ISSN: 1453-2360 Nr.

12, DECEMBRIE 2007

INSTITUTUL NA}IONAL ROM¢N

pentru
STUDIUL AMENAJ±RII [i FOLOSIRII SURSELOR de ENERGIE
Reprezentantul Rom~niei la EURELECTRIC

ANIVERS¢ND 80 DE ANI DE LA |NFIIN}ARE

 ISSN: 1453-2360
e ®
anul 55, nr. 12 / decembrie 2007

Enhancing the Maintenance of Transformer Oils to Diminish the Risk of Blackouts 465
Îmbun`t`]irea mentenan]ei uleiurilor de transformator pentru diminuarea riscului de avariere
Eduardo BRIOSSO, Issouf FOFANA, Brock ROBERTSON, John SAB~U

Sistem de monitorizarea indicatorilor de calitate ai serviciului de furnizare a energiei electrice 470

Monitoring System for the Technical Parameters of the Quality of Electrical Energy Supply Service
Hermina ALBERT, Nicolae GOLOVANOV, Valentin R~{CANU, Valentin BR~NESCU, Claudiu P~UN

Utilizarea profilelor generice de consum pentru pia]a de energie electric` din România 474
Using Consumer Standard Patterns for Romanian Energy Market
Virgilius DUMBRAV~, Gabriel BAZACLIU, Bogdan NICOAR~, Christian POPESCU, Dan APETREI

Preînc`lzirea prealabil` a aerului de ardere cu ajutorul unui schimb`tor de c`ldur` realizat din
tuburi termice gravita]ionale 480
Preliminary Air Preheating Using Gravitational Recovering Heat-pipe Exchangers
Constantin NEAGA, Silviu M~RUN}ELU

Cea de a 3-a Conferin]` Interna]ional` „Energie [i Mediu” — CIEM 2007 — Provoc`ri

ale producerii [i utiliz`rii energiei curate, Bucure[ti, 22-23 noiembrie 2007 486
3rd International Conference on Energy and Environment — CIEM 2007 — Challenges
of Clean Energy Production and Use, Bucharest, November 22-23, 2007

Informa]ii de la EURELECTRIC 488

EURELECTRIC News

Legisla]ie 491
Legislation

Panelul Interguvernamental pentru Schimb`ri Climatice este distins cu Premiul Nobel pentru Pace 493
IPPC is Honored with the Nobel Peace Prize

Premiul ENERGY GLOBE 2007 499

ENERGY GLOBE Award 2007

Cuprinsul general — 2007 500

General Content — 2007

Index de autori — 2007 503

Authors Index — 2007
E. Briosso - Enhancing the Maintenance of Transformer Oils to Diminish the Risk of Blackouts
Enhancing the Maintenance of Transformer Oils to Diminish
the Risk of Blackouts
Eduardo BRIOSSO1, Issouf FOFANA 2, Brock ROBERTSON3, John SAB~U4
Rezumat: Exist` p`rerea unanim` c` în condi]ii de exploa-
tare calit`]ile uleiurilor minerale izolante se deterioreaz`
treptat ca urmare a solicit`rilor electrice, termice [i chi-
mice. Se apreciaz`, de asemenea, c` numai str`punferi
electrice incipiente cauzate de intensific`ri locale ale câm-
pului electric sau desc`rc`rile par]iale ar fi responsabile
de sporirea con]inutului de gaze în masa de ulei. Totu[i, în
cazul deterior`rii izola]iilor din hârtie, rela]ia dintre cause
[i simptome nuj este foarte limpede în]eleas`. Articolul in-
ten]ioneaz` s` arate c` apari]ia în ulei a compu[ilor gazo[i
constituie rezultatul unor fenomene mai complexe. Compo-
zi]ia chimic` a amestecului de hidrocarburi [i apari]ia pro-
duselor de descompunere sunt [i ele factori ce contribuie
la formarea gazelor dizolvate în ulei. Astfel, rezultatele
unei analize a gazelor dizolvate ofer` o interpretare mult
mai corect`.
Descriptori: ulei de transformator, stabilitate electro-chimi-
c`, tendin]` de gazificare, produse de descompunere
Key Words: transformer oil, electro-chemical stability, gassing
tendency, decay products
Contributions
Our major contribution consists of the finding that there
are several factors responsible for the gassing of oil. A
basic cause is the chemical composition of hydrocarbon
blend. Then the impact of heat, the oil-born soluble and
insoluble decay products as well as the incipient electrical
failures currently monitored by Dissolved Gas Analysis
(DGA). The relationship between the analytical characte-
ristics of oil assessed by more accurate ASTM tests me-
thods, its gassing tendency determined by DGA and the
very peculiar properties of oxygen molecule, provides con-
vincing evidence that the dissolved oxygen must be
completely eliminated.
For the quantitative removal of dissolved oxygen, innova-
tive, economically viable and environmentally friend-
ly maintenance procedures are suggested. Thus, not only
the service reliability of aging transformers can be enhan-
ced, but also their life expectancy extended and the cost
of predictive maintenance diminished.
1. Fundamentals
There is a general agreement that in service conditions
the quality of mineral insulating oils gradually deteriorates
under the impact of electrical, thermal and chemical
stress. It is also recognized that incipient electrical failures
such as hot spots a partial discharges associated with the
gassing of oil are the result of the slow accumulation of
oil-born decay products. Nevertheless, the relationship
between the cause and the symptoms of paper insulation
deterioration is not clearly understood.
Not long ago, a relatively new 200 MVA autotransformer
of 220 kV located in a European country was de-ener-
1 Salto Grande, Uruguay
2 Université du Québec à Chicoutimi, Québec, Canada
3 University of Calgary, Canada
4 Ins Oil Canada Ltd, Alberta
465
gized by the Bucholz relay. Suddenly, the power grid col-
lapsed leaving a heavily industrialized area without
electricity for several hours. A team of highly qualified spe-
cialists investigated the cause of this failure but nothing
wrong was found. Finally, the unit was energized again
with excellent results. Sadly, the cause of the instant gas
evolvement that sent a shock wave to the gas relay
remained an unsolved mystery. The investigators agreed
that the decomposition of oil was triggered by a voltage
surge. However, no consensus could be reached regar-
ding the mechanism by which the electrical stress could
be converted into the energy necessary to split strong
chemical bonds between the atoms of hydrocarbon
molecules and generate a large amount of fault gases.
In fact, the breakdown of certain unstable hydrocarbon
molecules is dependent on two major factors: the chemi-
cal composition of the blend and the incipient electrical
failures. A transformer manufacturer recommends the fol-
lowing actions based on the observed concentration of
fault gases [1]:
a) 0 to 500 ppm: Represents normal aging. Analyze
again in six months.
b) 501 to 1 200 ppm: Indicates decomposition may be
in excess of normal aging. Analyze again in six
months.
c) 1 201 to 2 500 ppm: Indicates more than normal
decomposition. Analyze again in one month.
d) 2 500 ppm to more: Make weekly analysis to
determine rate of generation. After establishment of
rate of generation, contact manufacturer concerning
future operation.
Such advice does not recognize the need for maintenance
planners to know why the oil is gassing and what is to be
done to avoid potential failures. IEEE [2] underscores the
lack of success of the Dissolved Gas Analysis (DGA) to
detect incipient electrical failures and „diagnose“ their cause
by analyzing the fault gases. Many companies around the
world are still keeping their units in service with combustible
gases levels well over the alarm levels on the standards.
This article describes laboratory test methods capable of
monitoring the deterioration of oil step by step, thus es-
tablishing the impact of the purity of the liquid insulation
on the performance of solid insulation and making the
cost of oil maintenance economically justifiable.
2. Theoretical Background
Chemically, mineral oil consists of a complex mixture of
basic hydrocarbon liquids (40 to 60% paraffins, 30 to 50%
naphtenics, 5 to 20% aromatics and 1% olefins [3].
Decay products cannot be formed without breaking the
hydrocarbon chains. Table 1 shows the energies needed
to rupture the bonds found in hydrocarbon molecules [4].
 466
Table 1
Energies of different types of chemical bonds
Bonds Hydrocarbons Bond energy, kJ/mol
C-C Saturated aliphatic 315 - 380
Unsaturated aliphatic 255 - 960
Aromatic 230 - 480
C-H Saturated aliphatic 395 - 440
Unsaturated aliphatic 320 - 560
Cyclic 310 - 485
Aromatic 270 - 480
Since this process implies the decomposition of
vulnerable hydrocarbons, the question arises as to the
source of energy required for the splitting of a covalent
bond. Basically, there are three sources of energy capable
of transforming hydrocarbon molecules into decay
products (Figure 1).
Fig. 1. Potential causes of insulating liquid gassing
The first is the strong electro-magnetic field that triggers
the free electron injection process into the liquid
insulation. The second is the thermal energy generated by
the active part of the transformer. Finally, the aggressive-
ness of dissolved oxygen provides the chemical source of
energy for the decomposition process.
3. Electrical Stress
Electrical stress can provide the energy required for the
breakdown of vulnerable covalent bonds (approximately
4 eV ≈ 386 kJ mol-1). Pioneering work by Forster [5]
describes the mechanism by which high-voltage fields
interact with insulating oils. His extensive research in this
field reveals that electrons escape from the conduction
band of the metal conductor and are emitted from its sur-
face, especially during very short but frequent com-
mutation voltage surges [5, 6]. (Recall that the lowest
energy required to remove an electron from a material is
the work function, eϕ). Lesser quantities of energy simply
will not do the job. The collision of these free electrons in-
jected into the liquid insulation and accelerated by the
electric field results in the electronic excitation of hydro-
carbon molecules M:
M + hν → M*
While stable molecules that reach their singlet excitation
level usually release the absorbed energy as a quantum
of harmless fluorescent light
M* → M + hν,
vulnerable molecules decompose and generate a pair of
free radicals. The important fact that both of these frag-
ments have an unpaired electron and therefore are chemi-
cally very reactive is currently ignored.
R-R’ + hν → R• + R’•
Once free radicals are formed in the insulating oil a chain
reaction may occur. Some gaseous products may be
formed during propagation, for example as a result of the
anul 55, nr. 12/2007
abstraction of a hydrogen atom from a hydrocarbon mole-
cule, but the major products are the result of the chain ter-
mination step, which may be the capture of a free electron
to form an ion.
R• + e- → R- (4)
The accumulation of such ionized molecules increases the
dissipation factor of the oil. Alternatively, two free radicals
may recombine to form a neutral molecule.
R• + R’• → M (5)
If both free radicals are small, M will be a gas that dis-
solves in the oil without modifying the one phase system.
Conversely, collision of two large free radicals will result in
large colloidal molecule, insoluble in the blend (Figure 2).
The accumulation of such unnoticed oil-born sub
microscopic suspensions generates a two-phase system.
These clog the pores of paper insulation and lead to the
formation of hot spots.
Fig. 2. Side effects of gassing
The ability of oil to resist decomposition is determined by
the ASTM Designation D 2300 „Standard Test Method for
Gassing of Insulating Oils under Electrical Stress and
Ionization“ [7]. According to Section 4.3 of this endurance
test „This test method measures the tendency of insulating
liquids to absorb or evolve gas under conditions of
electrical stress and ionization based on the reaction with
hydrogen, the predominant gas in the partial discharge“.
As long as the gassing of a new or aged insulating oil
sample cannot be accurately measured, it is practically
impossible to identify the variables that might have caused
an increased concentration of fault gases.
Consequently, the alternate test ASTM Designation
D 6180 was developed. This „Standard Test Method for
Stability of Insulating Oils of Petroleum Origin under
Electrical Discharges“ [8] can measure the amount of
gases evolved by new, in-service aged or reclaimed oils
submitted to electrical stress.
(1)
In addition, the side effects of hydrocarbon chains decom-
position are also determined by measuring the increase of
turbidity and the dissipation factor of the oil [9].
4. Thermal Stress
(2)
The heat produced by the magnetic core and the windings
is another contributing factor to the gassing of oil. Excess
heat can be caused by increased loads on the equipment,
loss of external cooling, elevated external temperature,
clogged paper insulation and by electrical or thermal faults.
(3) The ground state of a molecule is its normal state and cor-
responds to the minimum energy (Figure 3). The absorp-
tion of energy by a molecule results in one or more of
three types of transitions: rotational, vibrational and
electronic.

Fig. 3. A Schematic representation of potential energies of a molecule
Like electronic transitions, the rotations and vibrations
energies of a molecule are quantized. The energies cor-
responding to electronic transitions are between 40 and
250 kcal/mole (∼167 to 1046 kJ mol-1), while those of
vibrational and rotational transitions are much smaller
1-10 kcal/mole (∼4 to 42 kJ mol-1) and less than
1 kcal/mole (∼4 kJ mol-1) respectively. It follows that, for
each electronic level of a molecule, there are several
vibrational sub-levels, and for each vibrational level there
are several rotational sub-levels [10]. In normal operating
conditions the temperature of oil is usually below 100°C.
In such circumstances mainly the rotational and vibra-
tional energies of hydrocarbon chains are excited, while
the split of a covalent bond takes place only when an
electronic excitation level is reached. However, weakly
bonded molecules can occasionally accumulate sufficient
energy to reach the electronic excitation level and de-
compose to form, initially, two free radicals which can then
react as discussed above. This phenomenon is known in
the technical literature as „stray gassing“. Recently, in
order to determine this chemical instability ASTM deve-
loped the Designation D 7150 entitled „Standard Test Me-
thod for the Determination of Gassing Characteristics of
Insulating Liquids under Thermal Stress at low Tem-
perature“ [11].
In addition, the elevated temperature increases the mobi-
lity of free radicals generated by the gassing of oil, and
thus favours the random secondary chemical reactions
that precede the formation of gases detected by DGA.
5. Chemical Stress
The natural property of oil to dissolve 10% air by volume,
when associated with the catalytic effect of copper, results
in oxidative damage to the oil [12]. Both the soluble
oxidation decay products, which are adsorbed on the
large surface of cellulose fibres and the insoluble colloidal
sludge, clog the pores of paper insulation.
Most power transformers in the US are sealed to exclude
oxygen and thus prevent the premature deterioration of
oil-paper insulation. This appears to be a cost-effective
preventive maintenance measure only because the oxida-
tive decay of oil cannot be accurately monitored. The mea-
surements of the Interfacial Tension (IFT) and Dielectric
Dissipation Factor (DDF) at line frequency are not suffi-
ciently accurate. A new more sensitive ASTM test method
(Designation D 6802) entitled „Test Method for Deter-
mination of the Relative Content of Dissolved Decay
Products in Mineral Insulating Oils by Spectrophotometry“
[13] has been developed, allowing the determination of
trace amounts of oil-born oxidation decay products.
It has been believed for decades that oxidation inhibitors
hinder the oxidative decay of oil but this disregards the
fact that the oxygen molecule is a bi-radical with two un-
paired electrons. Any free radicals generated under the
impact of electrical and thermal stress will be more reac-
tive towards oxygen than the oxidation inhibitors are,
467
which will not therefore hinder the oxidation decay of oil-
paper insulation.
These reactions rate will markedly be increased by any
rise in temperature. Generally, reaction rates double or
triple for every ten degree (Celsius) rise in temperature.
6. Experimental Study
6.1. Electrical Stress
It has been convincingly demonstrated by countless
worldwide Dissolved Gas Analyses (DGA), that incipient
electrical failures trigger the gassing of mineral insulating
oils [14]. On the other hand, certain new oil samples sub-
mitted to the mandatory gassing test D 2 300 might also
evolve gases under the impact of electrical stress. Hence,
there are at least two potential causes responsible for the
breakdown of vulnerable hydrocarbon chains. Moreover,
since in-service aged oils submitted to the alternative Sta-
bility Test D6180 evolve less gas after reclamation, a third
source of fault gases consists of oil-born chemically un-
stable decay products — which are not currently taken into
account. It is no wonder that, since the real mechanism of
gassing is unknown, the diagnostics based on DGA are
empirical. The IEEE Guide for the Interpretation of Gases
Generated in Oil-Immersed Transformers [15] under-
scores the limitations of this approach.
Two samples of new oils have been submitted to the alter-
native Stability Test D6180. This test quantitatively deter-
mines both the amount of gases evolved and the side
effects of gassing. For instance, as pointed out above, the
population of free radicals in the test specimen increases
as a result of the electrical stress. Consequently when the
discharge cell is open, the oxidation of certain free
radicals is inevitable.
ASTM Test Method D6802 [13] irrefutably demonstrates
this process. On the other hand, the increase of turbidity
demonstrates the presence of secondary chemical reac-
tions between large free radicals. This is probably the rea-
son Christian Mayoux [16] came to the conclusion that the
gassing of oil is a self-sustained process. The different
behavior of these two oil specimens is illustrated in Fi-
gures 4 and 5.
Fig. 4. Absorbance before and after D6180, Oil A
Fig. 5. Absorbance before and after D6180, Oil B
 468
In addition, soluble decay products also decompose un-
der the impact of electrical stress. Even though the values
of the TAN (Total Acid Number) and IFT (Interfacial Ten-
sion) are relatively low, the secondary chemical reactions
can have negative effects, as it is illustrated in Figure 6.
Fig. 6. Decomposition of oxidation decay products in-service aged
transformer oil
The decomposition of these compounds increases the
dissipation factor (a measure of the number of ionized mo-
lecules) and the turbidity (a measure of the number of
colloidal particles).
Currently, there is no mandatory quantitative test method
for the detection of colloidal suspensions. Both the ASTM
Specification for new oil D3487 [17] and the IEEE Guide
for Acceptance and Maintenance of Insulating Oil in
Equipment [2] require just the visual assessment of purity.
As a result, these insoluble particles are continuously trap-
ped inside the pores of paper insulation, gradually redu-
cing the access of oil to the surface of the metal con-
ductor and the oil’s ability to dissipate heat. This process
paves the way for the formation of so called hot spots.
6.2. Thermal Stress
A temperature of several hundred degrees Celsius is re-
quired to break hydrocarbon chains by pyrolysis, and the
temperature of oil in power transformers is normally below
100°C. Nevertheless, hot spots exist which are blamed
for the formation of certain fault gases determined by
DGA, and the phenomenon of „stray gassing“ are respon-
sible for the rupture of some hydrocarbon chains at low
temperature. ASTM Designation D7150 was recently de-
veloped for the determination of stray gassing [11].
That the temperature of the oil plays a role in electrical
failures is demonstrated by two observations:
a) The liquid insulation of instrument transformers func-
tioning at ambient temperature for long periods of
time generates a very small amount of oil-born de-
cay products.
b) Even though the voltage gradients are much higher
in instrument transformers than in power
transformers, the gassing of oil is not a reason of
concern.
Consequently, DGA are not performed on a routine basis.
Fig. 7. Formation of x-waxes at the static shield/plate.
anul 55, nr. 12/2007
Fig. 8. Overheated areas close to the coils edges promoted by oil
deterioration.
As Figures 7 and 8 illustrate, many power transformers fail
because a small portion of solid insulation is severely
overheated.
Obviously, the existing predictive maintenance procedures
have not been able to prevent this process even though the
damage occurs over a long period of time. However, the
premature failure of solid insulation can be avoided by using
modern laboratory techniques to monitor the decay of the oil.
6.3. Chemical Stress
The chemical stress arises from the natural ability of mineral
insulating oils to dissolve 10% air, which of course contains
oxygen, and leads to the oxidative decay of the oil-paper
insulation. One of several methods of hindering this process
is to add an oxidation inhibitor to the oil. The additive is
decomposed by the attack of oxygen molecule, as shown in
Figure 9 for a sample undergoing the Oxidation Stability Test
D 2440 [18].
Fig. 9. Decrease of anti-oxidant during the D 2440 stability test.
In actual use the situation is even worse. The gassing of oil
generates free radicals, as hydrocarbon chains are broken.
Since the oxygen itself is a free radical due to its two unpaired
electrons, it will combine with chemically highly reactive
decomposed molecules in preference to the anti-oxidant. This
is the reason why the Section 4.1 of D 2440 test method
states „There is no proven correlation between performance
in this test and performance in service“.
Another way of avoiding contact between oil and air is to
install a rubber bladder in the expansion chamber, but the
bladder does not always remains intact. Improved analytical
techniques allowed a generating plant to detect the
malfunction of punctured rubber bladders. Using the more
accurate ASTM Test Method D 6802 to monitor the oxidation
of oil, one phase of a Generator Step Up transformer has
shown an advanced extent of deterioration as compared with
its sister units [19]. Figure 10 shows that with a punctured
bladder, i.e. relatively free access to the atmosphere, air
moves through the bladder and into the insulation oil. Note
that the concentrations of nitrogen and oxygen increase at
about the same rate, but that the concentration of nitrogen is
about 15 times that of oxygen. Most of the oxygen must be
disappearing by reaction - the solubility of oxygen in oil is

about twice that of nitrogen [12] but the partial pressure of
nitrogen in air is about four times that of oxygen so the ratio
of the concentrations in the oil in the absence of any further
process would be about two to one.
That this mechanical solution is not able to prevent the
oxidative decay of oil was also demonstrated by traditional
DGA. Periodic measurements revealed that degassed oils
absorb a growing amount of air through the pores of rubber
bladders and an imperfect tank seals even when contact
between atmospheric air and oil is restricted by an intact
bladder as depicted in Figure 11. While the content of chemi-
cally inert nitrogen rises relentlessly, average level of oxygen
remains the same, meaning that this aggressive gas is
consumed by ongoing chemical reactions with vulnerable
hydrocarbons. Since the absorption of air is much slower,
the oxygen has more time to react and so sinks to an
equilibrium level of about 1/40 that of nitrogen.
As long as the dissolved oxygen is not quantitatively eliminated
from the liquid insulation, the premature deterioration of paper
insulation is inevitable. During the „induction period“ of oil the
paper insulation adsorbs the oil-born decay products on its
large surface paving the way for the incipient electrical failures
that trigger the gassing of oil and its damaging side effects.
Fig. 10. Illustration of a punctured rubber bladder.
Fig. 11. Illustration of the absorption of air (determined by DGA)
through the pores of a healthy rubber bladder.
Fig. 12. Illustration of the absorption of air (determined by DGA)
through ruptured bladder that was replaced with a healthy one.
Figure 11 illustrates the absorption of air through the pores of a
healthy rubber bladder, while Figure 12 shows the absorption of air
through a ruptured bladder that was replaced with a healthy one.
After the replacement, the air was absorbed again through its pores.
Conclusions
Instead of offering the electrical power industry diagnostic
protocols based upon the empirical interpretation of DGA, it
would be more profitable to prevent the gassing of oil. This
objective is now attainable as a result of several new test
methods recently approved by ASTM International. Knowing
that the deterioration of liquid insulation, as assessed by
modern test methods, is the real cause of incipient electrical
failures, the maintenance of oil in pristine conditions can be
economically justified.
469
Acknowledgements
The authors express thanks to ASTM International for de-
veloping scientifically sustainable testing procedures that
monitor step-by-step the decay of mineral insulating oils.
Thanks are also due to University of Quebec at Chicoutimi,
for initiating the ISOLIME industrial research project as part of
a Tier 2 Canada Research Chair.
References
[1] Oommen T. V., Luke L. E. – „Gas Generation in Power Transformers“
ABB Power T&D Company Inc.
[2] *** – IEEE Standard C57.106-2002 IEEE Guide for Acceptance and
Maintenance of Insulating Oil in Equipment.
[3] Fofana I., Waserberg V., Borsi H., Gockenbach E. – „Retrofiling
Conditions of High Voltage Transformers“, IEEE Electrical Insulation
Magazine, Vol. 17, No. 2, pp. 17-30, March/April 2001.
[4] Luo Y.-R. – „Handbook of bond dissociation energies in organic
compounds“, CRC Press, 2003.
[5] Forster E. O. –
„Electrical breakdown in dielectric fluids“, ASTM
Monograph 2, Engineering Dielectrics, Vol. III, Chapter 3, January
1994.
[6] Armanini D., Bosotti O., Centenari A., Ghirelli A., Romani A., Vallini F.,
a.o. – „Aging and deterioration of HV current transformer insulation by
very fast transient over voltages,“ L’Energia Electrica, No. 5, pp 251-256,
1989.
[7] *** – ASTM Designation D 2300, Standard Test Method for Gassing of
Insulating Oils Under Electrical Stress and Ionization (Modified Pirelli
Test), Vol. 10.03.
[8] *** – ASTM Designation D 6180, Standard Test Method for Stability of
Insulating Oils of Petroleum Origin under Electrical Discharge, Vol.
10.03.
[9] Sabau J., Stockhuyzen R. – „The Side Effects of Gassing in
Transmission Power Transformers“ Proceedings of the 2000 IEEE
Conference on Electrical Insulation and Dielectric Phenomena,
Victoria, BC, Canada, October 15-18, 2000. Vol. 1, pp 264-267.
[10] Mousseron-Canet M., Many J.C. – „Photochemistry and Molecular
Reactions“, Dunod, Paris, 1969.
[11] *** – ASTM Designation D7150 Standard Test Method for the
Determination of Gassing Characteristics of Insulating Liquids Under
Thermal Stress at Low Temperature, Vol. 10.03.
[12] Meyers S.D., Kelly J.J., Parish R.H. – A Guide to Transformer
Maintenance, S. D. Meyers Inc. Akron, OH, 1988.
[13] *** – ASTM Designation D6802, Test Method for Determination of the
Relative Content of Dissolved Decay Products in Mineral Insulating
Oils by Spectrophotometry. Vol. 10.03.
[14] *** – IEC International Standard 60599, Mineral oil-impregnated
electrical equipment in service – Guide to the interpretation of
dissolved and free gases analysis.
[15] *** – IEEE Standard C37.104-1991 IEEE Guide for the Interpretation of
Gases Generated in Oil-Immersed Transformers.
[16] Mayoux C. – „On the Degradation of Insulating Materials
Withstanding Electrical Stress“, IEEE Transactions on dielectrics and
Electrical Insulation, Vol. 7, October 2000.
[17] *** – ASTM Designation D 3487, Standard Specification for Mineral
Insulating Oil Used in Electrical Apparatus. Vol. 10.03.
[18] *** – ASTM Designation D 2440, Standard Test Method for Oxidation
Stability of Mineral Insulating Oil, Vol. 10.03.
[19] *** – Industry News, „Punctured Rubber Bladders Detected by New
ASTM Oil Test“, Electrical Insulation Magazine, Jan./Feb. 2006.
Referent:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
IRE
 470 anul 55, nr. 12/2007

Sistem de monitorizarea indicatorilor de calitate

ai serviciului de furnizare a energiei electrice
Hermina ALBERT1, Nicolae GOLOVANOV2, Valentin R~{CANU3, Valentin BR~NESCU4, Claudiu P~UN5

Abstract: The paper presents an open and scalable system
architecture dedicated to the automated acquisition and
long term storage of energy quality indicators related input
data on one side and to the computation of the main
quality indicators of the electrical energy distribution ser-
vice in medium and high voltage substations on the other
side. The computation of the quality indicators is done
according to the Romanian National Energy Regulating
Agency (ANRE) standards. One important criterion during
the development of the solution was the minimization of
the total cost of operation of the system.
Key words: quality of electrical energy distribution service,
continuity indicators, monitoring system, voltage
monitoring intelligent electronic device, electrical energy
supply interruption meter
Descriptori: Calitatea serviciului de distribu]ie a energiei elec-
trice, indicatori de calitate, sistem de monitorizare, dispozitiv inte-
ligent de monitorizare a tensiunii, contor cu întreruperea alimen-
t`rii cu energie electric`
baza acestei informa]ii, sistemul are avantajul de a permite
[i localizarea rapid` a defectului.
Sistemul QUALITEN-1312 este proiectat în conformitate
cu normativul EN 50160:1999 [3] [i asigur` m`surarea
m`rimilor electrice pe baza procedurilor din standardul
CEI 61000-4-30:2000 [4].
2. Arhitectura sistemului
Arhitectura sistemului (figura 1) este structurat` pe trei
niveluri: 1) punctul central, 2) modulele de monitorizare a
tensiunii la nivelul sta]iei [i contoarele de întreruperi ale
serviciului de alimentare cu energie electric` plasate la
nivelul liniilor de alimentare [i 3) leg`turile de comunicare
între aceste dou` niveluri.

