbun`t`]ire a eficien]ei energiei etc.
e) Disponibilitatea informa]iilor; statele membre
vegheaz` s` fie depuse eforturi mai mari în scopul
promov`rii eficien]ei energiei prin diseminarea
informa]iilor [i consilierea clien]ilor finali; informa]iile
privind cele mai bune practici din domeniul
211
economiei de energie vor trebui s` beneficieze de
o larg` difuzare.
În contextul negocierilor de aderare a României la Uniu-
nea European` [i dup` semnarea tratatului de aderare în
România s-au înregistrat progrese certe pe toate planurile
privind cre[terea eficien]ei energiei. A fost creat cadrul
legislativ [i institu]ional. A fost elaborat` Strategia na]io-
nal` de eficien]` a energiei. Au fost transpuse în legisla]ia
intern` directivele Uniunii Europene privind etichetarea
receptoarelor [i s-a asigurat aplicarea efectiv` a acestor
directive.
Pe de alt` parte cadrul legislativ a fost instabil [i insu-
ficient aplicat. Astfel, Legea nr. 199/2000 privind utilizarea
eficient` a energiei a fost modificat` [i completat` ulterior
de mai multe ori (OG 78/2001, Legea nr. 120/2002, OG
nr. 64/2003, Legea nr. 56/2006 etc.). Stimulentele
financiare [i fiscale prev`zute în varianta ini]ial` a legii au
fost ulterior anulate explicit sau implicit.
Strategia na]ional` de eficien]` a fost elaborat` într-o
lips` total` de transparen]` [i dup` aprobarea sa nu a
existat o ac]iune sistematic` de monitorizare a realiz`rii
prevederilor sale.
Având în vedere cel pu]in cre[terea mare a pre]ului
energiei din momentul elabor`rii strategiei [i pân` în
prezent se consider` c` o actualizare a acesteia este
oportun`.
În prezent este în curs de finalizare Planul Na]ional de
Ac]iune în domeniul Eficien]ei Energetice întocmit în con-
formitate cu prevederile Directivei 2006/32/EC analizat`
anterior.
Realizarea acestui plan implic` o monitorizare continu` a
tuturor rezultatelor ob]inute [i implicit un plus de
rigurozitate la toate nivelurile.
Concluzii
Utilizarea eficient` a energiei reprezint` o component`
esen]ial` a dezvolt`rii durabile. Mecanismele economiei
de pia]` (ale pie]ei energiei, în particular) pot fi incapabile
s` determine pe termen lung o orientare ferm` spre
utilizarea eficient` a energiei. Este necesar` interven]ia
factorilor de decizie la nivel na]ional [i elaborarea unor
m`suri de politic` a energiei, încadrate într-o strategie pe
termen lung. Aceste m`suri trebuie s` orienteze ferm
consumatorii spre m`suri de eficien]`.
Bibliografie
[1] * * *
Green Paper of Energy Efficiency or doing more with less,
Commission of the European Communities, COM (2005) 265 final
[2] * * * Directive 2006/32/EC of the European Parliament and of the
Council on Energy and Use Efficiency and Energy Services,
Commission of the European Communities
[3] Rugin` V. – Intensitatea energiei în economia na]ional`. Evolu]ii [i
perspective. EMERG, nr. 2, 2006, Editura AGIR
Referent:
Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 212 anul 55, nr. 6/2007

Costuri de mediu pentru integrarea în pia]a pan-european`

Constantin IOANI}ESCU, Cornel MO}IU*

Abstract: The paper presents the environmental costs for

existent large combustion plants taking in consideration
actual challenges of integrating Romanian electricity into
pan-European market.

Key words: European directives, best available techniques,

large combustion plants, investment costs

Descriptori: Directive europene, cele mai bune tehnici dispo-

nibile, instala]ii mari de ardere, costuri de investi]ii

Contribu]ii Fig. 1. Modul de acoperire a cererii de energie electric` în anul 2006

Pornind de la datele oficiale care estimeaz` cele mai

importante investi]ii necesare termocentralelor, lucrarea
prezint` impactul pe care-l vor avea reducerea nivelului
emisiilor anumitor poluan]i ai atmosferei asupra costului
energiei electrice livrate din termocentrale de condensa]ie,
în contextul integr`rii în pia]a pan-european`, propun#nd
posibilit`]ile de finan]are cele mai viabile [i realiste la
acest moment [i prezent#nd totodat` consecin]ele
nerealiz`rii programelor de investi]ii.

1. Generalit`]i
Ca membr` cu drepturi depline a Uniunii Europene,
Rom#nia [i – implicit – sectorul rom#nesc al energiei nu
puteau s` nu adere în totalitate la principiile fundamentale
ale politicii pentru energie incluse în conceptul Dezvolt`rii
Durabile:
a) securitatea aprovizion`rii cu energie;
b) reducerea impactului asupra mediului înconjur`tor;
c) competitivitatea.
În acest context în care preocup`rile ]`rilor lumii fa]` de
poluarea mediului [i de g`sire a m`surilor de minimizare
a impactului cresc permanent, nici sectorul de producere
a energiei electrice din Rom#nia nu putea r`m#ne
indiferent la aceast` problematic`.
At#t „Foaia de parcurs în domeniul energiei din Rom#nia“,
aprobat` de HG nr. 890/2003, c#t [i viitoarea Strategie
Energetic` a ]`rii, în curs de finalizare la Ministerul
Economiei [i Finan]elor, men]ioneaz` clar acest obiectiv –
deosebit de important [i în acela[i timp dificil de realizat
– al minimiz`rii impactului asupra mediului înconjur`tor.
2. Modul de acoperire a cererii de energie
Este bine cunoscut faptul c` dintre componentele sub-
sectorului de producere a energiei electrice, cel care are
impactul major asupra mediului înconjur`tor este
subsectorul producerii de energie electric` prin utilizarea
combustibililor fosili (c`rbune, p`cur`, gaze naturale).
O evaluare a costurilor de mediu trebuie s` plece de la
prognoza ponderii pe care acest subsector o va de]ine în
viitor în acoperirea cererii de energie electric` din Rom#nia.
* ing., S.C. TERMOELECTRICA S.A.
Fig. 2. Modul de acoperire a cererii de energie electric` în anul 2015
O compara]ie între modul de acoperire a cererii de ener-
gie electric` din anul 2006 (prezentat` în figura 1) [i prog-
noza modului de acoperire a cererii în anul 2015 (prezen-
tat` în figura 2) arat` o sc`dere semnificativ` a ponderii
utiliz`rii combustibililor fosili la producerea de energie
electric` de la 62,7% la 45,9%.
În opinia autorilor, aceast` prognoz` pleac` de la pre-
mizele optimiste privind punerea în func]iune p#n` în anul
2015 a grupurilor nr. 2, 3 [i 4 de la CNE Cernavod`, dez-
voltarea puternic` a produc]iei de energie (în special în
centrale hidro de mic` putere [i eoliene), precum [i pro-
gramul foarte ambi]ios de cre[tere a eficien]ei energiei în
economia rom#neasc`. Este evident c` orice nerealizare
în unul din domeniile mai sus men]ionate va conduce la
cre[terea ponderii energiei electrice produse pe combus-
tibili fosili, pentru acoperirea curbei de sarcin`.
3. Noi capacit`]i de produc]ie
Pornind de la situa]ia real` a Rom#niei în care resursele in-
terne de gaze naturale [i ]i]ei sunt în continu` sc`dere, iar
resursele de c`rbune sunt limitate la circa 30 mil. t/an, la
lignit [i respectiv 3 mil. t/an la huil`, pentru perioada 2008
– 2015 estim`m c` în Rom#nia se vor instala cel pu]in
urm`toarele noi capacit`]i de produc]ie pe combustibili fosili:
a) 2–3 cicluri mixte, 200–400 MW (Bucure[ti Vest,
Brazi, Iernut);
b) 2 grupuri, 400–600 MW folosind c`rbune importat
(Br`ila, Borze[ti, Deva, Constan]a);
c) 1–2 grupuri 400–600 MW folosind lignit din Oltenia
(Rovinari, Turceni);
d) 4–6 turbine gaze (ciclu simplu) 40–100 MW (Doi-
ce[ti, Iernut, Borze[ti, Bucure[ti).
C. Ioani]escu - Costuri de mediu pentru integrarea în pia]a pan-european` 213

Pe l#ng` acestea vor mai r`m#ne în func]iune un num`r Deoarece Directiva nu recomand` folosirea unei anumite
important de grupuri energetice existente, prezentate mai tehnologii, iar no]iunea de cele mai bune tehnici
jos în ordinea descresc`toare a [anselor pe care le pot disponibile nu are valoare legal` [i în nici un caz nu
avea de a r`m#ne competitive pe o pia]` integral libera- altereaz` [i nu prejudiciaz` con]inutul directivei, s-au
lizat`: realizat studii de fezabilitate pentru fiecare termocentral`
a) complexele energetice Rovinari, Turceni, Craiova; în parte care au eviden]iat solu]iile optime din punct de
b) centralele pe huil` Paro[eni (grupul 4), Mintia (gru- vedere tehnico-economic, aplicabile termocentralelor din
pul 3 [i eventual grupurile 1, 5 [i 6); Rom#nia:
c) centralele pe hidrocarburi Iernut (grupurile de 200 a) pentru reducerea nivelului oxizilor de sulf se vor
MW), Br`ila (grupul 1); folosi cu prec`dere tehnologiile de desulfurare a
d) centralele de cogenerare care asigur` [i alimen- gazelor de ardere de tip „umed“ cu suspensie de
tarea cu energie termic` a principalelor ora[e din calcar [i ob]inere de ghips valorificabil;
]ar` (Bucure[ti, Constan]a, Timi[oara, Arad, Ia[i, b) pentru reducerea nivelului oxizilor de azot se vor
Suceava, Bra[ov etc.) folosi m`suri „primare“ reprezentate de utilizarea
arz`toarelor cu formare de cantit`]i reduse de oxizi
Gradul de incertitudine al ultimei categorii de grupuri exis- de azot;
tente men]ionate este sensibil mai ridicat la cele cu func- c) pentru reducerea nivelului emisiilor de pulberi se va
]ionare pe lignit, la care costurile instala]iilor de depoluare recurge la modernizarea electrofiltrelor (prin
a gazelor arse sunt deosebit de ridicate [i necesit` un cre[terea tensiunii de alimentare a electrozilor) [i –
efort financiar pentru care, p#n` în prezent, nu s-au g`sit în cazuri speciale – la ad`ugarea unui nou c#mp de
solu]ii de finan]are. filtrare.
Mai trebuie men]ionat c` pentru o serie de grupuri ener- P#n` în prezent nu exist` recomand`ri de cele mai bune
getice existente s-a stabilit prin Planul de Implementare a tehnici disponibile pentru evacuarea cenu[ii [i a zgurii,
directivei pentru instala]ii mari de ardere un regim de de[i aceste de[euri provin tot din instala]ii mari de ardere.
func]ionare derogatorie, adic` numai 20 000 ore în Studiile de prefezabilitate [i de fezabilitate efectuate au
perioada 2008–2015. analizat tehnologii care în principal urm`resc eliminarea
oric`rui „exces“ de ap` din depozitele de cenu[` [i zgur`,
4. Transpuneri legislative
ca obliga]ie care prive[te at#t instala]iile mari de ardere
În tabelul 1 se prezint` acte normative prin care Rom#nia c`rora li s-au acordat perioade de tranzi]ie, c#t [i pe cele
a transpus principalele directive europene, cu referire di- care vor func]iona în regim derogatoriu (numai 20 000 ore
rect` la instala]iile mari de ardere din termocentrale. în perioada 2008–2015). Pentru aceasta se impune
schimbarea actualei tehnologii „umede“ (raport ap`/solid
Tabelul 1 de 1:10) de evacuare hidraulic` a cenu[ii [i a zgurii cu o
Transpuneri legislative tehnologie „uscat`“ (raport ap`/solid, de 1:1) de
evacuare în fluid/[lam dens a cenu[ii [i a zgurii; în acest
DIRECTIVE EUROPENE LEGISLA}IA ROM@N~ mod se asigur` [i respectarea prevederilor Directivei
IPCC – OUG nr. 152/2005 privind 1999/31/EC privind depozitarea de[eurilor.
– 96/61/CE privind prevenirea [i controlul integrat al
prevenirea [i controlul polu`rii
integrat al polu`rii
6. Perioade de tranzi]ie
LCP – HG nr. 541/2003 privind
– 2001/80/CE privind stabilirea unor m`suri pentru În Rom#nia a fost inventariat un total de 174 instala]ii mari
limitarea nivelului emisiilor limitarea nivelului emisiilor în aer de ardere (IMA), respect#nd principiul „co[ului comun“.
anumitor poluan]i în aer ale anumitor poluan]i proveni]i din Aceste IMA au fost grupate ca apar]in#nd Ministerului
proveni]i din instala]ii instala]ii mari de ardere; Economiei [i Finan]elor (MEF), Ministerului Internelor [i
mari de ardere – cu modific`rile [i complet`rile Reformei Administrative (MIRA) [i a altor agen]i
ulterioare economici.
– 1999/31/CE privind HG nr. 349/2005 privind
depozitarea de[eurilor depozitarea de[eurilor;
– alte acte normative Pentru fiecare IMA, perioadele de tranzi]ie s-au acordat
pentru reducerea emisiei fiec`rui poluant prev`zut de
Dac` prima directiv` men]ionat` are ca obiectiv realiza- Directiva 2001/80/EC, termenul final fiind 31 decembrie
rea, de c`tre fiecare operator în parte, a unui sistem in- 2013. Excep]ie fac doar IMA pe combustibil solid cu
tegrat pentru prevenirea [i controlul polu`rii provenite din putere termic` mai mare de 500 MW care au primit o
propria activitate, cea de a doua este o directiv` specific` perioad` de tranzi]ie suplimentar` între anii 2014–2017,
privind strict reducerea nivelului emisiilor în aer. numai pentru reducerea nivelului emisiilor de oxizi de azot
de la 500 mg/Nm3 la 200 mg/Nm3. Prezentarea este
În afara acestor obliga]ii s-a mai ad`ugat pentru instala]iile realizat` în tabelul 2.
mari de ardere cu func]ionare cu combustibili solizi [i
aceea referitoare la cenu[` [i zgur`, reglementat` de Tabelul 2
Directiva 1999/31/EC privind depozitarea de[eurilor. Perioade de tranzi]ie

