ISSN: 1453-2360 Nr.

7, IULIE 2007

Tehnica tensiunilor \nalte

[i lucrul sub tensiune

INSTITUTUL NA}IONAL ROM¢N

pentru
STUDIUL AMENAJ±RII [i FOLOSIRII SURSELOR de ENERGIE
Reprezentantul Rom~niei la EURELECTRIC

ANIVERS¢ND 80 DE ANI DE LA |NFIIN}ARE

 ISSN: 1453-2360
e ®
anul 55, nr. 7 / iulie 2007

Masa Rotund`
Tehnica tensiunilor înalte [i lucrul sub tensiune 233
High Voltage Engineering and Live Working

Despre unele teorii neconcordante în tehnica tensiunilor înalte 234

Unconventional Theories for High Voltage Engineering
Gleb DR~GAN

Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB 236
Extra High Voltage Experimental Head Line of the High Voltage Laboratory of the PUB
Dorin CRISTESCU

Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare? 243

Lightning Rods or Shield Wires to Lightning Protection in Substations?
Mircea GU{~, Marcel ISTRATE

Izola]ia liniei de 400 kV Oradea-Békéscsaba. Criterii de dimensionare, teste de tip, optimiz`ri, rezultate 248
Insulation of 400 kV OHL Oradea-Békéscsaba. Dimensioning Criteria, Type Tests, Optimisation
and Results
Ecaterina DR~GAN, Georgel GHEORGHI}~, Adrian GHINGHELI, Ioan POP, Paul STANCIU

Trecerea liniilor aeriene de 220 kV, la 400 kV, f`r` modific`ri majore 252
Upgrading 220 kV Overhead Lines, to 400 kV, Without Major Changes
Agsioni]a ONE}, Badea POPA, Cristina STOICOF, Sorin COATU

Experien]a S.C. SMART S.A. în domeniul LST 257

Experience of S.C. SMART S.A. in Live Working Field
Ioan DIACONU, Ioan SEVASTRE

Lucr`ri sub tensiune la poten]ial în sta]ii electrice 262

Live Working in the Substations, Using Bare Hand Method
Traian F~G~R~{AN, Marius OLTEAN

***
Formare, cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic` în laboratorul de tehnica tensiunilor înalte 267
Education, Research and Technological Development in High Voltage Laboratory
Sorin COATU, Nicolae GOLOVANOV

Tendin]e privind utilizarea de noi izola]ii în electroenergetic` 270

Trends to New Insulating Structures in Electric Power Engineering
Marian COSTEA

Progrese în tehnica tensiunilor înalte aplicate în lucr`rile de mentenan]` [i modernizare 277

ale sta]iilor electrice de transport ale C.N. TRANSELECTRICA S.A.
HV Engineering Achievements Applied in Mentenance and Upgrading of TRANSELECTRICA Substations
Ciprian DIACONU, Christiana B~RBULESCU, Ioan T. POP, Cristina STOICOF, Mihaela NI}U,
Roxana MARCIU, Ioana AXINTOVICI, Liviu BORUZ, Marius POPESCU

Legisla]ie - Reglement`ri în sectorul energiei 285

Iulie 2007

Informa]ii de la EURELECTRIC 287

EURELECTRIC News
Masa rotund` - Tehnica tensiunilor înalte [i lucrul sub tensiune 233

Masa rotund`

Tehnica tensiunilor înalte [i lucrul sub tensiune

Edificarea sistemului energetic na]ional precum [i realizarea re]elei electrice
de înalt` [i de foarte \nalt` tensiune au determinat aprofundarea studiilor
privind fenomenele specifice tensiunilor înalte [i a procedurilor de lucru la
aceste tensiuni. În acest sens, în urm` cu peste 35 ani s-a pus problema
realiz`rii unor laboratoare, necesare atât pentru preg`tirea viitorilor speciali[ti,
cât [i pentru realizarea unor studii legate de dezvoltarea echipamentelor [i a
instala]iilor de înalt` [i de foarte înalt` tensiune. Laboratoare de Tehnica
tensiunilor înalte, cum sunt cele de la Universitatea „POLITEHNICA” din
Bucure[ti, ICMET Craiova, ICEMENERG Bucure[ti, Universitatea „Gheorghe
Asachi” din Ia[i, Universitatea Politehnic` „Traian Vuia” din Timi[oara etc. au
avut o contribu]ie important` la preg`tirea speciali[tilor, ca [i la rezolvarea
unor complexe probleme de proiectare, execu]ie, exploatare.

Masa rotund` – ocazionat` de împlinirea a 35 ani de la intrarea în func]iune a

laboratorului de Tehnica tensiunilor înalte de la Universitatea „POLITEHNICA”
din Bucure[ti – a reunit o mare parte a celor mai cunoscu]i speciali[ti din
domeniu, pentru a prezenta cele mai noi realiz`ri în domeniu, dar [i pentru un
profund schimb de idei privind direc]iile viitoare de dezvoltare [i principalele
probleme care trebuie abordate [i rezolvate în continuare.

Cei aproape 100 participan]i la masa rotund` au audiat cu interes cele 14

comunic`ri, cu subiecte de mare importan]` pentru sistemul electroenergetic.
Lucr`rile prezentate pot fi grupate, în func]ie de tematic`, în modul urm`tor:
a) teorii nonconforme în domeniul tehnicii tensiunilor înalte;
b) evaluarea activit`]ii keraunice în România [i protec]ia instala]iilor
energetice contra ac]iunii tr`snetelor;
c) sisteme moderne de m`surare a tensiunilor înalte;
d) protec]ia instala]iilor electrice la supratensiuni;
e) dimensionarea echipamentelor de foarte înalt` tensiune;
f) mentenan]` [i modernizare în instala]iile de foarte înalt` tensiune;
g) lucrul sub tensiune pe liniile electrice de foarte înalt` tensiune.

Lucr`rile prezentate precum [i discu]iile care au avut loc au pus în eviden]`

faptul c` este necesar`, în continuare, acordarea unei aten]ii deosebite acestui
domeniu, atât prin aprofundarea preg`tirii speciali[tilor în înv`]`mântul
superior, cât [i prin elaborarea de noi tehnologii [i mijloace pentru proiectarea,
realizarea [i mentenan]a noilor echipamente [i a instala]iilor de înalt` [i foarte
înalt` tensiune.

Lucr`rile mesei rotunde au oferit posibilitatea unor ample discu]ii privind

temele prezentate, discu]iile prelungindu-se mult dup` încheierea lucr`rilor, în
cadrul vizit`rii laboratorului de Tehnica tensiunilor înalte al Universit`]ii
„POLITEHNICA” din Bucure[ti.

Având în vedere deosebita apreciere a lucr`rilor prezentate, de mare interes

[i pentru al]i speciali[ti din sistemul energetic, moderatorii mesei rotunde au
recomandat publicarea acestora în revista Energetica. Un prim set al acestora
este inserat în paginile num`rului de fa]` al revistei.

Moderatori,
Acad. Gleb DR~GAN
Dr. ing. Stelian Alexandru GAL
 234
Despre unele teorii neconcordante \n tehnica
tensiunilor înalte
Gleb DR~GAN*
Abstract: High voltage engineering is a domain where
experimental physics interact with engineering concepts. In
order to design the domain tools specific theories have
been developed to offer postulates and rules required by
practical applications. In some cases elements from
molecular physics have been employed. The domain
complexity as well as the necessity to obatin practical
results resulted in some of these theories not complying to
the rules imposed by scientific research, although their
results are sufficiently close to the experimental results.
Key words: high voltage engineering, matter structure,
noncomplying theories
Descriptori: tehnica tensiunilor înalte (TTI) , structura materiei, teorii
neconcordante
Contribu]ii
În cunoa[terea la nivel microscopic, în care este implicat`
[i Tehnica tensiunilor înalte se întâlnesc teorii care nu
respect` regulile impuse de cercetarea [tiin]ific`. {i totu[i,
din punctul de vedere al rezultatelor de calcul, se
înregistreaz` concordan]e cu rezultatele experimentale.
Contribu]ia autorului const` în punerea în eviden]` a unor
astfel de neconcordan]e [i în formularea caracteristicilor
specifice disciplinei de Tehnica tensiunilor înalte care condu-
ce, totu[i, la rezultate corecte din punct de vedere practic.
1. Introducere
Se [tie c` materia, indiferent de structura ei, este format`
din particule elementare. Ca urmare natura este discret`, iar
aplicarea matematicii pentru cunoa[terea acestei naturi nu
este posibil`. Analiza fenomenologic` a naturii implic`
utilizarea unei teorii a câmpului continuu, divizibil la infinit.
Totodat`, recurgem la concepte care reprezint` esen]a unei
m`rimi sau a unui proces. Utilizarea conceptelor permite o
formulare matematic`, care are ca efect generalizarea [i
abstractizarea, inerente unei cunoa[teri unitare a naturii.
2. Moduri de abordare a problemei
Plecând de la faptul c` materia este format` din particule,
exist` dou` modalit`]i de a g`si solu]ionarea problemei.
Prima modalitate const` în considerarea c` num`rul
particulelor este infinit de mare în orice spa]iu, oricât de mic
ar fi acesta. Astfel se recurge la m`suri primitive sau
derivate (energia, masa, viteza etc.) care variaz` în mod
continuu.
În cazul unei alte modalit`]i se utilizeaz` calea statistic`.
Determin`m probabilitatea unei m`rimi, care ne d` –
implicit – valoarea cre[terii acestei m`rimi.
În realitate procesele din natur` sunt aleatoare, astfel încât
aceast` modalitate de a studia unele procese se justific`,
de[i – în func]ie de caracteristicile procesului – aplicarea
acestei c`i este mai dificil`.
* Membru al Academiei Române
anul 55, nr. 7/2007
O problem` important` se refer` la dependen]a unei solu]ii,
în func]ie de condi]iile ini]iale. La nivel macroscopic, legile
statistice ale teoriei cuantelor nu prezint` o dificultate
deosebit`, sensibilitatea deosebit` a unui sistem în raport
cu starea ini]ial` nefiind caracteristic` numai nivelului
cuantic. Ea se observ`, în lumea real`, la o clas` de
sisteme, numite sisteme haotice: caracteristic sistemelor la
care traiectoriile considerate în raport cu st`rile ini]iale se
îndep`rteaz` în timp, unele de altele, conform unor func]ii
exponen]iale ale timpului. De altfel, dup` cum au
demonstrat matematicienii J. Hadamard [i H. Poincaré,
schimb`rile minore ale condi]iilor ini]iale conduc la concluzii
mult diferite fa]` de cele presupuse.
3. Teorii neconcordante în TTI
Acest fapt se constat` [i în cazul unor teorii ce apar în TTI.
Voi prezenta \n continuare unele din teoriile noncon-
cordante:
a. La început am s` m` refer la teoria cinetic`, elaborat`
de Maxwell, în cazul unui gaz monoatomic, în parte
rarefiat. Aceast` teorie a permis s` fie explicate unele
fenomene în mediile fluide, asemenea aerului. De
men]ionat c` schema molecular` folosit` de Maxwell
nu respect` riguros legile mecanicii newtoniene
pentru c` ea consider` o ciocnire binar`, ori dac`
for]ele moleculare se extind la infinit, mi[carea a dou`
molecule este influen]at` de mi[carea tuturor
celorlalte molecule. Mi[carea unui grup de molecule
este determinat` de condi]iile ini]iale [i de ecua]iile
proceselor dinamice. Considerarea unui ansamblu de
mase punctuale binare – cum a f`cut Maxwell – este
doar o ipotez`. În realitate dac` presupunem
moleculele de form` sferic`, conform analizei
dinamice, cel pu]in trei sfere se vor interconecta, nu
dou`, cum a considerat Maxwell. Dac` nu se
respect` principiile mecanicii clasice, rezult` c` nu
este nici cazul consider`rii teoriei probabilit`]ilor, care
se aplic` unui sistem molecular. Teoria cinetic` a lui
Maxwell – care se aplic` în mod curent în teoria
desc`rc`rilor electrice în gaze [i care a permis s` se
explice [i alte procese în spa]iul microscopic – nu se
încadreaz` nici în domeniul mecanicii clasice, nici în
domeniul teoriei probabilit`]ilor. Aceast` teorie este
dovada m`iestriei lui Maxwell.
b. Un alt exemplu se refer` la procesul de desc`rcare
electric`, ca de exemplu tr`snetul. Se [tie c`
procesele, îndeosebi în cazul desc`rc`rii de
întoarcere sunt în regim nesta]ionar, extrem de
intense. Concentra]ia electronilor la cap`tul liderului
este de 1014 cm-1; totodat`, este necesar` o
temperatur` suficient de ridicat` [i num`rul
electronilor se poate reduce în 10-7 s.
Metodele de calcul al intensit`]ii curentului electric
sau al intensit`]ii câmpului magnetic presupun c`
procesele care se studiaz` sunt în regim
cvasista]ionar ceea ce în cazul desc`rc`rii de
întoarcere nu se întâmpl`. Datorit` multiplic`rii
deosebite a purt`torilor de sarcin` se tinde spre o
G. Dr`gan - Despre unele teorii neconcordante in tehnica tensiunilor înalte
stare la limit`, echivalent` echilibrului. Starea de
echilibru se poate defini ca un exemplu particular de
stare sta]ionar` a c`rei entropie nu variaz` în cursul
timpului. De altfel la nivel microscopic, deosebirea
dintre trecut [i viitor persist` chiar [i în cadrul unui
sistem de echilibru. Nu dezechilibrul este cel care
creeaz` s`geata timpului, dar echilibrul împiedic`
s`geata timpului – prezent` întotdeauna la nivel
microscopic – s` aib` efecte macroscopice.
Se [tie c` în lumea cuantic` se definesc pentru
fiecare atom sau molecul` nivelurile de energie bine
stabilite. Aceste niveluri, dup` J. Prigogine, sunt
rezultatul unei distribu]ii statistice a energiei a c`rei
dispersie este invers propor]ional` cu timpul de via]`.
Totodat`, se poate presupune o deplasare a
nivelurilor de energie ale atomului, legat` de duratele
de via]` ale acestor niveluri. Aceast` deplasare
deosebe[te viitorul atomului de trecutul s`u. Ceea ce
înseamn` c` [i cel mai simplu sistem cuantic –
atomul de hidrogen, de exemplu – este marcat de
s`geata timpului.
Ireversibilitatea proceselor observate în jurul nostru
arat` c` lumea nu este uniform`. Tr`im într-o lume
improbabil`, iar s`geata timpului indicând
posibilitatea definirii unei diferen]e între înainte [i
dup`, nu reprezint` decât consecin]a acestui fapt.
În concluzie, în cazul form`rii unui sistem complex
prin asocierea de sisteme de nivel inferior apare
fenomenul de rupere a simetriei; caracteristicile
sistemului complex difer` de cele ale unui sistem de
nivel inferior. Konrad Lorenz a introdus termenul
fulgura]ie în cazul apari]iei unui sistem complex cu
propriet`]i noi, compus dintr-un num`r de sisteme
distincte. Ilya Prigogine a f`cut preciz`ri în acest
sens, men]ionând reîntoarcerea complexit`]ii, ca o
schimbare a orient`rii gândirii.
S`geata timpului înapoi, semnific` inversarea s`ge]ii
timpului. De men]ionat c` mecanica cuantic` [i
relativitatea general` au mo[tenit de la mecanica
newtonian` ireversibilitatea timpului. Suprema]ia
s`ge]ii timpului se bazeaz` pe dinamica ciocnirilor
dintre particule.
c. În domeniul ecua]iilor neliniare – de genul ecua]iei lui
Schrödinger – [i a nanosecundelor care prezint`
interes [i în TTI apar, de asemenea, situa]ii valabile
între anumite limite. Este vorba de teoria solitonilor
care admit solu]ii de und` localizat`, ca de exemplu
unde solitare, solitoni.
Natura este departe de a fi omogen`, conservativ`.
235
De cele mai multe ori, energia nu se echilibreaz` într-un
sistem dinamic, nu se conserv`. Ca urmare exist` o
pierdere de energie sau un influx de energie. Sl`birea sau
pierderea unor leg`turi structurale (leg`turi atomice sau
leg`turi de straturi fuzzy) duc la fluctua]ii ale energiei
interne. O astfel de fluctua]ie de scurt` durat` a energiei
interne se nume[te dilaton. Dilatonul absoarbe sau radiaz`
energie. Undele de intensitate mic` radiaz` o parte de
energie [i apare atenuarea; undele de intensitate mare
cauzeaz` ruperea dilatonilor, ob]inându-se amplificarea.
Comportarea dinamic` a unui sistem depinde de modul, în
care atenuarea [i amplificarea sunt echilibrate sau nu în
timpul mi[c`rii. Astfel unda solitar` este o exprimare a
echilibrului dintre efectul neliniar concentrativ [i efectul
dispersiv.
Concluzii
În aceast` complexitate [i neprev`zut` epistemologie a
Tehnicii tensiunilor înalte const` farmecul deosebit al
acestei discipline.
Bibliografie
[1] Dr`gan G. – Tehnica tensiunilor înalte, vol. I, Editura tehnic`,
Bucure[ti, 1996
[2] Dr`gan G. – Tehnica tensiunilor înalte, vol. II, Editura Academiei
Române, Bucure[ti, 1998
[3] Dr`gan G. – Teoria [i experimentul în cercetarea [tiin]ific`,
Terminologie pentru [tiin]ele Exacte, Editura I.C.P.E., Bucure[ti,
1999
[4] Dr`gan G. – Despre [tiin]` [i pseudo[tiin]`. Terminologie pentru
[tiin]ele Exacte, Editura I.C.P.E., Bucure[ti, 1999
[5] Gary C., Dr`gan G., Lungu I., Col]eanu M. – Several Physical
Characteristics of Impulse-corona Discharge Around Conductors,
Part. I, IEEE Procedings, vol. 136, Part. A, 1989
[6] Elias N. – Time: An essay, Blackwell, Oxford, 1993
[7] Munteanu L., Donescu {t. – Introducere în teoria solicit`rilor,
Editura Academiei Române, Bucure[ti, 2002
[8] Nasser E. – Fundamentals of Gaseous Ionisation and Plasma
Electronics, John Wiley and Sons, New York, 1971
[9] Read S. – Thinking About Logic, Oxford, 1995
[10] Truesdell C. – An Idiot’s Fugitive Essays on Science, Springer-
Verlag, New-York, 1984
Referent:
prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV
Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
 236
Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a
laboratorului TTI de la UPB
Dorin CRISTESCU*
Abstract: The exceptional facilities of the High Voltage
Laboratory (HVL) of the “POLITEHNICA” University of
Bucharest (UPB) have been developed having as a main
purpose the study of the corona discharge and of its
effects. HVL experimental equipment also enables the
study of the extra high voltage configurations such as:
overhead line phase-to-phase air insulation, insulator
strings as influenced by the metallic tower, etc.
For the corona discharge the solution chosen at HVL was
to build a life-size three-phase experimental line with
variable geometry for voltages of up to 750 kV. Corona
losses tests have been performed using an automatic
Schering bridge, EDF type, in an 11-month study carried
out for line phases with 2…5 subconductors, under normal
conditions for air pressure, temperature, and humidity and
standard rain intensity.
For the electromagnetic impact of high voltage instal-
lations (overhead lines and substations) longitudinal and
transversal field distributions, acoustic noise level and TV
and radio interference levels have been. The paper
presents the main experiments within the 750 kV program
that led to prototypes of the insulator strings and of the
appropriate screening hardware at their live end, and line
carrier HV coils.
Keywords: HV Laboratory, modeling, overhead line, corona
discharge, corona losses, EM interference, insulator
strings
Cuvinte cheie: laborator de înalt` tensiune, modelare, linie
electric` aerian`, desc`rcare corona, pierderi prin desc`rcare
corona, perturba]ii electromagnetice, lan] de izolatoare
Contribu]ii
Realizarea arterelor aeriene de mare capacitate pentru
transportul energiei electrice la tensiuni de 400 kV [i mai
mari impune rezolvarea unor probleme specifice func]io-
n`rii la astfel de tensiuni, de proiectare a izola]iei, de
concep]ie [i de realizare mecanic` a stâlpilor [i a fazelor
unor astfel de linii, în scopul stabilirii unor solu]ii optime
din punct de vedere tehnic [i economic, precum [i pentru
a le asigura o func]ionalitate corespunz`toare. Sub acest
aspecte un interes deosebit îl prezint` problemele legate
de fenomene prin care instala]iile electrice de înalt` ten-
siune influen]eaz` mediul ambiant: intensitatea câmpului
electric la sol, pierderile cauzate de desc`rcarea corona,
perturba]iile în domeniul frecven]elor radio [i de
televiziune, zgomotul acustic.
Dat` fiind complexitatea problemelor men]ionate, se im-
pune ca studiul teoretic al acestora s` fie înso]it [i de
cercet`ri experimentale, care pe de o parte s` valideze
rezultatele calculelor analitice, iar pe de alt` parte s`
furnizeze detalii asupra unor procese nematematizate,
oferind astfel datele necesare îmbun`t`]irii construc]iei [i
func]ion`rii liniilor electrice aeriene.
În cadrul lucr`rii de fa]` se prezint` metodele experimen-
tale pentru care a fost concepute platforma exterioar` [i
* Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
anul 55, nr. 7/2007
linia electric` experimental` din cadrul laboratorului de
Tehnica tensiunilor înalte (TTI) al Universit`]ii „POLITEH-
NICA” din Bucure[ti.
În plus, se prezint` pentru prima oar` platforma exterioar`
[i linia electric` experimental`, elemente de calcul [i de
realizare precum [i câteva din cercet`rile care s-au putut
elabora cu aceste dot`ri speciale.
1. M`surarea pierderilor corona pe linia electric`
experimental`. Stabilirea schemei de m`surare
În anii 1960-1980 s-au adus contribu]ii numeroase în stu-
diul teoretic al desc`rc`rii corona. Cu toate acestea deter-
minarea pe cale analitic` a pierderilor generate de des-
c`rcarea corona nu este suficient de precis`, deoarece o
serie de factori ca, de exemplu, starea suprafe]ei conduc-
torului sau condi]iile meteorologice, variaz` cu un puternic
caracter statistic, ceea ce face dificil` surprinderea lor într-
un model matematic. Chiar cele mai elaborate metode,
cum ar fi cea a lui Dolghinov, respectiv Cladé-Gary, folosi-
te în cazul conductoarelor [i a condi]iilor meteorologice din
]ara noastr` nu au condus la acelea[i valori de pierderi.
Pierderile corona determinate pentru anumite caracteris-
tici constructive ale unei linii de înalt` tensiune (num`rul [i
sec]iunea conductoarelor de faz`, construc]ia conductoa-
relor, coronamentul stâlpului) nu se pot extrapola pentru
alte linii deoarece nu se respect` criteriile de similitudine.
Din aceste considerente, singurul mod corect de determi-
nare a pierderilor r`mâne determinarea experimental` prin
m`sur`tori pe linii experimentale având acelea[i carac-
teristici cu liniile electrice reale.
Exist` dou` metode principale de m`surare a pierderilor
corona: metoda wattmetric` si metoda pun]ii Schering. În
urma analizei efectuate privind metoda ce urmeaz` a fi
folosit` în cadrul standului UPB au rezultat urm`toarele:
a) m`surarea pierderilor cu ajutorul wattmetrelor pre-
zint` numeroase inconveniente;
b) o punte de m`surare de tip Schering este mult mai
precis`: permite m`surarea capacit`]ii reale a con-
ductorului [i m`soar` numai pierderile pe armonica
fundamental`.
Dac` tensiunea de alimentare a pun]ii este sinusoidal`
pierderile nu apar decât pentru aceast` frecven]`. În plus,
în colaborarea UPB – Électricité de France s-a primit de la
aceasta din urm` o punte automat` de m`surare.
1.1. Schema de m`surare
În cadrul platformei [i a liniei electrice experimentale, m`-
surarea pierderilor corona s-a realizat cu puntea Schering,
pe timp de zi [i de noapte, timp de 11 luni, deci [i vara [i
iarna. Din cauza obiec]iilor din literatura interna]ional`
privind simularea desc`rc`rii corona în instala]iile de tip
colivie s-a preferat adoptarea solu]iei liniei experimentale
modelând la scara 1:1 liniile de studiat.
D. Cristescu - Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB
2. M`surarea nivelului perturbator cu ajutorul liniei
electrice experimentale
M`surarea nivelului perturbator generat de o linie electric`
trifazat` scurt` pune probleme de convertire a valorilor
interferen]elor generate de aceasta în valori corespun-
z`toare liniilor lungi. Datorit` reflexiilor care apar la
capetele liniei, în lungul acesteia apar unde sta]ionare. În
calculul tensiunilor, al curen]ilor [i al câmpurilor de înalt`
frecven]` trebuie luat` în considerare starea capetelor
liniei, care pot în gol, în scurt circuit, sau adaptate. Pro-
blema este deosebit de complex`, mai ales în cazul unei
linii trifazate, dar rezolvabil` matematic.
În cadrul lucr`rii de fa]` cercet`rile au început prin
rezolvarea în cazul concret al liniei electrice experimentale
a standului UPB.
2.1. Adaptarea liniei scurte
Deoarece m`sur`torile trebuie efectuate în condi]ii bine
determinate, este necesar ca extremit`]ile liniei scurte s`
fie, în raport cu frecven]ele înalte, fie în gol, fie în scurt-
circuit la p`mânt, fie conectate pe impedan]a carac-
teristic` a liniei. În primele dou` cazuri sistemul undelor
sta]ionare care apar în lungul liniei con]ine vârfuri foarte
ascu]ite de tip rezonan]`, care fac foarte dificil` alegerea
punctului [i a frecven]ei de m`sur`. Adaptarea unui singur
cap`t îns` este suficient` pentru a reduce puternic aceste
rezonan]e. În figura 1 este prezentat` varia]ia câmpului
perturbator al unei linii în gol la ambele capete [i al unei
linii adaptate la un singur cap`t.
Fig. 1 . Varia]ia câmpului perturbator
Linia adaptat` are avantajul c` permite m`surarea nu
numai a câmpului perturbator sub conductoarele liniei, ci [i
a curentului în impedan]a de adaptare. De aceea, solu]ia
adoptat` în cadrul liniei experimentale din cadrul standului
UPB este cea a liniei adaptate la o extremitate [i în gol la
cealalt`, conform figurii 2. În schema de m`surare
adoptat` F este un filtru de band` larg` a c`rui realizare a
impus un studiu teoretic. Aceast` realizare practic` este
redat` mai jos. Filtrul prezint` o impedan]` foarte mare
pentru frecven]e din domeniul 0,2 MHz ... 5 MHz.
237
Fig. 2. Schema de adaptare
Fig. 3. Bra]ul de adaptare [i m`surare
Filtrul FA este un filtru a[ezat în bra]ul de adaptare [i este
alc`tuit dintr-un condensator [i o bobin` acordate pe
frecven]a de m`surare (500 kHz), în serie cu impedan]a
de m`surare. Datorit` capacit`]ilor parazite fa]` de
p`mânt acordarea este practic imposibil` cu aceste
elemente, de aceea a fost adoptat` schema din figura 3
unde condensatorul de capacitate variabil` serve[te la
anularea componentei imaginare a impedan]ei filtrului, iar
rezistorul variabil serve[te la ajustarea componentei reale
la valoarea impedan]ei caracteristice a liniei. Filtrul FA a
fost inserat în unul din bra]ele pun]ii de m`surare si va
servi pentru acordare. Dup` acordarea filtrului se trece la
determinarea r`spunsului acestuia ca un element de
transfer1.
Linia trifazat` nu are îns` o impedan]` caracteristic`
unic`, ci trei impedan]e caracteristice corespunz`toare
celor trei moduri de propagare. O acordare perfect` [i
simultan` a celor trei moduri de propagare s-a realizat cu
o matrice de impedan]e; dar capacit`]ile parazite ale
coloanei de adaptare fa]` de p`mânt impun în afara
elementelor faz`-p`mânt [i circuite de cuplaj faz`-faz`.
Rezisten]a fiec`rei coloane de adaptare a rezultat ca un
compromis între cele trei moduri de propagare.
Din punct de vedere practic, cel mai simplu este s` se
fixeze drept rezisten]` a coloanei de adaptare termenul
diagonal al matricei de impedan]e caracteristice. Calcule-
le s-au f`cut pentru stâlpul Sn 750.102 [i pentru con-
ductoare fasciculare de tip Al-OL 4 × 450 mm2 înt`rit [i
Al-Ol 4 × 680 mm2. Impedan]ele nodale au fost practic
egale. Pentru fascicolul de patru conductoare s-a ajuns la
urm`toarele valori:
Z(1)= 268 Ω; Z(2)= 300 Ω; Z(3)= 458 Ω .
1 La aceast` parte a lucr`rii o contribu]ie însemnat` au avut
Prof. dr. ing. Marilena Ungureanu [i Conf. dr. ing Gheorghe
M`gureanu de la UPB [i inginer Anton Ungureanu de la
ICEMENERG.
 238 anul 55, nr. 7/2007

Conform criteriului amintit, se alege drept rezisten]` a coloa- c`i de rulare, special proiectate [i construite pentru aceste
nei de adaptare valoarea de 350 Ω. În aceste condi]ii mo- opera]ii. Plasarea cascadei de transformatoare pe platfor-
durile (1) [i (3) r`mân aparent neadaptate. Dar cu cre[- ma exterioar` permite [i alimentarea trifazat` a liniei
terea frecven]ei de m`surare impedan]a modului (3) scade.
Din literatura de specialitate, la 500 kHz aceast` impedan]` experimentale cu 3 × (0...600) kV. În figura 6 este pre-
scade cu aproximativ 100 Ω, adic` va fi de aproximativ 360 zentat` treapta 1 a cascadei în pozi]ie de lucru pe
Ω. R`mâne nerezolvat` adaptarea modului (1). platforma exterioar`.
Amplificarea Gx nu depinde prea mult de neacordare;
exprimat` în dB aceast` amplificare se abate foarte pu]in
de la amplificarea teoretic` pentru capetele liniei aflate în
st`rile precizate anterior. Pentru o acordare perfect`,
coeficien]ii de reflexie β [i de transmisie α sunt practic
aceea[i pentru cele dou` fascicole considerate.

Se observ`, de-asemenea, c` atât coeficientul de reflexie,

cât [i cel de transmisie nu difer` prea mult de valorile
specifice unei adapt`ri perfecte. Mai mult, cum curen]ii ce
vor fi m`sura]i în coloana de m`surare [i de adaptare sunt
o combina]ie de curen]i modali, este de a[teptat ca
eroarea f`cut` asupra curentului total s` fie sub cea a
modului (1), adic` sub 1 dB, ceea ce intr` în gradul de
acurate]e al m`sur`torii.
Fig. 4. Vedere general` a liniei electrice experimentale
M`sur`torile au constat în înregistrarea curentului ce par-
curge rezistorul de adaptare ig. Din acest curent global se
determin` curentul perturbator iM. Pentru un conductor de Realizarea constructiv` a acestor componente a impus o
lungime l [i capacitate C, adaptat la extremit`]i: analiz` teoretic` aprofundat` înso]it` de test`ri [i verific`ri
experimentale. Elementele componente principale (figura
2 ⋅ ig
iM = [i Γ = 2 ⋅ π ⋅ ε 0 iM 7) sunt descrise succint în cele ce urmeaz`:
l C a) filtru de band` larg` F;
b) condensator de cuplaj C (figura 10);
unde Γ este func]ia de excita]ie. c) coloana de adaptare FA ;
d) bra]ul de m`surare de joas` tensiune;
O alt` serie de cercet`ri efectuate cu aceste instala]ii se
refer` la solu]iile de realizare a lan]ului de izolatoare e) elemente meteorologice.
pentru liniile electrice de foarte înalt` tensiune; arm`turile
de protec]ie folosite au implica]ii directe asupra corona-
mentului stâlpilor [i asupra perturba]iilor generate de linii
în mediul înconjur`tor. Astfel, pentru linii de 750 kV,
folosirea unei solu]ii cu lan]uri de izolatoare în V permite
adoptarea unei distan]e între faze de 13...15 m, care
pentru lan]uri verticale simple devine 16...19 m. Nivelul
perturbator în domeniul frecven]elor radio [i al celor de
televiziune, precum [i zgomotul acustic al liniilor de 750
kV sunt în mod direct legate de solu]ia adoptat` pentru
arm`turile de protec]ie, subiect ce se va discuta în detaliu
în partea final` a lucr`rii.

Astfel de teste au constituit o parte din programul de

cercetare în care s-a utilizat pentru realizarea conexiunilor
de înalt` tensiune cadrul portal 20 m × 20 m de pe platfor- a
ma exterioar` (figura 4).
2.2. Echipamentele platformei [i ale liniei electrice
experimentale potrivit schemelor de m`surare

Principalele echipamente necesare la efectuarea m`su-

r`torilor de pierderi corona [i ale nivelului perturbator au
fost alese [i montate pe platforma exterioar` (figurile 4 [i 5).

Platforma exterioar` se afl` pe platoul din fa]a

laboratorului de TTI [i este limitat` de un portal al liniei
exterioare [i de cadrul portal de 20 m × 20 m. Accesul se
face din laborator prin dou` u[i ghilotin` prev`zute pentru
scoaterea pe platform` a primelor dou` trepte ale
cascadei de transformatoare de încercare (50 Hz, 1 200 b
kV) [i respectiv a generatorului de impuls de tensiune pe Fig. 5. Platforma experimental` exterioar`
D. Cristescu - Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB 239

2.3. Reprezentarea prin parametri uniform distribui]i

Schema echivalent` a filtrului se prezint` în figura 8a, în

care elementele ce apar au urm`toarele carcteristici:
a) capacitatea parazit` a bobinajului fa]` de p`mânt
C1= 30 pF;
b) capacitatea parazit` între spire C= 90 pF ;
c) inductan]a bobinajului L= 8,5 mH.

a
Fig. 6. Treapta 1 a cascadei de transformatoare de încercare la
frecven]` industrial`

Conform normelor CISPR, filtrul F trebuie s` prezinte anumi-

te caracteristici care au fost urm`rite riguros: s` aib` o
impedan]` de 20 000 W, s` asigure o atenuare de el pu]in
35 dB, pentru frecven]a de m`surare aleas` s` nu modifice b
substan]ial impedan]a dintre conductorul de înalt` tensiune
[i p`mânt, s` nu permit` trecerea spre surs` a curen]ilor de
înalt` frecven]` genera]i de obiectul testat, s` blocheze
curen]ii perturbatori proveni]i de la sursa de tensiune, s` nu
fie el însu[i generator de curen]i de înalt` frecven]`.

Urm`rindu-se efectuarea unor m`sur`tori asupra semna-

lelor de înalt` frecven]`, filtrul F va fi un filtru opre[te-
band`, având o structur` de dipol, f`r` leg`turi galvanice
cu poten]ialul zero ceea ce va permite montarea lui la
înalt` tensiune, f`r` limitatoare de tensiune. El este
constituit dintr-un solenoid cu spire al`turate, f`r` miez
magnetic, plasat în interiorul unei c`m`[i cilindrice
semiconductoare prezentând în zona curen]ilor ce vor fi
m`sura]i un puternic efect de amortizare. Astfel, întregul c
ansamblu va avea în banda amintit` o impedan]` de
transfer foarte ridicat`. Valoarea inductan]ei filtrului a fost
stabilit` la valoarea L= 10 mH, pornind de la recoman-
darea CISPR-C ca impedan]a acestuia s` fie de 20 kW Fig. 8. Scheme de echivalare a filtrului a, b [i condensatorul de cuplaj c
pentru limita minim` a frecven]ei de 300 kHz.
Pentru schema cu parametri uniform distribui]i nu este
Curentul prin bobinaj nu va dep`[i 3 A la performan]ele posibil a se considera analitic efectul rezisten]ei de amor-
transformatorului de 3 × 600 kV. Bobina a fost realizat` într- tizare ce se monteaz` în paralel cu bobina. Rezisten]a Ra
un singur strat din conductoare din Cu de diametru 1,2 mm, amortizeaz` vârfurile [i ridic` curba de varia]ie a
cu un num`r de 900 de spire [i o inductan]` de 8,5 mH. impedan]ei ZT . Îns` aceasta se poate introduce în analiz`
Dat` fiind lungimea mare a bobinajului (1 300 mm), studiul adoptând cealalt` reprezentare.
teoretic al filtrului s-a efectuat reprezentând filtrul fie prin
parametri uniform distribui]i, fie prin parametri concentra]i. 2.4. Reprezentarea prin parametri concentra]i

Schema este reprezentat` în figura 8b. Func]ionarea cva-

dripolului este echivalent este descris` de ecua]iile
specifice acestui circuit.

În ceea ce prive[te compara]ia între cele dou` reprezent`ri,

din punct de vedere teoretic, cea mai apropiat` de
func]ionarea real` a filtrului este reprezentarea prin parametri
uniform distribui]i. Se pune în eviden]` existen]a unui num`r
infinit de frecven]e pentru care impedan]a de transfer se
anuleaz`. Ele se situeaz` îns` în afara domeniului de
frecven]e ce intereseaz` din punctul de vedere al frecven]elor
perturbate de desc`rcarea corona (0,3 MHz ... 3 MHz).