Contribu]ii

În prezenta lucrare este dezvoltat` o arhitectur` robust`

de sistem sta]ionar pentru calculul unor parametri tehnici
de calitate [i ai indicilor de continuitate ai serviciului de
furnizare a energiei electrice. Arhitectura are la baz` mo-
dule inteligente care culeg [i stocheaz` pe termen lung
datele necesare calculelor. Metoda de calcul al indicilor
de continuitate folose[te descrierea topologiei re]elei
electrice la nivel de filial` de distribu]ie.

1. Introducere

Preocup`rile actuale legate de asigurarea unei calit`]i co-

respunz`toare a tensiunii de alimentare, precum [i a ser-
viciului de furnizare [i-au g`sit reflectarea [i în actele nor-
mative elaborate de autoritatea competent` [1], care a sta-
bilit obligativitatea monitoriz`rii [i calculul unor indicatori
ce stau la baza evalu`rii performan]ei operatorilor din sec-
torul distribu]iei [i al furniz`rii energiei electrice prin inter-
mediul codului re]elelor electrice de distribu]ie [2]. Deter-
minarea acestor indicatori necesit` dotarea filialelor de
distribu]ie cu echipamente adecvate capabile s` achizi]io-
neze date, s` selecteze evenimentele urm`rite, s` efectu-
eze calculele necesare [i s` transmit` la nivelul ierarhic
superior datele sintetice necesare evalu`rilor de perfor-
man]`.
Ca r`spuns la aceste cerin]e, autorii au dezvoltat sistemul
QUALITEN-1312, dedicat culegerii [i stoc`rii de date
pentru calculul principalilor indicatori de calitate ai
serviciului de furnizare a energiei electrice în sta]iile de MT
[i IT. De[i standardul de performan]` ANRE nu solicit` în
mod specific acest lucru, sistemul poate fi extins [i la
consumatorii de JT prin montare de echipamente perife-
rice în punctele de alimentare / transformare PA / PT. Pe
1 Ing., ISPE Bucure[ti
2 Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
3 Dr. ing., Felix IT SA Bucure[ti
4 Dr. ing., FDE Muntenia Sud
5 Ing., Felix IT SA Bucure[ti
Fig. 1. Arhitectur` pe trei niveluri
Pentru a separa întreruperile de avarie de cele planificate
(ambele eviden]iate de deconectarea întreruptorului de pe
o plecare) contorul de întreruperi permite interven]ia opera-
torilor în cazul unor întreruperi planificate, pentru calculul
indicatorilor de continuitate operatorul trebuind s` intro-
duc` date privind consumatorii alimenta]i pe fiecare circuit.
Sistemul asigur` o informa]ie unic` de timp prin sincro-
nizarea ceasurilor echipamentelor inteligente [i de calcul
cu ajutorul sistemului GPS, fapt deosebit de important
pentru sisteme care culeg informa]ie distribuit` spa]ial [i
prelucrat` centralizat.
Pe baza informa]iilor achizi]ionate este posibil` ob]inerea
urm`torilor parametri tehnici de calitate ai tensiunii:
a) num`rul de întreruperi tranzitorii; scurte [i lungi;
b) num`rul de goluri de tensiune;
c) dep`[iri ale limitelor normale de varia]ie a tensiunii
de alimentare;
Hermina Albert - Sistem de monitorizarea indicatorilor de calitate ai serviciului de furnizare a energiei electrice
d) dep`[iri pentru limite normale ale varia]iilor rapide
de tensiune;
e) frecven]a medie;
f) tensiunea medie.
De asemenea, pe baza datelor privind consumatorii afec-
ta]i de întreruperile în furnizarea energiei electrice, sis-
temul permite calculul indicatorilor de continuitate SAIFI,
SAIDI [i AIT. În acest scop se determin` [i energia
nelivrat` ENS.
Având în vedere dou` tipuri diferite de informa]ii necesare
pentru calculul parametrilor tehnici de calitate pe de o par-
te [i al indicatorilor de continuitate a serviciului pe de alt`
parte, sistemul proiectat cuprinde dou` tipuri de module
inteligente. Astfel, pentru achizi]ia informa]iilor necesare
calculului parametrilor tehnici de calitate sunt utilizate
module de monitorizare a tensiunii la barele de alimentare
de tip MOT, iar pentru ob]inerea informa]iilor privind starea
leg`turii consumatorului la re]eaua electric` este utilizat un
modul contor de întreruperi de tip mES. Pentru ob]inerea
ultimului tip de informa]ie, sistemul monitorizeaz` starea
tuturor întreruptoarelor pe plec`rile c`tre consumatori
dintr-o sta]ie electric` sau dintr-un punct de alimentare PA.
În cazul în care zona monitorizat` este foarte întins` [i/sau
dificil de stabilit o leg`tur` de comunicare între echipa-
mentele din sta]ie sau din PA cu punctul central, datele
din contoarele de întreruperi [i din modulele de moni-
torizare a tensiunilor se pot desc`rca pe un dispozitiv
extern (calculator portabil sau stick de memorie USB) [i
transferate la punctul central. Acest fapt este posibil având
în vedere c` cele dou` tipuri de module dispun de
posibilitatea memor`rii pe termen lung a datelor, chiar [i
în lipsa tensiunii de alimentare. Astfel la nivelul modulului
de monitorizare pot fi stocate pân` la 800 evenimente
analogice, iar la nivelul contorului de întreruperi pot fi
stocate pân` la 3 000 evenimente de schimbare de stare
[i de întrerupere ale aliment`rii cu energie electric`.
Faptul c` indicatorii de continuitate a serviciului care ur-
meaz` a fi determina]i conform reglement`rilor ANRE au
caracter aditiv permite implementarea în etape a sistemu-
lui la nivel de filial` de distribu]ie. Plecând de la aceast`
constatare, sistemul QUALITEN-1312 a fost conceput
având la baz` o arhitectur` scalabil` [i deschis`, permi-
]ând montarea etapizat` a modulelor de monitorizare, a
contoarelor de întreruperi precum [i a c`ilor de comunica-
]ii [i schimbul de informa]ie cu exteriorul. În acest sens,
sistemul permite importul datelor legate de întreruperea
aliment`rii cu energie electric` provenind de la alte surse
de informa]ie aflate deja în exploatare (contoare electro-
nice, sisteme SCADA etc.) precum [i exportul informa]iei
legat` de asemenea de evenimente, datele fiind
prezentate într-un format standard.
3. Modulul de monitorizare a tensiunii MOT
[i contorul de întreruperi mES
În figura 2 este prezentat` o arhitectur` func]ional` ce folo-
se[te cele dou` tipuri de module. În figur` se observ` c`
modulul mES prime[te informa]iile binare privind starea
întreruptoarelor pe plec`rile c`tre consumatori iar modulul
MOT monitorizeaz` calitatea tensiunii la barele de
alimentare. Module nu necesit` alimentare neîntreruptibil`,
sesizând c`derea propriei tensiuni de alimentare [i conto-
rizând perioadele de absen]` ale acesteia. Informa]iile cu-
lese pot fi transmise prin intermediul unui modul convertor
de comunica]ie [i printr-un modem GPRS la punctul central.
471
Fig. 2. Arhitectur` cu dou` tipuri de module
Modulul MOT de monitorizare a tensiunii determin` o serie
de parametri de calitate a energiei electrice comuni tuturor
consumatorilor conecta]i la o anumit` bar`: matricele s`p-
t`mânale de goluri, întreruperi [i supratensiuni, încadrarea
tensiunii la bare în banda admis`, date statistice privind
m`rimile înregistrate. Modulul MOT este conectat la borne-
le secundare ale transformatorului de m`surare de ten-
siune din celula de m`surare.
La nivelul modulului mES, fiec`rui întreruptor i se aloc`
dou` intr`ri numerice: prima corespunde st`rii întrerup-
torului (anclan[at, declan[at), iar a doua are rolul de a
valida, manual, informa]ia primit`, facilitate care este util`
în cazul unor întreruperi programate sau a unor scheme
alternative de alimentare a consumatorilor. Modulul mES
nu va înregistra ca întreruperi situa]iile în care întreruptorul
este deconectat dac` aceast` informa]ie nu este validat`
de c`tre operator prin interven]ia pe cea de a doua intrare
afectat` aceluia[i întreruptor.
Datorit` faptului c` modulul mES prime[te informa]ia de
stare a întreruptorului de la unul dintre contactele auxiliare
ale acestuia, el poate înregistra, op]ional, evenimente de
stare legate de anclan[area [i declan[area întreruptorului.
Aceast` facilitate permite detectarea rapid` a locului inci-
dentului [i este util` în special în cazul mont`rii echipa-
mentelor în puncte de tip PA sau PA/PT. Informa]ia res-
pectiv` poate fi transmis` [i c`tre sisteme SCADA deja
existente folosind o metod` de partajare a datelor.
4. C`i de comunica]ie
Pentru transmiterea datelor c`tre punctul central sunt pre-
v`zute mai multe posibilit`]i: RS-232 (modem fir sau ra-
dio), RS-485, re]ea Ethernet 10/100 (prin intermediul unui
modul de conversie serial-Ethernet SERETHER-110, prin
re]ea GPRS (prin intermediul unui modul de conversie co-
munica]ie mA-PPPM). De asemenea, este posibil` desc`r-
carea local` a datelor din echipamentele din sta]ii pe un
calculator portabil [i apoi transferul în calculatorul din
punctul central. Din punctul central este posibil` selec-
tarea c`ii de comunica]ie adecvat` aplica]iei.
În condi]iile în care c`ile de comunica]ie nu sunt instalate,
datele înmagazinate în modulele inteligente (module de
 472
monitorizare a tensiunii [i contoarele de întreruperi) pot fi
desc`rcate, în afara folosirii consolei de operare [i pe un
stick de memorie USB. Aceast` op]iune reduce costurile
de operare ale sistemului, costuri legate de dotarea cu
calculatoare portabile [i costuri de instruire legate de
lucrul cu consola de operare.
În condi]iile folosirii pentru comunica]ie a modemelor GSM
cu suport GPRS se poate apela în viitor pentru transferul
de date la un serviciu M2M (machine-to-machine).
5. Punctul central
La nivelul punctului central se g`se[te un calculator server
pe care ruleaz` consola de operare sub sistemul de
operare Windows 2000/XP. Consola de operare serve[te
atât la culegerea datelor din modulele inteligente, cât [i la
parametrizarea acestora. Aceste opera]ii se pot face local
sau de la punctul central.
Calculul indicilor de continuitate necesit` informa]ie de
dou` tipuri: static` [i dinamic`. Pentru asigurarea informa-
]iei de tip static, utilizatorul trebuie s` defineasc` structura
operatorului de distribu]ie. Aceasta are o form` arbores-
cent` cu trei niveluri (figura 3). Pentru fiecare dintre cele
trei niveluri se definesc parametri specifici introdu[i într-un
fi[ier de tip ASCII.
Fig. 3. Form` arborescent` cu trei niveluri
Nivelul zero necesit` specificarea majorit`]ii informa]iilor
utilizate pentru calculul indicatorilor de continuitate: identi-
ficatorul barei de alimentare din sta]ie, seria contorului de
întreruperi, caracteristicile consumatorilor fiec`rei plec`ri
monitorizat` de contorul de întreruperi, puterea electric`
contractat` total` (luat` în calculul ENS) etc. La nivelurile
1 [i 2 se definesc rela]iile de apartenen]` între filiale, sta]ii,
puncte de alimentare PA [i bare de alimentare. De aseme-
nea, la nivelul 1 se definesc [i m`rimile necesare calcu-
lului indicatorilor ENS [i AIT.
Informa]iile statice privind filiala se memoreaz` în baza de
date a structurii operatorului de distribu]ie. Informa]iile de
tip dinamic privind întreruperile în alimentarea cu energie
electric` se memoreaz` în baza de date de evenimente sub
forma unor înregistr`ri care au specificate punctul în care s-
a produs întreruperea, seria contorului de întreruperi,
momentul la care a avut loc întreruperea [i durata acesteia.
Consola de operare permite utilizatorului s` introduc` da-
te suplimentare necesare calculului indicatorilor de conti-
nuitate, acestea fiind în spe]` date care nu pot fi culese în
mod automat. Calculul indicilor de continuitate se face
prin parcurgerea de c`tre consola de operare a structurii
anul 55, nr. 12/2007
arborescente a operatorului de distribu]ie [i coroborarea
informa]iei din frunzele acesteia cu informa]ia con]inut` în
baza de date de evenimente.
6. Determinarea indicatorilor de continuitate
Conform legisla]iei actuale, la nivelul unei filiale de distri-
bu]ie de energie electric` urmeaz` a fi determina]i
indicatorii: SAIFI, SAIDI, ENS [i AIT.
Indicatorul SAIFI (System Average Interruption Frequency
Index) - frecven]a medie de întrerupere la nivel de sistem
- se determin` din rela]ia
, (1)
unde
N este num`rul de întreruperi în re]ea pe durata unui an;
Ck - num`rul de consumatori întrerup]i la întreruperea k;
CT - num`rul total al consumatorilor alimenta]i.
Indicatorul SAIFI indic`, în medie, la câte întreruperi de
peste 1 minut se poate a[tepta un consumator, pe durata
unui an. În mod normal, acest indicator ar putea avea
valori mai mici de 2,0. Calculul indicatorului SAIFI necesit`
informa]ii privind num`rul de consumatori conecta]i pe
fiecare dintre plec`rile din sta]iile sau din punctele de
alimentare [i care sunt întrerup]i odat` cu deconectarea
plec`rilor respective. Aceste informa]ii sunt introduse ma-
nual la consola sistemului.
Indicatorul SAIDI (Sistem Average Interruption Duration
Index) - durata medie de întrerupere la nivel de sistem - se
determin` din rela]ia
. (2)
unde Tk este durata întreruperii k.
Calculul indicatorului SAIDI necesit` cunoa[terea duratei
deconect`rii întreruptorului la fiecare dintre întreruperile
pe durata unui an. Aceste informa]ii sunt transmise de la
modulele mES ale sistemului. Indicatorul SAIDI ar putea
avea valori sub 200 minute pe an.
M`rimea ENS (Energy not Supplied) - energia nelivrat` -
poate fi determinat` din rela]ia
. (3)
unde Pk este puterea întrerupt` la întreruperea k.
Puterea intrerupt`, pe durata întreruperii k, poate fi
determinat` din contoarele de energie electric` pe plec`ri
(dac` acestea exist`), ca valoare imediat anterioar`
întreruperii sau, poate fi introdus` ca valoare specific`
fiec`rei plec`ri, manual, de la consola sistemului. Indicatorul
ENS poate fi determinat în cadrul sistemului propus utilizând
informa]iile privind duratele întreruperilor monitorizate de
c`tre modulele mES.
Hermina Albert - Sistem de monitorizarea indicatorilor de calitate ai serviciului de furnizare a energiei electrice
Indicatorul AIT (Average Interruption Time) - durata medie
de întrerupere - se determin` din rela]ia:
, (4)
în care AD (Annual Demand) este cererea anual` de
energie a consumatorilor analiza]i (MWh/an, f`r` piederi),
iar energia nelivrat` ENS este introdus` în MWh.
Determinarea indicatorului AIT se face pe baza valorilor
determinate ale energiei nelivrate ENS [i ale valorii AD
introdus` manual în calculatorul sistemului.
Concluzii
Sistemul QUALITEN-1312 permite determinarea indicato-
rilor de continuitate a aliment`rii cu energie electric` ceru]i
prin reglement`rile ANRE. Indicatorii sunt determina]i pe
baza procedurilor de m`surare în conformitate cu standar-
dul CEI 61000-4-30:2000 [4] a tensiunii, a golurilor de ten-
siune, a întreruperilor de scurt` [i lung` durat`, precum [i
a supratensiunilor. Pentru ob]inerea informa]iilor necesare,
sistemul cuprinde un contor de întreruperi care permite
monitorizarea st`rii întreruptoarelor pe plec`rile care ali-
menteaz` consumatorii de energie electric`, un modul de
473
monitorizare a tensiunii la barele de alimentare, calcu-
latorul central care asigur` prelucrarea [i stocarea infor-
ma]iilor, precum [i sistemele de comunica]ie necesare.
În afara indicatorilor SAIFI, SAIDI, ENS [i AIT sistemul
permite ob]inerea unor informa]ii statistice privind nivelul
tensiunii la barele de alimentare, încadrarea acestuia în
banda admis`, precum [i informa]ii complete privind
golurile de tensiune.
Bibliografie
[1] *** Standard de performan]` pentru serviciul de distribu]ie a
energiei electrice, Ordinul ANRE 28/2007, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 760/14.11.2007
[2] *** Codul tehnic al re]elelor electrice de distribu]ie, aprobat prin
Decizia ANRE nr. 101 din 06.06.2000, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 276/19.06.2000
[3] *** Voltage characteristics of electricity supplied by public
distribution systems, EN 50160:1999
[4] *** Testing and measurement techniques – Power Quality
Measurement Methods, CEI 61000-4-30:2000
Referent:
Dr. ing. {tefan GHEORGHE
CEZ - Rom#nia
 474
Utilizarea profilelor generice de consum pentru pia]a
de energie electric` din România
Virgil DUMBRAV~1, Gabriel BAZACLIU2, Bogdan NICOAR~3, Christian POPESCU4, Dan APETREI5
Abstract: Free trading in electricity is dependent on the
establishment of a system for the metering and calculation
of how much electricity is bought and sold at all times. An
immediate balance between production and consumption
is a prerequisite for a power system. The consumption will
change continuously according to the end users’ demand
for power for heating, lighting, etc. Consumption will thus
change significantly in the course of a day or year. Thus it
must be possible to promptly regulate the production of
power to provide for the consumption fluctuations. Due to
the continuous fluctuations in production and consump-
tion, the value of the power will also change frequently. In
Romania the power prices are fixed on an hourly basis. As
with many other goods, the power price is set before
delivery is made. The price will be dependent, every hour,
on the supply and demand of power for future delivery
periods. This variation of hourly prices is the reason why
the distribution utilities, suppliers and consumers are
interested to participate to the electricity market to avoid
unnecessary costs.
In this paper the load profiles used by different entities
(distribution utilities, suppliers) on the electricity market
have been analyzed. Load profiles are necessary for uti-
lities from cost of service and rate design to load manage-
ment and forecasting to settlement. Principal applications
for retail suppliers include pricing, cost analysis, planning
and assessment of load management, load scheduling and
market settlement. Consequently, several methods used
for load profiling are presented, together with a case study
done according with the Romanian procedure for load
profiling.
Key words: load profile, electricity market, case study
Descriptori: curb` de sarcin`, pia]a de energie electric`,
studiu de caz
Contribu]ii
În cadrul acestui articol, autorii prezint`, pe baza preocu-
p`rilor similare ale speciali[tilor din str`in`tate [2-8] modul
de calcul al profilelor generice de consum. Contribu]ia
autorilor const` în calculul profilelor reziduale de consum
care vor determina participarea furnizorilor [i a consuma-
torilor pe pia]a angro de energie electric`.
Introducere
Codul Comercial al Pie]ei angro de energie electric` din
România prevede obliga]ia Operatorilor de Re]ea de a de-
fini profile de sarcin` pentru produc`torii [i consumatorii
ce nu sunt echipa]i cu echipamente de contorizare pe in-
terval [i la care nu se justific` economic contorizarea pe
interval. Acest proces const` în alocarea, pe intervale ora-
re, a cantit`]ii totale de energie electric` consumat` de un
client în perioada de facturare (între dou` citiri succesive
1 C onf. dr. ing., C atedra de Sisteme Electroenergetice,
Facultatea de Energetic`, Universitatea „POLITEHNICA“
din Bucure[ti
2, 3 P rof. dr. ing., C atedra de Sisteme Electroenergetice,
Facultatea de Energetic`, Universitatea „POLITEHNICA“
din Bucure[ti
4, 5 Ing., S .C . E lectr ica S .A.
anul 55, nr. 12/2007
ale contorului de energie electric`). Aceast` problem` se
pune pentru acei clien]i la care nu sunt disponibile valori
orare ale consumului.
În cursul anului 2007, ]inând cont de procesul de
deschidere integral` a pie]ei de energie electric`, ANRE a
ini]iat o serie de ac]iuni pentru a permite utilizarea profilu-
lui rezidual de consum pentru consumatorii care doresc
s` participe la pia]a de energie electric` dar nu dispun de
posibilitatea m`sur`rii orare a consumului. A fost astfel re-
alizat` o „Procedur` pentru definirea [i utilizarea profilului
rezidual de consum“ [1].
În Art. 1 al acestei proceduri se specific`:
Pentru a putea fi tranzac]ionat` pe pia]a angro, energia
electric` aferent` fiec`rui furnizor trebuie s` fie
determinat` orar.
Stabilirea valorilor orare ale energiei aferente unui furnizor
se poate realiza, pentru fiecare loc de consum pentru care
asigur` furnizarea, prin una din urm`toarele modalit`]i:
a) prin m`surarea orar` a energiei electrice
consumate în conformitate cu prevederile Codului
de m`surare a energiei electrice, aprobat prin
ordinul pre[edintelui ANRE nr. 17/2002;
b) prin repartizarea orar` a consumului înregistrat pe
un interval de calcul, pe baza unui profil de consum.
Procedura de determinare a profilului de consum,
precum [i categoria de locuri de consum c`reia i se
aplic`, se aprob` de Autoritatea competent`;
c) în alte condi]ii prev`zute de reglement`rile în vi-
goare.
1. Punerea problemei
Din punctul de vedere al furnizorilor de energie electric`,
este nevoie de informa]ii referitoare la evolu]ia în timp a
consumului de energie electric` al clien]ilor. Cunoscând
aceste informa]ii, de la to]i clien]ii pe care-i alimenteaz`,
furnizorul poate cump`ra de pe pia]a angro cantit`]ile
necesare de energie electric` pentru acoperirea or` de
or` a consumului, la pre]uri negociate [i pe perioade
medii sau lungi de timp.
Dac` nu are aceste informa]ii, furnizorul va cump`ra de pe
pia]a angro fie mai pu]in` energie electric` decât au
nevoie clien]ii s`i — caz în care deficitul va fi acoperit prin
achizi]ionarea cantit`]ilor lips` de pe pia]` pentru ziua
urm`toare sau de pe pia]a de echilibrare, la pre]uri mai
mari, sau va cump`ra de pe pia]a angro mai mult` ener-
gie decât este necesar pentru clien]i [i va vinde surplusul
pe pia]a de echilibrare, la un pre] mai mic decât cel cu
care energia a fost cump`rat`.
Pentru acei clien]i la care sunt instalate contoare de
sarcin` inteligente (cu înregistrarea consumului la diferite
intervale de timp [i cu memorarea valorilor citite), aceast`
varia]ie a consumului este cunoscut`. Pentru clien]ii la
care nu sunt instalate contoare inteligente, este nevoie de
o metod` pe baza c`reia consumul total de energie elec-
V. Dumbrav` - Utilizarea profilelor generice de consum pentru pia]a de energie electric` din România
tric` pe o anumit` perioad` de timp s` fie repartizat pe
intervale orare.
De regul`, aceast` problem` a determin`rii profilului
curbei de sarcin` se pune pentru micii consumatori [i
pentru consumatorii casnici. În cazul lor este nejustificat`,
din punct de vedere economic, instalarea de contoare cu
înregistrarea orar` a consumului de energie electric`.
În principiu, informa]iile ob]inute din profilul curbei de sar-
cin` al clien]ilor pot fi folosite pe pia]a angro de energie
electric` pentru:
a) prognoza consumului;
b) decontarea consumului;
c) programarea func]ion`rii grupurilor energetice;
d) estimarea circula]iilor de puteri [i a capacit`]ilor dis-
ponibile.
Prin utilizarea unei metodologii de determinare a profilului
curbelor de sarcin` pentru clien]i se caut` ca profilul de-
terminat pentru un client de un anume tip, dintr-o anumit`
zon` sau cu anumite caracteristici, s` fie extrapolat la to]i
clien]ii cu acelea[i propriet`]i. În acest mod, prin gruparea
clien]ilor în clase cu propriet`]i comune, [i prin utilizarea
profilelor de consum stabilite pentru fiecare clas` în parte,
pot fi suplinite neajunsurile necunoa[terii, prin înregistr`ri
directe, a curbei de sarcin` a fiec`rui client în parte.
2. Metode de determinare a profilului curbelor
de sarcin`
Pornind de la ideea de a putea defini profilele de consum
ale consumatorilor de energie electric` în situa]ia în care
nu se dispune de m`sur`tori orare pe intervale de timp
prestabilite (pentru a putea repartiza consumul total de
energie electric` pe intervale orare), s-au c`utat metode
de ocolire a acestui neajuns prin tehnici de estimare. Prin-
tre aceste tehnici men]ion`m:
a) metoda profilelor de consum statistice;
b) metoda profilelor de consum reziduale.
2.1. Profil de consum statistic
Metoda profilelor de consum statistice se bazeaz` pe co-
lectarea [i analizarea ulterioar` a valorilor m`surate ale
consumului pe diferite intervale de timp, pentru e[antioane
de clien]i determinate pe baze statistice din mul]imea to-
tal` a clien]ilor. De[i permite ob]inerea unor rezultate pre-
cise, aceast` metod` presupune costuri mari pentru efec-
tuarea analizelor de e[antionare, prelucrarea [i analiza da-
telor, precum [i pentru elaborarea modelelor matematice.
Principalele etape în determinarea profilului de consum
statistic constau în:
a) selectarea aleatorie a unui e[antion de consumatori
pentru a le monitoriza consumul pe un anumit
interval de timp;
b) colectarea valorilor m`surate pe întregul e[antion;
c) ponderarea e[antionului de date or` de or`, pentru
a fi reprezentativ pentru întreaga popula]ie de con-
sumatori;
d) estimarea consumului mediu orar total al popula]iei
de consumatori, ca sum` ponderat` a e[antioa-
nelor de consumuri orare.
Folosirea unor metode corecte de selectare aleatoare a
e[antioanelor de consumatori permite ca prin proceduri
statistice s` poat` fi determinat nu numai profilul curbei de
sarcin` ci [i acurate]ea acestor estim`ri.
475
De regul`, metodele statistice de determinare a profilelor
de sarcin` se încadreaz` în urm`toarele categorii:
a) determinarea dinamic` a profilului curbei de
consum, metod` care folose[te datele m`surate
zilnic pentru un e[antion specificat de clien]i pentru
a reprezenta clasa acelor clien]i într-o zi. Sarcina
orar` zilnic` a clasei de clien]i este estimat` folo-
sind sarcina orar` din acea zi a e[antionului. Me-
toda se nume[te dinamic` deoarece actualizarea
consumurilor e[antionului se face zilnic. Avantajul
metodei este acela c` furnizeaz` cea mai bun`
estimare zilnic` a consumului pentru un grup de
clien]i. Dezavantajul este acela c` necesit` o
prelucrare rapid` [i în mod continuu a datelor.
b) determinarea static` a profilului curbei de con-
sum, metod` care folose[te prelucrarea unei serii
istorice de date de consum pentru fiecare tip de zi
(lucr`toare / nelucr`toare) [i lun`, serii de date care
se întind pe trei ani. Astfel, profilul curbei de con-
sum pentru o zi de joi din luna decembrie se
estimeaz` pe baza datelor din toate zilele de joi din
lunile decembrie din cei trei ani anteriori. Avantajul
metodei este acela c` estim`rile pot fi f`cute în
avans, ceea ce face ca toate calculele s` poat` fi
efectuate periodic, anual chiar. Dezavantajul imediat
al metodei este acela c` profilul static determinat nu
reflect` condi]iile particulare ale consumului din
ziua de analiz` decât prin prisma datei din calendar.
c) profile de sarcin` „Proxy“, metod` în care profilul
curbei de consum se determin` prin copierea profi-
lului curbei de consum al zilei celei mai asem`n`-
toare din seria de date istorice memorate. Aceast`
asem`nare se analizeaz` pe baza unor criterii
specifice legate de condi]iile meteorologice sau de
consumul în sistem. Pe baza acestei metode, profi-
lul orar al consumului de azi este reprezentat de
profilul orar al consumului unei zile anterioare simi-
lare. Avantajul metodei este acela c` biblioteca cu
modele de profile de curbe de sarcin` poate fi cre-
at` periodic (nu este nevoie de o prelucrare conti-
nua [i rapid` a datelor). Bineîn]eles, [i aceast` me-
tod` are dezavantajul c` profilul curbei de sarcin`
determinat pentru azi nu reflect` toate particu-
larit`]ile consumului din ziua de azi, deoarece s-ar
putea ca în biblioteca de profile s` nu existe profilul
unei zile care s` corespund` total condi]iilor de azi.
2.2. Profil de consum rezidual
Principiul de determinare al profilelor de consum rezidual
se bazeaz` pe ideea c`, pentru to]i consumatorii dintr-o
anumit` zon` pentru care nu se dispune de m`sur`tori
orare pe un anumit interval de timp, profilul curbei de con-
sum se poate calcula ca diferen]` între consumul total
orar din zona respectiv` [i consumul orar total al clien]ilor
la care exist` contoare cu m`surare orar`. Procedând ast-
fel, va rezulta un profil de curb` de consum pentru to]i
consumatorii ne-m`sura]i orar.
Metoda poate fi rafinat`:
a) prin aplicarea ei pe diferite zone de consum mai re-
strânse, pentru a ob]ine o acurate]e mai bun` a pro-
filului curbei de consum;
b) prin extragerea din consumul total a pierderilor esti-
mate, pentru ca profilul curbei de consum rezidual
s` nu fie influen]at de valoarea lor.
Avantajele profilelor reziduale constau în simplitatea prin
care se poate ob]ine profilul de sarcin` pentru un grup
 476
mare de clien]i la care nu sunt montate contoare cu m`su-
rare pe interval de timp.
Dezavantajele metodei profilelor reziduale constau în
faptul c`:
a) nu ofer` informa]ii de calitate pentru a estima mag-
nitudinea consumului;
b) nu ofer` posibilitatea de a distinge între ei consu-
matorii încadra]i într-un grup rezidual.
Fiecare dintre aceste metode (profil rezidual sau profil
statistic) are calit`]i [i puncte slabe. Totu[i, atât în lite-
ratura de specialitate din Statele Unite c#t [i în cea din
Uniunea European`, metoda profilelor de consum re-
ziduale este prezentat` [i aplicat` preponderent. Motivele
acestei alegeri ]in de simplitatea în utilizarea metodei [i de
lipsa unui aparat matematic complex bazat pe calcule
statistice.
3. Modul de calcul al profilului rezidual de consum
Determinarea profilului rezidual de consum este realizat`
de c`tre operatorul de distribu]ie, luând în considerare
consumurile tuturor locurilor de consum din zona lui de
licen]` care nu au înregistrarea orar` a consumului.
Dup` încheierea intervalului de calcul, operatorul de
distribu]ie determin`, pentru fiecare interval orar din
cadrul intervalului de calcul, urm`toarele valori [1]:
a) EhT — energia orar` net` preluat` în re]eaua de
distribu]ie, MWh;
b) ChE — consumul înregistrat orar al tuturor
consumatorilor din zona de licen]` a operatorului de
distribu]ie, care au uzat de eligibilitate [i care au
contoare cu înregistrare orar` a consumului, MWh;
c) ChPSC — consumul orar al tuturor consumatorilor din
zona de licen]` a operatorului de distribu]ie, c`rora
li se aplic` profiluri specifice de consum, MWh;
d) CPTh — consumul propriu tehnologic al re]elei pe
intervalul orar respectiv, MWh.
Folosind aceste valori, se pot calcula în continuare [1]:
valoarea profilului rezidual pentru intervalul orar h — ChPRC
(Consumul rezidual orar), prin sc`derea din energia orar`
net` preluat` în re]eaua de distribu]ie a consumurilor
înregistrate orar, astfel:
ChPRC = EhT — (ChE + ChPSC + CPTh) (1)
a) consumul de energie electric` corespunz`tor
profilului rezidual de consum pe întregul interval de
calcul - CPRC, prin însumarea consumurilor orare
reziduale ChPRC, din toate cele n intervale orare h
care apar]in intervalului de calcul considerat:
Cprc = ChPRC, [MWh] (2)
b) valoarea profilului rezidual de consum normat pentru
fiecare interval orar h — chPRC, prin împ`r]irea valorii
consumului orar rezidual corespunz`tor intervalului orar
h — ChPRC, la consumul corespunz`tor profilului rezidual
de consum pe întregul interval de calcul — CPRC:
(3)
anul 55, nr. 12/2007
În continuare, se va putea calcula pentru fiecare interval
orar h din intervalul de calcul, energia electric` repartizat`
fiec`rui furnizor pe baza profilului rezidual de consum
— ChF [MWh], prin înmul]irea valorilor orare corespun-
z`toare ale profilului rezidual de consum normat, chPRC,
cu valoarea consumului de energie electric` pe intervalul
de calcul considerat, aferent furnizorului, astfel:
ChF = chPRC × CF , [MWh] (4)
unde CF [MWh] reprezint` consumul de energie electric`
aferent furnizorului, pe intervalul de calcul respectiv; se
ob]ine prin însumarea consumurilor înregistrate pe întregul
interval de calcul la toate locurile de consum, din zona de
licen]` a operatorului de distribu]ie, pentru care furnizorul
respectiv asigur` furnizarea energiei electrice [i c`rora li
se aplic` profilul rezidual de consum.
4. Exemplu de calcul
Pentru ilustrarea modului de calcul al profilurilor reziduale
descris mai sus, am considerat un exemplu de calcul de
dimensiuni reduse (cu un interval de calcul de o s`pt`-
mân`).
Datele ini]iale cunoscute sunt prezentate în tabelul 1: EhT,
ChE, ChPSC [i CPTh. Datorit` faptului c` valorile consumului
propriu tehnologic sunt cunoscute ca valoare global` pe
întregul interval de calcul, repartizarea acestora pe fiecare
interval orar s-a f`cut în urm`toarele dou` moduri:
a) repartizând valoarea global` a CPT pe fiecare
interval orar în mod propor]ional cu valoarea ener-
giei nete preluate în re]eaua de distribu]ie:
, (5)
unde ET este valoarea total` a energiei nete preluate în
re]eaua de distribu]ie în intervalul de calcul.
b) repartizând valoarea global` a CPT în mod constant
(uniform) pe fiecare interval orar:
CPTh = , (6)
unde CPTic este valoarea global` a CPT pe întreg inter-
valul de calcul iar nr_hic este num`rul total de intervale
orare din intervalul de calcul.
Valoarea global` a CPT a fost de 18 817,480 MWh.
Cu aceste date se calculeaz`, în cele dou` variante
descrise mai sus:
i. ChPRC = EhT — (ChE + ChPSC + CPTh);
ii. Cprc = ChPRC ;
iii. ;
iv. ChF = chPRC × CF .
Calculul valorilor ChF a fost f`cut pentru trei furnizori, care
au cotele de pia]` de 5%, 25% [i respectiv 70%. Rezultatele
calculelor sunt prezentate în tabelul 1 [i în figurile 1...7.
V. Dumbrav` - Utilizarea profilelor generice de consum pentru pia]a de energie electric` din România 477

