ISSN: 1453-2360 Nr.

2, FEBRUARIE 2007

Bursa de energie – o prioritate

pentru România

INSTITUTUL NA}IONAL ROM¢N

pentru
STUDIUL AMENAJ±RII [i FOLOSIRII SURSELOR de ENERGIE
Reprezentantul Rom~niei la EURELECTRIC

ANIVERS¢ND 80 DE ANI DE LA |NFIIN}ARE

 ISSN: 1453-2360
e ®
anul 55, nr. 2 / februarie 2007

Masa rotund`: Bursa de energie electric` - o prioritate pentru România 37

Round Table: Electricity Exchange – A Priority for Romania
Bogdan POPESCU-VIFOR

Pia]a centralizat` cu discriminare spa]ial` ca proiect-]int` de pia]` 39

a energiei electrice la nivel na]ional [i regional
The Spatial Discrimination Centralized Market as a Target-Project for National and Regional Electricity Market
Jean CONSTANTINESCU

Burs` de energie sau burse de energie? 42

Unique Power Exchange vs. Multiple Power Exchanges
Alexandru S~NDULESCU, Cristina LEAHU

Bursa de energie electric` (regional`). Este România o ]ar` prea mic` pentru o ]int` atât de mare? 46
Regional Power Exchange. Is Romania too small for such a high target?
Victor IONESCU, Lucian PALADE

Rezolvarea prin burs` a unor anomalii din pia]a reglementat` 51

Power Exchange Solutions for Regulated Market Abnormalities
Mircea METE{

Considera]ii privind participarea la bursa de energie a produc`torilor termo 55

Thermal power stations producers as partners in the electricity exchange
Corneliu DI}ESCU, Ionel ILIE

Nout`]i propuse de Bursa Român` de M`rfuri pentru tranzac]ionarea energiei electrice 58

Proposals for Electricity Trading by the Romanian Commodities Exchange
R`zvan TUDOR

Informa]ii de la EURELECTRIC 62
EURELECTRIC News

Pachetul pentru Energie al Comisiei Europene 65

European Commission Energy Package
Sorin HURDUBE}IU

De personis: Eugeniu POTOLEA 71

Masa rotund` - Bursa de energie – o prioritate pentru România 37

Masa rotund`

Bursa de energie – o prioritate pentru România

Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii Surselor de
Energie - IRE a organizat mar]i, 13 februarie 2007, împreun` cu Camera de
Comer] [i Industrie a României masa rotund` „BURSA DE ENERGIE
ELECTRIC~ - O PRIORITATE PENTRU ROMÂNIA” dedicat` unui subiect care
a suscitat mult interes în ultima perioad`.

La primirea României în Uniunea European`, organizarea pie]ei interne de

energie electric` a reprezentat un argument puternic în favoarea încheierii
negocierilor aferente Capitolului 14 - Energie (30 iunie 2004). S-au recunoscut
însemnatele progrese înregistrate, între care: înfiin]area autorit`]ii de
reglementare în domeniu, a operatorului independent de transport si de
sistem, precum [i a operatorului pie]ei centralizate, emiterea unui prim cod
comercial al pie]ei angro de energie electric`, elaborarea Foii de parcurs cu
privire la principalele etape [i ac]iuni pentru liberalizarea [i consolidarea
pie]elor energiei.

Rapoartele [i studiile elaborate în cadrul Forumului de la Atena, organism de

proiectare [i reglementare a pie]ei sud-est europene au recunoscut de multiple
ori c` România are un model de pia]` mai avansat decât celelalte ]`ri din
regiune fiind compatibil cu directivele europene, în primul rând cu Directiva CE
54/2003. S-a realizat separarea activit`]ilor de operare a re]elei de cele de
produc]ie [i de furnizare de energie electric`, s-au creat mecanismele pie]ei
concuren]iale si platforme moderne de tranzac]ionare în pie]ele centralizate, s-
a implementat conceptul furnizorului de energie electric` [i s-a men]inut un
ritm sus]inut de deschidere a pie]ei. Sunt elemente pe care celelalte ]`ri din
comunitatea sud-est european` a energiei nu au reu[it s` le transpun` în fapt.

Foaia de parcurs pentru România în domeniul energiei din anul 2003, cel de
al doilea cod comercial al pie]ei angro din anul 2004, sistemele informatice de
tranzac]ionare centralizat` ale OPCOM [i Transelectrica din prima jum`tate a
anului 2005 [i Noua Platform` de Tranzac]ionare lansat` la 30 iunie 2005 au
plasat pia]a de energie electric` din România printre cele mai avansate din
Europa.

{i totu[i, masa rotund` a pus în eviden]` nemul]umiri determinate de existen]a

disfunc]ionalit`]ilor [i a distorsiunilor în pia]a de energie electric`. Unii
participan]i la pia]` si-au exprimat temerea c` „s-a mers prea repede”, al]ii –
dimpotriv` – [i-au exprimat îngrijorarea c` nu s-a f`cut suficient, mai ales în
domeniul tranzac]iilor bilaterale, negociate sau reglementate. S-a manifestat
îngrijorarea c` politica energiei nu este corelat` cu actul de reglementare [i c`
exist` serioase discrepan]e între [ansele pe pia]` ale noilor intra]i fa]` de cele
ale participan]ilor ini]iali, proveni]i din fostul Renel. Fa]` de complexitatea pie]ei
de energie electric` implementate în România au fost scoase în eviden]`
discrepan]e între „calitatea regulilor pie]ei” [i „calitatea implement`rii acestor
reguli”, cu implica]ii asupra modului în care ANRE [i OPCOM coopereaz` în
ceea ce prive[te operarea [i dezvoltarea mecanismelor de pia]`. Se pune
poate pentru prima dat` problema modului în care aceste mecanisme vin în
întâmpinarea intereselor participan]ilor la pia]` [i, în acest context trebuie
privit` [i ini]iativa Bursei Române de M`rfuri de a intermedia contracte
bilaterale de tip forward în ringul s`u de tranzac]ionare.