Pentru f > fd atât Zc (în cazul parametrilor concentra]i), cât

Fig. 7. Vederea schematic` a leg`turilor la una din fazele liniei
experimentale.
1 – Transformator de înalt` tensiune; 2 – Divizor capacitiv; 3 – Suport
izolant; 4 – Izolator suport; 5 – Ecran; 6 – Filtru; 7 – Conexiuni;
8 – Condensator de decuplare
[i ZT (în cazul parametrilor distribui]i) prezint` aceea[i
form` de varia]ie cu frecven]a.
Lan]ul de cvadripoli al reprezent`rii prin parametri uniform
distribui]i va avea un num`r de frecven]e proprii egal cu
 240
num`rul de cvadripoli, ceea ce se observ` în zona în care
ZT este real, adic` 0 ≤ f < 178,82 kHz.
Primul filtru destinat m`sur`torilor de perturba]ii a fost
realizat în cadrul unui contract de colaborare cu
ICEMENERG [i a avut urm`toarele caracteristici:
L = 7,4 mH; l = 1 000 mm; n = 700 spire.
Determinarea rezisten]ei de amortizare s-a f`cut pe cale ex-
perimental`. La una din extremit`]i a fost injectat un semnal
de 1 mV, de diferite frecven]e, înregistrându-se tensiunea la
ie[ire. Au fost puse în eviden]` dou` frecven]e de rezonan]`:
fd.1 = 110 kHz [i fd.2 = 1 050 kHz
între care filtrul se comport` uniform în prezen]a unei re-
zisten]e de amortizare mai mare de 80 kW.
În cadrul standului UPB a fost conceput [i perfec]ionat fil-
trul utilizat, având urm`toarele caracteristici:
L = 8,5 mH; l = 1 300 mm; n = 800 spire; Ra = 150 kΩ
Rezisten]a de amortizare s-a realizat sub forma unei p`turi
cilindrice semiconductoare. Pe un tub pertinax cu diame-
trul de 1 600 mm [i de lungime 1 500 mm s-a depus, prin
pulverizare, un lac semiconductor (4 p`r]i lac [i 1 parte
grafit de turn`torie). Stabilirea propor]iei a fost f`cut` pe
baza unui num`r mare de încerc`ri pe pl`ci de textolit de
diferite dimensiuni [i pe tuburi cilindrice cu diametrul de
160 mm [i de diferite lungimi. M`surarea rezisten]ei a fost
f`cut` cu o punte RLC - Marconi. Au fost realizate dou`
rezisten]e de valori diferite, una de 88 kΩ, a doua de
150 kΩ. Caracteristica de frecven]` a filtrului a fost
stabilit` într-un montaj experimental care reproduce sche-
ma real` în care filtrul va lucra. S-a folosit un generator
TESLA de semnale de înalt` frecven]`. La intrarea în filtru
s-a injectat un semnal de 6 V de diferite frecven]e,
tensiunea la ie[ire a fost m`surat` cu un osciloscop de
înalt` frecven]` tip Transiscope TR-4656. În final, filtrul
alc`tuit din bobina de 8,5 mH în paralel cu rezistorul de
amortizare având rezisten]a de 150 kΩ a fost montat în
interiorul unui tub vertical izolant, din PVC, cu rol de
protec]ie contra intemperiilor (elementul 6 din figura 7).
Condensatorul de cuplaj C a fost ob]inut suprapunând
cinci transformatoare de tensiune capacitive tip TECU –
fabrica]ie Electroputere, prima unitate fiind fixat` rigid pe
cuv`. Unitatea de condensatoare este constituit` din
izolatorul din por]elan în care este distribuit` stiva de
condensatoare închis` ermetic sub ulei, figura 8c. Capa-
citatea condensatorului este de 1 500 pF, iar tg
d < 0,37%. Cuva, pe care este montat` rigid prima
coloan`, con]ine [i elementele suplimentare: separatorul
de punere la p`mânt, borna de înalt` tensiune, elementul
de protec]ie [i bobina de scurtcircuitare a frecven]ei
industriale, L3 (figura 8c), utilizabil` în cazul folosirii
acestui condensator la m`surarea nivelului perturbator al
lan]urilor de izolatoare. Coloana de adaptare FA a fost
realizat` ca un circuit rezonant format din condensatorul
de cuplaj C [i bobina L. Date fiind capacit`]ile parazite a
fost necesar un condensator variabil care s` permit` rea-
lizarea condi]iei de mai sus. Inductan]a L a fost de
aproximativ 300 mH.
Punctul de m`surare de joas` tensiune s-a amplasat într-
o cabin` ecranat` montat` la piciorul stâlpului terminal. În
interiorul cabinei s-au aflat aparatele de joas` tensiune,
anul 55, nr. 7/2007
respectiv: puntea EDF pentru m`surarea pierderilor coro-
na, adaptarea bra]ului de m`sur` a perturba]iilor (CR, L [i
Rr), aparatul SIEMENS 4B6 000 pentru m`surarea nivel-
ului perturbator [i aliment`rile necesare.
M`sur`torile efectuate în cadrul platformei au permis
ob]inerea unor informa]ii necesare îmbun`t`]irii func]ion`-
rii liniilor electrice aeriene din punct de vedere al desc`r-
c`rii corona, prin ameliorarea tuturor elementelor liniei:
conductoare, arm`turi, juguri, cleme.
3. Cercet`ri realizate
Au fost realizate cu instala]iile descrise mai sus numeroa-
se programe de cercetare din care amintim numai câteva:
a) lan]uri de izolatoare pentru instala]iile de 750 kV;
b) efecte perturbatoare pentru diverse elemente com-
ponente ale sta]iilor electrice;
c) ameliorarea construc]iei jugurilor lan]urilor de izo-
latoare pentru 110, 220 [i 400 kV.
3.1. Programul 750 kV
Cercet`rile efectuate în cadrul acestui program au fost
cele mai complexe [i au implicat un efort organizatoric [i
de colaborare deosebit. Utilizând mijloacele experimenta-
le ale platformei exterioare a laboratorului de TTI descrise
anterior s-au studiat din punctul de vedere al optimiz`rii
impactului electromagnetic:
a) lan]urile verticale duble de sus]inere pentru faze cu
4 [i 5 subconductoare;
b) arm`turile de protec]ie pentru lan]urile de întindere;
c) arm`turile de protec]ie pentru lan]urile de ocolire la
stâlpul de întindere.
Analizarea comport`rii unui lan] de izolatoare din punctul
de vedere al impactului electromagnetic s-a efectuat dup`
normativele CISPR în vigoare prev`zând m`surarea cu-
rentului perturbator injectat de lan] într-o rezisten]` simu-
lând impedan]a caracteristic` a celor dou` deschideri
adiacente lan]ului în cauz`. Pentru aceasta a fost nece-
sar` realizarea structurilor mecanice prin care se asigur`
lan]ului de izolatoare analizat condi]ii electric [i geome-
trice cât mai apropiate de situa]ia real`, iar facilit`]ile
oferite de linia electric` experimentala descris` mai au
permis acest lucru.
Din punct de vedere electromagnetic, pentru obiectul de
încercare se pot folosi dou` scheme de m`surare: a[a
numitele variante „paralel” (figura 9) [i „serie”.
Fig. 9. Schema CISPR de m`surare a perturba]iilor
În varianta paralel, se m`soar` curentul injectat într-un re-
zistor de m`surare de 300 Ω. Curen]ii se închid numai
prin partea dreapt` a schemei, calea spre transformator
D. Cristescu - Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB
fiind blocat` de filtrul F. Condensatorul de cuplaj Cm con-
duce curentul perturbator spre circuitul de m`surare.
Conform recomand`rilor CISPR, în situa]ia în care
capacitatea sa este de peste cinci ori capacitatea
obiectului [i a ansamblului leg`turilor din aval de filtrul F,
eroarea de m`surare este de cel mult 2 dB. M`sur`torile
s-au efectuat în schema paralel trasând curba de varia]ie
a nivelului perturbator de la pragul m`surabil pân` la o
tensiune cu circa 20% mai mare decât tensiunea nominal`
faz`-p`mânt (228 – 400 kV [i 520 – 750 kV). Se verific`
astfel c` în zona tensiunilor de func]ionare nu apar cre[teri
bru[te ale nivelului perturbator – varia]ii care ar indica
dep`[irea unei tensiuni critice undeva la lan]ul încercat [i
deci apari]ia unei noi surse perturbatoare. De asemenea,
s-a procedat la „condi]ionarea” obiectului supus m`sur`-
torii: alimentarea lui, pe un anumit interval de timp, cu o
tensiune superioar` celei dorite.
Pentru alegerea unor arm`turi adecvate s-a efectuat [i
m`surarea reparti]iei tensiunii în lungul diferitelor elemente
ale lan]ului. În ceea ce prive[te lan]ul de sus]inere dublu
vertical, s-au conceput mai multe tipuri de arm`turi, dintre
care în figurile 10 sunt prezentate dou`:
a) inele mari pentru lan]uri de izolatoare [i „rachete”
curbate la prinderile conductoarelor, figura 10a;
b) „rachete” mari de form` elaborat`, figura 10b, în
dreptul ultimelor elemente ale lan]ului [i al întregului
ansamblul de prindere (juguri [i cleme) a
conductoarelor.
În figura 10b se observ` [i eclatorul utilizat pentru
m`surarea reparti]iei tensiunii în lungul lan]ului.
Atât rezultatele m`sur`rii curentului perturbator prin
rezisten]a de m`surare, cât [i determinarea reparti]iei de
tensiune în lungul lan]urilor de izolatoare au recomandat
arm`tura numit` „IV” drept optim`, ea prezentând pe
ultimele trei elemente izolatoare ale lan]ului o c`derea de
tensiune substan]ial mai mic`. Dup` efectuarea, pentru
acest tip de lan] [i a m`sur`torilor de vibra]ii, el a fost
adoptat [i înregistrat prin Brevetul de Inven]ie RO 102907:
„Arm`tur` de egalizare protec]ie pentru lan]ul de sus]inere
vertical 750 kV”, având drept autori dr.ing. Cristescu
Dorin, ing. Dumitriu Cristian Alexandru, ing. Ti]a Petre [i
sing. Matea Constantin. Solu]ia identificat` prin studiile
efectuate în laboratorul UPB este prezentat` în figura 11
[i este cea utilizat` la realizarea liniei electrice aeriene de
750 kV Isaccea – Dobrudja.
a b
Fig. 10. Arm`turi de egalizare [i protec]ie (AEP) pentru lan]uri de
sus]inere de 750 kV; a - varianta III; b - varianta IV
În ceea ce prive[te lan]ul de întindere a fost necesar`
solu]ionarea mai multor probleme electrice [i mecanice,
241
verificându-l în pozi]ia real`, adic` incluzându-l în tron-
sonul de 5 subconductoare cu care a fost echipat` una
din fazele liniei experimentale. Pentru separarea
impulsurilor injectate de desc`rcarea corona specific`
subconductoarelor, s-a inserat o pies` metalic` circular`,
care separ` electromagnetic cele dou` categorii de
impulsuri. În figura 12a, realizat` în timpul opera]iilor de
montaj, se prezint` detalii ale acestei separa]ii. Tot din
cursul acestei faze sunt [i detaliile din figurile 12b [i 12c.
În aceea[i figur` se observ` [i solu]ia adoptat` pentru
arm`tura lan]ului de întindere, realizat` din patru inele cu
diametrul de 2 m [i distan]ate cu 2 m între ele.
3.2. Alte programe de cercetare
Dintre numeroasele cercet`ri se cuvine a men]iona [i pe
cele de studiere a perturba]iilor generate de bobina de
blocaj utilizat` pentru telefonia în înalt` frecven]` utilizând
fazele liniei.
S-a analizat comportarea bobinei în varianta „sprijinit`”, figu-
ra 13, [i în cea „suspendat`”. Pentru pozi]ia „sprijinit`”, s-a
determinat varia]ia nivelului perturbator pentru bobina BB
de 220 kV, având 0,3 mH cu inele de ecranare, la 10
niveluri de tensiune de lucru între 69 kV [i 209 kV [i la
frecven]e de 0,2 MHz ... 3 MHz. S-a observat c` pentru ten-
siuni de 69, 83 [i 111 kV nivelul perturbator se limiteaz` la
40 dB/mV/300 W. Dincolo de acest nivel de tensiune are
loc un salt de circa 20 dB/mV/300 W cu vârfuri pân` la 77
... 82 dB/mV/ 300 W la tensiuni superioare tensiunii pe faz`
[i la frecven]ele de 0,15 MHz [i 2,5 MHz. Pentru pozi]ia
„suspendat`” a bobinei BB de 1mH, s-a observat aceea[i
grupare a nivelelor perturbatoare pentru tensiuni pân` la
213 kV la domeniul 47 ... 50 dB/mV/300 W. Numai la
tensiuni net mai mari decât cele folosite la testarea în pozi]ia
„sprijinit`” apar valori de 68 [i 80 dB/mV/300 W. Se
desprinde concluzia evident` c` din acest punct de vedere
solu]ia „suspendat`” este net favorabil`.
Cercetarea a inclus [i înregistrarea nivelului perturbator în
func]ie de tensiunea aplicat`, la varianta „suspendat`”, la
135 kHz [i la 500 kHz, pentru 400 kV. Saltul semnalat
anterior se întâlne[te [i în aceste varia]ii la tensiuni mai
mari de 210 kV. S-a studiat [i bobina f`r` inele de
ecranare, ceea ce a pus în eviden]` efectul favorabil al
acestora: diminuarea cu 8 – 12 dB/mV/300 W a nivelului
perturbator.
O alt` grup` de cercet`ri a urm`rit posibilitatea renun]`rii
la inele de ecranare, la arm`turi de protec]ie [i la opor-
unitatea utiliz`rii de faze cu 3 sau 4 subconductoare la
liniile electrice aeriene de 400 kV faze. Solu]iile identificate
sunt prezentate în figura 14.
Ideea solu]iei este ca forma jugului s` asigure prezen]a
acestuia [i în dreptul ultimelor elemente izolatoare ale
lan]ului în „V”. De[i rezultatele au fost încurajatoare [i cu
toate avantajele din punct de vedere electromagnetic, al
montajului [i al consumului de metal, variantele propuse
nu au trezit, din p`cate, interesul constructorilor de
arm`turi [i de juguri pentru liniile electrice aeriene de
înalt` tensiune.
 242 anul 55, nr. 7/2007

Linia electric` experimental` a laboratorului de Tehnica

tensiunilor înalte al UPB este dotat` [i cu un panou
special` pe care se pot efectua cercet`ri privind vibra]ia
conductoarelor. Pân` în prezent nu s-au ob]inut rezultate
semnificative în elucidarea aspectelor neclare în ceea ce
prive[te problemele de vibra]ie a fascicolelor, dispozitivele
antivibratoare, distan]ierele [i galopul conductoarelor.

Fig. 11. Lan] sus]inere cu AEP în montaj la UPB

Fig. 13. Montajul bobinei de montaj în pozi]ie „sprijinit`”

a

b
c

Fig. 14. Juguri speciale, f`r` arm`turi de protec]ie, pentru faze cu 3 [i

4 subconductoare

Referent:
Ing. Constantin RADU
S.C. SMART S.A.

Fig. 12. Lan] de izolatoare de întindere pentru linii electrice aeriene

de 750 kV.
a - Pies` de separa]ie; b - Lan] la sol, în perioada montajului;
c - Ansamblul arm`turilor; d - Lan] în pozi]ia real`.
M. Gu[` - Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare?
Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia
sta]iilor de transformare?
Mircea GU{~1, Marcel ISTRATE2
Abstract: Lightning protection design for substation starts
with the „striking distance“ evaluation e.g. the distance
where the leader head selected an earthed object. Many
studies were carried out to calculate this distance and
continuously suggested improved equations. The Roma-
nian substations are protected only by lightning rods,
although some great European and North American grids
protect their large substations with shield wires. After com-
paring the protection zones for lightning rods and shield
wires, an case study is presented: the protection of a 220
kV substation. The dangerous lightning current obtained
by ATP modeling, slightly differs from that suggested by
simpler methods. Because the lightning rod number and
location, some unprotected zones remains for the all the
studied solutions. The use of shield wires results in a
simpler design of the protective scheme which completely
cover the substation circuits and equipment.
Key words: high voltage substation, lightning protection,
striking distance, protective zone, lightning rod, shield wire
Descriptori: sta]ie de \nalt` tensiune, protec]ie contra loviturilor
de tr`snet, distan]a de orientare, paratr`snet vertical, conductor
de protec]ie
Contribu]ii
Sistemul de protec]ie \mpotriva tr`snetelor al sta]iilor elec-
trice de transformare are rolul de a reduce riscul loviturilor
directe asupra barelor colectoare [i asupra echipamen-
telor pân` la un nivel considerat admisibil, \ntrucât o pro-
tec]ie total` este, teoretic, imposibil` datorit` caracterului
aleator pe de o parte al parametrilor desc`rc`rii de tr`snet
[i pe de alt` parte al comport`rii izola]iei la solicit`rile cu
impuls de tensiune. Mijloacele disponibile pentru protec]ia
\mpotriva loviturilor directe de tr`snet sunt paratr`snetele
verticale [i conductoarele de protec]ie. De[i ambele au
acela[i rol, de a atrage loviturile de tr`snet, denumirea de
paratr`snet orizontal, sinonim` cu conductor de protec]ie,
este rar folosit` astfel c` este creat un automatism \n ex-
primare: paratr`snetele sunt numai verticale, iar conduc-
toarele de protec]ie sunt numai orizontale.
Tradi]ional, \n România, paratr`snetele se folosesc numai
pentru protec]ia sta]iilor de transformare, iar conductoare-
le de protec]ie numai pentru protec]ia liniilor electrice
aeriene. Dac` pentru liniile electrice aeriene, instalarea de
paratr`snete nu se justific` din moment ce acestea nu pot
proteja conductoarele pe \ntreaga deschidere dintre
stâlpi, neutilizarea conductoarelor de protec]ie \n sta]iile
de transformare nu are o motiva]ie suficient de puternic`
pentru a nu fi discutabil`. De exemplu, \n SUA paratr`s-
netele sunt folosite numai pentru protec]ia sta]iilor elec-
trice de mic` \ntindere, cum sunt acelea care alimenteaz`
re]elele electrice de distribu]ie la medie tensiune, iar
sta]iile de \nalt` [i foarte \nalt` tensiune, ocupând teritorii
mari, sunt protejate cu conductoare de protec]ie [1]. {i \n
Europa exist` sta]ii de transformare protejate cu
paratr`snete orizontale.
Principalul avantaj oferit de paratr`snetele orizontale este
c`, dac` acestea traverseaz` \ntregul teritoriu al sta]iei,
1,2 Dr. ing., Universitatea Tehnicã „Gh.Asachi“ din Ia[i
243
zona de protec]ie a lor se \ntinde, de asemenea, pe toat`
lungimea lor. Dac` sunt a[ezate paralel, la distan]e [i în`l-
]imi adecvate, pot proteja toate circuitele sta]iei, f`r` a l`-
sa zone vulnerabile. Paratr`snetele, pot fi amplasate, de
regul`, pe stâlpii cadrelor de sus]inere a barelor colectoa-
re [i doar în cazuri excep]ionale pe stâlpi anume destina]i,
astfel c` uneori nu pot ocupa pozi]iile optime pentru
protec]ia total` a circuitelor [i a echipamentelor sta]iei. În
asemenea situa]ii, se poate recurge la cre[terea în`l]imii
paratr`snetelor, dar aceasta are eficacitate limitat`. Este
posibil, astfel, s` r`mân` un risc de lovire direct` a unor
zone ale sta]iei; totu[i, dac` aceste zone au întindere
mic`, riscul real poate fi destul de mic pentru a fi acceptat.
Obiectivul acestui articol este de a prezenta, pe lâng` ba-
zele moderne ale proiect`rii zonelor de protec]ie, o com-
para]ie privind modul de realizare a protec]iei împotriva
loviturilor de tr`snet pentru o sta]ie de transformare cu
ajutorul paratr`snetelor [i, respectiv, a conductoarelor de
protec]ie. Se determin` curentul de protec]ie printr-o me-
tod` simplificat` precum [i folosind calculul numeric, tra-
sând apoi zonele de protec]ie pentru cele dou` variante.
Avantajele folosirii conductoarelor de protec]ie cum ar fi,
de exemplu, simplificarea proiect`rii [i acoperirea com-
plet` a teritoriului de protejat, ar putea fi exploatate [i în
România cu ocazia retehnologiz`rii sta]iilor de transfor-
mare existente.
1. Zonele de protec]ie
Ac]iunea de protec]ie a paratr`snetelor verticale sau
orizontale se exprim` prin forma [i dimensiunile zonelor
protejate de acestea. Pe baza experimentelor de
laborator, folosind modele geometrice ale sistemului
paratr`snet - obiect protejat, Wagner [i colaboratorii [2]
au identificat acum 65 ani formele zonelor de protec]ie,
care se mai folosesc [i ast`zi pe alocuri de[i studiile
asupra desc`rc`rilor de tr`snet au evoluat substan]ial în
acest interval de timp. În prezent, pentru trasarea zonelor
de protec]ie se începe cu stabilirea „distan]ei de
orientare“, respectiv distan]a de la care liderul desc`rc`rii
de tr`snet se orienteaz` c`tre locul de impact: solul sau
un obiect de pe sol. Conform celor mai mul]i cercet`tori,
distan]a de orientare este definit` numai în func]ie de
intensitatea curentului de tr`snet. Unii fac deosebirea între
distan]a de orientare spre un obiect [i distan]a de
orientare c`tre sol, iar al]ii iau în considerare [i în`l]imea
obiectului de protejat. În tabelul 1 sunt prezentate expresii
de calcul ale distan]elor de orientare. Aceste rela]ii au fost
propuse succesiv în urma studiilor privind m`rimea
unghiului de protec]ie pentru liniile aeriene de foarte înalt`
tensiune [i luând în considerare distribu]ia intensit`]ii
curentului de tr`snet ob]inut` din prelucrarea rezultatelor
experimentale. Rezultatele, privind m`rimea distan]ei de
orientare, ob]inute cu aceste rela]ii în func]ie de
amplitudinea curentului de tr`snet sunt destul de diferite,
astfel c` apare o prim` dificultate pentru proiectant: ce
rela]ie s` aleag`? Dintre aceste ecua]ii, acelea propuse
de Brown [i Whitehead sunt folosite de CIGRE.
 244
Tabelul 1
Expresiile pentru distan]a de orientare r = A.I b [1]
Izola]ia obiectului lovit este periclitat`, dac` amplitudinea
curentului de tr`snet care determin` solicitarea izola]iei
dep`[e[te o anumit` valoare, numit` curent critic sau cu-
rent de protec]ie. Cunoscând amplitudinea acestui curent
[i distan]a de lovire, este posibil` definirea zonelor de
protec]ie. Pentru aceasta se consider` c` vârful liderului
se afl` în centrul unei sfere fictive având raza egal` cu
distan]a de orientare [i care avanseaz` c`tre sol. Primul
obiect de pe sol care va fi atins de suprafa]a sferei va fi
]inta loviturii de tr`snet. De[i, mai ales în literatura ame-
rican` de specialitate, acest procedeu este cunoscut sub
numele de model geometric [1], denumirea de metod`
electrogeometric` [3] pare mai adecvat`, cel pu]in pentru
o distinc]ie mai net` fa]` de modelele geometrice de
laborator ale lui Wagner.
a) b)
Fig.1. Sec]iuni prin zonele de protec]ie ale paratr`snetelor (a) [i ale
conductoarelor de protec]ie (b)
Formele [i dimensiunile zonelor de protec]ie ale paratr`s-
netelor [i conductoarelor de protec]ie difer` datorit` po-
zi]iilor diferite ale acestora. În privin]a rela]iilor de calcul
exist` multe asem`n`ri, dar [i unele deosebiri. Rela]ii de
calcul pentru construirea zonelor de protec]ie ale paratr`s-
netelor verticale [i orizontale folosind metoda electrogeo-
metric` (metoda sferei fictive) pentru principalele situa]ii
practice privind amplasarea [i în`l]imea acestora sunt
date în [4, 5].
Pentru zonele de protec]ie ale unui singur paratr`snet [i
respectiv un singur conductor de protec]ie, rela]iile de
calcul sunt identice, chiar dac` unele nota]ii difer` datorit`
anul 55, nr. 7/2007
formei geometrice. În figura 1 sunt prezentate schi]ele
acestor zone de protec]ie, iar în tabelul 2, rela]iile de
calcul al dimensiunilor principale ale acestor zone.
Tabelul 2
Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 1
Pentru dou` paratr`snete, fa]` de cazul folosirii a dou`
conductoare de protec]ie, zonele de protec]ie prezint` de-
osebiri mai pronun]ate. Principalul avantaj al conductoa-
relor de protec]ie r`mâne faptul c` zona de protec]ie are
dimensiuni verticale [i orizontale constante de-a lungul lor.
Limita superioar` a zonei de protec]ie a dou` paratr`snete
este mai coborât` decât în cazul conductoarelor de
protec]ie deoarece, în cazul paratr`snetelor, aceast` limit`
este dat` de intersec]ia sferei fictive cu planul vertical care
con]ine paratr`snetele, dar sfera fictiv` le atinge p`strând
contactul cu solul. În cazul conductoarelor de protec]ie,
sfera fictiv` este în contact simultan cu ambele
conductoare, astfel c` raza cercului limit` superioar` a
zonei de protec]ie este raza sferei.
Fig.2. Sec]iuni prin zonele de protec]ie pentru dou` paratr`snete (a) [i
pentru dou` conductoare de protec]ie paralele (b), pentru R>h
Fig.3. Sec]iune vertical` prin zona de protec]ie a dou` conductoare de
protec]ie, dac` R<h
În plan orizontal, zona de protec]ie a conductoarelor de
protec]ie este mai lat` decât a paratr`snetelor cu distan]a
dintre acestea, cu condi]ia s` existe o zon` comun`. De
asemenea, la în`l]imi hx > h0, zona de protec]ie a conduc-
toarelor orizontale se divide în dou` benzi paralele a c`ror
l`]ime scade cu în`l]imea. În cazul paratr`snetelor, dac`
hx > h0 zona de protec]ie se reduce la dou` cercuri cu su-
prafe]e tot mai mici cu cre[terea în`l]imii. Rela]iile de cal-
cul al dimensiunilor zonelor de protec]ie pentru aceste ca-
zuri sunt prezentate în tabelul 3.
M. Gu[` - Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare?
Tabelul 3
Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 2
Pentru concretizarea afirma]iilor de mai sus, în figura 4 se
prezint` dependen]a dimensiunilor zonelor de protec]ie în
plan orizontal pentru paratr`snete [i conductoare de
protec]ie, dac` pentru ambele sisteme de protec]ie: h=20
m, a=20 m, Ip=5 kA. Pentru calculul distan]ei de orientare
s-a folosit rela]ia Gary din tabelul 3.
2. Studiu de caz: sta]ia de transformare 220 kV
Dumbrava, Neam]
2.1. Curentul de protec]ie
Cazul general
Punctul de pornire pentru stabilirea zonelor de protec]ie
împotriva loviturilor de tr`snet îl constituie valoarea curen-
tului de protec]ie, respectiv amplitudinea curentului de
tr`snet care poate provoca conturnarea sau str`pungerea
izola]iei protejate. Nu este simplu de evaluat acest curent
datorit` faptului c`, spre deosebire de liniile electrice ae-
riene, circuitele sta]iilor sunt mai complexe datorit` pre-
zen]ei echipamentelor [i a desc`rc`toarelor electrice [i
numai sistemele de bare colectoare ar putea fi asimilate
liniilor.
O posibilitate ar fi luarea în considerare numai a sisteme-
lor de bare colectoare, care – de regul` – se afl` ampla-
sate la o cot` mai ridicat`. Curentul de tr`snet care poate
provoca conturnarea izolatoarelor de sus]inere se poate
calcula cu rela]ia
2U 50
Ip = ,(1)
Z desc`rc`toare electrice numai la bornele autotransfor-
}inând seama de propagarea curentului de tr`snet în
ambele sensuri fa]` de locul de impact, Z este impedan]a
caracteristic` a sistemului de bare colectoare, iar U50 este
tensiunea minim` de conturnare la impuls de tr`snet.
Amplitudini mai mari ale curentului de protec]ie sunt de
asemenea, periculoase, dar numai pân` la o limit` Im
pentru care raza sferei fictive devine atât de mare încât
245
aceasta nu mai poate atinge obiectele care trebuie
protejate. Cu cât indicele keraunic este mai mare, num`rul
de lovituri de tr`snet periculoase cre[te [i probabilitatea
de conturnare a izola]iei cre[te, de asemenea. Pornind de
la un num`r admisibil de 0,05 desc`rc`ri/100 km/an, în
[1] se evalueaz` cele dou` limite ale curentului de tr`snet
ca în tabelul 4.
Tabelul 4
Alegerea curentului de protec]ie
Asemenea calcule au servit ca motiva]ie pentru alegerea
mai general` a m`rimii curentului de protec]ie, reco-
mandându-se valoarea de 5 kA pentru tensiuni nominale de
pân` la 230 kV inclusiv [i 10 kA pentru tensiuni mai ridicate.
2.1.2. Simularea loviturii pe un model ATP al sta]iei
de transformare
O alt` posibilitate de determinare a m`rimii curentului de
protec]ie este calculul numeric al proceselor de propa-
gare a curentului de tr`snet în circuitele sta]iei de
transformare, folosind un program adecvat, de exemplu
ATP. Procedeul permite luarea în considerare a loviturilor
de tr`snet în orice punct al circuitelor electrice ale sta]iei,
fiind alese în primul rând punctele cele mai expuse fie ca
altitudine, fie ca dep`rtare de paratr`snete. Va rezulta un
set de valori ale curentului de protec]ie, care ar permite
studiul posibilit`]ii de protec]ie sectorizat pentru diferite
zone ale sta]iei de transformare. Va r`mâne la alegerea
proiectantului gradul de acurate]e adoptat în raport cu
economiile de materiale [i de lucr`ri ob]inute în raport cu
folosirea unei unice valori a curentului de protec]ie pentru
tot teritoriul sta]iei. Dificultatea principal` a acestui
procedeu const` în realizarea programului de calcul care
include modelarea sta]iei [i parcurgerea unei serii de
simul`ri a loviturilor de tr`snet. Alt` dificultate const` în
trasarea grafic` a zonelor de protec]ie pentru grupe de
3-4 paratr`snete, care mai pot fi [i de în`l]imi diferite.
Sta]ia de transformare Dumbrava 220 kV are un sistem
dublu de bare colectoare, un sistem de bare colectoare
de transfer, dou` celule de linie, dou` celule de
transformator, o celul` de cupl` combinat` [i o celul` de
cupl` de transfer. La cea mai mare în`l]ime (16,5 m) sunt
amplasate racordurile de intrare în sta]ie a liniilor electrice
[i unele conductoare din celula cuplei de transfer. Exist`
matoarelor, aflate astfel la distan]` mare de intr`rile în
sta]ie ale liniilor electrice.
Determinarea curentului de protec]ie a fost f`cut` prin
modelare asistat` de calculator în mai multe variante, iar
rezultatele sunt prezentate în figura 5 astfel:
a) cu linie ro[ie, luând în considerare U50 drept nivel
de ]inere al izola]iei;
 246 anul 55, nr. 7/2007

45
Curentul de protec]ie, kA

35

25

15

5
Puncte de impact
Fig. 5. Curentul de protec]ie pentru sta]ia Dumbrava 220 kV

b) cu linie albastr` considerând caracteristica tensiu-

ne-timp a izola]iei externe [i U50 pentru trans-
formatoare;
c) cu linie verde pentru cazul prezen]ei desc`r- a)
c`toarelor electrice atât în celulele de linie, cât [i la
bornele autotransformatoarelor.

În medie, curentul de protec]ie este de circa 10 kA, dar

prezint` varia]ii între 7 kA [i 14 kA în func]ie de locul de
impact. Valorile foarte mari apar dac` exist` desc`r-
c`toare electrice [i în celulele de linie, dar numai pentru
lovituri de tr`snet apropiate de acestea. Compara]ia aces-
tor valori cu m`rimea Ip din tabelul 4 arat` o coinciden]`
numai par]ial`. Utilizarea rela]iei (1) ar conduce la o
proiectare uneori mult acoperitoare.

2.2. Protec]ia cu paratr`snete

Folosind valorile curentului de protec]ie ob]inute în varian-

ta i), în figura 6a este prezentat` sec]iunea prin zona de
protec]ie la hx=16,5 m, realizat` de sistemul actual de
paratr`snete.

Cu linie albastr` sunt trasate conductoarele aflate la 16,5 b)

m deasupra solului, cu linie ro[ie acelea aflate la 11,6 m,
iar cu linie verde acelea aflate la circa 8 m. Cu linie neagr`
sunt figurate riglele la care sunt ata[ate izolatoarele de
sus]inere.
Zona de protec]ie a sistemului de paratr`snete existent nu
acoper` total teritoriul sta]iei astfel c` pentru acoperirea
golurilor în care exist` circuite aflate la aceast` în`l]ime
(16,5 m), s-a propus amplasarea a trei noi paratr`snete
notate în figura 6b cu P40N, P41N [i P42N. Rezultatul,
prezentat în figura 6b, const` în includerea în zona de
protec]ie a circuitelor electrice din celulele de linie [i de
transformator.
Alternativa mont`rii unor seturi de desc`rc`toare electrice
[i în celulele de linie ar produce acela[i efect, f`r` a mai
fi necesare paratr`snete suplimentare. Totu[i, în ambele
variante r`mâne o zon` expus` loviturilor de tr`snet la
în`l]imea de 11,6 m într-o celul` de linie [i într-o celul` de
transformator.
Fig. 6. Zonele de protec]ie ale sta]iei de 220 kV Dumbrava, la hx = 16,5 m
a - pentru sistemul de paratr`snete existent; b - cu trei paratr`snete
suplimentare
2.3. Utilizarea conductoarelor de protec]ie
Exemplul privind folosirea conductoarelor de protec]ie
este construit pentru cel mai dezavantajos caz privind
punctul de impact al tr`snetului, respectiv pentru cea mai
mic` amplitudine a curentului de tr`snet ob]inut` prin
simulare pe modelul sta]iei. Aceast` valoare, conform
figurii 5, este de 6,8 kA [i ei îi corespunde o distan]` de
orientare a tr`snetului de 33,75 m. Folosind pentru fixare
cadrele metalice existente, rezult` c` ar putea fi instalate
4 conductoare de protec]ie, fie paralele cu sistemele de
bare, fie transversal fa]` de acestea. Pentru calculul
în`l]imii minime a zonelor de protec]ie s-au folosit rela]iile
din tabelul 3 pentru situa]ia R > h.
În cazul conductoarelor de protec]ie paralele cu sistemele
de bare colectoare, circuitele electrice din celulele de linie
[i de cupl` de transfer aflate la hx = 16,5 m nu ar fi
M. Gu[` - Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare?
protejate integral, chiar dac` conductoarele de protec]ie
sunt amplasate la 24,5 m deasupra solului, adic` la
în`l]imea paratr`snetelor actuale. Dac` îns` acestea sunt
montate transversal fa]` de sistemele de bare, protec]ia
tuturor circuitelor electrice poate fi asigurat` chiar dac`
în`l]imea de amplasare a conductoarelor de protec]ie este
de numai 22,7 m adic` cu 1,8 m mai pu]in decât în`l]imea
paratr`snetelor actuale. O schi]` a amplas`rii conduc-
toarelor de protec]ie [i o sec]iune vertical` prin zona de
protec]ie sunt prezentate în figura 7, pentru amplasarea
conductoarelor de protec]ie la 24,5 m în`l]ime.
Fig.7. Amplasarea conductoarelor de protec]ie [i zona protejat` a
sta]iei 220 kV Dumbrava
Conductoarele de protec]ie sunt figurate cu linie dubl`
neagr`. Dreptunghiul ha[urat include toate circuitele elec-
trice ale sta]iei, precum [i cadrele metalice, cu excep]ia
vârfurilor stâlpilor unde sunt ancorate conductoarele de
protec]ie. [i în situa]ia actual` conductoarele de protec]ie
de la stâlpii liniei sunt legate la cadrele metalice de la
intrarea în sta]ie. Cu linie întrerupt` sunt figurate
conexiunile suplimentare ale unui conductor de protec]ie
din sta]ie la stâlpii liniilor, pentru protec]ia racordurilor
liniilor la circuitele sta]iei. Semnifica]iile culorilor sunt
acelea[i ca în figura 6.
Un exemplu privind utilizarea conductoarelor de protec]ie
în locul paratr`snetelor în sta]iile de transformare este
prezentat în figura 8 pentru cazul unei sta]ii de 110 kV din
Germania.
247
Concluzii
Utilizarea conductoarelor de protec]ie pentru protec]ia
sta]iilor de transformare împotriva loviturilor de tr`snet
este o practic` curent` în unele ]`ri dezvoltate, dar nu [i
în România.
Fig.8. Conductoare de protec]ie într-o sta]ie de transformare de 110 kV
din Germania
Proiectarea protec]iei cu paratr`snete este relativ dificil`,
mai ales în cazul folosirii metodei electrogeometrice,
bazat` pe distan]a de orientare a tr`snetului, metod`
adoptat` de CIGRE, CEI [i IEEE.
Utilizarea conductoarelor de protec]ie simplific` mult
munca de proiectare, rezultând solu]ii mult mai sigure [i
complete, întrucât defectul de ecran poate fi evitat. Luarea
în considerare a curentului minim de protec]ie pentru
circuitele sta]iei de transformare, conduce la o amplasare
a conductoarelor de protec]ie cu efect acoperitor pentru
toate circuitele electrice [i echipamentele sta]iei. Metoda
are avantajul simplit`]ii [i al uniformit`]ii, aspecte
importante atât pentru proiectare, cât [i pentru exploatare.
Bibliografie
[1] Hileman A. - Insulation Coordination for Power Systems, Taylor &
Francis, 1999, SUA, ISBN 0-8247-9957-7
[2] Wagner C.F., G.D.McCann, C.M.Lear, - Shielding of Substations,
AIEE Trans., 61, 1942, pag. 96-100
[3] Gary C. (coord.), - Les propriétés diélectriques de l¢air et les très
hautes tensions, Eyrolles, Paris, 1984
[4] Gavrila[ N., Istrate M., Gu[` M., Ciobanu C. - Concerning the
Protective Zones of the Vertical Lightning Protection Systems Using
the Rolling Sphere Method, Bul. [t. Al Universit`]ii „Politehnica“ din
Timi[oara, Tom 44 (58), 1999, Fasc. 2, vol. I, pag. 61-66
[5] Gavrila[ N., Istrate M., Gu[` M., Ciobanu C. - Concerning the
Protective Zones of the Horizontal Lightning Protection Systems
Using the Rolling Sphere Method, Bul. I.P. Ia[i, Tom XLV (IL), 1999,
Fasc. 5B, pag. 300-305
Referent:
Prof. dr. ing. Petru POSTOLACHE
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 248 anul 55, nr. 7/2007

Izola]ia liniei de 400 kV Oradea-Békéscsaba.

Criterii de dimensionare, teste de tip, optimiz`ri, rezultate
Ecaterina DR~GAN1, Georgel GHEORGHI}~2, Adrian GHINGHELI3, Ioan POP4, Paul STANCIU5

Abstract: Between Oradea–Romania and Békéscsaba–Hun- echipate cu stâlpi dublu circuit. Pe teritoriul României,
gary, an 400 kV interconnection line is now under stâlpii dublu circuit sunt de tip dublu triunghi (DONAU), iar
construction. This line is structured into three sections: the pe teritoriul Ungariei, de tip BRAD (sau DUBLU DRAPEL).
first one, Oradea-N`dab, equipped with single circuit
towers - RODELTA type, the second section N`dab-border
equipped with double circuit towers - DONAU type and the Pe toat` lungimea liniei sunt montate dou` conductoare
third section border-Békéscsaba, equipped with double de protec]ie, dintre care unul este cu fibr` optic` îngloba-
circuit towers – DOUBLE FLAG type. This paper presents t`. În prima etap`, stâlpii vor avea montat câte un singur
the main aspects regarding the line insulation, i.e. the circuit, montarea celui de-al doilea circuit fiind obiectul
conceptual designs and implementation, mainly the new unei investi]ii viitoare.
design of insulator string design and manufacturing, as a
required by this project. Obiectul articolului îl constituie prezentarea aspectelor
legate de izola]ia liniei, conceptual [i ca mod de realizare,
Key words: owerhead line, interlink, composite insulators, Radio având în vedere faptul c` autorii au lucrat nemijlocit, în
interference level, corona interference
cadrul proiectului, în diferite faze de implementare ale
Descriptori: linie electric` aerian`, interconexiune, izolator acestuia.
compozit, nivel perturbator radio, perturba]ii corona
2. Izola]ia liniei
Nota]ii
2.1. Distan]ele izolante
LEA - linie electric` aerian`
Interconexiune - leg`tur` electric` între re]elele electrice Condi]iile pentru dimensionarea coronamentelor stâlpilor
din state învecinate unei linii electrice de înalt` tensiune sunt definite prin
Izolator compozit - material izolant din cauciuc siliconic armat apropieri ale conductoarelor la stâlp [i în deschidere.
cu fibre din sticl`, utilizat pentru realizarea Principiul avut în vedere în proiectare este de a nu se
elementelor izolante ale LEA
RIV - perturba]ii radio considera simultan existen]a solicit`rilor mecanice extre-
Perturba]ii corona - perturba]ii produse de desc`rcarea coro- me cu solicit`rile electrice anormale. Deoarece normele
na rpodus` pe elemente ale LEA de linii electrice definesc [i impun par]ial solicit`rile
mecanice [i deoarece linia de interconexiune Oradea-
Contribu]ii Béckéscsaba este de importan]` deosebit`, în tabelul 1
au fost identificate [i aplicate condi]iile de dimensionare
Contribu]ia autorilor const` în: care pot conduce, în concep]ia autorilor, la o exploatere
a) definirea metodei privind condi]iile de dimensionare sigur` [i de durat` a liniei.
a coronamentelor; Tabelul 1
b) definirea studiilor de solu]ie Condi]iile de dimensionare a coronamentelor
pentru coronamentele stâlpilor;
c) aplicarea tehnologiei noi de
realizare a izolatoarelor
compozite [i
d) modernizarea proiectelor de
lan]uri de izolatoare pentru liniile
de 400 kV, în special a
arm`turilor de protec]ie.

Introducere

Între Oradea–România [i Békéscsa-

ba–Ungaria se afl` în construc]ie o linie de
interconexiune ce va fi exploatat` la
tensiunea nominal` de 400 kV.