Tabelul 1
Exemplu de calcul

Figurile 1, 2 [i 3 prezint` varia]ia m`rimilor calculate în Figurile 4, 5 [i 6 prezint` varia]ia m`rimilor calculate în
ipoteza a), cu CPT repartizat propor]ional pe fiecare dintre ipoteza b) cu CPT repartizat propor]ional pe fiecare dintre
intervalele orare. intervalele orare.

Fig. 1. Varia]ia E hT, C hE, C hPSC [i C hPRC pe intervalul de calcul, în Fig. 4. Varia]ia E hT, C hE, C hPSC [i C hPRC pe intervalul de calcul, în
ipoteza a) ipoteza b)

Fig. 2. Varia]ia chRPC pe intervalul de calcul, în ipoteza a) Fig. 5. Varia]ia chRPC pe intervalul de calcul, în ipoteza b)

Fig. 3. Varia]ia CC hPRC, CC hF1, C hF2 [i C hF3, în ipoteza a) Fig. 6. Varia]ia CC hPRC, CC hF1, C hF2 [i C hF3, în ipoteza b)
 478 anul 55, nr. 12/2007

În figura 7 sunt prezentate comparativ valorile chPRC
ob]inute în cele 2 ipoteze, a) — propor]ional [i b) - con-
stant.
Din rezultatele ob]inute pentru luna ianuarie 2007 rezult`
valoarea CPRC = 259 107 MWh.
Putem calcula valorile ChPRC pentru luna ianuarie 2007
pe baza profilelor reziduale din ianuarie 2006, astfel:

ChPRC = CPRC × chPRC

Rezultatele acestui calcul sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3
ChPRC rezultat pentru ian 2007

h ChPRC — P (MWh) ChPRC — C (MWh)

1 345 328
Fig. 7. Valorile chRPC ob]inute în ipotezele a) [i b) 2 322 300
3 304 277
Dup` cum se observ` din figura 7, valorile chPRC ob]inute … … …
în ipoteza b) sunt întotdeauna mai mari decât valorile 742 408 428
maxime chPRC ob]inute în ipoteza a) [i mai mici decât 743 373 381
valorile minime chPRC ob]inute în ipoteza a). 744 336 335
Total: 259.107 259.107
5. Studiu de caz
Valorile reale calculate pentru anul 2007 sunt prezentate
Consider`m urm`toarea situa]ie: în tabelul 4.
a) cunoa[tem profilul rezidual calculat pe trimestrul I
2006 pentru fiecare zon` de distribu]ie, pe fiecare Tabelul 4
interval de calcul; ChPRC real pentru ian 2007
b) cunoa[tem valoarea consumului de energie elec-
tric` corespunz`toare profilului rezidual pe fiecare h ChPRC — P (MWh) ChPRC — C (MWh)
interval de calcul din trimestrul I/2007 pe fiecare 1 393 389
zon` de consum; 2 369 362
c) ne propunem s` folosim profilul rezidual determinat 3 348 338
pentru anul 2006 la achizi]ia de energie electric` … … …
pentru trimestrul I/2007; 742 415 427
d) calcul`m costul total al diferen]ei de energie elec- 743 377 383
tric` rezultat` din folosirea profilul rezidual deter- 744 334 333
minat în anul 2006 fa]` de consumul orar înregistrat Total: 259.107 259.107
în trimestrul I/2007;
e) ne intereseaz` s` punem în eviden]`: În continuare se calculeaz` diferen]ele orare (Δ) dintre
- existen]a unui cost suplimentar de pl`tit valorile ChPRC reale [i cele ob]inute pe baza profilelor
dac` achizi]ia energiei electrice se face reziduale din ianuarie 2006 (tabelul 5).
folosind informa]iile date de profilul rezidual;
- dac` este vreo diferen]` între costul
calculat pe baza ipotezei reparti]iei propor- Tabelul 5
]ionale cu consumul a CPT global (ipoteza Diferen]e orare (MWh)
a) [i costul calculat pe baza ipotezei repar-
ti]iei uniforme (constante) a CPT global (ipo- h Δ-P Δ-C
teza b). 1 48 61
2 47 63
Am ales o zon` de distribu]ie din cele 8 existente în 3 43 61
România pentru care vom face aceste compara]ii folosind … … …
informa]iile din trimestrul I din anul 2006 [i 2007. 742 7 -1
Din rezultatele ob]inute pentru luna ianuarie 2006 se 743 4 3
prezint` în tabelul 2 valorile profilului rezidual pentru 744 -2 -2
fiecare interval orar, chPRC, calculate în cele dou` ipoteze. Total: 0 0

Tabelul 2 Convenim c` dac` valorile diferen]elor orare calculate mai

Valori ale profilului rezidual sus sunt pozitive, înseamn` c` s-a înregistrat un deficit, iar
dac` sunt negative înseamn` c` s-a înregistrat un
h chPRC - P chPRC — C excedent.
1 0,001332 0,001265
2 0,001244 0,001157 Folosind pre]urile orare ale OPCOM pentru deficit [i
3 0,001174 0,001070
... … … pentru excedent valabile în luna ianuarie 2007, putem
742 0,001575 0,001654 calcula (tabelul 6) costurile suplimentare pentru
743 0,001441 0,001469 diferen]ele orare dintre consumul real [i cel determinat pe
744 0,001297 0,001293 baza profilului rezidual.
V. Dumbrav` - Utilizarea profilelor generice de consum pentru pia]a de energie electric` din România 479

Tabelul 6
Luna ianuarie 2007

h Diferen]e (MWh) PRE} OPCOM (RON) Diferen]e Diferen]e

de plat` de plat`
Δ-P Δ-C Excedent Deficit — P (RON) — C (RON)
1 48 61 1,00 321,09 15.376,26 19.689,92
2 47 63 1,00 292,74 13.710,24 18.316,92
3 43 61 1,00 247,06 10.678,14 15.017,49
… … … … … … …
742 7 -1 70,70 172,81 1.203,47 -93,71
743 4 3 63,18 349,81 1.277,25 923,82
744 -2 -2 45,96 81,36 -93,10 -78,40
Total: 0 0 1.620.303,08 2.109.366,29

Procedând asem`n`tor, ob]inem în tabelul 7 rezultatele pentru luna februarie 2007 respectiv în tabelul 8 rezultatele
pentru luna martie 2007.
Tabelul 7
Luna februarie 2007

h Diferen]e (MWh) PRE} OPCOM (RON) Diferen]e Diferen]e

de plat` de plat`
Δ-P Δ-C Excedent Deficit — P (RON) — C (RON)
1 3 2 24,61 129,94 355,81 247,51
2 -7 -10 47,84 238,54 -354,69 -477,64
3 -5 -7 39,84 148,34 -189,45 -276,73
… … … … … … …
670 14 15 1,00 214,54 3.043,37 3.290,69
671 3 4 1,00 206,46 671,18 896,70
672 -7 -8 1,00 71,10 -7,38 -8,17
Total: 0 0 1.191.605,32 1.498.741,19

Tabelul 8
Luna martie 2007

h Diferen]e (MWh) PRE} OPCOM (RON) Diferen]e Diferen]e

de plat` de plat`
Δ-P Δ-C Excedent Deficit — P (RON) — C (RON)
1 2 3 6,28 77,42 152,69 228,85
2 2 1 16,05 99,50 231,19 118,00
3 -3 -4 8,70 111,59 -26,92 -31,13
… … … … … … …
742 58 60 1,00 133,26 7.708,42 8.009,79
743 45 48 1,00 135,71 6.162,04 6.461,96
744 40 41 1,00 82,21 3.266,32 3.335,42
Total: 0 0 1.154.011,81 1.424.904,19
Concluzii [2] * * * – KEMA Feasibility of Load Profiling. Part 1 - International
Experience with Load Profiling. Documenta]ie ANRE, noiembrie
Dup` cum se observ` din analiza rezultatelor ob]inute în 2006;
cadrul studiului de caz, exist` în fiecare lun` a trimestrului
I/2007 o diferen]` de pl`tit suplimentar datorit` deficitului [3] * * * – KEMA Feasibility of Load Profiling. Part 2 - Assessing the
de energie electric` achizi]ionat` pe baza profilelor Feasibility of load profiling in Romania.. Documenta]ie ANRE,
reziduale determinate în trimestrul I al anului 2006. În plus, decembrie 2006;
se vede c` aceast` diferen]` este mai mare atunci când
[4] Cooper D. – Load profiles, the UK experience, Electricity
calculele sunt f`cute în ipoteza b), [i anume cu
Association;
repartizarea uniform` a CPT global pe toate orele
intervalului de calcul. [5] Gasperic S. – Determination of the Consumers Load Profile.
University of Ljubliana;
Pentru ca s` putem spune dac` utilizarea profilelor rezi-
duale duce sau nu la apari]ia unor costuri suplimentare [6] Kasprowicz L. – Load Profiling. USAID PRIDE Project, Bucure[ti,
pentru furnizori / distribuitori, ar mai trebui f`cut` o Octombrie 2005;
compara]ie, [i anume ar trebui s` se compare costurile
suplimentare calculate în aceast` aplica]ie cu costurile [7] Kasprowicz L. – Incentives for Selection of Power Providers. USAID
suplimentare reale suportate în trimestrul I/2007 pentru PRIDE Project, Bucure[ti, octombrie 2005;
plata diferen]ei dintre energia electric` consumat` real [i
consumul prognozat. [8] * * * – Association of Edison Iluminating Company Load Research
Manual, 2001
Bibliografie
Referent:
[1] * * * – ANRE Procedur` pentru definirea [i utilizarea profilului
rezidual de consum - Proiect Var. II, www.anre.ro; Prof. dr. ing. Theodor MICLESCU
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 480
Preînc`lzirea prealabil` a aerului de ardere cu ajutorul unui
schimb`tor de c`ldur` realizat din tuburi termice gravita]ionale
Constantin NEAGA 1, Silviu M~RUN}ELU2
Abstract: The heat and electricity demand of the urban and
industrial consumers is covered by the classical gene-
rating method of the condensation thermopower station or
central heating station, TPS, CHS. The primary energy
resource for the overheated steam generator’s burner, the
station’s basic thermo-mechanical equipment, is fossil
conventional, non-renewable fuel. These fuels (especially
the solid and liquid ones) contain sulphur which during the
burning process is converted into sulphur dioxide. A series
of factors such as the air excess value, the fuel sulphur
content, the temperature, the catalytic effect of some
components of the ash, etc., lead to the transformation of
part of SO2 into SO3 — sulphuric anhydride — which
combined with water from the flue gases forms sulphuric
acid (H2SO4) vapors. In their flow over the generator’s
heat exchangers, the flue gases and implicitly the
sulphuric acid vapors get cool, with most of the cooling
taking place in the last heat exchanger, that is in the
burning air pre-heating space. When the sulphuric acid
vapors condense temperature is reached, called the acid
dew temperature, the sulphuric acid gas-soils (tiny
droplets) settle on the metallic walls of the pre-heater and
corrode them, an extremely dangerous phenomena for the
entire power generation system.
In the energetic practice there is a series of methods that
propose to diminish the negative effects of the acid corro-
sion. One of them consists in air heating in a recovering
heat pipe preliminary air preheater.
Keywords: acid corrosion, prevention, gravitational heat
pipe, thermosyphon, recovering heat pipe, preliminary air
preheater.
Descriptori: coroziune acid`, prevenire, tub termic gravita]ional,
termosifon, tuburi termice gravita]ionale (PATT), preînc`lzitor
prealabil de aer
Nota]ii
tra, tr — temperatura de rou` acid`, temperatura de rou`
(temperatura de condensare a vaporilor de ap`), °C;
tg1 — temperatura gazelor de ardere la intrarea în
preînc`lzitorul principal de aer, °C;
tev, tevmin— temperatura gazelor de ardere la ie[irea din preînc`l-
zitor, respectiv, temperatura la evacuare, °C;
ta — temperatura aerului de ardere, °C;
t0 — temperatura mediului ambiant, °C;
tp’ — temperatura aerului la ie[irea din preînc`lzitorul
prealabil de aer realizat din tuburi termice, °C;
tm — temperatura peretelui metalic al preînc`lzitorului de
aer, °C;
PA — preînc`lzitor de aer (tubular — PAT; rotativ regene-
rativ — PAR; cu tuburi termice gravita]ionale — PATT).
Contribu]ii
Problema prevenirii coroziunii acide a preînc`lzitorului de
aer de ardere al unui generator de abur este bine ana-
lizat` de speciali[ti, fiecare îns` abordând-o din diferite
unghiuri de vedere: procesul în sine, metode, gradul de di-
minuare a coroziunii prin metoda propus`, implica]ii teh-
nice [i economice, efecte ecologice etc. În lucrarea de fa-
]`, autorii propun prevenirea coroziunii acide prin preînc`l-
zirea prealabil` a aerului de ardere într-un schimb`tor de
1 Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
2 Ing. drd., OVM-ICCPET SA, Bucure[ti
anul 55, nr. 12/2007
c`ldur` realizat din tuburi termice gravita]ionale [i anali-
zeaz` problemele specifice ridicate de proiectarea unui
astfel de schimb`tor. În plus, se expune experien]a câ[ti-
gat` prin montarea unui asemenea aparat la CET Oradea,
lucrarea devenind astfel un ghid [i pentru ac]iuni similare
la alte centrale.
1. Dezvoltarea lucr`rii
1.1. Considera]ii teoretice
Din ecua]ia de schimb de c`ldur` proprie preînc`lzitorului
principal de aer (PAT, PAR) rezult` temperatura curent` a
peretelui metalic (s-a admis ca model fizic un preînc`lzitor
de aer tubular)
(1)
unde α1, α2 sunt coeficien]i de transfer de c`ldur` de la
gaze la peretele metalic [i, respectiv, de la perete la aer,
W/(m2K); m1, m2 — coeficien]i experimentali care ]in
seama de reducerea convec]iei termice datorit` murd`ririi
pere]ilor pe p`r]ile de curgere a celor dou` fluide, gaze [i
aer de ardere ; tg, ta — temperaturile curente, func]ii de
abscis`, ale gazelor [i aerului, °C.
Dac` rela]ia (1) se scrie pentru evacuarea din PAT, unde
probabilitatea coroziunii este maxim`, atunci tg devine tev min,
iar ta ≡ tp’ .
Din rela]ia (1) pentru temperatura de evacuare minim`
rezult` expresia
, (2)
unde te’ este temperatura apei la intrarea în economizor,
°C ; ω = Vaum cpum /(Vg(λ) cpg) — raportul capacit`]ilor
calorice ale aerului [i, respectiv gazelor de ardere. Pentru
cazurile clasice, ω < 1.
Temperatura de rou` acid` se g`se[te în tabele sau
nomograme, în func]ie de λ, Sci , VH2O, t, compozi]ia
chimic` a cenu[ii etc.; în proiectare, se folose[te expresia
rezultat` din prelucrarea datelor experimentale ale
autorilor [8]
(3)
Pentru detalii se poate consulta lucrarea [9].
Rezolvarea sistemului (1)...(3) conduce la aflarea
temperaturii de preînc`lzire prealabil` a aerului în PATT,
tp’ , necesar` analizei termodinamice a acestuia, dar mai
ales dimension`rii acestuia.
C. Neaga - Preînc`lzirea prealabil` a aerului de ardere cu ajutorul unui schimb`tor de c`ldur` realizat din tuburi termice gravita]ionale 481

1.2. Preînc`lzitorul prealabil de aer realizat În vederea introducerii la generatoarele de abur a unor
din tuburi termice gravita]ionale schimb`toare de c`ldur` suplimentare este necesar s` se
analizeze atât fenomenele de coroziune care pot ap`rea
Ideea termosifonului apar]ine inventatorului american Ja- la temperaturi sc`zute, cât [i posibilit`]ile de amplasare
cob Perkinson, care — în 1831 — construie[te tubul termic ale noilor recuperatoare.
sub forma unei incinte cilindrice etan[e, vidat` [i umplut`
par]ial cu ap`. Modul de func]ionare este simplu: un cap`t Preînc`lzitorul de aer este, de regul`, ultima suprafa]` de
al tubului se introduce în fluidul care cedeaz` c`ldur`, iar schimb de c`ldur` a generatorului de abur (în sensul
cel`lalt cap`t în fluidul care preia c`ldura transportat` sub curgerii gazelor de ardere) [i are rolul de a preînc`lzi aerul
forma ei latent` de agentul de lucru din interiorul tubului. de ardere, înainte ca acesta s` fie introdus în focar. Preîn-
c`lzirea aerului se face pe seama mic[or`rii entalpiei
Agentul de lucru cu care este înc`rcat tubul se vapo- agentului termic cald (gazele de ardere) a c`rui tem-
rizeaz` în zona cald`, se deplaseaz` datorit` diferen]ei de peratur` astfel coboar`. În consecin]`, ca [i economizorul,
presiune creat`, spre zona rece unde condenseaz` ce- preînc`lzitorul de aer mic[oreaz` pierderile de c`ldur` cu
dând c`ldur`, dup` care se reîntoarce în zona cald` prin gazele de ardere evacuate din generator [i conduce,
gravita]ie (în cazul termosifonului), prin capilaritate sau astfel, la m`rirea randamentului generatorului [i implicit la
prin ac]iunea for]ei centrifuge. economisirea combustibilului folosit ca energie primar`
de generator.
În domeniul energiei s-a impus folosirea tubului termic gra-
vita]ional, f`r` structur` capilar`, denumit [i termosifon În acest context, pe lâng` utilizarea unor materiale rezis-
sau tub Perkins, cu umplere mare cu ap`. Avantajele ofe- tente la coroziune în preînc`lzitoarele clasice, cum sunt
rite de acest tip de schimb`toare de c`ldur`, fa]` de o]elurile speciale, materiale ceramice, sticla, schimb`torul
preînc`lzitoarele de aer clasice, sunt urm`toarele: de c`ldur` cu tuburi termice s-a dovedit a fi una din cele
a) etan[eitate foarte bun` între cele dou` fluide (gaze mai eficiente solu]ii pentru func]ionarea în domeniul
de ardere / aer). Montarea tuburilor termice în placa coroziunii acide produse de gazele de ardere.
tubular` se poate face printr-o serie de metode care
s` permit` o etan[are foarte bun` [i în acela[i timp
[i o demontare u[oar`. În acest fel se reduc infiltra- În figura 1 se prezint` schematic tubul termic [i dispune-
]iile de aer fals în partea de gaze de ardere; rea lui într-un recuperator de c`ldur` din gazele de ardere
b) fiabilitate foarte mare. Fiecare tub termic func]ionea- provenite din arderea unui combustibil solid, precum [i
z` ca un schimb`tor de c`ldur` independent [i de- schema de principiu a unui preînc`lzitor prealabil de aer
fectarea unuia sau a mai multor tuburi din cele câte- cu tuburi termice [i pozi]ia lui fa]` de PAT sau PAR.
va sute sau chiar mii nu afecteaz` func]ionarea în
ansamblu a preînc`lzitorului. De asemenea, nea-
vând piese în mi[care (motoare, reductoare, lag`re,
pompe etc.) sunt eliminate defec]iunile de ordin
mecanic;
c) func]ionare izoterm`. Datorit` faptului c` în interiorul
tubului termic presiunea este constant`, acesta va
func]iona la o temperatur` constant` — temperatura
de satura]ie corespunz`toare presiunii interioare. Tu-
bul termic func]ioneaz` astfel izoterm, temperatura
lui poate cre[te sau sc`dea, dar în acela[i timp pe
toat` suprafa]a. Prin dimensionarea corect` a preîn-
c`lzitorului de aer cu tuburi termice se poate evita
apari]ia punctului de rou` acid` [i se reduce coro-
ziunea de joas` temperatur`;
d) eficien]` ridicat`. Aceasta se datoreaz` posibilit`]ii
de a avea suprafe]e de schimb de c`ldur` foarte
mari pentru ambii agen]i termici [i coeficien]i de
schimb de c`ldur` extrem de mari în interiorul
tuburilor termice;
e) posibilit`]i bune de acces pentru cur`]are;
f) pierderi de presiune mici;
g) eliminarea consumului de energie pentru ac]ionare;
h) func]ionare silen]ioas`.