Nemul]umirile exprimate vin [i în conjunctura nefavorabil` a pie]elor regionale

de energie electric` caracterizat` prin deficite de produc]ie [i cre[teri ale
cererii de consum, fapt care a condus la cre[terea pre]urilor pe pie]ele angro
de energie electric`.

Aceste nemul]umiri apar într-un moment în care Uniunea European` ridic`

acelea[i semne de întrebare fa]` de pia]a european` a energiei. Investigarea
sectorial` efectuat` în anul 2006 de c`tre Direc]ia general` pentru Concuren]`
a Comisiei Europene a eviden]iat disfunc]iile pie]elor europene: concentrarea
excesiv`, integrarea vertical`, lipsa de transparen]`, lipsa de integrare
regional`, mecanisme neconcuren]iale de formare a pre]urilor angro, lipsa
concuren]ei în pia]a cu am`nuntul, aria restrâns` a pie]elor de echilibrare.
38 anul 55, nr. 2/2007

Prezent`rile au subliniat faptul c` România nu are o concentrare excesiv` [i nici

integrare vertical`. Platformele de tranzac]ionare ale OPCOM, mai ales pentru
„pia]a cu o zi înainte” înregistreaz` una dintre cele mai mari lichidit`]i din Europa,
fiind apreciate la nivelul Comisiei Europene [i sus]inute de donorii regionali.
Modelul aplicat în România, cu OPCOM ca filial` specializat` a Operatorului de
transport [i de sistem, a fost aplicat cu succes la constituirea bursei regionale a
]`rilor nordice, Nordpool, cea mai eficient` burs` de energie european`.
OPCOM a beneficiat în ultimii ani de o larg` asisten]` pentru formare, inclusiv
din partea Nordpool, pe baza granturilor UE [i a împrumuturilor de la Banca
Mondial`. În prezent, tranzac]ionarea transparent` pe pia]a centralizat` plaseaz`
OPCOM într-o pozi]ie favorabil` pentru organizarea tranzac]iilor regionale atât în
pia]a spot, cât [i în pia]a contractelor bilaterale.

Prezentarea din partea Bursei Român` de M`rfuri a eviden]iat faptul c` exist`

în continuare mari rezerve de îmbun`t`]ire a calit`]ii si a volumului tranzac]iilor
cu energie electric` în pia]a aranjamentelor bilaterale. Experien]a tranzac]iilor
bursiere, transparente [i echitabile, ar putea fi folosit` pentru atragerea
contract`rii cu am`nuntul în BRM.

Din discu]ii a rezultat totu[i c` energia electric` nu este o marf` fungibil`

oarecare. La scara care ne intereseaz`, energia electric` nu poate fi stocat`,
iar pentru evitarea colapsurilor sistemelor de alimentare cu energie electric`,
tranzac]iile cu energie trebuie s` fie atent [i continuu corelate cu cerin]ele de
securitate ale sistemului energiei electrice. Aceste caracteristici impun ca
operatorul de transport [i de sistem (Transelectrica), responsabil de operarea
sistemului energiei electrice, s` aib` un dialog permanent cu un singur
operator de pia]`, familiarizat cu sistemul fizic [i de]in`tor al întregii informa]ii
de pia]`. |n acest sens, statul român a f`cut pân` acum mari investi]ii la care
nu se poate renun]a.

Din prezent`ri [i discu]ii s-a desprins concluzia principal` c` o parte din actualele
tranzac]ii bilaterale, netransparente [i de multe ori preferen]iale, ar putea fi
încheiate pe pie]e centralizate, centralizarea [i unicitatea servind lichidit`]ii. Lipsa
de concuren]` [i transparen]` pe pia]a cu am`nuntul reprezint` un subiect
abordat de Comisia European` în ultimul raport de investiga]ie sectorial`.
Conform unei propuneri din timpul prezent`rilor [i al discu]iilor, tranzac]iile pe
aceast` pia]` ar putea fi încheiate la Bursa Roman` de M`rfuri, dup` ce aceasta
va ob]ine, în condi]iile legii, o licen]` de operator pentru pia]a de energie electric`
cu am`nuntul. Totodat`, pentru ca pia]a intern` de energie electric` s` se
consolideze, s` devin` mai transparent`, iar procesul de transformare a OPCOM
în burs` regional` s` avanseze, se impune ca autoritatea de reglementare s`
deblocheze tranzac]iile de tip forward cu energie electric` pe platformele OPCOM
[i tranzac]iile financiare legate de contractele cu aceast` form` de energie.

Sub rezerva l`muririi problemelor de legalitate privind dreptul BRM de a

intermedia contracte cu energie electric`, r`mâne totu[i necesar` clarificarea
factorilor responsabili în ceea ce prive[te dezvoltarea pie]ei de energie
electric` din România [i promovarea OPCOM în rolul de burs` regional` de
energie. Pentru aceasta vor trebui cu siguran]` luate m`suri de îmbun`t`]ire,
de perfec]ionare [i de cre[tere a transparen]ei platformelor de tranzac]ionare
puse la dispozi]ia participan]ilor la pia]`, corelate cu retragerea influen]ei
determinante a reglementatorului în ceea ce prive[te acele mecanisme de
pia]` al c`ror succes depinde în primul rând de clien]i [i nu de reglement`ri.