Din punct de vedere constructiv, linia

este alc`tuit` din trei por]iuni distincte:
(i) Oradea-N`dab, echipat` cu stâlpi
simplu circuit tip RODELTA, cu con-
ductoarele în configura]ie delta; (ii) N`-
dab-grani]` [i (iii) grani]`-Békéscsaba,

1
Condi]iile din tabelul 1 au fost aplicate integral, coordo-
Ing., Fichtner Engineering narea rezultatelor pentru dimensionarea coronamentelor
2 Dr.ing., Fichtner Engineering
3,4 Ing., IPROEB Bistriþa stâlpilor fiind realizat` separat pentru apropieri stationare
5 Ing., S.C. Electromontaj S.A.- .F.C.A. Câmpina la stâlp cu datele din Normativul de supratensiuni
Ecaterina Dr`gan - Izola]ia liniei de 400 kV Oradea-Békéscsaba. Criterii de dimensionare, teste de tip, optimiz`ri, rezultate
atmosferice – Figurile 1a [i 1b – [i în deschidere, sta]io-
nare [i tranzitorii, pentru deschiderea maxim` limitat` de
distan]a dintre faze, de 425 m.
b o parte conect`rii izola]iei, [i pe de alt` parte for]ei de 210
Fig. 1. Stâlpi de sus]inere. a - Geometria coronamentului RODELTA, b
- Geometria coronamentului DONAU
Deoarece atât stâlpii de sus]inere de tip RODELTA, cât [i
cei de tip DONAU, au izola]ie mixt` (lan]uri de izolatoare
verticale [i în „V”), galoparea conductoarelor a fost rea-
nalizat`, verificarea f`cându-se pentru fiecare faz` în parte.
2.2. Izola]ia liniei
Criteriul mentenan]`-evitare opera]ii de înlocuire izola]ie
spart`, a condus la optarea pentru lan]uri echipate cu
izolatoare compozite. Suplimentar, fa]` de liniile electrice
construite pân` în prezent, la clemele de sus]inere s-a
249
prev`zut protejarea conductoarelor cu man[oane din
spire preformate. Linia se va echipa cu lan]uri de izolatoa-
re de sus]inere simple [i duble [i cu lan]uri de izolatoare
de întindere duble [i triple, cu izolatoare de 210 kN, clas`
utilizat` pentru prima dat` la liniile electrice din România.
Consor]iul care a câ[tigat licita]ia (Electromontaj S.A. –
Romelectro) a fost pus în situa]ia import`rii acestora, sau
a asimil`rii lor în ]ar`. G`sind interes la IBROEB Bistri]a,
speciali[tii Transelectrica S.A. [i cei ai Fichtner Enginee-
ring au avizat, într-o prim` etap`, testele de tip ale izola-
toarelor, efectuate la Laboratorul din Craiova; în conti-
nuare, lan]urile complete au parcurs, conform cerin]elor
contractuale, testele de tip la Laboratorul EGÜ din Praga.
Forma [i dimensiunile principale ale izolatorului de 210
kN sunt prezentate în figura 2.
d1 = 144 mm, d2 = 106 mm, d3 = 34 mm, K = 2 900
mm, a = 3 094 mm, l = 3 434 ± 15 mm
Fig. 2. Izolatorul compozit, de 210 kN. Caracteristicile constructive
principale
Trebuie remarcat faptul c` izolatorul a fost omologat
împreun` cu inelele de protec]ie, deoarece Transelectrica
impune, pentru conturnare la supratensiuni de tr`snet,
valori apropiate de tensiunea de ]inere (în acest caz, Umax,
] = 1 550 kV [i Umax, c 50% = 1 930 kV).
Lan]urile de izolatoare, de[i asem`n`toare cu lan]urile
existente, con]in o serie de elemente noi, necesare pe de
kN (figurile 3 [i 4). La testarea lan]ului de izolatoare echi-
pat cu inelele de protec]ie, numai lan]urile de întindere au
corespuns specifica]iilor Transelectrica.
În figura 3 este prezentat lan]ul de sus]inere simplu, iar în
figura 4 este prezentat lan]ul de întindere triplu.
Forma [i alc`tuirea acestora, de[i asem`n`toare cu cele
ale lan]urilor existente, con]in o serie de elemente noi,
necesare pe de o parte conect`rii izola]iei, iar pe de alt`
parte prelu`rii for]ei de 210 kN.
 250 anul 55, nr. 7/2007

Fig. 5. Testul la tensiunea de ]inere Fig. 6. Testul la tensiunea de ]inere

la impuls de tr`snet, la frecven]a industrial` în stare
uscat`, pe izolator sub ploaie, pe
izolator

Fig.3 Lan]ul de sus]inere simplu

Fig.4. Lan] de întindere triplu

Fotografiile urm`toare prezint` imagini din timpul testelor:

a) la tensiunea de ]inere la impuls de tr`snet, în stare
uscat` [i sub ploaie;
b) la tensiunea de ]inere la frecven]a industrial`, sub
ploaie [i
c) la tensiunea de ]inere la impuls de comuta]ie

efectuate asupra izolatorului de 210 kN [i din timpul tes-

telor pentru verificarea nivelului perturba]iilor:
a) radio [i
b) corona.