N.V. Kuzne]ov a propus în 1954 utilizarea tuburilor termice

pentru construc]ia treptei reci a preînc`lzitorului de aer, în-
trucât sunt mai pu]in expuse la coroziune [i pot proteja
preînc`lzitorul de aer de baza contra coroziunii [i murd`ririi.
Randamentul generatoarelor de abur este limitat, în mare
parte, de pierderile de c`ldur` prin gazele de ardere
evacuate la co[. Reducerea temperaturii gazelor de
ardere evacuate în mediul ambiant pân` în zona punctului
de rou` acid` sau chiar sub aceasta constituie o
preocupare de mare actualitate datorit` posibilit`]ii
ob]inerii unor economii importante de combustibil.
Fig. 1. Tubul termic gravita]ional. a) Utilizarea ca element
independent într-un preînc`lzitor de aer preliminar;
b) Schema de principiu a unui preînc`lzitor prealabil de aer cu
tuburi termice [i pozi]ia lui fa]` de PAT sau PAR.
Preînc`lzitorul de aer cu tuburi termice se realizeaz` din
]evi de o]el dispuse sub un unghi de (6...90)° fa]` de ori-
zontal`. Fixarea ]evilor se face cu ajutorul pl`cilor tubula-
 482
re, care constituie [i pere]i desp`r]itori pentru gaze [i ae-
rul de ardere. Fiecare ]eav` reprezint` un element con-
structiv al preînc`lzitorului [i un contur independent de
circula]ie al agentului termic intermediar.
Temperatura gazelor de ardere la evacuarea din
generatoarele de abur care ard combustibil cu con]inut de
sulf este limitat` de pericolul apari]iei coroziunii acide.
Intensitatea coroziunii suprafe]elor finale de schimb de
c`ldur` este influen]at`, în primul rând, de concentra]ia
vaporilor de acid sulfuric [i de temperatura peretelui
acestor suprafe]e.
În apropierea punctului de rou` acid` (tra) [i sub acesta,
viteza de coroziune poate cre[te de zece ori fa]` de
zonele cu temperatur` înalt`. Valoarea tra este influen]at`,
la rândul ei, de excesul de aer în focar.
Admiterea unor temperaturi ale gazelor de ardere evacua-
te care s` asigure respectarea condi]iei tm>tra conduce la
pierderi importante de c`ldur` prin gazele de ardere, deci
la un randament sc`zut al generatorului de abur. De ase-
menea, randamentul electrofiltrelor este sc`zut, întrucât la
temperaturi mai mari viteza gazelor de ardere este mare
[i ca urmare eficien]a separ`rii scade. Aceasta presupune
analizarea posibilit`]ilor de introducere în circuitul de gaze
de ardere a unor schimb`toare de c`ldur` care s` func-
]ioneze corespunz`tor [i în condi]iile coroziunii acide.
În literatura de specialitate a fost demonstrat c` în
domeniul de temperaturi, din jurul punctului de rou` acid`,
cuprinse în apropierea valorii tra+ (10...15)°C, exista o
zon` în care viteza de coroziune este ridicat`, dup` care,
la niveluri mai sc`zute ale temperaturii, viteza de coro-
ziune scade (figura 2, curba 4).
Fig. 2. Varia]ia vitezei de coroziune de-a lungul [irurilor de tuburi
termice. 1 — temperatura peretelui la punere în func]iune
(contracurent); 2 — temperatura peretelui dup` circa 5 ani
(contracurent); 3 — temperatura curentului (echicurent); 4 — viteza
de coroziune
La dreapta punctului de maxim, factorul care determin`
viteza de coroziune este cantitatea de rou`, iar la stânga
lui, factorul determinat este temperatura peretelui. Valoarea
vitezei maxime de coroziune (circa 0,8 mm/an) se g`se[te
dup` unii autori [2] la tm=tr — (25...40)°C. Devine
interesant` analiza posibilit`]ilor de amplasare în aceste
zone a unor schimb`toare de c`ldur` speciale. Preînc`lzi-
torul de aer cu tuburi termice (PATT) este un astfel de re-
cuperator de c`ldur` care poate func]iona foarte bine [i
sub punctul de rou` acid`, fiind mai pu]in expus la co-
roziune [i protejând contra coroziunii [i murd`ririi pre-
înc`lzitorului de aer de baz` (se [tie, de exemplu, c` la un
PAR condi]ia pentru protec]ia contra coroziunii acide este
anul 55, nr. 12/2007
ca temperatura umpluturii s` aib` valoarea minim`
tm min> (170...173)°C, adic` la tg=210°C, ta la intrarea în
recuperator s` fie 160—170°C, temperatur` u[or de ob]i-
nut cu ajutorul PATT). La generatoarele de abur pe c`r-
bune, PATT poate func]iona în domeniul de temperatur` al
peretelui metalic cuprins între 178°C [i 222°C, în timp ce
la generatoarele de abur care consum` p`cur` cu un con-
]inut ridicat de sulf, tm min > 205°C.
La PATT temperatura peretelui tuburilor termice este cva-
siconstant`, fiind determinat` de temperatura de satura]ie
a agentului de lucru, la presiunea stabilit` în interiorul
tubului. În acest fel, un num`r mic de rânduri de tuburi
termice se g`sesc în zona periculoas` din punctul de
vedere al coroziunii acide. Acestea se pot str`punge dup`
câ]iva ani, pierzând fluidul de lucru [i ie[ind astfel din
func]iune. Pe m`sur` ce aceste tuburi se str`pung, izo-
termele se deplaseaz` [i zona periculoas` se deplaseaz`
la urm`toarele rânduri de tuburi.
Trebuie avut` în vedere, înc` din faza de proiectare a
acestor tipuri de schimb`toare de c`ldur`, posibilitatea
schimb`rii f`r` dificultate a fiec`ruia dintre tuburile ce
alc`tuiesc preînc`lzitorul. Dac` aceast` opera]ie nu este
f`cut` la timp, prin scoaterea din func]iune a unei anumite
p`r]i din suprafa]a schimb`toare de c`ldur`, va sc`dea
eficien]a PATT, ceea ce determin` cre[terea corespun-
z`toare a temperaturii gazelor de ardere la evacuare.
Un avantaj important al PATT este faptul c` prin spargerea
unor tuburi termice etan[eitatea nu este afectat`, ne-
realizându-se o cale de comunicare între canalul de gaze
de ardere [i cel de aer, ceea ce conduce la asigurarea
func]ion`rii în continuare f`r` p`trunderi de aer fals.
Analiza intervalului de temperaturi periculos din punctul de
vedere al coroziunii acide a condus la concluzia c`, la ar-
derea combustibililor solizi cu con]inut ridicat de sulf, inter-
valul care prezint` cel mai mare grad de periculozitate
este îngust, cuprins între punctele de rou` acid` tr =
(200...220)°C [i (193...197)°C. De asemenea, sub punc-
tul de rou` al vaporilor de ap` trH2O = 173°C, viteza de co-
roziune este mai mare. Rezult` astfel c`, în intervalul
(173...196)°C, o suprafa]` de schimb de c`ldur` cu gro-
simea pere]ilor de 2...3 mm poate func]iona mult timp f`r`
defec]iuni, întrucât viteza de coroziune are valori sub 0,2
mm/an. Dimensiunea intervalului periculos depinde de ni-
velul temperaturii de rou` acide, crescând odat` cu cre[-
terea acestuia.
La arderea combustibililor din care rezult` gaze de ardere
cu valori sc`zute ale punctului de rou` acid`, coroziunea
este mai pu]in sup`r`toare, îns`, în aceste cazuri, intervine
murd`rirea accentuat` cu cenu[`, care elimin` brusc
eficien]a termic` a PATT.
Preînc`lzitoarele de aer cu tuburi termice se pot amplasa
ca suprafa]` final` de schimb de c`ldur`, atât în canalul
de gaze de ardere orizontal, cât [i în cel vertical. La gene-
ratoarele de abur care sunt deja în func]iune, amplasarea
unui PATT se face în func]ie de spa]iul disponibil existent,
figura 3.
C. Neaga - Preînc`lzirea prealabil` a aerului de ardere cu ajutorul unui schimb`tor de c`ldur` realizat din tuburi termice gravita]ionale
Fig. 3. Amplasarea PAT T în instala]ia de generator de abur
1.3. Construc]ia preînc`lzitoarelor de aer cu tuburi
termice [i tehnologia de umplere a acestora
Solu]ia constructiv` a PATT depinde, în primul rând, de pozi]ia
în care se amplaseaz` tubul termic. Aceasta poate avea cu
orizontala un unghi cuprins între 6° (pozi]ie considerat`
pentru tubul termic ca fiind orizontal`) [i 90° (pozi]ie
vertical`). A[ezarea orizontal` a tuburilor termice este într-o
oarecare m`sur` mai eficient` datorit` m`surilor mai mici ale
c`derii de temperatur` datorit` efectului hidrostatic.
Fig. 4. Posibilit`]i de amplasare a PAT T: a) vertical` b) înclinat`:1 —
tub termic; 2 — canal orizontal de gaze de ardere; 3 — canal vertical
de gaze de ardere; 4 — placa tubular`
Dilatarea tuburilor termice în partea de aer este liber` (ori-
ficiile pl`cii tubulare exterioare sunt cu pu]in mai mari de-
cât diametrul tuburilor), iar în partea de gaze de ardere
dilatarea este permis` de deplas`rile pl`cii tubulare
marginale [i a camerei de înc`lzire.
Construc]ia tuburilor termice [i în special vidarea cores-
punz`toare au o mare importan]` în asigurarea eficien]ei
func]ion`rii PATT. Coeficientul global de schimb de c`ldur`
k este influen]at direct, în cea mai mare m`sur`, de
valoarea coeficientului ϕa care caracterizeaz` calitatea exe-
cu]iei tuburilor termice, respectiv valoarea vidului realizat.
Din experien]a institutului OVM-ICCPET au rezultat o serie
întreag` de date experimentale care au ar`tat influen]a
diferitelor procedee de vidare [i umplere a tuburilor termi-
ce asupra factorului ϕa Aerul r`mas nu particip` la proce-
sul de transmitere a c`ldurii [i deoarece nu condenseaz`,
se acumuleaz` la cap`tul superior al tubului termic.
Astfel, presiunea par]ial` crescut` a aerului conduce la
mic[orarea presiunii par]iale a vaporilor de ap`, ceea ce
are ca rezultat condensarea acestora la valori mai reduse
ale temperaturii. Mic[orându-se temperatura peretelui în
aceast` zon` se va mic[ora [i diferen]a de temperatur`
între perete [i fluidul care trebuie înc`lzit, respectiv aerul.
Aceste modific`ri au fost confirmate experimental prin
m`surarea temperaturii peretelui de-a lungul unor tuburi cu
execu]ie bun` figura 6a sau necorespunz`toare figura 6b.
Pe partea de gaze de ardere, temperatura tp nu variaz`.
Fig. 5. Varia]ia temperaturii peretelui în lungul tubului termic: a —
umplere, vidare corespunz`toare; b — umplere, vidare
necorespunz`toare
483
Fig. 6. Influen]a temperaturii peretelui tubului termic asupra
coeficientului ϕa : a — umplere corespunz`toare; b — umplere
necorespunz`toare
La tuburile umplute necorespunz`tor, pe partea de aer se
observ` o sc`dere brusc` a valorii tp, în timp ce la tuburile
termice cu vid corespunz`tor apar u[oare sc`deri ale tp
numai la cap`tul unor tuburi.
Pentru o umplere corespunz`toare coeficientul ϕa are
valori cuprinse între 0,94 [i 0,97, în timp ce pentru tuburile
termice cu vid necorespunz`tor, valorile lui ϕa au fost
cuprinse între 0,47 [i 0,7.
S-a constatat c` la o temperatur` mai ridicat` de func-
]ionare a unui anumit rând de tuburi termice (egal` practic
cu temperatura peretelui în partea de gaze de ardere)
calitatea necorespunz`toare a vidului influen]eaz` mai
pu]in coeficientul ϕa decât func]ionarea la o temperatur`
mai sc`zut`, figura 6b.
La tuburile termice umplute corespunz`tor, temperatura de
func]ionare nu influen]eaz` practic valoarea coeficientului
ϕa, figura 6a. De exemplu la o umplere corespunz`toare,
la tm = 119°C, Δt = 1,2°C, iar la tm = 4,85°C, Δt = 4°C.
2. Experien]a Româneasc` în utilizarea PATT [2, 7]
Generatoarele de abur de 165 t/h din CET Oradea au fost
echipate cu PATT. Aceste generatoare de abur sunt
alimentate cu c`rbune cu con]inut de sulf cuprins între
1,1% (C`peni) [i 5% (Alma[) cu valori medii de (3...4)%.
Temperatura gazelor de ardere la evacuare (tg evac) se
limiteaz` în scopul evit`rii coroziunii acide a suprafe]elor
finale (reci) de schimb de c`ldur`. Valoarea de proiect a
tg evac este de 159°C, îns` în realitate se func]ioneaz` cu
valori de (176...196)°C.
Procentul de sulf în combustibil determin` valoarea ridica-
t` a punctului de rou` acid` tr (circa 136°C), ceea ce face
ca la valorile apropiate ale temperaturii peretelui schim-
b`toarelor de c`ldur` tp = (121...146)°C s` apar` o coro-
ziune acid` sup`r`toare. În figura 8 se prezint` varia]ia vite-
zei de coroziune acid` în func]ie de temperatura peretelui
în cazul arderii unui lignit cu con]inut de sulf de (2...4)%.
Se observ` c` în zona a, în care tm>146°C, viteza de
coroziune este mai mic` de 0,2 mm/an, ceea ce face ca
schimb`toarele de c`ldur` cu pere]i de circa 3 mm s` poat`
func]iona îndelung f`r` str`pungere. În zona b, denumit`
periculoas` din punct de vedere al coroziunii acide, viteza de
coroziune poate ajunge la valori de peste 0,6 mm/an, ceea ce
creeaz` probleme serioase legate de siguran]a în func]ionare.
L`]imea acestei zone cre[te direct propor]ional cu valoare tr în
a[a fel încât zona c cu viteza coroziunii acide reduse (sub 0,2
mm/an) poate fi exploatat` eficient dac` b < (20...30)°C, în
zona d, în care se manifest` roua vaporilor de ap`, nu se
indic` amplasarea unor suprafe]e de schimb de c`ldur`.
Datorit` caracteristicilor func]ionale speciale PATT poate fi am-
plasat f`r` riscuri mari în zonele b [i c, pentru c` prin localizarea
vitezei maxime de coroziune sunt atacate puternic numai anumi-
 484
te tuburi termice, iar func]ionarea independent` a acestora face
ca la avarierea lor s` nu fie afectat` toat` suprafa]a de schimb
de c`ldur`, a[a cum se întâmpl` în recuperatoarele obi[nuite.
Fig. 7. Varia]ia vitezei de coroziune a gazelor de ardere în func]ie
de temperatura peretelui schimb`torului de c`ldur` m`surat` pe
partea de gaze a PAT T
Spargerea unor tuburi termice pe partea de gaze de ardere
diminueaz` într-o oarecare m`sur` eficacitatea PATT, con-
ducând la o cre[tere a tg evac f`r` a se afecta îns` etan-
[eitatea schimb`torului de c`ldur` (por]iunea tubului
termic amplasat` în partea de aer a PATT nu se sparge).
2.1. Construc]ia [i amplasarea schimb`torului PATT
Standul de PATT a fost amplasat pe un by-pass al cana-
lului de gaze de ardere evacuate din generatorul de abur
de 165 t/h din CET Oradea, a[a cum rezult` din figura 9.
Într-o prim` etap` de experiment`ri racordul canalului de
gaze de ardere al standului s-a f`cut într-o zon` (înaintea
filtrelor mecanice) în care temperatura gazelor de ardere
era de circa 196°C (schema a), iar pentru experimentarea
unui regim cu nivel termic mai sc`zut, racordul canalului
de gaze de ardere al standului a fost mutat dup`
electrofiltre (schemele b [i c), unde tg evac ≈136°C.
Fig. 8. Schema amplas`rii standului de PATT: a — la tev=196°C; b, c -
tev =196°C a, c — schema în echicurent; b — schema în contracurent;
1 — generator de abur; 2 — canal de gaze de ardere evacuate; 3 —
filtre mecanice; 4 — VGA; 5 — clapete; 6 — PATT; 7 — tuburi termice; 8
— canalul GA; 9 — canalul de aspira]ie aer rece; 10 — ventilator aer
stand; 11 — ventilator aer generator de abur; 12 — electrofiltre; 13 —
ventilator GA generator de abur; 14 — canal de refulare a aerului; 15
— canalul de refulare a aerului din stand în atmosfer`
În cazul a schema circula]iei aerului [i gazelor de ardere
în PATT a fost în echicurent în timp ce în cazurile b [i c s-
au efectuat experiment`ri atât în schema în contracurent
(b), cât [i în cea în echicurent (c), modificarea fiind
realizat` simplu, prin inversarea pozi]iei ventilatorului de
aer (10) [i prin scoaterea unui tronson de pe canalul de
refulare a aerului (14), care în varianta c devine canalul de
aspira]ie (9) a aerului rece.
Standul a fost prev`zut cu ventilatoare proprii, ceea ce a
permis vehicularea prin PATT a unor debite de gaze de
ardere [i de aer care au reprezentat (6...10)% din valorile
reale ale generatorului de abur. Amplasarea PATT s-a
f`cut pe canale de aer [i de gaze de ardere orizontale, iar
tuburile termice au fost a[ezate, de asemenea, orizontal
anul 55, nr. 12/2007
(la un unghi de 6°). Canalele standului au fost prev`zute
cu clapete, atât pentru izolare cât [i pentru reglarea
debitului. În PATT au fost montate 150 tuburi termice
având lungimea de 4 m [i diametrul de 32 × 3 mm. În
sec]iunea transversal` au fost amplasate 5 tuburi termice,
num`rul de rânduri fiind de 30. Pentru a se evita apari]ia
unor eroziuni care s` conduc` la rezultate eronate
referitoare la efectul coroziunii acide a gazelor de ardere,
tuburile termice s-au amplasat într-un sistem coridor cu
pa[ii de valori mai mari [i decât cele indicate în literatura
de specialitate. Înclinarea tuburilor termice a fost realizat`
prin construc]ia pl`cii tubulare, care are [i rol de separare
etan[` a p`r]ii de aer de cea de gaze de ardere.
Dimensiunile PATT sunt 4 m × 2 m × 0,75 m, a[a cum
reiese din figura 10. Suprafa]a de schimb de c`ldur`
realizat` a fost de 60 m2 cu reparti]ie egal` între aer [i
gaze de ardere (lungimea tubului din partea de aer a fost
egal` cu cea din partea de gaze de ardere, având
valoarea de 2 m).
Fig. 9. Amplasarea tuburilor termice în PA: 1 — tub termic; 2 — plac`
tubular`; 3 — partea de gaze de ardere; 4 — partea de aer
Canalele de racord au sec]iuni de 1 040 × 820 mm2,
pentru gazele de ardere [i 800 × 800 mm2, pentru aer. În
schema a din figura 10 debitul ventilatorului de aer a fost
de 45 000 m3/h [i al ventilatorului de gaze de ardere de
28 000 m3/h, iar în schemele b [i c, ventilatoarele au fost
schimbate între ele.
Tuburile termice au fost executate din ]eav` de OL37 K1,
iar umplerea lor pe 1/3 din lungime cu un amestec format
din 2/3 ap` demineralizat` [i 1/3 alcool etilic tehnic s-a
f`cut prin procedeul de fierbere într-o sta]ie de înc`rcare.
Aceasta având form` de cilindru de 620 × 8 mm [i
în`l]ime de 2 035 mm, este prev`zut` cu 55 teci, prin care
poate circula aburul care înc`lze[te tuburile termice
introduse în ele.
2.2. Comportarea PATT la func]ionarea de durat`
În figura 11 se arat` schema constructiv` a unui preînc`l-
zitor prealabil de aer combinat, care const` dintr-un preîn-
c`lzitor de aer cu agent termic intermediar, o camer` de
înc`lzire, o camer` desp`r]itoare, urmate de un calorifer.
Fig. 11. Construc]ia unui preînc`lzitor de aer combinat: 1 —
preînc`lzitor de aer tubular, PAT; 2 — calorifer; 3 — preînc`lzitor de
aer cu tuburi termice; 4 — gaze de ardere; 5 — aer; 6 — camera
desp`r]itoare; 7 — camera de înc`lzire a, g — pachetele de ]evi
sc`ldate de aer, respectiv, de gaze
Tuburile termice ale preînc`lzitorului de aer combinat,
figura 11, trec prin curentul de aer [i gaze de ardere, par-
tea lor inferioar` constituind camera special` de înc`lzire,
toate aceste p`r]i fiind separate cu ajutorul pl`cilor
tubulare desp`r]itoare etan[e.
C. Neaga - Preînc`lzirea prealabil` a aerului de ardere cu ajutorul unui schimb`tor de c`ldur` realizat din tuburi termice gravita]ionale
În camera de înc`lzire 7 se poate introduce, fie abur la
(2,5...3) bar, fie ap` fierbinte. Ea serve[te în special la pornirea
generatorului. Înainte de pornirea injectoarelor de p`cur`
(arz`toare de pornire a generatorului) se introduce agent cald
(abur sau ap`) în camera de înc`lzire a preînc`lzitorului. Apa
din tuburile termice incluse în camer` se înc`lze[te, apoi
fierbe, fapt ce face ca partea ]evilor din zona gazelor de ardere
s` se înc`lzeasc`. În acest fel ]evile preînc`lzitorului, în
perioada de pornire a generatorului au temperatura suficient`
s` evite condensarea vaporilor de ap` din gaze [i apoi a
vaporilor de acid sulfuric. Mai mult, c`ldura dezvoltat` prin
condensarea vaporilor de ap` în zona de r`cire poate
preînc`lzi într-o oarecare m`sur` aerul de ardere necesar
arderii combustibilului de pornire. Preînc`lzitorul combinat,
figura 11, este realizat din ]evi 32 × 3,5; s1/d = 2,5;
s2/d = 1,72; lg/la = 3 200 / 2 000; Fg/Fa = 1,59 [i este compus
din module. Cele dou` p`r]i ale preînc`lzitorului (partea de aer
[i partea de gaze) sunt separate printr-o camer` umplut` cu
beton vibrat; analog este realizat` [i camera 6. Sistemul
acesta de rigidizare a construc]iei permite dilatarea liber` a
pachetului de ]evi într-o parte [i în alta a camerei umplute cu
beton. În cazul în care aerul nu poate fi preînc`lzit prealabil
pân` la temperatura necesar` pentru evitarea coroziunii, se
apeleaz` [i la caloriferul 2.
Fa]` de perioada imediat urm`toare punerii în func]iune,
dup` o perioad` îndelungat` de ordinul a câtorva ani, per-
forman]ele PATT scad. Ele sunt afectate de coroziunea
acid` a suprafe]ei de schimb de c`ldur` care conduce la
avarierea [i scoaterea din func]iune a unui num`r de tu-
buri termice cu reducerea corespunz`toare a eficien]ei
PATT (cre[terea tev) [i de murd`rirea suprafe]elor care
influen]eaz` negativ coeficientul de schimb de c`ldur`.
Rezisten]a la coroziune acid` este func]ie de valoarea
temperaturii peretelui tuburilor termice, pe partea de gaze
de ardere (tm). Varia]ia tm în sensul circula]iei gazelor de
ardere (în func]ie de z — num`rul de rânduri de tuburi
termice în PATT) este influen]at` de schema de circula]ie a
aerului [i gazelor de ardere (echicurent sau contracurent).
Din punctul de vedere al eroziunii tuburilor termice s-a
constatat c` dup` un an de func]ionare, tuburile termice
introduse într-o zon` cu concentra]ia mare a cenu[ii
(27 g/m3) nu au prezentat sub]ieri importante: primul rând
s-a sub]iat în zona cea mai solicitat` cu circa 0,3 mm, al
doilea rând cu (0,1...0,2) mm, iar la cel de la al treilea
rând eroziunea nu a mai fost sesizabil`.
Pe unele tuburi au ap`rut, dup` un an de func]ionare,
cruste de (0,2...0,4) mm grosime. Acestea, împreun` cu
depunerile de cenu[` zbur`toare constatate pe
aproximativ 10% din suprafa]` fac s` creasc` coeficientul
de murd`rire al suprafe]ei de schimb de c`ldur` ε < 0,01
fa]` de ε ≈ 0,006 la punerea în func]iune) [i s` scad`
coeficientul de utilizare a tuburilor termice pân` la valori
de circa 0,8. Coeficientul de schimb de c`ldur` r`mâne
corespunz`tor [i dup` un an de func]ionare (k = 11 — 12
W/m2K) în condi]iile în care PATT nu a fost cur`]at.
Etan[eitatea PATT a fost foarte bun`, lipsa apari]iei unei
eventuale comunica]ii între p`r]ile de aer [i de gaze de
ardere ale PATT fiind constatat` prin analiza gazelor de
ardere efectuat` cu aparatul adecvat. Valorile CO2 [i O2 au
fost identice înainte de PATT fa]` de cele de dup` PATT.
Concluzii
Experiment`rile pe standul de preînc`lzitor de aer cu tu-
buri termice montat la CET Oradea au dovedit perfor-
man]ele [i rezisten]a la coroziune foarte bune, comparabi-
le cu cele mai bune realiz`ri prezentate în literatura de
485
specialitate pentru acest tip nou de recuperator de c`l-
dur` folosit la generatoarele de abur.
S-a pus la punct un procedeu eficient de umplere a tubu-
rilor termice, care permite realizarea unei valori mai mari
a gradului de utilizare a suprafe]ei de schimb de c`ldur`
a tuburilor termice.
Comportarea la func]ionarea de durat` a dovedit fiabilita-
tea acestui schimb`tor de c`ldur` care lucreaz` la un ni-
vel sc`zut al temperaturilor gazelor de ardere, caracterizat
prin pericolul de coroziune acid`.
Sc`derea temperaturii gazelor de ardere la evacuarea la
co[ cu (20...25)°C permite cre[terea randamentului
generatorului de abur cu (1,5...2)%. Analiza oportunit`]ii
prevederii unui preînc`lzitor de aer cu tuburi termice la un
generator de abur trebuie s` ]in` seama de calitatea
combustibilului ars (în special de con]inutul de sulf [i în
func]ie de acesta, de temperatura de rou` acid` a gazelor
de ardere), de nivelul de temperatur` a gazelor de ardere
[i nu în ultimul rând de condi]iile oferite de generatorul de
abur (spa]iu pentru amplasare [i rezerv` de presiune la
ventilatoarele de gaze de ardere [i de aer pentru acope-
rirea rezisten]elor aerodinamice suplimentar introduse).
Alegerea solu]iei optime de recuperator de c`ldur` cu
tuburi termice se face în baza unui calcul tehnico-econo-
mic, pentru fiecare caz concret în parte.
Bibliografie
[1] Neaga C. – Tratat de generatoare de abur Vol. IV. Ed. Printech
Bucure[ti, 2006; Pag. 209–235
[2] Ro[u A. – Preînc`lzitoare de aer cu tuburi termice pentru cazane
de abur. În: Energetica, 1985 pag. 358–368
[3] Bilegan I.C. – Tubul termic, Editura Tehnic`, Bucure[ti
[4] Fetcu D., Ungureanu V. – Tuburi Termice, Editura Lux Libris,
Bra[ov 1999, pag. 5–30
[5] Chi S. W. – Heat Pipe. Theory and Practice, McGraw-Hill Book
Company
[6] Dunn P.D., Reay D.A. – Heat Pipes, Fourth edition, BPCC Wheatons
Ltd, Exeter
[7] Mangu-Totolo C. – Heat Pipe Use for Combustion Air Preheating
with Water and Organic Fluids in TPP Boilers
[8] Haase R. u.a. Ermittlung der Taupunkt von Rauchgasen aus dem
Verdampfungs-Gleichgewicht des System Wasser-Schwefelsauer.
Mitteillungen der VGB, 62/1959.
[9] Neaga C., Epure Al. – Îndrumar. Calculul termic al generatoarelor
de abur. Ed. Tehnic`, Bucure[ti, 1988, pag. 277
[10] www.transterm.ro
[11] Kays V., London M. – Compact Heat Exchangers, Ed. II, Editura
McGraw Hill, New York
[12] Fetcu D., Bilegan I.C. – Schimb`toarele cu tuburi termice în
sistemele de recuperare a c`ldurii. In: Chaud froid Plomberie,
Franta, nr. 339, 1979
[13] Bilegan I. C. – Tuburi termice din aluminiu pentru schimb`toare
de c`ldur`. În: Energetica, 1980, pag. 112–116
[14] Neaga C. – Câmpurile de temperaturi în preînc`lzitorul de aer cu
agent termic intermediar. În : Energetica, nr. 12, 1976, pag. 441 -
446
Referent:
Dr. Ing. Anton RO{U
Saache - Rom#nia
 486
Conferin]a Interna]ional` „Energie [i Mediu” - CIEM 2007
Edi]ia a 3-a: Challenges of Clean Energy Production and Use
22-23 noiembrie 2007, Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti [i Comitetul
Na]ional Român pentru Consiliul Mondial al Energiei au
organizat cea de a treia Conferin]` Interna]ional` „Energie
[i Mediu“ - CIEM 2007. Lucr`rile Conferin]ei s-au
desf`[urat în zilele de 22 [i 23 noiembrie 2007 la
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti, sub auspiciile
Academiei Române, ale Academiei de [tiin]e Tehnice din
România [i ale IEEE - PES Romanian Chapter. Un mare
num`r de universit`]i, companii, agen]ii [i asocia]ii, din
domeniul energiei [i al mediului au fost partenerii acestui
eveniment [tiin]ific axat pe problemele producerii [i ale
utiliz`rii energiilor curate.
Lucr`rile Conferin]ei au fost deschise de prof. dr. ing.
Adrian Badea, prorector al Universit`]ii „POLITEHNICA“
din Bucure[ti [i pre[edinte al Comitetului de organizare,
care a adresat sincere mul]umiri tuturor participan]ilor, din
]ar` [i din str`in`tate, pentru interesul ar`tat subiectului
supus discu]iilor, pentru elaborarea lucr`rilor ce vor fi
prezentate sesiuni plenare [i în sesiunile poster [i [i-a
exprimat convingerea c` studiile efectuate vor avea un
impact pozitiv pentru dezvoltarea durabil` a ]`rii, iar
promovarea „energiei curate“ va deveni o prioritate pentru
fiecare dintre speciali[tii din domeniul energiei.
Doamna rector, prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, a
subliniat importan]a manifest`rii [tiin]ifice, iar faptul c`
Universitatea Politehnica din Bucure[ti este gazda acestei
întâlniri este o dovad` a implic`rii directe a cadrelor
didactice în problemele actuale din domeniul energiei [i
protec]iei mediului. În acest sens, organizatorii
manifest`rii, în care facultatea de Energetic` a avut un rol
important, sunt de felicitat.
Domnul Slav Slavov, coordonator regional (Europa) a
prezentat un cuvânt de salut din partea Consiliului Mondial
al Energiei, subliniind [i principalele preocup`ri ale CME
în domeniul securit`]ii energiei.
În cuvântul s`u, domnul Iulian Iancu, pre[edinte al CNR
- CME s-a referit la problemele specifice privind energia,
pe plan mondial [i în ]ara noastr`, subliniind rolul
speciali[tilor în elaborarea unor solu]ii pentru asigurarea
necesit`]ilor de energie, pentru o dezvoltare durabil` a
societ`]ii. Problemele dificile care trebuie rezolvate
necesit` speciali[ti cu o înalt` preg`tire, cu o profund`
cunoa[tere a tehnologiilor, a solu]iilor eficiente energetic,
cu un impact redus asupra mediului ambiant.
Domnul prof. dr. ing. Petre Roman a subliniat importan]a
manifest`rii pentru speciali[tii în domeniu [i a recomandat
diseminarea cât mai larg` a concluziilor conferin]ei.
În cadrul primei sesiuni plenare au fost invita]i s` ia
cuvântul domnii Slav Slavov, Dario Zaninelli, profesor la
Politehnico di Milano [i Iulian Iancu.
În cuvântul s`u, domnul Slav Slavov a abordat problema
deosebit de actual` a capt`rii [i stoc`rii dioxidului de
carbon. Studiile actuale, efectuate în multe dintre centrele
de cercetare din lume, trebuie s` conduc` la solu]ii pe
anul 55, nr. 12/2007
termen lung pentru a asigura diminuarea cu 20% a volu-
mului emisiilor de dioxid de carbon, pân` în anul 2020.
Ceea ce este foarte important este faptul c` ac]iunile la
nivel na]ional [i la nivelul UE privind reducerea nivelului
emisiilor de gaze cu efect de ser` a permis UE s`
„decupleze“ problema emisiilor de cea a cre[terii
economice. În prezent, exist` tehnologii pentru controlul
emisiilor de CO2. Sunt îns` necesare eforturi pentru
implementarea directivelor Uniunii Europene în acest
domeniu [i continuarea studiilor pentru elaborarea de noi
solu]ii pentru controlul acestor emisii.