POLUANT PERIOADA/TERMEN
5. Recomand`rile Uniunii Europene SO2
NOx 2004 – 31.12.2013
Directiva 96/61/EC eviden]iaz` considera]iile ce trebuie pulberi
avute în vedere, în general sau în situa]ii specifice, pentru NOx 2014 – 31.12.2017
selectarea celor mai bune tehnici disponibile necesar a fi (instala]ii mari de ardere
aplicate pentru reducerea emisiilor în aer. pe combustibil solid >500 MWt)
 214
Pentru instala]iile c`rora nu li s-au alocat perioade de
tranzi]ie, Planul de Implementare al Directivei pentru
instala]ii mari de ardere stabile[te grupurile care vor fi
oprite sau pe cele care vor putea func]iona f`r` instala]ii
de reducere a nivelului emisiilor în aer, dar nu mai mult de
20 000 ore, în perioada 01.01.2008–31.12.2015, dup`
care vor fi oprite.
7. Costuri totale
Estimarea costurilor de investi]ii pentru m`surile adoptate,
precum [i graficul realiz`rii acestor m`suri au fost
cuprinse în Planul de Implementare al Directivei
2001/80/EC, întocmit la nivelul anului 2004, c#nd s-au
finalizat negocierile de aderare la Uniunea European`,
pentru închiderea capitolului 22 – Protec]ia Mediului.
Aceste estim`ri prezentate de agen]ii economici, de
autorit`]ile publice locale sau de asocia]iile patronale au
constituit fundamentarea pentru acordarea perioadelor de
tranzi]ie solicitate, pentru implementarea m`surilor
adoptate. Costurile totale aferente investi]iilor ce urmeaz`
a se realiza în perioadele de tranzi]ie 2005–2013 [i
2014–2017, defalcate pe cele trei grupe de beneficiari de
instala]ii mari de ardere [i pe cele trei categorii de
poluan]i, sunt prezentate în tabelul 3.
Costurile reducerii volumului de emisii pe categorii de poluan]i, 106 €
M.E.F. = Ministerul Economiei [i Finan]elor
M.I.R.A = Ministerul Internelor [i Reformei Administrative
În tabelul 4 s-au defalcat acelea[i costuri cu investi]iile de
mediu, pe diferitele tipuri de combustibil utilizate.
Tabelul 4
Costurile reducerii nivelului emisiilor, 106 €
De asemenea, în tabelul 5 sunt prezentate estim`rile
valorilor aferente schimb`rii tehnologiei de evacuare [i
depozitare a zgurii, cenu[ii [i ghipsului nevalorificat
(provenit din desulfurare).
Tabelul 5
Costurile depozit`rii zgurei, a cenu[ei [i a ghipsului de
desulfurare, 106 €
Se poate constata c` acest program ambi]ios de imple-
mentare a tehnologiilor impuse de minimizarea impactului
anul 55, nr. 6/2007
asupra mediului înconjur`tor se ridic` la peste 3 . 109 €,
sum` ce practic va trebui asigurat` integral într-o perioad`
de timp foarte restr#ns`, respectiv 2008–2013.
Finan]area acestor investi]ii din surse proprii ale
beneficiarului de instala]ii mari de ardere este absolut
imposibil`. În aceste condi]ii nu întrevedem dec#t dou`
solu]ii posibile de finan]are a acestui program, respectiv:
a) atragerea de capital privat – str`in sau autohton –
pentru realizarea acestor investi]ii, prin constituirea
unor societ`]i mixte între actualul beneficiar [i
investitori strategici poten]i din punct de vedere
financiar;
a) g`sirea de urgen]` a unor solu]ii de creditare, de
dorit credite de tip ECA – Export Credit Agency –
dar care implic` desigur garantarea – cel pu]in
par]ial` – a acestor credite de c`tre statul rom#n.
Cum privatizarea prin atragerea de capital privat este un
proces lung [i anevoios (estimat de autori la 18 – 24 luni),
credem c` a doua alternativ` este cea viabil` [i operant`
în timp util.
În acest moment credem c` nu este nici un dubiu c` orice
nerealizare a m`surilor cuprinse în Planurile de
Implementare ale Directivelor vor conduce la retragerea
de c`tre autoritatea de mediu a Autoriza]iilor Integrate de
Tabelul 3 Mediu ob]inute de centrale, ceea ce
va conduce la importul de energie
electric` cu implica]ii directe asupra
„vulnerabilit`]ii Rom#niei în raport
cu asigurarea resurselor primare de
energie“.
Anii de v#rf ai efortului de investi]ii
sunt prognoza]i a fi anul 2010, cu
peste 550 mil. € [i anul 2013 cu
peste 430 mil. €.
Pentru estimarea costurilor s-a ]inut
seama de cele mai recente informa-
]ii tehnico-economice existente la acea dat` (anul 2004)
primite de la furnizorii de echipamente sau existente în
literatura de specialitate.
Sigur, dup` realizarea primelor studii de prefezabilitate [i
fezabilitate pentru diferite termocentrale s-a dovedit c`
valorile estimate la nivelul anului 2004 [i prezentate mai
sus vor fi dep`[ite, av#ndu-se în vedere evolu]iile [i
cerin]ele din ultimii ani din domeniul realiz`rii instala]iilor
de depoluare.
Acela[i lucru se poate spune cu certitudine [i despre
costurile de investi]ii necesare schimb`rii actualei
tehnologii de colectare, transport [i depozitare a cenu[ii [i
a zgurii. Aceste costuri vor avea un puternic impact, în
mod deosebit asupra instala]iilor mari de ardere care vor
func]iona în regim derogatoriu, numai 20 000 ore,
deoarece vor conduce la costuri de produc]ie
necompetitive.
8. Impactul asupra costului energiei
Noile investi]ii pentru protec]ia mediului vor atrage dup`
sine [i cheltuieli suplimentare de exploatare.
F`r` a lua în considera]ie escaladarea pre]urilor la com-
bustibili, costul energiei electrice livrate din termocen-
tralele de condensa]ie va cre[te, estim`rile actuale fiind
cuprinse între 5 – 6 €/MWh la centralele pe combustilili
C. Ioani]escu - Costuri de mediu pentru integrarea în pia]a pan-european`
solizi [i între 1,5–2 €/MWh la centralele pe p`cur` cu
con]inut redus de sulf, conform tabelului 6.
Tabelul 6
Impactul asupra costului energiei electrice livrate din
termocentrale de condensa]ie (€/MWh)
Concluzii
Programul de investi]ii pentru aducerea termocentralelor din
Rom#nia la îndeplinirea condi]iilor de mediu impuse de
standardele Uniunii Europene este o mare provocare pentru
sistemul rom#nesc al energiei [i în final pentru Guvernul
Rom#niei (deoarece cvasitotalitatea actualilor produc`tori
de energie electric` pe baz` de combustibili fosili sunt
societ`]i cu capital majoritar de stat).
215
Aceast` provocare se va putea finaliza cu succes numai
în cazul în care se vor g`si p#rghiile practice posibile de
finan]are a programului de investi]ii prezentat.
Eventuala nerealizare a acestui program va conduce la un
import de energie electric` cu efecte greu de cuantificat,
asupra siguran]ei în alimentarea consumatorilor industriali
[i a popula]iei din Rom#nia.
Bibliografie
[1] Plan de Implementare pentru directiva 2001/80/CE privind
limitarea emisiilor anumitor poluan]i în aer proveni]i din instala]iile
mari de ardere
[2] Plan de Implementare pentru directiva 96/61/CE privind prevenirea
[i controlul integrat al polu`rii
[3] Plan de Implementare pentru directiva 1999/31/CE privind
depozitarea de[eurilor
[4] Hot`r#re de Guvern nr.890/2003 privind aprobarea Foii de parcurs
în domeniul energetic din Rom#nia
Referent:
Conf. dr. ing. Mircea GRIGORIU
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 216
Locul energiei produs` pe baz` de lignit în actuala pia]`
româneasc` a energiei
Constantin B~L~{OIU1, Sorin ALECU2
Abstract: The Romanian Energy Generation System com-
prises now many power plants and also many companies
organized by the fuel type. One of the main power generation
sector is the one based on lignite. What is the actual position
of this sector into a liberalized energy market? Which are the
actual constrains and which are the perspectives? Can the
lignite based energy generation be a main element for the
sustainable development of Romania? These are the
problems the present paper intends to answer.
Key words: energy, electricity, generation,
environment, market
Descriptori: energie, energie electric`, lignit, mediu, pia]`
Contribu]ii
Strategia de dezvoltare a energiei promovat` în România
înainte de anul 1990 era fundamentat` pe conceptul „auto-
sus]inerii economice” în asigurarea necesarului de materii
prime minerale, în special pentru sus]inerea programului
na]ional al energiei. Subordonat acestui deziderat [i din
dorin]a prost în]eleas` de a atinge niveluri impresionante de
cre[tere economic`, regimul socialist a decis dezvoltarea
tuturor z`c`mintelor unde acest lucru era fezabil din punct de
vedere tehnic (nu neap`rat [i al celui economic). Ca urmare,
selec]ia (bazat` pe criterii economice) rezervelor în vederea
punerii lor în valoare a fost, practic, inexistent`, ceea ce a
f`cut s` fie dezvoltate multe z`c`minte cu condi]ii geominiere
foarte dificile [i volume relativ reduse ale mineraliza]iilor.
În aceste circumstan]e, întreprinderile energetice [i miniere
(propriet`]i ale statului socialist) [i-au direc]ionat eforturile, în
primul rând, spre cre[terea produc]iei, f`r` a acorda o prea
mare importan]` rezultatelor economice (îndeosebi
costurilor ridicate) [i consecin]elor asupra mediului
înconjur`tor.
Astfel, s-a ajuns la existen]a unui sector minier [i implicit
energetic mult mai dezvoltat decât ar fi permis (în condi]ii
„normale”) poten]ialul de rezerve minerale ale ]`rii [i
nejustificat din punct de vedere economic.
Dup` 1990, sistemul na]ional al energiei a suferit un amplu
program de restructurare, bazat pe criterii de eficien]` a
energiei [i a economiei, care a f`cut, ca în prezent, în
contextul liberaliz`rii treptate a pie]ei de energie electric`,
produc`torii de energie electric` pe baz` de lignit s` î[i
identifice locul [i rolul stabil pe pia]`.
Lucrarea \[i propune sintetizarea argumentelor pro [i contra
utiliz`rii \n continuare a rezervelor locale de lignit, \n condi]iile
ce decurg din legisla]ia european`.
1. Situa]ia actual` [i de perspectiv` a energiei
electrice produs` pe baz` de lignit
Exist` cel pu]in cinci motive importante pentru care România
trebuie s` î[i adapteze permanent strategia de dezvoltare a
energiei pe termen scurt [i mediu:
1 Dr. ec., Complex Energetic Craiova
2 Dr. ing., Complex Energetic Craiova
anul 55, nr. 6/2007
a) Asigurarea în condi]ii de eficien]` [i siguran]` maxim`
a energiei electrice în interiorul ]`rii;
b) Asigurarea unui climat concuren]ial, eficace [i
transparent în condi]iile evolu]iei permanente a Pie]ei
de Energie Electric`;
c) Aderarea la Uniunea European` care presupune
respectarea Capitolului 14 – „Energia”, care prevede
printre altele asumarea unor responsabilit`]i în ceea
lignite, ce prive[te evolu]ia sistemului energetic românesc
atât la nivel structural (de exemplu, cre[terea ponderii
energiei din resurse regenerabile), cât [i la nivelul
organiza]ional (ex: privatizarea unor structuri
componente);
d) Respectarea Capitolului 22 – „Mediul” de negocieri
cu Uniunea European`, care prevede adaptarea cu:
- Directiva nr. 96/61/EC, transpus` prin OUG
nr.34/2002, privind prevenirea, reducerea [i
controlul integrat al polu`rii,
- Directiva nr. 2001/80/EC, transpus` prin HG
nr.541/2003, privind stabilirea unor m`suri
pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor
poluan]i, proveni]i din instala]ii mari de ardere;
e) Elaborarea Planului Na]ional de Alocare a certificatelor
pentru emisii de CO2 [i integrarea în pia]a de emisii
european` EU-ETS ceea ce impune încadrarea pentru
perioada 2008–2012 în limita unor cantit`]i de emisii
de gaze ce provoac` efectul de ser` la nivel global.
Deoarece, independen]a energetic` este un principiu de la
care orice ]ar`, din motive de siguran]`, securitate [i
eficien]` economic`, nu abrog`, c`rbunele reprezint` pentru
România – [i nu numai pentru ea – o solu]ie energetic` cel
pu]in pe termen mediu (10–30 de ani).
C`rbunele este cea mai abundent` [i r`spândit` resurs` de
energie fosil` de pe glob, iar centralele electrice pe baz` de
c`rbune acoper` la ora actual` circa 38% din energia
produs` la nivel planetar.
Dezvoltarea centralelor electrice pe baz` de c`rbune la nivel
mondial, deci implicit [i la cel european, depinde într-o mare
m`sur` de pozi]ia competitiv` a centralelor hidroelectrice, a
celor func]ionând cu gaze naturale, cu combustibil nuclear [i
cu resurse regenerabile, dar [i de vârsta capacit`]ilor de
produc]ie deja instalate, aceast` dezvoltare f`cându-se în
contextul în care problemele de mediu au devenit
reglement`ri obligatorii.
La nivel global, centralele electrice func]ionând cu c`rbune
sunt cele mai „îmb`trânite”, comparativ cu celelalte,
putându-se spune c` acelea bazate pe ciclul clasic,
conven]ional, cu turbine de abur [i cu c`rbune pulverizat
sunt cele mai aproape de epuizarea duratei lor de via]` pân`
în anul 2015. În figura 1 se prezint` o evolu]ie a capacit`]ii
instalate [i a durata de via]`, pentru diferite tipuri de centrale.
C. B`l`[oiu - Locul energiei produs` pe baz` de lignit în actuala pia]` româneasc` a energiei
Fig. 1. Evolu]ia puterii instalate în diferite tipuri de centrale electrice
Se observ` c` în 2005 peste 40% dintre centrale au o vârst`
mai mare de 30 de ani, ceea ce impune ca o parte din
puterea instalat` s` fie reînnoit`.
În acela[i timp, la nivelul Uniunii Europene (EU-15) situa]ia
energiei electrice pe baz` de c`rbune în func]ie de vârsta /
num`rul de grupuri generatoare [i de procentajul din
puterea instalat` total` (a[a cum era ea în 2002) este
prezentat` în figura 2.
Fig. 2. Structura puterii instalate în centralele cu c`rbune, la nivelul EU-15
Se poate observa c` 63% din grupuri au o vechime mai
mare de 20 de ani, în timp ce în cazul României acest
procentaj este de 100% [i reprezint` circa 35% din puterea
instalat` la nivel na]ional.
În acest context, datorit` evolu]iei spectaculoase la costul
gazelor naturale [i la cel al petrolului în condi]iile liberaliz`rii
[i ale restructur`rii treptate a pie]ei de energie electric`
na]ionale, produc]iile de lignit au avut [i vor avea o tendin]`
cresc`toare, dup` cum rezult` din figura 3.
Fig. 3. Evolu]ia produc]iilor de lignit anuale, pentru perioada 2005 – 2015
Unul dintre obiectivele strategice ale României îl reprezint`
valorificarea superioar` a c`rbunelui într-o formul` de
energie care cuprinde energia nuclear` [i cea hidro.
Acest obiectiv se bazeaz` pe faptul c` rezervele sunt
suficiente pentru perioade relativ mari de timp, astfel:
217
a) Resursele de lignit din România cercetate în detaliu
pân` în prezent sunt de 1 490 milioane tone din care
719 milioane tone sunt reprezentate de resurse
exploatabile;
b) Rezervele exploatabile de lignit situate în perimetre
concesionate pân` în prezent sunt de circa 445
milioane tone;
c) Resursele posibile de exploatat situate în perimetre
limitrofe concesiunilor actuale sunt de circa 310
milioane tone;
d) Resursele posibile de exploatat identificate pân` în
prezent în perimetre noi sunt de circa 410 milioane
tone.
Practic se poate spune c`, ]inând cont de rezervele actuale
pentru care exist` licen]e, acestea ajung pentru o perioad`
de circa 13 ani, în timp ce pentru cele exploatabile acestea
sunt suficiente pentru circa 50 ani.
În paralel cu aceast` evolu]ie, energia electric` produs` pe
baz` de lignit men]ine aceea[i tendin]`, dup` cum se
observ` din figura 4.
Fig. 4. Produc]ia anual` de energie electric` [i ponderea celei produse pe
baz` de lignit
Dup` cum se observ`, energia electric` produs` pe baz` de
lignit reprezint` în medie circa o treime din energia electric`
produs` la nivel na]ional, aceasta realizându-se în propor]ie
de circa 80% în complexurile energetice Turceni, Rovinari [i
Craiova [i în restul în centrale apar]inând TERMOELEC-
TRICA, dar [i în cele transferate consiliilor locale (de
exemplu, Oradea [i Bra[ov).
Energia electric` produs` pe baz` de lignit este o energie
„sigur`”, independent` de caracteristicile hidrologice ale
perioadelor dintr-un an. În aceste condi]ii, pot exista ani în
care cota de pia]` dep`[e[te valorile medii de 30%, a[a
cum este [i cazul anului 2006, ceea ce se poate observ` în
figura 5.
Fig. 5. Cotele de pia]` pentru diferitele resurse de energie, pentru anul 2006
 218
Una dintre problemele actuale care „apas`” asupra
produc`torilor de energie electric` pe baz` de lignit o
reprezint` certificatele de emisii CO2, alocate prin Planul
Na]ional de Alocare în contextul asigur`rii siguran]ei energe-
tice. Spre exemplu, a[a cum rezult` din documentele
elaborate, pentru complexurile energetice certificatele
alocate sunt acoperitoare numai în cazul anilor cu
caracteristici hidrologice medii.
Astfel se poate concluziona c` de[i România s-a angajat ca
pân` în anul 2010 puterea instalat` în centrale utilizând
resurse de energie regenerabile (centrale hidro mici, eoliane,
solare etc.) s` dep`[easc` valoarea de 600 MW [i ]inând
cont c` în 2007 Unitatea 2 de la Centrala Nuclear`
Cernavod` va fi în func]iune (urmând unit`]ile 3 [i 4 în
2013), în condi]iile unui deficit de putere în zona sud-est
european`, dar [i ale unei cre[teri interne de energie de la
59 TWh în 2006 la 71 TWh în 2012, energia electric`
produs` pe baz` de lignit r`mâne unul dintre garan]ii
dezvolt`rii durabile în condi]ii de siguran]` energetic`.
2. Constrângeri [i provoc`ri
A[a cum s-a men]ionat, sectorul energiei reprezint` o
important` surs` de poluare, ca urmare a extragerii, a prelu-
cr`rii [i a arderii combustibililor fosili. La nivelul anului 2005
[i la nivel na]ional, din arderea combustibilului pentru
producerea de energie au rezultat circa 88% din emisiile de
NOx , 90% din cele de SO2 [i 72% din cantitatea de pulberi
în suspensie evacuate în atmosfer`.
În contextul ader`rii României la Uniunea European` a fost
transpus` în legisla]ia romaneasc` [i este în curs de