Una din lucr`rile prezentate în cadrul mesei rotunde a ar`tat în mod clar faptul
c` în ultimii [ase ani modul de gândire al participan]ilor la pia]` privind
tranzac]iile pe care ace[tia le desf`[oar` s-a modificat considerabil. Au fost
gândite scenarii [i strategii privind contractarea bilateral` [i echilibrarea pozi]iilor
contractuale pe pia]a spot, lucruri despre care în urm` cu câ]iva ani nici nu se
vorbea. Acest lucru reflect` faptul c` mecanismele de pia]` deja implementate
au început s` ac]ioneze resorturile specifice de optimizare ale fiec`rui participant
la pia]`, procesul de înv`]are fiind absolut necesar dac` se dore[te succesul
societ`]ilor române[ti în competi]ia pie]ei unice a Uniunii Europene.
Moderator:
dr. ing. Bogdan POPESCU-VIFOR
Director C.N. Transelectrica S.A.,
Coordonatorul Comitetului tehnic „Pie]e de energie”
din cadrul Colegiului Tehnic al IRE
J. Constantinescu - Pia]a centralizat` cu discriminare spa]ial` ca proiect-]int` de pia]` a energiei electrice la nivel na]ional [i regional
Pia]a centralizat` cu discriminare spa]ial` ca proiect-]int`
de pia]` a energiei electrice la nivel na]ional [i regional
Jean CONSTANTINESCU *
Abstract: Power market mechanisms and security stan-
dards can be fully modeled and regulated within the grid
node framework. Author’s opinion is that the electricity
price, including the transmission tariff, as well as the main
power system security standard, have a nodal connotation.
The target wholesale market–design, centrally organized
(on a national and/or regional scale) and with spatial
discrimination, has a single market operator; it is the ideal
solution with respect to both market efficiency and market
infrastructue security.
Key words: nodal model; market design; power system
security; security standard; marginal price; transmission
service; transmission rate; transfer capability; access to
market; congestion; opportunity price.
Descriptori: model nodal; proiectare de pia]`; standard de
siguran]`; pre] marginal; serviciu de transport; tarif de transport;
capacitate de transfer; acces la pia]`; congestie; pre] de
oportunitate.
Contribu]ii
Dezvoltarea cît mai pu]in restric]ionat` a tranzac]iilor cu
energie în pia]` [i controlul impactului tranzac]iilor asupra
securit`]ii sistemului fizic reprezint` problemele centrale
ale sistemelor de alimentare cu energie electric`. Directi-
vele europene în vigoare cer ca pia]a s` fie nediscrimina-
torie [i eficient` [1], iar tranzac]iile s` nu pericliteze secu-
ritatea infrastructurii fizice [2]. Diversele solu]ii aplicate au
generat numeroase controverse atît între speciali[ti, cît [i
între politicieni, mai ales dup` colapsurile de sistem din
ultimii ani. Confruntat` cu rezultate înc` mediocre, Co-
misia European` propune prin „Pachetul Energiei“, din 10
ianuarie 2007, o nou` politic` a pie]ei [i a securit`]ii in-
frastructurii [3], bazat` pe un concept de re]ea de trans-
port unic` [i orientat` spre cre[terea competi]iei, a trans-
paren]ei [i a securit`]ii. Autorul crede c` a sosit timpul
unei revizuiri de esen]` a proiectului de pia]`. Acesta ar
trebui fondat pe o nou` paradigm`, nodal`, a tranzac]iilor
cu energie [i a standardelor de securitate.
Modelul unitar nodal al pie]ei [i al sistemului de energie
electric` ofer` fundamentul unui proiect-]int` de pia]` con-
curen]ial` centralizat` cu discriminare spa]ial`. Proiectul
de pia]` propus se analizeaz` în continuare prin prisma a
trei cerin]e esen]iale ale pie]ei eficiente [i sigure, care
reprezint` [i principalele a[tept`ri ale participan]ilor la
pia]`: (i) simplificarea tranzac]iilor; (ii) verificarea tran-
zac]iilor cu un standard de securitate credibil [i care nu le
restric]ioneaz` inutil flexibiltatea; (iii) alocarea echitabil`
pe tranzac]ii a capacit`]ii disponibile de infrastructur`.
1. Prima cerin]` de baz` a proiectului de pia]`:
tranzac]iile de energie s` poat` fi agregate
simplu cu tranzac]iile de transport
Tranzac]iile cu energie electric` în pia]a angro fizic` au ca
efect o combina]ie de injec]ii de putere în nodurile re]elei,
adic` de transferuri de putere între re]ea (ca infrastructur`
* Pre[edinte IRE
39
a pie]ei) [i clien]ii acesteia (generatoare, distribuitori, mari
consumatori). În [4] se arat` c` [i serviciul de transport este
rezultatul unei tranzac]ii nodale. Datorit` tranzac]iilor
adi]ionale de transport, pia]a energiei electrice este discri-
minat` spa]ial de pre]uri nodale distincte. Aceasta deoarece
la nivelul nodului de re]ea se pot defini complet atît presta]ia
de transport, cît [i resursele necesare efectu`rii acesteia.
Serviciul operatorului de transport [i sistem (Transmission
System Operator – TSO) const` în acceptarea injec]iei de
putere în nodul re]elei, spre re]ea sau dinspre re]ea. Pen-
tru a-l efectua, men]inînd sistemul fizic în parametri impu[i