Domnul profesor Dario Zaninelli, un cunoscut specialist
în domeniul trac]iunii electrice, a prezentat rezultatul unor
ample studii privind implica]iile [i perspectiva liniilor de
trac]iune electric` de mare vitez`. Rezultatele ob]inute în
Fran]a, Germania [i Japonia au pus în eviden]` rezultate
deosebite privind eficien]a transportului, reducerea
noxelor [i a implica]iilor asupra mediului ambiant, în raport
cu transportul auto [i cu cel aerian pe distan]e scurte.
Dezvoltarea în Europa a liniilor de transport de mare vitez`
[i cre[terea eficien]ei economice necesit` îns` eforturi [i
în domeniul standardiz`rii structurii sistemului, a compo-
nentelor acestuia precum [i a caracteristicilor func]ionale.
Domnul Iulian Iancu a prezentat o analiz` aprofundat` a
situa]iei actuale pe pia]a mondial` de energie, subliniind
implica]iile pre]urilor pe pia]a petrolului [i a gazelor natu-
rale asupra indicatorilor economici ai societ`]ii. Cerce-
tarea [tiin]ific` are un rol important pentru elaborarea de
solu]ii pentru cre[terea eficien]ei la utilizatorii finali de
energie, pentru promovarea surselor de energie regene-
rabile [i privind elaborarea de noi tehnologii pentru
cre[terea gradului de recuperare din exploat`rile de petrol
[i de gaze naturale.
Cu ocazia CIEM 2007, la facultatea de Energetic` a fost
inaugurat Laboratorul de resurse de energie regenerabile,
cu o dotare tehnic` remarcabil` [i care va permite efec-
tuarea unor ample cercet`ri în acest domeniu de c`tre stu-
den]i, cadre didactice, doctoranzi, în cadrul unor colabo-
r`ri cu importante centre de cercetare din ]ar` [i din
str`in`tate.
Temele abordate în cadrul conferin]ei au fost analizate în
cadrul urm`toarelor 8 sec]iuni:
a) Energii regenerabile;
b) Eficien]a energiei;
c) Re]ele electrice inteligente;
d) Tehnologii curate;
e) Managementul de[eurilor;
f) Impactul energiei asupra mediului ambiant;
g) Ingineria centralelor hidroelectrice [i managementul
apelor;
h) Energia nuclear`.
Num`rul mare de participan]i, la fiecare sec]iune, a f`cut
ca unele lucr`ri s` fie prezentate în sesiunea în plen, iar
altele - la fel de valoroase - în sesiunea poster.
Conferin]a Interna]ional` „Energie [i Mediu” - CIEM 2007
Discu]iile ample, pe marginea lucr`rilor prezentate [i
num`rul mare de interven]ii au pus în eviden]` interesul
deosebit de care s-a bucurat tematica abordat`, dorin]a
speciali[tilor în domeniu de a oferi solu]ii [i abord`ri noi
pentru problemele legate de energia secolului XXI, înaltul
poten]ial [tiin]ific al cercet`torilor din România,
colaborarea eficient` a speciali[tilor din România cu
centre de cercetare din str`in`tate [i aprecierea de care
se bucur` cercet`rile efectuate în România în domeniul
energiei.
Poten]ialul de cercetare [i realiz`rile cele mai recente în
domeniul energiei [i al mediului ambiant au putut fi
evaluate [i în cadrul sesiunii poster a Agen]iei MENER,
care a prezentat stadiul actual al cercet`rilor din cadrul
proiectelor de cercetare [tiin]ific` din acest domeniu.
487
Directorii de proiecte au subliniat importan]a cercet`rilor
efectuate, rezultatele ob]inute pân` în prezent [i direc]iile
de cercetare în cadrul proiectului.
Lucr`rile Conferin]ei desf`[urate pe parcursul a dou` zile,
cu participarea a peste 200 speciali[ti în domeniu, s-au
bucurat de un deosebit succes [i a oferit posibilitatea unor
utile confrunt`ri [tiin]ifice, cunoa[terea nivelului studiilor
diferitelor colective de cercetare, stabilirea direc]iilor
pentru cercet`rile ulterioare dar [i perspective de
abordare a unor noi teme, în colective mixte din ]ar` [i din
str`in`tate.
Conf. dr. ing. Virgilius DUMBRAV~
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 488
Informa]ii de la
EURELECTRIC
Summit-ul UE-Rusia: [efii de stat î[i dau acordul pentru
un nou „Mecanism de preavertizare“, f`r` alte
progrese în alte subiecte-cheie. LA 26 octombrie 2007,
la cel de al 26-lea summit UE-Rusia din Mara, Portugalia,
[efii de stat din UE [i Rusia au realizat un acord oficial de
stabilire a unul nou Mecanism de preavertizare \n cazul unei
poten]iale crize în domeniul aliment`rii cu energie. Totu[i,
discu]iile la nivel înalt nu au reu[it s` conduc` la progrese în
elementele-cheie ale rela]iilor UE-Rusia, inclusiv în ceea ce
prive[te acordul asupra unui parteneriat post-2007 [i a „un
summit pragmatic“ [i „o ocazie de a identifica împreun`
pa[ii necesari pentru continuarea cooper`rii noastre“, de[i
negocierile au fost din nou umbrite de continuarea
tensiunilor, în special de disputa pe termen lung asupra
embargoului Rusiei asupra importurilor de carne din Polonia.
(071105)
Forumul de la Madrid asupra gazelor naturale discut`
cel de al treilea Pachet al energiei [i identific`
îngrijor`ri privind implementarea celui de al doilea
Pachet. Discu]iile purtate în perioada 16-17 octombrie 2007
la Forumul european de reglementare pentru gaze naturale
(Forumul de la Madrid) în leg`tur` cu cel de al treilea pachet
al energiei a pus în lumin` o serie de îngrijor`ri referitoare la
elemente de genul separ`rii activit`]ilor, al redact`rii
codurilor pentru operatorii de transport [i de sistem, al
implic`rii gheneral limitate a p`r]ilor implicate în domeniul
pie]ei [i al insuficien]ei concentr`ri asupra integr`rii pie]elor.
Forumul a mai ar`tat c` mai sunt înc` multe de f`cut în ceea
ce prive[te legisla]ia actual`, în special în îmbun`t`]irea
nivelului de compatibilitate cu cerin]ele transparen]ei [i cele
ale unor reguli clare pentru scutirile în accesul ter]elor p`r]i
la noile investi]ii în re]ea. (071106)
Trei asocia]ii cer de urgen]` ca stimulentele pentru
energia regenerabil` s` fie conforme cadrului
european al pie]elor. În timp ce legi[tii Uniunii Europene
lucreaz` la cel de al treilea Pachet de m`suri legislative
desemnate a îmbun`t`]i pia]a intern` a energiei, noua
Directiv` asupra Resurselor de Energie Regenerabile ce va
fi înaintat` în curând Comisiei Europene va fi astfel alc`tuit`
încât s` sprijine acest obiectiv. Acesta este mesajul-cheie al
unei conferin]e de pres` dat publicit`]ii la 7 noiembrie 2007
de c`tre EURELECTRIC în leg`tur` cu RECS, corpul pentru
certificatele pentru energie regenerabil` [i cu asocia]ia EFET
a comercian]ilor. Cele trei asocia]ii au insistat asupra
necesit`]ii instaur`rii de politici de garantare a atingerii
obiectivelor referitoare la resursele de energie regenerabile
f`r` periclitarea func]ion`rii pie]elor angro de energie
electric` interna]ionale. (071107)
Atelierul de lucru intern al EURELECTRIC dedicat
integr`rii pie]elor este în context cu cel de al treilea
Pachet al energiei. În urma public`rii propunerilor
legislative pentru un al treilea pachet al energiei la 19
septembrie 2007, EURELECTRIC a organizat un atelier de
discu]ii dedicat membrilor s`i pentru a permite exprimarea
unor discu]ii deschise referitoare la con]inutul Pachetului.
Atelierul de lucru a pus în eviden]` un evident nivel de
consens între participan]i, care au f`cut apel la o mai
puternic` concentrare asupra integr`rii pie]elor, au respins
ideea ca operatorilor de transport [i de sistem s` li se
anul 55, nr. 12/2007
acorde puterea de a redacta coduri pentru pia]`, au cerut o
Agen]ie a Reglementatorilor mai puternic orientat` spre
rezultate [i o mai clar` implicare a participan]ilor la pia]` în
definirea codurilor [i a planific`rii re]elelor. (071108)
Raportul de transparen]` al pie]ei din regiunea nordic`
- un proiect pentru Europa ? La recentul Forum de la
Floren]a, Bundesnetzagentur din Germania a prezentat un
raport despre activit`]ile dedicate transparen]ei pie]elor în
cadrul Ini]iativei Regionale a Europei de Nord asupra
Energiei Electrice precum [i un raport final ce contureaz`
pozi]ia agreat` de to]i participan]ii la pia]` de a implementa
în regiune standarde de transparen]` comune pân` cel mai
târziu la 1 iulie 2008. Raportul, având la baz` recomandarea
f`cut` Comisiei Europene de c`tre grupul reglementatorilor
ERGEG [i care este foarte apropiat de pozi]ia
EURELECTRIC referitoare la transparen]a pie]ei, a fost
salutat de EURELECTRIC în cadrul forumului [i apreciat ca
o baz` pentru dezvoltarea în continuare a unui cadru unitar
european pentru transparen]a pie]ei. (071109)
Noul Raport Mondial asupra Energiei al Agen]iei
Interna]ionale pentru Energie întrevede pân` în anul
2030 o cre[tere cu 55% a consumului total de energie,
ca urmare a cre[terii economice a Chinei [i a Indiei.
„Imensele provoc`ri în domeniul energiei cu care se
confrunt` China [i India sunt în acela[i timp [i provoc`ri
globale [i necesit` o solu]ie global`“, a afirmat dl. Nobuo
Tanaka, Directorul Executiv al Agen]iei Interna]ionale pentru
Energie (IEA) la lansarea recentei edi]ii a Raportului Mondial
al Energiei. Principala publica]ie anual` a IEA se refer`, în
2007, dezvolt`rii energiei în China [i India [i a implica]iilor
mondiale ale acesteia. „Aceste tendin]e vor periclita
securitatea energiei [i vor accelera modific`rile climatice.
Dar Raportul Mondial arat` [i modul în care noile politici pot
preg`ti calea unui viitor alternativ în domeniul energiei.“ A
mai ar`tat domnul Tanaka. (071112)
Raportul Mondial asupra Energiei apreciaz` c` pân` în
anul 2030 cererea total` de energie se va dubla, iar
pentru ]`rile în curs de dezvoltare ea se va tripla. India
[i China au cele mai mari rate anuale de dezvoltare a cererii,
de 6,1% [i respectiv 5,1%. Peste 25 de ani, cererea de
energie electric` a acestor ]`ri (2 100 TWh [i respectiv
7 100 TWh) va fi mai mult decât dublul cererii OECD,
conform scenariului de referin]` prezentat în Raportul
Mondial al IEA. Pân` în anul 2030, investi]iile în sectorul
energiei din China [i India sunt estimate la 3,8 trilioane de
dolari americani (la actualul curs). Ponderea energiei
electrice în consumul total final de energie este în cre[tere
în toate regiunile. La nivel mondial, aceasta cre[te de la 17%
în 2005, la 22% în 2030. (071113)
Parteneriatul în domeniul pie]elor carbonului caut` s`
reduc` înc`lzirea global`. „Înc`lzirea global` este o
problem` ce necesit` o solu]ie global`“ a declarat o coali]ie
format` din statele membre ale UE, SUA, provinciile
Canadiene, Noua Zeeland` [i Norvegia, care a anun]at la 29
octombrie 2007 formarea unui Parteneriat Interna]ional de
Ac]iunea în domeniul Carbonului (ICAP) al c`rui obiectiv
principal este lupta împotriva înc`lzirii globale. ICAP va con-
stitui un forum interna]ional în care guvernele [i autorit`]ile
Informa]ii de la EURELECTRIC
publice ce stabilesc limite obligatorii pentru nivelul emisiilor
de gaze cu efect de ser` [i sistemele de tranzac]ionare a
acestora î[i pot împ`rt`[i experien]a [i cele mai bune
practici în proiectarea schemelor de tranzac]ionare a
emisiilor. Aceast` cooperare va asigura mai buna
compatibilitate a programelor [i capacitatea de a lucra
împreun` ca baz` a unei pie]e globale a carbonului. „O
astfel de pia]` va spori cererea de produse [i de servicii cu
con]inut de carbon redus, va promova inova]iile [i va permite
reduceri eficiente din punct de vedere economic, ceea ce va
permite reduceri treptate [i ambi]ioase ale nivelului emisiilor
ce conduc la înc`lzire global`“, au afirmat semnatarii.
(071114)
Rolul Energiei Electrice devine document global, la
Congresul Mondial al Energiei. „Trebuie s` d`m cale
liber` poten]ialului eficien]ei energiei; s` dezvolt`m un
sistem bazat pe con]inut de carbon redus, apelând la toate
op]iunile disponibile; s` implement`m electrificarea
inteligent` a economiei; s` folosim o strategie coerent` a
promov`rii tehnologiilor care s` fie orientat` c`tre pia]` [i
caracterizat` de costuri minime; precum [i s` ne angaj`m în
cooperare global` în rezolvarea problemelor globale“ a
afirmat vicepre[edintele EURELECTRIC, dl. Lars Josefsson
în fa]a celor 90 invita]i de înalt nivel ce au fost prezen]i la
dineul EURELECTRIC din cadrul Congresului Mondial al
Energiei de la Roma, la 13 noiembrie 2007. Aducând în fa]a
unei audien]e interna]ionale proiectul EURELECTRIC intitulat
Rolul Energiei Electrice, dl. Josefsson a ini]iat viziunea unei
„noi c`i spre o energie sigur`, competitiv`, într-o lume cu
con]inut de carbon restric]ionat“. (071115)
Vii discu]ii asupra Rolului Energiei Electrice la
Congresul Mondial al Energiei. „Exist` un punct de
vedere unanim al industriei energiei electrice ?“ referitor la
calea spre un viitor al unei energii mai sigure [i mai curate,
a întrebat dl. Gerald Doucet, secretarul general al Consiliului
Mondial al Energiei moderând discu]iile ce au urmat
prezent`rii proiectului „Rolul Energiei Electrice“ în cadrul
unui dineu de dezbateri din cadrul celui de al 24-lea Con-
gres Mondial al Energiei ce a avut loc la Roma. Dl. Doucet
a sugerat industriei energiei electrice s` defineasc` punctele
unei strategii viitoare asupra c`rora s-a ob]inut un acord
universal [i care au provocat vii discu]ii între oaspe]ii prezen]i
la eveniment. (071116)
Consiliul Mediului elaboreaz` planurile UE pentru
discu]iile post-Kyoto din Bali. La întâlnirea pe care au
avut-o la Luxembourg, la 30 octombrie 2008, mini[trii
mediului din ]`rile membre ale UE au adoptat concluziile
referitoare la pozi]ia UE care vor fi prezentate la cea de a 13-
a sesiune a Conferin]ei P`r]ilor din cadrul Conven]ei-cadru a
Na]iunilor Unite asupra Modific`rilor Climatice (UNFCCC) de
la Bali (3-14 decembrie 2007), unde se vor lansa negocierile
procesului pentru un acord post-Kyoto global [i multilateral.
Comisarul UE pentru probleme de mediu, dl. Stavros Dimas,
a subliniat c` negocierile de la Bali „Nu vor fi u[oare“ [i c`
pozi]ia SUA constituie un obstacol major. Dar ministrul
german al mediului, dl. Sigmar Gabriel, a spus jurnali[tilor c`
dânsul nu se a[teapt` ca SUA s` blocheze discu]iile de
baz`. Consiliul Mediului a adoptat concluzii care, ]inând
seama de gravitatea [i dimensiunea interna]ional` a
insuficien]ei apei [i a secetelor, subliniaz` necesitatea
revizuirii strategiei UE în acest domeniu. Mini[trii au dezb`tut
[i progresul realizat în implementarea versiunii îmbun`t`]ite
a Strategiei pentru Dezvoltare Durabil` a UE, precum [i
priorit`]ile viitoare în dezvoltarea politicii UE în acest
domeniu. (071119)
489
Statele ce doresc s` adere la UE înregistreaz`
progrese modeste în domeniul energiei. La 6 noiembrie
2007 Comisia European` a dat publicit`]ii Raportul anual
referitor al progresul fiec`reia dintre ]`rile ce negociaz`
aderarea la Uniunea European` [i a ]`rilor poten]ial
candidate, al`turi de un Document de Strategie pentru
politica UE de admitere de noi membri. Conform Comisiei,
progresele înregistrate de statele din Balcani [i de c`tre
Turcia pe calea ader`rii la Uniune sunt „constante, dar
neuniforme“, neconforme cu provoc`rile majore cu care sunt
confruntate câteva din ]`rile ce aspir` la aderare în
satisfacerea condi]iilor pentru aderare stabilite de politica
extensiv` a UE. În domeniul energiei, conformarea cu
regulamentele UE r`mâne deficitar`, cu diferen]e între ]`ri,
afirma raportul. (071120)
Cel de al 24-lea Congres Mondial al Energiei
preg`te[te cadrul pentru o revolu]ie în domeniul
energiei: „energia [i mediul sunt cele mai mari
provoc`ri ale genera]iei noastre“. „Dac` ast`zi sunt
întrebat care este cea mai important` problem` a securit`]ii
[i a dezvolt`rii globale, problemele cu cel mai înalt poten]ial
de a oferi solu]ii, dar [i de a crea serioase probleme dac`
nu ac]ion`m corect, sunt reprezentate de energie [i de
schimb`rile climatice“, a afirmat pre[edintele Comisiei Euro-
pene, dl. José Manuel Barroso, la cel de al 24-lea Congres
Mondial al Energiei, ce a avut loc în perioada 11-15 noiem-
brie 2007, la Roma. Acesta a fost poate primul congres în
care modific`rile climatice au reprezentat subiectul-cheie.
Pre[edintele Consiliului Mondial al Energiei, dl. André Caillé,
care tocmai [i-a încheiat mandatul, a afirmat „optimismul
Consiliului Mondial al Energiei c` o a treia revolu]ie a ener-
giei poate fi realizat`, dac` se iau m`suri urgente de aplicare
cu hot`râre a tuturor op]iunilor în domeniul energiei“,
apelând la toate tehnologiile care „conciliaz` dezvoltarea [i
schimb`rile climatice“. Reprezentan]ii Consiliului Mondial al
Energiei au declarat c` urm`torii trei ani pân` la urm`torul
Congres Mondial al Energiei, ce va avea loc la Montreal în
2010, vor fi cruciali, deoarece în aceast` scurt` perioad` se
va defini sistemul global al energiei pentru perioada
urm`torilor 30 de ani. (071121)
Platforma tehnologic` pentru re]ele inteligente:
urmeaz` o revolu]ie. Ce de a doua Adunare General` a
Platformei Tehnologice Europene (ETP) asupra re]elelor
inteligente, intitulat` „Revolu]ia re]elelor inteligente pune în
mi[care planeta“, a avut loc în perioada 8-9 noiembrie 2007,
la Bad Staffelstein, în Germania. LA aceast` întâlnire au fost
prezentate detaliile anticipatei transform`ri radicale a
re]elelor electrice europene, precum [i pa[ii necesari pentru
a transforma în realitate agenda cercet`rii strategice (SRA)
de termen lung. La întâlnire au luat parte circa 200 de
delega]i din ]`rile europene [i importan]i purt`tori de cuvânt
din domeniul politic, tehnologic, de reglementare, bancar [i
academic. (071122)
Parlamentul European sprijin` regulile de includere a
domeniului aviatic în schema UE de comercializare a
emisiilor. Parlamentul European a sus]inut planurile de
includere a companiilor aeriene în sistemul UE de
tranzac]ionare a emisiilor de carbon. La sesiunea sa plenar`
de la Strasbourg, din 13 noiembrie 2007, membrii
Parlamentului European au votat sprijinirea propunerilor
Comisiei Europene [i devansarea datei de start, limite mai
severe [i licitarea limitelor admisibile. Aceast` prim` pozi]ie
a Parlamentului va fi înaintat` mini[trilor mediului din ]`rile
UE, care vor discuta propunerile în cadrul întâlnirii din 20
decembrie 2007. (071123)
 490
Votul plenar al Parlamentului European spore[te
flexibilitatea Directivei-cadru de protejare a solului. În
sesiunea sa plenar` din 14 noiembrie 2007, membrii
Parlamentului European [i-au dat votul pentru o mai mare
libertate de ac]iune în domeniile sensibile ale degrad`rii
solului, într-o prim` examinare a textului Directivei pentru
protejarea solului. Acordul politic al Consiliului este a[teptat
la 20 decembrie 2007, dat` dup` care documentul va fi
examinat într-o a doua rund` de discu]ii. (071126)
Raportul sintetic final al IPCC prezint` succint
elementele fundamentale ale modific`rilor climatice [i
impactul lor poten]ial. Guvernele lumii au aprobat
avertizarea cea mai puternic` asupra cauzelor [i impactului
modific`rilor climatice, la Valencia, în Spania, la 17
noiembrie 2007. Raportul sintetic final al Panelului
Interguvernamental asupra Schimb`rilor Climatice (IPCC),
c`ruia în 2006 i-a fost conferit Premiul Nobel pentru Pace,
[i-a intensificat presiunea asupra deciden]ilor politici de a
ob]ine progrese semnificative spre o politic` global` a climei
pentru perioada post-2013, cu ocazia negocierilor de la Bali,
din decembrie 2007, asupra climei. (071127)
EURELECTRIC ofer` date ini]iale pentru consult`rile
asupra Cartei Verzi a adapt`rii la schimb`rile
climatice. EURELECTRIC a prezentat la 28 noiembrie
2007, comentariile sale în urma consult`rii publice asupra
Cartei Verzi a Comisiei Europene referitoare la „Adaptarea la
modific`rile climatice din Europa. Op]iuni pentru ac]iunile
UE“, dat` publicit`]ii la 29 iunie 2007. Comentariile
subliniaz` faptul c` elementele-cheie sunt: diversificarea
portofoliului florei [i al resurselor de energie, o formul`
echilibrat` pentru producerea centralizat` [i distribuit` a
energiei [i o integrare cu succes a producerii fluctuante a
energiei pe baz` de resurse regenerabile. (071128)
anul 55, nr. 11/2007
La lansarea Forumului european al energiei nucleare,
parlamentarii europeni subliniaz` rolul energiei
nucleare în cadrul viitoarei a energiei cu con]inut de
carbon redus. Forumul european al energiei nucleare,
cadrul european de discutare a oportunit`]ilor [i riscurilor
energiei nucleare, a fost inaugurat la 26 noiembrie 2007, în
capitala slovac` Bratislava, de c`tre primul-ministru slovac.
Robert Fico, primul-ministru ceh Mirek Topolánek [i
Comisarul pentru energie al UE Andris Piebalgs care a
transmis un mesaj de încurajare din partea Pre[edintelui
Comisiei Europene José Manuel Barroso. Anterior, un grup
de 56 de membri ai Parlamentului European a f`cut apel la
o mai mare recunoa[tere a contribu]iei energiei nucleare,
într-o declara]ie sus]inut` de EURELECTRIC. (071129)
Planul strategic pentru tehnologia pentru energie
contureaz` calea pentru un viitor cu con]inut de
carbon redus. Comisia European`, în sesiunea din 22
noiembrie 2007 a dezv`luit un plan multilateral de
accelerare a dezvolt`rii [i implement`rii tehnologiilor cu
con]inut de carbon redus, care se a[teapt` s` joace un rol
vital în atingerea obiectivelor fixate de UE pentru domeniul
energiei [i pentru schimb`rile climatice. Planul strategic
pentru tehnologie pentru energie (SET Plan) urm`re[te nu
numai s` ajute Europa s` ating` aceste obiective, ci [i ca
acestea s` fie atinse cu tehnologii europene. Propunerea de
politic` european` în domeniul energiei „face apel la o nou`
revolu]ie industrial`“, [i „ca toate revolu]iile industriale,
aceasta trebuie s` fie condus` de tehnologie“ a spus
comisarul pentru energie al UE, dl. Andris Piebalgs,
explicând motiva]ia Comisiei care st` în spatele acestei noi
agende de cercetare. (071130)
Rubric` realizat` de:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
Legisla]ie - Reglement`ri \n sectorul energiei
Legisla]ie Reglement`ri în sectorul energiei
I. Evolu]ii legislative interne
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
838/07.12.2007 a fost publicat` Legea nr.
346/2007 privind m`surile pentru asigurarea
siguran]ei în aprovizionarea cu gaze naturale;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
880/21.12.2007 a fost publicat` Ordonan]a de
Urgen]` a Guvernului nr. 143/2007 pentru
modificarea aliniatelor (2) [i (4) ale art. 6 din Ordo-
nan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 114/2005 privind
unele m`suri pentru derularea [i finalizarea
privatiz`rii societ`]ilor comerciale filiale de distribu]ie
[i furnizare a energiei electrice Electrica Moldova
S.A. [i Electrica Oltenia S.A.;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
881/21.12.2007 a fost publicat` Hot`rârea de
Guvern nr. 1523/2007 privind trecerea din
domeniul public al statului [i administrarea ANRM în
domeniul privat al statului a unor bunuri de natura
mijloacelor fixe concesionate S.N. de Transport al
Gazelor Naturale „Transgaz” S.A. Media[;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
883/21.12.2007 a fost publicat` Decizia Primului-
ministru nr. 299/2007 pentru numirea dl. Horia —
Marius C`liminte în func]ia de vicepre[edinte al
ANRE;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
894/28.12.2007 a fost publicat` Hot`rârea de Gu-
vern nr. 1579/2007 pentru modificarea [i com-
pletarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobat` prin
Hot`rârea de Guvern nr. 44/2004;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
899/28.12.2007 a fost publicat` Legea nr.
363/2007 privind combaterea practicilor incorecte
ale comercian]ilor în rela]ia cu consumatorii [i
armonizarea reglement`rilor cu legisla]ia european`
privind protec]ia consumatorilor.
II. Reglement`ri în sectorul energiei electrice
[i al gazelor naturale
Ordinul ANRE nr. 39/16.10.2007 privind aprobarea
Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul
de distribu]ie a energiei electrice - Revizia 1, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
722/25.10.2007
Ordinul ANRE nr. 40/16.10.2007 privind rectificarea
Ordinului ANRE nr. 40/2007 privind regularizarea
contribu]iilor b`ne[ti percepute de ANRE de la
titularii de licen]e din sectorul energiei electrice [i al
energiei termice produse în cogenerare în anul 2007,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
719/24.10.2007
Ordinul ANRE nr. 43/16.10.2007 privind tariful
reglementat de tranzit perceput de operatorul de
transport [i de sistem de la operatorii economici
care încheie contracte pentru prestarea serviciului
de tranzit al energiei electrice din/spre ]`rile
491
Decembrie 2007
perimetrice prin sistemul electroenergetic na]ional,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
720/24.10.2007
Ordinul ANRE nr. 50/06.12.2007 pentru modificarea
Regulamentului de m`surare a gazelor naturale pe
pia]a angro, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 868/19.12.2007
Ordinul ANRE nr. 51/06.12.2007 pentru modificarea
[i completarea contractelor cadru de furnizare
reglementat` la consumatori captivi, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
872/10.12.2007
Ordinul ANRE nr. 52/06.12.2007 pentru aprobarea
condi]iilor generale de contractare pentru
consumatorii captivi, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 878/10.12.2007
Ordinul ANRE nr. 53/06.12.2007 privind stabilirea
tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de
înmagazinare subteran` a gazelor naturale realizat
de SNGN „Romgaz” S.A. Media[, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
867/18.12.2007
Ordinul ANRE nr. 54/13.12.2007 de aprobare a
Codului re]elei
Ordinul ANRE nr. 55/13.12.2007 de aprobare a
Regulamentului privind autorizarea [i verificarea
persoanelor fizice care desf`[oar` activit`]i de
proiectare, execu]ie [i exploatare în sectorul gazelor
naturale [i a Regulamentului privind autorizarea [i
verificarea agen]ilor economici care desf`[oar`
activit`]i de proiectare, execu]ie [i exploatare în
sectorul gazelor naturale
Ordinul ANRE nr. 56/13.12.2007 privind aprobarea
Regulamentului de constatare, notificare [i
sanc]ionare a abaterilor de la reglement`rile emise
în domeniul energiei electrice [i în domeniul gazelor
naturale, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 900/28.12.2007
Ordinul ANRE nr. 57/13.12.2007 pentru modificarea
[i completarea anexei la Decizia ANRGN nr.
1078/2003 privind aprobarea pre]urilor [i stabilirea
tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
883/21.12.2007
Ordinul ANRE nr. 58/13.12.2007 privind modificarea
Deciziei ANRGN nr. 311/2005 pentru aprobarea
documentelor suplimentare privind aplicarea
Criteriilor [i metodelor privind aprobarea pre]urilor
[i stabilirea tarifelor reglementate în sectorul
gazelor naturale, aprobate prin Decizia ANRGN nr.
1078/2003, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 883/21.12.2007
 492
Ordinul ANRE nr. 59 /13.12.2007 privind modificarea
[i completarea standardului de performan]` pentru
serviciul de distribu]ie a gazelor naturale, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
877/20.12.2007
Ordinul ANRE nr. 60/13.12.2007 pentru aprobarea
Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul
de transport al energiei electrice, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
892/28.12.2007
Ordinul ANRE nr. 61/18.12.2007 pentru aprobarea
tarifelor specifice pentru serviciul de distribu]ie a
energiei electrice prestat de operatorii principali de
distribu]ie, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 882/21.12.2007
Ordinul ANRE nr. 62/18.12.2007 privind aprobarea
Metodologiei de monitorizare a pie]ei interne a
gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 016/09.01.2008
Ordinul ANRE nr. 63/20.12.2007 pentru modificarea
cotei obligatorii de achizi]ie de certificate verzi de
c`tre furnizorii de energie electric`, pentru anul
2007, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 751/06.11.2007
anul 55, nr. 12/2007
Ordinul ANRE nr. 64/20.12.2007 pentru aprobarea
tarifului mediu pentru serviciul de transport, a
tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifului pentru
serviciile prestate de operatorul de pie]e centralizate
participan]ilor la pie]ele administrate de acesta [i a
tarifelor zonale aferente serviciului de transport,
practicate de operatorii economici din cadrul
sectorului energiei electrice, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 891/27.12.2007
Ordinul ANRE nr. 70/20.12.2007 pentru aprobarea
tarifelor reglementate la energia electric` livrat` de
furnizorii implici]i [i furnizorii de ultim` op]iune
consumatorilor captivi, al]ii decât cei casnici [i cei