efectuate asupra lan]urilor (de sus]inere simplu [i de

Fig. 7. Testul la tensiunea de ]inere la impuls
întindere triplu). de comuta]ie, pe izolator
Ecaterina Dr`gan - Izola]ia liniei de 400 kV Oradea-Békéscsaba. Criterii de dimensionare, teste de tip, optimiz`ri, rezultate
Fig. 8. Testul RIV (Lan] de întindere triplu)
Fig. 9. Testul corona [i RIV (Lan] de sus]ine simplu echipat cu inel din
bar` rotund` [i sfere)
Fig. 10. Testul corona [i RIV (Lan] de sus]inere simplu, echipat cu inel
din aluminiu – Solu]ie adoptat`)
251
Figura 11 reprezint` testul la tensiunea de ]inere la impuls
de tr`snet, în stare uscat`, pntrue lan]ul de sus]inere
simplu, echipat cu inel din bar` rotund` [i sfere.
Fig. 11. Testul la tensiunea de ]inere la impuls de tr`snet, în stare
uscat` (Umax, ] > 1 550 kV [i Umax, c 50 % <1 930 kV)
Concluzii
Pornind de la importan]a deosebit` a liniei de 400 kV
Oradea-Békéscsaba, ca linie de interconexiune care
trebuie s` se incadreze în sistemul de conexiuni european
[i s` fie în consonan]` cu normele de proiectare [i de
exploatare europene, o aten]ie deosebit` s-a acordat
definirii metodei privind condi]iile de dimensionare a
coronamentelor, definirii studiilor de solu]ie pentru
coronamentele stâlpilor, aplic`rii tehnologiei noi de
realizare a izolatoarelor compozite [i moderniz`rii
proiectelor de lan]uri de izolatoare pentru liniile de 400 kV,
[i în special arm`turilor de protec]ie ale acestora.
Referent:
Conf. dr. ing. Marian COSTEA
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 252
Trecerea liniilor aeriene de 220 kV, la 400 kV, f`r`
modific`ri majore
Agsioni]a ONE}1, Badea POPA2, Cristina STOICOF3, Sorin COATU4
Abstract: Following the interconnection of Romania to
UCPTE network, a series of 220 kV transformer
substations shall be upgraded to 400 kV. For the afferent
overhead transmission lines, there are two alternatives:
new 400 kV lines, or converting the existing 220 kV lines
– especially their towers – to a rated voltage of 400 kV.
On the basis of a critical examination of the existing 220
kV towers, as well as of comprehensive laboratory tests,
the authors propose the solution to be applied to upgrade
the Romanian 220 kV transmission lines to a rated
voltage of 400 kV.
Key words: overhead transmission line, insulation level
Descriptori: linie electric` aerian`, nivel de izola]ie
Nota]ii
LEA - linie electric` aerian`
Un - tensiune nominal` a liniei, kV
Contribu]ii
Lucrarea se încadreaz` în preocup`rile din str`in`tate [i
din ]ar` privind cre[terea capacit`]ilor de transport ale LEA
existente, prin trecerea acestora la niveluri de tensiune
superioare.
Contribu]ia autorilor const` în:
a) analiza selectiv` a literaturii de specialitate (în
special rapoarte CIGRE), în vederea stabilirii modului
de tratare a problemei în alte ]`ri [i întocmirea unei
sinteze privind solu]iile adoptate;
b) analiza tipurilor de stâlpi existen]i pe LEA 220 kV ale
Transelectrica, din punctul de vedere al distan]elor
de izolare;
c) stabilirea unui program de încerc`ri de laborator
pentru verificarea distan]elor de izolare;
d) determinarea tensiunilor disruptive [i de ]inere ale
intervalelor de aer faz` - mas` [i faz` - faz`
corespunz`toare LEA 400 kV;
e) stabilirea solu]iilor de trecere la tensiunea de 400 kV
a LEA 220 kV, cu utilizarea, pe cât posibil, a stâlpilor
existen]i.
1. Introducere
Datorit` cre[terii cererii de energie electric`, a ap`rut
problema m`ririi capacit`]ii de transport a re]elelor de
transport, una din solu]ii fiind trecerea liniilor electrice de
transport existente la o tensiune superioar`, prin
reconversia acestora. În cele ce urmeaz` se prezint` o
serie de solu]ii adoptate în diferite ]`ri pentru atingerea
unui astfel de obiectiv, o mare parte din experien]a
acestor ]`ri putând fi aplicat` în re]eaua de transport al
energiei electrice a Transelectrica.
1 Ing., S.C. ICEMENERG S.A.
2 Dr. ing., S.C. ICEMENERG S.A.
3 Ing., Transelectrica-DMA
4 Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
anul 55, nr. 7/2007
2. Experien]a altor ]`ri în reconversia unei linii
electrice aeriene, la o tensiune superioar`
Din consultarea literaturii de specialitate (în special
rapoarte CIGRE) a rezultat c` problema conversiei liniilor
electrice aeriene, în vederea trecerii la o tensiune de
serviciu superioar` a fost abordat` pe plan mondial în
urm` cu peste 20 ani [1].
Dintre solu]iile analizate, în continuare se prezint` cele care
pot fi aplicate în re]eaua de 220 kV a Transelectrica.
2.1. Trecerea unei LEA 220 kV la func]ionarea la
tensiunea de 400 kV utilizând stâlpii liniei
existente
Astfel de lucr`ri au fost executate în Germania [2], cu
modific`ri minime ale elementelor liniei existente, cu
excep]ia lan]urilor de izolatoare. Coronamentul liniilor (4
circuite de 220 kV) a permis trecerea la 400 kV a dou`
circuite, celelalte dou` circuite fiind de 110 kV sau 220 kV.
Pentru executarea unei astfel de lucr`ri a rezultat c` este
necesar ca, înainte de demararea lucr`rii, s` se efectueze
o expertiz` complet` a liniei, cu prelevarea de e[antioane
de conductoare, fire de gard`, amortizoare, lan]uri de
izolatoare etc., care s` fie testate electric [i mecanic în
laborator, pentru a ]ine seama de schimbarea standardelor
de referin]` referitoare la condi]iile meteo [i de
metodologiile de studiere a elementelor liniei. De
asemenea, este necesar` o expertiz` a funda]iilor stâlpilor.
În acest sens se recomand` ca, într-o prim` etap`, s` se
procedeze la studierea aprofundat` a documenta]iilor
existente.
Din analiza solu]iilor aplicate se desprind urm`toarele
aspecte:
a) înt`rirea stâlpilor constitui]i din grind` cu z`brele din
o]el, din profile deschise laminate la cald, în vederea
suport`rii unor sarcini superioare, înt`rire care se
poate realiza cu un efort acceptabil, f`r` modificarea
major` a acestora;
b) utilizarea lan]urilor din izolatoare compozite, ca
solu]ie de reducere a înc`rc`rilor pe stâlpi, iar ca tip
de lan], de regul`, a lan]urilor în V, care asigur`
reducerea balansului conductoarelor;
c) sec]iunea conductoarelor [i num`rul acestora pe
faz` se stabilesc în func]ie de înc`rcarea liniei [i de
considerente legate de intensitatea câmpului electric
[i a nivelului de zgomot perceptibil;
d) necesitatea încerc`rilor de laborator, pentru fiecare
caz în parte, în vederea rezolv`rii aspectelor legate
de coordonarea izola]iei.
2.2. Utilizarea de sisteme cu izolatoare suport,
coarde de leg`tur` [i distan]iere între faze
Solu]ia a fost aplicat` în Japonia pentru trecerea unei LEA
66 kV la 154 kV [3]. Aceast` solu]ie a permis asigurarea
distan]elor electrice între conductoare [i stâlp, respectiv
între conductoare de faz`, în deschidere.
A. One] - Trecerea liniilor aeriene de 220 kV, la 400 kV, f`r` modific`ri majore
Pentru rezolvarea principalelor probleme ridicate de
trecerea liniei la o tensiune superioar` au fost adoptate
urm`toarele solu]ii:
2.2.1. Sistem cu izolatoare suport pentru coardele de
leg`tur`
Coardele de leg`tur` utilizate pe stâlpii de întindere au
f`cut obiectul unei concep]ii speciale, în care lungirea
coardelor de leg`tur` a impus utilizarea de izolatoare,
pentru respectarea distan]elor de izolare prescrise. Solu]ia
const` într-o bar` rigid` din o]el, care suport` pe lungimea
sa conductorul, având astfel o coard` de leg`tur` rectilinie.
Pozi]ionarea barei rigide, în raport cu stâlpul, la distan]a
impus` de noua tensiune se asigur` cu ajutorul unor
izolatoare tij`. Acestea împiedic` balansarea coardelor de
leg`tur` sub ac]iunea vântului. Extremit`]ile inferioare ale
izolatoarelor suport au fost prev`zute cu piese articulate,
pentru a se reduce solicit`rile; piesele care asigur` fixarea
conductorului pe bara de o]el au fost prev`zute cu benzi
preformante pentru a se evita deform`rile acestuia.
2.2.2. Distan]iere între faze
S-au studiat balansul fiec`rui conductor datorit` vântului [i
apropierea conductoarelor în lungul deschiderii.
S-a stabilit c` în anumite cazuri [i la lungimea curent` a
deschiderii nu se poate respecta distan]a minim` între
faze. A fost deci necesar s` se examineze posibilitatea de
a utiliza distan]iere între faze, pentru a respecta distan]a
prescris`.
2.2.3. Reducerea greut`]ii sistemului de accesorii
Când se modific` o linie existent`, în vederea exploat`rii la
o tensiune superioar`, num`rul accesoriilor pe aceast`
linie (sisteme cu izolatoare suport, pentru coardele de
leg`tur`; distan]iere între faze) cre[te. Pentru a minimaliza
influen]a lor defavorabil` asupra rezisten]ei stâlpilor, aceste
accesorii trebuie s` fie cât mai u[oare posibil. Solu]ia
const` în utilizarea de izolatoare compozite.
2.3. Utilizarea desc`rc`toarelor electrice cu oxid de
zinc montate pe linie
Solu]ia a fost utilizat` în Norvegia [4] [i const` în
renun]area la conductorul de gard` [i montarea de
desc`rc`toare electrice de linie. Desc`rc`toarele electrice
de linie sunt amplasate la faza superioar`, evitându-se
astfel conturn`rile inverse.
Aceast` solu]ie a permis reducerea în`l]imii stâlpilor [i
diminuarea înc`rc`rilor pe stâlpi. În plus, ofer` un avantaj
suplimentar în regiunile propice form`rii de chiciur`,
eliminând riscul alungirii conductoarelor de gard` [i
apropierea acestora de conductoarele active, ceea ce ar
putea provoca str`pungeri ale izola]iei de aer.
Solu]ia este aplicabil` economic pe tronsoane de linie
scurte (< 5 km), în apropierea sau la marginea ora[elor,
pentru linii noi, pentru lucr`rile legate de cre[terea tensiunii
sau pentru reamplasarea liniilor existente.
2.4. Utilizarea consolelor izolante
Solu]ia a fost aplicat` în Elve]ia [5], pentru construc]ia unei
linii cu dou` circuite de 400 kV [i cu un circuit de 132 kV,
pe culoarul unei LEA 125 kV dublu circuit existente.
253
Pe o distan]` de circa 1 km, vechea linie de 125 kV
traversa o zon` intens populat`, în care distan]ele minime
de securitate sunt satisf`cute la limit`. Cl`dirile apropiate,
situate de fiecare parte a liniei, nu permiteau construirea
unei linii standard de 400 kV. În consecin]`, utilizarea
consolelor izolante a devenit obligatorie, pentru a se putea
asigura compactizarea necesar` a liniei. În plus, utilizarea
acestor console a impus alegerea de izolatoare compozite
din cauciuc siliconic, din urm`toarele motive:
a) izolatoarele compozite se caracterizeaz` printr-o
greutate proprie sensibil inferioar` celei a
izolatoarelor din por]elan, reducându-se astfel
solicitarea mecanic` a stâlpilor;
b) izolatoarele compozite, comparativ cu cele din
por]elan, sunt practic insensibile la [ocurile
mecanice care s-ar putea produce la ruperea unui
conductor, caz prev`zut de reglement`rile elve]iene.
3. Analiza distan]elor de izolare asigurate de
principalele tipuri de stâlpi pentru liniile de 220 kV
din re]eaua de transport a Transelectrica
Pentru stabilirea posibilit`]ii trecerii unei linii de 220 kV la
func]ionarea la tensiunea de 400 kV, a fost necesar s` se
analizeze, în primul rând, asigurarea distan]elor de izolare
corespunz`toare tensiunii de 400 kV, condi]ie f`r` de care
nu se poate pune problema utiliz`rii stâlpilor existen]i ai
LEA 220 kV.
Pentru aceasta, s-a pornit de la urm`toarele premize:
a) stâlpii existen]i sunt de tipurile prezentate în
catalogul principalului fabricant de stâlpi din
România – CELPI [6];
b) lan]urile de izolatoare existente sunt formate din
izolatoare cap`-tij` din sticl` (CTS 160-1) [5] sau din
izolatoare tij` din por]elan (VKLF 85/16), iar lan]urile
care se vor utiliza la tensiunea de 400 kV sunt
izolatoare compozite;
c) pe baza caracteristicilor diferitelor tipuri de izolatoare
compozite încercate în laboratorul ICEMENERG, s-a
luat ca baz`, în aprecierea distan]elor de izolare, un
element izolant pentru linii electrice de 400 kV, cu
lungimea de 3 m.
Pentru func]ionarea în condi]iile de siguran]` impuse re]elei
electrice de transport din punctul de vedere al coordon`rii
izola]iei, pe o linie de 400 kV trebuie s` fie asigurate
distan]ele minime de izolare faz` – mas` [i faz` – faz`,
atât la stâlp, cât [i în deschidere, în conformitate cu
prevederile prescrip]iilor în vigoare [7 – 9]. În acest scop,
au fost analizate tipurile de stâlpi metalici pentru LEA 220
kV fabrica]i de CELPI. La compararea distan]elor existente
cu distan]ele minime admise, s-au luat ca baz` nivelurile
de ]inere de 1 425 kV, la impuls de tensiune de tr`snet [i
1 050 kV, la impuls de tensiune de comuta]ie.
4. Programul de încerc`ri de laborator
Prin programul de încerc`ri de laborator s-a urm`rit
verificarea tensiunilor de ]inere la impuls de tr`snet
(1 425 kV) [i la impuls de comuta]ie (1 050 kV), ale
distan]elor de izolare faz` – mas` pentru tipurile de stâlpi
de 220 kV, care nu asigur` distan]ele corespunz`toare.
Din încerc`rile efectuate în alte laboratoare a rezultat c`
sunt necesare încerc`ri de laborator efectuate pe stâlpi la
scar` natural`. Calculele pot conduce la rezultate
imprecise, din cauza necunoa[terii valorilor exacte ale
factorilor de interval [4].
 254
S-a urm`rit, în principal, asigurarea distan]elor de izolare
necesare pentru tensiunea de 400 kV, în ipoteza utiliz`rii
lan]urilor de izolatoare compozite. În urma analizei efectuate
s-a stabilit un program de încerc`ri de laborator în scopul
verific`rii tensiunilor de ]inere la impuls de tr`snet (1 425
kV) [i la impuls de comuta]ie (1 050 kV), ale distan]elor de
izolare faz` – mas`, pentru tipurile de stâlpi care nu asigur`
distan]ele corespunz`toare, precum [i ale distan]elor de
izolare între faze. Fa]` de cele de mai sus, corelat cu
rezultatele analizei tipurilor de stâlpi existen]i în re]eaua de
transport de 220 kV, s-au propus:
a) verificarea distan]elor stâlp – conductor de 2 400 mm
[i 2 600 mm, prin:
- verificarea tensiunii de ]inere la impuls de tr`snet
de 1 425 kV, polaritate pozitiv`;
- verificarea tensiunii de ]inere la impuls de
comuta]ie de 1 050 kV, polaritate pozitiv`;
b) verificarea distan]ei între faze pentru izola]ia în aer în
deschiderea liniei, prin verificarea tensiunii de ]inere
impuls de comuta]ie 1 050 kV, polaritate pozitiv`.
Lan]ul de izolatoare utilizat la încerc`ri a fost un lan] dublu,
în V, din izolatoare compozite.
5. Încerc`rile efectuate [i rezultatele ob]inute
Încerc`rile s-au efectuat în laboratorul de înalt` tensiune al
Centrului Na]ional Interuniversitar pentru Ingineria Tensi-
Fig. 1 Schi]a montajului experimental pentru verificatea izola]iei „faz` - st#lp“
Fig. 3 Schi]a montajului experimental pentru verificatea distan]ei „faz` - faz`“
anul 55, nr. 7/2007
unilor Înalte [i Compatibilitate Electromagnetic` de la Uni-
versitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti, în conformitate
cu prevederile standardului SR EN 60060. Aranjamentele
de încercare sunt prezentate în figurile 1...4.
Lan]ul de izolatoare echipat, folosit pentru încerc`ri, a fost
un lan] în V din izolatoare compozite care corespunde unei
LEA cu Un = 400 kV [i dou` conductoare pe faz`.
Tensiunile disruptive 50% au fost determinate prin metoda
„sus-jos” (“up-and-down”).
5.1. Verificarea tensiunilor de ]inere [i determinarea
tensiunilor disruptive 50%, la impuls de tensiune
de tr`snet [i la impuls de tensiune de
comuta]ie, pentru izola]ia „faz`–stâlp”, faz`
lateral`, interval minim de aer de 2,4 m
Încerc`rile s-au efectuat pentru polaritatea pozitiv` a
tensiunii de impuls. În urma încerc`rilor cu impuls de
tensiune de tr`snet s-au ob]inut urm`toarele rezultate,
privind izola]ia în aer „faz` – stâlp”:
a) izola]ia de 2,4 m nu ]ine tensiunea specificat`, de 1
425 kV;
b) tensiunea disruptiv` 50% este de 1 198 kV;
c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de ]ine-
re de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv` 50%
este de 1 151 kV.
Fig. 2 Aranjamentul experimental pentru verificatea izola]iei „faz` - st#lp“
Fig. 4 Aranjamentul experimental pentru verificatea distan]ei „faz` - faz`“
A. One] - Trecerea liniilor aeriene de 220 kV, la 400 kV, f`r` modific`ri majore
Toate desc`rc`rile disruptive s-au produs în intervalul de
aer dintre „faz`” [i fa]a lateral` a stâlpului.
În urma încerc`rilor cu impuls de tensiune de comuta]ie
s-au ob]inut urm`toarele rezultate, privind aceea[i izola]ie
în aer „faz` – stâlp”:
a) izola]ia de 2,4 m nu ]ine tensiunea specificat`, de 1
050 kV;
b) tensiunea disruptiv` 50% este de 960 kV;
c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de
]inere de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv`
50% este de 909 kV.
Toate desc`rc`rile disruptive s-au produs în intervalul de
aer dintre „faz`” [i fa]a lateral` a stâlpului.
5.2. Verificarea tensiunilor de ]inere [i determinarea
tensiunilor disruptive 50%, la impuls de tensiune
de tr`snet [i la impuls de tensiune de
comuta]ie, pentru izola]ia „faz`–stâlp”, faz`
lateral`, interval minim de aer de 2,6 m
Încerc`rile s-au efectuat pentru polaritatea pozitiv` a ten-
siunii de impuls, cu acela[i lan] de izolatoare [i aceea[i
configura]ie a fazei, ca la pct. 5.1. Aranjamentul de încer-
care a fost acela[i ca la pct. 5.1, cu excep]ia lungimii
consolei [i a intervalului minim de aer, care a fost stabilit
la 2,6 m. În urma încerc`rilor cu impuls de tensiune de
tr`snet s-au ob]inut urm`toarele rezultate, privind izola]ia în
aer „faz` – stâlp”:
a) izola]ia de 2,6 m nu ]ine tensiunea specificat`, de
1 425 kV;
b) tensiunea disruptiv` 50% este de 1 348 kV;
c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de
]inere de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv`
50% este de 1 295 kV.
Toate desc`rc`rile disruptive s-au produs în intervalul de
aer dintre „faz`” [i fa]a lateral` a stâlpului.
În urma încerc`rilor cu impuls de tensiune de comuta]ie
s-au ob]inut urm`toarele rezultate, privind aceea[i izola]ie
de aer „faz` – stâlp”:
a) izola]ia de 2,6 m nu ]ine tensiunea specificat`, de
1 050 kV;
b) tensiunea disruptiv` 50% este de 1 075 kV;
c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de
]inere de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv`
50% este de 991 kV.
Toate desc`rc`rile disruptive s-au produs în intervalul de
aer dintre „faz`” [i fa]a lateral` a stâlpului.
5.3. Verificarea tensiunii de ]inere [i determinarea
tensiunii disruptive 50%, la impuls de tensiune de
comuta]ie, pentru izola]ia în aer între faze, în
deschiderea liniei
Încerc`rile s-au efectuat pentru polaritatea pozitiv` a
tensiunii de impuls, o „faz`” a liniei fiind legat` la p`mânt.
Intervalul minim de aer, dintre „fazele” liniei a fost de 2,4
m.
În urma încerc`rilor cu impuls de tensiune de comuta]ie s-au
ob]inut urm`toarele rezultate, privind izola]ia în aer, în
deschiderea liniei:
a) izola]ia în aer de 2,4 m ]ine, la limit`, tensiunea
specificat`, de 1 050 kV; verificare a fost efectuat`
prin metoda aplic`rii a 15 impulsuri identice;
b) tensiunea disruptiv` 50% este de 1 124 kV;
c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de
255
]inere de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv`
50% este de 1 036 kV, ceea ce confirm` îndeplinirea
– la limit` – a condi]iei privind tensiunea de ]inere, de
1 050 kV.
În urma încerc`rilor efectuate au rezultat urm`toarele:
a) Pentru ca izola]ia dintre faza lateral` [i structura
stâlpului s` îndeplineasc` condi]iile privind tensiunea
de ]inere de 1 425 kV, la impuls de tensiune de
tr`snet [i tensiunea de ]inere de 1 050 kV, la impuls
de tensiune de comuta]ie, ar trebui ca intervalul minim
de aer, dintre faz` [i stâlp s` fie de 2,8 m ... 2,9 m.
Aceast` valoare, rezultat` prin extrapolarea
rezultatelor încerc`rilor efectuate, urmeaz` a fi
confirmat` prin alte încerc`ri.
c) Izola]ia de aer „faz` – faz`”, de 2,4 m, din
deschiderea liniei îndepline[te – la limit` – condi]ia
unei tensiuni de ]inere de 1 050 kV, la impuls de
tensiune de comuta]ie.
6. Solu]ii aplicabile în re]eaua de transport a
TRANSELECTRICA
Din analiza tipurilor de stâlpi fabrica]i de CELPI [i a
prevederilor standardelor de coordonare a izola]iei, a rezultat
c` majoritatea tipurilor de stâlpi asigur` distan]ele de izolare
minime admise pentru func]ionarea la 400 kV.
Realizarea distan]elor minime de izolare admise [i diminua-
rea înc`rc`rii mecanice a stâlpilor se poate ob]ine prin
utilizarea lan]urilor de izolatoare compozite – de regul`,
lan]uri în V – care asigur` reducerea balansului con-
ductoarelor.
Fa]` de cele de mai sus, se consider` fezabile solu]iile
prezentate în continuare.
6.1. Trecerea unei LEA 220 kV dublu circuit, la 400
kV simplu circuit
Dintre stâlpii pentru liniile de 220 kV dublu circuit o serie de
tipuri constructive ridic` probleme din punctul de vedere al
distan]elor de izolare (de exemplu, Sn 220 201, Sn 220
202). La aceste tipuri de stâlpi nu se poate asigura distan]a
de izolare corespunz`toare pentru 400 kV, la faza ata[at`
consolei superioare.
Solu]ia aplicabil` în acest caz const` în utilizarea consolelor
mijlocii [i inferioare.
În ceea ce prive[te distan]ele de izolare între faze, toate
tipurile de stâlpi de 220 kV asigur` cerin]ele pentru
func]ionarea la 400 kV.
În ceea ce prive[te posibilitatea trecerii la 400 kV ca linie
dublu circuit, exist` unele distan]e la limit` (2 500 mm –
2 600 mm), care impun m`suri suplimentare pentru
asigurarea tensiunilor de ]inere corespunz`toare tensiunii de
400 kV (de exemplu utilizarea desc`rc`toarelor de linie,
modificarea consolelor etc.).
Lucr`ri similare executate în Germania, cu modific`ri minime
ale elementelor liniei existente, cu excep]ia lan]urilor de
izolatoare, demonstreaz` c` aceasta este solu]ia cea mai
potrivit` pentru re]eaua de transport al energiei electrice a
Transelectrica.
 256
6.2. Trecerea unei LEA 220 kV simplu circuit la 400 kV
Majoritatea stâlpilor pentru LEA 220 kV simplu circuit nu
asigur` distan]ele conductor – stâlp corespunz`toare
pentru tensiunea de 400 kV, pe una din faze (de exemplu,
ICny 220 112, ICny 220 113, Sny 220 101, Sny 220 102,
Sny 220 103, ICny 220 121, ICny 220 131) sau pe dou`
faze (de exemplu, ITny 220 114, Iny 220 111, ITny 220
141).
Pentru evitarea str`pungerii distan]ei în aer necorespunz`-
toare, solu]ia const` în utilizarea desc`rc`toarelor electrice
cu oxizi de zinc de construc]ie special` pentru linie, care s`
limiteze nivelul supratensiunilor la valori acceptabile din
punctul de vedere al coordon`rii izola]iei.
Solu]ia, care a fost utilizat` în Norvegia, const` în renun]area
la conductorul de gard`, prin montarea desc`rc`toarelor
electrice de linie [i poate fi luat` în considerare ca solu]ie
pentru cazuri speciale, în care nu se pot asigura distan]ele
minime de izolare impuse, pe tronsoane scurte de linie [i în
zone cu indice keraunic relativ redus.
6.3. Solu]ii speciale, aplicabile în cazuri deosebite
În cazuri speciale, în func]ie de particularit`]ile constructive
ale fiec`rei linii, punctual, se pot aplica solu]ii cum ar fi
utilizarea de distan]iere între faze sau utilizarea consolelor
izolante.
Concluzii
a) Lucr`rile executate în alte ]`ri au demonstrat c` o linie
electric` de 220 kV poate fi trecut` la func]ionarea la
400 kV utilizând diferite solu]ii, care s` permit`
trecerea la o tensiune superioar` f`r` afectarea, în
principiu, a structurii de rezisten]` a stâlpilor existen]i.
b) Pentru executarea unei astfel de lucr`ri este necesar
ca, înainte de demararea lucr`rii, s` se efectueze o
expertiz` complet` a liniei.
c) Pentru aplicare în re]eaua Transelectrica se consider`
fezabile urm`toarele solu]ii:
- trecerea unei linii de 220 kV dublu circuit, la 400
kV simplu circuit se poate realiza prin utilizarea
consolelor mijlocii [i inferioare ale stâlpului de 220
kV pentru montarea lan]urilor de izolatoare de 400
kV. Aceasta se poate face cu modific`ri minime ale
elementelor liniei existente, cu excep]ia lan]urilor de
izolatoare (lan]uri de izolatoare compozite) [i este
solu]ia cea mai potrivit` pentru aplicarea în re]eaua
de transport al energiei electrice a Transelectrica;
- trecerea unei linii de 220 kV dublu circuit, la 400
kV dublu circuit se poate realiza numai prin m`suri
suplimentare privind asigurarea tensiunilor de ]inere
corespunz`toare tensiunii de 400 kV;
- trecerea unei linii de 220 kV simplu circuit, la 400
kV necesit` utilizarea desc`rc`toarelor electrice cu
oxizi de zinc, de construc]ie special` pentru linie,
care s` limiteze nivelul supratensiunilor la valori
acceptabile din punctul de vedere al coordon`rii
izola]iei;
- în cazuri speciale, în func]ie de particularit`]ile
constructive ale fiec`rei linii, punctual, se pot aplica
solu]ii ca folosirea de distan]iere între faze sau
utilizarea consolelor izolante;
- realizarea distan]elor minime de izolare admise [i
diminuarea înc`rc`rii mecanice a stâlpilor se pot
asigura prin utilizarea lan]urilor de izolatoare
anul 55, nr. 7/2007
compozite, de regul`, lan]uri în V, care asigur`
reducerea balansului conductoarelor.
d) În urma încerc`rilor efectuate pentru verificarea
tensiunilor de ]inere la impuls de tr`snet (1 425 kV)
[i la impuls de comuta]ie (1 050 kV), ale distan]elor
de izolare faz` – stâlp pentru tipurile de stâlpi care nu
asigur` distan]ele corespunz`toare, a rezultat:
- pentru ca izola]ia dintre faza lateral` [i structura
stâlpului s` îndeplineasc` condi]iile privind
tensiunea de ]inere de 1 425 kV, la impuls de
tensiune de tr`snet [i tensiunea de ]inere de 1 050
kV, la impuls de tensiune de comuta]ie, ar trebui ca
intervalul minim de aer, dintre faz` [i stâlp, s` fie de
2,8 m...2,9 m. Aceast` valoare, rezultat` prin
extrapolarea rezultatelor încerc`rilor efectuate [i
urmeaz` a fi confirmat` prin alte încerc`ri;
- izola]ia de aer „faz` – faz`” de 2,4 m, din
deschiderea liniei îndepline[te – la limit` – condi]ia
unei tensiuni de ]inere de 1 050 kV, la impuls de
tensiune de comuta]ie.
e) Trecerea la 400 kV a unei linii de 220 kV, în cazurile
în care nu se pot asigura distan]e de izolare
corespunz`toare, se poate realiza prin utilizarea
desc`rc`toarelor electrice cu oxizi de zinc de tipul
desc`rc`tor electric de linie, care limiteaz`
supratensiunile de tr`snet la un nivel în jurul valorii de
900 kV [i supratensiunile de comuta]ie la un nivel în
jurul valorii de 750 kV.
f) Fiecare linie de 220 kV prev`zut` pentru trecerea la
400 kV trebuie considerat` ca un caz particular, care
necesit` o analiz` detaliat` [i efectuarea de încerc`ri
de laborator pentru configura]iile dificile din punctul de
vedere al asigur`rii distan]elor de izolare necesare.
Bibliografie
[1] Nashid M. S., Horrocks D. E. – „Increasing the Power Transfer
Capabilty of Transmission Line on Existing Righ-of- Way in Ontario
Hydro”, Rap. CIGRE 22-201, 1992
[2] Kiessling F., Hussels D., Juerdens C., Ruhnau J. – „Upgrading High-
Voltage Lines Increases their Capacity and Mitigates Environmental
Iimpacts”, Rap. CIGRE 22-208, 1998
[3] Kiruchi T., Oba W., Kojima Y., Asano Y., Matsui S. – „Compact
Transmission Lines for Increasing Voltage while Keeping Existing
Equipment Intact”, Rap. CIGRE 22/33/36-03, 1998
[4] Loudon D., Halsan K., Jonsson U., Karlsson D., Stenstrom L.,
Lundquist J. – „Ligne 420 kV compacte equipeée de parafoudres pour
des regions de faible niveau isokeraunique” Rap. CIGRE 22/33/36-08,
1998
[5] Ammann M., Dalleves P., Papailiou K. O., Leva M., Villa S. – „Nouvelle
ligne aerienne de 400 kV avec pylones compact et consoles
composites isolees”, Rap. CIGRE 22/33/06, 1998
[6] S. C. CELPI S. A. – „Nomenclator de produse” – 1991
[7] SR EN 600712:1999 – „Coordonarea izola]iei – Partea 2: Ghid de
aplicare”
[8] NTE 001/03/00 – „Normativ privind alegerea izola]iei, coordonarea
izola]iei [i protec]ia instala]iilor electroenergetice împotriva
supratensiunilor”
[9] NTE 003/04/00 – „Normativ pentru construc]ia liniilor aeriene de
energie electric` cu tensiuni peste 1 000 V”
Referent:
Dr. ing. F`nic` VATR~
I.S.P.E.
I. Diaconu - Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST
Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST
Ioan DIACONU, Ioan SEVASTRE*
Abstract: The live maintenance activity started in Romania
with the training of a work team from IRE Sibiu in 1979 at
Berlin-Neuenhagen (Germany). Between 1982 and 1985
the training courses of five teams for live maintenance
activity took place at Sibiu (Romania). During 1982 and
1994, 58 live maintenance technologies for overhead lines
were elaborated and tested. Since the 2001 externalization
of the maintenance activities of TRANSELECTRICA
National Company, the live maintenance activity was taken
over by the new founded Commercial Society SMART S.A.,
which is responsible for all live working contracted for
sites in Romania and abroad. For live working on high
voltage overhead lines and substations SMART developed
its own new technologies
Key words: live working, high voltage, overhead line,
technology.
Descriptori: lucru sub tensiune, înalt` tensiune, linie electric`
aerian`, tehnologie
Nota]ii:
LST – lucru sub tensiune;
LEA – linie electric` aerian`;
SEN – sistemul Energetic Na]ional;
SIT – Sec]ia de Înalt` Tensiune
MEE – Ministerul Energiei Electrice
IRE – Întreprinderea de re]ele electrice
ALSTR – Asocia]ia pentru Lucru Sub Tensiune din România;
s.c. – simplu circuit;
d.c. – dublu circuit;
PRB – platform` ridic`toare cu bra];
ISSM – Instruc]iune de S`n`tate [i Securitate in Munc`
RSE – Regim Special de Exploatare
Contribu]ii
Lucrarea prezint` un scurt istoric al lucrului sub tensiune
în România precum [i noi tehnologii ap`rute în activitatea
de lucru sub tensiune aplicate sau experimentate de c`tre
S.C. SMART S.A. Contribu]ia autorilor const` în
prezentarea modului de aplicare efectiv`, în premier` în
România, a acestor noi tehnologii. Autorii, care au f`cut
parte din prima echip` de LST din România, prezint`
modul în care unele dintre aceste tehnologii au fost
elaborate [i implementate.
1. Istoric
Dac` pe plan interna]ional tehnologiile de LST se
utilizeaz` de foarte mult` vreme – SUA (1913), Canada
(1929), Suedia (1949), Fran]a (1958) RDG (1969) – la
noi introducerea acestor tehnici moderne de mentenan]`
s-a l`sat a[teptat` pân` în anul 1979, când a debutat în
România activitatea de lucru sub tensiune (LST) la liniile
electrice aeriene (LEA), odat` cu instruirea în R. D.
Germania, la Berlin / Neuenhagen, a unei forma]ii de LST.
La data de 02.11.1979, prin ordinul MEE nr. 1072-1979
este numit` o prim` „Comisie pentru lucrul sub tensiune,
cu atribu]ii în coordonarea activit`]ilor de acest gen. În
perioada noiembrie 1981 – iunie 1982 are loc
continuarea schimbului de experien]` între partenerii
* Ing., S.C. SMART S.A.
257
români [i germani prin vizite de informare reciproce.
Între anii 1982 [i 1985 se desf`[oar` la Sibiu cursurile de
formare a înc` cinci forma]ii de lucru sub tensiune la: IRE
Bucure[ti, Cluj, Craiova, Gala]i [i Timi[oara.
Începând cu septembrie 1987, prin colaborarea dintre
ICEMENERG Bucure[ti, SIT Sibiu, SUCREE Sibiu [i IRE
Constan]a se pun bazele componen]ei setului de scule
pentru LST la LEA 750 kV.
În perioada 1982 – 1994, prin colaborarea dintre
ICEMENERG Bucure[ti [i IRE Sibiu, s-au elaborat [i
experimentat toate cele 58 de tehnologii de lucru sub
tensiune pentru toate tensiunile [i tipurile de stâlpi ai LEA
de înalt` tensiune din România, dup` cum urmeaz`:
a) pentru LEA 110 kV simplu, dublu [i cvadruplu cicuit
- 18 tehnologii;
b) pentru LEA 220 kV simplu [i dublu circuit - 14
tehnologii;
c) pentru LEA 400 kV simplu [i dublu circuit - 18
tehnologii;
d) pentru LEA 750 kV simplu circuit - 8 tehnologii
La data de 1.05.1996 se înfiin]eaz` în cadrul FRE Sibiu
„Centrul LEA – LST” cu atribu]ii în coordonarea dezvolt`rii
lucrului sub tensiune la LEA de înalt` tensiune [i în a pune
bazele lucrului sub tensiune în re]elele de medie tensiune
[i în sta]ii electrice de transformare.
Fig. 1. Lucrul sub tensiune la LEA, anii ’80
Începând cu anul 2001, odat` cu externalizarea activit`]ii
de mentenan]` din C.N. Transelectrica SA, activitatea de
LST este preluat` de nou înfiin]ata Societate Comercial`
SMART S.A., filial` a C.N. Transelectrica S.A. Dup` acest
an, aplicarea practic` a lucrului sub tensiune este, în
cvasitotalitate, zona de ac]iune a filialei SMART, mai exact
a sucursalei SMART Sibiu.
Sucursala SMART Sibiu a mo[tenit dotarea uman`,
material` [i tradi]ia existente la Sibiu în domeniul lucrului sub
tensiune. Prin speciali[ti filiala SMART particip` activ la
ac]iunile organizate de A-LST-R, precum [i la congresele [i
conferin]ele interna]ionale. Speciali[tii SMART au prezentat
lucr`ri teoretice sau demonstra]ii practice la diferite edi]ii ale
Simpozionului de LST sau ale ICOLIM. Edi]ia a [aptea a
ICOLIM, din anul 2004 s-a desf`[urat la Bucure[ti [i a
constituit un real succes, bucurându-se de o larg`
participare [i de lucr`ri de calitate. Pentru demonstra]iile
 258
practice (interven]ie în deschiderea unei LEA 400 kV [i
remedierea unui punct cald la un separator de 400 kV)
echipa sucursalei Smart Sibiu a primit Diploma de Excelen]`.
În urma actualiz`rilor vechilor tehnologii [i a elabor`rii de
tehnologii noi, SMART Sibiu poate executa la aceast` or`
urm`toarele lucr`ri, cu instala]iile sub tensiune:
a) Lucrul la conductoarele de faz` (arm`turi, cleme,
distan]iere etc.) ale LEA 220 – 750 kV (cu
conductoare active multiple);
b) Înlocuirea izola]iei la stâlpii de sus]inere ai LEA 110
– 750 kV;
c) Înlocuirea izola]iei la stâlpii de întindere ai LEA 750
kV;
d) Preg`tirea pentru vopsire a stâlpilor de sus]inere ai
LEA 110 – 400 kV;
e) Vopsirea sub tensiune, a stâlpilor metalici de
sus]inere ai LEA 110 – 400 kV;
f) Îndep`rtarea corpurilor str`ine de pe stâlpii de
sus]inere [i de întindere ai LEA 110 – 750 kV;
g) Regenerarea gr`simii siliconice aplicate pe
izolatoarele echipamentului electric din sta]ii
electrice de transformare de 110 – 400 kV, prin
pulverizare cu ulei siliconic;
h) Controlul cu urcare pe stâlpii de sus]inere ai LEA
220 – 750 kV;
i) Controlul cu urcare pe stâlpii de întindere ai LEA
110 – 750 kV;
j) Montarea sub tensiune a dispozitivelor treapt` -
scar` pe stâlpii metalici ai LEA de 400kV [i 220 kV;
k) Montarea sub tensiune a desc`rc`toarelor electrice
pe stâlpii metalici ai LEA 400 kV;
l) Montarea sub tensiune a paratr`snetelor verticale
pe vârfurile stâlpilor LEA de 400 kV [i 220 kV;
m) Înlocuirea cârligelor de suspensie la lan]urile de
izolatori de sus]inere ai LEA de 400 kV [i 220 kV;
n) Verificarea integrit`]ii coloanelor izolante ale
aparatajului de 110 – 400 kV din sta]iile electrice
de transformare;
o) Inspec]ia multispectral` din elicopter a liniilor
electrice aeriene. Lucr`ri de mentenan]` la
echipamentul electric din sta]ii de transformare;
p) Regenerarea on-line a uleiului transformatoarelor de
putere (experimental);
q) Montarea balizelor nocturne pe stâlpii LEA de 400
kV [i 220 kV.
Dintre acestea merit` avute în vedere noile tehnologii
elaborate [i aplicate în cadrul lucr`rilor de mentenan]`.
2. Montarea sub tensiune a dispozitivelor treapt`-
scar`, pe stâlpii metalici ai LEA de 400 kV [i 220
kV (SMART-IT-LST-62, SMART-ISSM-62)
Forma]ia minim` de lucru se compune din: un [ef de
lucrare cu nivelul de autorizare I 3T sau I 2T [i un
electrician LST cu nivelul de autorizare I 1T. Lucrarea se
execut` dup` metoda de lucru sub tensiune „în
apropierea p`r]ilor aflate sub tensiune”. La executarea
lucr`rilor nu este necesar` aducerea LEA în Regim
Special de Exploatare (RSE).
Lucr`torul urc` pe stâlp asigurat prin sistemul complex de
asigurare la în`l]ime pân` la locul mont`rii primului dispozitiv
treapt`-scar`, stabilit prin proiectul lucr`rii. Montarea
dispozitivului se face prin strângerea bridelor acestuia în
jurul montantului stâlpului. Al doilea dispozitiv treapt`-scar`
se monteaz` similar, la circa 40 cm mai sus de primul, pe
acela[i montant, dar la un unghi de 90° fa]` de acesta,
anul 55, nr. 7/2007
asigurându-se astfel o urcare pe stâlp mai comod` [i mai
sigur`. Dup` montarea succesiv` a tuturor treptelor-scar` pe
montantul stâlpului se trece la montarea corzii fixe de
asigurare pe timpul urc`rii, care urm`re[te traseul treptelor-
scar`. Punctele de fixare a corzii de asigurare [i modul de
tensionare a acestora vor fi în conformitate cu proiectul de
execu]ie, diferind de la un tip de stâlp la altul.
S-a executat sub tensiune, din cauza condi]iilor de sistem,
montarea dispozitivelor treapt`-scar` pe LEA 400 kV
Mintia – Sibiu (2005).
3. Montarea sub tensiune a desc`rc`toarelor
electrice pe stâlpii metalici ai LEA 400 kV
(SMART-IT-LST-63, SMART-ISSM-63)
Forma]ia minim` de lucru se compune din: un [ef de
lucrare cu nivelul de autorizare I 3T [i 6 ([ase) electricieni
LST cu nivelul de autorizare I 1T. Lucrarea se execut`
dup` metoda de lucru sub tensiune „la poten]ial”.
La executarea lucr`rilor este necesar` aducerea LEA în
Regim Special de Exploatare (RSE), care const` în:
a) anularea Reanclan[`rii Automate Rapide (RAR) la
capetele LEA;
b) asigurarea leg`turilor radio sau telefonice între zona
de lucru [i treapta de conducere operativ`;
c) conectarea manual` a LEA în cazul declan[`rii,
numai cu acordul [efului de lucrare.
Lucr`torul care va lucra pe consol`, va urca pe stâlp
asigurat prin sistemul complex de asigurare la în`l]ime
pân` la locul de montare a rolei mici pentru frânghia de
ajutor. Se ridic` pân` la nivelul consolei rola mare cu frân-
ghia electroizolant`, cu care apoi se ridic` desc`rc`torul
pân` la locul de prindere pe consol`. Se racordeaz`
galvanic desc`rc`torul la consola stâlpului. Se ridic` [i se
monteaz` la consol` ansamblul scaunului ergonomic
(care are ata[at la cap`tul inferior cap`tul liber al frânghiei
de ajutor) [i frânghia de asigurare a lucr`torului.
Lucr`torul care va lucra la poten]ialul conductorului activ
se urc` pe stâlp pân` la locul unde se va intersecta cu
scaunul tras în lateral. Se trage de la sol scaunul pân`
ajunge la stâlp [i lucr`torul care va lucra la poten]ial trece
de pe stâlp pe scaun, se asigur` cu frânghia electroizo-
lant` de asigurare a scaunului [i desface cordonul de asi-
gurare la stâlp. De la sol se manevreaz` scaunul ergo-
nomic pan` ajunge în pozi]ia vertical`, în apropierea
conductorului activ. Când se ajunge la o distan]a
convenabil`, apreciat` de lucr`torul din scaun [i de [eful
de lucrare, se opre[te deplasarea scaunului [i lucr`torul
se conecteaz` la poten]ialul conductorului activ cu ajutorul
[t`ngii de egalizare a poten]ialului. Se continu`
deplasarea scaunului spre pozi]ia de lucru.
Lucr`torul, odat` ajuns în pozi]ia de lucru, va cur`]a cu
peria de sârm` conductorul activ [i va aplica clema de
racordare a desc`rc`torului la acesta. Odat` încheiat`
ac]iunea de racordare a desc`rc`toarelor la conductorul
activ, se demonteaz` în ordine invers` sculele ce au fost
utilizate în acest scop.
În maniera prezentat` mai sus s-a realizat montarea sub
tensiune a desc`rc`toarelor de 400 kV pe stâlpii LEA 400
kV Gutina[ – Bra[ov (2006) . Lucrarea a fost necesar`
pentru protejarea LEA 400 kV Gutina[ – Bra[ov, în zona
stâlpilor 131-144 unde, din cauza reliefului muntos [i a
condi]iilor meteorologice, nu este posibil` montarea
conductoarelor de protec]ie.
I. Diaconu - Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST
Fig. 2. Montarea sub tensiune a desc`rc`toarelor electrice pe stâlpii
LEA 400 kV Gutina[ – Bra[ov
4. Montarea sub tensiune a paratr`snetelor
verticale pe vârfarele stâlpilor metalici ai LEA de
400 kV [i 220 kV (SMART-IT-LST-64,SMART-ISSM-
64)
Forma]ia minim` de lucru se va compune din: un [ef de
lucrare cu nivelul de autorizare I 3T, [ase (6) electricieni
LST cu nivelul de autorizare I 1T . Lucrarea se execut`
dup` metoda de lucru sub tensiune „în apropierea p`r]ilor
aflate sub tensiune”.
La executarea lucr`rilor nu este necesar` aducerea LEA
în Regim Special de Exploatare (RSE).
Doi lucr`tori echipa]i în costum electroconductor complet
[i cu rol` de ajutor, urc` pe stâlp, asigura]i prin sistemul
complex de asigurare la în`l]ime, pân` la vârfar. În zona
de influen]` a conductoarelor active, lucr`torii vor urca
prin interiorul stâlpului.
Se verific` leg`tura electric` a conductorului de protec]ie la
structura metalic` a stâlpului. Dac` aceast` leg`tur` nu
este realizat`, lucrarea se continu` dup` realizarea
acesteia. Se ridic` de la sol suporturile de prindere a
paratr`snetului pe vârfar. Se ridic` cablurile de sudare pân`
la nivelul vârfarului [i apoi se fixeaz` prin sudare suporturile
paratr`snetului pe vârfar. Se ridic` de la sol paratr`snetul în
pozi]ie vertical`, cu vârful în sus [i în permanen]` asigurat
de la baz` cu o frânghie electroizolant`. Frânghia care va
ridica paratr`snetul trebuie s` asigure prinderea acestuia la
partea inferioar` [i la partea superioar`.
Paratr`snetul se va ridica – pe un traseu aflat în imediata
vecin`tate a piciorului stâlpului – pân` ajunge în pozi]ia
final` (în dreptul celor dou` suporturi de prindere) [i apoi
se fixeaz` cu ajutorul a dou` [uruburi. Leg`tura galvanic`
între paratr`snet [i vârfar se face printr-un cordon de
sudur` între paratr`snet [i suporturile de prindere pe
vârfar.
În maniera expus` mai sus s-a realizat montarea sub
tensiune a paratr`snetelor pe stâlpii LEA 400 kV Gutina[
– Bra[ov (2006). Lucrarea a fost necesar` pentru
protejarea LEA 400 kV Gutina[ – Bra[ov, în zona stâlpilor
131-144 unde, din cauza reliefului muntos [i a condi]iilor
meteorologice, nu este posibil` montarea conductoarelor
de protec]ie.
5. Înlocuirea cârligelor de suspensie la lan]urile de
izolatoare de sus]inere ai LEA de 400 kV [i 220
kV (SMART-IT-LST-65, SMART-ISSM-65)
Forma]ia minim` de lucru se va compune din: un [ef de
lucrare cu nivelul de autorizare I 3T [i 6 ([ase) electricieni
259
LST cu nivelul de autorizare I 1T. Lucrarea se execut`
dup` metod` de lucru sub tensiune „la distan]`”.
La executarea lucr`rilor este necesar` aducerea LEA în
Regim Special de Exploatare (RSE), care const` în:
a) anularea Reanclan[`rii Automate Rapide (RAR) la
capetele LEA;
b) asigurarea leg`turilor radio sau telefonice între zona
de lucru [i treapt` de conducere operativ`;
c) conectarea manual` a LEA în cazul declan[`rii,
numai cu acordul [efului de lucrare.
Doi lucr`tori echipa]i în costume electroconductoare
complete [i cu o rol` de ajutor, urc` pe stâlp asigura]i prin
sistemul complex de asigurare la în`l]ime pân` la
consol`, unde se fixeaz` o rol` de ajutor. În zona de
influen]` a conductoarelor active, lucr`torii vor urca prin
interiorul stâlpului. Odat` ajun[i la nivelul consolei, cei doi
lucr`tori vor cur`]a rugina de pe piuli]ele ce fixeaz`
cârligele de suspensie a lan]urilor de izolatoare. Pentru
fazele laterale se va ridica de la sol consola suplimentar`,
apoi o macara mic` cu care se asigur` lan]ul de
izolatoare la partea sa superioar`.
Se ridic` de la sol macaraua mare [i cârligul de prindere
al conductorului cu care apoi se detensioneaz` lan]ul de
sus]inere. Se demonteaz` piuli]ele de prindere a cârligelor
de suspensie [i se înlocuiesc aceste cârlige. Cârligele noi
se vor monta în locul celor vechi cu o pl`cu]` special`
sub piuli]ele noi, cu rol de [aib` plat`.
Se sl`be[te macaraua mic` de asigurare a p`r]ii superioa-
re a lan]ului de izolatoare de sus]inere. Se elibereaz`
sarcina macaralei mari [i lan]ul de izolatoare intr` în
sarcin`. Se demonteaz` sculele [i dispozitivele utilizate [i
se mut` la alt` faz`.
S-a realizat înlocuirea sub tensiune a cârligelor de suspensie
a LEA 220 kV Iernut – Ungheni circuitul 1 (2005 – 2006),
lucrare executat` sub tensiune din cauza condi]iilor de
sistem, care nu permiteau scoaterea de sub tensiune a LEA.
S-au înlocuit cârligele de suspensie ale lan]urilor de
sus]inere ale LEA, în condi]iile în care acestea erau corodate
atât din condi]ii de mediu, cât [i din cauze electrice.
6. Verificarea integrit`]ii coloanelor izolante ale
aparatajului de 110 – 400 kV din sta]iile
electrice de transformare (SMART-IT-LST-61,
SMART-ISSM-61)
Forma]ia minim` de lucru se compune din : un [ef de
lucrare cu nivelul de autorizare I3T sau I 2T [i un
electrician LST cu nivelul de autorizare I 1T. Lucrarea se
execut` dup` metoda de lucru sub tensiune „la distan]`”.
La executarea lucr`rilor cuprinse în prezenta instruc]iune
tehnologic` este necesar` aducerea echipamentului din
sta]ie în Regim Special de Exploatare (RSE), care const`
în:
a) verificarea existen]ei în func]ie a protec]iei diferen]iale
de bare (PDB), acolo unde aceasta exist`;
b) interdic]ia de repunere sub tensiune dup`
declan[are, f`r` acordul [efului de lucrare;
c) asigurarea permanent` a leg`turii telefonice sau
radio între [eful de lucrare [i treapta de conducere
operativ` prin dispecer;
d) interdic]ia de a se efectua manevre în sta]ie, care
afecteaz` starea echipamentelor la care se
lucreaz`.
 260
Fig. 3. Verificarea integrit`]ii coloanelor izolante
Lucr`torul ia tija electroizolant` cu cap universal la care
este montat` maselota, pozi]ioneaz` mâinile astfel încât s`
nu se dep`[easc` semnul marcat pe aceasta,
corespunz`tor tensiunii nominale a instala]iei, [i începând
de sus în jos se trece bila maselotei de pe o ril` pe alta. Se
repet` opera]iunea pe cât posibil în jurul coloanei izolante.
În func]ie de sunetul emis [i de experien]a lucr`torului se
pot sesiza eventualele fisuri în masa izolant` a coloanei.
S-a executat sub tensiune, verificarea integrit`]ii
coloanelor izolante în sta]iile apar]inând ST Sibiu, în
vederea depist`rii separatoarelor defecte, înainte de
manevrarea acestora.
7. Inspec]ia multispectral` din elicopter a liniilor
electrice aeriene
O lucrare pe cale de a se generaliza [i în sistemul energetic
din ]ara noastr`, este inspec]ia multispectral` a LEA folosind
elicopterul. Se face o inspec]ie a LEA nu numai în spectrul
vizibil, ci [i în infraro[u [i ultraviolet. Se poate, de asemenea,
executa o cartografiere a profilului LEA, utilizând mijloace de
m`surare cu fascicule Laser. Rezultatele acestor inspec]ii
sunt evident mai complete decât în cazul inspec]iilor clasice.
Acest tip de lucrare este o lucrare în apropierea p`r]ilor
aflate sub tensiune. S.C. SMART S.A a realizat inspec]ia
multispectral` pe LEA 400 kV Iernut – Sibiu, în cadrul unui
proiect pilot al Transelectrica – ST Sibiu.
8. Lucr`ri de mentenan]` la echipamentul electric
din sta]ii electrice de transformare (SMART-IT-
LST-59, SMART-ISSM-59)
Interven]iile asupra echipamentului din circuitele primare
ale sta]iilor electrice se pot executa sub tensiune. Pentru
accesul la bornele echipamentului primar se pot utiliza
turnuri, schele electroizolante sau dispozitive de ridicat cu
bra] electroizolant. Pentru executarea interven]iei se
utilizeaz` [unturi. Aparatul la care se lucreaz` se
[unteaz` [i apoi se poate interveni pentru diferite repara]ii
sau chiar pentru revizie.
Resurse umane necesare: un lucr`tor în zona de lucru la
poten]ial [i 4 (patru) lucr`tori la sol. Lucrarea se execut`
dup` metoda de lucru sub tensiune „la poten]ial”.
Platforma izolant` de pozi]ionare este asamblat` pe
orizontal` [i se siliconeaz`.
anul 55, nr. 7/2007
La locul de interven]ie, [eful de lucrare se asigur`, prin
intermediul controlului vizual [i cu ajutorul maselotei, de
starea bun` a coloanelor izolante. Platforma se ridic` de
c`tre lucr`tori, sub îndrumarea [efului de lucrare, [i se
amplaseaz`, ulterior, pe pl`cile de rulare.
Sub îndrumarea [efului de lucrare se testeaz` platforma, du-
p` care un lucr`tor escaladeaz`, cu ajutorul sc`rilor izolante
prev`zute în acest scop platforma pozi]ionat` la locul de
interven]ie. Lucr`torii deplaseaz` platforma pe sol. Lucr`torul
de pe platform` se conecteaz` la poten]ial cu ajutorul
dispozitivului s`u de punere sub tensiune [i apoi intervine
asupra echipamentului, pentru remedierea defectului.
Fig. 4. Remedierea unui defect la un separator de 400 kV
9. Regenerarea on-line a uleiului din
transformatoarele de putere (Experiment)
Problema înr`ut`]irii izola]iei transformatoarelor de putere
se poate rezolva în mod clasic prin diferite metode de
tratare a izola]iei. Aceste metode implic` o mare durat` de
retragere din exploatare. Pentru rezolvarea problemei, se
pot monta pe transformator instala]ii de tratare on-line a
uleiului electroizolant.
Transelectrica – ST Sibiu a ini]iat un proiect pilot, prin
montarea de c`tre SMART – Sucursala Sibiu a unei
instala]ii V 30. Func]ionând la o presiune remanent` de 2
milibari, camera de filtrare [i vidare asigur` extragerea din
ulei a particulelor mai mari de 0,8 microni, degazarea
uleiului pân` la 86% din con]inutul total de gaze (într-o
singur` trecere), precum [i eliminarea apei dizolvate în ulei.
Instala]ia a fost racordat` la autotransformatorul AT1 de
200 MVA din sta]ia Alba Iulia [i a func]ionat în perioada
ianuarie – septembrie 2005. În intervalul de timp men]ionat
au rezultat o descre[tere lent` a con]inutului total de gaze
dizolvate în ulei, o valoare relativ constant` a tangentei
unghiului de pierderi dielectrice [i a indicelui de
neutralizare a uleiului [i o evolu]ie oscilant` a con]inutului
de ap` din izola]ia solid`. Concluzia experimentului a fost
c` tratarea on-line cu acest tip de instala]ie s-a finalizat cu
rezultate neconving`toare, pentru a ob]ine rezultate
pozitive fiind nevoie de o instala]ie cu un debit superior.
10. Montarea balizelor nocturne pe stâlpii LEA de
400 kV [i 220 kV (SMART-IT-LST-67, SMART-
ISSM-67)
Forma]ia minim` de lucru se va compune din: un [ef de
lucrare cu nivelul de autorizare I 3T, 2 (doi) electricieni
I. Diaconu - Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST
LST cu nivelul de autorizare I 1T [i 2 (doi) electricieni LEA,
f`r` autorizare LST. Lucrarea se va executa dup` metoda
de lucru „în apropierea p`r]ilor aflate sub tensiune”. La
executarea lucr`rilor nu este necesar` aducerea LEA în
Regim Special de Exploatare (RSE).
Doi lucr`tori echipa]i în costum electroconductor complet
[i cu rol` de ajutor, urc` pe stâlp asigura]i prin sistemul
complex de asigurare la în`l]ime pân` la vârfar. În zona de
influen]` a conductoarelor active, lucr`torii vor urca prin
interiorul stâlpului. Se stabile[te orientarea geografic` a
stâlpului. Se stabile[te locul [i modul de prindere a
suporturilor sta]iilor solare (spre sud). Se realizeaz`
prinderea l`mpilor de balizaj. Se stabilesc traseele [i
lungimea cablurilor de conexiune. Se instaleaz` modulele
sistemului de balizaj. Se realizeaz` apoi conexiunile între
module [i se verific` func]ionalitatea sistemului de balizaj
[i calitatea lucr`rilor executate.
Lucrarea se va executa în acest an pe LEA apar]inând
tuturor sucursalelor de transport al energiei electrice.
11. Înlocuirea sub tensiune a izola]iei barelor
colectoare ale sta]iilor de 400 kV (SMART-IT-
LST-66, SMART-ISSM-66)
Forma]ia minim` de lucru se compune din: un [ef de
lucrare cu nivelul de autorizare I 3T [i 8 (opt) electricieni
LST cu nivelul de autorizare I 1T . Lucrarea se execut`
dup` metoda de lucru sub tensiune „la poten]ial”.
La executarea lucr`rilor este necesar` aducerea instala]iei
în Regim Special de Exploatare (RSE), care const` în:
a) verificarea existen]ei în func]iune a protec]iei
diferen]iale de bare (PDB), acolo unde aceasta
exist`;
b) interdic]ia de punere sub tensiune dup` declan[are,
f`r` acordul [efului de lucrare;
c) asigurarea permanent` a leg`turii audio între [eful
de lucrare [i treapta de conducere operativ` prin
dispecer;
d) interdic]ia de a efectua manevre în sta]ie, care ar
afecta starea echipamentelor la care se lucreaz`.
Doi lucr`tori, echipa]i corespunz`tor, urc` pe rigla
metalic`. Ace[ti lucr`tori î[i ridic` [i monteaz` pe rigl` o
parte a dispozitivelor de detensionare a lan]urilor de
izolatoare. Tot ei monteaz` pe rigl` dispozitivul izolant
rabatabil cu care se va trece la poten]ial un lucr`tor [i va
ac]iona la cap`tul activ al lan]ului. Un lucr`tor va trece la
261
cap`tul activ al lan]ului de izolatoare cu ajutorul
dispozitivului electroizolant rabatabil, montat anterior.
(Lucrarea se poate executa [i în varianta cu PRB cu bra]
izolant, caz în care lucratorii, afla]i în nacela PRB, sunt
adu[i direct la cap`tul lan]ului de izolatoare aflat la
poten]ial).
Lucr`torii afla]i la ambele capete ale lan]ului de izolatoare
ce trebuie înlocuit monteaz` restul ansamblului de
detensionare, detensioneaz` lan]ul [i coboar` la sol,
simultan, ambele capete ale lan]ului. Se ridic` noul lan] de
izolatoare, se monteaz` în locul celui înlocuit [i se
detensioneaz` dispozitivul care înlocuise vechiul lan].
Opera]iunea se repet` apoi la cealalt` ramur` a lan]ului
de izolatoare dublu.
Concluzii
Având deja o tradi]ie de 27 de ani, LST în România a
beneficiat în tot acest timp de nucleul principal al acestei
activit`]i format din speciali[ti de la Sibiu, angaja]i în
prezent la filiala SMART. În ultimii [apte ani, aplicarea
practic` a LST în instala]ii de înalt` tensiune a fost, în
cvasitotalitate, o preocupare a filialei SMART a
Transelectrica [i a fost efectuat` mai ales prin sucursala
din Sibiu. Dup` anul 2000, s-au conceput [i aplicat
tehnologii noi de lucru sub tensiune.
Cele prezentate arat` atât bogata experien]` în domeniu a
speciali[tilor SMART, cât [i preocuparea permanent`
pentru modernizare [i dezvoltare în acest important
domeniu al energiei electice.
Bibliografie
[1] *** - Procedura Opera]ional` - Executarea lucr`rilor sub tensiune
în instala]iile de înalt` tensiune ale Transelectrica (TEL-17.12)
[2] *** - SMART-IT-LST
[3] *** - SMART-ISSM
[4] Sevastre I., Oltean M. - Evolu]ia, stadiul actual si perspectivele LST
în România, în rev. Energetica, nr. 10, 2006, pag. 440-443
Referent:
Prof. dr. ing. Sorin COATU
Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
 262
Lucr`ri sub tensiune la poten]ial în sta]ii electrice
Traian F~G~R~{AN1, Marius OLTEAN2
Abstract: Like any technological activity, live working in electric
substations is an activity that depends on the quality of this factor,
so it is important to develop new methods and technologies to
improve work conditions and grant work efficiency. Applying live
working in all works in substation would be a method to reduce
costs and improving the quality of the maintenance activity.
Practically, any work in substation can be done using live working,
providing a secure technology and appropriate tools are available.
Key words: live working, substation, bare hand method,
maintenance, improvement.
Descriptori: lucru sub tensiune, sta]ie electric`, lucru la poten]ial,
mentenan]`, îmbun`t`]ire.
Nota]ii
LST – lucru sub tensiune;
LEA – linie electric` aerian`;
PRB – platform` ridic`toare cu bra];
TC – transformator de m`sur` de tensiune;
TT – transformator de m`sur` de curent.
Contribu]ii
Lucrarea prezint` condi]ii de lucru sub tensiune la
poten]ial în sta]ii electrice precum [i câteva tehnologii
utilizate la aceste tipuri de lucr`ri. Contribu]ia autorilor
const` în popularizarea acestor tehnologii în România [i
aplicarea efectiv` a unora dintre ele.
1. Generalit`]i
Pe plan interna]ional tehnologiile de LST se utilizeaz` de
foarte mult` vreme – SUA (1913), Canada (1929), Suedia
(1949), Fran]a (1958), RDG (1969). Cu toate acestea
lucrul sub tensiune s-a aplicat cu prec`dere la LEA [i abia
mai târziu la sta]ii. Dup` un timp îns`, s-a ajuns la
concluzia c` nu e suficient` neîntreruperea liniilor electrice
aeriene, ci trebuie men]inut` [i continuitatea în alimentare
[i a celulelor acestora din sta]iile electrice adiacente.
Cum în schemele moderne ale sta]iilor electrice nu se mai
prevede bara de transfer, singura solu]ie pentru evitarea
retragerilor din exploatare a devenit lucrul sub tensiune.
S-au efectuat numeroase studii economice care au
demonstrat clar, de fiecare dat`, c` adoptarea unei
tehnologii LST, aproape indiferent de natura acesteia sau
de natura lucr`rii, este mult mai pu]in costisitoare decât
retragerea instala]iei din exploatare. Cu actualele tehno-
logii nu exist` practic lucrare care s` nu se poat` efectua
sub tensiune.
Metodele de LST utilizate în prezent în instala]ii de medie
[i de înalt` tensiune sunt urm`toarele:
a) în apropierea p`r]ilor aflate sub tensiune;
b) la poten]ial;
c) la distan]`;
d) rubber glove (m`nu[` de cauciuc)
În aceast` lucrare vom aborda metoda de LST la poten]ial
(bare hand), aceasta fiind de altfel metoda de baz` în
1 Dr. ing., SMART S.A.
2 Ing., SMART S.A.
anul 55, nr. 7/2007
cazul LST în sta]ii electrice de înalt` tensiune. În unele
cazuri aceast` metod` se combin` cu metoda la distan]`
(hot stick).
2. Condi]ii care trebuie respectate pentru efectuarea
lucr`rilor sub tensiune la poten]ial în sta]ii
Fiecare lucrare sub tensiune are la baz` un proiect [i
pentru elaborarea acestuia se ]ine cont în primul rând de
proiectul zonei din instala]ie în care se lucreaz` (distan]e
între elemente de aparataj, distan]e între racorduri,
distan]e fa]` de sol, rezisten]a suporturilor, a riglelor [i a
racordurilor la solicit`ri suplimentare etc.). În cazul fiec`rei
lucr`ri se elaboreaz` o instruc]iune tehnic` de lucru, prin
care se definesc condi]iile lucr`rii, m`surile care trebuie
luate, sculele [i utilajele care trebuie folosite, restric]iile
etc. De asemenea, pentru fiecare lucrare se elaboreaz` o
instruc]iune de securitate a muncii.
Pentru definirea condi]iilor de lucru, a metodelor [i a
materialelor este foarte important a se stabili urm`toarele:
a) distan]ele de apropiere minime;
b) evaluarea riscurilor;
c) stabilirea m`surilor de securitate.
2.1. Stabilirea distan]elor de apropiere minime
Lucr`rile executate sub tensiune trebuie s` îndeplineasc`
neap`rat dou` principii de baz`:
a) s` nu pun` în pericol via]a executan]ilor lucr`rii;
b) s` fie luate toate m`surile tehnice pentru a
împiedica, f`r` voia [efului de lucrare, reapari]ia
tensiunii la locul lucr`rii, în cazul declan[`rii unor
elemente din sistem.
Pentru îndeplinirea primei condi]ii este obligatorie
respectarea distan]elor de apropiere minime (D) [i a
condi]iilor meteorologice în care se poate desf`[ura
lucrarea. Distan]a D se define[te astfel:
a) Distan]a de apropiere minim` (D) - distan]a de
apropiere minim` a unui lucr`tor fa]` de un element
conductor (conductor, clem`, arm`tur` etc.) al c`rui
poten]ial electric este diferit de cel al lucr`torului [i
este suma urm`toarelor distan]e:
- distan]a func]ie de tensiune dt;
- distan]a de siguran]` ds .
b) Distan]a func]ie de tensiune (dt) - distan]a care
asigur` izola]ia electric` în aer [i este dat` de
rela]ia:
dt = 0,005 • Un [m] (1)
în care Un reprezint` tensiunea nominal` de linie a
re]elei, în kV.
c) Distan]a de siguran]` (ds) - distan]a care protejeaz`
lucr`torul de consecin]ele producerii unor gesturi
involuntare. Are rolul de a elibera lucr`torul de grija
permanent` a respect`rii distan]ei în func]ie de
tensiune [i de a-i permite astfel s` se concentreze
asupra lucr`rii de executat. Are valoarea de 0,5 m
pentru toate instala]iile de medie [i de înalt` tensiune.
T. F`g`r`[an - Lucr`ri sub tensiune la poten]ial în sta]ii electrice
d) Zona interzis` - zona interzis` pentru un lucr`tor
reprezint` ansamblul punctelor situate la o distan]`
inferioar` distan]ei de apropiere minime pentru
acesta.
e) Zona de lucru LST - zona în care operatorul este
plasat pentru a lucra cu sculele [i cu echipamentul
pe care el le manipuleaz`.
Condi]ii atmosferice ce intereseaz` pentru executarea LST
sunt:
a) Precipita]ii atmosferice - Se consider` c` exist`
precipita]ii atmosferice dac` plou`, ninge, cade
grindin`, în caz de burni]`, chiciur` sau umiditate
de peste 80%. (Pentru unele ]`ri se prevede o
umiditate relativ` de 70% în cazul lucr`rilor la sta]ii
electrice).
b) Cea]` dens` - Se consider` c` exist` cea]` dens`
atunci când cea]a conduce la o umiditate
atmosferic` mai mare de 80% sau reduce
vizibilitatea în mod periculos pentru securitatea la
locul de munc` ([eful de echip` de LST nu poate s`
disting` clar elementele din instala]ie asupra c`rora
trebuie s` ac]ioneze lucr`torii s`i).
c) Vizibilitate redus` - Situa]ia în care [eful de lucrare
LST nu poate distinge în mod clar operatorii din
echipa sa ori elementele aflate sub tensiune la care
echipa trebuie s` intervin`.
d) Desc`rc`ri atmosferice - Se consider` desc`rc`ri
atmosferice fulgerele sau tunetele percepute la
locul de munc`.
e) Vânt puternic - Se consider` c` exist` vânt puternic
atunci când viteza sa în zona de lucru dep`[e[te
9,5 m/s.
Pentru instala]iile exterioare, LST nu trebuie s` fie nici
început, nici terminat, în caz de precipita]ii atmosferice,
cea]` dens`, vânt puternic sau desc`rc`ri atmosferice.
Pentru instala]iile interioare, LST poate s` fie început [i
terminat, indiferent de condi]iile atmosferice, în afar` de
cazul de desc`rc`ri atmosferice, pentru instala]ii
racordate la linii electrice aeriene. Excep]ie de la aceste
situa]ii fac acele lucr`ri la care furnizorul de scule,
dispozitive sau echipamente garanteaz` func]ionarea lor
în alte condi]ii atmosferice.
2.2. Analiza riscurilor
Analiza riscurilor cuprinde:
a) evaluarea distan]elor între faze [i între faz` [i
p`mânt în timpul accesului;
b) utilizarea sculelor [i instalarea corect` a acestora;
c) mi[carea vehiculelor sau a schelelor folosite, în
raport cu izolatoarele [i suporturile din beton din
zona în care se execut` lucrarea;
d) prezen]a canalelor de cabluri pe traseul vehiculului
sau al schelelor;
e) induc]ia electric`;
f) alte riscuri care pot ap`rea în func]ie de condi]iile
concrete din sta]ia electric`.
2.3. Stabilirea m`surilor de securitate
M`surile de prevenire pot fi, printre altele:
a) atingerea p`r]ilor aflate sub tensiune cu lucr`torul
aflat „la în`l]ime”;
b) evitarea corpurilor care pot [unta distan]ele pe
durata accesului la p`r]ile aflate sub tensiune, a
lucr`rii [i a coborârilor la sol;
263
c) verificarea fluxului de curent în [unturi [i în racorduri
înainte de deconectare;
d) crearea unei rute speciale a vehiculului [i a
schelelor pe sol astfel încât s` se evite pe cât
posibil denivel`rile;
e) reglarea punctului de oprire pentru bra]ul telescopic
al utilajelor;
f) legarea la p`mânt a vehiculelor;
g) înt`rirea canalelor de cabluri aflate pe traseul
vehiculului, al schelelor sau al utilajelor;
h) cur`]irea punctelor de contact înainte de montarea
[unturilor;
i) utilizarea de costume conductoare pentru lucr`torii
afla]i la poten]ial;
j) alte m`suri, în func]ie de riscurile identificate în urma
analizei.
3. Exemple de lucr`ri sub tensiune la poten]ial
executate în sta]ii electrice
Dup` cum s-a men]ionat, practic orice lucrare în sta]ii se
poate ast`zi efectua utilizând tehnici de LST, de la
mentenan]a echipamentelor primare, pân` la adev`rate
lucr`ri de retehnologizare.
În general în cazul mentenan]ei, al repar`rii sau al înlocuirii
aparatajului primar se instaleaz` un [unt, prin care se
[unteaz` aparatul sau racordul asupra c`ruia se intervine,
se efectueaz` apoi lucrarea, se demonteaz` [untul [i în
final se revine la situa]ia ini]ial`. Imediat dup` montarea
[untului [i înainte de demontarea acestuia se m`soar`
curen]ii prin racorduri [i prin [unt.
În continuare vom prezenta câteva lucr`ri caracteristice
pentru lucrul sub tensiune la poten]ial în sta]iile electrice.
3.1. Interven]ii asupra separatoarelor
Este poate (împreun` cu eliminarea punctelor calde) cea
mai frecvent` lucrare care se execut` în sta]ii. Se poate
face sub tensiune mentenan]a separatorului, repararea
acestuia sau chiar înlocuirea lui.
Pentru mentenan]a separatorului de 500 kV în sta]ia Rio
Das Éguas apar]inând Transener Argentina (s-a lucrat la
un curent prin separator de 247 A la 525 kV) s-au utilizat
dou` schele izolante.
Succesiunea opera]iilor:
a) se realizeaz` regimul special de exploatare (se
întrerup tensiunile de comand` [i de ac]ionare ale
separatorului, se blocheaz` separatorul în pozi]ia
închis [i se condamn`);
b) se monteaz` schelele izolante, la o în`l]ime de 8,5
m. Se ancoreaz` aceste schele, pentru mai mult`
siguran]`;
c) se m`soar` curentul de fug` pe suporturile
schelelor, a c`rui valoare maxim` admis` este de
60 µA;
d) se monteaz` [untul, utilizând 4 conductoare cu
sec]iunea de 150 mm2. {untul a fost proiectat
pentru un curent de 1 500 A
 264 anul 55, nr. 7/2007

Fig. 1. Montarea [untului la un separator

Fig. 3. Eliminarea unui punct cald la un separator 400 kV
a) se deschide separatorul prin ac]ionare cu manivela.
(Cu aceast` ocazie se observ` comportarea [untu- Dat fiind faptul c` (în cazul în care punctul cald nu este
lui, astfel încât montajul acestuia s` nu compromit` situat la separatorul propriu-zis ci la o clem` de record) nu
operarea); este necesar întotdeauna accesul la ambii poli ai
b) se execut` mentenan]` preventiv` [i corectiv`; separatorului, se poate utiliza o singur` schel` izolant`
c) se execut` opera]iile în ordine invers`. montat` pe sol sau pe un vehicul special.
În unele cazuri, pentru înlocuirea coloanelor izolante ale
separatoarelor nu se poate utiliza macaraua. În aceste
cazuri se poate utiliza un motostivuitor pe care se
adapteaz` un bra] izolant. Pentru accesul la poten]ial se
utilizeaz` dou` schele electroizolante.

În func]ie de caracteristicile lucr`rii, [untul se poate instala

în mai multe moduri. În cazul mentenan]ei separatorului se
pot utiliza racordurile acestuia, iar în cazul în care se
înlocuiesc izolatoarele suport [untul poate fi prins, cu
ajutorul unor izolatare siliconice, de supratravers`rile
existente, sau dup` caz, poate fi sus]inut de o macara.

Fig. 4. Interven]ie la un punct cald cu ajutorul unui vehicul special

Este un vehicul cu patru ro]i independente [i o

manevrabilitate ridicat`. Este echipat cu o platform` care
se poate mi[ca în diferite direc]ii. Se monteaz` schela pe
vehiculul special. Vehiculul pozi]ioneaz` schela f`r`
lucr`tor, pentru a g`si pozi]ia corect`. Se retrage,
operatorul se urc` pe schel`. Se apropie folosind vehiculul
[i se pune la poten]ial, iar înainte de montarea [untului se
cur`]` conductorul pentru asigurarea unui mai bun contact.

Se poate utiliza metoda „la poten]ial” combinat` cu

metoda „la distan]`”.
Fig. 2. Înlocuirea unui separator, utilizând un motostivuitor
Pentru eliminarea unui punct cald la racordul la bar` al
În general, durata necesar` pentru înlocuirea unui unui echipament se poate utiliza ca [unt însu[i
separator prin metoda LST la poten]ial, este de 1 zi conductorul nou care îl înlocuie[te pe cel defect.
lucr`toare (4-6 ore de lucru efectiv) pentru o faz`. În cazul
mentenan]ei preventive timpul poate fi mult redus.

3.2. Eliminarea punctelor calde

Pentru eliminarea punctelor calde în cazul separatoarelor,

se pot utiliza metodele descrise anterior.