implementare Directiva 2001/80/EC privind instala]iile mari
de ardere. Au fost inventariate 174 astfel de instala]ii, care
trebuie s` se alinieze la cerin]ele comunitare în domeniu,
pân` în anul 2017.
Directiva 1999/31/EC privind depozitarea de[eurilor a fost
[i ea transpus` în legisla]ia româneasc`. În aceste condi]ii,
20 de depozite de de[euri (halde de zgur` [i cenu[` din
industria energiei), care utilizeaz` instala]ii de transport în
faz` fluid` vor trebui ca pân` în anul 2013 s` se conformeze
cerin]elor de mediu.
Conformarea cu normele referitoare la mediu impune ca pe
lâng` investi]iile propriu-zise de mediu s` fie realizate [i
reabilit`ri / moderniz`ri ale echipamentelor de produc]ie [i
ale celor conexe.
Toate aceste constrângeri creeaz` presiuni asupra
produc`torilor de energie electric` pe baz` de lignit, în figura
6 fiind prezentat un tablou sintetic al acestora.
Fig.6. Presiunile financiare dictate de directivele europene de mediu
Pe lâng` aceste presiuni „reglementate” deja, ]inând cont de
tendin]ele declarate de a se prelungi perioada Kyoto [i
dincolo de anul 2012 prin diminuarea cu 20% a plafoanelor
anul 55, nr. 6/2007
de emisii de CO2 , produc`torii de energie electric` pe baz`
de lignit se vor confrunta cu iminen]a introducerii
tehnologiilor de captare [i de stocare a carbonului.
Astfel, pentru ca utilizarea durabil` a combustibililor fosili s`
devin` o realitate dup` 2020, UE va crea un cadru de
reglementare favorabil dezvolt`rii acestor noi tehnologii,
trebuind s` se investeasc` mai mult [i mai eficient în
cercetare, precum [i s` se ia m`suri la nivel interna]ional.
Schema de comercializare a certificatelor de emisii din UE
va trebui, în viitor, s` includ` în egal` m`sur` captarea [i
stocarea carbonului.
În 2007 Comisia va începe s` lucreze pentru:
a) a crea un mecanism de stimulare pentru construirea
[i punerea în practic`, pân` în 2015, a dou`sprezece
proiecte demonstrative la scar` larg` privind
tehnologiile de utilizare durabil` a combustibililor fosili
la producerea comercial` a energiei electrice în UE;
b) a indica un termen clar pentru instalarea de
dispozitive de captare [i de stocare a carbonului în
centralele care utilizeaz` gaze naturale [i c`rbune; în
prezent, Comisia consider` c`, pân` în 2020, toate
centralele noi care utilizeaz` c`rbune trebuie s` fie
dotate cu tehnologii de captare [i de stocare a
carbonului, iar centralele deja existente trebuie s`
urmeze progresiv aceea[i direc]ie.
Concluzii
În vederea asigur`rii siguran]ei energiei na]ionale, a[a cum
se prevede [i în strategia energetic` na]ional` c`rbunele [i
în special lignitul va constitui unul din pilonii de dezvoltare a
sectorului energiei în condi]iile valorific`rii eficiente ale
acestora.
Produc`torii de energie electric` pe baz` de lignit se
confrunt` în prezent cu presiune atât temporal` cât [i
financiar` a obligativit`]ii respect`rii programelor de
conformare pe linie de mediu derivate din legisla]ia
european`.
Pe termen lung, implementarea tehnologiilor de captur` [i
stocare a carbonului vor deveni noi presiuni financiare.
Cu toate acestea, chiar în condi]iile cre[terii costurilor de
produc]ie, în cadrul pie]ei complet liberalizate de energie
electric` – atât na]ional`, cât [i european` – ace[ti
produc`tori î[i vor p`stra cota lor de pia]`.
Bibliografie
[1] B`l`[oiu C, Alecu S., – Locul energiei electrice produse pe baz` de
lignit în contextul evolu]iei pre]ului combustibililor [i constrângerilor
de mediu, Mesagerul Energetic Anul V, Nr.46, August 2005, pag. 12-
17
[2] B`l`[oiu C, Alecu S., – Managementul mediului între constrângere [i
oportunitate în energetica actual`, Energetica ISSN : 1453-2360,
Nr.7/2005, pag 245-248
[3] Strategia energetic` a României 2007-2020, Proiect, www.minind.ro
[4] Planul Na]ional de Alocare certificate de emisii CO2, www.eu-ets.ro
[5] Strategia industriei miniere 2007-2020, www.minind.ro
[6] Otter, N. (2002) – Clean Power Generation Technology for 21 Century-
a Perspective from the Power Plant Supply Industry, International
Conference on Clean Coal Technologies for our Future, Chia Laguna,
Italia, Octombrie 21-23, 2002
[7] Stamatelopoulos, G., N., (2002) – CO2 Control Technologies: ABCD
Power Approach, International Conference on Clean Coal
Technologies for our Future, Chia Laguna, Italia, Octombrie 21- 23,
2002
Referent:
Prof. dr. ing. Constantin NEAGA
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
V. Dumbrav` - Aplica]ie software pentru proiectarea [i dimensionarea re]elelor electrice de distribu]ie
Aplica]ie software pentru proiectarea [i dimensionarea
re]elelor electrice de distribu]ie
Virgil DUMBRAV~1, Bogdan NICOAR~2, Jean Marc LELANN3, Philippe DUQUENNE4
Abstract: This paper presents the results of implementing
the methodology for the design of electrical distribution
networks, as it is described in the PE 132/2003 Romanian
design procedure. The experimental software produced
contains a number of functions for sizing the network ele-
ments. Therefore, databases with the technical cha-
racteristics of mains types of equipment used in Romanian
electrical distribution networks are created and used.
Key words: electrical distribution networks, design, sizing
Descriptori: re]ele electrice de distribu]ie, proiectare, dimen-
sionare
Contribu]ii
Contribu]ia autorilor const` în implementarea în cadrul
unui program de calcul original, a metodologiei de proiec-
tare a re]elelor electrice de distribu]ie prev`zut` în PE
132/2003, precum [i a unor func]ii pentru realizarea di-
mension`rii elementelor de re]ea. În acest scop, sunt cre-
ate [i folosite baze de date cu caracteristicile tehnice ale
principalelor tipuri de echipamente folosite în calculele de
proiectare a re]elelor electrice de distribu]ie.
Fa]` de alte programe de calcul comerciale specializate
existente, aplica]ia ce va fi prezentat` în continuare are
avantajul c` respect` integral prevederile PE 132/2003, fi-
ind construit` pentru a aplica pas cu pas prevederile
acesteia.
1. Punerea problemei
Pornind de la faptul c` în cadrul activit`]ii de proiectare a
unor noi linii electrice de distribu]ie sunt de parcurs urm`-
toarele etape:
a) determinarea configura]iei re]elei noi de distribu]ie;
b) determinarea sec]iunii tronsoanelor re]elei;
c) dimensionarea echipamentelor de comuta]ie;
d) dimensionarea transformatorului de alimentare.
A rezultat c`, pentru sistematizarea [i u[urarea activit`]ii
proiectan]ilor, este util de realizat un program de calcul
care trebuie s` aib` în principal urm`toarele func]ii:
a) s`-l asiste pe utilizator în stabilirea configura]iei noii
re]ele de distribu]ie ce trebuie proiectat`;
b) s` efectueze calculele de dimensionare pentru
tronsoanele re]elei electrice [i pentru echipamen-
tele de comuta]ie [i transformatorul de alimentare;
c) s` efectueze calculele de verificare necesare;
d) s` editeze rapoarte pentru fiecare din etapele de
mai sus.
1 Conf. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti,
Facultatea de Energetic`
2 Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti,
Facultatea de Energetic`
3 Prof. dr. ing., Institut National Polytechnique Toulouse,
Département Génie Industriel
4 Conf. dr. ing., Institut National Polytechnique Toulouse,
Département Génie Industriel
219
Caracteristicile programului de calcul experimental realizat
sunt urm`toarele:
a) toate valorile reprezentând parametri ai elementelor
de re]ea sunt preluate automat din baze de date
proprii programului;
b) bazele de date care, la momentul finaliz`rii
programului vor con]ine informa]ii disponibile pân`
la acel moment, vor putea fi dezvoltate ulterior de
c`tre utilizatori, pentru a include informa]ii despre
noi echipamente;
c) de regul`, în cazul în care utilizatorul trebuie s`
ofere programului o informa]ie necesar`, aceasta va
fi pus` la dispozi]ia utilizatorului printr-o list`
derulant`, din care utilizatorul va alege informa]ia pe
care o consider` necesar`;
d) de regul`, valorile introduse de utilizator vor fi
verificate de c`tre program, pentru a elimina erorile
de tastare, sau valorile anormale ale unor m`rimi.
Pentru a permite utilizarea u[oar` a programului de calcul,
acesta este prev`zut cu o interfa]` utilizator prin care, cu
ajutorul sistemului de func]ii disponibile în meniu, vor
putea fi parcurse sistematic toate opera]iile necesare.
Programul de calcul con]ine dou` mari module, care
asigur` proiectarea configura]iei re]elei electrice [i
respectiv dimensionarea elementelor de re]ea.
2. Definirea topologiei unei re]ele electrice
Aplica]ia realizat` permite proiectarea configura]iei pentru
re]ele electrice de joas` sau de medie tensiune, de
distribu]ie rural` sau urban`.
Dup` introducerea datelor necesare pentru o linie de joas`
sau de medie tensiune, aplica]ia genereaz` dou` rapoarte:
a) un prim raport asupra consumatorilor, în care sunt
trecute datele ini]ial introduse de c`tre utilizator
precum [i puterile de calcul ale consumatorilor,
determinate cu ajutorul aplica]iei;
b) un al doilea raport asupra linilor re]elei, cu nodurile
de intrare [i ie[ire, respectiv consumatorii la
nodurile de ie[ire, informa]ii introduse ini]ial de c`tre
utilizator, precum [i puterea de calcul determinat`
cu ajutorul aplica]iei.
Pentru determinarea datelor din cele dou` rapoarte, este
necesar` parcurgerea câtorva pa[i, care vor fi prezenta]i
[i explica]i în continuare. Programul de calcul este astfel
conceput încât s` ghideze utilizatorul în utilizarea sa cât
mai corect`.
Pentru proiectarea re]elelor [i determinarea corect` a
puterilor de calcul, trebuie avute în vedere urm`toarele
reguli:
a) re]elele de JT [i MT sunt alc`tuite din linii (tron-
soane) [i din noduri;
b) consumatorii, de orice fel, se consider` racorda]i la
nodurile re]elei;
c) un consumator racordat la un nod poate fi compus,
la rândul lui, din mai mul]i consumatori individuali
 220
(de genul garsoniere, apartamente, vile, unit`]i
[colare / medicale etc.);
d) definirea re]elei se poate întrerupe, dac` este nece-
sar, dar numai sub controlul programului, folosind
comenzile puse la dispozi]ia utilizatorului în acest
scop. Alt gen de întreruperi conduc la rezultate
neprevizibile [i necesit` reluarea definirii re]elei;
e) datele caracteristice nodurilor [i liniilor (tronsoa-
nelor) re]elei trebuie introduse cu mare aten]ie,
deoarece acestea nu mai pot fi modificate par]ial
(definirea re]elei trebuie reluat` de la început). Este
permis` doar opera]ia de extindere a re]elei cu noi
linii [i noduri (prin comanda „deschide re]ea
existent`“);
f) consumatorii noi pot fi defini]i iar cei vechi actualiza]i
[i dup` terminarea descrierii re]elei;
g) la o rulare a aplica]iei se lucreaz` cu o singur` re]ea
de JT sau de MT.
Pentru definirea unei re]ele noi se va alege din meniu op-
]iunea „Re]ea“, iar apoi se alege tipul re]elei dorite (re]ea
de joas` respectiv medie tensiune), conform figurii 1.
Dup` selectarea re]elei dorite, se poate alege op]iunea
cre`rii unei noi re]ele electrice sau deschiderea unei re]ele
existente care a fost creat` anterior, tot cu aceast`
aplica]ie.
Fig. 1. Modul de selectare a unei re]ele
Selectarea op]iunii „Creeaz` re]ea nou`“ deschide fereas-
tra din figura 2, fereastr` prin care se poate defini numele
re]elei ce va fi creat` [i se pot declara tensiunea [i tipul
re]elei (urban` sau rural`).
Pentru re]elele de JT, valorile tensiunii re]elei pot fi 0,23 kV
sau 0,4 kV, iar pentru re]elele de MT, valorile tensiunii
re]elei pot fi de 6 kV, 10 kV sau 20 kV.
Fig. 2. Definirea unei noi re]ele
Pentru continuarea descrierii func]iilor aplica]iei, presupu-
nem c` se dore[te crearea unei re]ele de JT, denumit`
„Re]ea JT“, cu tensiunea nominal` de 0,4 kV, de tip rural.
În cazul în care nu exist` deja o re]ea cu acest nume,
programul de calcul va genera imediat un avertisment de
forma „Fi[ierul Re]ea JT.mdb nu exist` [i va fi creat
anul 55, nr. 6/2007
acum!“. Dac` se dore[te modificarea sau completarea
unei re]ele deja existente, utilizatorul va fi avertizat printr-
un mesaj de forma „Fi[ierul Re]ea JT.mdb exist` deja;
continuând s` lucra]i îl ve]i modifica!“.
Dup` ce aplica]ia va crea în mod automat o baz` de date
pentru noua re]ea ce se dore[te a fi studiat`, în fereastra
din figura 3 se observ` cum pot fi introduse nodurile
tronsoanelor re]elei (nod ini]ial / nod final) [i consumatorii.
Primul nod care va trebui introdus este nodul prin care se
face alimentarea noii re]ele (de la o sta]ie sau un post de
transformare). În exemplul prezentat în figura 3, primul nod
descris este n0. Dup` introducerea primului nod al re]elei,
se vor introduce în ordine nodurile urm`toare, consumatorii
asocia]i acestor noduri, nodul de leg`tur` în amonte [i în
cele din urm` lungimea tronsonului. Pentru exemplificare
s-a ales o re]ea format` din patru tronsoane, cu patru no-
duri la care sunt racorda]i patru consumatori. Lungimea
fiec`rui tronson de linie este de 50 m (vezi figura 3).
Fig. 3. Etapa de definire a tronsoanelor de linie [i a nodurilor din re]ea
În continuare, dup` ce s-au introdus toate tronsoanele de
linie (prin nodurile de început [i de sfâr[it) [i consumatorii
re]elei, se poate trece la urm`torul pas. Acest lucru devine
posibil dup` ce este declarat sfâr[itul etapei de definire a
re]elei, prin intermediul comenzii „Am terminat de introdus
leg`turile.“ (figura 3).
3. Determinarea sarcinilor electrice în re]ea
Stabilirea corect` a sarcinilor electrice de calcul consti-
tuie calea cea mai sigur` pentru o dimensionare ra]ional`
a elementelor unei re]ele de distribu]ie a energiei electrice.
Erorile posibile în determinarea acestor sarcini pot con-
duce la cheltuieli nejustificate pentru re]eaua electric`, în
cazul în care sarcinile au fost supraevaluate, sau la
necesitatea dezvolt`rii re]elei înainte de termenul stabilit în
cazul unei subevalu`ri a acestora.
Pentru a evita asemenea situa]ii, proiectan]ii sunt – de
regul` – tenta]i s` adopte factori de siguran]` exagera]i,
majorând în consecin]` valorile acestor sarcini. Adesea se
adopt` sarcini de calcul majorate în faza ini]ial` de
proiectare sub motivul dezvolt`rii ulterioare.
Pornind de la aceste considera]ii, definirea consumatorilor [i a
sarcinilor lor electrice este atent reglementat` în PE
132/2003. Datele de care este nevoie pentru definirea con-
sumatorilor [i a consumurilor asociate lor (conform infor-
ma]iilor din figura 4) sunt:
a) tipul consumatorului definit: casnic, ter]iar
b) dotarea consumatorului - în func]ie de tipul
V. Dumbrav` - Aplica]ie software pentru proiectarea [i dimensionarea re]elelor electrice de distribu]ie
consumatorului, se poate alege:
- pentru consumatorii casnici: gospod`rie în sat
izolat, gospod`rie în sat dezvoltat, cas` de vacan]`;
- pentru consumatorii ter]iari: [coal`, magazin,
institu]ii [colare (cre[`, gr`dini]`), dispensar
sau cabinet medical, liceu, gimnaziu, po[t`,
moar`, l`pt`rie, brut`rie, cresc`torie de p`s`ri,
cresc`torie de animale, grajduri, staule, atelier
mecanic, depozit materiale, spital;
- puterea de calcul (conform PE 132, e vorba
de puterea minim`, maxim`, ob]inut` pe baz`
de chestionar sau pe baz` de analiz`);
- num`rul consumatorilor identici.
Consumatorii noi pot fi defini]i, iar cei vechi actualiza]i, [i
dup` terminarea descrierii lor (prin comanda „Deschide
re]ea existent`“).
Dup` ce s-au introdus toate aceste date, se poate verifica
puterea de calcul, folosind comanda „Verificare putere“.
Aceast` verificare este foarte util` înainte de înregistrarea
consumatorului în baza de date, deoarece acum se poate
vedea ce valoare are puterea de calcul pentru acest
consumator (se ]ine cont de faptul c` normativul PE 132/2003
prevede anumi]i coeficien]i de utilizare a puterii instalate).
În acest mod se vor înregistra pe rând toate datele
consumatorilor. Pentru exemplul analizat, datele care
trebuie introduse sunt prezentate în tabelul 1.
Fig. 4. Introducerea datelor despre consumatori
Tabelul 1
Caracteristicile consumatorilor din re]eaua analizat`
221
Pasul urm`tor, la care se poate ajunge prin comanda „Am
terminat de înregistrat consumatorii.“, permite deter-
minarea puterii de calcul pe liniile re]elei. Aplica]ia va
genera automat dou` rapoarte:
a) raport asupra consumatorilor;
b) raport asupra liniilor.
Pentru a vizualiza rapoartele, trebuie aleas` op]iunea
corespunz`toare (vezi figura 5).
Rapoartele vor putea fi apoi salvate fie într-un fi[ier Word, fie
într-un fi[ier Excel. Rapoartele care au fost generate pentru
re]eaua analizat` mai sus sunt prezentate în figurile 6 [i 7.
Programul permite vizualizarea [i tip`rirea sub forma unor
fi[iere de tip text atât a datelor de intrare (bazele de date),
cât [i a rezultatelor.
Fig. 5. Meniul de rapoarte
Pentru determinarea puterii de calcul a unui Post de
Transformare sau a unei Sta]ii de Transformare trebuie
alease op]iunile respective din meniul programului (figura 8)
Raport CONSUMATORI
Re]eaua RURAL~: Re]ea JT
Fig. 6. Raportul pentru consumatori
Raport LINII
Re]eaua RURAL~: Re]ea JT
Fig. 7. Raportul pentru linii
Dup` alegerea dorit`, se va denumi postul sau sta]ia de
transformare [i se va introduce tensiunea medie [i cea
joas` pentru postul de transformare, iar în cazul sta]iei de
transformare se va introduce tensiunea înalt` [i cea
medie.
Fig. 8. Alegerea sta]iei / postului de transformare
 222 anul 55, nr. 6/2007