de normele de securitate, TSO întreprinde m`suri consu-
matoare de resurse [i anume:
a) Compenseaz` pierderile inerente de energie, pre-
cum [i efectele tehnice [i comerciale ale conges-
tiilor de re]ea;
b) Asigur` permanent accesul energiei în pia]` prin re-
alizarea în avans de excedente de capacitate a
re]elei.
Fiecare m`sur` determin` o component` în tariful de trans-
port. Pentru a fi alocat echitabil pe clien]ii de transport,
tariful trebuie s` aib` semnifica]ia unui cost marginal, adic`
s` reprezinte influen]a incremental` a serviciului prestat
asupra costului total. Iar costul total se identific` cu cerin]a
de venit (revenue requirement - RR), reglementat` pe
perioade de mai mul]i ani. RR este egal` cu suma costurilor
„contabile“ justificate, opera]ionale [i ale activelor,
corespunz`tor celor dou` activit`]i de baz` ale unui TSO.
Compensarea pierderilor de energie [i a efectelor con-
gestiilor sunt servicii în general recunoscute în reglemen-
t`ri. „Serviciul de acces“ a fost propus de autor [5] [i are
menirea s` confere presta]iei TSO sustenabilitate [i adec-
van]` cu un model concuren]ial de pia]`. Astfel:
Serviciile de compensare a pierderilor de energie [i
a congestiilor induc costuri opera]ionale. Costurile mar-
ginale „de compensare“ sînt reprezentate de costurile
marginale nodale G [i L, pentru „intrarea“ energiei [i res-
pectiv pentru „ie[irea“ energiei, în locurile de efectuare a
serviciului. Congestia de re]ea exprim` restric]ionarea
tranzac]iei de transport la nivelul capacit`]ii de transport
disponibile. Conform regulilor opera]ionale [i de pia]`, în
situa]ii de congestii, TSO modific` unele tranzac]ii în pia]a
de energie preluînd îns` costurile suplimentare determi-
nate de înlocuirea gener`rii ieftine cu una mai scump`, din
afara ordinii de merit. G [i L ofer` semnale loca]ionale
semnificative în special pentru marii consumatori de
transport.
Transpuse în tarife, componentele G [i L acoper` RR nu-
mai dac` se folose[te integral capacitatea re]elei, în orice
punct [i în orice moment. În aceast` solu]ie ideal` - o vom
numi op]iunea de referin]` - nu s-ar putea tranzac]iona nici
o unitate suplimentar` de energie f`r` periclitarea
securit`]ii sistemului, cu pierderile aferente de eficien]` a
pie]ei. Pentru re]eaua real`, avînd de regul` excedente de
capacitate, folosirea ca tarife numai a valorilor G [i L ar
conduce la un cost total ILC mai mic decît RR:
 40
⎛ ⎞
ILC = ∑ ⎜ ∑ G × PG + ∑ L × PL ⎟ ≤ RR
⎜
time int erv ⎝ G trans
⎟ (1)
L trans ⎠ ne ale re]elei (Point-to-Point ATC, ATCPP). În [6] se arat`
Serviciul de acces la pia]` este prezent numai în op]iu-
nea alternativ`, re]eaua real`. În acest caz IrLC egaleaz`
RR, iar activitatea devine sustenabil`. Costul excedentului
de capacitate este remunerat prin tariful pentru serviciul
de acces, creator de oportunit`]i de pia]` în favoarea cli-
en]ilor re]elei. Acesta este un pre] de oportunitate (α)
pl`tibil de c`tre participan]ii la pia]`, propor]ional cu
beneficiile bG [i bL (figura 1) ob]inute de ei în solu]ia real`:
α = k × bG sau α = k × bL (2)
unde :
RR − ILC
k= (3)
⎛ ⎞
∑ ⎜ ∑ bG × PG + ∑ bL × PL ⎟
⎜
time int erv ⎝ G trans
⎟ Zona 2
L trans ⎠
Fig. 1. Pre]urile reale angro [i beneficiul clientului de re]ea
(un produc`tor)
Este de observat, pe de o parte, c` [i pre]ul de oportuni-
tate din tariful de transport are o natur` nodal`, iar pe de
alt` parte, c` acesta se poate determina numai pe un
model de pia]` centralizat`, transparent`. Ofertele [i pre-
]urile reale ale pie]ei angro vor cuprinde [i componentele
G [i L ale tarifului de transport, cunoscute ex-ante. La anu-
mite intervale de timp, TSO determin` ex-post componen-
tele de oportunitate, pe baza rela]iei (3) [i a informa]iei
din licita]ii oferit` de c`tre operatorul de pia]`.
2. A doua cerin]` de baz` a proiectului
de pia]`: tranzac]iile de energie s` poat` fi
verificate credibil [i transparent cu standardul
de securitate a infrastructurii
Tranzac]iile în pia]a energiei electrice trebuie verificate cu
standardul capacit`]ii disponibile de transfer / transport
(Available Transfer Capability – ATC).
ATC este informa]ia-cheie pentru sistem [i pentru pia]` [4].
Supraestimarea acesteia duce la congestii, iar în cazuri-
limit`, la cunoscutele colapsuri de sistem. Subestimarea
reduce eficien]a pie]ei prin restric]ii nejustificate.
anul 55, nr. 2/2007
În reglementarea tradi]ional`, transferul admisibil de pu-
tere se raporteaz` la circula]iile între dou` noduri sau zo-
c` leg`tura dintre ATCPP [i tranzac]iile simultane este con-
ven]ional`. Noi credem c` aceast` definire a standardului
de securitate este în mare m`sur` responsabil` de co-
lapsurile de sistem din ultimii ani.
ATC poate fi îns` calculat` cu metode de încredere dac`
se raporteaz` la transferul de putere dintre clientul re]elei
[i (nodul de) re]ea (Driving - Point ATC, ATCDP). Pe de alt`