O lucrare de eliminare a unui punct cald la un separator

de 400 kV a executat forma]ia Smart Sibiu în cadrul
congresului ICOLIM 2004, desf`[urat la Bucure[ti. Fig. 5. Eliminarea unui punct cald la o bar` rotund`
T. F`g`r`[an - Lucr`ri sub tensiune la poten]ial în sta]ii electrice
Pentru repararea racordului la LEA a unei bobine de înalt`
frecven]` lucr`torul trebuie s` se protejeze împotriva câmpu-
lui magnetic foarte intens din interiorul bobinei. În acest scop
se folosesc [unturi speciale care pot fi montate de la
distan]`.
Pentru eliminarea unor puncte calde la diferite alte
echipamente se procedeaz` în mod asem`n`tor.
3.3. Remedierea unor defec]iuni [i schimbarea unor
echipamente
În 1988, în urma unei furtuni puternice, în sta]iile de 500 kV
Miracema, Colinas [i Imperatriz din Brazilia au avut loc de-
terior`ri ale separatoarelor [i ale barelor care asigurau
leg`tura de punct comun între separatoarele de bar`. S-a
concluzionat c` aceste deterior`ri s-au datorat flexibilit`]ii
prea mari a izolatoarelor suport [i rigidit`]ii barelor. S-a inter-
venit pentru înlocuirea izolatoarelor suport cu izolatoare din
por]elan, pentru înlocuirea barelor de punct comun cu con-
ductoare funie [i pentru eliminarea unor defec]iuni la
separatoare.
Pentru remedierea defec]iunilor la separatoare s-a montat
un [unt în paralel cu separatorul, s-au demontat cu]itele [i
s-au înlocuit. Au lucrat la poten]ial patru lucr`tori sub
tensiune, de pe dou` schele izolante.
Pentru înlocuirea barelor de la punctul comun cu
conductor flexibil s-a f`cut o leg`tur` în paralel între cele
dou` separatoare. Au lucrat patru electricieni, de pe dou`
schele izolante.
Fig. 6. Remedierea unui defect la un separator de 500 kV
Pentru înlocuirea izolatoarelor suport (polimerici) cu
izolatoare din por]elan s-a construit un suport din schele
izolante modulare pentru sus]inerea punctului comun. S-a
construit o alt` schel` care s` suporte greutatea izolatorului
(1 200 kg) [i cu ajutorul c`reia izolatorul s` fie înlocuit.
Fig.7. Înlocuirea unui izolator suport
265
Înlocuirea unui transformator de tensiune trebuia realizat`
în sta]ia Las Claritas (Venezuela) pe LEA 230 kV Santa
Elena de Uairen, cu toate instala]iile în func]iune. Pentru
aceast` ac]iune s-au luat urm`toarele m`suri:
a) blocarea reancla[`rii automate a LEA;
b) modific`ri în circuitele secundare;
c) blocarea func]ion`rii releelor de distan]`;
d) modificarea reglajelor releelor de curent;
e) verificarea st`rii tuturor protec]iilor.
Proiectan]ii lucr`rii au ar`tat c` cea mai bun` solu]ie este
instalarea unui nou racord între transformatoarele de
curent [i lan]ul de izolatoare situat în zona transfor-
matorului de tensiune.
Fig.8. Înlocuirea unui transformator de tensiune
Lucrarea s-a executat cu ajutorul a trei schele electroizo-
lante, una pentru deconectarea desc`rc`toarelor electri-
ce, una pentru lucr`ri la racord [i cea de-a treia pentru
lucr`ri la transformatorul de tensiune.
Succesiunea opera]iilor a fost urm`toarea:
a) deconectarea desc`rc`toarelor electrice;
b) montarea unui [unt provizoriu între transformatorul
de curent [i lan]ul de izolatoare;
c) deconectarea transformatorului de tensiune în
circuitul secundar;
d) instalarea unui suport izolant pentru sus]inerea
racordului temporar;
e) instalarea racordului;
f) instalarea unui [unt între transformatorul de curent [i
racordul provizoriu;
g) demontarea racordului existent;
h) conectarea racordului provizoriu la transformatorul
de curent;
i) coborârea racordului la sol;
j) demontarea transformatorului de tensiune defect;
k) montarea [i verificarea transformatorului de
tensiune nou;
l) instalarea racordului original;
m) demontarea racordului provizoriu;
n) conectarea desc`rc`toarelor electrice.
3.4. Retehnologizarea sta]iilor utilizând LST
Montarea echipamentelor unei sta]ii noi se poate face cu
barele colectoare sub tensiune, utilizând scule [i
dispozitive specifice.
Schimbarea separatorului sub tensiune se face în mod
similar cu înlocuirea componentelor separatoarelor în
cadrul mentenan]ei.
 266
Retehnologizarea complet` a unei celule de transformator
se poate realiza cu transformatorul sub tensiune [i în
sarcin`. Se [unteaz` sub tensiune întreruptorul celulei de
transformator [i se înlocuie[te. Protec]iile aferente celulei
respective pot fi preluate de protec]iile aferente unei cuple
transversale.
3.5. Instalarea unei supratravers`ri peste barele
colectoare inferioare aflate sub tensiune, într-o
sta]ie de 150 kV
Lucrarea a fost dictat` de necesitatea extinderii sta]iilor
Mercedes [i Montevideo (Uruguay).
S-a c`utat o solu]ie care s` duc` la o rezolvare a
problemei în condi]ii cât mai sigure din punctul de vedere
al securit`]ii muncii [i al siguran]ei în exploatare a
instala]iilor [i care s` presupun` timpi de retragere din
exploatare cat mai mici. S-a ales solu]ia care presupune
construirea unui pod izolant, care s` permit` men]inerea
unei distan]e de securitate necesare, pentru a trece bara
superioar` peste bara inferioar` aflat` sub tensiune. Acest
pod a fost realizat prin montarea orizontal` a unei sc`ri
izolante, pe dou` schele izolante. Pentru tragerea
conductorului s-au folosit frânghii izolante.
S-au folosit schele modulare izolante [i sc`ri izolante
utilizate la LST 500 kV. Schelele au montate la partea
inferioar` ro]i care s` le permit` mutarea de la o faz` la
alta. Ele au fost ancorate cu frânghii electroizolante.
Fig. 9. Montarea unei supratravers`ri într-o sta]ie
S-a utilizat un hidroelevator cu bra] conven]ional, pentru
lucr`ri în zone f`r` tensiune.
S-au montat schelele electroizolante [i s-a pozi]ionat PRB
astfel încât la o extensie maxim` a bra]ului s` se p`streze
distan]a de siguran]` permis`. S-a montat scara în pozi]ie
orizontal`. Scara este elementul care opre[te conductorul
în cazul în care acesta coboar` prea mult. S-a preg`tit
conductorul. S-a trecut o frânghie izolant` peste scara
orizontal`. Cu aceast` frânghie s-a tras conductorul. S-a
tras conductorul peste scar`, utilizând un troliu [i s-a
montat cu un lan] de izolatoare la rigl`. S-au montat
izolatoarele în cap`tul opus [i s-au montat la rigla din
cap`tul opus, cu ajutorul PRB. Se poate în continuare
racorda aparatajul la racordul de supratraversare.
anul 55, nr. 7/2007
Fig.10. Schema mont`rii unei supratravers`ri
În cazul lucr`rii din sta]ia Montevideo, din cauza lungimii
câmpului de bare colectoare s-au utilizat trei schele [i
dou` sc`ri montate între acestea.
Concluzii
În condi]iile în care orice retragere din exploatare produce
mari pierderi pentru operatorul de sistem, introducerea LST
în sta]iile electrice devine esen]ial`. Aproape orice lucrare în
sta]ii electrice se poate executa sub tensiune, detaliile stabi-
lindu-se în func]ie de condi]iile concrete ale sta]iei respective
[i ale lucr`rii de executat. Se pot executa inclusiv lucr`ri de
retehnologizare sau de extindere a sta]iilor electrice.
Implementarea LST la sta]iile electrice din România a
început deja, iar accelerarea acestei implement`ri ]ine
doar de condi]iile concrete din cadrul sistemului na]ional.
Bibliografie
[1] ***- Procedura Opera]ional` - Executarea lucr`rilor sub tensiune în
instala]iile de înalt` tensiune ale Transelectrica (TEL- 17.12)
[2] Alarcón A., Riéra M., Garcia D. - Mantenimiento de seccionadores
de 500 kV (lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)
[3] Alarcón A., Riéra M., de Paula C. - Correcction de puntos calientes
en equipos de 138 y 500kV (lucrare prezentat` la congresul III
CITTES 2007)
[4] Achury W. S., Benavides C. E. – Experiencia TcT : Cambio de cable
conductor y correción de punto caliente en subestación El salitre
115 kV (lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)
[5] Paganin G., Bosonetto D. - Works on Hot Spots in HV Substations
(ICOLIM 2004)
[6] Assad L. A. X., Rosa J. E. - Improvement in the 500kV Substations
Using Barehand Methods Without Outage of Power Flow in Brasil’s
North-South Interconnection (ICOLIM 2004)
[7] Lockhart G., Curbelo C. - Renovación de Subestaciones usando TCT
(lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)
[8] Vazquez F. J. A., Assad L.A. X. - Sustitución de transformador de
potencial en subestación energizada a 230kv en la interconexión
Venezuela- Brasil, utilizando métodos de trabajos a potencial
(lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)
[9] Curbelo C., Lockhart G.- Instalación mediante TCT de Barras altas
sobre barras bajas energizadas en subestaciones de 150 kV. (lucrare
prezentat` la congresul III CITTES 2007)
Referent:
Dr. ing. Stelian Alexandru GAL
C.N. TRANSELECTRICA S.A.
S. Coatu - Formare, cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic` în Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte
Formare, cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic`
în Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte
Sorin COATU, Nicolae GOLOVANOV*
Abstract: The anniversary of 35 years from the inauguration of the
actual high-voltage laboratory of „POLITEHNICA“ University of
Bucharest offered an opportunity to value its achievements, as
well as to prefigure trends in high-voltage engineering. The
building of the national high-voltage grid, after the World War II,
required a large amount of engineers, specialized in this field of
electrical engineering, many research works, as well as complex
laboratory experiments. The paper laid before some realizations
of the celebrated laboratory, regarding the education, the
research and technological development, in the field of high-
voltage engineering.
Key words: High-voltage engineering, education, research
Descriptori: tehnica tensiunilor înalte, formare, cercetare [tiin]ific`
Contribu]ii
Dezvoltarea postbelic` a sistemului electroenergetic [i a
industriei electrotehnice din România a determinat o puter-
nic` dezvoltare a disciplinei de Tehnica tensiunilor înalte.
Contribu]ia autorilor const` în prezentarea principalelor etape
ale dezvolt`rii preocup`rilor în acest domeniu, în cadrul
Universit`]ii „POLITEHNICA“ din Bucure[ti, a principalelor
rezultate ob]inute în formarea speciali[tilor, cercetarea
[tiin]ific` [i dezvoltarea tehnologic`.
1. Repere istorice
Dac` Benjamin Franklin (sec. XVIII), cu studiile sale privind
tr`snetul, ca form` de desc`rcare electric` atmosferic`, poate
fi considerat precursorul domeniului tehnicii tensiunilor înalte,
din punct de vedere ingineresc debutul acestuia este stabilit în
anul 1882, când în Germania s-a realizat primul transport de
energie electric`, la o tensiune continu` de 2 kV, pe o distan]`
de 57 km. Sfâr[itul secolului XIX [i începutul secolului XX
cunosc o cre[tere spectaculoas` a tensiunilor nominale ale
re]elelor electrice. În anul 1891 se efectueaz` primul transport
de energie electric` la tensiunea alternativ` de 15 kV, pentru
ca deja în anul 1912 s` fie pus` în func]iune prima linie
electric` aerian` cu tensiunea nominal` de 110 kV, tot în
Germania.
Rezolvarea problemelor tehnice ridicate de proiectarea [i
exploatarea echipamentelor [i instala]iilor cu tensiuni
nominale din ce în ce mai mari a impus - pe lâng` activit`]ile
de cercetare [tiin]ific` - formarea unor ingineri specializa]i în
ceea ce s-a constituit ca un domeniu tehnic aparte - cel al
ingineriei tensiunilor înalte.
În anul 1911 apare primul tratat de specialitate - cartea lui W.
Petersen „Hochspannungstechnik“, iar în principalele uni-
versit`]i din ]`rile industrializate, înc` din anii ‘30 ai secolului
trecut, încep s` se introduc` cursuri de inginerie a tensiunilor
înalte. Specificul acestei discipline, cu un pronun]at caracter
experimental, conduce la apari]ia, pe lâng` universit`]i, a
laboratoarelor de înalt` tensiune, utilizate atât în scopuri
formative, cât [i pentru cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare
tehnologic`.
* Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
267
În România, la laboratorul de M`sur`ri electrice [i materiale
electrotehnice, al {colii Politehnice din Bucure[ti, în anii ‘30,
profesorul emerit Alexandru Popescu instaleaz` un
transformator de încercare de 300 kV [i îl utilizeaz` pentru a
prezenta studen]ilor, în mod demonstrativ, desc`rc`rile
electrice produse cu ajutorul tensiunilor înalte.
Dezvoltarea postbelic` a sistemului electroenergetic [i a
industriei electrotehnice din România a avut drept consecin]`
introducerea - în anul 1952 - în planurile de înv`]`mânt ale
facult`]ilor de Energetic` [i de Electrotehnic` din Institutul
Politehnic Bucure[ti a disciplinei „Tehnica tensiunilor înalte“,
urmat` de înfiin]area - în anul 1961 - a unui prim laborator
dedicat acestei discipline, în vechiul local din strada Polizu [i
de punerea în func]iune - în anul 1972 - a actualului laborator.
Dac` vechiul Laborator de tehnica tensiunilor înalte putea
asigura - în principal - doar un suport didactic experimental,
actualul laborator a fost conceput astfel încât s` permit` - pe
lâng` destina]ia sa principal`, cea de formare - [i activit`]i de
cercetare [tiin]ific` [i de dezvoltare tehnologic`.
2. Activitatea de formare
Activitatea de formare s-a adresat unei largi categorii de
studen]i, de la facultatea de Energetic` [i de la facultatea de
Electrotehnic`, formele „ingineri“, „subingineri“ [i „colegiu“,
laboratorul permi]ând efectuarea a pân` la 30 de lucr`ri
experimentale privind:
a) comportarea izola]iilor de aer la solicit`ri cu tensiuni
înalte alternative, continue sau de impuls;
b) evaluarea st`rii izola]iilor interne ale echipamentelor de
înalt` tensiune, prin determinarea rezisten]ei de izola]ie,
a tangentei unghiului de pierderi [i a nivelului
desc`rc`rilor par]iale;
c) producerea [i propagarea supratensiunilor, pe linii
electrice [i în transformatoare; protec]ia sta]iilor
electrice contra supratensiunilor;
d) desc`rcarea corona, pierderi de putere [i perturba]ii de
radiofrecven]` produse de aceasta;
e) protec]ia instala]iilor electroenergetice contra ac]iunii
tr`snetelor;
f) izola]ia liniilor electrice aeriene de înalt` tensiune;
g) reparti]ia la sol a câmpului electric al liniilor electrice
aeriene de înalt` tensiune;
h) tehnologia încerc`rii echipamentelor electrice, cu
tensiuni înalte sau curen]i de impuls inten[i.
Lucr`rile de laborator au fost concepute [i realizate de c`tre
cadrele didactice aferente disciplinei Tehnica tensiunilor înal-
te, astfel încât s` permit` accesul nemijlocit al studen]ilor la
instala]iile de încercare [i la sistemele de m`surare, cu
sisteme de supraveghere [i reguli stricte de exploatare
asigurând securitatea acestora.
Existen]a mai multor platforme de încerc`ri ofer` posibilitatea
efectu`rii, simultan, a pân` la patru lucr`ri de laborator, ceea ce
permite ob]inerea unei eficien]e sporite, în condi]iile lucrului cu
subgrupe de studen]i numeric reduse. Îndrumarele de laborator
[i foile de platform` permit studen]ilor s` î[i conceap` corect
experimentul [i s` re]in` observa]iile care decurg din acesta.
 268
Începând din anul 1962, când s-au desf`[urat primele lucr`ri
de laborator [i pân` în prezent, un num`r de circa 7 000
de studen]i au avut posibilitatea s` cunoasc` practic
principalele aspecte ale domeniului tehnicii tensiunilor înalte.
Tot în cadrul activit`]ii de formare, desf`[urat` în Laboratorul
de tehnica tensiunilor înalte se înscriu [i lucr`rile
experimentale legate de elaborarea a numeroase proiecte de
diplom`. De asemenea, ini]ierea doctoranzilor, a pre-
paratorilor [i a asisten]ilor din catedr`, ca [i a unor tineri
ingineri din afara universit`]ii, în detaliile [i subtilit`]ile tehnicii
experimentelor cu tensiuni înalte, s-a înscris într-un cadru
l`rgit al acelea[i activit`]i de formare.
3. Cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic`
În concep]ia membrilor colectivului disciplinei Tehnica
tensiunilor înalte, dat fiind caracterul specific al acesteia, cele
dou` activit`]i - cea de cercetare [tiin]ific` [i cea de
dezvoltare tehnologic` - au fost considerate ca necesit`]i si-
multane [i totodat` complementare. Lucr`rile de dezvoltare
tehnologic` au furnizat numeroase teme pentru cercet`ri
[tiin]ifice ulterioare [i - de multe ori - rezultatele activit`]ii
[tiin]ifice au constituit suportul unor noi dezvolt`ri tehnologice.
Un rol însemnat, în derularea acestor activit`]i, a avut [i continu`
s` aib` echiparea laboratorului cu instala]ii de încercare [i
sisteme de m`surare corespunz`toare normelor tehnice
interna]ionale, capabile s` permit` experimente cu:
a) tensiuni de impuls de tr`snet (1,2 µs /50 µs), de pân`
la 3 000 kV (figura 1);
Fig. 1. Instala]ia de generare a impulsurilor de tensiune
b) tensiuni de impuls de comuta]ie (250 µs/2500 µs; 50
µs/1 000 µs; 1 000 µs/10 000 µs), de pân` la 2 200
kV;
c) tensiuni continue, de pân` la 300 kV;
d) tensiuni alternative, de frecven]` industrial`, de pân` la
1 800 kV (figura 2);
Fig. 2. Instala]ia de înalt` tensiune de frecven]` industrial`. Încercarea la
desc`rcarea corona a unui lan] de izolatoare cu tensiunea nominal` de
400 kV
anul 55, nr. 7/2007
Instala]iile de producere a ploii artificiale, generatorul de
tensiune de impuls cu front foarte abrupt, sistemele de
m`surare a tensiunilor înalte, de lucru [i de referin]`,
sistemele de m`surare a perturba]iilor de radiofrecven]`,
modelul fizic pentru supratensiuni temporare sau de
comuta]ie, precum [i o linie experimental`, cu o lungime de
230 m [i geometrie variabil`, care permite modelarea liniilor
reale cu tensiuni nominale cuprinse între 110 kV [i 750 kV,
completeaz` facilit`]ile experimentale oferite de laborator
(figura 3).
Cercetarea [tiin]ific` a fost direc]ionat` - în principal - spre
obiective cum sunt:
a) propagarea undelor de supratensiune, în prezen]a
desc`rc`rii corona de impuls;
b) supratensiuni tranzitorii produse de tr`snete, comuta]ii
în re]ea sau de impulsul electromagnetic nuclear;
Fig. 3. Platforma exterioar` a laboratorului, cu treapta a treia a instala]iei de
1 800 kV, 50 Hz.
c) supratensiuni temporare;
d) desc`rcarea corona [i efectele acesteia în re]ele
electrice de înalt` tensiune (pierderi de putere,
perturba]ii în domeniul frecven]elor radio);
e) izola]ia liniilor electrice de înalt` tensiune (izolatoare,
clasice [i compozite; lan]uri de izolatoare [i intervale de
aer);
f) fenomenologia tr`snetului [i protec]ia instala]iilor
contra efectelor acestuia;
g) noi tehnologii de încercare cu tensiuni înalte (tensiuni
combinate - tensiune alternativ` [i tensiune de impuls
de tr`snet; tensiune de impuls oscilant-amortizat;
tensiune de impuls cu spate scurt; tensiune de impuls
cu front foarte abrupt);
h) m`surarea tensiunilor de impuls înalte;
i) câmpul electric, de frecven]` industrial`, generat de
instala]iile electroenergetice de înalt` tensiune;
j) monitorizarea supratensiunilor tranzitorii, în sta]iile
electrice cu tensiuni nominale de 110 ... 400 kV.
Dintre rezultatele cercet`rii [tiin]ifice, care au permis
dezvolt`ri tehnologice ulterioare, se pot men]iona cele
privind:
a) izola]ia liniilor electrice compacte, cu tensiunea
nominal` de 400 kV;
b) pierderile de putere produse de desc`rcarea corona
pe conductoarele liniilor electrice aeriene;
c) stabilirea caracteristicilor disruptive ale lan]urilor de
izolatoare pentru liniile cu tensiunea nominal` de 400
kV;
d) reparti]ia tensiunii pe componentele lan]urilor de
izolatoare ale liniilor electrice cu tensiunea nominal` de
750 kV;
e) dimensionarea, din punctul de vedere al perturba]iilor
S. Coatu - Formare, cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic` în Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte
de radiofrecven]`, a arm`turilor de protec]ie ale liniilor
electrice aeriene, de înalt` [i foarte înalt` tensiune;
f) sisteme de ecranare a laboratoarelor de înalt` tensiune
[i a altor incinte, contra câmpurilor electromagnetice
exterioare.
La fundamentarea acestor cercet`ri au stat experimente
ample [i laborioase, care - de multe ori - au necesitat g`sirea
de solu]ii inedite.
Sunt de semnalat, de asemenea, cercet`rile interdisciplinare
privind:
a) influen]a câmpurilor electrice de joas` frecven]`
asupra celulei vii;
b) producerea plasmei fierbin]i în sisteme cu oglinzi
magnetice;
c) impulsul electromagnetic nuclear [i protec]ia
echipamentelor electronice contra ac]iunii acestuia;
d) utilizarea câmpurilor electrice intense pentru
dezvoltarea de noi materiale;
e) îmbun`t`]irea performan]elor electrice [i mecanice ale
izolatoarelor cap`-tij` din sticl` c`lit`;
f) limitarea efectelor înc`rc`rilor electrostatice industriale.
Multe dintre cercet`rile cu caracter experimental s-au desf`-
[urat în cadrul elabor`rii de teze de doctorat, în domeniul
tehnicii tensiunilor înalte. Al]i beneficiari ai acestei activit`]i au
fost institu]ii centrale ale statului, institu]ii de proiecta-
re/cercetare sau companii cu capital de stat sau privat.
În acela[i timp, colabor`ri [tiin]ifice fructuoase s-au dezvoltat
între membrii laboratorului de tehnica tensiunilor înalte [i
omologii lor din laboratoare din str`in`tate. Dintre acestea
sunt de men]ionat:
a) colaborarea cu prof. T. Allibone [i D. Dring, de la
Universitatea Tehnic` din Leeds (Anglia), în domeniul
comport`rii intervalelor izolante de aer, la solicit`ri cu
tensiuni de impuls nestandardizate, de form` dublu-
exponen]ial` sau de form` oscilant-amortizat`;
b) colaborarea cu ing. Claude Gary, de la laboratorul de
înalt` tensiune al Electricité de France, în domeniul
desc`rc`rilor electrice lungi [i în domeniul efectelor
desc`rc`rii corona;
c) lucr`rile efectuate împreun` cu prof. Carlo Mazzetti, de
la Universitatea Sapienza din Roma, în domeniul
investig`rii caracteristicilor tensiune-timp ale izola]iilor
de aer, solicitate cu tensiuni de impuls nestan-
dardizate.
Activit`]ile de dezvoltare tehnologic` au constat - în principal
- în efectuarea de încerc`ri standardizate, în vederea
elabor`rii [i certific`rii de noi produse sau solu]ii tehnice.
Încerc`rile efectuate, în mod curent, în laborator au constat în:
a) verificarea tensiunilor de ]inere alocate [i determinarea
tensiunilor disruptive ale izola]iilor, în stare uscat` sau
sub ploaie artificial`, cu tensiune alternativ` de
frecven]` industrial`, cu tensiune continu`, cu impuls
de tensiune de tr`snet sau de comuta]ie;
b) determinarea/verificarea tensiunilor perturbatoare de
radiofrecven]` [i a tensiunilor de stingere a desc`rc`rii
corona;
c) încerc`ri dielectrice la temperaturi extreme;
d) m`sur`ri, pe teren, ale intensit`]ilor câmpurilor
269
electrice [i magnetice, de frecven]` industrial` [i ale
câmpurilor electrice perturbatoare, de radiofrecven]`;
e) determin`ri privind nivelul de înc`rcare electrostatic` în
procese industriale.
Tipurile de echipamente încercate au fost:
a) izolatoare (din por]elan, sticl` sau compozite) [i lan]uri
de izolatoare, pentru linii [i sta]ii electrice cu tensiuni
nominale de pân` la 400 kV, inclusiv;
b) izolatoare pentru liniile electrice de alimentare ale
sistemelor feroviare de trac]iune electric`; izolatoare
suport [i anvelope izolante pentru aparate electrice;
c) conductoare, cleme de racord [i amortizoare de
vibra]ii pentru linii electrice aeriene cu tensiuni
nominale pân` la 400 kV;
d) separatoare electrice;
e) bare statorice pentru generatoare de mare putere;
f) detectoare de tensiune;
g) scule pentru lucrul sub tensiune [i materiale
electroizolante utilizate la fabricarea acestora.
Beneficiarii celor peste 400 buletine de încercare eliberate de
Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte sunt institu]ii [i firme
consacrate în domeniu, de exemplu:
a) C.N. TRANSELECTRICA S.A.;
b) S.C. ELECTRICA S.A.;
c) ROMELECTRO S.A.;
d) S.C. Electromontaj - Bucure[ti;
e) Fabrica de cleme [i arm`turi - Câmpina;
f) EXIMPROD Grup S.A. - Buz`u;
g) IPROEB - Bistri]a;
h) ICEMENERG S.A.;
i) ALCOR (fost` FIES) - Boto[ani;
j) ROMIND T&G - Bucure[ti;
k) SMART S.A.;
l) ALSTOM General Turbo - Bucure[ti;
m) FUJIKURA Ltd. - Bucharest Branch;
n) SIEMENS SRL - Bucure[ti;
o) CELPI S.A.;
p) Instalaciones INABENSA S.A. – Bucharest;
q) ING.MO - UNGER SEFAG Ltd. - Bucharest.
Multe dintre buletinele de încercare eliberate de laborator au
servit exporturilor c`tre ]`ri precum Republica Coreea,
Brazilia, Egipt, Iordania, Iran [i Irak sau au probat calitatea
unor produse importate din ]`ri precum Elve]ia, Germania,
Spania sau Japonia.
Totodat`, multe dintre încerc`rile efectuate în ultimii ani au
fost solicitate în cadrul programului de reabilitare [i de
modernizare a instala]iilor electroenergetice din România.
Concluzii
În cele prezentate, autorii au încercat s` comprime, într-o
expunere de câteva pagini, activitatea derulat` timp de 35
ani, în actualul Laborator de tehnica tensiunilor înalte al
Universit`]ii „POLITEHNICA“ din Bucure[ti. Inevitabil, aceasta
a condus la omisiuni, pe care autorii le regret` [i pentru care
sper` s` fie scuza]i.
Referent
Dr. ing. F`nic` VATR~
I.S.P.E.
 270
Tendin]e privind utilizarea de noi izola]ii
în electroenergetic`
Marian COSTEA*
Abstract: In the field of insulating materials rapid changes
could not be possible. Many years for laboratory studies
and operation confirmation are necessary to validate a
good solution. The paper presents considerations about
some new insulations already used or expected to be used
in the next future, on large scale, in electric power engi-
neering. The main dielectric features of these insulations
and their operation advantages are also highlighted. Some
examples could be: composite insulators, insulating biode-
gradable oil or sulphur hexafluoride-nitrogen mixtures,
which tend to replace, respectively, porcelain or toughe-
ned glass insulators, mineral oil, pure sulphur hexafluo-
ride. A great interest in the field of solid insulation arise
particular composite materials such as nanodielectrics. In
switching technologies the tendency is to replace, when-
ever is possible, the SF6 with vacuum circuit breakers.
Nowadays a special attention is also focused on friendly
environmental insulation materials.
Key words: composite insulators, nanodielectrics, insula-
ting biodegradable oil, sulphur hexafluoride-nitrogen
mixtures.
Descriptori: izolatoare compozite, nanodielectrici, ulei electro-
izolant biodegradabil, amestecuri hexafluorur` de sulf-azot.
Nota]ii
LEA – linie electric` aerian`;
LST – lucru sub tensiune;
ITT – impuls de tensiune de tr`snet;
ε – permitivitate, F/m.
Contribu]ii
Prezenta lucrare constituie o sintez`, bazat` pe surse
bibliografice de dat` recent`, a principalelor tendin]e care
se manifest`, pe plan na]ional [i mondial, în utilizarea de
noi materiale electroizolante. Sunt avute în vedere, în
special, materialele izolante intrate în aten]ia speciali[tilor
în ultimii 10...15 ani [i care, în m`sura în care vor confirma
a[tept`rile, pot schimba multe dintre concep]iile
consacrate în acest domeniu. De[i domeniul dielectricilor
solizi pare a fi cel mai dinamic, tendin]e de utilizare a unor
materiale noi se manifest`, de asemenea, în domeniul
izola]iilor lichide sau gazoase.
1. Considera]ii generale
Un sistem electroenergetic nu poate fi conceput f`r` ma-
teriale electroizolante. Propriet`]ile intrinseci ale acestora
sunt determinante pentru realizarea de izola]ii de bun`
calitate, în m`sur` s` satisfac`, în primul rând, cerin]ele
privind solicit`rile dielectrice, dar [i solicit`rile termice,
mecanice sau pe cele legate de factorii de mediu. De-a
lungul timpului, o serie de astfel de materiale s-au impus,
buna lor comportare fiind verificat` atât în condi]ii de
laborator, cât [i în exploatare. Ultimele decenii au adus
schimb`ri importante, practic la nivelul tuturor tipurilor de
izola]ii folosite tradi]ional, solide, lichide [i gazoase, la
care s-a ad`ugat vidul. Aceste schimb`ri au fost impuse
de necesitatea reducerii costurilor izola]iilor (ponderea lor
* Conf. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
anul 55, nr. 7/2007
fiind foarte însemnat` în pre]ul echipamentelor electrice),
a cre[terii fiabilit`]ii [i a duratei de via]` a echipamentelor
(în vederea reducerii cheltuielilor de exploatare), a supor-
t`rii unor solicit`ri electrice intense (cu amplitudini [i pante
foarte mari), necesit`]i impuse nu numai de utilizarea unor
tensiuni tot mai înalte, ci [i de schimbarea unor tehnologii
(apari]ia instala]iilor capsulate cu izola]ie gazoas`, a
întreruptoarelor rapide cu vid sau hexafluorur` de sulf
etc.). Nu în ultimul rând, schimb`rile care au ap`rut [i ten-
din]ele care se manifest` se datoreaz` necesit`]ii com-
pactiz`rii echipamentelor [i instala]iilor, dar [i utiliz`rii
unor materiale prietenoase cu mediul ambiant, regene-
rabile, reciclabile sau biodegradabile, aspect ce trebuie
privit cu tot mai mare responsabilitate.
Diversitatea materialelor electroizolante (lichide, solide,
gazoase) este impus` de cerin]e tehnice proprii tipului de
echipament sau instala]iei electroenergetice care le
încorporeaz`. Astfel, pentru o re]ea de înalt` tensiune,
suportarea acelora[i solicit`ri dielectrice este asigurat`, în
cazul LEA, de distan]e izolante în aer de ordinul metrilor,
în cazul transformatoarelor în ulei de ordinul câtorva
centimetri sau zeci de centimetri, iar în cazul izola]iilor din
polietilen` reticulat` ale cablurilor, de ordinul câtorva
milimetri sau zeci de milimetri. A[adar, cel pu]in pentru
anumite solicit`ri standardizate, cum ar fi impulsul de
tensiune de tr`snet (ITT), tensiunile de ]inere – în structuri
de câmp electric similare – specifice aerului atmosferic,
izola]iilor lichide [i izola]iilor solide, se afl`, cu larg`
aproxima]ie, în raporturile 1:10:100 [1].
2. Tendin]e privind utilizarea izola]iilor solide
2.1. Izolatoare compozite
La începuturile utiliz`rii pe scar` industrial` a energiei
electromagnetice, c`ut`rile s-au îndreptat ini]ial c`tre ma-
teriale electroizolante solide care s` fac` posibil` realiza-
rea de linii electrice aeriene în m`sur` s` asigure trans-
portul la distan]` al acestei energii. Astfel, în anul 1850
este realizat primul izolator din por]elan [2], iar în 1858 pri-
mul izolator cap`-tij` cu capa din sticl`. C`ut`rile privind
geometria adecvat` a izolatoarelor din sticl` dureaz` apoi
pân` spre anul 1910, finalizându-se cu formele care sunt
utilizate, practic, [i în prezent. A[adar, izolatoarele de
acest tip, devenite „clasice”, au o istorie de circa 150 de
ani.
Cercet`rile s-au îndreptat, în tot acest interval de timp, c`tre
realizarea de izolatoare cu bune propriet`]i hidrofobe, cu
linii de fug` adecvate nivelului de poluare, care s` prezinte
bune propriet`]i de autocur`]ire [i care s` împiedice
formarea de depuneri în straturi alternante uscate [i umede,
în condi]ii de poluare [i umiditate. Re]etele materialului
izolant au fost, de asemenea, perfec]ionate, iar tehnologiile
de execu]ie a izolatoarelor, îmbun`t`]ite. Au fost f`cute, de
asemenea, încerc`ri de ameliorare a comport`rii în timp a
izolatoarelor clasice, îndeosebi în condi]ii de poluare
umed`, apelând la acoperiri ale suprafe]elor cu vaselin`
siliconic` sau la aplicarea de glazuri semiconductoare, în
cazul izolatoarelor din por]elan.
M. Costea - Tendin]e privind utilizarea de noi izola]ii în electroenergetic`
Dar fiecare tehnologie î[i are limitele ei [i îmbun`t`]irile
ulterioare nu îi pot schimba esen]a. Necesitatea de a
utiliza izolatoare cu mase reduse [i care, în principiu, s`
imite natura în ceea ce prive[te posibilit`]ile de
autocur`]ire a condus la apari]ia izolatoarelor compozite.
Acestea au început s` prezinte o concuren]` serioas`
celor din sticl` sau por]elan, de la mijlocul anilor ’70. Ca
structur`, izolatoarele compozite sunt formate dintr-un
miez cilindric din fibre de sticl` armate cu r`[in` (având
rol atât mecanic, cât [i electric), acoperit cu un înveli[ din
cauciuc siliconic, cu un num`r de renuri [i forme ale
acestora menite s` asigure linia de fug` necesar` zonei
de poluare în care urmeaz` a fi instalate. Pentru a fi
func]ional, peste miez sunt sertizate arm`turi metalice.
Problemele începutului, legate de re]eta materialului
dielectric propriu-zis, de calit`]ile mecanice impuse
miezului din fibr` de sticl` [i arm`turilor metalice, de
calitatea etan[`rilor, au fost treptat dep`[ite, astfel încât
se poate considera c` la momentul actual producerea [i
utilizarea acestor izolatoare a intrat în faza de maturitate.
Principalul avantaj al acestor izolatoare este reprezentat
de masa lor, de numai circa 10% din masa unui lan]
format din izolatoare clasice [i destinat unei tensiuni
nominale similare. Acest avantaj are drept consecin]e:
utilizarea de stâlpi dimensiona]i pentru sarcini mecanice
mai mici, cost redus al transportului, manipularea u[oar`
în procesul de montaj, simplificarea procedurilor de
asamblare. Costurile de exploatare, ale liniilor echipate cu
izolatoare compozite sunt, de asemenea, mai mici decât
cele ale liniilor echipate cu izolatoare clasice. Punerea la
punct a tehnologiilor de fabrica]ie a permis, de asemenea,
reducerea pre]urilor acestora, a[a încât, în prezent, pentru
cea mai mare a parte a tensiunilor de utilizare, izolatoarele
compozite sunt mai ieftine decât cele clasice. Aceste
avantaje sunt completate cu o comportare foarte bun` în
condi]ii de poluare [i umiditate. Relativ la poluare,
izolatoarele compozite au capacitatea de autocur`]ire, ca
[i frunzele plantelor, proprietate denumit` „efect de lotus”
dup` planta cea mai eficient` din acest punct de vedere.
Refacerea hidrofobicit`]ii este o alt` proprietate
remarcabil` a izolatoarelor compozite. Aceasta se
datoreaz` mobilit`]ii moleculelor de siloxan (denumire
generic` pentru compu[ii organici care au în formul` [i
siliciu) capabile s` migreze c`tre suprafa]a izolatorului [i
s` înglobeze stratul de poluant sau s` refac` propriet`]ile
hidrofobe ale suprafe]ei, în cazul în care acestea s-au
pierdut, de exemplu, sub influen]a temperaturilor înalte.
Dac` aceast` proprietate a materialului (cauciuc siliconic)
este esen]ial` în asigurarea calit`]ilor sale izolante,
propriet`]ile mecanice ale miezului din fibr` de sticl`
constituie un alt mare avantaj al acestor izolatoare. [i
aceasta nu numai datorit` valorilor mari ale for]elor de
rupere, ci [i rezisten]ei la vandalism. Cercet`ri efectuate
privind comportarea izolatoarelor la depuneri masive de
ghea]` au ar`tat c` tensiunea de conturnare scade cu
cre[terea diametrului izolatorului [3], fapt ce favorizeaz`,
din nou, izolatoarele compozite. Posibilitatea utiliz`rii de
coloran]i în compozi]ia cauciucului siliconic permite [i
reducerea impactului vizual al liniilor aeriene echipate cu
astfel de izolatoare, acestea putând avea culori diverse,
de la cele apropiate cerului senin, pân` la cele imitând
frunzi[ul p`durii.
Evident, ca în cazul oric`rei realiz`ri inginere[ti, aceste
izolatoare prezint` [i dezavantaje. Acestea trebuie
cunoscute fie în vederea elimin`rii lor, fie a înl`tur`rii
condi]iilor care conduc la manifestarea acestora. Unul
dintre dezavantaje este constituit de fragilitatea suprafe]ei,
271
depozitarea, manipularea [i montarea lor trebuind s` fie
f`cute cu grij`: în timpul depozit`rii pot fi afectate de
roz`toare, iar manipularea defectuoas` poate conduce la
zgârierea suprafe]ei, cu consecin]e negative asupra
calit`]ilor dielectrice în exploatare. Pe durata exploat`rii,
izolatoarele din cauciuc siliconic (îndeosebi cele de întin-
dere, datorit` pozi]iei lor) pot fi supuse atacului unor
p`s`ri (ciori, grauri etc.) sau pot permite dezvoltarea pe
suprafa]a lor a unor microorganisme (alge, ciuperci,
licheni, mucegaiuri). Acestea se dezvolt` în prezen]a
umidit`]ii [i, preferen]ial, în zone (sau pe p`r]i ale
izolatorului) neînsorite. Biofilmul astfel format favorizeaz`
re]inerea apei (80...95% din con]inutul s`u este ap`), cu
consecin]e negative asupra comport`rii dielectrice a izola-
torului. Principalele efecte ale microorganismelor asupra
înveli[ului din cauciuc siliconic sunt: re]inerea
suplimentar` de substan]e poluante, coroziune – cauzat`
de faptul c` substan]a organic` este surs` de hran`
pentru microrganisme – hidratare [i decolorare. Odat`
sesizat [i în]eles acest fenomen, produc`torii de izolatoare
compozite au îmbun`t`]it re]eta prin introducerea de sub-
stan]e „biocide”, care ucid sau inhib` reproducerea micro-
organismelor, cu condi]ia ca aceste substan]e s` nu
afecteze calit`]ile dielectrice ale izolatorului [i s` nu fie
agresive fa]` de mediu.
Printre alte dezavantaje ale utiliz`rii izolatoarelor
compozite se mai num`r` înc` insuficienta cunoa[tere a
mecanismelor de îmb`trânire a cauciucului siliconic (sub
influen]a temperaturii înalte, a radia]iei ultraviolete sau a
desc`rc`rii corona), dificultatea depist`rii defectelor
incipiente, apari]ia eroziunilor la nivelul suprafe]ei produse,
îndeosebi, de atmosfera salin`. Acest din urm` proces se
manifest` inclusiv în zone în care se practic` evitarea
form`rii de ghea]` pe carosabil, prin împr`[tierea de sare.
Referitor la sensibilitatea la diver[i factori de mediu
(îndeosebi umezeal`, temperaturi înalte, aciditate) este de
consemnat faptul c` cea mai vulnerabil` component`
r`mâne miezul din fibr` de sticl`, impunându-se nu numai
etan[area sa corespunz`toare, dar [i un control riguros al
con]inutului s`u de ap` în procesul de fabrica]ie. Radia]ia
ultraviolet` (UV) – având ca surs` soarele sau desc`r-
carea corona – poate afecta chimic [i mecanic lan]urile
polimerice, efectul acesteia fiind amplificat de existen]a
umezelii pe suprafa]a înveli[ului din cauciuc siliconic.
Aceasta datorit` faptului c` în prezen]a apei dioxidul de
azot (NO2) produs formeaz` acid azotic (HNO3).
Sensibilitatea polimerului la radia]ia UV este maxim`
pentru lungimi de und` ale acesteia cuprinse între 270
nm [i 320 nm [i depinde, evident, de intensitatea
radia]iei. În spectrul solar, banda ocupat` de aceast`
radia]ie se afl` situat` între 300 nm [i 400 nm,
intensitatea sa depinzând de altitudine, latitudine, anotimp
[i moment al zilei. La momentul actual, „desensibilizarea”
cauciucului siliconic fa]` de radia]ia UV pare a fi ob]inut`
satisf`c`tor prin aditivii utiliza]i. S-ar putea afirma c`
suspiciunile privind comportarea izolatoarelor compozite
au condus [i la stabilirea unor încerc`ri de laborator foarte
dure. Standardul interna]ional (preluat [i de stan-
dardizarea român`) CEI 61009 [4], nu constituie decât un
exemplu modest, unele reglement`ri na]ionale prev`zând
încerc`ri în condi]ii care nu-[i reg`sesc corespondent pe
durata de exploatare a izolatoarelor respective.
Pe plan mondial, tendin]a general` este aceea de utilizare
pe scar` tot mai larg` a acestor izolatoare [i literatura de
specialitate se consacr` tot mai mult studierii lor. De
exemplu, în America de Nord, la nivelul anului 1999, din
totalul izolatoarelor nou instalate, circa 60...70% erau
 272
izolatoare compozite [5]. În 2006, procentajul izolatoarelor
compozite existente în liniile de transport al energiei din
SUA ajunsese la 60%. Dup` 1990, România a trecut, de
asemenea, la utilizarea izolatoarelor compozite pe linii de
medie [i înalt` tensiune, la toate nivelurile de tensiune.
Solu]ia este agreat`, de asemenea, [i pentru realizarea
izola]iei barelor sta]iilor electrice.
Reciclarea componentelor izolatorului dup` expirarea
duratei sale de via]` este înc` una dintre problemele aflate
în studiu, deocamdat` existând numai tehnologii care
permit reutilizarea, în diverse scopuri, a fibrei de sticl`.
Relativ la depistarea defectelor incipiente în vederea
înlocuirii la timp a izolatorului care poate dezvolta un
defect, este consacrat` practica valid`rii rezultatelor, în
momentul de fa]`, prin cel pu]in dou` metode diferite de
diagnoz`. Dintre acestea, cele mai utilizate sunt metoda
termografierii, cea a m`sur`rii distribu]iei câmpului electric
în lungul izolatorului [i inspec]ia vizual` pe timp de
noapte.
Relativ la lucrul sub tensiune (la poten]ial) exist` înc`
reticen]e din partea unor firme de profil privind interven]ia
la liniile aeriene echipate cu astfel de izolatoare. Aceasta
se datoreaz` faptului c` defectele acestor izolatoare nu
pot fi depistate cu aceea[i u[urin]` ca în cazul
izolatoarelor clasice. Nu numai c` inspec]ia vizual` este
insuficient`, dar inexisten]a unor p`r]i conductoare (altele
decât arm`turile de la capete) nu permite aplicarea
metodelor clasice de identificare a zonei defecte. Pentru a
nu pune în pericol lucr`torul, înaintea interven]iei la un
izolator compozit trebuie s` se verifice starea acestuia [i
s` se cunoasc` starea acelui care urmeaz` (eventual) s`-l
înlocuiasc`. Starea satisf`c`toare a izolatorului din linie
este o cerin]` de baz` în cazul lucrului sub tensiune,
cedarea mecanic` sau electric` a acestuia, pe durata unei
astfel de interven]ii, fiind catastrofal`. Ca urmare, cel pu]in
în Canada (Hydro-Québec) [i SUA (EPRI) s-au pus la
punct echipamente portabile, suficient de u[oare, în
m`sur` s` verifice starea izolatorului compozit înaintea
interven]iei sub tensiune. Verificarea st`rii izolatorului sub
tensiune folosind aparate care se bazeaz` pe evaluarea
distribu]iei câmpului electric în lungul s`u pare a fi, dup`
cercet`rile f`cute [6], o metod` cu grad ridicat de
rezolu]ie, în m`sur` s` eviden]ieze defecte incipiente, de
cele mai multe ori invizibile cu ochiul liber [i s` permit`,
astfel, lucrul sub tensiune în condi]ii de siguran]`.
În afara utiliz`rii pentru realizarea izolatoarelor compozite
destinate liniilor electrice aeriene, cauciucul siliconic
armat cu fibr` de sticl` este folosit în construc]ia cutiilor
terminale, a man[oanelor de cablu, a anvelopelor de
desc`rc`tor sau a altor echipamente electrice, a
izolatoarelor de trecere pentru transformatoare etc. În
astfel de construc]ii, un alt avantaj îl constituie rezisten]a
sporit` la cutremure, în compara]ie cu cea oferit` de
por]elan [i, de asemenea, evitarea distrugerii altor
echipamente sau a punerii în pericol a personalului în
cazul ced`rii anvelopei (anvelopa din fibr` de sticl` nu
cedeaz` exploziv). Ca urmare, desc`rc`toarele montate
pe liniile electrice de înalt` tensiune (desc`rc`toare de
linie) sunt realizate exclusiv în anvelop` din cauciuc
siliconic.
2.2. Acoperirea cu vopsele siliconice a suprafe]ei
izolatoarelor din por]elan
O metod` care permite îmbun`t`]irea comport`rii la
poluare a izolatoarelor din por]elan const` în acoperirea
anul 55, nr. 7/2007
suprafe]elor dielectrice ale acestora cu vopsele siliconice.
De exemplu, firma CSL Silicones Inc. din Canada a
dezvoltat astfel de vopsele cu vulcanizare la temperatura
camerei (RTV - room temperature vulcanized) în m`sur`
s` asigure îmbun`t`]irea comport`rii izolatoarelor pe o
perioad` de circa 10 ani. Evident, este un paliativ,
comparativ cu utilizarea de izolatoare compozite. Durata
relativ redus` de eficien]` în exploatare a izolatoarelor
astfel tratate este explicabil` prin grosimea redus` a
stratului care poate fi depus în mod eficient (circa
0,3...0,5 mm). Costurile opera]iei de acoperire [i
avantajele ob]inute pe durat` limitat` de timp, trebuie
puse în balan]` în cazul adopt`rii acestei solu]ii în dauna
altora. Mai promi]`toare poate fi utilizarea vopselelor pe
baz` de cauciuc siliconic pentru acoperirile de protec]ie
ale stâlpilor metalici sau ale cadrelor sta]iilor electrice.
2.3. Nanodielectrici
Utilizarea izola]iilor solide ce încorporeaz` materiale de
dimensiuni nanometrice poate fi considerat` cea mai
nou` tendin]` în domeniu. Nanotehnologiile, privite cu
mult` speran]` în tehnic` [i medicin`, nu puteau s` nu-[i
g`seasc` corespondent [i în domeniul materialelor
electroizolante. Anul 1994 marcheaz` apari]ia unei lucr`ri
[7] considerat` deschiz`toare de drum, primele date
experimentale privind comportarea acestor noi materiale
ap`rând în literatura de specialitate abia dup` 2002.
Evident c` datorit` perspectivelor pe care le promite,
punerea la punct a tehnologiilor de fabrica]ie, cunoa[terea
propriet`]ilor acestor materiale ca [i explicarea acestora
prin diferite modele au intrat rapid în aten]ia colectivelor
de cercetare din multe ]`ri.
Nanodielectricii sunt materiale compozite formate dintr-un
polimer (poliamid`, polipropilen`, acetat de vinil etilen`,
polistiren, polietilentereftalat–PET, etilen-propilen-dien-
metilen–EPDM, r`[ini epoxidice etc.), în structura
(matricea) c`ruia sunt înglobate, în propor]ii masice relativ
reduse, respectiv de la 1% la 10%, materiale de umplutur`
anorganice (aditivi), cum ar fi bioxidul de titan (TiO2),
bioxidul de siliciu (SiO2), alumina (Al2O3), de dimensiuni
nanometrice (de la 1 nm la 100 nm). Particulele de aditiv
sunt considerate nanoparticule dac` cel pu]in una dintre
dimensiunile lor este cuprins` în limitele mai sus
precizate. Dispersia uniform` în masa polimerului este o
condi]ie de baz` pentru dobândirea caracteristicilor
particulare ale acestor noi materiale. Aplica]iile lor nu se
limiteaz` numai la industria echipamentelor electrice de
înalt` tensiune. Propriet`]ile conferite polimerului de c`tre
materialul de umplutur` îl fac util în electronic`, în
transporturi, ca ambalaj în industria alimentar`, în
construc]ii. Cercet`rile efectuate au condus la concluzia
c` propriet`]ile de care se bucur` noile materiale
compozite sunt datorate tocmai suprafe]ei foarte mari pe
care o prezint` materialul de umplutur` [i, în consecin]`,
interac]iunilor care se manifest` la interfa]a dintre acesta
[i polimerul în care este înglobat. Astfel, propriet`]ile
mecanice, termice [i electrice ale materialului compozit
sunt îmbun`t`]ite comparativ cu cele ale polimerului de
baz` [8]. Relativ la caracteristicile mecanice: for]a de
rupere cre[te (în unele cazuri de 1,5 pân` la 3 ori),
crescând, de asemenea, rezisten]a la frecare, la oboseal`,
la torsiune [i la impact. Referitor la caracteristicile termice,
temperatura de topire cre[te, ca [i cea de descompunere,
în timp ce coeficientul de dilatare descre[te. Materialul
compozit nu-[i modific` rezisten]a fa]` de agen]ii chimici,
în raport cu materialul de baz` [i prezint` mai bune
propriet`]i hidrofobe.
M. Costea - Tendin]e privind utilizarea de noi izola]ii în electroenergetic`
Cele mai multe dintre propriet`]ile electrice pe care le
cap`t` materialul nanocompozit sunt favorabile utiliz`rii
sale ca izolant. În continuare, vor fi trecute în revist`
tendin]ele generale pe care le prezint` caracteristicile
electrice ale acestor materiale. Diferen]e specifice apar
datorit` tipului polimerului de baz`, apoi tipului,
dimensiunilor [i concentra]iei masice a aditivului utilizat,
precum [i particularit`]ilor experimentului prin care s-au
determinat tendin]ele de varia]ie a respectivelor m`rimi.
Astfel, în general, se constat` sc`derea permitivit`]ii nano-
compozitului în raport cu cea a materialului de baz`.
Partea real` a permitivit`]ii (ε’) nu se modific` sensibil
comparativ cu cea a polimerului de baz`, dar partea
imaginar` (ε”) scade semnificativ în domeniul frecven]elor
înalte [i aceasta cu atât mai mult cu cât temperatura