Urm`torul pas permite definirea puterii pentru fiecare
circuit al transformatorului. Aceste circuite se vor
introduce pe rând, iar pentru determinarea puterii de
calcul se va alege submeniul „Calcul putere“.
Rapoartele generate pentru posturile / sta]iile de
transformare sunt de genul celor prezentate în exemplele
din figurile 9 [i 10.
Postul de transformare: PT1
20/0,4 kV
Num`rul Puterea
circuitului kW
1 100
2 100
3 100
Puterea de calcul rezultat` este: 255 kW
Sta]ia de transformare: ST1
110/20 kV
Num`rul Puterea
circuitului kW
1 1 000
2 1 000
care realizeaz` definirea topologiei re]elei [i stabilirea
sarcinilor electrice în re]ea, respectiv dimensionarea
elementelor de re]ea.
Programul este prev`zut cu o interfa]` grafic` ce permite
utilizatorilor parcurgerea cu u[urin]` a tuturor etapelor de
calcul. Rezultatele sunt oferite utilizatorilor sub forma unor
fi[iere tip text care pot fi vizualizate, tip`rite sau importate
de c`tre alte aplica]ii.
În cadrul unui articol viitor, vor fi prezentate algoritmele
implementate în cadrul modulului de calcul pentru
dimensionarea elementelor de re]ea dup` criteriile:
a) curent maxim admisibil;
b) solicitare termic` la scurtcircuit;
c) c`dere de tensiune;
d) sec]iune economic`.
Bibliografie
[1] Bercovici M., Arie A., Poeat` Al. – Re]ele electrice, calculul electric,
Editura Tehnic`, Bucure[ti, 1974
[2] B`dulescu N. – Linii [i sta]ii electrice, Editura Tehnic`, Bucure[ti,
1967
[3] Iacobescu Gh., Iord`nescu I., Tudose M. – Re]ele [i sisteme electrice,
Editura Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti, 1979