parte, ATCDP poate fi folosit` simplu la verificarea tran-
zac]iilor de energie, de natur` nodal`. ATCDP, ca standard
de securitate, exprim` transferul maximal de putere
(„distan]a \n putere“) la grani]a dintre clientul re]elei [i
re]ea, fiind sinonim` cu înc`rcarea admisibil` a re]elei în
noduri (figura 2).
ATC ?
Zona 3
ATC ? ATC ?
ATC
Zona 1 PG < ATC G
P L < ATC L
Fig. 2. Interpretarea standardului de securitate a infrastructurii pie]ei
energiei electrice
ATCDP exprim` de regul` limita de stabilitate a sistemului
fizic în diverse ipoteze de contingen]e, în cadrul a[a-zicîn-
dului criteriu N – 1. În cazuri speciale, în care limitele ter-
mice de circula]ii de puteri prin echipamentul expus sunt
inferioare limitelor de stabilitate, ATCDP se corecteaz`
corespunz`tor. Aceast` definire a standardului de securi-
tate mai induce [i cele mai ra]ionale m`suri de înt`rire a
capacit`]ii de transport, nu neap`rat prin construc]ia de
noi linii electrice, costisitoare.
3. A treia cerin]` de baz` a proiectului de pia]`:
capacit`]ile de transport s` fie alocate
transparent [i u[or de în]eles pentru participan]ii
la pia]`
Alocarea capacit`]ilor de transport în re]elele europene
din ce în ce mai congestionate, astfel încît tranzac]iile de
energie s` fie tratate egal [i cît mai pu]in stînjenite, a de-
venit o problem` cardinal` a pie]ei unice europene. Co-
misia European` caut` rezolvarea în cre[terea trans-
paren]ei, în armonizarea procedurilor de alocare [i în
înt`rirea re]elelor [3].
Transparen]a aloc`rii presupune în]elegerea de c`tre par-
ticipan]ii la pia]`, în calitate de utilizatori ai re]elei, a sem-
nifica]iei standardului de securitate aplicat. Pe participan]ii
la pia]` nu-i intereseaz` cum circul` energia în re]ea [i nici
m`surile pe care le întreprinde TSO pentru controlul circu-
J. Constantinescu - Pia]a centralizat` cu discriminare spa]ial` ca proiect-]int` de pia]` a energiei electrice la nivel na]ional [i regional
la]iilor de puteri. Unui participant la pia]` trebuie s` i se
arate simplu, de c`tre un singur operator, în chiar momen-
tul tranzac]ion`rii, cum se raporteaz` propria-i tranzac]ie
la capacitatea de transport disponibil`, publicat` ex-ante.
Un produc`tor sau un furnizor nu poate în]elege leg`tura
dintre tranzac]ia sa într-un loc al re]elei [i o limit` de
capacitate în alt loc al re]elei. Dubiile în ceea ce prive[te
alocarea echitabil` vor fi amplificate de neîn]elegerea
procedurii tehnice de rezolvare a unei restric]ii indirecte.
În proiectul - ]int` de pia]` angro propus, compararea tran-
zac]iei cu capacitatea de transport disponibil` (ATCDP)
este direct`, „la vedere“. Fiind u[or de în]eles de c`tre
participan]ii la pia]`, accesul nediscriminatoriu este garan-
tat. Un singur operator de pia]` (OP), familiarizat cu sis-
temul fizic al energiei electrice, administreaz` tranzac]iile
[i mediaz` dialogul între participan]ii la pia]` [i TSO.
Concluzii
1. Proiectul-]int` propus de pia]a angro de energie este
unitar [i cu discriminare spa]ial`, deoarece tranzac]ia de
transport este definit` în nodul re]elei. Energia - marf` se
tranzac]ioneaz` împreun` cu serviciul de transport, pre]ul
acestui serviciu, G sau L dup` caz, agregîndu-se natural
cu pre]ul energiei tranzac]ionate.
2. În proiectul-]int` propus de pia]a angro de energie,
verificarea tranzac]iilor în raport cu cerin]ele de siguran]`
în func]ionare ale sistemului energiei electrice se face cu
standardul de securitate ATCDP, capacitatea disponibil`
de transfer nodal`.
3. Pentru prevenirea tranzac]iilor generatoare de congestii
sau chiar a colapsurilor de sistem, operatorul pie]ei cen-
tralizate trebuie s` conlucreze strîns cu TSO. Acest lucru
se poate realiza numai dac` OP este de]in`torul infor-
ma]iei complete asupra pie]ei. TSO întocme[te programul
de operare a sistemului pe ziua urm`toare asigurîndu-se
41
c` standardul de securitate este respectat în fiecare nod
al re]elei. Pe parcursul oper`rii, TSO controleaz` cu
proceduri specifice circula]iile în re]ea, ca parte a a[a-
zicîndului management al congestiilor, folosind în acest
scop resursele proprii (serviciile de sistem).
4. Proiectul-]int` propus de pia]` angro de energie asigur`
nivelul maxim de flexibilitate a tranzac]iilor, cu cele mai
pu]ine restric]ii [i f`r` supraestimarea capacit`]ii de trans-
port, generatoare de colapsuri de sistem.
Bibliografie
[1] Directive 2003/54/EC of the European Parliament and Council of 26
June 2003 concerning common rules for the internal market in
electricity and repealing Directive 96/92/EC (Official Journal of the
European Union, L 176/37, 15 July, 2003).
[2] Directive 2005/89/EC of the European Parliament and of the
Council, of 18 January 2006, concerning measures to safeguard
security of electricity supply and infrastructure investment (Official