materialului este mai sc`zut` [9]. La frecven]` industrial`,
sc`derea permitivit`]ii este fie insensizabil`, fie redus` în
raport cu cea a materialului de baz` [10]. O alt`
caracteristic` este sc`derea tangentei unghiului de
pierderi (tan d), consecin]` evident` a sc`derii p`r]ii
imaginare a permitivit`]ii complexe. În compara]ie cu
materialul de baz`, unghiul de pierderi r`mâne la valori
reduse chiar [i la temperaturi înalte. În general,
conductivitatea materialului compozit scade, dar, în cazuri
particulare s-au înregistrat [i cre[teri ale acesteia la
solicit`ri cu tensiune continu` [i în câmpuri electrice
intense. Conductivitatea mai sc`zut` a nanodielectricilor
este explicat` prin dou` mecanisme: pe de o parte,
materialul compozit blocheaz` injec]ia de sarcini din
electrozi în masa materialului, iar pe de alt` parte,
faciliteaz` recombinarea purt`torilor de sarcin`, ceea ce
determin` o concentra]ie redus` a sarcinii spa]iale în zone
îndep`rtate fa]` de electrozi. Sunt cazuri în care se
raporteaz` cre[terea tensiunii de perforare, odat` cu
cre[terea concentra]iei aditivului pân` la circa 10%;
dep`[irea acestui nivel conduce la descre[terea tensiunii
de perforare. Cre[terea tensiunii de perforare este pus`
pe seama reducerii densit`]ii de volum a sarcinii spa]iale
în masa dielectricului, sarcin` care, împreun` cu cea
injectat` din electrozi (prin efect Schottky sau Fowler-
Nordheim) în cazul unei solicit`ri la câmp electric intens,
contribuie la ini]ierea [i dezvoltarea proceselor de
desc`rcare disruptiv` într-un dielectric solid. Nu pare a fi
supus` îndoielii cre[terea rezisten]ei materialului compozit
la desc`rc`rile par]iale care se pot produce în vacuolele
de gaz încorporate în structura sa. Sporirea rezisten]ei la
desc`rc`ri par]iale este explicat` prin traiectoria în zig-zag
impus` acestora, între regiunile mai sensibile degrad`rii,
formate din masa polimerului. Permitivitatea mai mare a
straturilor limitrofe aditivului de dimensiuni nanometrice,
comparativ cu cea a matricei din polimer, face ca
fenomenul de desc`rc`ri par]iale s` se concentreze în
aceast` zon`, mai rezistent` la electroeroziune.
Esen]iale în conferirea propriet`]ilor particulare pe care le
prezint` polimerii nanodielectrici sunt procesele care au
loc la interfa]a dintre aditivul anorganic [i polimer. Nano-
particulele prezint` un raport suprafa]`-volum foarte mare:
în func]ie de propor]ia aditivului [i presupunând o
distribu]ie omogen` a acestuia, acest raport poate varia
de la circa 0,7 km2/m3 (pentru un con]inut de 1% al
aditivului) pân` la circa 7 km2/m3 (pentru un con]inut de
10%) [11]. Prezen]a nanoparticulelor poate conduce fie
la descre[terea, fie la cre[terea mobilit`]ii moleculelor
adiacente, în compara]ie cu cea a masei polimerului,
temperatura de vitrifiere fiind modificat`, de asemenea, fie
în sensul cre[terii, fie al descre[terii sale. Atunci când
dimensiunile nanoparticulelor se apropie de cele ale
273
lan]urilor moleculare ale polimerului, procesele de
polarizare sunt reduse sau chiar eliminate. O problem`
care trebuie solu]ionat` în fabricarea materialelor
nanocompozite este aceea a cre[terii afinit`]ii suprafe]ei
polimerului cu cea a aditivului anorganic, adic` a reducerii
tensiunii superficiale dintre ace[tia. În practic` sunt
utilizate substan]e „compatibilizatoare” pentru polimeri [i
„agen]i de cuplare” pentru aditivi, în scopul cre`rii
leg`turilor fizice [i chimice dintre matricea organic` [i
aditivul anorganic. Agen]ii de cuplare sunt de tip silan
(etoxisilan, metoxisilan) [i sunt aplica]i dup` o prealabil`
uscare în vid, la temperatur` înalt`, a pulberii formate din
aditivul utilizat, de dimensiuni nanometrice.
Este interesant de men]ionat faptul c` evaluarea per-
mitivit`]ii poate fi chiar o m`sur` a corectitudinii procesului
de fabrica]ie a nanodielectricului, sc`derea valorii
acesteia în compara]ie cu cea a polimerului de baz` fiind
un indicator în acest sens.
Deoarece odat` cu îmbun`t`]irea calit`]ilor dielectrice
nanocompozitele cap`t` [i calit`]i mecanice superioare în
compara]ie cu materialul de baz`, se preconizeaz`
utilizarea lor cu succes [i ca izola]ii externe. Introducerea
de aditivi nanometrici în cauciucul siliconic va permite
ob]inerea unor izolatoare cu o suprafa]` rezistent` la
eroziune, fapt care ar elimina una dintre caracteristicile
dezavantajoase ale izolatoarelor compozite fabricate în
prezent. Încerc`ri de laborator efectuate conform
procedurilor standard de verificare a e[antioanelor de
cauciuc siliconic la eroziune [12] au demonstrat rezisten]a
sporit` a noului material.
Nanodielectricii se afl` înc` în faza cercet`rilor funda-
mentale [i multe dintre explica]iile privind propriet`]ile lor
sunt înc` la nivelul supozi]iilor, al c`ut`rii modelelor
adecvate. Totu[i, propriet`]ile lor electrice fac s` li se
întrevad` un viitor deosebit în domeniul materialelor
izolante, venind în întâmpinarea dorin]elor formulate de
inginerul proiectant, nu numai din punctul de vedere al
comport`rii la câmpuri electrice intense, cât [i al
rezisten]ei la solicit`ri mecanice [i termice.
3. Tendin]e privind utilizarea izola]iilor lichide
Multe echipamente electrice de mare importan]` pentru
un sistem electroenergetic (întreruptoare, transformatoare,
cabluri, condensatoare etc.) con]in dielectrici lichizi, ca
mediu izolant, de r`cire sau de stingere a arcului electric.
Cele mai utilizate în prezent sunt uleiurile electroizolante
naturale, categorie din care fac parte uleiurile minerale
(ob]inute din distilarea petrolului). O alternativ` la acestea
este constituit` de uleiurile sintetice, categorie care
include uleiurile clorurate, fluorurate sau siliconice. Dintre
uleiurile sintetice cele clorurate, de exemplu, clofenul
(PCB – bifenil policlorurat) sunt în momentul de fa]` pe
lista substan]elor a c`ror utilizare este interzis` în Europa
din cauza poten]ialului lor cancerigen (în România,
Directiva 95/36/EC a Consiliului European, referitoare la
eliminarea [i gestionarea acestor substan]e a fost preluat`
prin HG 173/2000 [13]). Aceste uleiuri au fost ini]ial
produse în anii ’20 în Germania, ]ar` lipsit` de z`c`minte
de petrol. Temperatura de inflamabilitate înalt` a favorizat
utilizarea lor pe scar` larg`, impunându-se „mitul” c`
aceste uleiuri nu ard. Mai mult, în vederea cre[terii
temperaturii de inflamabilitate a izola]iei lichide, aceste
uleiuri s-au folosit în amestec cu uleiurile minerale.
Cercet`ri ulterioare au determinat includerea uleiurilor
clorurate în categoria substan]elor poluante organice
 274
persistente (POP), care se acumuleaz` în ]esuturile
organismelor vii.
Fie c` sunt extrase din petrol, fie c` sunt sintetice, uleiurile
folosite ast`zi pe scar` larg` în industria electrotehnic` nu
sunt biodegradabile, reprezentând o permanent` amenin-
]are pentru mediu, îndeosebi în cazul accidentelor sau al
avariilor soldate cu contaminarea solului sau a apelor.
Ideea utiliz`rii uleiurilor vegetale ca materiale
electroizolante este aproape la fel de veche ca [i industria
electrotehnic`, datând a[adar de la sfâr[itul secolului al
XIX-lea. Propriet`]ile lor defavorabile, cum ar fi, în primul
rând, capacitatea mare de absorb]ie a apei [i lipsa
rezisten]ei la oxidare, au f`cut s` fie abandonat` rapid
aceast` idee. Perspectiva epuiz`rii z`c`mintelor de petrol,
cre[terea continu` a pre]urilor acestuia ca [i amenin]`rile
la adresa mediului au condus la reluarea cercet`rilor în
acest domeniu. Scopul a fost acela de înlocuire a uleiurilor
minerale sau a unora dintre cele sintetice cu uleiuri
biodegradabile vegetale (de soia, floarea soarelui, ricin).
Cercet`rile actuale au fost ([i sunt în continuare) în-
dreptate în sensul aditiv`rii adecvate a acestor uleiuri
pentru a înl`tura dezavantajele lor de baz`: capacitatea de
reten]ie a apei, oxidarea rapid`, vâscozitatea relativ mare,
comparativ cu uleiurile minerale. În momentul de fa]`,
uleiurile vegetale aditivate au dep`[it faza cercet`rilor de
laborator, trecându-se la produc]ia industrial`.
Anul 1997 a marcat prima punere în func]iune a unui
transformator cu ulei vegetal. De atunci aceste uleiuri au
ajuns s` fie utilizate într-un num`r mare de
transformatoare, în SUA, Canada sau Europa (Anglia).
Dintre m`rcile înregistrate de ulei vegetal electroizolant
pot fi citate Envirotemp FR3Ô (produs de Cooper Power
Systems, SUA, acronimul FR provenind de la Fire
Resistant) [i BiotempÒ (produs de ABB, [14]), uleiuri ce
con]in circa 98,5% ulei vegetal (de soia) [i circa 1,5%
aditivi.
Caracteristicile comune acestor uleiuri, superioare în com-
para]ie cu cele ale uleiurilor minerale sunt: rigiditate
dielectric` mai mare, chiar în condi]iile unui con]inut de
ap` relativ ridicat (totu[i, un con]inut de ap` mai mare de
500 ppm, le afecteaz` negativ calit`]ile dielectrice),
puncte de inflamabilitate [i de ardere de valori practic
duble, biodegradabilitate, conform încerc`rilor de
laborator, de 99% în 21 de zile. De asemenea, aceste
fluide prezint` conductivit`]i termice mai mari decât ale
uleiurilor minerale, îmbun`t`]ind transferul de c`ldur`, nu
sunt corozive [i nu atac` garniturile din cauciuc. Gazele
dezvoltate ca urmare a ac]iunii arcului electric (în cea mai
mare parte monoxid de carbon [i hidrogen) reprezint`
numai 25% din volumul gazelor produse la
descompunerea, din aceea[i cauz` [i în acelea[i condi]ii,
a uleiurilor minerale. Sub ac]iunea microorganismelor din
atmosfer` aceste uleiuri se degradeaz`, produsele de
descompunere fiind dioxidul de carbon [i apa.
Capacitatea superioar` de absorb]ie a apei, nu constituie
un dezavantaj, dimpotriv`: în procesul de degradare a
izola]iei pe baz` de celuloz` dintr-un transformator, apa
care se degaj` este absorbit` de uleiul vegetal astfel încât
via]a izola]iei este prelungit`. Dintre dezavantaje ar putea
fi citate punctele de congelare mai ridicate,
–20...–15°C, comparativ cu –50...–40°C, pentru uleiurile
minerale [i vâscozitatea superioar` a acestora din urm`.
Experimentele au ar`tat, totu[i, c` trecerea uleiului vegetal
de la starea solid` la starea lichid`, pe parcursul înc`rc`rii
unui transformator aflat la temperaturi sub punctul de
anul 55, nr. 7/2007
congelare, nu a avut efecte defavorabile asupra izola]iilor
sau a func]ion`rii normale a acestuia. Temperaturile de
inflamabilitate de circa 330°C (cu aproape 200°C mai
mari decât cele ale uleiurilor minerale) recomand` trans-
formatoarele umplute cu uleiuri vegetale pentru a fi
folosite atât în spa]ii deschise, cât [i în cl`diri. Durata de
via]` mai mare face ca investi]ia ini]ial` s` fie recuperat`
[i s` devin` chiar profitabil`, de[i costurile acestor uleiuri
sunt – la momentul actual – cu 20...30% mai mari decât
cele ale uleiurilor minerale. Compara]ia cu transfor-
matoarele uscate este din nou favorabil` acestor
transformatoare, care au un gabarit mai mic [i sunt
realizate cu costuri mai reduse la aceea[i putere
nominal`. De asemenea, eliminarea sistemelor de
stingere a incendiilor mic[oreaz` costurile de montaj [i de
exploatare. Comportarea mai bun` la func]ionarea cu
curen]i nesinusoidali ca [i posibilitatea func]ion`rii la
temperaturi superioare celor recomandate pentru
transformatoarele cu ulei mineral sunt alte caracteristici
care favorizeaz` utilizarea uleiurilor vegetale. Uleiurile
dielectrice vegetale prezentate sunt miscibile în orice
propor]ie cu uleiurile minerale (dar nu [i cu cele
siliconice). Pentru concentra]ii masice ale uleiului mineral
mai mari de 10%, punctul de inflamabilitate a amestecului
scade sub 300°C.
Datorit` vitezei mari de oxidare în contact cu atmosfera,
aceste fluide trebuie manipulate cu grij`, în recipiente cu
pern` de azot uscat. Dup` o expunere la aerul atmosferic
de câteva ore, uleiul vegetal trebuie degazat înainte de
utilizare.
Pân` în prezent aceste uleiuri au fost folosite, în SUA,
pentru umplerea câtorva zeci de mii de transformatoare,
de puteri relativ reduse [i de medie tensiune (dup` datele
firmei Cooper Power Systems, peste 35 000 de unit`]i).
Beneficiarii acestor transformatoare nu sunt numai
utilizatorii civili, ci [i marina militar` a SUA, interesat` în
evitarea polu`rii apelor cu produse petroliere. În anul
2006, ulei Envirotemp FR3™ a fost folosit în Anglia pentru
umplerea unui transformator cu tensiunea primar` de 132
kV, constituind prima utilizare la o astfel de tensiune.
Devine evident faptul c` evolu]ia utiliz`rii acestor uleiuri nu
se va opri aici [i variet`]ile nou ob]inute vor putea suplini
la un moment dat, m`car în parte, cele circa 40 miliarde
de litri de ulei mineral, cât se estimeaz` c` exist` în
întreaga lume, în transformatoarele aflate în exploatare.
4. Tendin]e privind utilizarea izola]iilor gazoase
Izola]iile gazoase (altele decât aerul la presiune
atmosferic`) au fost utilizate pentru realizarea
echipamentelor de înalt` tensiune înc` de la începuturile
dezvolt`rii acestui domeniu. Cea mai atractiv` dintre
propriet`]i a constituit-o, evident, calitatea lor de a fi
autoregeneratoare, adic` de a-[i reface integral calit`]ile
dielectrice dup` ce au suportat o desc`rcare disruptiv` [i
dac` solicitarea care a condus la str`pungerea lor a
încetat. S-au utilizat astfel, îndeosebi: aerul (de exemplu, în
întreruptoarele cu aer comprimat), bioxidul de carbon,
azotul [i hexafluorura de sulf. Principalul dezavantaj,
comparativ cu izola]iile lichide sau solide este constituit de
rigidit`]ile lor dielectrice reduse la presiuni apropiate de
cea atmosferic`. Acest dezavantaj este înl`turat prin
utilizarea gazelor la presiuni ridicate, de câteva atmosfere
sau zeci de atmosfere. În literatura de specialitate vidul
este considerat, uzual, ca fiind o izola]ie distinct` fa]` de
izola]iile gazoase. De fapt, este vorba de o izola]ie de gaz
la presiuni foarte mici, uzual de ordinul a 10–5...10–7 bar.
M. Costea - Tendin]e privind utilizarea de noi izola]ii în electroenergetic`
Dintre izola]iile gazoase utilizate, hexafluorura de sulf
(SF6) în stare pur`, a constituit mult timp o solu]ie
acceptat` f`r` rezerve [i cu deosebit entuziasm deoarece
posed` excelente calit`]i izolante (o rigiditate dielectric`
de circa 3 ori mai mare decât cea a aerului, la aceea[i
presiune) [i de stingere a arcului electric. Aceste calit`]i îi
sunt conferite, în primul rând, de electronegativitatea
gazului (afinitatea sa pentru electroni) [i de volumul mare
al moleculei sale. Utilizarea sa, început` în anii ’60, a
c`p`tat amploare dup` 1980. Este un gaz neinflamabil,
necoroziv [i netoxic, calit`]i ce l-au calificat pentru
realizarea sta]iilor capsulate, a întreruptoarelor [i a liniilor
capsulate cu izola]ie de gaz. Aceast` din urm` utilizare
poate fi o alternativ` de viitor pentru transportul energiei
electrice la mari distan]e (în prezent, realiz`rile exploatate
industrial au lungimi de numai câ]iva kilometri).
Punerea în eviden]` a stabilit`]ii deosebite a moleculei
SF6 (poate persista în atmosfer` pân` la circa 3 000 de
ani) [i a poten]ialului înalt de gaz cu efect de ser` (de
circa 24 000 ori mai puternic decât cel al dioxidului de
carbon) au mai sc`zut din entuziasm [i au creat
preocup`ri pentru manipularea îngrijit` a acestui gaz.
Astfel, s-au luat m`suri pentru evitarea sc`p`rilor în
atmosfer` [i, de asemenea, pentru detectarea acestora, în
cazul instala]iilor aflate în exploatare. Ca urmare [i a
faptului c` Protocolul de la Kyoto (1997) privind emisiile
de gaze cu efect de ser` a inclus SF6 pe lista gazelor a
c`rei utilizare s` fie redus`, au fost efectuate cercet`ri
privind comportarea sa în amestec cu alte gaze: azot,
dioxid de carbon, heliu sau argon.
Amestecurile SF6/N2 s-au dovedit a fi cea mai ieftin`
solu]ie, prezentând în plus [i tensiuni de ini]iere a
desc`rc`rii, în condi]iile unor electrozi rugo[i, mai mari
chiar decât cele ale SF6 pure. Studiul comport`rii acestor
amestecuri în diverse condi]ii de solicitare electric` s-a
desf`[urat pe durata a circa 25 de ani, înainte chiar de
semnarea protocolului de la Kyoto, unul dintre motive
fiind, evident, costul SF6. S-a dovedit astfel, de exemplu
[15], c` amestecuri con]inând procentaje de hexafluorur`
de numai 20% din volumul total de gaz, prezint` la impuls
de tensiune de tr`snet, valori ale tensiunii de 50%
desc`rc`ri disruptive reprezentând 69% din cele ale
hexafluorurii pure, la aceea[i presiune, în condi]iile unui
câmp electric puternic neuniform. Utilizarea hexafluorurii
de sulf în cantit`]i relativ reduse, raportate la masa
amestecului, prezint` importan]` deosebit` în cazul
instala]iilor care necesit` mari cantit`]i de gaz, cum ar fi
sta]iile [i liniile electrice capsulate.
Utilizarea SF6 ca mediu de stingere a arcului în
întreruptoare se bazeaz`, de asemenea, pe propriet`]ile
men]ionate anterior ale acestui gaz, la care se adaug`
conductivitatea termic` ridicat`. Astfel, tranzi]ia canalului
desc`rc`rii de la starea de conduc]ie la cea de izolant se
realizeaz` cu o constant` de timp care reprezint` numai
1% din cea a aerului supus aceleia[i solicit`ri, în condi]ii
similare privind parametrii de stare. [i pentru
întreruptoarele de înalt` tensiune este studiat`, de
asemenea, problema utiliz`rii amestecurilor SF6/N2.
Rezultatele ob]inute arat` c` o propor]ie, în amestec, de
25% azot prezint` o capacitate de întrerupere a arcului
electric egal` cu cea a hexafluorurii pure [16], valori
superioare ale con]inutului de azot începând s` conduc`
la diminuarea acestei capacit`]i.
Hexafluorura de sulf pune, a[a cum s-a ar`tat, probleme
de mediu [i, datorit` precau]iilor impuse de acestea
275
privind stocarea [i manipularea sa, de cre[tere a
costurilor utiliz`rii sale. [i aceasta, nemaipunând în
balan]` efectele nocive pe care le au substan]ele care
rezult` la descompunerea sa sub ac]iunea arcului electric
sau a desc`rc`rii corona. Acestea se pot prezenta atât în
stare gazoas`, cum sunt SF4, SiF4, SO2F2, SO2, HF,
extrem de iritante pentru ochi [i c`ile respiratorii, cât [i
sub form` solid`, de pulberi, cum sunt AlF3 [i CuF2,
substan]e de asemenea nocive pentru organismul uman.
Substan]ele rezultante apar nu numai ca urmare a
descompunerii hexafluorurii pure, cât [i datorit`
combin`rii componentelor acesteia cu materialele izolante
sau conductoare care intr` în structura instala]iei sau a
echipamentului respectiv. Ca urmare, interven]iile la
instala]iile ce utilizeaz` SF6 impun aplicarea unor m`suri
adecvate de protec]ie a muncii.
Prin contrast, întreruptoarele cu vid nu pun astfel de
probleme. Ele se dovedesc a fi nu doar o solu]ie tehnic`
viabil`, dar sunt [i total neagresive în raport cu mediul sau
cu personalul de interven]ie, atât pe durata exploat`rii, cât
[i la sfâr[itul duratei de via]`. Extinderea utiliz`rii acestor
echipamente este de a[teptat s` se produc`, cel pu]in la
toate nivelurile tensiunilor medii, gam` pentru care exist`
în prezent oferte consistente pe pia]`. Întreruptoarele cu
vid au o foarte bun` capacitate de stingere a arcului
electric dintre contacte, necesit` curse foarte reduse între
acestea (de ordinul milimetrilor) [i sunt prev`zute cu
mecanisme de ac]ionare care au mase reprezentând circa
1/3 din cele ale întreruptoarelor cu hexafluorur` cu
parametri electrici similari. De asemenea, fiabilitatea
electric` [i mecanic` a întreruptoarelor cu vid este net
superioar` celor cu SF6.
Concluzii
Ca regul` general`, domeniul izola]iilor utilizate în tehnic`
nu prezint` o dinamic` deosebit`. Datorit` proceselor
complexe care au loc într-un material izolant, oricare ar fi
natura sa, simul`rile numerice dau înc` rezultate
sup`r`tor de îndep`rtate în raport cu comportarea real` a
izolantului. [i chiar dac` simul`rile ar putea oferi rezultate
satisf`c`toare, f`r` încerc`ri la scar` real` o izola]ie nu va
putea fi acceptat` în exploatare. Mecanismele prin care
izola]iile cedeaz` sunt cel mai bine cunoscute pentru gaze
[i mai pu]in cunoscute pentru solide [i lichide, iar rela]iile
de dimensionare a izola]iilor sunt stabilite pe baze
empirice. De aceea, punerea la punct a unui material
izolant [i apoi utilizarea sa în cadrul unui echipament este
un proces lent, fiind nevoie de ani de încerc`ri [i apoi de
o alt` lung` perioad` de timp, uneori întins` pe durata de
via]` a echipamentului, necesar` valid`rii pe care o aduce
comportarea în condi]ii reale de exploatare. Cu toate
acestea, ultimii ani au ar`tat c` pot ap`rea schimb`ri mai
rapide [i în acest domeniu. Acestea sunt impuse de
necesit`]i de natur` tehnic`, legate de costuri, de grija fa]`
de mediul ambiant [i fa]` de s`n`tatea oamenilor.
Ca urmare, izolatoarele din sticl` sau por]elan, cu o istorie
îndelungat`, tind s` fie înlocuite în tot mai multe aplica]ii
cu izolatoare din cauciuc siliconic. Uleiurile minerale
naturale sau unele dintre uleiurile sintetice, de asemenea
cu o îndelungat` tradi]ie de utilizare, tind s` fie înlocuite cu
uleiuri vegetale, biodegradabile, ale c`ror caracteristici
dezavantajoase pot fi eliminate printr-o aditivare
corespunz`toare. Cea mai nou` tendin]` este îns` cea a
impunerii materialelor compozite într-un domeniu în care
puritatea materialului p`rea a fi una dintre cerin]ele de
baz` pentru ob]inerea unei izola]ii de calitate. Folosite
 276
ini]ial în mecanic`, materialele compozite au p`truns [i în
domeniul dielectricilor, a[a cum au p`truns, de asemenea,
nanotehnologiile. Grija pentru mediul ambiant [i implicit
pentru via]a [i s`n`tatea oamenilor va determina, de
asemenea, reducerea cantit`]ilor de hexafluorur` de sulf
utilizate în întreruptoare sau instala]ii capsulate, prin
înlocuirea acestora cu amestecuri ale SF6 cu alte gaze, în
principal cu azot. Tot pe aceast` direc]ie se înscrie [i
extinderea utiliz`rii întreruptoarelor cu vid, în dauna celor
care folosesc SF6.
Bibliografie
[1] Okabe, S., Hayakawa, N., Murase, H s.a. – Common Insulating
Properties in Insulating Materials, IEEE Trans. on Dielectrics and
Electrical Insulation, vol. 13, no. 2, 2006, pp. 327-335
[2] Gubanski, S.M. – Modern Outdoor Insulation–Concerns and
Chalenges, “Electrical Insulation”, vol. 21, no. 6, 2005, pag. 5
[3] Farzaneh, M., Zhang, J., Volat, C. – Effect of Insulator Diameter on
AC Flashover Voltage of an Ice-covered Insulator String , IEEE
Trans. on Dielectrics and Electrical Insulation, vol. 13, no. 2, 2006,
pp. 264-271
[4] * * * IEC 61109/1992 – Composite Insulators for a.c. Overhead
Liines with a Nominal Voltage
Greater than 1 000 V - Definitions, Test Methods and Acceptance
Criteria
[5] Hackam, R. – Outdoor HV Composite Polymeric Insulators, IEEE
Trans. on Dielectrics and Electrical Insulation, vol. 6, no. 5, 1999,
pp. 557-585
[6] Shaffner, D.H., Ruff, D.L., Vaillancourt, G.H. – Experience With a
Composite Insulator Testing Instrument Based on the Electric Field
Method, ESMO 2000, Montreal, Canada
[7] Lewis, T.J. – Nanometric Dielectrics, IEEE Trans. on Dielectrics and
Electrical Insulation, vol. 1, no. 5, 1994, pp. 812-825
[8] Tanaka, T. – Dielectric Nanocomposites with Insulating Properties,
IEEE Trans. on Dielectrics and Electrical Insulation, vol. 12, no. 5,
2005, pp. 914-925
anul 55, nr. 7/2007
[9] Roy, T., Nelson, J.K., MacCrone, R.K., Schadler, L.S. – Polymer
Nanocomposite Dielectrics– The Role of the Interface, IEEE Trans. on
Dielectrics and Electrical Insulation, vol. 12, no.4, 2005, pp. 629-643
[10] Tanaka, T., Montanari, G.C., Mülhaupt, R. – Polymer
Nanocomposites as Dielectric and Electrical Insulation –
Perspectives for Processing Technologies, Material
Characterization and Future Applications, IEEE Trans. on
Dielectrics and Electrical Insulation, vol. 11, no. 5, 2004, pp. 763-
784
[11] Tanaka, T., Ohki, M. – Proposal of a Multi-core Model for Polymer
Nanocomposite Dielectric, IEEE Trans. on Dielectrics and Electrical
Insulation, vol. 12, no. 4, 2005, pp. 669-681
[12] El-Hag, A.H., Simon, L.C., Jayaram, S.H., Cherney, E.A. – Erosion
Resistance of Nano-filled Silicone Rubber, IEEE Trans. on
Dielectrics and Electrical Insulation, vol. 13, no. 1, 2006, pp. 122-
128
[13] HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind
gestiunea si controlul PCB si a altor compu[i similari, modificat`
cu HG 291/2005
[14] Oommen, T.V., Clairborne, C.C., Walsh, E.J., Baker, J.P. – A New
Vegetable Oil Base Transformer Fluid: Development and
Verification, Proc. of Electrical Insulation and Dielectric
Phenomena Conference, vol. 1, 2000, pp. 308-312
[15] Hayakawa, N., Yoshitake, Y., Koshino, N., Ueda, T., Okubo, H. –
Impulse Partial Discharge Characteristics and their Mechanisms
under Non-uniform Electric Field in N2 /SF6 Gas Mixtures, IEEE
Trans. on Dielectrics and Electrical Insulation, vol. 12, no. 5, 2005,
pp. 1035-1042
[16] Song, W.P., Yang, D.I., Chung, Y.H., Kim, D.S., Koh, H.S. – A
Study of Large Current Interrupting Capability of SF6/N2 Mixtures
– Electrical Insulation, 2002. Conference Record of the 2002 IEEE
International Symposium on Volume, Issue, 7-10 April 2002, pp.
457- 459
Referent:
Ing. Dan RUCINSCHI
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
C. Diaconu - Progrese în tehnica tensiunilor înalte aplicate în lucr`rile de mentenan]` [i modernizare ale sta]iilor electrice de transport ale C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
Progrese în tehnica tensiunilor înalte aplicate în lucr`rile
de mentenan]` [i modernizare ale sta]iilor electrice de
transport ale C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
Ciprian DIACONU1, Christiana B~RBULESCU2, Ioan T. POP3, Cristina STOICOF4, Mihaela NI}U5, Roxana MARCIU6,
Ioana AXINTOVICI7, Liviu BORUZ8, Marius POPESCU9
Abstract: The paper addresses the latest research and deve-
lopment issues in high voltage technology and their applicati-
on in the maintenance and modernizing works that the Roma-
nian Transmission System Operator, C.N.T.E.E. TRANSE-
LECTRICA S.A. continously undertakes since 2000 in order to
ensure the security of electricity transmission, the safe
operation and maintenance of the system and the compliance
to the Directive 2004/40/EC of the European Parliament and
of the Council and to the environmental regulation.
Key words: high voltage engineering, maintenance and mo-
dernizing works, electric power transmission substations
Descriptori: tehnica tensiunilor înalte, lucr`ri de mentenan]` [i
modernizare, sta]ii electrice de transport
Contribu]ii
Tehnica tensiunilor înalte a înregistrat progrese semnificative
în ultimii 35 de ani. Aplicarea acestora în infrastructura de
transport al energiei electrice constituie întotdeauna o
provocare pentru managerii [i inginerii din sectorul energiei
electrice.
La C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. îndeplinirea acestei
cauze antreneaz` [i personalul Direc]iei managementul
activelor. Activit`]ile de mentenan]` [i de modernizare ale
sta]iilor electrice de transport folosesc din plin actualiz`rile
conceptelor, teoriilor, metodelor [i mijloacelor puse la
dispozi]ie de tehnica tensiunilor înalte, iar interac]iunea cu
sistemul electroenergetic adaug` zestrei teoretice [i setul de
practici reprezentat de managementul activelor de înalt`
tensiune.
Contribu]ia autorilor const` în exemplificarea unora dintre
progresele tehnicii tensiunilor înalte materializate în sta]iile
electrice de transport ale C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA
S.A. [i prezentarea principiilor organiza]ionale ce funda-
menteaz` managementul activelor de înalt` tensiune.
Se declar` necesitatea extinderii programei disciplinei de
tehnica tensiunilor înalte cu un capitol dedicat
managementului activelor de înalt` tensiune, conform noii
abord`ri existente în înv`]`mântul [i practica european`
de a considera sub principii manageriale teoria câmpurilor
1 Drd.ing., Director Direc]ia managementul activelor,
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
2 Dr.ing., {ef Birou mentenan]`,
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
3 Dr.ing., {ef Serviciul tehnic, C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
4 Ing., Serviciul tehnic, C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
5 Ing., Serviciul Exploatare, C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
6
Ing., Director Programe mentenan]` sta]ii,
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
7 Ing., Asistent Director Programe mentenan]` sta]ii,
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
8 Ing., {ef Proiect repara]ii transformatoare,
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
9 Dr.ing., Serviciul tehnic, C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
277
electrice intense din aplica]iile industriale [i a activelor de
înalt` tensiune.
1. Misiunea, aplica]iile [i perspectivele tehnicii
tensiunilor înalte [1]
1.1. Misiunea tehnicii tensiunilor înalte
Misiunea tehnicii tensiunilor înalte const` în controlul
intensit`]ii câmpurilor electrice înalte. Acestea survin nu
numai în aparatele electrice ce func]ioneaz` sau sunt
încercate cu tensiuni înalte, ci [i în aparatele cu tensiuni
comparativ reduse, dar cu distan]e izolante reduse. Un
exemplu tipic este dielectricul din folii sub]iri de material
electroizolant al condensatorului [i al structurilor izolante
de tip condensator (treceri izolate).
Rigiditatea dielectric` a unei izola]ii (rezisten]a la str`-
pungere electric`) este în prim` instan]` determinant` de
m`rimea intensit`]ii câmpului electric [i nu de m`rimea
tensiunii electrice. Cu toate acestea, pentru aceast` spe-
cializare s-a încet`]enit no]iunea incorect` de tehnica
tensiunilor înalte.
1.2. Aplica]ii ale tehnicii tensiunilor înalte
Cele mai importante aplica]ii ale tehnicii tensiunilor înalte
se reg`sesc în aparatele [i instala]iile pentru transportul [i
distribu]ia energiei electrice. Tensiunile de dimensionare
tipice pentru România sunt cele de (6), 20, 110, 220, 400
[i 750 kV.
În ]`ri cu distan]e de transport mari între produc`tori [i
consumatori (de exemplu, Canada, SUA, America de Sud,
Africa de Sud, Europa de Est, Rusia) transportul energiei
electrice se face la tensiuni [i mai înalte, considerându-se
valori peste 1 000 kV pentru sarcini de transport extreme.
Tot mai frecvent performan]a transportului la tensiuni
înalte în curent alternativ este afectat` de limite tehnice [i
economice, ce pot fi dep`[ite doar prin aplicarea
transportului la tensiuni înalte în curent continuu.
Utilizarea curentului continuu în transportul energiei electrice
poate preveni probleme datorate inductivit`]ii conductoare-
lor liniilor electrice aeriene de câteva sute de kilometri, sau
a capacit`]ilor de serviciu în cazul cablurilor submarine de
peste o sut` de kilometri [i face posibil` interconectarea de
sisteme electrice nesincrone sau de re]ele de frecven]e
diferite. În plus, este disponibil un reglaj foarte rapid al fluxu-
rilor de putere activ`, iar puterea reactiv` nu este necesar`
pentru transport. De asemenea, aceast` tehnologie poate fi
aplicat` [i pentru limitarea curen]ilor de scurtcircuit.
Obiectivul tehnicii tensiunilor înalte const` în punerea la
dispozi]ie de sisteme de izola]ie sigure [i economice pentru
componentele electrotehnice ale sistemului electroenergetic,
cum sunt generatoarele, transformatoarele, reactoarele,
 278
aparatajul de comuta]ie, aparatajul de m`surare [i liniile
electrice de transport, aeriene sau subterane.
Necesitatea transportului energiei electrice la tensiuni
înalte a fost dictat` de legea conduc]iei electrice, a c`rei
consecin]` pentru pierderile de putere este directa pro-
por]ionalitate a acestora cu p`tratul curentului transportat.
La puteri aparente mari de transportat, pierderile de
putere activ` pot fi controlate semnificativ numai prin
reducerea curentului, adic` prin ridicarea tensiunii de
func]ionare.
De aceea, transportul energiei electrice în condi]ii econo-
mice, cu pierderi reduse [i conform cerin]elor de com-
patibilitate electromagnetic` [i de mediu realizabile este
posibil` numai prin aplicarea tehnicii tensiunilor înalte.
Limitarea superioar` a domeniului de tensiuni înalte este dat`
de cre[terea costurilor izola]iei. În cadrul claselor de tensiuni
înalte normate, pentru rezolvarea problemelor de transport al
energiei electrice se aleg tensiuni de ordinul sutelor de
kilovol]i corelate cu distan]ele de transport în kilometri. În
centrele de produc]ie sau de consum cu puteri mari de
transportat, se admite exceptarea prin dep`[irea limitelor
superioare de tensiune, pentru reducerea la un nivel
economic corespunz`tor a curentului [i a pierderilor aferente.
1.3. Perspective ale tehnicii tensiunilor înalte
Este evident c` tehnica tensiunilor înalte constituie o teh-
nologie cheie nu numai pentru transportul sigur, econo-
mic, cu pierderi reduse [i compatibil electromagnetic [i
mediu al energiei electrice. Ea reprezint` [i un instrument
de neînlocuit pentru multe domenii inovatoare ale tehnicii
[i nu [i-a epuizat toate provoc`rile.
Tehnica tensiunilor înalte este necesar` pentru dezvol-
tarea în continuare a sectorului energetic. R`spândirea
produc]iei de energie electric` [i termic` în cogenerare în
centrale descentralizate face inevitabil` instituirea unui
mod de dispecerizare propriu în rela]ia cu re]elele de
transport, deoarece cererile de electricitate [i de c`ldur`
nu sunt simultane. Asem`n`toare este [i situa]ia cre[terii
ponderii centralelor eoliene [i solare conectate la sistemul
electroenergetic, deoarece oferta puternic fluctuant` de
energie electric` din cauza imposibilit`]ii stoc`rii agentului
energetic primar trebuie rezervat` nemijlocit în sistemul
electroenegetic de alte centrale de vârf conven]ionale.
Tendin]a de a conferi centralelor hidroelectrice existente
un rol mai însemnat în producerea de energie electric`, în
vederea reducerii emisiei de CO2, ofer` tehnicii tensiunilor
înalte noi oportunit`]i. Pe lâng` acestea, nu sunt înc` cu-
noscute solu]iile tehnicii tensiunilor înalte pentru
transportul pe distan]e de ordinul miilor de kilometri [i nici
pentru transportul la înalt` tensiune în curent continuu, din
ce în ce mai solicitat.
În principiu, utilizarea supraconductibilit`]ii c`ilor conductoare
poate fi aplicat` la reducerea pierderilor de putere [i prin
urmare [i la reducerea nivelurilor înalte de tensiune. Îns`, în
prezent, nu se întrevede ca transportul energiei electrice s`
se realizeze f`r` înalta tensiune. Sunt realizate din ce în ce
mai multe componente de înalt` tensiune pentru re]elele
existente [i noi sarcini apar în domeniul izola]iei electrice.
Conclusiv, tehnica tensiunilor înalte trateaz` izola]ia
instala]iilor electrice, procesele specifice la tensiuni
normale [i accidentale de operare [i mijloacele adecvate
de control.
anul 55, nr. 7/2007
2. Necesitatea lucr`rilor de mentenan]` [i
modernizare a sta]iilor electrice de transport [2]
2.1. Caracterizarea instala]iilor actuale
Sta]iile electrice de transport reprezint` un complex de
construc]ii [i instala]ii ale infrastructurii sistemului elec-
troenergetic în care se realizeaz` jonc]iuni mecanice [i
electrice între liniile de transport sau între re]ele de servicii
diferite (transport, distribu]ie, alimentare).
Jonc]iunile sunt formate din bare colectoare (principale,
transfer), separatoare, întreruptoare, transformatoare de
putere [i bobine. Acestea permit efectuarea de manevre
electrice generale [i specifice adecvate cerin]elor ope-
ra]ionale ale dispecerului na]ional [i celor planificate de
mentenan]`. Se realizeaz` totodat` controlul fluxurilor de
putere activ` [i de putere reactiv` în sistem.
Exist` o nevoie clar` [i în cre[tere pentru proprietarii de
re]ele electrice, managerii de active [i inginerii de trans-
port [i de sistem s` prevad` o abordare optimizat` a
moderniz`rii sta]iilor de transport pentru a satisface ac-
]iunile competitive de control al costurilor [i al sistemului
în schimbare [i de conformare cerin]elor de mediu.
O necesitate special` se pune în leg`tur` cu sta]iile de
transport existente cu izola]ie în aer, conven]ionale,
datorit` urm`toarelor constat`ri:
a) multe sta]ii de transport au caracteristici comune ce
reflect` nevoile de sistem [i concep]ia de proiectare
a sta]iilor aplicabile acum 50 de ani;
b) speran]a duratei de via]` a componentelor sta]iilor
cu izola]ie în aer conven]ionale nu este omogen` –
pentru componentele de construc]ie civil` este
cuprins` în mod tipic între 40 [i 80 de ani, pentru
majoritatea echipamentului electric primar este de
30...40 de ani, iar pentru echipamentul electric
secundar circa 20 de ani.
2.2. Descrierea imperativelor procedurale
Grupul de lucru CIGRE 133.03 „Sta]ii cu izola]ie în aer” a
considerat aceste imperative în raport cu urm`toarele
domenii de interes:
a) condi]iile pentru modernizare;
b) metode de evaluare a st`rii tehnice;
c) op]iuni posibile;
d) abordare optimizat` de modernizare a sta]iilor cu
aparataj conven]ional cu izola]ie în aer.
2.2.1. Condi]iile pentru modernizare
Condi]iile pentru modernizare variaz` atât în cauza lor, cât
[i în impactul lor, pot fi controlate fie de întreprindere fie de
surse exterioare, [i pot avea un impact îngust sau unul larg.
Ele pot rezulta din:
a) reglement`ri noi,
b) cerin]e solicitate de clien]i,
c) schimb`ri în condi]iile sistemului electroenergetic,
d) cerin]e de operare [i mentenan]`.
2.2.2. Metode de evaluare a st`rii tehnice
Evaluarea st`rii tehnice trebuie s` încorporeze o abordare
cuprinz`toare în scopul trecerii în revist` a deficien]elor de
proiectare [i a politicilor dep`[ite, ca [i starea de
deteriorare sau de uzur` a echipamentelor. Un document
C. Diaconu - Progrese în tehnica tensiunilor înalte aplicate în lucr`rile de mentenan]` [i modernizare ale sta]iilor electrice de transport ale C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
de evaluare detaliat trebuie s` fie întocmit pentru fiecare
sta]ie, astfel încât se treac` în revist` datele cantitative, s`
ra]ionalizeze starea fiec`rui tip de echipament, s` clasifice
gradul de urgen]` [i s` nominalizeze ac]iunile ce
trebuiesc întreprinse.
2.2.3. Op]iuni posibile
Abordarea adoptat` pentru modernizarea unei sta]ii de
transport este determinat` de mul]i factori, inclusiv
bugetele, nivelurile de tensiune, strategia companiilor,
accesibilitatea noilor tehnologii, starea echipamentelor [i
metodologiile de lucru.
Alternativele includ:
a) nu se întreprinde nimic, cel pu]in pentru moment;
b) efectuarea mentenan]ei planificate;
c) înlocuirea justificat` a echipamentului dac`
problema este limitat` numai la o component` de
sta]ie;
d) modernizarea par]ial` a sta]iei – de exemplu,
modernizarea sistemului secundar, migrarea spre
controlul digital, sau modernizarea serviciilor proprii;
e) modernizarea total` a sta]iei.
2.2.4. Abordare optimizat` de modernizare a sta]iilor
cu aparataj conven]ional cu izola]ie în aer
Problemele ce trebuiesc considerate în atingerea unei
abord`ri optimizate includ:
a) evaluarea economic` folosind criterii cantitative:
Odat` ce nevoia de modernizare a fost stabilit`,
proprietarul activelor poate alege solu]ia cea mai
potrivit` dintre mai multe op]iuni, ce pot fi evaluate
în func]ie de costuri [i de efectul asupra calit`]ii
serviciului re]elei. Pentru a ajunge la o solu]ie
sustenabil` trebuie s` fie luate în considera]ie costul
total de proprietate (TCO) [i costul duratei de via]`
în conformitate cu clauzele documenta]iei IEC de
gestiune a siguran]ei în func]ionare, IEC
60300:1990-2003.
b) evaluarea calitativ` a siguran]ei existente, interac-
]iunea cu mediul, acceptan]a public`, satisfac]ia
clien]ilor, imaginea companiei [i reglement`rile:
Evaluarea abord`rii optimizate necesit`
considerarea atât a factorilor economici cât [i a
celor non-economici, prin luarea în considera]ie a
fazelor ciclului de via]` a[a cum se descrie în
documenta]ia IEC de siguran]` func]ional`, IEC
61508:1998-2005.
În timp ce factorii economici sunt relativ direct
tratabili, evaluarea costurilor factorilor non-
economici cum sunt siguran]a, mediul, acceptan]a
public`, imaginea companiei, este puternic
subiectiv` [i de aceea mult mai dificil`.
Calea spre o solu]ie optimizat` a cerin]elor de
îmbun`t`]ire a re]elei de transport trebuie s` ia în
considerare mai mult decât evaluarea st`rii tehnice
a echipamentelor bazat` pe factori. În mod esen]ial
procesul de optimizare este unul iterativ.
Solu]ia costului minim optimizat poate fi identificat`
prin luarea în considera]ie a tuturor eforturilor
necesare pentru îmbun`t`]ire, ca [i toate costurile
asociate riscurilor. Evaluarea costurilor asociate
activelor este o sarcin` de rutin` în planificarea
activelor, în timp ce luarea în considera]ie a
279
factorilor sociali [i legali este puternic dependent`
de judecata situa]ional`.
c) definirea riscului, evaluarea riscului, [i informa]ia
necesar` pentru evaluarea riscului:
Din cauza complexit`]ii rela]iilor implicate, de obicei
nu este posibil s` se g`seasc` un singur optim în
timpul evalu`rii riscului. Dac` o astfel de evaluare
este aplicat`, se presupune c` este necesar` numai
s` se considere problema relativ` la dezvoltarea
sistemului.
Pentru scopurile de evaluare ale unei abord`ri opti-
mizate, riscul este definit ca produsul a 2 parametri:
probabilitatea [i consecin]ele. Evaluarea riscului
activelor necesit` compararea atât a costurilor între-
ruperilor în serviciu, cât [i a costurilor cu men-
tenan]a.
3. Progrese în tehnica tensiunilor înalte aplicate în
lucr`rile de mentenan]` [i modernizare ale
sta]iilor electrice de transport ale C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA S.A. [3, 4]
3.1. Izola]ia gazoas`
Aerul atmosferic la parametri climatici normali a repre-
zentat întotdeauna un material dielectric avantajos pentru
instala]iile electrice, astfel încât c`ile de curent au
necesitat material izolant suplimentar numai în punctele
de contact cu structurile constructive aflate la alt poten]ial.
Realiz`rile constructive ale schemelor de sta]ii electrice de
transport au exploatat la maximum oportunit`]ile oferite de
aerul atmosferic, pân` la atingerea barierei de necon-
formitate datorate influen]ele necontrolabile ale climatului
natural.
Sta]iile electrice cu izola]ie conven]ional` în aer, cu-
noscute sub genericul de AIS (Air Insulated Systems) au
reprezentat o aplica]ie de mare succes în tehnica
tensiunilor înalte.
Fi[a de analiz` SWOT pentru dielectricul aer men]ioneaz`:
a) Puncte tari: bune propriet`]i dielectrice, refacerea
propriet`]ilor dielectrice dup` str`pungere‚ este
gratuit;
b) Puncte slabe: expus intemperiilor climatice;
c) Oportunit`]i: compactizarea aparatajului de
comuta]ie;
d) Amenin]`ri: afectat de poluare, supratensiuni
atmosferice directe.
Replica speciali[tilor în tensiuni înalte la bariera impus` de
clim` asupra sistemelor izolante în aer este reprezentat`
de realizarea microclimatelor tehnice prin capsularea
aparatajului, echipamentelor [i c`ilor conductoare
aferente în incinte umplute cu dielectrici sintetici cum este
hexafluorura de sulf – SF6, cunoscute sub denumirea de
sisteme cu izola]ie în gaz – GIS (Gas Insulated Systems).
Utilizarea microclimatelor tehnice în SF6 reprezint` cea
mai de succes aplica]ie a tehnicii tensiunilor înalte în
construc]ia sta]iilor electrice cu gabarit redus. Abilitatea
SF6 ca mediu de stingere a arcului electric în întreruptoare
a stabilit noi standarde de referin]`.
 280
Fi[a de analiz` SWOT pentru sisteme în microclimat
tehnic cu SF6 men]ioneaz`:
Fig.1. Sta]ia electric` de 400 kV Brazi-Vest
a) Puncte tari: bune propriet`]i dielectrice [i economie
de teren [i de spa]iu; nesupus polu`rii industriale [i
supratensiunilor atmosferice directe;
b) Puncte slabe: costuri ridicate;
c) Oportunit`]i: economii de operare, compatibil
cerin]elor actuale de mediu;
d) Amenin]`ri: asocierea cu azotul.
În figura 1 este o imagine de sta]ie electric` realizat` cu
sisteme de microclimat tehnic.
3.2. Izola]ia solid`
Por]elanul [i sticla au fost dintotdeauna utilizate în
construc]ia instala]iilor electrice.
Fi[a de analiz` SWOT a acestor dielectrici solizi anorga-
nici men]ioneaz`:
a) Puncte tari: bune propriet`]i dielectrice dovedite
pentru durate de operare de peste 50 de ani;
b) Puncte slabe: reactivitate la intemperiile climatice;
c) Oportunit`]i: acoperirea suprafe]elor cu pelicule
dielectrice siliconice;
d) Amenin]`ri: afectate de poluare, supratensiuni
atmosferice directe.
R`spunsul speciali[tilor în tensiuni înalte este reprezentat
de apari]ia dielectricilor solizi realiza]i din materiale orga-
nice compozite.
Fi[a de analiz` SWOT a acestor dielectrici solizi organici
men]ioneaz`:
a) Puncte tari: bune propriet`]i dielectrice, autocur`-
]are de poluan]i industriali, gabarit [i greutate
reduse;
b) Puncte slabe: nu se cunoa[te anduran]a în
exploatare;
c) Oportunit`]i: compactizare masiv` a aparatajului de
comuta]ie, a sta]iilor [i economie de teren [i de
spa]iu;
d) Amenin]`ri: afectate de supratensiuni atmosferice
directe.
anul 55, nr. 7/2007
Fig. 2. Izolatoare de sus]inere de înalt` tensiune din material compozit
În figura 2 este o imagine cu izolatori de sus]inere din
material compozit pentru diferite clase de înalt` tensiune.
3.3. Izola]ia lichid`
Construc]ia transformatoarelor [i autotransformatoarelor
de mare putere pentru interconectarea re]elelor de diferite
servicii [i nivele de tensiune [i a reactoarelor pentru
controlul circula]iei puterii reactive s-a axat mereu pe
performan]ele func]ionale ale uleiului mineral electro-
izolant ob]inut din rafinarea diferitelor tipuri de ]i]ei
(parafinic, aromatic, naftenic etc.).
Fi[a de analiz` SWOT a uleiului mineral electroizolant
men]ioneaz`:
a) Puncte tari: bune propriet`]i dielectrice dovedite
pentru durate de operare de peste 20 de ani;
b) Puncte slabe: reactivitate la impurit`]i;
c) Oportunit`]i: în curs de epuizare;
d) Amenin]`ri: contaminare, degradare la ac]iunea
arcului electric.
În pofida numeroaselor tentative de înlocuire a uleiurilor
electroizolante minerale conven]ionale cu uleiuri
electroizolante sintetice, cerin]ele de mediu referitoare la
acestea din urm` le-a eliminat definitiv.
În prezent se manifest` succesul firmelor ce produc uleiuri
electroizolante minerale naftenice cu adaos de inhibitori.
Fi[a de analiz` SWOT a uleiului electroizolant mineral
naftenic cu inhibitori men]ioneaz`:
a) Puncte tari: bune propriet`]i dielectrice [i inhibitorii
fa]` de reactivitatea unor contaminan]i;
b) Puncte slabe: nu se cunoa[te anduran]a în
exploatare;
c) Oportunit`]i: compactizarea ma[inilor electrice cu
componente active statice;
d) Amenin]`ri: nu sunt raportate în prezent.
3.4. Mijloace de protec]ie la supratensiuni
Utilizarea desc`rc`toarelor cu componente active din car-
bur` de siliciu (SiC) [i cu eclatoare a reprezentat o
aplica]ie de succes a tehnicii tensiunilor înalte în
construc]ia mijloacelor de protec]ie la supratensiuni de
origine atmosferic`.
C. Diaconu - Progrese în tehnica tensiunilor înalte aplicate în lucr`rile de mentenan]` [i modernizare ale sta]iilor electrice de transport ale C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. 281