asimila]i consumatorilor casnici, [i a tarifelor pentru
energia reactiv`, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 897/28.12.2007
Ordinul ANRE nr. 71/20.12.2007 pentru aprobarea
tarifelor reglementate la energia electric` livrat` de
furnizorii implici]i [i furnizorii de ultim` op]iune
consumatorilor casnici [i asimila]i consumatorilor
casnici, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 897/28.12.2007
Rubric` relizat` de:
Dr. ing. Lusine CARACA{IAN
Informa]ii [i evenimente interna]ionale
Panelul Interguvernamental pentru Schimb`ri Climatice (IPCC)
este distins cu Premiul Nobel pentru pace
Oslo, 10 decembrie 2007 - Intergovernmental Panel on
Climate Change (IPCC) [i dl. Albert Arnold (Al) Gore Jr. au
primit Premiul Nobel pentru pace „pentru eforturile lor
de realizare [i diseminare a unei mai bune cunoa[teri a
schimb`rilor climatice cauzate de activitatea uman` [i
pentru c` au pus bazele m`surilor necesare pentru
contracararea acestor schimb`ri“. [1]
* Imediat dup` înfiin]are, Panelului i s-a cerut s` redacteze,
|n 1988 Programul Na]iunilor Unite pentru Mediu (United
Nations Environment Programme - UNEP) [i Organiza]ia
Mondial` pentru Meteorologie (World Meteorological
Organization - WMO) au înfiin]at Panelul Interguverna-
mental pentru Schimb`ri Climatice (Intergovernmental
Panel on Climate Change — IPCC) pentru a se asigura
consultan]a [tiin]ific` în importanta [i complexa problem`
a modific`rilor climatice.
Rolul IPCC este de a evalua - pe baze multilaterale,
obiective [i transparente - informa]ia [tiin]ific` relevant`
pentru în]elegerea modific`rile climatice induse de
activit`]ile umane, impactul poten]ial al acesteia [i op]iu-
nile pentru adaptare [i limitare a impactului. Prelucrarea
de c`tre exper]i a acestor informa]ii constituie partea
esen]ial` a activit`]ii IPCC. Panelul nu conduce noi
activit`]i de cercetare, nu monitorizeaz` date referitoare la
clim` [i nu recomand` politici. Este deschis tuturor ]`rilor
membre ale WMO [i UNEP.
Secretariatul IPCC se afl` în sediul WMO de la Geneva. În
noiembrie 1988 IPCC [i-a organizat prima Sesiune
Plenar`, când pre[edinte au fost ale[i dl. Bert Bolin
(Suedia) ca pre[edinte, dl. Abdulbar Al-Gain (Arabia
Saudit`) ca vicepre[edinte [i dl. Kolawole Rufai (Nigeria)
ca raportor. Tot cu acea ocazie s-a stabilit c` Panelul va
avea trei Grupe de lucru, care vor preg`ti rapoarte de
evaluare despre:
493
a) informa]ia [tiin]ific` disponibil` referitoare la
modific`rile climatice;
b) impactul asupra mediului [i cel socio-economic al
modific`rilor climatice [i
c) formularea strategiilor de r`spuns.
Din anul 2002, pre[edintele IPCC este dl. Rajendra Kumar
Pachauri (India).
pe baza informa]iei [tiin]ifice disponibile, un raport asupra
tuturor aspectelor relevante despre schimb`rile climatice
[i s` elaboreze strategii de r`spuns realiste. Primul dintre
rapoartele de evaluare ale IPCC a servit ca document de
baz` pentru negocierea Conven]iei-cadru a Na]iunilor
Unite pentru schimb`ri climatice (United Nations
Framework Convention on Climate Change - UNFCCC).
*
Defini]ii utilizate de IPCC
Modificarea climatic` se refer` la o varia]ie statistic sem-
nificativ` fie a st`rii medii a climei, fie a variabilit`]ii
acesteia [i care persist` pentru o perioad` îndelungat`
(cel pu]in decenii). Modificarea climatic` poate fi cauzat`
de procese interne sau de solicit`ri externe, sau unor
modific`ri antropogene persistente ale atmosferei sau ale
utiliz`rii terenurilor. Trebuie subliniat faptul c` UNFCCC, în
al s`u Art.1, define[te „modificarea climatic`“ drept „o
modificare a climei care este atribuit` direct sau indirect
activit`]ii umane care modific` compozi]ia atmosferei glo-
bale [i care se cumuleaz` cu variabilitatea climatic` natu-
ral` observat` în decursul unor perioade de timp com-
parabile“. În acest mod, UNFCCC face distinc]ie între „mo-
dificarea climatic`“ ce se poate atribui activit`]ilor umane
care modific` compozi]ia atmosferei [i „variabilitatea
climatic`“ ce se poate atribui cauzelor naturale.
 494
Acceptance Speech for the Nobel Peace Prize Awarded to
the Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) [1]
Rajendra Kumar PACHAURI *
Your Majesties, Your Royal Highnesses, Honorable
Members of the Norwegian Nobel Committee,
Excellencies, My Colleagues from the IPCC, Distinguished
Ladies & Gentlemen.
As Chair of the Intergovernmental Panel on Climate
Change (IPCC) I am deeply privileged to present this
lecture on behalf of the Panel on the occasion of the
Nobel Peace Prize being awarded to the IPCC jointly with
Mr. Al Gore. While doing so, I pay tribute to the thousands
of experts and scientists who have contributed to the work
of the Panel over almost two decades of exciting evolution
and service to humanity. On this occasion I also salute the
leadership provided by my predecessors Prof. Bert Bolin
and Dr Robert Watson. One of the major strengths of the
IPCC is the procedures and practices that it has
established over the years, and the credit for these go
primarily to Prof. Bolin for their introduction and to Dr
Watson for building on the efforts of the former most
admirably. I had requested Professor Bolin to receive this
award on behalf of the IPCC, but ill health prevents him
from being with us physically. I convey my best wishes to
him. My gratitude also to UNEP and WMO for their
support, represented here today by Dr. Mostapha Tolba,
one of the founders of the IPCC and Dr. Michel Jarraud
respectively. I express my deep thanks also to the Vice-
Chairs of the IPCC, Professors Izrael, Odingo and
Munasinghe for their contributions to the IPCC over the
years.
The Fourth Assessment Report of the IPCC has had a
major impact in creating public awareness on various
aspects of climate change, and the three Working Group
reports as part of this assessment represent a major
advance in scientific knowledge, for which I must
acknowledge the remarkable leadership of the Co-Chairs
of the three Working Groups, Dr Susan Solomon, Dr Qin
Dahe for Working Group I; Dr Martin Parry and Dr Osvaldo
Canziani for Working Group II; and Dr Bert Metz and Dr
Ogunlade Davidson for Working Group III respectively.
The Synthesis Report, which distills and integrates the
major findings from these three reports has also benefited
enormously from their valuable inputs.
The IPCC produces key scientific material that is of the
highest relevance to policymaking, and is agreed word-by-
word by all governments, from the most skeptical to the
most confident. This difficult process is made possible by
the tremendous strength of the underlying scientific and
technical material included in the IPCC reports.
* Chairman of IPCC
anul 55, nr. 12/2007
The Panel was established in 1988 through a resolution of
the UN General Assembly. One of its clauses was
significant in having stated, „Noting with concern that the
emerging evidence indicates that continued growth in
atmospheric concentrations of „greenhouse“ gases could
produce global warming with an eventual rise in sea
levels, the effects of which could be disastrous for
mankind if timely steps are not taken at all levels“. This
means that almost two decades ago the UN was acutely
conscious of the possibility of disaster consequent on
climate change through increases in sea levels. Today we
know much more, which provides greater substance to
that concern. This award being given to the IPCC, we
believe goes fundamentally beyond a concern for the
impacts of climate change on peace. Mr. Berge Furre
expressed eloquently during the Nobel Banquet on 10
December 2004 an important tenet when he said „We
honor the earth; for bringing forth flowers and food — and
trees… The Norwegian Nobel Committee is committed to
the protection of the earth. This commitment is our vision
— deeply felt and connected to human rights and peace“.
Honoring the IPCC through the grant of the Nobel Peace
Prize in 2007 in essence can be seen as a clarion call for
the protection of the earth as it faces the widespread
impacts of climate change. The choice of the Panel for this
signal honor is, in our view, an acknowledgement of three
important realities, which can be summed up as:
a) the power and promise of collective scientific
endeavor, which, as demonstrated by the IPCC, can
reach across national boundaries and political
differences in the pursuit of objectives defining the
larger good of human society.
b) the importance of the role of knowledge in shaping
public policy and guiding global affairs for the
sustainable development of human society.
c) an acknowledgement of the threats to stability and
human security inherent in the impacts of a
changing climate and, therefore, the need for
developing an effective rationale for timely and
adequate action to avoid such threats in the future.
These three realities encircle an important truth that must
guide global action involving the entire human race in the
future. Coming as I do from India, a land which gave birth
to civilization in ancient times and where much of the
earlier tradition and wisdom guides actions even in
modern times, the philosophy of „Vasudhaiva
Kutumbakam“, which means the whole universe is one
family, must dominate global efforts to protect the global
commons.
This principle is crucial to the maintenance of peace and
order today as it would be increasingly in the years ahead,
Informa]ii [i evenimente interna]ionale
and as the well-known columnist and author Thomas
Friedman has highlighted in his book „The World is Flat“.
Neglect in protecting our heritage of natural resources
could prove extremely harmful for the human race and for
all species that share common space on planet earth.
Indeed, there are many lessons in human history which
provide adequate warning about the chaos and
destruction that could take place if we remain guilty of
myopic indifference to the progressive erosion and
decline of nature’s resources. Much has been written, for
instance, about the Maya civilization, which flourished
during 250—950 AD, but collapsed largely as a result of
serious and prolonged drought. Even earlier, some 4 000
years ago a number of well-known Bronze Age cultures
also crumbled extending from the Mediterranean to the
Indus Valley, including the civilizations, which had
blossomed in Mesopotamia. More recent examples of
societies that collapsed or faced chaos on account of
depletion or degradation of natural resources include the
Khmer Empire in South East Asia, Eastern Island, and
several others.
Changes in climate have historically determined periods
of peace as well as conflict. The recent work of David
Zhang has, in fact, highlighted the link between
temperature fluctuations, reduced agricultural production,
and the frequency of warfare in Eastern China over the last
millennium. Further, in recent years several groups have
studied the link between climate and security. These have
raised the threat of dramatic population migration, conflict,
and war over water and other resources as well as a
realignment of power among nations. Some also highlight
the possibility of rising tensions between rich and poor
nations, health problems caused particularly by water
shortages, and crop failures as well as concerns over
nuclear proliferation.
One of the most significant aspects of the impacts of
climate change, which has unfortunately not received
adequate attention from scholars in the social sciences,
relates to the equity implications of changes that are
occurring and are likely to occur in the future. In general,
the impacts of climate change on some of the poorest and
the most vulnerable communities in the world could prove
extremely unsettling. And, given the inadequacy of
capacity, economic strength, and institutional capabilities
characterizing some of these communities, they would
remain extremely vulnerable to the impacts of climate
change and may, therefore, actually see a decline in their
economic condition, with a loss of livelihoods and
opportunities to maintain even subsistence levels of
existence.
Since the IPCC by its very nature is an organization that
does not provide assessments, which are policy
prescriptive, it has not provided any directions on how
conflicts inherent in the social implications of the impacts
of climate change could be avoided or contained.
Nevertheless, the Fourth Assessment Report provides
495
scientific findings that other scholars can study and arrive
at some conclusions on in relation to peace and security.
Several parts of our reports have much information and
knowledge that would be of considerable value for
individual researchers and think tanks dealing with
security issues as well as governments that necessarily
are concerned with some of these matters. It would be
particularly relevant to conduct in-depth analysis of risks to
security among the most vulnerable sectors and
communities impacted by climate change across the
globe.
Peace can be defined as security and the secure access
to resources that are essential for living. A disruption in
such access could prove disruptive of peace. In this
regard, climate change will have several implications, as
numerous adverse impacts are expected for some
populations in terms of:
a) access to clean water;
b) access to sufficient food;
c) stable health conditions;
d) ecosystem resources;
e) security of settlements.
Climate change is expected to exacerbate current
stresses on water resources. On a regional scale,
mountain snowpack, glaciers, and small ice caps play a
crucial role in fresh water availability. Widespread mass
losses from glaciers and reductions in snow cover over
recent decades are projected to accelerate throughout the
21st century, reducing water availability, hydropower
potential, and the changing seasonality of flows in regions
supplied by meltwater from major mountain ranges (e.g.
Hindu-Kush, Himalaya, Andes), where more than one-sixth
of the world’s population currently lives. There is also high
confidence that many semi-arid areas (e.g. the
Mediterranean Basin, western United States, southern
Africa, and northeastern Brazil) will suffer a decrease in
water resources due to climate change. In Africa by 2020,
between 75 and 250 million people are projected to be
exposed to increased water stress due to climate change.
Climate change could further adversely affect food
security and exacerbate malnutrition at low latitudes,
especially in seasonally dry and tropical regions, where
crop productivity is projected to decrease for even small
local temperature increases (1—2°C). By 2020, in some
African countries, yields from rain-fed agriculture could be
reduced by up to 50%. Agricultural production, including
access to food, in many African countries is projected to
be severely compromised.
The health status of millions of people is projected to be
affected through, for example, increases in malnutrition;
increased deaths, diseases, and injury due to extreme
weather events; increased burden of diarrhoeal diseases;
increased frequency of cardio-respiratory diseases due to
higher concentrations of ground level ozone in urban
areas related to climate change; and the altered spatial
distribution of some infectious diseases.
 496
Climate change is likely to lead to some irreversible
impacts on biodiversity. There is medium confidence that
approximately 20%—30% of species assessed so far are
likely to be at increased risk of extinction if increases in
global average warming exceed 1.5—2.5ºC, relative to
1980-1999. As global average temperature exceeds
about 3.5ºC, model projections suggest significant
extinctions (40%—70% of species assessed) around the
globe. These changes, if they were to occur would have
serious effects on the sustainability of several ecosystems
and the services they provide to human society.
As far as security of human settlements is concerned,
vulnerabilities to climate change are generally greater in
certain high-risk locations, particularly coastal and
riverside areas, and areas whose economies are closely
linked with climate sensitive resources. Where extreme
weather events become more intense or more frequent
with climate change, the economic and social costs of
those events will increase.
Some regions are likely to be especially affected by
climate change:
a) the Arctic, because of the impacts of high rates of
projected warming on natural systems and human
communities,
b) Africa, because of low adaptive capacity and
projected climate change impacts,
c) small islands, where there is high exposure of
population and infrastructure to projected climate
change impacts,
d) Asian and African megadeltas, due to large
populations and high exposure to sea level rise,
storm surges, and river flooding.
The IPCC Fourth Assessment Report concludes that non-
climate stresses can increase vulnerability to climate
change by reducing resilience and can also reduce
adaptive capacity because of resource deployment
towards competing needs. Vulnerable regions face
multiple stresses that affect their exposure and sensitivity
to various impacts as well as their capacity to adapt.
These stresses arise from, for example, current climate
hazards, poverty, and unequal access to resources, food
insecurity, trends in economic globalization, conflict, and
incidence of diseases such as HIV/AIDS.
Within other areas, even those with high incomes, some
people (such as the poor, young children, and the elderly)
can be particularly at risk. Migration and movement of
people is a particularly critical source of potential conflict.
Migration, usually temporary and often from rural to urban
areas, is a common response to calamities such as floods
and famines. But as in the case of vulnerability to the
impacts of climate change, where multiple stresses could
be at work on account of a diversity of causes and
conditions, so also in the case of migration, individuals
may have multiple motivations and they could be
displaced by multiple factors.
anul 55, nr. 12/2007
Another issue of extreme concern is the finding that
anthropogenic factors could lead to some impacts that
are abrupt or irreversible, depending on the rate and
magnitude of climate change. For instance, partial loss of
ice sheets on polar land could imply meters of sea level
rise, major changes in coastlines, and inundation of low-
lying areas, with greatest effects in river deltas and low-
lying islands.
Global average warming above about 4.5°C relative to
1980—99 (about 5°C above pre-industrial) would imply:
a) projected decreases of precipitation by up to 20% in
many dry tropical and subtropical areas.
b) expected mass loss of Greenland’s ice if sustained
over many centuries (based on all current global
climate system models assessed) leading to sea
level rise up to 4 m and flooding of shorelines on
every continent.
The implications of these changes, if they were to occur
would be grave and disastrous. However, it is within the
reach of human society to meet these threats. The
impacts of climate change can be limited by suitable
adaptation measures and stringent mitigation of
greenhouse gas emissions.
Societies have a long record of adapting to the impacts of
weather and climate. But climate change poses novel
risks often outside the range of experience, such as
impacts related to drought, heat waves, accelerated
glacier retreat, and hurricane intensity. These impacts will
require adaptive responses such as investments in storm
protection and water supply infrastructure, as well as
community health services. Adaptation measures
essential to reduce such vulnerability, are seldom
undertaken in response to climate change alone but can
be integrated within, for example, water resource
management, coastal defense, and risk-reduction
strategies. The global community needs to coordinate a
far more proactive effort towards implementing adaptation
measures in the most vulnerable communities and
systems in the world.
Adaptation is essential to address the impacts resulting
from the warming which is already unavoidable due to
past emissions. But, adaptation alone is not expected to
cope with all the projected effects of climate change, and
especially not in the long run as most impacts increase in
magnitude. There is substantial potential for the mitigation
of global greenhouse gas emissions over the coming
decades that could offset the projected growth of global
emissions or reduce emissions below current levels.
There are multiple drivers for actions that reduce
emissions of greenhouse gases, and they can produce
multiple benefits at the local level in terms of economic
development and poverty alleviation, employment, energy
security, and local environmental protection.
The Fourth Assessment Report has assessed the costs of
mitigation in the coming decades for a number of
Informa]ii [i evenimente interna]ionale
scenarios of stabilization of the concentration of these
gases and associated average global temperature
increases at equilibrium. A stabilization level of 445—590
ppm of CO2 equivalent, which corresponds to a global
average temperature increase above pre-industrial at
equilibrium (using best estimate climate sensitivity) of
around 2.0—2.4°C would lead to a reduction in average
annual GDP growth rate of less than 0.12% up to 2030
and beyond up to 2050. Essentially, the range of global
GDP reduction with the least-cost trajectory assessed for
this level of stabilization would be less than 3% in 2030
and less than 5.5% in 2050. Some important
characteristics of this stabilization scenario need careful
consideration:
a) For a CO2-equivalent concentration at stabilization
of 445—490 ppm, CO2 emissions would need to
peak during the period 2000—15 and decline
thereafter. We, therefore, have a short window of
time to bring about a reduction in global emissions
if we wish to limit temperature increase to around
2°C at equilibrium.
b) Even with this ambitious level of stabilization the
global average sea level rise above pre-industrial at
equilibrium from thermal expansion only would lie
between 0.4—1.4 m. This would have serious
implications for several regions and locations in the
world.
A rational approach to management of risk would require
that human society evaluates the impacts of climate
change inherent in a business-as-usual scenario and the
quantifiable costs as well as unquantifiable damages
associated with it, against the cost of action. With such an
approach the overwhelming result would be in favor of
major efforts at mitigation. The impacts of climate change
even with current levels of concentration of greenhouse
gases would be serious enough to justify stringent
mitigation efforts. If the concentration of all greenhouse
gases and aerosols had been kept constant at year 2000
levels, a further warming of 11 about 0.1°C per decade
would be expected. Subsequent temperature projections
depend on specific emission scenarios. Those systems
and communities, which are vulnerable, may suffer
considerably with even small changes in the climate at the
margin.
Science tells us not only that the climate system is changing,
but also that further warming and sea level rise is in store
even if greenhouse gases were to be stabilized today. That
is a consequence of the basic physics of the system. Social
factors also contribute to our future, including the ‘lock-in’
due, for example, to today’s power plants, transportation
systems, and buildings, and their likely continuing emissions
even as cleaner future infrastructure comes on line. So the
challenge before us is not only a large one, it is also one in
which every year of delay implies a commitment to greater
climate change in the future.
It would be relevant to recall the words of President
Gayoom of the Maldives at the Forty Second Session of
497
the UN General Assembly on the 19 October 1987: „As
for my own country, the Maldives, a mean sea level rise of
2 m would suffice to virtually submerge the entire country
of 1,190 small islands, most of which barely rise 2 m
above mean sea level. That would be the death of a
nation. With a mere 1 m rise also, a storm surge would be
catastrophic, and possibly fatal to the nation.“
On 22 September 1997, at the opening of the thirteenth
session of the IPCC at Male, the capital of the Maldives,
President Gayoom reminded us of the threat to his country
when he said, „Ten years ago, in April 1987, this very spot
where we are gathered now, was under two feet of water,
as unusually high waves inundated one third of Male, as
well as the Male International Airport and several other
islands of our archipelago.“ Hazards from the impacts of
climate change are, therefore, a reality today in some
parts of the world, and we cannot hide under global
averages and the ability of affluent societies to deal with
climate related threats as opposed to the condition of
vulnerable communities in poor regions of the globe.
The successive assessment reports published by the
IPCC since 1990 demonstrate the progress of scientific
knowledge about climate change and its consequences.
This progress has been made possible by the combined
strength of growing evidence of the observations of
changes in climate, dedicated work from the scientific
community, and improved efforts in communication of
science. We have now more scientific evidence of the
reality of climate change and its human contribution. As
stated in the Fourth Assessment Report, „warming of the
climate system is unequivocal“, and „most of the global
average warming over the past 50 years is very likely due
to anthropogenic greenhouse gases increases“.
Further progress in scientific assessment needs however
to be achieved in order to support strong and adequate
responses to the threats of climate change, including
adaptation and mitigation policies. There is also notable
lack of geographic data and literature on observed
changes, with marked scarcity in developing countries.
Future changes in the Greenland and Antarctic ice sheet
mass are another major source of uncertainty that could
increase sea level rise projections. The need for further
scientific input calls for continued trust and cooperation
from policymakers and society at large to support the
work needed for scientific progress.
How climate change will affect peace is for others to
determine, but we have provided scientific assessment of
what could become a basis for conflict. When Mr. Willy
Brandt spoke at the acceptance of the Nobel Peace Prize
in 1971, he said, „…we shall have to know more about the
origins of conflicts. … As I see it, next to reasonable
politics, learning is in our world the true credible
alternative to force.“
At a fundamental level the world now has to create
knowledge and practice on a path of development which
is not resource degrading and carbon intensive. Human
ingenuity and strength are capable of meeting this
 498
challenge. Dr. Gro Harlem Brundtland told us 20 years
ago of the importance of sustainable development as the
path to peace and prosperity. We need to commit
ourselves to that path today before it is too late.
The thirteenth Conference of the Parties to the UN
Framework Convention on Climate Change is being held
in Bali right now. The world’s attention is riveted on that
meeting and hopes are alive that unlike the sterile
outcome of previous sessions in recent years, this one will
provide some positive results. The work of the IPCC has
helped the world to learn more on all aspects of climate
change, and the Nobel Peace Prize Committee has
acknowledged this fact. The question is whether the
anul 55, nr. 12/2007
participants in Bali will support what Willy Brandt referred
to as „reasonable politics“. Will those responsible for
decisions in the field of climate change at the global level
listen to the voice of science and knowledge, which is now
loud and clear? If they do so at Bali and beyond then all
my colleagues in the IPCC and those thousands toiling for
the cause of science would feel doubly honored at the
privilege I am receiving today on their behalf.
Thank you!
Oslo, 10 December 2007
[1] www.ipcc.ch