Journal of the European Union, L33/22, February 4, 2006).
[3] European Commission Energy Package, January 10, 2007. No. 6 -
Communication from the Commission to the Council and the
European Parliament – Internal Market for Gas and electricity; No.
7 COM (2006) Gas and Electricity Infrastructure – Prioritary
Interconnection Plan.
[4] NERC document: Available Transfer Capability, Definitions and
Determination. Technical Report, June 1996.
[5] J. Constantinescu „Transmission fees in a multi–service / multi–TSO
interconnection“ (Paper 211, 2nd CIGRE / IEEE PES Symposium,
New Orleans, 2005).
[6] J. Constantinescu, Determination of the real net transfer capacities
and capacity reserves, CIGRE Paper C2 – 305, Paris 2006.
Referend:
Dr. ing. Bogdan POPESCU-VIFOR
C.N. TRANSELECTRICA S.A.
 42
Burs` de energie sau burse de energie?
Alexandru S~NDULESCU1, Cristina LEAHU2
Abstract: Electricity has some particularities, which make it
different from other goods. As a consequence, dedicated
power exchanges were organised within developed energy
markets. For a higher liquidity, a trend to merge these
power exchanges can be identified in Europe. Romania is
tempted to adopt a different dangerous approach of
setting-up new domestic power exchanges to operate in
parallel with existing OPCOM, and the idea is justified by
the dissatisfaction of some market participants. The truth
is that the dissatisfaction was generated by the market
rules imposed by the regulator and not by the manner
these rules were applied by OPCOM. As a solution, we can
go on splitting the market into wholesale and retail
components, keeping OPCOM as a single market operator
on the wholesale side and leaving the retail side to other
operators, such as Romanian Comodity Exchange.
Key words: electricity, power exchanges, energy markets,
suppliers
Descriptori: Energie electric`, burse de energie, pie]e de
energie, furnizori
Nota]ii
OPCOM – Operatorul pie]ei
PZU – Pia]a pentru ziua urm`toare
PCCB – Pia]a centralizat` a contractelor bilaterale
PCCF – Pia]a contractelor forward cu livrare fizic`
PE – Pia]a de echilibrare
BRM – Bursa Român` de M`rfuri
Contribu]ii
În ultimii doi ani, pia]a de energie electric` din România a
fost subiectul a numeroase discu]ii [i lu`ri de pozi]ie ce s-
au reflectat amplu în pres`. Sintagma „b`ie]ii de[tep]i“
pare s` fi intrat în vocabularul specific tranzac]iilor cu
energie, contribuind la o nemeritat` imagine negativ` a
pie]ei de energie electric`. Prezentul articol formuleaz`
sintetic unele clarific`ri privind contextul în care se dez-
volt` pia]a de energie electric` [i formuleaz` propuneri de
îmbun`t`]ire a cadrului organiza]ional al pie]ei. Articolul
reflect` puncte de vedere personale [i nu prezint` pozi]ia
oficial` a Ministerului Economiei [i Comer]ului.
1. Pia]a de energie electric`
1.1. Cadrul general
S-a discutat mult în cercurile de specialitate, cu aproape
dou` decenii în urm`, dac` energia electric` este o marf`
sau un serviciu. S-a decis c` energia electric` este o
marf`. Dar o marf` cu particularit`]i ce o deosebesc de
orice alt bun tranzac]ionabil. Astfel, energia electric` nu se
poate stoca, produc]ia sa trebuind s` urm`reasc` în
permanen]` varia]iile consumului. În aceste condi]ii este
discutabil dac` energia electric` este o marf` fungibil`
sau nu. Iar ca o consecin]` direct`, pie]ele de energie [i
mecanismele utilizate de acestea sunt cu mult mai com-
plexe decât cele necesare tranzac]ion`rii altor m`rfuri. Cu
excep]ia cump`r`rii cu am`nuntul, participarea la aceste
pie]e necesit` cuno[tin]e de specialitate în domeniul
electric. De aceea, to]i participan]ii la pia]a angro de ener-
gie electric` sunt licen]ia]i de c`tre reglementator, printre
1 Ing., Membru IRE
2 Ec., FABBV
anul 55, nr. 2/2007
condi]iile acord`rii licen]ei num`rându-se [i de]inerea de
cuno[tin]e de specialitate.
Pia]a de energie electric` este compus` din dou` sec]iuni:
pia]a angro [i pia]a cu am`nuntul. Aceast` distinc]ie este
comun` pie]elor de m`rfuri, unde întâlnim comerciantul
pe post de agent de leg`tur`, ce cump`r` m`rfuri angro
[i apoi le vinde cu am`nuntul. În pia]a de energie electric`
rolul comerciantului este de]inut de furnizor (figura 1).
Fig. 1. Structura pie]ei de energie electric`
1.2. Rolul furnizorului
Rolul furnizorului de energie electric` este cu mult mai
complex decât cel al altor comercian]i, iar activitatea sa a
fost de multe ori prezentat` negativ în pres` într-un mod
nemeritat. Neavând posibilitatea stoc`rii energiei electrice
cump`rate, furnizorul trebuie s` urm`reasc` or` de or` ca
achizi]iile sale angro s` corespund` consumului – de
multe ori greu predictibil – al clien]ilor s`i din pia]a cu
am`nuntul. În aceast` ac]iune el este supravegheat de
Operatorul pie]ei – OPCOM în calitatea sa de operator de
decontare, valorile m`surate sunt asigurate de Operatorul