3 1 000
Puterea de calcul rezultat` este: 2 550 kW
Fig. 9. Raportul pentru un post de transformare
[4] Eremia M., Trecat J., Germond A. – Réseaux electriques. Aspects
actuels, Editura Tehnic`, Bucure[ti, 2000
[5] *** Normativul PE 132/2003 pentru proiectarea re]elelor electrice de
distribu]ie public`

[6] *** Normativul PE 107/95 pentru proiectarea [i execu]ia re]elelor de

Concluzii cabluri electrice

În cadrul acestei lucr`ri este prezentat un program de
calcul care implementeaz` metodologia de calcul
descris` în PE 132/2003 pentru proiectarea re]elelor
electrice de distribu]ie public`.
Programul de calcul este format din dou` mari module,
[7] Bazacliu G., Dumbrav` V., Miclescu Th. – Calculul regimului de
func]ionare a re]elelor electrice mari de medie [i joas` tensiune,
revista Energetica, 54, nr. 4/2006, pag. 155 -159
Referent:
Prof. dr. ing. Constantin BULAC
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti

Informatii
, de la
EURELECTRIC
Dezvoltarea tehnic` [i integrarea în re]ele a energiei
produse din resurse regenerabile au fost subiecte
abordate la Conferin]a EURELECTRIC. Cea de a treia
sesiune a conferin]ei EURELECTRIC / VGB / RECS având
ca tem` Energia din resurse regenerabile în cadrul
pie]elor de energie interne. Calea de urmat a avut în
vedere dezvolt`rile tehnice în domeniul energiei produse
cu ajutorul resurselor de energie regenerabile. Au fost
discutate patru subiecte: integrarea în re]ea a acestei
energii, tehnologiile specifice biomasei [i accesibilitatea
acestora, evolu]iile tehnice în domeniul turbinelor eoliene
[i rolul acumul`rilor cu pompare în reglarea func]ion`rii
re]elelor. Sesiunea – care a fost prezidat` de dl. Charles
Nielsen, pre[edintele Grupului pentru resurse rege-
nerabile al EURELECTRIC – a conturat cadrul viitor pentru
o real` pia]` european` a energiei electrice generate din
resurse de energie regenerabile. (070502, 070503)
Centralele ce folosesc combustibili fosili: Conferin]a
VGB discut` problema investi]iilor, [i subliniaz` im-
portan]a unui cadru de reglementare clar [i nece-
sitatea activit`]ii de cercetare-dezvoltare. Organiza]ia
VGB, partener` a EURELECTRIC, a fost gazda unei
conferin]e despre Centrale în competi]ie, care a avut loc
la Hamburg, în perioada 25-26 aprilie 2007. Multe dintre
discu]ii au abordat subiecte referitoare la tehnologii curate
pentru combustibili fosili [i la investi]iile destinate capt`rii
[i stoc`rii carbonului. Concluziile generale au ar`tat c`
sunt necesare noi dezvolt`ri tehnologice pentru urm`torii
ani [i c`, între timp, este esen]ial ca factorii de decizie s`
clarifice cadrul de reglementare necesar. (070504)
Conferin]a EURELECTRIC analizeaz` experien]a
acumulat` [i provoc`rile viitoare din domeniul
liberaliz`rii pie]ei cu am`nuntul. Cei aproape 100 de
delega]i prezen]i la conferin]a inaugural` a EURELECTRIC
intitulat` Provoc`rile construirii în Europa a unei pie]e cu
am`nuntul – care a avut loc la Bruxelles, în intervalul
23–24 aprilie 2007 – au audiat prezent`rile referitoare la
problemele majore ale deschiderii complete a pie]ei cu
am`nuntul pentru energie electric`, ac]iune ce trebuie
finalizat` pân` la sfâr[itul lunii iulie 2007. Prima zi a
conferin]ei a fost dedicat` atât provoc`rilor viitoare ale
deschiderii complete a pie]ei cu am`nuntul, cât [i suc-
ceselor [i e[ecurilor înregistrate de primele ]`ri care au
p`[it în acest proces c`tre sfâr[itul anilor ’90. (070507)
Conferin]a EURELECTRIC pentru pie]ele cu am`nun-
tul: Ce le trebuie clien]ilor cu am`nuntul pentru a
avea succes într-o pia]` nou`? Unul dintre principalele
subiecte discutate la conferin]a EURELECTRIC despre
Provoc`rile construirii în Europa a pie]elor cu am`nuntul
s-a referit la modul cel mai bun de a încuraja noi aderen]i
la pie]ele de energie electric` cu am`nuntul. În încercarea
de a g`si r`spunsul la aceast` problem` fundamental`,
vorbitorii s-au concentrat în a treia parte a conferin]ei
asupra principalelor ac]iuni care în opinia lor vor ajuta
participan]ii la pia]a cu am`nuntul s` prospere de îndat`
ce pie]ele se vor deschide; în particular, va fi necesar`
renun]area la reglementarea pre]urilor pentru a permite
mecanismelor de pia]` s` lucreze corect. De asemenea,
se impune atât ca to]i participan]ii la pia]a cu am`nuntul
223
s` aib` acces egal la servicii, indiferent de tipul proprie-
t`]ii, cât [i ca noii participan]i s` r`spund` a[tept`rilor
clien]ilor-]int` [i s` se adapteze acestora. (070508)
Directiva pentru Responsabilitatea fa]` de mediu a
intrat în vigoare. La expirarea, la 30 aprilie 2007, a ter-
menului acordat pentru implementare, Italia, Lituania [i
Letonia, au fost singurele trei ]`ri ale UE care au transpus
în legi na]ionale Directiva din 2004 pentru Responsabili-
tatea fa]` de mediu. Comisia European` va trece la apli-
carea sanc]iunilor legale fa]` de restul ]`rilor. (070510)
Este de a[teptat ca pie]ele cu am`nuntul s` urmeze
exemplul celor angro [i s` devin` regionale? Sunt
pie]ele cu am`nuntul de natur` „na]ional`” sau factorii de
decizie [i cei de conducere din industrie vor încerca s`
construiasc` pie]e regionale, a[a cum s-a procedat în
cazul pie]elor angro, în încercarea ca pe termen lung s`
se ajung` la o unic` pia]` cu am`nuntul pentru energia
electric`? Aceasta a fost întrebarea ridicat` de partici-
pan]ii la cea de a doua zi a conferin]ei EURELECTRIC
despre pie]ele cu am`nuntul, care a avut loc în perioada
23–24 aprilie 2007. (070511)
Întâlnirea la vârf UE-SUA: [efii de stat s-au
concentrat asupra evolu]iilor tehnologice destinate
securit`]ii energiei [i controlului modific`rilor
climatice. Întruni]i la Washington pentru summit-ul anual
UE-SUA, la 30 aprilie 2007, conduc`torii de stat de pe
ambele ]`rmuri ale Atlanticului au adoptat o declara]ie
comun` asupra securit`]ii [i eficien]ei energiei [i asupra
controlului modific`rilor climatice. Declara]ia accentueaz`
importan]a insist`rii asupra eficien]ei energiei, inclusiv
asupra bio-combustibililor, pentru îmbun`t`]irea securit`]ii
energiei [i reducerea nivelului emisiilor de gaze cu efect
de ser`. {efii de stat au afirmat c` vor ac]iona în cadrul
unui parteneriat pentru a se identifica obiective distribuite
referitoare la clim`, dezvoltare durabil` [i securitate a
energiei, apelând la un ansamblu de instrumente politice
na]ionale, regionale [i interna]ionale, în domeniul
cercet`rii, al dezvolt`rii [i al comercializ`rii tehnologiilor
„curate” pentru domeniul energiei. (070514)
Comisia European` revizuie[te cel de-al 6-lea pro-
gram de ac]iune pentru mediu. Conform afirma]iilor
Comisiei Europene, Uniunea European` nu poate atinge
obiectivele celui de Al 6-lea Program de Ac]iune pentru
Mediu (6EAP). Într-o amânat` analiz` intermediar` a sta-
diului programului, ce a fost dat` publicit`]ii la 3 mai
2007, Comisia a identificat „unele nerealiz`ri” între
obiectivele proprii [i m`surile pe care factorii de decizie
din cadrul UE le-au adoptat pentru atingerea acestora. În
schimb [i informa]iile referitoare la ac]iunile inten]ionate
de Comisie au fost s`race. (070515)
UE [i Rusia î[i restructureaz` dialogul referitor la
energie. Înaintea summit-ului UE–Rusia din 18 mai 2007
de la Samara, UE [i Rusia au convenit s` î[i restructureze
dialogul lor în problema energiei în cadrul a trei noi
grupuri de lucru. Acest fapt a fost confirmat la întâlnirea
de la 26 aprilie 2007 a celor mai înal]i reprezentan]i
oficiali în domeniul energiei din UE [i Federa]ia Rus`, care
 224
au analizat ultimele evolu]ii în rela]iile bilaterale în acest
domeniu. „M` a[tept ca noile grupuri de lucru s` î[i
înceap` activitatea în luna iunie 2007 [i s` aduc`
semnificative contribu]ii care s` permit` adâncirea rela]iei
noastre în domeniul energiei” a comentat comisarul UE
pentru energie, dl. Andris Piebalgs. (070516)
Forumul de la Atena pentru Europa de sud-est se
concentreaz` asupra investi]iilor [i a rapidei cre`ri a
Biroului de licitare. Investi]iile [i problemele pie]ei
interne au fost punctele focale ale discu]iilor întâlnirii
p`r]ilor interesate asupra Europei de sud-est, care a avut
loc la Atena în perioada 23-24 aprilie 2007. Progresul
rapid în dezvoltarea pie]ei de energie electric` regionale
din sud-estul Europei a fost reliefat de c`tre dl. Nikos
Stefanou, secretarul general al Ministerului Dezvolt`rii din
Grecia, în alocu]iunea sa de deschidere a lucr`rilor celui
de al 10-lea Forum. Importan]a strategic` a Comunit`]ii
Energiei în asigurarea securit`]ii atât a energiei, cât [i a
celei a peninsulei balcanice a fost subliniat` în mod
special. Dl. Stefanou a subliniat c` reguli similare trebuie
dezvoltate [i în alte regiuni [i a anun]at inten]ia Italiei [i
Greciei de a supune aten]iei o ini]iativ` referitoare la
EuroMed. Comunitatea Energiei, care în prezent num`r`
34 de membri, ar putea fi în curând extins` cu observatori
din Ukraina [i Republica Moldova, care au solicitat oficial
afilierea. Turcia [i Norvegia au, de asemenea, statut de
observator. (070521)
Panelul interguvernamental asupra modific`rilor
climatice public` raportul asupra m`surilor de
limitare a nivelului emisiilor de gaze cu efect de ser`.
Un raport intitulat Modific`rile climatice 2007: Limitarea
modific`rilor climatice, redactat de unul dintre grupurile de
lucru ale Panelului Interguvernamental asupra
Modific`rilor Climatice (IPCC) a fost f`cut public la 4 mai
2007. Raportul este parte component` a celui de Al 4-lea
raport de evaluare (AR4). Raportul evalueaz` recentele
cuno[tin]e [tiin]ifice asupra limit`rii modific`rilor climatice
[i confirm` rezultatele analizei UE conform c`rora nivelul
global al emisiilor trebuie s` înceap` s` scad` în urm`torii
15 ani, dup` care – în 2050 – s` fie redus la jum`tatea
valorii specifice anului 1990. (070522)
Securitatea nuclear`: Consiliul stabile[te grupul de
înalt nivel. Consiliul European a adoptat la 8 mai 2007
concluziile de stabilire a Grupului de înalt nivel compus
din reprezentan]i ai autorit`]ilor nucleare na]ionale. Acest
grup are ca sarcin` adoptarea unei abord`ri comunitare a
securit`]ii nucleare, a managementului de[eurilor radio-
active [i a combustibilului uzat [i a scoaterii din uz a
instala]iilor nucleare. Acesta este rezultatul a doi ani de
activitate intensiv` depus` de Grupul de lucru pentru
securitate na]ional` al Consiliului European [i a altor
grupuri de lucru ale acestuia. (070523)
Comisia lanseaz` re]eaua de coresponden]i UE
pentru securitatea energiei. La 10 mai 2007, comisarul
UE pentru rela]ii externe, Benita Ferrero-Waldner, a fost
gazda primei întâlniri a re]elei Coresponden]ilor pentru
Securitatea Energiei (NESCO), care a avut loc la Bruxelles
[i la care a participat [i dl. Andris Piebalgs. Aceast` nou`
re]ea, care este format` din cinci reprezentan]i ai Comisiei
Europene, ai secretariatului Comisiei [i ai statelor membre
ale UE, va constitui un forum ce poate oferi evalu`ri ale
factorilor externi cu impact asupra aliment`rii cu energie a
anul 55, nr. 6/2007
Europei. Re]eaua a fost avizat` de c`tre Consiliul Europei
în luna decembrie 2006, ca un instrument de înt`rire a
capacit`]ii UE de achizi]ionare a datelor [i de generare a
prealarmelor referitoare la poten]iale amenin]`ri în privin]a
securit`]ii aliment`rii cu energie. (070524)
Impactul deschiderii pie]elor de energie electric` [i
de gaze naturale asupra ocup`rii for]ei de munc` în
UE27 [i al directivelor-cheie ale UE pentru domeniul
energiei. „Procesul privatiz`rii / liberaliz`rii a avut ca
efect reducerea semnificativ` a angaj`rilor chiar în
sectorul energiei. „Nu se poate spune cât de mult aceste
pierderi au g`sit compens`ri la nivelul mai larg al
economiei [i al pie]ei de munc`”, a concluzionat recent
finalizatul studiu redactat de consultan]i ai ECOTEC în
numele Comunit`]ii Europene (070525)
Un reu[it audit de supraveghere asupra sistemului
de management al mediului al secretariatului
EURELECTRIC. Sistemul de Management al Mediului
(EMS) implementat de Secretariatul EURELECTRIC a
suferit îmbun`t`]iri continue de la înfiin]area sa în anul
1999. Aceste eforturi continue s-au conjugat, la 4 mai
2007, cu o evaluare pozitiv` în timpul unui audit de
urm`rire care a fost executat de comitetul de certificare al
Asocia]iei Belgiene pentru Calitate (BQA) pe baza
versiunii îmbun`t`]ite, din anul 2004, a standardului ISO
14001. Concluziile au fost date publicit`]ii la începutul
lunii mai 2007. (070529)
EURELECTRIC formuleaz` propuneri de reorganizare
a activit`]ii Operatorilor de transport [i de sistem în
vederea acceler`rii integr`rii pie]elor. EURELECTRIC
a aprobat recent – ca parte a unei serii de ac]iuni
prev`zute în foaia de parcurs proprie – un nou document
de discu]ie intitulat Integrarea pie]elor de energie prin
intermediul pie]elor angro: Foaia de parcurs pentru o pia]`
pan-european`, prin care s-au stabilit elementele-cheie
pentru integrarea activit`]ilor operatorilor de transport [i
de sistem într-un Operator Regional Independent, astfel
încât s` se accelereze procesul de integrare a pie]elor
regionale [i s` se realizeze în final o pia]` pan-european`
a energiei electrice. Articolul constituie baza discu]iilor cu
factorii de decizie [i ac]ionarii de baz`, având în vedere [i
iminenta revizuire a legisla]iei europene pentru liberali-
zarea energiei electrice. (070530)
Parlamentul în`spre[te prevederile împotriva polu`-
rii chimice a corpurilor de ap`. La votul din cadrul pri-
mei audieri plenare din 22 mai 2007, membrii Parlamen-
tului European au adoptat prevederile ferme ale Directivei
asupra standardelor de calitate pentru ape [i care au fost
f`cute publice de c`tre Comisia European` în iulie 2006
în cadrul Directivei-cadru pentru ape (WrFD). Legisla]ia
stabile[te concentra]iile maxim admisibile [i valorile medii
anuale pentru un num`r de 33 poluan]i chimici din cadrul
apelor de suprafa]` interioare [i al altor corpuri de ap`.
Acest fapt va afecta industria de energie electric` în ceea
ce prive[te deversarea în ap` a metalelor grele rezultate
în urma combustiei combustibililor fosili [i a devers`rilor
din instala]iile circuitelor cu ap` de r`cire. (070531)
Rubric` realizat` de:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
Legisla]ie - Reglement`ri \n sectorul energiei
Legislatie
, Reglement`ri în sectorul energiei
1. Evolu]ii legislative interna]ionale
C`tre o pia]` durabil` de combustibil: Consultare
public` lansat` de Comisia European` referitoare la
biocombustibili
Comisia European` a lansat o consultare public` asupra
utiliz`rii biocombustibililor în contextul noii legisla]ii referitoare
la utilizarea energiilor regenerabile. Consultarea s-a încheiat
în 4 iunie 2007 [i a urm`rit ob]inerea unor r`spunsuri privind
introducerea unei scheme de promovare a utiliz`rii
biocombustibililor care s` asigure totodat` protejarea
mediului [i s` împiedice utilizarea tehnologiilor dep`[ite.
Informa]ii suplimentare privind consultarea public` se pot
g`si la adresa de Internet http://ec.europa.eu/energy/res/
consultation/biofuels_en.htm.
Reuniunea Consiliului Energiei – 6 iunie 2007
În contextul preg`tirii celui de-al treilea pachet legislativ,
reuniunea Consiliului Energiei a fost dedicat` clarific`rii
pozi]iilor statelor membre referitoare la separarea efectiv` a
activit`]ilor în sectorul energiei electrice [i al gazelor naturale,
stabilirea unor mecanisme de cooperare [i decizie la nivelul
reglementatorilor, respectiv la nivelul operatorilor de transport
[i de sistem, investi]ii în infrastructur`.
Comisia European` sus]ine în continuare separarea efectiv`
a activit`]ilor de transport [i distribu]ie. La nivelul distribu]iei
eforturile ar trebui s` se concentreze în primul r#nd pe
implementarea corect` a separ`rii func]ionale, av#nd în
vedere c` investi]iile în infrastructura de distribu]ie sunt
determinate în primul r#nd de cerin]ele consumatorilor.
De[i exist` diferen]e între sectorul energiei electrice [i cel al
gazelor naturale, cum ar fi posibilitatea operatorilor sistemu-
lui de transport de a controla debitul de gaze, existen]a pro-
duc`torilor în afara Uniunii Europene, necesitatea dezvolt`rii
infrastructurii specifice, în principiu nu ar trebui s` existe o
abordare diferen]iat` din punct de vedere legislativ.
Dezvoltarea unei pie]e interne europene necesit` decizii
armonizate referitoare la investi]iile în infrastructur` [i func]io-
narea interconexiunilor. Comisia consider` c` înfiin]area unui
reglementator european nu este necesar`, dar recunoa[te
utilitatea introducerii unui mecanism de cooperare [i decizie
între reglementatori care s` înlesneasc` implementarea
regulilor generale în cazul unor condi]ii specifice privind
comer]ul transfrontier.
Insuficien]a interconexiunilor între statele membre constituie
una dintre barierele în calea comer]ului cu energie. Comisia
lucreaz` la un set de m`suri care s` garanteze realizarea
investi]iilor necesare. Comisia European` inten]ioneaz` s`
oblige operatorii de transport [i sistem s` coopereze în
realizarea planurilor de investi]ii. De asemenea va sus]ine
proiectele de investi]ii considerate prioritare prin numirea de
coordonatori care s` accelereze procedurile [i s` raporteze
asupra principalelor probleme identificate.
Integrarea european` a pie]elor de energie electric` [i de
gaze naturale necesit` reguli opera]ionale [i de acces
225
Aprilie - Iunie 2007
compatibile, schimburi de informa]ii între operatorii de
transport [i sistem, coordonare la nivelul realiz`rii investi]iilor
în interconexiuni. Noua legisla]ie va preciza atribu]iile,
competen]ele [i responsabilit`]ile operatorilor de re]ea pentru
a asigura cooperarea efectiv` a acestora.
Dezvoltarea pie]elor regionale în Europa
În luna iunie 2007, Germania [i Luxembourg au semnat un
Memorandum de În]elegere cu Fran]a, Belgia [i Olanda de
participare în mecanismul de cuplare a pie]elor introdus între
ultimele trei ]`ri în februarie 2007.
Înt#lnirea Consiliului Ministerial al Comunit`]ii Energiei
din SE Europei
În 29 iunie 2007, la Bechichi – Muntenegru, a avut loc cea
de-a înt#lnire a Consiliului Ministerial al Comunit`]ii Energiei
din SE Europei. Înt#lnirea a fost condus` de comisarul pentru
energie al UE, dl. Andris Piebalgs [i Ministrul Dezvolt`rii
Economice din Muntenegru, dl. Branimir Gvozdenovic.
În cadrul înt#lnirii au fost evaluate rezultatele ob]inute în peri-
oada 1 iulie 2006 – 1 iulie 2007 [i au fost stabilite ac]iunile
ce urmeaz` a se desf`[ura în perioada urm`toare.
Mini[trii ]`rilor participante au convenit extinderea Tratatului
cu aspecte referitoare la implementarea prevederilor