Fi[a de analiz` SWOT a desc`rc`torului cu varistoare pe

baz` de SiC [i eclatoare consemneaz`:
a) Puncte tari: construc]ie robust` [i ieftin`;
b) Puncte slabe: instabilitatea eclatoarelor [i abilitatea
redus` de disipare a [ocului electrotermic;
c) Oportunit`]i: cre[terea abilit`]ii de disipare a [ocului
electrotermic, îmbun`t`]irea controlului eclatoarelor;
d) Amenin]`ri: defectarea materialului activ,
contaminarea eclatoarelor, vulnerabilitatea etan[`rii
construc]iei, lipsa supapelor de suprapresiune.

Introducerea desc`rc`toarelor electrice avansate, cu

componente active pe baz` de monoxid de zinc (ZnO) [i
f`r` eclatoare a rezolvat majoritatea problemelor de
operare a desc`rc`toarelor conven]ionale. Utilizarea ZnO
ca material semiconductor în construc]ia componentelor
active ale desc`rc`toarelor constituie cea mai recent`
aplica]ie de succes a tehnicii tensiunilor înalte în
activitatea de coordonare a izola]iei instala]iilor de
transport.
Fi[a de analiz` SWOT a desc`rc`torului electric cu
varistoare pe baz` de ZnO consemneaz`:
a) Puncte tari: capacitate mare de absorb]ie a [ocului
electrotermic, stabilitate la supratensiuni temporare
[i de comuta]ie, pierderi reduse de putere activ`;
b) Puncte slabe: vulnerabilitate la defectele la p`mânt
[i modul de tratare a neutrului la locul de montaj;
c) Oportunit`]i: cre[terea gradientului de tensiune pe
elementele active;
d) Amenin]`ri: nu sunt raportate pân` în prezent.
În figura 3 este o imagine a unui ansamblu modular
constitutiv al unui desc`rc`tor cu ZnO.
Fig. 3. Ansamblul modular al unui desc`rc`tor electric cu varistoare din
ZnO
Dispozi]iile constructive avansate, în acord cu Directiva UE
2004/40/EC, reprezint` revirimentul interdisciplinar al
tehnicii tensiunilor înalte în armonizarea cu exigen]ele de
compatibilitate electromagnetic` contemporane [i
s`n`tate public`.
Fi[a de analiz` SWOT a compatibilit`]ii electromagnetice
a dispozi]iilor constructive conforme consemneaz`:
a) Puncte tari: construc]ii compacte, cu EMC certificat;
b) Puncte slabe: costuri investi]ionale ridicate,
mentenan]` specializat`;
c) Oportunit`]i: reducere cheltuieli operative;
d) Amenin]`ri: cheltuieli suplimentare specializare
personal de interven]ie.
În figura 4 este redat` fi[a imagistic` a reparti]iei câmpurilor
electric [i magnetic în sta]ia 400 kV Ro[iori.

3.5. Microclimatul electromagnetic

Experien]a acumulat` în operarea instala]iilor electrice a

permis introducerea unor obligativit`]i în conceperea [i
exploatarea acestora vis-a-vis de compatibilitatea
a) Reparti]ia câmpului electric
electromagnetic` fa]` de organisme.

Utilizarea dispozi]iilor constructive conven]ionale a

reprezentat mereu o aplica]ie riscant` din sfera de
interdisciplinaritate a tehnicii tensiunilor înalte, marcat` de
ac]iuni d`un`toare cu efecte întârziate asupra
organismelor deficitare imunitar.