de m`surare, iar eventualele diferen]e între cantit`]ile de
energie electric` tranzac]ionate [i cele efectiv consumate
sunt furnizate de Operatorul pie]ei de echilibrare. Pentru
ca tot acest mecanism s` func]ioneze, furnizorul trebuie
s` î[i înregistreze contractele la OPCOM [i s` transmit`
zilnic notific`ri fizice la Transelectrica. Totodat` el este
r`spunz`tor material pentru dezechilibrele introduse în sis-
tem de consumatorii s`i, pe care trebuie s` le pl`teasc`
la pre]uri penalizatoare. Rolul furnizorului nu se rezum` în-
s` la efectuarea unor tranzac]ii orare cu energie electric`.
El trebuie s` contracteze cu operatorii de re]ea transportul
[i distribu]ia energiei furnizate. Trebuie s` pl`teasc` ser-
vicii de sistem, s` cumpere certificate verzi, s` colecteze
accize. Trebuie s` depun` garan]ii de participare la diver-
se pie]e, dar având în vedere volatilitatea pie]ei de energie
electric`, furnizorii se expun unor riscuri financiare relativ
mari.
1.3. Pie]e de energie electric`
În ultimele luni se discut` mult despre „pie]e de energie
electric`“, uneori efectuându-se confuzii mai mult sau mai
pu]in voite. Astfel, spre deosebire de pie]ele de m`rfuri
obi[nuite, în care prin pluralul „pie]e“ se în]eleg mai multe
locuri de tranzac]ionare, organizate de regul` identic, în
sectorul energiei electrice prin acela[i plural se în]eleg
pie]e organizate distinct, de regul` în acela[i loc de
tranzac]ionare, cu caracteristici diferite privind modul de
A. S`ndulescu - Burs` de energie sau burse de energie?
participare [i finalitatea tranzac]iilor. Pe pia]a angro avem
în primul rând contracte bilaterale, care în România
acoper` circa 90% din volumul tranzac]ionat, precum [i o
pia]` centralizat` voluntar` a contractelor de energie
electric` organizat` la OPCOM în scopul facilit`rii
licita]iilor ce au ca finalitate semnarea unor contracte pe
termen mediu [i lung. Pentru tranzac]ii pe termen scurt
este organizat` zilnic, tot la OPCOM, pia]a pentru ziua
urm`toare – PZU, care asigur` pentru participan]ii la pia]`
un instrument de reglaj fin al cantit`]ilor tranzac]ionate
pentru fiecare or` a zilei ce urmeaz`. Un alt rol al PZU
este „descoperirea“ pre]ului corect al energiei electrice,
pre] ce variaz` or` de or`. Pe PZU se tranzac]ioneaz`
circa 7% din energia electric`. Echilibrul în timp real între
produc]ia [i consumul de energie electric` este asigurat
de Dispecerul Energetic Na]ional, pe baze economice,
utilizând ofertele produc`torilor cu unit`]i dispecerizabile
efectuate în Pia]a de echilibrare – PE. Pentru ca oferta de
servicii s` fie complet`, OPCOM organizeaz` licita]ii pen-
tru Certificate Verzi [i se preg`te[te s` lanseze produse
derivative asociate energiei electrice. Pentru participan]ii
la pia]a de energie electric` concentrarea într-un singur
punct a diverselor tranzac]ii nu poate fi decât benefic`,
practic în aceea[i cl`dire fiind organizate toate tipurile de
pie]e centralizate.
O alt` confuzie frecvent` este cea între pia]a angro [i
pia]a cu am`nuntul de energie electric`, fiecare dintre
aceste sec]iuni având reguli distincte stabilite de c`tre
reglementator. Pe pia]a angro energia electric` se
cump`r` în vederea revânz`rii, iar pe pia]a cu am`nuntul
– în vederea consumului propriu. Astfel un mare
consumator industrial, de[i cump`r` cantit`]i semnifica-
tive de energie electric`, ac]ioneaz` pe pia]a cu am`-
nuntul. El poate participa la pia]a angro doar în condi]iile
în care solicit` [i ob]ine de la reglementator licen]` de
furnizare de energie electric`, realizându-[i astfel „auto-
furnizarea“ acestei energii. La crearea unei astfel de con-
fuzii a contribuit [i deschiderea Pie]ei centralizate a con-
tractelor bilaterale unei particip`ri directe a consumato-
rilor, complica]iile rezultate sporind totodat` nemul]umirea
participan]ilor la tranzac]ii.
2. Insatisfac]iile particip`rii la pia]a angro
de energie electric`
2.1. Cadrul de reglementare [i aplicarea
reglement`rilor
Pia]a centralizat` a contractelor bilaterale – PCCB a fost
stabilit` de reglementator, în decembrie 2005, ca un mod
de organizare de c`tre o ter]` parte a licita]iilor de vânzare
a energiei electrice. Aceast` pia]` vizeaz` stabilirea de
contracte pe termen mediu [i lung. În stabilirea
mecanismului s-au preferat oferte ferme în plic [i s-a evitat
licita]ia cu strigare pentru a nu cre[te pre]ul în ring,
rezultând astfel o anumit` inflexibilitate a pie]ei. PCCB
urma s` fie completat` de o pia]` mult mai flexibil`, Pia]a
contractelor forward cu livrare fizic` – PCCF, OPCOM
transmi]ând reglementatorului spre aprobare documen-
ta]ia necesar` în februarie 2006.
Cum reglementatorul nu a aprobat nici pân` în prezent
(februarie 2007) organizarea PCCF, iar perfec]ionarea
mecanismelor PCCB s-a f`cut cu dificultate, orice mo-
dificare implicând o nou` aprobare din partea ANRE, in-