directivelor referitoare la securitatea aliment`rii cu energie [i
a condi]iilor de acces la re]elele de gaze naturale. Au fost
stabilite de asemenea ac]iunile ce urmeaz` a fi desf`[urate
în atingerea acestui scop. O aten]ie deosebit` a fost acordat`
extinderii investi]iilor în zona SE European`.
Au fost discutate aspectele referitoare la acceptarea ca
parteneri în Tratat a Moldovei, Norvegiei [i Ucrainei, fiind
relatate de asemenea [i progresele înregistrate în discu]iile
purtate cu Turcia.
Serbia va prelua pre[edin]ia Comunit`]ii Energiei încep#nd cu
1 iulie 2007. Urm`toarea înt#lnire a Consiliului Ministerial va
avea loc la Belgrad, în noiembrie 2007.
2. Evolu]ii legislative interne
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
282/27.04.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 382/25.04.2007 pentru modificarea art.13 din H.G. nr.
546/2005 privind aprobarea Strategiei de privatizare a S.C.
Filiala de Distribu]ie [i Furnizare a Energiei Electrice „Elec-
trica Muntenia Sud” S.A., a unor m`suri pentru punerea în
aplicare a strategiei precum [i pentru constituirea comisiei
pentru coordonarea privatiz`rii acestei societ`]i;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
293/03.05.2007 a fost publicat Ordinul nr.
337/20.04.2007 al pre[edintelui Institutului Na]ional de
Statistic` privind actualizarea Clasific`rii activit`]ilor din
economia na]ional` – CAEN;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
303/07.05.2007 a fost publicat` Legea nr.
116/02.05.2007 privind aprobarea O.U.G. nr. 107/2006
pentru modificarea O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de
 226
ajutoare pentru înc`lzirea locuin]elor, precum [i a unor
facilit`]i popula]iei pentru plata energiei termice;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
304/08.05.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 386/25.04.2007 privind organizarea [i func]ionarea
Ministerului Economiei [i Finan]elor;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
305/08.05.2007 a fost publicat` Ordonan]a de Urgen]`
a Guvernului nr. 29/25.04.2007 privind stabilirea unor
m`suri de reorganizare a Ministerului Economiei [i
Finan]elor;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
306/08.05.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 394/04.05.2007 privind trecerea din domeniul public al
statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe
concesionate Companiei Na]ionale de Transport al Ener-
giei Electrice „Transelectrica” S.A., sucursala de transport
Craiova;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
307/09.05.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 328/28.03.2007 pentru aprobarea programului
„Electrificare 2007-2009” privind alimentarea cu energie
electric` a localit`]ilor neelectrificate [i înfiin]area Unit`]ii de
management;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
309/09.05.2007 a fost publicat` Legea nr.
127/05.05.2007 pentru modificarea [i completarea anexei
la O.U.G nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor
care alc`tuiesc domeniul public al statului în vederea
recuper`rii valorii r`mase neamortizate de c`tre Compania
Na]ional` de Transport al Energiei Electrice „Transe-
lectrica” S.A.;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
309/09.05.2007 a fost publicat` Legea nr.
128/05.05.2007 pentru modificarea [i completarea O.U.G
nr. 34/2004 privind atribuirea contractelor de achizi]ie
public`, a contractelor de concesiune de lucr`ri publice [i
a contractelor de concesiune servicii;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
312/10.05.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 395/04.05.2007 privind trecerea din domeniul public al
statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe
concesionate Companiei Na]ionale de Transport al
Energiei Electrice „Transelectrica” S.A. - sucursala de
transport Pite[ti;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr. 320
bis/14.05.2007 au fost publicate Anexele la: Ordinul
pre[edintelui ANRE [i al pre[edintelui ANRSC nr.
05/93/2007 pentru aprobarea contractului-cadru privind
folosirea infrastructurii sistemului de distribu]ie a energiei
electrice pentru realizarea serviciului de iluminat public,
Ordinul pre[edintelui ANRSC nr. 86/2007 pentru
aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de iluminat
public, Ordinul pre[edintelui ANRSC nr. 87/2007 pentru
aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de
iluminat public;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
324/15.05.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 409/04.05.2007 privind repartizarea pe unit`]i
administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din TVA pentru
retehnologizarea, modernizarea [i dezvoltarea sistemului
centralizat de producere [i distribu]ie a energiei termice;
l În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
337/18.05.2007 au fost publicate Hot`rârea de
Guvern nr. 410/04.05.2007 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare [i func]ionare ale ANRE
[i Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr.
33/04.05.2007 privind modificarea [i completarea Legii
anul 55, nr. 6/2007
energiei electrice nr. 13/2007 [i a Legii gazelor naturale
nr. 351/2004;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
348/22.05.2007 a fost publicat` Legea nr. 138/2007
pentru aprobarea O.U.G nr. 109/2006 privind aprobarea
scoaterii de rezerva de stat, sub form` de împrumut, a unor
cantit`]i de combustibil pentru S.C. de Producere a
Energiei Electrice [i Termice „Termoelectrica” S.A., filialele
sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari, Turceni,
RAAN - sucursala „ROMAG-TERMO” [i centralele termice
[i electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor
jude]ene [i locale;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
350/23.05.2007 [i nr. 350 bis/2007 au fost publicate
Ordinele nr. 91 [i 92/20.03.2007 ale pre[edintelui
ANRSC pentru aprobarea Regulamentului-cadru al ser-
viciului public de alimentare cu energie termic`, respectiv
pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului
public de alimentare cu energie termic`;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
354/24.05.2007 a fost publicat` Legea nr.
137/15.05.2007 pentru aprobarea O.U.G nr. 117/2006
privind procedurile na]ionale în domeniul ajutorului de stat;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
369/30.05.2007 au fost publicate Deciziile Primului-
ministru nr. 163, 164, 165/29.05.2007 privind numirea
dl. Gergely Olosz în func]ia de pre[edinte al ANRE, numirea
dl. Nicolae Opri[ în func]ia de vicepre[edinte în domeniul
energiei electrice al ANRE [i numirea doamnei Carmen
Filipescu în func]ia de vicepre[edinte în domeniul
controlului, cooper`rii [i al logisticii al ANRE;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
387/07.06.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 528/30.05.2007 privind unele m`suri pentru derularea
[i finalizarea privatiz`rii S.C. Filiala de Distribu]ie [i Furni-
zare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” S.A.;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
389/08.06.2007 a fost publicat Ordinul nr. 1682/2007 al
Ministrului Economiei [i Finan]elor privind aprobarea Pres-
crip]iilor tehnice de stabilire a tarifelor percepute de ARCE
pentru activit`]ile proprii de autorizare, avizare, atestare ce
decurg din atribu]iile [i responsabilit`]ile acesteia;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
390/08.06.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 521/30.05.2007 privind aprobarea scoaterii definitive
din rezervele de stat [i a condi]iilor de livrare a unor cantit`]i
de c`rbune energetic pentru S.C. de Producere a Energiei
Electrice [i Termice „Termoelectrica” S.A. [i S.C. Electro-
centrale Deva S.A.;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
402/15.06.2007 a fost republicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 457/2003 privind asigurarea securit`]ii utilizatorilor de
echipamente electrice de joas` tensiune;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
404/15.06.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 553/06.06.2007 privind modificarea [i completarea
Regulamentului pentru acordarea licen]elor [i autoriza]iilor
în sectorul energiei electrice, aprobat prin H.G. nr.
540/2004;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
405/18.06.2007 au fost publicate Deciziile Primului-
ministru nr. 183 [i 184/14.06.2007 privind stabilirea
componen]ei nominale a Consiliului Consultativ al ANRE,
respectiv privind numirea membrilor Comitetului de
Reglementare al ANRE;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
414/20.06.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 519/30.05.2007 pentru modificarea [i completarea
Legisla]ie - Reglement`ri \n sectorul energiei
anexei la HG nr. 890/2003 privind aprobarea „Foii de
parcurs din domeniul energiei din Rom#nia”;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
416/21.06.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 586/13.06.2007 privind declararea utilit`]ii publice
pentru lucrarea de interes na]ional „Extinderea [i
supraîn`l]area depozitului de zgur` [i cenu[` la ROMAG-
TERMO, Etapa a -II- a”;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
425/26.06.2007 a fost publicat` Legea nr.
188/19.06.2007 pentru completarea art. 5 din Legea nr.
544/2001 privind liberul acces la informa]iile de interes
public;
l În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
427/27.06.2007 a fost publicat` Hot`rârea de
Guvern nr. 638/20.06.2007 privind deschiderea
integral` a pie]ei de energie electric` [i gaze naturale;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
433/28.06.2007 a fost publicat` Hot`r#rea de Guvern
nr. 643/20.06.2007 privind aprobarea strategiei de
selectare a investitorilor pentru realizarea unit`]ilor 3 [i 4 de
la CNE Cernavod`;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
436/28.06.2007 a fost publicat Ordinul nr.
175/20.06.2007 al pre[edintelui Consiliului Concuren]ei
pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind
procedurile de monitorizare a ajutorului de stat;
l În Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
446/29.06.2007 au fost publicate Ordonan]a de
Urgen]` a Guvernului nr. 68/28.06.2007 privind
r`spunderea de mediu cu referire la prevenirea [i repara-
rea prejudiciului asupra mediului [i Ordonan]a de Urgen-
]` a Guvernului nr. 82/28.06.2007 pentru modificarea [i
completarea Legii nr. 31/1990 privind societ`]ile
comerciale [i a altor acte normative incidente.
3. Reglement`ri în sectorul energiei electrice
Ordinul ANRE nr. 09/18.06.2007 privind termenul de
depunere a Rapoartelor financiare aferente anului de
raportare 2006, publicat în Monitorul Oficial al
Rom#niei, Partea I, nr. 444/29.06.2007
Ordinul precizeaz` c` pentru anul de raportare 2006, titularii
de licen]` vor transmite la ANRE rapoartele financiare p#n`
la data de 30 septembrie 2007, inclusiv.
Ordinul ANRE nr. 10/18.06.2007 privind prelungirea
duratei de valabilitate a tarifelor reglementate pentru
prestarea serviciului de transport al gazelor naturale
prev`zute la Art. 1 alin. (1) [i (2) din Ordinul ANRGN nr.
635/2006, publicat în Monitorul Oficial al Rom#niei,
Partea I, nr. 427/27.0.2007
Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de transport
al gazelor naturale, de c`tre Societatea Na]ional` de Tran-
sport al Gazelor Naturale „Transgaz” – S.A. Media[, prev`-
zute la Art.1, alin. (1) [i (2) din Ordinul ANRGN nr. 635/2006,
publicat în Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
524/16.06.2007, î[i men]in valabilitatea pentru perioada 1
iulie 2007 – 30 iunie 2008.
Ordinul ANRE nr. 11/18.06.2007 pentru modificarea
Contractului cadru de v#nzare cump`rare a energiei
electrice încheiat între produc`torii de energie elec-
tric` [i furnizorii consumatorilor captivi precum [i
pentru modificarea Contractului cadru de v#nzare cum-
p`rare a energiei electrice pentru acoperirea consu-
227
mului propriu tehnologic al re]elelor electrice de distri-
bu]ie încheiat între produc`torii de energie electric` [i
operatorii de distribu]ie, publicat în Monitorul Oficial al
Rom#niei, Partea I, nr. 433/28.06.2007
Ordinul modific` Ordinele ANRE nr. 22/2005 [i 23/2005,
publicate în Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
513/16.06.2005 [i intr` în vigoare la 30 iunie 2007.
Contractele perfectate în baza ordinelor men]ionate anterior
vor fi completate cu acte adi]ionale în care articolele 13
(termenul de aplicare a penalit`]ilor în cazul neachit`rii
facturii) [i 20 (valabilitatea contractului) vor fi reformulate
conform dispozi]iilor noului ordin. Cantit`]ile de energie elec-
tric` [i pre]urile din contracte, pentru perioada 1 iulie – 31
decembrie 2007 vor fi conforme cu deciziile ANRE emise în
luna decembrie 2006, cu modific`rile [i complet`rile
ulterioare.
Ordinul ANRE nr. 12/21.06.2007 privind modificarea
Ordinului ANRE nr. 26/2006 privind declara]iile pe
proprie r`spundere ale consumatorilor casnici care
beneficiaz` de tarif social, publicat în Monitorul Oficial
al Rom#niei, Partea I, nr. 434/28.06.2007
Ordinul prelunge[te durata de valabilitate a declara]iilor pe
propria r`spundere întocmite [i depuse de c`tre
consumatorii casnici de energie electric`, în conformitate cu
prevederile Ordinului ANRE nr. 38/2005, cu modific`rile [i
complet`rile ulterioare, p#n` la data desfiin]`rii tarifului social.
Ordinul ANRE nr. 13/22.06.2007 pentru aprobarea
valorilor de referin]` armonizate aplicabile la nivel
na]ional ale eficien]ei pentru producerea separat` de
energie electric`, respectiv de energie termic` [i
pentru aprobarea factorilor de corec]ie aplicabili la
nivel na]ional, publicat în Monitorul Oficial al Rom#niei,
Partea I, nr. 434/28.06.2007
Ordinul a fost emis în conformitate cu prevederile art.4, alin.
(3) din HG nr. 219/2007 pentru promovarea cogener`rii
bazate pe cererea de energie termic` util` [i ale Deciziei CE
nr. 2007/74/CE de stabilire a valorilor de referin]`
armonizate pentru producerea separat` de energie electric`
[i energie termic`, emis` în aplicarea Directivei 2004/8/CE.
Sunt precizate valorile randamentelor de referin]` armonizate,
aplicabile la nivel na]ional, pentru producerea separat` de
energie electric` respectiv de energie termic`.
Ordinul ANRE nr. 14/22.06.2007 pentru aprobarea
Regulamentului privind furnizarea de ultim` op]iune a
energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al
Rom#niei, Partea I, nr. 434/28.06.2007
Regulamentul stabile[te:
a) cadrul de ac]iune al ANRE în cazul în care un furnizor de
energie electric` ajunge în situa]ia de a-i fi suspenda-
t`/retras` licen]a de furnizare, astfel înc#t s` nu fie
prejudiciat` alimentarea cu energie electric` a consuma-
torilor finali;
b) responsabilit`]ile furnizorului c`ruia i s-a declan[at
procedura de suspendare/retragere a licen]ei, în leg`tur`
cu predarea portofoliului s`u de clien]i finali c`tre furnizorii
de ultim` op]iune;
c) modul în care ANRE desemneaz`/activeaz` furnizorii de
ultim` op]iune;
d) responsabilit`]ile furnizorilor de ultim` op]iune (preluarea
consumatorilor, încheierea contractelor pe o durat` de
maxim 6 luni, informarea consumatorilor, furnizarea ener-
giei electrice la tarife reglementate, de regul` mai mari
 228
dec#t cele practicate de furnizorii implici]i pentru alimen-
tarea consumatorilor care nu [i-au exercitat dreptul de a
schimba furnizorul, etc.).
Ordinul ANRE nr. 15/22.06.2007 pentru desemnarea
furnizorilor de ultim` op]iune de energie electric`
pentru perioada 1 iulie 2007-30 iunie 2008, publicat în
Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
434/28.06.2007
ANRE desemneaz` furnizorii de ultim` op]iune la data de 1
iulie a fiec`rui an. Pentru perioada 1 iulie 2007 – 30 iunie
2008, cei opt furnizori implici]i existen]i au obliga]ia de a
îndeplini [i sarcina de furnizor de ultim` op]iune pentru
consumatorii din propria zon` de distribu]ie a energiei
electrice.
Ordinul ANRE nr. 16/28.06.2007 privind unele m`suri în
domeniul pre]urilor, tarifelor [i veniturilor reglementate
unitare aprobate pentru operatorii licen]ia]i din sectorul
gazelor naturale care au obliga]ia separ`rii legale a
activit`]ii de distribu]ie de activitatea de furnizare, pu-
blicat în Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I, nr.
470/12.07.2007
Ordinul precizeaz` c` veniturile reglementate unitare [i
veniturile totale unitare aferente activit`]ilor de distribu]ie,
respectiv furnizare reglementat`, stabilite pentru S.C.
Distrigaz Sud S.A. [i E.ON Gaz Rom#nia S.A., r`m#n nemo-
dificate în condi]iile prevederilor din Decizia ANRGN nr.
1078/2003, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, pentru
societ`]ile care vor rezulta în urma reorganiz`rii celor dou`
societ`]i, urmare a separ`rii legale, func]ionale [i
organizatorice a activit`]ilor. (art 101, alin 2).
anul 55, nr. 6/2007
Pre]urile [i tarifele reglementate î[i men]in valabilitatea [i vor
fi practicate pentru activit`]i de distribu]ie, respectiv furnizare
reglementat` de c`tre societ`]ile comerciale rezultate în urma
reorganiz`rii celor dou` societ`]i.
Ordinul ANRE nr. 17/28.06.2007 pentru aprobarea
Standardului de performan]` pentru serviciile de
transport [i de sistem ale energiei electrice, în curs de
publicare în Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I.
Ordinul realizeaz` revizuirea standardului existent, inclus în
Codul tehnic al re]elei electrice de transport ca urmare a
necesit`]ii actualiz`rii tehnice a acestuia, alinierii la indicatorii
de performan]` utiliza]i la nivel european, monitoriz`rii per-
manente a cantit`]ii [i calit`]ii energiei electrice într-un num`r
semnificativ statistic de sta]ii electrice ale OTS, cu ajutorul
unor aparate specializate, de înalt nivel tehnic, colectarea
informa]iilor privind evolu]ia indicatorilor de performan]`.
Ordinul ANRE nr. 18/29.06.2007 pentru completarea
Ordinului ANRE nr. 49/2005 pentru aprobarea tarifelor
la energia electric` livrat` consumatorilor captivi, cu
modific`rile [i complet`rile ulterioare, în curs de
publicare în Monitorul Oficial al Rom#niei, Partea I.
Pentru a facilita asigurarea necesarului de iriga]ii în perioada
iunie-august 2007, Ordinul ANRE nr. 49/2005 a fost
completat cu posibilit`]i suplimentare de schimbare a tarifului
pentru punctele de consum aferente sistemelor de iriga]ii.
Rubric` întocmit` de:
Dr. ing. Lusine CARACA{IAN
ANRE