Premiul ENERGY GLOBE 2007
„Sunt datoria [i responsabilitatea noastr` de a face astfel
încât copiii no[tri s` g`seasc` un mediu în care s` merite
s` tr`ie[ti!“. Aceasta a fost motiva]ia lui Wolfgang
Neumann când, acum nou` ani, a înfiin]at premiul
ENERGY GLOBE1, recunoa[terea mondial` a meritelor
pentru o dezvoltare durabil`, cel mai prestigios premiu
pentru ac]iuni de protejare a mediului. Scopul competi]iei
pentru câ[tigarea premiului ENERGY GLOBE este acela
de a informa publicul interna]ional despre cât mai multe
proiecte sustenabile reproductibile.
Premiul ENERGY GLOBE se acord` proiectelor din orice
parte a lumii, care utilizeaz` resurse de energie
alternative, în mod atent [i economic. Proiectele
câ[tig`toare la categoriile Sol, Foc, Ap`, Aer [i Tineret
sunt prezentate în cadrul unei gale TV ce poate fi
recep]ionat` în 2,5 miliarde de locuin]e. Anual, se afl` în
competi]ie peste 700 de proiecte din întreaga lume.
Energy Globe Award 2007 a fost câ[tigat de Kenya
Câ[tig`torul Energy Globe Award 2007 este John Maina din Kenya
În anul 2007 s-au înregistrat 732 de candida]i din 96 de
]`ri. La ceremonia de premiere au participat personalit`]i
din întreaga lume, fiecare continent având reprezentan]i
de marc`: printre ace[tia s-au num`rat actorul american
Martin Sheen, cânt`re]ul Robin Gibb, fostul ministru indian
al mediului, Maneka Gandhi [i pre[edintele Parlamentului
European, Hans-Gert Pöttering. Evenimentul a fost g`zduit
de Désirée Nosbusch din Luxemburg [i a inclus
interpret`ri ale cânt`re]ului Robin Gibb [i ale violonistului
Nigel Kennedy.
Str`lucirea ceremoniei nu a exclus mesajul mai serios [i
mai sobru despre prioritatea mondial` ce trebuie acordat`
protej`rii mediului înconjur`tor: „Mai sunt dou` minute
pân` la miezul nop]ii în care intr`m dac` nu ac]ion`m
acum“ a spus pre[edintele Parlamentului European, Hans-
Gert Pöttering.
Câ[tig`torul de anul acesta al premiului, John Maina a
inventat un sistem de cuptoare care folosesc energie
solar` pentru uscarea legumelor [i a fructelor, permi]ând
fermierilor s` creasc` productivitatea cu 50% f`r` s`
afecteze mediul înconjur`tor. „Ideea se împr`[tie ca un
foc deschis, nu poate fi oprit`“, a spus domnul Maina.
Premiile acordate
Un premiu special a fost acordat ]`rii gazd`, Belgia,
pentru transformarea unei case vechi într-o cl`dire care
economise[te energie. Premiul a fost prezentat prin]ului
belgian Laurent de c`tre fostul comisar european, Franz
Fischler.
1 http://www.energyglobe.com/en/energy-globe-award
499
La categoriile Foc, Ap`, Aer [i Tineret, câ[tig`torii anului
2007 sunt:
Foc: Centrul United Nations Energy Programme (UNEP)
Risoe [i Laboratorul Na]ional Risoe din Danemarca,
pentru lansarea unui plan de construire a 16 000 de case
solare în India, cu sprijinul Danemarcei [i cu finan]are
local` din India. Proiectul va dura patru ani. Premiul a fost
prezentat de Martin Sheen, actor renumit pentru rolul de
pre[edinte al SUA în serialul „The West King“. Acesta a
stârnit aplauze spunând c` dac` ar fi pre[edintele SUA ar
semna protocolul de la Kyoto.
Ap`: Jerry M. Brownstein din SUA, pentru dezvoltarea
unui sistem de epurare a apei, care utilizeaz` un filtru
special, confec]ionat din material plastic reciclat. Filtrul
re]ine complet uleiul din apa poluat`. Premiul a fost
prezentat de violonistul Nigel Kennedy, care a remarcat c`
exist` diferen]e enorme în distribuirea bog`]iei în lume.
Aer: Reindert Augustijn, pentru dezvoltarea unor instala]ii
de biogaz pentru comunit`]ile locale din Vietnam; insta-
la]iile reduc nivelul emisiilor de CO2. Prezentând premiul,
pre[edintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering
a spus c` „Uniunea European` [i Parlamentul European
au un rol de frunte […], dar trebuie s` cooper`m cu SUA,
India [i China, trebuie s` lucr`m împreun`“.
Tineret: Universitatea de Art` din Linz, Austria, pentru
construirea unei case solare cu energie zero în Africa de
Sud, care poate men]ine o temperatur` constant` de
20°C indiferent de temperatura exterioar`. Premiul a fost
prezentat de Robin Gibb, care a interpretat apoi „How
Deep is Your Love“.
„Putem rezolva problemele, dac` vrem cu adev`rat“
Dup` ceremonie, pre[edintele Pöttering a spus c` seara
a fost minunat` [i c` oamenii s-au sim]it cu adev`rat
solidari: „Cel mai mult m-a impresionat umanitatea
câ[tig`torilor. To]i cei care au luat parte la ceremonie au
radiat optimism. Acest lucru arat` c` putem rezolva
problemele, dac` vrem cu adev`rat“. Doamna Gandhi s-a
declarat emo]ionat` de gestul Parlamentului European de
a oferi marea sa aul` pentru ceremonia de acordare a
premiului. Dânsa a mai ad`ugat c` „e nevoie de mai mult`
angajare din partea politicienilor“.
Wolfgang Neumann, întemeietorul premiului Energy
Globe, a calificat evenimentul drept un mare succes, iar
faptul c` premiul a fost acordat în sala de plen a
Parlamentului European, un loc cu profunde semnifica]ii, a
fost pentru dânsul „împlinirea unui vis personal“. Unul din
ini]iatorii evenimentului, deputatul austriac Paul Rübig (din
partea PPE) a spus c` „am dovedit lumii întregi c` suntem
capabili s` st`pânim viitorul. Aceste proiecte ne dau
curajul s` credem într-un viitor mai bun [i mai sigur“. Iar
Robin Gibb a ad`ugat este mândru s` fie prezent la un
eveniment care r`spl`te[te ac]iuni cu un efect pozitiv:
„Proiectele au toate importan]a lor, miza fiind — evident —
aerul curat [i apa curat`. Din p`cate acum aerul este
foarte poluat“.
 500
Cuprinsul general al revistei ENERGETICA pe anul 2007
I. Editoriale
II. Mese rotunde
1. Petru Postolache, Nicolae Golovanov: Tineri cercet`tori
în domeniul energiei, nr. 1, p. 1
2. Bogdan Popescu-Vifor: Bursa de energie — o prioritate
pentru România, nr. 2, p. 37
3. Adrian Badea, George Darie: Probleme actuale ale
eficien]ei energiei, nr. 3, p. 73
4. *** Conferin]a anual` IRE 2007, nr. 6, p. 189
5. Gleb Dr`gan, Stelian Alexandru Gal: Tehnica tensiunilor
înalte [i lucrul sub tensiune, nr. 7, p. 233
6. Constantin Popescu, Victor Ionescu: Institu]ia pie]ei
energiei în noua economie global`, nr. 9, p. 333
7. Sorin Dimitriu, Vasile Rugin`: Contribu]ii la strategia
pentru energie a României, nr. 10, p. 377
8. Constantin Ioani]escu, Carmencita Constantin: Redu-
cerea volumului emisiilor de CO2 din sectorul energiei.
Reglement`ri [i solu]ii tehnice, nr. 11, p. 417
III. Politici ale energiei
1. Sorin Hurdube]iu: Pachetul pentru Energie al
Comunit`]ii Europene, nr. 2, p. 65
2. Keith Openshaw, Michael Cain, Vasile Anghelu]`, Laura
R`dulescu, Sorin P`tr`[coiu: A Rural Energy Plan for
Romania, nr. 5, p. 153
3. Paul Bulteel: The Role of Electricity, nr. 6, p. 193
4. Alexandru S`ndulescu: Considera]ii privind strategia
na]ional` în domeniul energiei, nr. 6, p. 196
5. Stelian Alexandru Gal: Politica CN Transelectrica SA în
alocarea capacit`]ilor de interconexiune, nr. 6, p. 200
6. Jean Constantinescu: Rolul statului [i politici publice în
economia de pia]` a energiei, nr. 9, p. 334
7. Mariana Papatulic`: Securitatea ofertei de gaze
naturale a României în contextul post-ader`rii la UE
8. Viorel Petrescu, Gheorghe Vl`sceanu, Monica Dudian,
Alina Cre]u, Roberta Calinici: Resursele energetice ale
României [i perspective în context european, nr. 9, p.
358
9. Octavian R`dulescu: Muta]ii în evolu]ia structurii
consumului mondial de energie electric` în perspectiv`,
pe regiuni [i resurse de energie primare, nr. 9, p. 364
10. Theodor Purc`rea, Beniamin Cotigaru: Cheltuielile cu
energia artificial sporite prin obstruc]ionarea
concuren]ei, nr. 9, p. 370
11. Jean Constantinescu: Strategia energetic` a României
pentru perioada 2007-2020 [i investi]iile în sectorul
energiei electrice, nr. 10, p. 380
12. Aureliu Leca: Priorit`]i ale sectorului energiei din
România, nr. 10, p. 383
13. Vasilica Ciuc`, Draga Atanasiu: Manifestarea
responsabilit`]ii sociale a întreprinderilor, nr. 10, p.
295
14. Jean Constantinescu: Additional Inconsistancies in the
Electricity Law, Related to Definition of Electricity
Market Infrastructure and Products, with Negative
Impact on Market Design, nr. 10, p. 402
15. Petre Naidin: Plan de ac]iune în sectorul energiei
pentru limitarea schimb`rilor climatice, nr. 11, p. 452
IV. Producerea de energie
1. Radu Popa, Bogdan Popa: Optimizarea exploat`rii
lacurilor de acumulare prin algoritmul roiului de
particule, nr. 3, p. 99
2. Bogdan Popa, Florica Popa, Aurelia Vl`descu:
Utilizarea poten]ialului hidroenergetic al debitelor de
anul 55, nr. 12/2007
servitute în aval de barajele amenaj`rilor
hidroenergetice, nr. 4, p. 119
3. Constantin Neaga: Modelul matematic al arderii gazelor
naturale într-un mediu cu concentra]ie redus` de oxigen
(I), nr. 4, p. 132
4. Constantin B`l`[oiu, Sorin Alecu: Locul energiei
produse pe baz` de lignit în actuala pia]` româneasc`
a energiei, nr. 6, p. 216
5. Ion Bolma: Instabilit`]i de curgere la vaporizatoarele
generatoarelor de abur clasice, nr. 8, p. 296
6. Constantin Neaga, Lauren]iu Florea: Analiza termic` a
sistemelor fizice de recuperare a c`ldurii gazelor de
ardere evacuate dintr-o turbin` cu gaze (II), nr. 8, p.
301
7. Iordache Loghin, Aureliu Leca: Fezabilitatea economic`
a transform`rii de[eurilor în energie, nr. 8, p. 310
8. Ioan Irimia, Andreea Ana-Maria Irimia: Program de
calcul al vitezei de fluaj [i al deforma]iei remanente
rezultate din fluajul conductelor pentru abur, nr. 8, p. 32
9. Neaga Constantin, Silviu M`run]elu: Preînc`lzirea
prealabil` a aerului de ardere cu ajutorul unui
schimb`tor de c`ldur` realizat din tuburi termice
gravita]ionale, nr. 12, p. 480
V. Pie]e
1. Jean Constantinescu: Pia]a centralizat` cu discriminare
spa]ial` ca proiect-]int` de pia]` a energiei electrice la
nivel na]ional [i regional, nr. 2, p. 39
2. Alexandru S`ndulescu, Cristina Leahu: Burs` de
energie sau burse de energie?, nr. 2, p. 42
3. Victor Ionescu, Lucian Palade: Bursa de energie
(regional`). Este România o ]ar` prea mic` pentru o
]int` atât de mare?, nr. 2, p. 46
4. Mircea Mete[: Rezolvarea prin burs` a unor anomalii
din pia]a reglementat`, nr. 2, p. 51
5. Cornel Di]escu, Ionel Ilie: Considera]ii privind
participarea la bursa de energie a produc`torilor termo,
nr. 2, p. 55
6. R`zvan Tudor: Nout`]i propuse de Bursa Român` de
M`rfuri pentru tranzac]ionarea energiei electrice, nr. 2,
p. 58
7. Gherghina Vl`descu, Lumini]a Lupului, Constantin Vasi-
levschi: Rolul OPCOM în organizarea [i administrarea
pie]ei de certificate verzi din România. Rezultate [i pers-
pective, nr. 4, p. 126
8. Victor Ionescu: Promovarea licita]iilor implicite pentru o
pia]` spot regional`, nr. 6, p. 205
9. Vasile Rugin`: Utilizarea eficient` a energiei în condi]iile
pie]ei de energie, nr. 6, p. 208
10. Lumini]a Lupului, Gherghina Vl`descu, Smaranda
Ghinea, Constantin Vasilevschi: Pia]a de Certificate
Verzi din România — un pas în promovarea resurselor
de energie regenerabile în concordan]` cu cel de al
3-lea pachet de m`suri privind liberalizarea pie]elor de
energie, nr. 9, p. 337
11. Lumini]a Lupului, Maria Dumitrescu, Victoria Vasilev-
schi: Pia]a pentru Ziua Urm`toare între prezent [i
viitor: performan]` [i dezvoltare pentru consolidarea
pie]ei angro de energie electric`, nr. 9, p. 344
12. Lucian Palade, Mihaela Constantinescu, Roxana Pala-
de, Georgeta Ion: Pia]a regional` — pas intermediar
c`tre pia]a unic` european`, nr. 9, p. 355
13. Iacob C`toiu, Diana Maria Vrânceanu: Percep]ia co-
rectitudinii pre]ului energiei în contextul economiei
globale, nr. 10, p. 392
Cuprinsul general al revistei ENERGETICA pe anul 2007
14. Virgilius Dumbrav`, Gabriel Bazacliu, Bogdan Nicoa-
r`, Christian Popescu, Dan Apetrei: Utilizarea profilelor
generice de consum pentru pia]a de energie electric`
din România, nr. 12, p. 474
VI. Re]ele
1. Lauren]iu Constantin Lipan, Mircea Scutariu, Nicolae
Golovanov: Analiza circula]iilor puterilor reactive în cadrul
serviciilor proprii ale unei centrale electrice, nr. 3, p. 92
2. C`lin Homan, Carmen Lingvay, Ovidiu Ciogescu, Iosif
Lingvay: Coroziunea prizelor de legare la p`mânt
aferente sistemului electroenergetic, nr. 4, p. 113
3. Virgil Dumbrav`, Bogdan Nicoar`, Jean Marc Lelann,
Philippe Duquenne: Aplica]ie software pentru proiecta-
rea [i dimensionarea re]elelor electrice de distribu]ie,
nr. 6, p. 219
4. Gleb Dr`gan: Despre unele teorii neconcordante în teh-
nica tensiunilor înalte, nr. 7, p. 234
5. Dorin Cristescu: Linia experimental` de 220 kV, 400
kV, 750 kV a laboratorului TTI al UPB, nr. 7, p. 236
6. Mircea Gus`, Marcel Istrate: Paratr`snete verticale sau
orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare?, nr.
7, p. 243
7. Ecaterina Dr`gan, Georgel Gheorghi]`, Adrian
Ghingheli, Ioan Pop, Paul Stanciu: Izola]ia liniei de 400
kV Oradea-Bekescsaba. Criterii de dimensionare, teste
de tip, optimitz`ri, rezultate, nr. 7, p. 248
8. Agsioni]a One], Badea Popa, Cristina Sticof, Sorin
Coatu: Trecerea liniilor aeriene de 220 kV, la 400 kV
f`r` modific`ri majore, nr. 7, p. 252
9. Ioan Diaconu, Ioan Sevastre: Experien]a SC SMART SA
în domeniul LST, nr. 7, p. 257
10. Traian F`g`r`[an, Marius Oltean: Lucr`ri sub tensiune
la poten]ial în sta]ii electrice, nr. 7, p. 262
11. Sorin Coatu, Nicolae Golovanov: Formare, cercetare
[tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic` în laboratorul de
tehnica tensiunilor înalte, nr. 7, p. 267
12. Marian Costea: Tendin]e privind utilizarea de noi
izola]ii în electroenergetic`, nr. 7, p. 270
13. Ciprian Diaconu, Christiana B`rbulescu, Ioan Pop,
Cristina Stoicof, Mihaela Ni]u, Roxana Marciu, Ioana
Axintovici, Liviu Boruz, Marius Popescu: Progrese în
tehnica tensiunilor înalte aplicate în lucr`rile de
mentenan]` [i modernizare ale sta]iilor electrice de
transport ale CN Transelectrica SA, nr. 7, p. 277
14. Adrian Vizireanu, Eugeniu Potolea, Basarab Guzun,
Mircea Grigoriu, Daniel Morar, Herbig Areva:
Computation for Severe Transients in Order to Fit
Substations’ Modelling, nr. 8, p. 289
15. Ioni]` D`escu: O nou` tehnologie de detectare
incipient` a defectelor sistemelor cu ac]ionare
electric`, nr. 8, p. 293
16. Hermina Albert, Nicolae Golovanov, Valentin R`[canu,
Valentin Br`nescu, Claudiu P`un: Sistem de
monitorizarea indicatorilor de calitate ai serviciului de
furnizare a energiei electrice, nr. 12, p. 470
VII. Mediu [i dezvoltare durabil`
1. Ion Melinte, Mihaela B`l`nescu, Gheorghe Surugiu:
Îmbun`t`]irea indicatorilor energetici ai cuptoarelor cu
arc electric de capacitate mic`, nr. 3, p. 74
2. Roxana P`tra[cu, Cristian R`ducanu: Implementarea
sistemelor de monitorizare [i evaluare continu` a
eficien]ei energiei, nr. 3, p. 78
3. Cristian Dinc`, Adrian Badea, Patrick Rousseaux,
Tiberiu Apostol: Reducerea concentra]iei de NOx prin
recircularea extern` a gazelor de ardere, nr. 3, p. 83
4. Ion Sotir Dumitrescu, Victor Athanasovici: Aspecte
teoretice ale optimiz`rii energetice a anvelopelor
501
cl`dirilor, nr. 3, p. 87
5. Mircea Grigoriu: Waste Stratification, nr. 4, p. 122
6. Gheorghe Manea: Elemente pentru o politic` na]ional`
de promovare a biocombustibililor, nr. 4, p. 137
7. Mircea Grigoriu, Jon Kepa Rotaetxe: Autonomous
Power Supply of Isolated Locations from Renewable
Resources, nr. 5, p. 180
8. Constantin Ioani]escu, Cornel Mo]iu: Costuri de mediu
pentru integrarea în pia]a pan-european`, nr. 6, p. 212
9. Constantin Neaga, Aurelia Bolma,Ion Bolma:
Conservarea carbonului în procesele de ardere.
Tehnologii de captare a dioxidului de carbon, nr. 8, p.
316
10. Gheorghe Manea, Emil Buzdugan: Conceptul de
biorafin`rie [i interesele economiei române[ti, nr. 10,
p. 403
11. Carmencita Constantin, Claudia Tomescu, Radu
George Filip: Tendin]e mondiale privind reducerea
nivelului emisiilor de dioxid de carbon, nr. 11, p. 418
12. Dorel B`descu, Adrian Nec[ulescu, Alexandru
Enescu, Irene Roxana Samoil`, Oana Nihvidov:
Implementarea unui sistem personalizat pentru
monitorizarea [i raportarea emisiilor de CO2, nr. 11, p.
424
13. Magdalena Matei, Lucian Matei, Gabriela Tudoreci,
Cornel S`li[teanu, Iulian Udroiu: Reducerea emisiilor
de CO2 ale centralelor termoelectrice prin utilizarea
biomasei pentru înlocuirea par]ial` a c`rbunelui, nr.
11, p. 427
14. Anca Popescu, Anca Simona BArdici: Centrale
electrice cu „zero emisii de CO2”, nr. 11, p. 431
15. Carmencita Constantin, Alexandru B`descu: Energiile
regenerabile [i emisiile de CO2 , nr. 11, p. 433
16. Dorel B`descu, Lavinia Stoica: Biodiesel — un nou
actor pe scena Implement`rii Comune, nr. 11, p. 435
17. Cristiana Ion, Ana Maria B`l`nescu: Verificare a
rapoartelor de minitorizare a emisiilor de gaze cu efect
de ser`, nr. 11, p. 438
18. Mircea Grigoriu, Gheorghe Ciobanu, Antoniu Beioglu:
Environmental Risk Assessment Application Extended
for Decisions Implying Climate Changes, nr. 11, p.
440
19. Constantin Marin, Ioan Povar`: Realiz`ri [i perspective
în sechestrarea geologic` a CO2 , nr. 11, p. 444
VIII. Management
1. Eduardo Briosso, Issouf Fofana, Brock Robertson,
John Sabau: Enhancing the Maintenance of
Transformer Oils to Diminish the Risk of Blackouts, nr.
12, p. 465
IX. Sec]ia de tineret
1. Anca Ivanov: Evaluarea unit`]ilor fotovoltaice conectate
la re]ea, nr. 1, p. 2
2. Mioara Bratu: Analiza eficien]ei energetice a unei cl`diri
particulare, nr. 1, p. 5
3. Gheorghe-Marius Deaconu: Sisteme integrate de
conducere [i protec]ie a sta]iilor electrice, nr. 1, p. 8
4. Andreia Petcu: Metod` conceptual` de identificare a
polu`rii cu arsen provenit de la depozitele de zgur` [i
cenu[`, nr. 1, p. 14
5. Vasile Muncaciu, Aurel Ma[ca: Convertorul de
frecven]` [i compensatorul sincron — eficien]` [i
calitate, nr. 1, p. 19
6. Bogdan Popa, Florica Popa: Microhidrocentrale —
România în peisajul european, nr. 1, p. 24
7. Adrian P`tra[cu, Claudia Jianu, Marian Deaconu: Surse
regenerabile de energie — acces la energie curat` [i
sigur`, nr. 1, p. 29
 502
X. Din via]a Asocia]iei
1. *** Noul Consiliu Director al IRE, nr. 4, p. 144
2. *** A 4-a edi]ie a Premiului „Paul Dimo”, nr. 9, p. 354
XI. Informa]ii de la EURELECTRIC
1. Sorin Hurdube]iu, nr. 1, p. 33
2. Sorin Hurdube]iu, nr. 2, p. 62
3. Sorin Hurdube]iu, nr. 3, p. 106
4. Sorin Hurdube]iu, nr. 4, p. 147
5. Sorin Hurdube]iu, nr. 5, p. 186
6. Sorin Hurdube]iu, nr. 6, p. 223
7. Sorin Hurdube]iu, nr. 7, p. 287
8. Sorin Hurdube]iu, nr. 8, p. 330
9. Sorin Hurdube]iu, nr.10, p. 411
10. Sorin Hurdube]iu, nr.11, p. 458
11. Sorin Hurdube]iu, nr.12, p. 488
XII. Legisla]ie: reglement`ri în sectorul energiei
1. Lusine Caraca[ian, nr. 3, p. 109
2. Lusine Caraca[ian, nr. 4, p. 145
3. Lusine Caraca[ian, nr. 6, p. 225
4. Lusine Caraca[ian, nr. 7, p. 285
5. Lusine Caraca[ian, nr. 9, p. 374
6. Lusine Caraca[ian, nr. 10, p. 414
7. Lusine Caraca[ian, nr. 11, p. 461
8. Lusine Caraca[ian, nr. 12, p. 491
anul 55, nr. 12/2007
XIII. Informa]ii [i evenimente interna]ionale
1. Virgilius Dumbrav`, Cea de-a 3-a Conferin]` Interna-
]ional` „Energie [i Mediu“ — CIEM 2007, nr. 12, p. 486
2. *** Panelul Interguvernamental pentru Schimb`ri Clima-
tice este distins cu Premiul Nobel pentru pace, nr. 12,
p. 493
3. Premiul ENERGY GLOBE 2007, nr. 12, p. 499
XIV. Manifest`ri tehnico-[tiin]ifice
XV. Apari]ii / Recenzii
1. *** Constantin Neaga — Tratat de generatoare de abur,
vol. IV, nr. 1, p. 35
2. Maniu Dragoe: Jiri Teyssler — Arderea lignitului bogat in
cenu[`, nr. 4, p. 150
3. *** Walt Patterson — Keeping the Lights On. Towards
Sustainable Electricity, nr. 6, p. 229
4. Costin Ruc`reanu: A. Timotin, Fl. T`n`sescu,
Paraschiva Onica — Remus R`dule]. Contribu]ii
române[ti la dezvoltarea terminologiei electrotehnice,
nr. 10, p. 416
5. Sorin Hurdube]iu: Fatih Birol — World Energy Outlook
2007. China and India, nr. 11, p. 463
XVI. Terminologie
XVII. De personis / In memoriam
1. Gheorghe Indre: Lauren]iu SAVA, nr. 1, p. 36
2. *** Eugeniu POTOLEA — 80 de ani, nr. 2, p. 71
3. *** Lucian LEFTER, nr. 3, p. 112
XVIII. Istoria electrific`rii
XIX. Din exploatare
XX. Diverse
1. *** Ghidul autorului pentru revista ENERGETICA, nr. 4,
p. 151
2. *** Promo]ia 1958 a facult`]ii de Electrotehnic` [i
Energetic`, nr. 6, p. 230
Indexul alfabetic al autorilor articolelor ap`rute în revista ENERGETICA în anul 2007
Indexul alfabetic al autorilor articolelor ap`rute
în revista ENERGETICA în anul 2007
Albert Hermina nr. 12, p. 470 (VI, 16)
Alecu Sorin nr. 6, p. 216 (III, 4)
Anghelu]` Vasile nr. 5, p. 153 (II, 2)
Apetrei Dan nr. 12, p. 474 (V, 14)
Apostol Tiberiu nr. 3, p. 83 (VI, 3)
Areva Herbig nr. 8, p. 289 (V, 14)
Atanasiu Draga nr. 10, p. 295 (II, 13)
Athanasovici Victor nr. 3, p. 87 (VI, 4)
Axintovici Ioana nr. 7, p. 277 (V, 13)
Badea Adrian nr. 3, p. 73 (I, 3); nr. 3, p. 83 (VI, 3)
Bardici Anca-Simona nr. 11, p. 431 (VI, 14)
Bazacliu Gabriel nr. 12, p. 474 (V, 14)
B`descu Alexandru nr. 11, p. 433 (VI, 15)
B`descu Dorel nr. 11, p. 424 (VI, 12); nr. 11, p. 435 (VI,
16)
B`l`nescu Ana Maria nr. 11, p. 438 (VI, 17)
B`l`nescu Mihaela nr. 3, p. 74 (VI, 1)
B`l`[oiu Constantin nr. 6, p. 216 (III, 4)
B`rbulescu Christiana nr. 7, p. 277 (V, 13)
Beioglu Antoniu nr. 11, p. 440 (VI, 18)
Bolma Aurelia nr. 8, p. 316 (VI, 9)
Bolma Ion nr. 8, p. 296 (III, 5); nr. 8, p. 316 (VI, 9)
Boruz Liviu nr. 7, p. 277 (V, 13)
Bratu Mioara nr. 1, p. 5 (VIII, 2)
Br`nescu Valentin nr. 12, p. 470 (VI, 16)
Briosso Eduardo nr. 12, p. 465 (VIII, 1)
Bulteel Paul nr. 6, p. 193 (II, 3)
Buzdugan Emil nr. 10, p. 403 (VI, 10)
Cain Michael nr. 5, p. 153 (II, 2)
Calinici Roberta nr. 9, p. 358 (II, 8)
Caraca[ian Lusine nr. 3, p. 109 (XI, 1); nr. 4, p. 145 (XI,
2); nr. 6, p. 225 (XI, 3); nr. 7, p. 285 (XI, 4); nr. 9, p. 374
(XI, 5); nr. 10, p. 414 (XI, 6); nr. 7, p. 461 (XI, 7); nr. 12,
p. 491 (XII, 8)
C`toiu Iacob nr. 10, p. 392 (IV, 13)
Ciobanu Gheorghe nr. 11, p. 440 (VI, 18)
Ciogescu Ovidiu nr. 4, p. 113 (V, 2)
Ciuc` Vasilica nr. 10, p. 295 (II, 13)
Cre]u Alina nr. 9, p. 358 (II, 8)
Cristescu Dorin nr. 7, p. 236 (V, 5)
Coatu Sorin nr. 7, p. 252 (V, 8); nr. 7, p. 267 (V, 11)
Constantin Carmencita nr. 11, p. 417 (I, 8); nr. 11, p. 418
(VI, 11); nr. 11, p. 433 (VI, 15)
Constantinescu Jean nr. 9, p. 334 (II, 6); nr. 10, p. 380 (II,
11); nr. 10, p. 402 (II, 14); nr. 2, p. 39 (IV, 1)
Constantinescu Mihaela nr. 9, p. 355 (IV, 12)
Costea Marian nr. 7, p. 270 (V, 12)
Cotigaru Beniamin nr. 9, p. 370 (II, 10)
Darie George nr. 3, p. 73 (I, 3)
D`escu Ioni]` nr. 8, p. 293 (V, 15)
Deaconu Gheorghe Marius nr. 1, p. 8 (VIII, 3); nr. 1, p. 29
(VIII, 7)
Diaconu Ciprian nr. 7, p. 277 (V, 13)
Diaconu Ioan nr. 7, p. 257 (V, 9)
Dinc` Cristian nr. 3, p. 83 (VI, 3)
Di]escu Cornel nr. 2, p. 55 (IV, 5)
Dragoe Maniu nr. 4, p. 150 (XIV, 2)
Dr`gan Ecaterina nr. 7, p. 248 (V, 7)
Dr`gan Gleb nr. 7, p. 233 (I, 5); nr. 7, p. 234 (V, 4)
503
Dudian Monica nr. 9, p. 358 (II, 8)
Dumbrav` Virgilius nr. 6, p. 219 (V, 3); nr. 12, p. 474 (V,
14), nr. 12, p. 486 (XIII,1)
Dumitrescu Ion Sotir nr. 3, p. 87 (VI, 4)
Dumitrescu Maria nr. 9, p. 344 (IV, 11)
Dumitriu Sorin nr. 10, p. 377 (I, 7)
Duquenne Philippe nr. 6, p. 219 (V, 3)
Enescu Alexandru nr. 11, p. 424 (VI, 12)
F`g`r`[an Traian nr. 7, p. 262 (V, 10)
Filip Radu Gheorghe nr. 11, p. 418 (VI, 11)
Floarea Lauren]iu nr. 8, p. 301 (III, 6)
Fofana Issouf nr. 12, p. 465 (VIII, 1)
Gal Stelian Alexandru nr.7, p. 233 (II, 5)
Gheorghi]` Georgel nr. 7, p. 248 (V, 7)
Ghinea Smaranda nr. 9, p. 337 (IV, 10)
Ghingheli Adrian nr. 7, p. 248 (V, 7)
Golovanov Nicolae nr.1, p.1 (I, 1); nr. 3, p. 92 (V, 1); nr. 7,
p. 267 (V, 11); nr. 12, p. 470 (VI, 16)
Grigoriu Mircea nr. 8, p. 289 (V, 14); nr. 4, p. 122 (VI, 5);
nr. 5, p. 180 (VI, 7); nr. 11, p. 440 (VI, 18)
Gu[` Mircea nr. 7, p. 243 (V, 6)
Guzun Basarab nr. 8, p. 289 (V, 14)
Hurdube]iu Sorin nr. 2, p. 65 (II, 1); nr. 1, p. 33 (X, 1); nr.
2, p. 62 (X, 2); nr. 3, p. 106 (X, 3); nr. 4, p. 147 (X, 4); nr.
5, p. 186 (X, 5); nr. 6, p. 223 (X, 6); nr. 7, p. 287 (X, 7);
nr. 8, p. 330 (X, 8); nr. 10, p. 411 (X, 9); nr. 11, p. 458 (X,
10); nr. 11, p. 463 (XIV, 5); nr. 12, p. 488 (XI, 11)
Homan C`lin nr. 4, p. 113 (V, 2)
Ilie Ionel nr. 2, p. 55 (IV, 5)
Indre Gheorghe nr. 1, p. 36 (XVI, 1)
Ioani]escu Constantin nr. 11, p. 417 (I, 8); nr. 6, p. 212 (VI, 8)
Ion Cristiana nr. 11, p. 438 (VI, 17)
Ion Georgeta nr. 9, p. 355 (IV, 12)
Ionescu Victor nr. 9, p. 333 (I, 6); nr. 2, p. 46 (IV, 3); nr.
6, p. 205 (IV, 8)
Irimia Andreea Ana-Maria nr. 8, p. 325 (III, 8)
Irimia Ioan nr. 8, p. 325 (III, 8)
Istrate Marcel nr. 7, p. 243 (V, 6)
Ivanov Anca nr. 1, p. 2 (VIII, 1)
Jianu Claudia nr. 1, p. 29 (VIII, 7)
Leahu Cristina nr. 2, p. 42 (IV, 2)
Leca Aureliu nr. 10, p. 383 (II, 12); nr. 8, p. 310 (III, 7)
Lelann Jean Marc nr. 6, p. 219 (V, 3)
Lingvay Carmen nr. 4, p. 113 (V, 2)
Lingvay Iosif nr. 4, p. 113 (V, 2)
Lipan Lauren]iu Constantin nr. 3, p. 92 (V, 1)
Loghin Iordache nr. 8, p. 310 (III, 7)
Lupului Lumini]a nr. 4, p. 126 (IV, 7); nr. 9, p. 337 (IV, 10);
nr. 9, p. 344 (IV, 11)
Marin Constantin nr. 11, p. 444 (VI, 19)
Ma[ca Aurel nr. 1, p. 19 (VIII, 5)
Matei Lucian nr. 11, p. 427 (VI, 13)
Matei Magdalena nr. 11, p. 427 (VI, 13)
Manea Gheorghe nr. 4, p. 137 (VI, 6); nr. 10, p. 403 (VI, 10)
Marciu Roxana nr. 7, p. 277 (V, 13)
 504
M`run]elu Silviu nr. 12, p. 480 (IV, 9)
Melinte Ion nr. 3, p. 74 (VI, 1)
Mete[ Mircea nr. 2, p. 51 (IV, 4)
Mo]iu Cornel nr. 6, p. 212 (VI, 8)
Morar Daniel nr. 8, p. 289 (V, 14)
Muncaciu Vasile nr. 1, p. 19 (VIII, 5)
Naidin Petre nr.11, p. 452 (II, 15)
Neaga Constantin nr. 4, p. 132 (III, 3); nr. 8, p. 301 (III, 6);
nr. 8, p. 316 (VI, 9); nr. 12, p. 480 (IV, 9)
Nec[ulescu Adrian nr. 11, p. 424 (VI, 12)
Nicoar` Bogdan nr. 6, p. 219 (V, 3); nr. 12, p. 474 (V, 14)
Nihvidov Oana nr. 11, p. 424 (VI, 12)
Ni]u Mihaela nr. 7, p. 277 (V, 13)
Oltean Marius nr. 7, p. 262 (V, 10)
One] Agsioni]a nr. 7, p. 252 (V, 8)
Openshaw Keith nr. 5, p. 153 (II, 2)
Palade Lucian nr. 2, p. 46 (IV, 3); nr. 9, p. 355 (IV, 12)
Palade Roxana nr. 9, p. 355 (IV, 12)
Papatulic` Mariana nr. 9, p. 349 (II, 7)
P`tra[cu Adrian nr. 1, p. 29 (VIII, 7)
P`tra[cu Roxana nr. 3, p. 78 (VI, 2)
P`tr`[coiu Sorin nr. 5, p. 153 (II, 2)
P`un Claudiu nr. 12, p. 470 (VI, 16)
Petcu Andreia nr. 1, p. 14 (VIII, 4)
Petrescu Viorel nr. 9, p. 358 (II, 8)
Pop Ioan nr. 7, p. 248 (V, 7); nr. 7, p. 277 (V, 13)
Popa Badea nr. 7, p. 252 (V, 8)
Popa Bogdan nr. 3, p. 99 (III, 1); nr. 4, p. 119 (III, 2); nr.
1, p. 24 (VIII, 6)
Popa Florica nr. 4, p. 119 (III, 2); nr. 1, p. 24 (VIII, 6)
Popa Radu nr. 3, p. 99 (III, 1)
Popescu Anca nr. 11, p. 431 (VI, 14)
Popescu Christian nr. 12, p. 474 (V, 14)
Popescu Constantin nr. 9, p. 333 (I, 6)
Popescu Marius nr. 7, p. 277 (V, 13)
Popescu-Vifor Bogdan nr. 2, p. 37 (I, 2)
Postolache Petru nr. 1, p. 1 (I, 1)
anul 55, nr. 12/2007
Potolea Eugeniu nr. 8, p. 289 (V, 14)
Povar` Ioan nr. 11, p. 444 (VI, 19)
Purc`rea Teodor nr. 9, p. 370 (II, 10)
R`ducanu Cristian nr. 3, p. 78 (VI, 2)
R`dulescu Laura nr. 5, p. 153 (II, 2)
R`dulescu Octavian nr. 9, p. 364 (II, 9)
R`[canu Valentin nr. 12, p. 470 (VI, 16)
Robertson Brock nr. 12, p. 465 (VIII, 1)
Rotaetxe Jon Kepa nr. 5, p. 180 (VI, 7)
Rousseaux Patrick nr. 3, p. 83 (VI, 3)
Ruc`reanu Costin nr. 10, p. 416 (XIV, 4)
Rugin` Vasile nr. 10, p. 377 (I, 7); nr. 6, p. 208 (IV, 9)
Sabau John nr. 12, p. 465 (VIII, 1)
Samoil` Irene Roxana nr. 11, p. 424 (VI, 12)
S`li[teanu Cornel nr. 11, p. 427 (VI, 13)
S`ndulescu Alexandru nr. 6, p. 196 (II, 4); nr. 2, p. 42 (IV, 2)
Scutariu Mircea nr. 3, p. 92 (V, 1)
Sevastre Ioan nr. 7, p. 257 (V, 9)
Stanciu Paul nr. 7, p. 248 (V, 7)
Sticof Cristina nr. 7, p. 252 (V, 8); nr. 7, p. 277 (V, 13)
Stoica Lavinia nr. 11, p. 435 (VI, 16)
Surugiu Gheorghe nr. 3, p. 74 (VI, 1)
Tomescu Claudia nr. 11, p. 418 (VI, 11)
Tudor R`zvan nr. 2, p. 58 (IV, 6)
Tudoreci Gabriela nr. 11, p. 427 (VI, 13)
Udroiu Iulian nr. 11, p. 427 (VI, 13)
Vasilevschi Constantin nr. 4, p. 126 (IV, 7); nr. 9, p. 337
(IV, 10)
Vasilevschi Victoria nr. 9, p. 344 (IV, 11)
Vizireanu Adrian nr. 8, p. 289 (V, 14)
Vl`descu Aurelia nr. 4, p. 119 (III, 2)
Vl`descu Gherghina nr. 4, p. 126 (IV, 7); nr. 9, p. 337 (IV, 10)
Vl`sceanu Gheorghe nr. 9, p. 358 (II, 8)
Vrânceanu Diana Maria nr. 10, p. 392 (IV, 13)
,
 INSTITUTUL NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE - IRE
Revista E nergetica a fost înfiin]at` în anul 1953 [i este editat` de Asocia]ia Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i
F olosirii Surselor de E nergie - IRE . Revista E nergetica este acreditat` CNCSIS.
Asocia]ia IRE a fost înfiin]at` la 26 iunie 1926 [i are ca scop promovarea intereselor membrilor s`i în rela]iile cu societatea civil`,
cu asocia]ii similare din ]ar` [i din str`in`tate, cu diferite institu]ii având preocup`ri în domeniul energiei.
Asocia]ia IRE este reprezentantul României la EURELECT RIC.
În cadrul asocia]iei IRE func]ioneaz` Colegiul, împuternicit de Consiliul Director s` coordoneze atât activitatea [tiin]ific`, tehnic` [i
de editare a publica]iilor IRE, cât [i rela]iile cu comitetele de specialitate similare din cadrul EURELECT RIC.