b) Reparti]ia câmpului magnetic

Fi[a de analiz` SWOT a compatibilit`]ii electromagnetice
a dispozi]iilor constructive conven]ionale consemneaz`:
a) Puncte tari: construc]ii desf`[urate, ieftine,
interven]ie simpl`;
b) Puncte slabe: instala]ii puternic emisive;
c) Oportunit`]i: aplicarea tehnologiilor de reabilitare
EMC;
d) Amenin]`ri: vulnerabilitate la viitoarele frontiere de
EMC.
Fig. 4. Fi[a imagistic` a reparti]iei câmpurilor electric [i magnetic în
sta]ia 400 kV Ro[iori
3.6. Mijloace de control
Utilizarea mijloacelor de control bazate pe tehnologia
electromecanic` [i cablat` a reprezentat o aplica]ie de
succes din sfera de interdisciplinaritate a tehnicii
tensiunilor înalte caracterizat` de proliferarea unei
instrumenta]ii analogice diverse [i robuste.
 282
Fi[a de analiz` SWOT a mijloacelor de control
conven]ionale consemneaz`:
a) Puncte tari: robuste]e constructiv` [i rezisten]`
bun` la perturba]ii;
b) Puncte slabe: limit`ri tehnologice a componentelor
senzoristice, procesare date, prezentare informa]ii,
lentoare operativ`;
c) Oportunit`]i: în curs de epuizare;
d) Amenin]`ri: dep`[ite de cerin]ele standard în
vigoare.
Aplicarea sistemelor bazate pe tehnologiile informatice [i
comunica]iilor, caracterizate de versatilitate, adecvan]` [i
operativitate reprezint` o aplica]ie de succes din sfera de
interdisciplinaritate a tehnicii tensiunilor înalte
caracterizat` de abilitate de comunicare rapid` de
informa]ii de încredere necesare construirii deciziilor din
activitatea operativ`.
Fi[a de analiz` SWOT a sistemelor de control digitale
consemneaz`:
a) Puncte tari: date relevante [i de încredere, rapiditate
în stabilirea dinamicii procesuale;
b) Puncte slabe: susceptibilitate la perturba]ii;
c) Oportunit`]i: reducerea costurilor de instalare,
exploatare, mentenan]`;
d) Amenin]`ri: expunere la atacuri informatice.
În figura 5 este o imagine a sistemului de control al sta]iei
400/220 kV Slatina.
Fig. 5. Sistemul de control al sta]iei 400 kV / 220 kV Slatina
3.7. Mentenan]a activelor de înalt` tensiune
Activitatea de mentenan]` conven]ional`, preventiv`,
bazat` pe timp, a constituit temelia exploat`rii sistemului
electroenenergetic.
Utilizarea conceptului de mentenan]` preventiv` bazat` pe
timp a reprezentat o aplica]ie de succes din sfera de
interdisciplinaritate a tehnicii tensiunilor înalte caracte-
rizat` de ac]iuni înalt rutinate, la intervale prestabilite de
timp.
Fi[a de analiz` SWOT a mentenan]ei preventive bazat` pe
timp consemneaz`:
a) Puncte tari: mentenan]` reglementat` [i obligatorie;
b) Puncte slabe: ignorarea st`rii reale a componen-
telor [i a importan]ei lor în siguran]a structural` [i
func]ional` a instala]iilor;
c) Oportunit`]i: valorificarea superioar` a experien]ei
de exploatare;
d) Amenin]`ri: supra sau subdimensionarea necesa-
rului de mentenan]`.
anul 55, nr. 7/2007
Experien]a c`p`tat` în ultimii ani [i posibilit`]ile sporite de
culegere, prelucrare [i prezentare a datelor necesare
pentru gestionarea avansat` a sistemului electroenergetic
a permis deschiderea unui nou capitol de mentenan]`,
anume, mentenan]` preventiv` avansat`, bazat` pe stare
tehnic` [i pe fiabilitate.
Utilizarea conceptului de mentenan]` preventiv`, bazat`
pe stare tehnic` [i fiabilitate reprezint` o aplica]ie de
succes din sfera de interdisciplinaritate a tehnicii
tensiunilor înalte caracterizat` de ac]iuni judicioase,
bazate pe cunoa[tere, cu efecte benefice de lung` durat`.
Fi[a de analiz` SWOT a mentenan]ei preventive bazate pe
starea tehnic` [i fiabilitate consemneaz`:
a) Puncte tari: ac]iuni de mentenan]` efectuate la
momentele oportune [i în volumul necesar;
b) Puncte slabe: datele de intrare (sunt necesare
numeroase date din teritoriu, de a c`ror
corectitudine depind rezultatele);
c) Oportunit`]i: direc]ionarea ac]iunilor asupra
componentelor vulnerabile [i la care eficien]a
economic` este justificat`;
d) Amenin]`ri: coruperea actului de interpretare
inginereasc` corect` a rezultatelor.
În figura 6 este prezentat` organigrama tipurilor de
mentenan]` aplicate în C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
pân` în prezent.
Fig. 6. Organigrama tipurilor de mentenan]`
3.8. Managementul activelor de înalt` tensiune -
Pilonul institu]ional
Pilonul institu]ional este unul dintre elementele ce
constituie arhitectura organiza]ional` a unei corpora]ii
moderne în sensul legislativ al Uniunii Europene. Este un
tezaur de cuno[tin]e sociale, juridice, economice,
administrative, inginere[ti, birocratice pe baza c`ruia se
desf`[oar` în mod sistemic procesele de îndeplinire a
scopurilor statuare ale corpora]iei.
Din perspectiva acestei noi concep]ii, tehnica tensiunilor
înalte dobânde[te o extindere modern`, definit` de
abordarea managerial` a câmpurilor electrice înalte din
aplica]iile industriale [i a activelor de înalt` tensiune.
3.8.1. Sistemul de conducere corporativ`
Realizarea obiectivelor corporative necesit` elaborarea de
metode decizionale generale din sfera guvern`rii cum
sunt politica, strategia, modelul [i planul.
C. Diaconu - Progrese în tehnica tensiunilor înalte aplicate în lucr`rile de mentenan]` [i modernizare ale sta]iilor electrice de transport ale C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
Politica: stabile[te o descriere clar` a rolurilor [i func]iilor
administratorului activelor, a directorului direc]iei îns`rcinate
cu impunerea [i urm`rirea punerii în bun` practic` a acestei
politici [i a compartimentelor [i managerilor ce r`spund de
execu]ia serviciilor [i lucr`rilor necesare. În cazul C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA S.A. acest proces se desf`[oar`
conform Declara]iei pentru politica în domeniul
managementului calit`]ii, mediului, s`n`t`]ii [i securit`]ii
ocupa]ionale adoptat` în luna aprilie 2007.
Strategia: stabile[te principiile generale pe care se
bazeaz` deciziile privind managementul activelor. În cazul
Direc]iei Managementul Activelor, planul de mentenan]`
major` [i modernizare se bazeaz` pe vârsta [i starea
tehnic` a instala]iilor, probabilitatea [i consecin]ele inci-
dentelor (evenimentelor accidentale) asupra sistemului
electroenergetic, clien]ilor [i costurilor, rolul lor în dina-
mica dezvolt`rii sistemului.
Modelul: const` din procesele, procedurile [i
responsabilit`]ile pentru ob]inerea [i prezentarea
rezultatelor aplic`rii sistemului de management al
activelor.
Planurile: ie[irile din aceste procese reprezint` planurile
anuale de management al activelor pentru efectivul de
instala]ii existent la acea dat`.
3.8.2. Sistemul legisla]iei secundare
Una dintre problemele cronice ale sistemului românesc de
conducere la nivel de ramur` economic`, în spe]`, cea a
energiei electrice, o constituie, de prea mult` vreme,
absen]a reglement`rilor în privin]a practicilor de operare
pe pie]e reglementate [i concuren]iale ale agen]ilor
economici. Atât de necesara reglementare în sectorul
energiei electrice, Legea energiei electrice, nu numai c`
nu a fost urmat` de actele normative secundare necesare,
dar prevederile ei par s` denote o abordare lacunar` [i
evaziv` a subiectului [i ridic` multe probleme.
Este de interes s` fie reproduse aici observa]iile formulate
de c`tre pre[edintele Institutului Na]ional Român pentru
Studiul Amenaj`rii [i Folosirii Surselor de Energie – IRE,
asupra aceea ce lipse[te din legea men]ionat` cu privire
la rolul operatorului de transport [i de sistem din ]ara
noastr`. „Exigen]ele legisla]iei secundare – orice act
normativ inferior legii – se distribuie în mod echitabil [i
competent pe to]i participan]ii la pia]a de energie
electric`, în raport cu natura [i rolul îndeplinit. C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA S.A., în calitatea sa de Operator de
transport [i de sistem (OTS), se instituie [i ca autoritate de
auto-reglementare în domeniul securit`]ii sistemului de
alimentare cu energie electric`, pe deplin independent`
fa]` de interesele comerciale de orice natur`.
OTS armonizeaz` normele [i standardele interne, tehnice
[i opera]ionale, raporteaz` periodic asupra securit`]ii
sistemului de energie electric`, atât sub aspectul
adecvan]ei produc]ie-consum, inclusiv a producerii
dispersate de energie, cât [i al infrastructurii, inclusiv a
interconexiunilor transfrontiere. OTS poart` întreaga
r`spundere în ceea ce prive[te adecvan]a capacit`]ii de
transport a energiei, re]eaua [i sistemul de teleconducere,
eficien]a [i siguran]a sistemului de energie electric`,
precum [i eficien]a pie]ei de echilibrare.
OTS trebuie s` asigure un regim nediscriminatoriu,
reglementat, clien]ilor re]elei de transport [i de servicii de
283
sistem, s` ofere acestora informa]iile necesare pentru
accesul la sistem [i s` raporteze anual de îndeplinirea
acestor cerin]e.
OTS are drept de decizie necondi]ionat` asupra oper`rii,
mentenan]ei [i dezvolt`rii re]elei de transport [i, potrivit
standardelor tehnice [i opera]ionale în vigoare, asupra
oper`rii, mentenan]ei [i dezvolt`rii resurselor pentru
servicii tehnologice de sistem. Caietele de sarcini [i
organizarea licita]iilor pentru noi capacit`]i de produc]ie
trebuie s` fie în sarcina autorit`]ii responsabile cu
securitatea sistemului de energie electric`. În competi]ie
trebuie s` intre [i solu]iile alternative, de eficien]` a
energiei la consumatorii finali. [5]
În lumina acestor judec`]i se ierarhizeaz` urm`toarele
acte normative secundare:
Directiva: reprezint` un act legislativ secundar ce
stipuleaz` exigen]e privind ob]inerea unor anumite
rezultate f`r` a dicta metodele [i mijloacele prin care s`
se ob]in` acel rezultat. Sursa directivelor se afl` în
sistemul legislativ comunitar al Uniunii Europene.
Regulamentul: reprezint` un act legislativ secundar ce
stipuleaz` anumite restric]ii în desf`[urarea activit`]ii unui
agent economic [i este emis de c`tre o autoritate
competent` ce impune anumite reguli sub amenin]area
unor sanc]iuni sau amenzi. Regulamentul încearc` s`
produc` ni[te efecte socio-economice care altminteri nu
s-ar produce, s` produc` sau s` previn` rezultate în
diferite locuri unde s-ar produce altfel, ori s` produc` sau
s` previn` rezultate la o anumit` scar` de timp ce s-ar
produce altfel. Sursa regulamentelor se afl` în pie]ele
de produse [i servicii.
Standardul: reprezint` un act legislativ secundar ce
stipuleaz` un [ir finit de specifica]ii tehnice de referin]`
pentru producerea de produse [i servicii [i este adresat
entit`]ilor aflate în competi]ie pe pie]e concuren]iale.
Standardul este elaborat prin consens de operatorii
economici interesa]i [i utilizarea sa este voluntar`.
Con]inutul standardului respect` cerin]ele esen]iale din
directivele europene în materie [i referirea la el confer`
prezum]ia de conformitate.
Norma tehnic` intern`: reprezint` un act legislativ
secundar, de referin]` pentru operatorul economic
emitent, ce stipuleaz` exigen]e constructive de detaliu
privind tipurile, dimensiunile [i alte condi]ii tehnice ale
produselor [i serviciilor, precum [i reguli [i metode de
verificare [i de acceptare ale acestora. Are caracter
obligatoriu în interiorul organiza]iei [i în rela]iile sale
comerciale.
3.8.3. Sistemul indicatorilor de performan]`
Performan]a reprezint` îndeplinirea unor obliga]ii asumate [i
stipulate în licen]ele de operare [i în contractele comerciale.
Indicatorul de performan]` reprezint` o m`rime sintetic` a
c`rei valoare se calculeaz` conform declara]iei de definire
dintr-o mul]ime finit` de date ordonate dup` unul sau mai
multe criterii de analiz` [i prezentare, de regul` un tabel
structurat.
Indicatorii de performan]` în vigoare pentru serviciul de
transport sunt stipula]i în Codul tehnic al RET [6]:
 284
Timpul mediu de întrerupere (TMI)
Este un parametru de performan]` calculat cu formula:
EN
TMI = 8760 ⋅ 60 ⋅ [minute/an]
EC
în care EN este energia nelivrat` [MWh/an] consumatorilor
din cauza incidentelor produse în RET, iar EC – consumul
anual net pentru sistemul electroenergetic (f`r` consumul
propriu tehnologic) [MWh/an].
Indicatorul „minute sistem” (MS)
Acest parametru de performan]` estimeaz` durata medie
de întrerupere anual` prin raportare la vârful de consum
anual [i se calculeaz` cu formula:
EN[MWh/an] ⋅ 60
MS = [minute sistem]
PV [MW ]
în care PV este vârful anual de consum [MW].
Indicatorul de severitate (IS)
Este un parametru de performan]` ce estimeaz`, pe baza
timpului mediu de întrerupere (TMI) pe an, durata medie a
unei întreruperi a serviciului de transport:
TMI
IS = [minute/întrerupere]
NI
unde NI este num`rul anual de incidente produse în RET,
înso]ite de întreruperi în alimentarea consumatorilor.
Concluzii
Tehnica tensiunilor înalte a înregistrat progrese semnifica-
tive în ultimii 35 de ani. Este meritul incontestabil al mana-
gerilor [i inginerilor din C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.
anul 55, nr. 7/2007
c` aceste nout`]i sunt implementate în mod continuu în
instala]iile electrice de transport sub direc]ia de mana-
gement al activelor de înalt` tensiune, cu prilejul lucr`rilor
de mentenan]` [i modernizare.
(1) Mul]umiri
Autorii î[i exprim` recuno[tin]a fa]` de reprezentan]ii [colii
române[ti de tehnica tensiunilor înalte ai c`ror discipoli au
fost [i doresc s` consfin]easc` acest sentiment punerii în
practic` a idealurilor [i convingerilor s`dite în sufletele lor tari.
Bibliografie
[1] Küchler A. – Hochspannungstechnik, Grundlagen – Technologie –
Anwendungen, 2. Auflage, VDI und Springer-Verlag, Berlin,
Heidelberg, 2005
(2) [2] Adamczewski G., Sahazizian A.-M., Schwing U., Kawakita K. –
Guidelines to an Optimised Approach for the Renewal of Existing air
Insulated Substations, Energize, March 2007, Muldersdrift, South
Africa
[3] Diaconu C., Popescu M. – Modernizarea sta]iilor de transport ale
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. folosind aparataj în tehnologii
GIS, hibrid [i compact AIS, Sesiunea Comitetului Na]ional Român
CIGRE, B3 – Sta]ii, Timi[oara, 30 mai – 1 iunie 2007
[4] Costea M. – Tendin]e privind utilizarea de noi izola]ii în
electroenergetic`, Simpozionul Aniversar Tehnica tensiunilor înalte
[i Lucrul sub tensiune, Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti,
(3) 22 iunie 2007
[5] Constantinescu J. – Puncte de vedere asupra proiectului de Lege a
Energiei Electrice, Energetica, vol. 53, nr. 5, mai 2005, Bucure[ti
[6] C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. – Codul tehnic al Re]elei Electrice
de Transport, revizia I, Bucure[ti, august 2004
Referent:
Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV
Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
Legisla]ie - Reglement`ri \n sectorul energiei
Legislatie
, Reglement`ri în sectorul energiei
Evolu]ii legislative interna]ionale
Incepând cu 1 iulie 2007, to]i consumatorii UE sunt
liberi s`-[i aleag` furnizorul
Dreptul de a alege furnizorul a fost extins, de la 1 iulie 2007,
în întreaga Uniune European`. Exist` [i câteva excep]ii –
]`rile Baltice sau statele membre – unde alimentarea cu gaze
naturale a fost introdus` de curând1. Tot de la aceea[i dat`,
este obligatorie separarea legal` a activit`]ilor de distribu]ie [i
de furnizare a energiei electrice. Ciprul [i Estonia beneficiaz`
de o derogare privind deschiderea pie]elor de energie
electric` pân` în 2013. Malta are derogare pe o perioad`
nedeterminat`. Letonia [i Portugalia trebuie s` î[i deschid`
pie]ele de gaze naturale pân` în 2010, iar Finlanda [i Grecia,
de îndat` ce îndeplinesc anumite condi]ii.
Cu acest prilej, Comisarul pentru energie, dl. Andris Piebalgs,
a precizat: „Incurajez consumatorii europeni s` profite de
dreptul de a-[i alege furnizorul. O pia]` european` func]ional`
de energie poate fi ob]inut` prin participarea activ` a
consumatorilor. Obstacole în calea dezvolt`rii unei pie]e
concuren]iale continu` s` existe dar Comisia va continua s`
urm`reasc` implementarea corect` a prevederilor legislative
[i va ad`uga m`suri suplimentare în acest scop”.
O imagine comparativ` a gradului real de deschidere a
pie]elor de energie [i stadiul reglement`rii pre]urilor la
consumatorii finali a fost dat` publicit`]ii, de curând, de c`tre
Grupul reglementatorilor europeni în domeniul energiei
electrice [i gazelor naturale ERGEG. Faptul c` pre]urile medii,
în termeni reali, pe pie]ele cu am`nuntul, au r`mas relativ
constante în condi]iile în care pre]urile pentru combustibili au
înregistrat cre[teri semnificative demonstreaz` o cre[tere a
eficien]ei în alimentarea cu energie. Factorii externi au
influen]e asupra pre]urilor, acestea nu pot r`mâne sc`zute,
dar concuren]a poate asigura cele mai bune pre]uri
consumatorului final.
De[i consumatorii nu sunt obliga]i s` schimbe furnizorul,
aceste schimb`ri pot îmbun`t`]i condi]iile de furnizare [i de
pre].
C`tre o cart` european` a drepturilor consumatorilor
de energie
O nou` ini]iativ` de consolidare a drepturilor consumatorilor
de energie din UE a fost lansat` pe 5 iulie 2007, odat` cu
prezentarea de c`tre Comisia European` a propunerii de
cart` a consumatorilor de energie. Carta urmeaz` s`
stabileasc` drepturile consumatorilor privind furnizarea
gazelor naturale [i a energiei electrice, inclusiv contractele,
informarea, pre]urile, solu]ionarea litigiilor [i protec]ia
împotriva practicilor comerciale neloiale. Pentru prima dat`
aceste drepturi vor fi specificate într-un singur document. Cu
ajutorul Cartei, consumatorii vor putea lua decizii avizate în
alegerea furnizorilor atunci când î[i vor exercita drepturile pe
pie]ele deschise competi]iei în sectorul gazelor [i al
electricit`]ii – a[a cum va fi cazul în majoritatea statelor
membre UE pân` la 1 iulie 2007.
1 Ciprul [i Estonia beneficiaz` de o derogare privind deschiderea pie]elor electricit`]ii pân` în 2013. Malta are derogare pe o
perioad` nedeterminat`. Letonia [i Portugalia trebuie s` î[i deschid` pie]ele gazului pân` în 2010, iar Finlanda [i Grecia, de
îndat` ce îndeplinesc anumite condi]ii.
2 Directiva 2005/29/CE UCP (Unfair commercial practices) din 11.05.2005 va intra în vigoare la 12 decembrie 2007.
285
Iulie 2007
Comisia [i-a declarat angajamentul de a proteja consumatorii
de energie în Comunicarea privind politica energetic` din 10
ianuarie 2007. De asemenea, mini[trii europeni ai energiei [i
[efii de state au solicitat o protec]ie a consumatorului mai
eficient`, în contextul deschiderii totale a pie]elor energetice
europene în iulie 2007, care va oferi consumatorilor dreptul
de a-[i alege furnizorul de energie preferat.
Directivele UE privind energia electric` [i gazele naturale
(2003/54/CE [i 2003/55/CE) au stabilit deja drepturile
consumatorilor din sectorul energiei, împreun` cu m`surile
de protec]ie pentru cet`]enii vulnerabili, dar aceste drepturi
trebuie clarificate în vederea deschiderii totale a pie]ei.
Consumatorii au nevoie de informa]ii clare, care s` le permit`
s` aleag` dintre mai mul]i furnizori, [i de protec]ie fa]` de
orice practic` neloial` de vânzare care i-ar determina s` î[i
schimbe decizia sau care ar face dificil` schimbarea deciziei.
Comisia a identificat patru obiective importante pe care se va
baza viitoarea cart`: protejarea mai eficient` a cet`]enilor
vulnerabili, mai mult` informare pentru consumatori, mai
pu]in` birocra]ie la schimbarea furnizorului [i protejarea
consumatorilor împotriva practicilor de vânzare neloiale.
Se prevede includerea urm`toarelor drepturi ale consumato-
rilor, în conformitate cu proiectul de cart`:
a) În materie de racordare: dreptul de a primi contra cost
servicii de furnizare a gazelor naturale [i energiei
electrice la cote regulate [i previzibile de siguran]` [i
securitate;
b) În materie de furnizare: dreptul de a schimba furnizorul
de gaze naturale [i pe cel de energie electric` f`r`
plata niciunei taxe;
c) În materie de contracte: în Cart` se enumer`
elementele minime pe care trebuie s` le con]in` fiecare
contract cu un furnizor de energie;
d) În materie de informare: informare privind furnizarea de
energie, condi]iile contractuale, pre]uri [i tarife,
m`surile de eficien]` a energiei [i originea [i metoda
de ob]inere a energiei electrice;
f) În materie de pre]uri: energia trebuie s` fie disponibil`
la pre]uri rezonabile, u[or de comparat [i transparente;
g) M`suri sociale: oferirea unor cote minime de servicii de
energie pentru cet`]enii defavoriza]i (curent electric,
energie termic` [i iluminat), pentru a evita penuria de
energie;
h) Solu]ionarea litigiilor: dreptul la proceduri simple [i
necostisitoare de rezolvare a disputelor [i a sesiz`rilor;
i) Practici comerciale neloiale: acestea sunt interzise prin
Directiva european` privind practicile comerciale
neloiale2.
Etapele urm`toare
P`r]ile interesate (inclusiv reprezentan]ii consumatorilor,
autorit`]ile de reglementare din domeniul energiei, statele
membre UE [i industria din domeniul energiei electrice [i al
gazelor naturale) vor fi consulta]i în leg`tur` cu elementele
 286
propuse pentru cart`. Pe baza reac]iei acestora, Comisia va
elabora documentul final, pe care p`r]ile interesate îl vor
semna în cadrul unei ceremonii oficiale.
Aceasta ar trebui s` aib` loc la începutul lunii decembrie
2007.
Textul Comunic`rii „C`tre o cart` european` a drepturilor
consumatorilor de energie” a Comisiei Europene [i invita]ia
de participare la consultarea public` sunt accesibile la
urm`toarea adres` de Internet: http://ec.europa.eu/
energy/energy_policy/consumers/index_en.htm
Directiva privind practicile comerciale neloiale se poate accesa
la adresa de Internet: http://ec.europa.eu/consumers/
cons_int/safe_shop/fair_bus_pract/index_en.htm, iar mai mul-
te informa]ii privind politica Uniunii Europene în domeniul
energiei, inclusiv textul Comunic`rii Comisiei din 10 ianuarie
2007 privind „O politic` energetic` pentru Europa”, se pot ac-
cesa la adresa: http://ec.europa.eu/energy/energy_policy/
documents_en.htm
M`suri suplimentare privind exploatarea re]elelor
electrice în cursul acestei veri
Pentru a preveni eventuale întreruperi în alimentarea cu
energie electric` în cursul acestei veri, a fost înfiin]at` la
nivelul Comisiei Europene o celul` de supraveghere a func-
]ion`rii re]elelor electrice. Scopul urm`rit este de îmbun`t`]ire
a fluxului de informa]ii între operatorii de transport [i de
sistem [i coordonarea ac]iunilor acestora în caz de avarie.
Coordonatorii pentru proiectele prioritare de investi]ii
la nivelul UE au fost stabili]i de c`tre Comitetul pentru
Industrie, Cercetare [i Energie al Parlamentului
European
La propunerea Comisiei Europene, Comitetul pentru Indus-
trie, Cercetare [i Energie al Parlamentului European a apro-
bat numirea celor patru coordonatori de proiecte. Rolul coor-
donatorilor va fi de a evalua stadiul acestora, de a identifica
solu]iile optime împreun` cu p`r]ile interesate, de a evalua
impactului investi]iilor asupra mediului, de a aplica strategiile
de implementare. Coordonatorii vor raporta anual Comisiei,
Parlamentului [i statelor membre.
Cei patru coordonatori sunt: prof. Wladyslaw Mielczarski,
specialist în re]ele electrice - Northern European Powerlink, dl.
Georg Wilhelm Adamowitsch, fost ministru al economiei în
Republica Federal` Germania – proiectul offshore de
centrale eoliene, prof. Mario Monti, fost membru al Comisiei
în perioada 1995-2004 – interconexiunea Fran]a-Spania [i dl.
Jozias van Aartsen, fost ministru de externe al Olandei –
proiectul Nabucco.
Evolu]ii legislative interne
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
462/09.07.2007 a fost publicat` Hot`rârea de Guvern nr.
675/28.06.2007 privind reorganizarea prin divizare par]ial` a
societ`]ilor comerciale de distribu]ie [i furnizare a energiei
electrice filiale ale S.C. Electrica S.A.
III. Reglement`ri în sectorul energiei electrice
Ordinul ANRE nr. 19/13.07.2007 pentru aprobarea Meto-
dologiei de stabilire, implementare [i utilizare a serviciu-
lui tehnologic de sistem rezerv` de capacitate, în curs
de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
anul 55, nr. 7/2007
Metodologia are ca scop: definirea serviciului tehnologic de
sistem rezerv` de capacitate, implementarea mecanismelor
necesare pentru asigurarea serviciului tehnologic de sistem
rezerv` de capacitate, stabilirea dimensiunii rezervei de
capacitate, stabilirea modului de selectare a unit`]ilor de
producere dispecerizabile care furnizeaz` serviciul de sistem
rezerv` de capacitate, stabilirea condi]iilor de utilizare a
serviciului tehnologic de sistem de rezerv` de capacitate,
stabilirea condi]iilor de încetare a serviciului.
Rezerva de capacitate constituie rezerva de putere
suplimentar` asigurat` la cererea operatorului de transport [i
de sistem (OTS) de grupuri generatoare care au timp de
pornire [i preluare a sarcinii mai mic de 72 de ore, în vederea
acoperirii consumului în condi]ii deosebite.
Necesarul de rezerv` de capacitate de stabile[te de c`tre
OTS, iar în perioada iulie 2007 – iunie 2008, pre]ul maxim [i
cantit`]ile necesare pentru rezerva de capacitate se stabilesc
prin decizie a pre[edintelui ANRE pe baza informa]iilor
furnizate de OTS [i de operatorii economici participan]i la
pia]a de energie electric` din România. Lista grupurilor
selectate pentru asigurarea rezervei de capacitate se public`
[i se actualizeaz` lunar pe pagina de Internet a OTS.
Metodologia se aplic` pân` la definirea mecanismului de
pia]` pentru asigurarea rezervei de capacitate [i punerea lui
în aplicare. Termenul pentru definirea mecanismului de pia]`
pentru asigurarea rezervei de capacitate [i a modalit`]ilor de
plat` este 1 iulie 2008.
Condi]iile de achizi]ie a rezervei de capacitate, în perioada
iulie 2007 – iunie 2008, sunt stabilite prin Decizia ANRE nr.
974/13.07.2007.
Ordinul ANRE nr. 20/13.07.2007 pentru aprobarea
Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de
sistem, în curs de publicare în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Metodologia stabile[te modul de determinare a venitului
reglementat al OTS necesar realiz`rii serviciului de sistem,
precum [i modul de calcul al tarifului pentru serviciul de
sistem [i al tarifului pentru serviciul func]ional de sistem.
Metodologia a fost completat` cu prevederi privind noul
serviciu tehnologic de sistem – rezerva de capacitate. Ordinul
abrog` Ordinul ANRE nr. 34/2004, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1195/14.12.2004.
Ordinul ANRE nr. 21/13.07.2007 pentru aprobarea
Contractului cadru de vânzare cump`rare a serviciilor
tehnologice de sistem între furnizorul de servicii
tehnologice de sistem [i operatorul de transport [i de
sistem, în curs de publicare în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ordinul completeaz` prevederile contractului cu cele
referitoare la rezerva de capacitate [i abrog` Ordinul ANRE
nr. 29/2006 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 952 din 27 noiembrie 2006. Contractele de vânzare-
cump`rare a serviciilor tehnologice de sistem, care la data
intr`rii în vigoare a prezentului ordin se aflau în derulare, fiind
încheiate în temeiul Ordinului ANRE nr. 29/2006, r`mân în
vigoare pân` la data de 31 decembrie 2007.
Rubric` întocmit` de:
Dr. ing. Lusine CARACA{IAN
ANRE
Informa]ii de la EURELECTRIC
Informatii
, de la
EURELECTRIC
Comisia nu apreciaz` c` este necesar` reînnoirea
reglement`rii ajutorului statului pentru c`rbune. La
21 mai 2007, Comisia European` a f`cut public un raport
referitor la ajutorul din partea statului acordat industriei
c`rbunelui, care apreciaz` c` nu este nevoie a se
propune vreun amendament la Reglementarea UE pentru
industria c`rbunelui, aflat` în vigoare de la expirarea
Tratatului european asupra o]elului [i c`rbunelui din 2002
prin care se stabilesc regulile pentru acordarea ajutorului
de stat pentru industria c`rbunelui pân` în anul 2010.
Raportul a fost finalizat în urma consult`rii statelor
membre [i a p`r]ilor interesate, inclusiv a EURELECTRIC,
iar r`spunsul oficial al EURELECTRIC a ar`tat c` întrucât
ajutorul de stat pentru extragerea c`rbunelui nu are un
efect direct asupra producerii de energie electric`,
problema are în principal o conota]ie politic`, social` [i
regional`. (070601)
Raportul parlamentar afirm` c` Tratatul EURATOM
este indispensabil, dar militeaz` pentru puteri
sporite în problemele nucleare. În urma anchetei
publice organizate de Comitetul pentru energie (ITRE) la 1
februarie 2007, Parlamentul European a adoptat, la 10
mai 2007, din ini]iativ` proprie raportul Evaluarea
EURATOM – 50 de ani de politic` european` în domeniul
energiei nucleare. Raportul apreciaz` realiz`rile Tratatului
EURATOM în cei 50 de ani de activitate în cadrul acestuia
[i îl consider` ca pe „un cadru legal indispensabil”.
Parlamentarii europeni accentueaz` faptul c` Tratatul
„trebuie oarecum îmbun`t`]it”, în special în ceea ce
prive[te recenta excludere a Parlamentului din procesul
legislativ al EURATOM. (070604)
EURELECTRIC sprijin` introducerea aloc`rii pe baza
tranzitului a capacit`]ilor de transport în anumite
condi]ii. Metoda de alocare pe baza tranzitului a
capacit`]ilor de transport sc`zute are unele avantaje fa]`
de actuala abordare pa baza capacit`]ii de transfer nete,
deoarece ea ar optimiza alocarea pe criterii regionale, ar
încuraja cooperarea operatorilor de transport [i de sistem
[i ar maximiza bun`starea în regiune [i de aceea poate fi
avut` în vedere pentru alocarea implicit` în pia]a pentru
ziua urm`toare. Totu[i, metoda ridic` un num`r de
probleme serioase, care o fac mai pu]in aplicabil` la
alocarea pentru luna urm`toare sau pentru anul urm`tor.
Acesta este mesajul principal al unui document de politic`
dat publicit`]ii de EURELECTRIC la 5 iunie 2007.
Documentul mai subliniaz` [i faptul c` discu]iile în curs
asupra metodei bazate pe tranzit nu trebuie s` întârzie
progresul în direc]ia cupl`rii pie]elor, a tranzac]ion`rii
transfrontiere intra-day, a armoniz`rii mecanismelor de
echilibrare [i a evolu]iei stimulentelor pentru investi]ii în
domeniul transportului regional. (070605)
Primul ministru al Rusiei a semnat decretul comun
de implementare. La 28 mai 2007, primul ministru al
Rusiei, dl. Mikhail Fradkov, a semnat un decret
guvernamental care asigur` Rusiei cadrul de dezvoltare a
proiectelor care genereaz` credite pentru carbon conform
mecanismului de implementare comun` a Protocolului de
la Kyoto. (070606)
287
EURELECTRIC sprijin` captarea [i stocarea carbonu-
lui, face apel la favorizarea cadrului de reglementare
[i a strategiei de repartizare pe baze specifice pie]ei.
Tehnologiile de captare [i de stocare a carbonului, odat`
probate [i dovedind a fi viabile din punct de vedere
comercial, trebuie rapid distribuite [i bazate pe
mecanismele pie]ei, ca parte a efortului global de creare,
c`tre mijlocul secolului, a unui sector de producere de
energie electric` neutru din punctul de vedere al
carbonului, se afirm` de c`tre EURELECTRIC într-un
document dedicat politicii în domeniul energiei [i dat
publicit`]ii la 7 iunie 2007. Documentul, intitulat Captarea
[i stocarea carbonului în politica european` pentru
energie, mai afirm` c`, în aceast` etap`, orice ac]iune de
legiferare a utiliz`rii capt`rii [i stoc`rii carbonului în
sectorul bazat pe combustibilii fosili ar fi prematur`.
(070607)
Germania, Fran]a [i ]`rile de Jos cad de acord
asupra pie]ei de energie din Europa de Nord-Vest. Un
memorandum agreând implementarea, în ianuarie 2009,
a cupl`rii pie]elor de energie ale Fran]ei, Belgiei.
Luxemburgului, Germaniei [i Olandei a fost semnat între
guvernele, autorit`]ile de reglementare, bursele de
energie, operatorii de transport [i de sistem, asocia]iile din
domeniul energiei electrice ale ]`rilor participante [i
Comisia European`, cu numai câteva ore înainte de
întâlnirea mini[trilor energiei din 6 iunie 2007. Aceasta
reprezint` un important pas c`tre stabilirea în aceast`
regiune a unei pie]e integrate a energiei electrice [i un pas
major spre crearea unei pie]e interne comunitare a
energiei electrice. Totodat`, aceasta demonstreaz` c`
progrese c`tre integrarea pie]ei se pot ob]ine atunci când
exist` voin]a politic` necesar`. (070608)
Consiliul energiei: rezisten]` considerabil` fa]` de
propunerea Comisiei de „separare a activit`]ilor”.
Reuni]i în Consiliul din Luxemburg din 6 iunie 2007,
mini[trii energiei din statele UE au discutat modul de
implementare a Planului de activitate convenit la 9 martie
2007, când liderii celor 27 de state membre ale UE au
agreat în general s` continue cu o nou` rund` legislativ`
sporirea concuren]ei în cadrul pie]elor de energie electric`
[i de gaze naturale. Mini[trii nu au fost de acord asupra
celui mai bun mod de a realiza acest obiectiv, majoritatea
opunându-se propunerii Comisiei Europene de
obligativitate a separ`rii activelor transportului de cele ale
grupurilor integrate din domeniul energiei, ac]iune ce a
fost denumit` „separarea propriet`]ilor” (070611)
Pre[edintele EURELECTRIC face apel la sporirea
sinergiei [i o concentrare european` mai pronun]at`
asupra abord`rii triplului obiectiv al unei aliment`ri
cu energie mai competitive, mai sigure [i cu un mai
sc`zut con]inut de carbon. „Industria european` a
energiei electrice este deplin con[tient` de rolul pe care
trebuie s` îl aib` în sprijinirea Europei pentru a urma calea
unei energii sustenabile” a afirmat în fa]a presei
pre[edintele Rafael Miranda în cadrul Conferin]ei Anuale a
EURELECTRIC ce a avut loc la Antwerp, la 11 iunie 2007.
Reiterând hot`rârea industriei de a trece la o alimentare
cu energie cu con]inut de carbon redus, dânsul a
 288
accentuat necesitatea unor politici bazate pe considerarea
tuturor op]iunilor în domeniul energiei, a unei reale culturi
a eficien]ei energiei, în cadrul unei mai mari [i mai
coerente concentr`ri a eforturilor la nivelul Europei.
Integrarea pie]elor – prin tranzi]ia pie]elor regionale spre o
real` pia]` unic` european` – trebuie s` fie obiectivul
central a recentelor noi ini]iative de liberalizare, a subliniat
dânsul. (070612)
Dl. Hans Ten Berge preia de la dl. Paul Bulteel postul
de secretar general al EURELECTRIC. Hans Ten Berge
este noul secretar general al Uniunii Industriei Energiei
Electrice – EURELECTRIC. Domnul Ten Berge, care a fost
ales pentru acest post prin hot`rârea unanim` a Con-
siliului Directorilor EURELECTRIC în luna noiembrie 2006,
a preluat acest post de la dl. Paul Bulteel la data de 12
iunie 2007, cu ocazia Conferin]ei Anuale a EURELECTRIC
ce s-a desf`[urat la Antwerp. N`scut la Eindhoven în anul
1951, cet`]eanul olandez Hans Ten Berge a absolvit
cursurile facult`]ii de Chimie de la Rijksuniversiteit din
Utrecht, precum [i pe cele ale facult`]ii de Administrarea
afacerilor de la Universitatea din Delft. În ultimii ani a fost
pre[edintele comitetului Pie]e de energie al EURELEC-
TRIC. (070613)
Tarifele pentru energie electric`: raportul actualizat
al EURELECTRIC ofer` o imagine general` pentru
circa dou`zeci de regiuni ale lumii. Redactat de
Re]eaua de Exper]i pentru Tarife, recent publicatul Raport
anual asupra tarifelor al EURELECTRIC con]ine tabele
detaliate ce prezint` diferen]ele locale între tarifele pentru
energie electric`, prezentate în eurocen]i (situa]ia la data
de 1 ianuarie 2007). În marea lor majoritate, datele provin
din ]`rile europene, dar raportul include [i date referitoare
la canada, Japonia, Israel, Maroc [i Tunisia. (070614)
Proiectul Rolul energiei electrice: apari]ia raportului
tehnic detaliat. Un raport detaliat asupra Proiectului
Rolul energiei electrice a fost f`cut public la 11 iunie
2007, cu ocazia Conferin]ei anuale a EURELECTRIC de la
Antwerp. Raportul prezint` cadrul tehnic al proiectului,
completând Raportul rezumativ lansat la 22 martie 2007.
Raportul complet, referindu-se la cele câteva mii de pagini
de rapoarte detaliate ale consultan]ilor angaja]i în acest
proiect, integreaz` elementele-cheie într-un singur volum
de 220 de pagini. (070615)
Delega]ia EURELECTRIC contribuie la lucr`rile
seminarului european dedicat directivei-cadru
asupra apelor [i hidroenergiei. Seminarul de la Berlin
organizat în cadrul Directivei-cadru asupra apelor (WFD)
de c`tre Marea Britanie, Germania [i Austria a reunit peste
100 de participan]i în perioada 4–5 iunie 2007. Scopul
seminarului a fost de a analiza ultilizarea hidroenergiei [i
corelarea acesteia cu modific`rile hidromorfologice, dar [i
acela de a realiza un schimb de informa]ii referitoare la
dezvoltarea între statele membre a unor abord`ri mai
coerente a acestui domeniu. Datorit` contribu]iilor unei
largi delega]ii a EURELECTRIC [i a asocia]iei centralelor
electrice VGB, concluziile seminarului referitoare la
func]ionarea centralelor hidroelectrice au fost substan]ial
îmbun`t`]ite. (070618)
Comisarul pentru energie a inaugurat instala]ia pilot
pentru stocarea CO2 . La 13 iunie 2007, la câteva zile
dup` ce EURELECTRIC a publicat primul s`u document
de pozi]ie referitor la captarea [i stocarea CO2, comisarul
pentru energie al UE, dl. Andris Piebalgs a inaugurat o
anul 55, nr. 7/2007
instala]ie pilot subteran` pentru stocarea CO2 amplasat`
în localitatea Ketzin din Germania. Se apreciaz` c` acest
prim proiect de acest gen va deschide drumul c`tre o
captare [i stocare la scar` industrial` a carbonului rezultat
din activitatea de producere a energiei electrice (070619)
Amânarea revizuirii directivei referitoare la nivelurile
limit` na]ionale pentru emisii. Planurile Comisiei
Europene de a introduce o variant` mai strict` a Directivei
nivelurilor na]ionale limit` pentru emisii (NEC) ap`rute în
anul 2001, promise ini]ial pentru luna iunie 2007 au fost
amânate pentru anul viitor, din cauza inten]iei Comisiei de
a corela directiva revizuit` cu decizia summit-ului UE din
8-9 martie 2007 referitoare la obiectivul stabilit pentru
2020 de a se reduce cu 20% nivelul emisiilor de gaze cu
efect de ser` [i de a asigura în formula de energie o
pondere de 20% a energiei produse din resurse
regenerabile. (070620)
Sublinierea Rolului energiei electrice în cadrul
Conferin]ei anuale a EURELECTRIC. „Omniprezen]a
energie electrice ne face ast`zi s` uit`m uneori multiplele
schimb`ri pe care le-a adus industriei [i vie]ii zilnice în
decursul ultimului secol” a reamintit pre[edintele
EURELECTRIC, dl. Rafael Miranda, celor aproape 450 de
delega]i, c`rora la deschiderea la 11 iunie 2007 a
Conferin]ei anuale a EURELECTRIC de la Antwerp li s-a
oferit o sesiune panel dedicat` perioadei de pionierat a
energie electrice, a iluminatului, a aplica]iilor casnice [i a
proceselor industriale. Dl. Miranda a subliniat totu[i c` „nu
ne afl`m ast`zi aici pentru a ne ocupa de trecut, ci pentru
a privi la urm`torii 10 ani de perspective [i provoc`ri în
domeniul energiei [i de decizii politice referitoare la
crearea în Europa a unei pie]e de energie competitive,
sigure [i durabile”. (070621)
La Antwerp s-a dezb`tut calea de urmat în domeniul
politicii pentru energie. „SUA [i UE au în comun multe
elemente [i provoc`ri [i de[i abord`rile lor sunt oarecum
diferite acum – mai mult ca niciodat` – a sosit momentul
cooper`rii”, a afirmat la deschiderea Conferin]ei anuale a
EURELECTRIC de la Antwerp, la 11 iunie 2007, dl. Jeff
Sterba, noul pre[edinte al asocia]iei sectorului energiei din
SUA. Urmându-i la tribun`, dl. Matthias Ruete, directorul
general al comitetului Energie & Transport al Comisiei
Europene, a trecut în revist` elementele incipiente ale
politicii UE în domeniul energiei, iar dl. Ulrich Jobs,
pre[edintele RWE Power a expus concep]ia sa referitor la
pozi]ia, orientat` spre pia]`, ce ar trebui adoptat` fa]` de
sectorul energiei de c`tre deciden]ii politici. (070622)
Conferin]a anual` a EURELECTRIC a analizat
climatul politic. „ Un mare num`r de lucruri pot fi f`cute
cu tehnologia de ast`zi – în domeniul transportului, al
resurselor de energie regenerabile, al capt`rii [i al stoc`rii
carbonului, al energiei nucleare etc. – pentru a se evita
scenariul dubl`rii, în ipoteza absen]ei oric`ror schimb`ri,
a nivelului emisiilor de CO2 în anul 2050 fa]` de nivelul
anului 1990, dar acum problema este de a g`si moda-
litatea de amplasare a acestor activit`]i [i de stimulare a
controlului impactului lor”, a afirmat dr. Bill Kyte,
pre[edintele comitetului pentru Mediu al EURELECTRIC în
deschiderea celei de a doua sesiuni a Conferin]ei anuale.
„Trebuie s` construim un cadru politic pentru
transformarea acestor tehnologii în oportunit`]i. Dac` vom
face acest lucru corect, atunci energia electric` va putea
influen]a climatul politic”, a subliniat dânsul. (070625)
Pia]a de energie electric` cu am`nuntul: ac]iunile sunt
înc` în curs de desf`[urare, dar procesul trebui
controlat de industrie, s-a ar`tat la Conferin]a anual` a
EURELECTRIC. „Pia]a intern` se afl` înc` în faza de
construc]ie”, a transmis dl. Peter Cameron audien]ei din
cadrul sesiunii a treia a Conferin]ei anuale a EURELECTRIC.
În timp ce în pia]a angro a energiei electrice se manifest`
tendin]e favorabile condi]iilor impuse de principiile pie]ei,
„pia]a cu am`nuntul este subminat` de interven]ii ale
politicienilor [i ale reglementatorilor”, pre]urile limit` [i tarifele
industriale reglementate fiind cele dou` elementele de creare
a „disfunc]ionalit`]ilor pie]ei”, a afirmat profesorul de
Legisla]ie interna]ional` în domeniul energiei de la
Universitatea Dundee. (070626)
Industria trebuie s` stabileasc` agenda integr`rii
pie]elor, au afirmat factorii de conducere cu ocazia
Conferin]ei anuale a EURELECTRIC. „Noi nu avem nevoie
aici de o legisla]ie complet` a UE, dar avem nevoie de o idee
clar` despre cum pot fi integrate pie]ele”, precum [i de „o
mai mare coeren]` [i cooperare în cadrul ini]iativelor
referitoare la pie]ele regionale”, iar industria energiei electrice
„este aceea care trebuie s` stabileasc` agenda”, a afirmat în
cadrul sesiunii finale a Conferin]ei anuale pre[edintele
Electrabel, dl. Jean-Pierre Hansen, ocazie cu care – împreun`
cu al]i [ase conduc`tori de marc` din domeniul energiei – s-
a referit la provoc`rile-cheie pentru urm`torul deceniu. Ace[ti
factori de conducere au recunoscut rolul-cheie al
EURELECTRIC ca platform` care „s` ofere solu]ii pas-cu-pas
pentru realizarea pie]ei interne de energie electric`” [i au
constatat c` exist` poten]ialul ca prin intermediul asocierii s`
se dezvolte un proces condus de industrie pentru stabilirea
regulilor [i standardelor necesare pie]ei. Aceasta în ipoteza
c` „exist` o real` angajare de acest tip la vârful companiilor”
a subliniat vicepre[edintele EURELECTRIC, dl. Lars
Josefsson. (070627)
La Conferin]a anual` pre[edintele EURELECTRIC a
prefigurat „viziunea 2030”. La încheierea Conferin]ei
anuale, pre[edintele EURELECTRIC, dl. Rafael Miranda, a
descris viziunea ce a transpus audien]a dincolo de urm`torii
zece ani, pân` în punctul în care în Europa, va func]iona o
vibrant` pia]` concuren]ial` pentru energia electric`.
„Companiile europene de energie electric` vor deservi o
popula]ie european`, satisf`cându-i necesarul de energie [i
ajutând-o s` î[i satisfac` aspira]iile vitale, în timp ce
companiile de energie electric` vor dispune de un cadrul de
reglementare stabil, în care vor produce energie [i vor
concura pentru a oferi clien]ilor servicii novatoare”. (070628)
Raportul EURELECTRIC asupra noilor evolu]ii fiscale
constat` inconsecven]e ale obiectivelor politicilor
pentru energie. Completând obi[nuitul Raport asupra
armoniz`rii taxelor, re]eaua de exper]i fiscali a EURELECTRIC
a preg`tit Raportul fiscal 2007 al energiei electrice, care
prezint` pe scurt comentarii calitative asupra evolu]iilor
fiscalit`]ii ultimului an relevante pentru sectorul energiei
electrice din cadrul a 13 ]`ri participante. Se apreciaz` c`
documentul va influen]a dezbaterile asupra politicilor fiscale.
(070629)
Rubric` realizat` de:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU

Mas` rotund`
Sisteme informatice integrate în optimizarea
managementului unit`]ilor de producere
a energiei
Complexul Energetic Craiova, str. Unirii , 147 CRAIOVA

24 august 2007
În contextul actual, în care energia reprezint` unul dintre principalele elemente ale strategiilor de siguran]a na]ional` [i
european`, preocup`rile legate de competitivitate [i eficien]` energetic` î[i g`sesc o reflexie imediat` nu numai în
dezvoltarea economic`, ci [i în reducerea consumurilor cu efecte directe asupra schimb`rilor climatice.

Pe lâng` aspectele pur tehnice ce ]in de îmbun`t`]irea eficien]ei energiei prin noi tehnologii de producere, un rol
important în ultima perioada îl au [i sistemele informatice integrate.

Sistemele informatice integrate asigur` o calitate superioar` managementului prin asistarea on-line a deciziilor operative,
precum [i prin asigurarea unor adecvate strategii de marketing.

Masa rotund` se adreseaz` speciali[tilor din domeniul energiei atât din domeniile IT, exploatare, mentenan]`, cât [i din
mediul economic [i managerial. Lucr`rile in extenso pot fi expediate la adresele secretariat@ire.ro sau
ion.irimiea@cencraiova.ro pân` la data de 10 august 2007.
În redactarea lucr`rilor în vederea eventualei public`ri în revista ENERGETICA se recomand` folosirea „Ghidului autorului”
accesibil pe pagina de Internet www.ire.ro

Subiectele preferen]iale, f`r` a fi limitate la cele de mai jos, sunt:

a) Analiza off-line a indicatorilor tehnico-economici

b) Managementul particip`rii pe pie]ele de energie electric`
c) Aplica]ii on-line pentru managementul proceselor de produc]ie
d) Optimizarea managementului cu aplica]ii Open-Source, integrate ERP
 INSTITUTUL NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE - IRE
Revista Energetica a fost înfiin]at` în anul 1953 [i este editat` de Asocia]ia Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Revista Energetica este acreditat` CNCSIS.
Asocia]ia IRE a fost înfiin]at` la 26 iunie 1926 [i are ca scop promovarea intereselor membrilor s`i în rela]iile cu societatea civil`, cu
asocia]ii similare din ]ar` [i din str`in`tate, cu diferite institu]ii având preocup`ri în domeniul energiei.
Asocia]ia IRE este reprezentantul României la EURELECTRIC.
În cadrul asocia]iei IRE func]ioneaz` Colegiul Tehnic, împuternicit de Consiliul Director s` coordoneze atât activitatea [tiin]ific`, tehnic` [i
de editare a publica]iilor IRE, cât [i rela]iile cu comitetele de specialitate similare din cadrul EURELECTRIC.
BIROUL EXECUTIV AL COLEGIULUI TEHNIC
Jean CONSTANTINESCU - pre[edinte IRE
Teodor Ovidiu POP - vicepre[edinte IRE
Vasile RUGIN~ - vicepre[edinte IRE
Nicolae P~UNESCU - vicepre[edinte IRE
Sorin HURDUBE}IU - redactor-[ef al revistei Energetica
COMITETE TEHNICE
I.1. POLITICI PENTRU ENERGIE
Octavian LOHAN / Constantin IOANI}ESCU (coordonator / loc]iitor)
I.2. PRODUCEREA DE ENERGIE
Constantin B~L~{OIU / Ion MARCU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Cogenerarea [i utilizarea surselor de energie, inclusiv a CHE - Victor ATHANASOVICI
Tehnologii de producere a energiei electrice în centrale nucleare - Mircea METE{
Centrale termoelectrice - Carmen NEAGU
Solu]ii noi de producere a energiei electrice în CTE - Anton RO{U
II. PIE}E DE ENERGIE
Bogdan POPESCU VIFOR / Victor IONESCU (coordonator / loc]iitor)
Grupa / coordonator
Problemele pie]ei de energie - Bogdan POPESCU VIFOR
III. RE}ELE ELECTRICE DE TRANSPORT {I DE DISTRIBU}IE
Ciprian DIACONU / {tefan GHEORGHE (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Conducerea tehnic` a sistemului energetic - Rodica BALAURESCU
Solu]ii noi în transportul [i distribu]ia energiei electrice – {tefan GHEORGHE
IV. MEDIU {I DEZVOLTARE DURABIL~
Nicolae P~UNESCU / Cornel MO}IU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Managementul mediului
Utilizarea eficient` a energiei - Adrian BADEA
V. MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE ENERGIE
Ioan ROTARU / Ion PISC (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Terminologie în domeniul energiei - Gleb DR~GAN
Istoriografie - Costin RUC~REANU
Probleme juridice - Vlad CHIRIPU{
Probleme sociale - Cristinel OCNA{U
Standardizare - Constantin NEAGA
Comunicare - Iosif Constantin BILEGAN
*
Grupa / coordonator
Sus]inerea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucure[ti - Ion CONECINI
Secretar al Colegiului tehnic
Sorin HURDUBE}IU

GRUPUL EXECUTIV AL IRE

Director executiv – Sorin HURDUBE}IU
Compartiment marketing – M`d`lina MATEI
Secretariat executiv – Tamina MANEA
Bdul Carol I, nr. 29, 020912 Bucure[ti, Tel/Fax: +4021 315 54 69; e-mail: secretariat@ire.ro; www.ire.ro

© Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate asocia]iei Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Orice reproducere, integral` sau par]ial`, prin indiferent ce mijloace, a materialelor ap`rute în paginile
publica]iei se poate face numai cu aprobarea Asocia]iei.
Opiniile exprimate în articolele publicate în revist` apar]in autorilor.

Procesare: S.C. FAITH GRUP; Layout: Cecilia PAGU