Recenzii KEEPING THE LIGHTS ON.
Towards Sustainable
Walt PATTERSON
Chatham House, Earthscan, London, 2007 07-23
Sub auspiciile oferite de Chatham House autorul a
publicat în toamna anului 1998 volumul Transforming
Electricity, care la foarte scurt timp a fost urmat de
Keeping the Lights On. Public Service in Liberalized
Electricity.
În anul 2005, odat` cu reapari]ia pe agenda politic`
european`, spre surprinderea multora, a energiei
nucleare, politicienii, jurnali[tii [i chiar ecologi[tii ce nu
cuno[teau bine istoria acesteia au fost tenta]i s` asculte
motiva]iile partizanilor acestei forme de energie [i au
acceptat argumentele reluate [i care dou` decenii mai
înainte fuseser` complet demontate. Gândul c` întreaga
dezbatere se va relua l-a f`cut pe Walt Patterson, distins
Senior Research Fellow în cadrul Energy and
Environmental Programme derulat de Royal Institute of
International Affairs din Londra, s` î[i reorganizeze într-un
site propriu (www.waltpatterson.org) scrierile ultimelor 3–4
decenii, când s-a manifestat ca un adversar al utiliz`rii
resurselor nucleare pentru producerea de energie. Site-ul
229
Electricity
s`u con]ine îns` [i o serie de analize referitoare la rolul
energiei [i al energiei electrice în societate [i la profundele
implica]ii ale unor servicii fiabile, echitabile [i sustenabile.
Aceste concepte al sale formeaz` materialul de baz` din
care a fost pl`m`dit` noua sa lucrare, Keeping the Lights
On. Towards Sustainable Electricity. În încheierea la
Prefa]`, autorul se adreseaz` cititorilor: „Sper ca lucrarea
s` însemne ceva pentru voi. Iar dac` aceasta se va
întâmpla, v` rog s` face]i astfel ca ea s` ajung` [i la
factorii de decizie din domeniu”. Acesta este [i motivul
pentru care semnal`m aici apari]ia acestei interesante
lucr`ri.
Volumul, cuprinzând 196 de pagini, este organizat în dou`
p`r]i, la care se adaug` patru anexe [i un index de
termeni. Autorul m`rturise[te c` „ceea ce credem c` [tim
despre energia electric` este azi învechit [i periculos”, dar
„ceea ce trebuie s` [tim este înc` în curs de revelare,
descurajant, dar excitant, iar lucrarea de fa]` încearc` s`
ne arate cum ar putea evolua în]elegerea noastr`”.
Pornind de la experien]a de zi cu zi [i de la ipotezele
tradi]ionale, lucrarea ne propune o abordare novatoare cu
multiple oportunit`]i de mai bun` utilizare a energiei, în
special a celei electrice.
Prima parte a lucr`rii construie[te cadrul discu]iei,
descriind ce trebuie în]eles prin „energie”, ce am putea
în]elege prin „energie sustenabil`” [i cum se poate realiza
aceasta în practic`, respectiv ce dorim de la energie, cum
ob]inem ce ne dorim [i cum am putea face asta mai bine.
Partea a doua procedeaz` la o transfocalizare de la
conceptul general de „energie” la cel particular, al
energiei electrice, explorând implica]iile modific`rilor
concep]iilor din sectorul de producere [i din cel al
transportului acestei energii. Subiectului re]elelor electrice
descentralizate îi este dedicat` o analiz` mai detaliat`.
Este subliniat faptul c` schimbarea modului în care privim
energia electric` poate conduce la o energie electric`
sustenabil`.
Anexele 1 [i 2 completeaz` lucrarea cu prezentarea
contextului mai larg în care se desf`[oar` activit`]ile
umane [i a unui ghid al elementelor corecte [i a celor
incorecte ce se întâlnesc atunci când se discut` despre
energia electric`. Anexa 3 explic` terminologia utilizat` în
cadrul lucr`rii, iar ultima anex` sugereaz` noi surse de
informare.
Conform autorului „schimbarea modului de abordare a
energiei electrice nu va fi u[oar`, dar va fi esen]ial` [i
profitabil`. Ea va fi cheia c`tre securitatea energiei [i a
mediului. Iar dac` o facem corect, s-ar putea s` ne [i
plac`.”
Redac]ia
 230
Diverse
În ziua de 25 mai 2007 a avut loc, în cadrul facult`]ii de
Energetic` din Universitatea „POLITEHNICA” din
Bucure[ti, o emo]ionant` întâlnire a absolven]ilor
promo]iei 1958 a facult`]ii de Electrotehnic` [i Energetic`.
Cu aceast` ocazie au fost dezvelite pl`ci comemorative
pentru profesorii Constantin BUDEANU, Ion S. ANTONIU
[i Alexandru Th. POPESCU, care se adaug` celor ale
profesorilor Martin BERCOVICI [i Arie ARIE, montate
anterior pe culoarul dintre Decanat [i sediul catedrei
Sisteme electroenergetice. În acest fel s-a conturat o
parte a galeriei marilor personalit`]i ale energeticii
române[ti care [i-au desf`[urat activitatea în cadrul
înv`]`mântului superior.
Ini]iativa acestei ac]iuni apar]ine absolven]ilor promo]iei
1958, cu contribu]ia absolven]ilor promo]iilor 1959, 1960
[i 1961, care – cu sprijinul [i acordul conducerii facult`]ii
de Energetic` – au realizat [i au montat cele trei pl`ci
omagiale din marmur`. Sponsori au fost Luxten Lighting
Co., INPEC Engineering [i Asocia]ia Patronal` ENERGIA.
Personalitatea celor omagia]i a fost invocat`, în cuvinte
anul 55, nr. 6/2007
Promo]ia 1958
pline de emo]ie, de c`tre acad. Gleb DR~GAN [i de c`tre
decanul facult`]ii de Energetic`, prof. dr. ing. Gabriel
BAZACLIU. Despre problemele contemporane din
domeniul energiei în condi]iile economiei de pia]` au
vorbit reprezentan]ii Asocia]iei Patronale ENERGIA.
Recuno[tin]a fo[tilor studen]i ai marilor dasc`li a fost
exprimat` de absolven]i ai promo]iei 1958.
Participan]ii la întâlnirea colegial` [i la adunarea
comemorativ` au vizitat apoi actualele laboratoare ale
facult`]ii de Energetic`, ocazie cu care au luat cuno[tin]`
despre preocup`rile prezente [i de perspectiv` ale
corpului profesoral actual [i ale studen]ilor facult`]ii.
Dezvelirea pl`cilor comemorative a fost f`cut` de c`tre
foste studente ale celor trei profesori, în prezen]a colegilor
promo]iei 1958, a reprezentan]ilor corpului profesoral [i a
unui mare num`r de invita]i.
Redac]ia
Ghidul autorului pentru revista Energetica 231