STRUCTURA COLEGIULUI
Jean CONSTANT INESCU - pre[edintele IRE
Teodor Ovidiu POP - vicepre[edinte IRE
Vasile RUGIN~ - vicepre[edinte IRE
Nicolae P~UNESCU - vicepre[edinte IRE
Sorin HURDUBE}IU — redactor- [ef al revistei E nergetica

COMITETE
[i Grupe de lucru

I.1. POLITICI ALE ENERGIEI

Octavian LOHAN / Constantin IOANI}ESCU (responsabil / loc]iitor)
Strategii [i politici na]ionale
Politici locale
Politici rurale
Producere distribuit`
Securitatea aliment`rii cu energie

I.2. PRODUCEREA DE ENERGIE

Constantin B~L~{OIU / Ion MARCU (responsabil / loc]iitor)
Cogenerare
Utilizarea resurselor de energie regenerabile
Centrale electrice nucleare
Centrale termoelectrice
Solu]ii noi de producere a energiei electrice

II. PIE}E
Victor IONESCU / Adrian BOROT EA (responsabil / loc]iitor)
Pie]e de energie electric` angro
Pie]e de energie electric` cu am`nuntul

III. RE}ELE
C`t`lin DR~GOI / Vladimir BARBU (responsabil / loc]iitor)
Conducerea tehnic` a sistemului energiei electrice
Solu]ii noi în transportul [i distribu]ia energiei electrice

IV. MEDIU {I DEZVOLTARE DURABIL~

Matteo CODAZZI / Marian MOTOCU (responsabil / loc]iitor)
Managementul mediului
Utilizarea eficient` a energiei

V. MANAGEMENT
Simona Louise VORONCA / Mihail GEORGESCU (responsabil / loc]iitor)
Terminologie
Istoriografie
Probleme juridice
Probleme sociale
Standardizare
Comunicare
Sus]inerea Muzeului tehnic „Ion Leonida“ din Bucure[ti

Secretar al Colegiului
Sorin HURDUBE} IU

GRUPUL EXECUTIV AL IRE

Director executiv — Sorin HURDUBE} IU

Compartiment marketing — M`d`lina MAT EI
Asistent executiv — Tamina MANEA
Bdul Carol I, nr. 29, 020912 Bucure[ti, Tel/Fax: +4021 315 54 69; e-mail: secretariat@ire.ro; www.ire.ro

© Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate asocia]iei Institutul Na] ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i
F o losirii Surselor de E nergie - IRE . Orice reproducere, integral` sau par]ial`, prin indiferent ce mijloace, a materialelor ap`rute
în paginile publica]iei se poate face numai cu aprobarea Asocia]iei.
Opiniile exprimate în articolele publicate în revist` apar]in autorilor.

Procesare: S.C. FAIT H GRUP; Layout: Cecilia PAGU