GHIDUL AUTORULUI
pentru revista Energetica
Autorii ARTICOLULUI

Rezumat: Revista public` articole numai în limba român` sau în limba englez`. Orice lucrare este înso]it` de un rezumat.
Acesta este redactat în limba în care nu este redactat articolul, con]ine 100 ... 150 cuvinte (pentru num`rare se folose[te, în
Word, op]iunea Tools/Word Count), are caractere Times New Roman, Bold, cu size 9 pt. Rezumatul enun]` tema principal`
a articolului, descriind succint metoda de abordare.

Key words: Cuvintele cheie se men]ioneaz` imediat dup` rezumat, în aceea[i limb` cu rezumatul, cu acelea[i caractere
(Times New Roman, Bold, 9 pt).

Descriptori: Cuvintele cheie se repet` în limba în care este redactat articolul. Se tip`resc folosind caractere Times New Roman, size 9 pt,
f`r` Bold.

Nota]ii

Textul principal al articolului este precedat de o list` complet` a nota]iilor utilizate. În cazul acronimelor (al c`ror num`r este bine
s` fie limitat) se va explica denumirea corect` [i complet`. În cazul simbolurilor unor variabile, pentru fiecare se precizeaz`
simbolul, semnifica]ia [i simbolul unit`]ii de m`sur` (care trebuie s` apar]in` Sistemului Interna]ional de unit`]i de m`sur`).
Simbolurile adoptate pentru m`rimile utilizate în cadrul articolului sunt cele clasice, recomandate de literatura de specialitate.
Sintaxa folosit` este conform` exemplului urm`tor:
LEA - linie electric` aerian`
Un – tensiunea nominal` a instala]iei, V

Contribu]ii

Titlul articolului se limiteaz` (pentru varianta în limba român`) la 10 cuvinte. Titlul se scrie în ambele limbi, cu caractere Bold.

Textul articolului se tip`re[te cu caractere Times New Roman, drepte, size 10 pt. Cuvintele pe care autorul dore[te s` le pun` în
eviden]` se tip`resc înclinat. Nu se folosesc sublinieri sau caractere Bold [i - în nici un caz – combina]ii ale lor.

În primul segment al articolului - intitulat Contribu]ii - autorul precizeaz` încadrarea subiectului în preocup`rile similare din ]ar` [i
din str`in`tate, insistând asupra contribu]iilor proprii. Acestea pot fi: metod`, model, strategie, prognoz`, studiu de solu]ie,
procedeu sau tehnologie nou(`) sau modernizat(`) etc. Contribu]iile prezentate în lucrare, dac` nu sunt originale, trebuie s`
constituie o prim` aplica]ie de acest gen în România. În acest sens se introduce în mod obligatoriu propozi]ia / fraza urm`toare:
„Contribu]ia autorului / autorilor const` în ...”. În absen]a acestei preciz`ri, redac]ia încadreaz` articolul în categoria documentelor
de informare [i îl depune în baza de date; un astfel de articol nu se accept` spre publicare cu prioritate.

Articolul are cel mult 8 pagini A4 tip`rite cu caractere Times New Roman, size 10 pt, la un rând. El este structurat astfel:
a) Titlu (în limbile român` [i englez`);
b) Autor(i); maximum 5 autori, cu sintaxa: titlul [tiin]ific, Prenumele, NUMELE, locul de munc`; al]i autori sau colaboratori se
men]ioneaz` la capitolul Mul]umiri, lit. j).
c) Rezumat (Bold, în limba englez` sau român` [i anume cea complementar` celei în care este scris articolul);
d) Key words (Bold);
e) Descriptori;
f) Nota]ii (dac` este cazul);
g) Contribu]ii (obligatoriu);
h) Con]inut (1. Titlul capitolului 1 ; 2. Titlul capitolului 2 ; ... );
i) Concluzii;
j) Mul]umiri (dac` este cazul);
k) Bibliografie;
l) Discu]ii (în cazul Meselor rotunde).

Se numeroteaz` numai titlurile Con]inutului, litera h).

Autorul principal (primul din lista de autori) trimite la redac]ie împreun` cu lucrarea, o Declara]ie sub semn`tur` proprie din care
s` rezulte c` lucrarea nu a mai fost publicat`. Con]inutul acestei declara]ii se g`se[te pe pagina de Internet a Asocia]iei
(www.ire.ro) sau se poate solicita la adresa secretariat@ire.ro. Pân` la publicarea articolului, redac]ia p`streaz` leg`tura cu autorul
principal

Redactarea con]inutului articolului

Toate titlurile se scriu cu caractere Times New Roman, Bold, size 10 pt, aliniate la stânga. Nu se subliniaz`.
Paragrafele încep de la cap`tul rândului [i se separ` între ele cu op]iunea Word / Format / Paragraph / Spacing / Before 6 pt.

\Textul întregului articol se scrie utilizând semnele diacritice specifice limbii române. El se redacteaz` pe format A4 formatat cu
margini de câte 25 mm de jur împrejur. Titlurile se separ` de restul textului prin câte un rând liber.
 232 anul 55, nr. 6/2007

Exprimarea este clar` [i evit` folosirea nejustificat` a importurilor lingvistice - atunci când exist` termeni coresponden]i în limba
român` - precum [i abuzul de sigle.

2. Materiale grafice [i formule

Figurile, tabelele [i formulele se prezint` în text f`r` a fi incluse în chenare sau marcate în alt mod.

Figurile se numeroteaz` cu cifre arabe, în mod cresc`tor [i strict în ordinea în care sunt men]ionate în text. Se introduc în imediata
vecin`tate a locului cit`rii. Dac` este posibil, se limiteaz` la l`]imea textului. Figurile sunt clare, cu nota]ii clare – corecte [i complete
– astfel încât s` permit` interpretarea u[oar` [i corect` a tuturor detaliilor pe care le pot oferi. Sunt înso]ite la partea inferioar` de
num`rul [i numele figurii [i – acolo unde este cazul – semnifica]ia diferitelor curbe sau detalii din imagine (aliniere la stânga, size
9). Exemplu:

Fig. 2. Solu]iile constructive. a - Varianta clasic`; b - Varianta propus` de autor.

Se accept` inserarea de fotografii numai în m`sura în care acestea sunt imagini de detaliu ale unei instala]ii sau unui produs, ce
l`muresc un aspect particular al subiectului discutat. Nu se accept` fotografii cu caracter general. Se prefer` imaginile alb–negru,
de înalt` rezolu]ie. Nu este exclus` policromia pentru pozele relevante.

Tabelele se numeroteaz` (de exemplu, Tabelul 2), iar aceast` men]iune se plaseaz` aliniat` la dreapta. Pe rândul imediat urm`tor
se plaseaz`, centrat, titlul tabelului (caractere drepte, size 9, Bold). Acesta este urmat de tabelul propriu-zis. Liniile periferice ale
tabelului nu se reprezint`. Dimensiunea orizontal` este dat` de lungimea liniilor orizontale. Pentru toate m`rimile ale c`ror valori
numerice sunt prezentate în tabel se precizeaz`, în capul tabelului, unitatea de m`sur` din Sistemul Interna]ional. Pentru a facilita
citirea corect` [i interpretarea comod` a valorilor numerice, în cadrul aceleia[i coloane acestea se aliniaz` astfel încât cifrele care
se refer` la un acela[i ordin de m`rime s` se afle pe aceea[i vertical`.

Formulele se scriu numai cu Editorul de ecua]ii al programului Word, ale c`rui set`ri se adapteaz` cerin]elor specifice public`rii
articolului în revista Energetica. Toate formulele se numeroteaz` în mod cresc`tor, contiguu, cu cifre arabe plasate între paranteze
rotunde drepte. Paranteza din dreapta a numerot`rii este aliniat` la dreapta, iar în cadrul coloanei formula este centrat`.

Variabilele ale c`ror simboluri sunt litere latine se scriu înclinat. Cele ale c`ror simboluri sunt litere grece[ti se scriu drept. Indicii
se scriu înclina]i, dac` sunt ini]iale ale unor cuvinte; dac` sunt cifre sau prescurt`ri ale unor cuvinte, se scriu drept. De exemplu,
pentru tensiunea nominal` se adopt` una dintre nota]iile Un sau Unom .

Simbolurile unit`]ilor de m`sur` se separ`, cu un spa]iu liber, de valoarea numeric` la care se refer`. Singurele excep]ii sunt „%”
[i „°C ”, care se scriu alipite de ultima cifr` a valorii numerice asociate.

În final, lucrarea se salveaz` ca fi[ier *.doc, f`r` vreo op]iune special` (Track changes sau altele asemenea).

În titlul tabelului, în legenda figurilor [i în denumirile coloanelor sau rândurilor unui tabel, elementele se folosesc la forma articulat`.

Concluzii
Se rezum` principalele rezultate prezentate în articol [i importan]a lor pentru domeniul propriu de specialitate. Se men]ioneaz`, de
asemenea, perspectivele continu`rii studiului [i ale valorific`rii rezultatelor.
Concluziile trebuie s` decurg` logic, din con]inutul articolului. Formul`ri vaste sau cu mare grad de generalitate fa]` de subiectul
tratat în articol scad valoarea acestuia [i dovedesc imposibilitatea extragerii (vre)unei informa]ii esen]iale.
Redac]ia î[i rezerv` dreptul de a opera schimb`ri de form` pentru aspectele de mai sus, care nu au fost respectate de autori.

Mul]umiri

Se men]ioneaz`, cu recuno[tin]`, contribu]iile altor speciali[ti în afara celor care formeaz` colectivul de autori [i care au avut reale
contribu]ii în domeniul ce face obiectul articolului.
Redac]ia mul]ume[te anticipat autorilor pentru importantul sprijin acordat prin respectarea cerin]elor acestui ghid.

Bibliografie

Referin]ele bibliografice sunt numerotate cu cifre arabe în ordine cresc`toare [i strict în ordinea în care apar în text. Rezult` c`
nu se trec în lista de referin]e bibliografice lucr`ri care nu sunt referen]iate în text.

În text se limiteaz` citarea propriilor lucr`ri [i se evit` repetarea acestor cit`ri.

Referirea, în text, la o surs` bibliografic` se face men]ionând între paranteze p`trate drepte num`rul (numerele) din lista de referin]e
bibliografice: [7] sau [2, 4 – 6].

Sintaxa referin]elor bibliografice este: [Nr.] Numele1 Ini]iala1., Numele2 Ini]iala2. – Titlul lucr`rii, în volumul (revista) „Titlul volumului
(revistei)”, (Editura,) anul apari]iei, nr./luna, anul curent al apari]iei, pag. xxx – yyy.

Se folosesc caractere Times New Roman, size 9 pt.

Redac]ia
2007
 INSTITUTUL NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE - IRE
Revista Energetica a fost înfiin]at` în anul 1953 [i este editat` de Asocia]ia Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Revista Energetica este acreditat` CNCSIS.
Asocia]ia IRE a fost înfiin]at` la 26 iunie 1926 [i are ca scop promovarea intereselor membrilor s`i în rela]iile cu societatea civil`, cu
asocia]ii similare din ]ar` [i din str`in`tate, cu diferite institu]ii având preocup`ri în domeniul energiei.
Asocia]ia IRE este reprezentantul României la EURELECTRIC.
În cadrul asocia]iei IRE func]ioneaz` Colegiul Tehnic, împuternicit de Consiliul Director s` coordoneze atât activitatea [tiin]ific`, tehnic` [i
de editare a publica]iilor IRE, cât [i rela]iile cu comitetele de specialitate similare din cadrul EURELECTRIC.
BIROUL EXECUTIV AL COLEGIULUI TEHNIC
Jean CONSTANTINESCU - pre[edinte IRE
Teodor Ovidiu POP - vicepre[edinte IRE
Vasile RUGIN~ - vicepre[edinte IRE
Nicolae P~UNESCU - vicepre[edinte IRE
Sorin HURDUBE}IU - redactor-[ef al revistei Energetica
COMITETE TEHNICE
I.1. POLITICI PENTRU ENERGIE
Octavian LOHAN / Constantin IOANI}ESCU (coordonator / loc]iitor)
I.2. PRODUCEREA DE ENERGIE
Constantin B~L~{OIU / Ion MARCU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Cogenerarea [i utilizarea surselor de energie, inclusiv a CHE - Victor ATHANASOVICI
Tehnologii de producere a energiei electrice în centrale nucleare - Mircea METE{
Centrale termoelectrice - Carmen NEAGU
Solu]ii noi de producere a energiei electrice în CTE - Anton RO{U
II. PIE}E DE ENERGIE
Bogdan POPESCU VIFOR / Victor IONESCU (coordonator / loc]iitor)
Grupa / coordonator
Problemele pie]ei de energie - Bogdan POPESCU VIFOR
III. RE}ELE ELECTRICE DE TRANSPORT {I DE DISTRIBU}IE
Ciprian DIACONU / {tefan GHEORGHE (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Conducerea tehnic` a sistemului energetic - Rodica BALAURESCU
Solu]ii noi în transportul [i distribu]ia energiei electrice – {tefan GHEORGHE
IV. MEDIU {I DEZVOLTARE DURABIL~
Nicolae P~UNESCU / Cornel MO}IU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Managementul mediului
Utilizarea eficient` a energiei - Adrian BADEA
V. MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE ENERGIE
Ioan ROTARU / Ion PISC (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Terminologie în domeniul energiei - Gleb DR~GAN
Istoriografie - Costin RUC~REANU
Probleme juridice - Vlad CHIRIPU{
Probleme sociale - Cristinel OCNA{U
Standardizare - Constantin NEAGA
Comunicare - Iosif Constantin BILEGAN
*
Grupa / coordonator
Sus]inerea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucure[ti - Ion CONECINI
Secretar al Colegiului tehnic
Sorin HURDUBE}IU

GRUPUL EXECUTIV AL IRE

Director executiv – Sorin HURDUBE}IU
Compartiment marketing – M`d`lina MATEI
Secretariat executiv – Florica DEAC
Bdul Carol I, nr. 29, 020912 Bucure[ti, Tel/Fax: +4021 315 54 69; e-mail: secretariat@ire.ro; www.ire.ro

© Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate asocia]iei Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Orice reproducere, integral` sau par]ial`, prin indiferent ce mijloace, a materialelor ap`rute în paginile
publica]iei se poate face numai cu aprobarea Asocia]iei.
Opiniile exprimate în articolele publicate în revist` apar]in autorilor.

Procesare: S.C. FAITH GRUP; Layout: Cecilia PAGU