flexibilitatea pie]ei centralizate a contractelor a creat ne-
mul]umirea participan]ilor. Consider`m incorect` direc]io-
narea acestei nemul]umiri c`tre operatorul pie]ei, deoa-
43
rece acesta nu a f`cut decât s` aplice regulile impuse de
c`tre reglementator. Indiferent cine ar fi aplicat acelea[i
reguli, rezultatele nu ar fi putut fi diferite de cele înre-
gistrate de OPCOM în anul 2006. Unele cercuri de intere-
se au speculat premisa gre[it` a e[ecului OPCOM în
organizarea pie]ei de contracte, for]ând concluzia c` este
necesar` organizarea de tranzac]ii [i de c`tre un alt
operator, mai precis de c`tre Bursa Român` de M`rfuri.
Consider`m c` reglementatorul nu are numai atribu]ii [i
competen]e, ci [i responsabilit`]i. Iar de degradarea me-
diului concuren]ial al pie]ei angro de energie electric` prin
multiplicarea centrelor de tranzac]ionare [i sc`derea im-
plicit` a lichidit`]ii, reglementatorul este direct responsabil
[i nu se poate ascunde în spatele unor interpret`ri proprii
ale unor articole din Legea energiei electrice.
2.2. Volumul tranzac]iilor pe PCCB
Pia]a centralizat` a contractelor bilaterale este [i va fi o
pia]` voluntar`. Mai mult, actuala PCCB ofer` doar servicii
de organizare a licita]iilor de vânzare sau cump`rare a
energiei electrice pentru un participant la pia]`. În aceste
condi]ii volumul tranzac]iilor depinde exclusiv de canti-
tatea de energie electric` disponibil`, necontractat` în
perioade trecute, precum [i de voin]a produc`torilor sau a
furnizorilor de energie. Cum în pia]a angro concuren]ial`
de energie electric` din România exist` contracte
semnate în anii trecu]i pentru livr`ri pe 5 pân` la 7 ani,
este firesc ca volumul tranzac]iilor pe PCCB s` fie relativ
redus, fiind limitat doar la cantit`]ile disponibile. Voin]a a
cinci produc`tori a fost stimulat` de un ordin administrativ,
nr. 408 / 2006, prin care administratorii desemna]i de
Ministerul Economiei [i Comer]ului impuneau vânzarea
cantit`]ilor disponibile exclusiv prin PCCB. Ordinul,
îndelung criticat chiar de cei care reclamau volumul redus
de energie tranzac]ionat pe PCCB, a dus la o cre[tere a
tranzac]iilor pe PCCB atingând o cot` de pia]` de 8%
pentru anul 2007, chiar din tranzac]iile primelor dou` luni
ale acestui an.
2.3. Cre[terea pre]urilor la energia electric`
Un alt motiv de insatisfac]ie privind func]ionarea pie]ei de
energie electric`, este cre[terea pre]urilor m`rfii, iar aici
constat`m fie rea voin]`, fie lipsa cuno[tin]elor de spe-
cialitate. Rolul pie]ei este tocmai acela de a „descoperi“
pre]ul corect al m`rfii, iar faptul c` pre]urile cresc
dovede[te c` pia]a r`spunde corect factorilor de influen]`.
Dintre ace[tia men]ion`m:
a) Deficitul de energie „ieftin`“ la nivel regional, prin
închiderea, la 31 decembrie 2006, a dou` unit`]i
nucleare de câte 440 MW la centrala Kozlodui din
Bulgaria. Efectul direct este cre[terea pre]urilor la
nivel regional [i a exporturilor României începând
cu luna februarie 2007;
b) Cre[terea pre]urilor la combustibili [i capacitatea
limitat` de a produce energie electric` a centralelor
pe lignit în iarna 2006 – 2007;
c) Seceta din iarna 2006 – 2007 ce a dus la o
produc]ie na]ional` din surse hidro sub a[tept`ri;
d) Cre[terea tarifelor de distribu]ie;
e) Achizi]ia certificatelor verzi [i plata accizelor.
Tendin]a de cre[tere a pre]urilor va continua prin nece-
sitatea investi]iilor în termocentrale pentru conformarea la
cerin]ele de mediu [i achizi]ia permiselor de emisii de
gaze cu efect de ser`.
 44
3. Concuren]a între burse sau operatori de pia]`
3.1. Practica interna]ional`
În ]`rile avansate privind crearea pie]ei de energie electric`
au fost organizate burse specializate pe care se tran-
zac]ioneaz` exclusiv aceast` marf` [i produse asociate.
Exemplele sunt numeroase: NordPool în ]`rile scandinave,
PowerNext în Fran]a, APX în Olanda, EEX în Germania,
Borzen în Slovenia, EXXA în Austria, Ipex – Italia, Gielda –
Polonia, PJM – SUA, NYPool – SUA. Separarea de bursele
de m`rfuri este o consecin]` a particularit`]ilor acestei m`rfi.
Unul din rolurile pie]elor centralizate de energie electric`
organizate de c`tre bursele de energie este acela de a
stabili pre]uri de referin]` ce sunt ulterior utilizate în
contractare. Acest rol este mult mai important decât la
tranzac]ionarea altor m`rfuri, deoarece pre]ul energiei
electrice variaz` orar [i reac]ioneaz` rapid la factorii de
influen]` (condi]ii climatice, pre]urile combustibililor,
disponibilitatea unit`]ilor de producere etc.). Pentru a
cre[te relevan]a pre]urilor stabilite pe burse, este
necesar` o lichiditate cât mai mare. Pentru cre[terea
num`rului de participan]i [i a volumelor tranzac]ionate, se
constat` în Europa o tendin]` de fuziuni [i de coordon`ri
între bursele de energie electric`. Ca exemple se pot
men]iona absorb]ia bursei de energie din Leipzig de c`tre
EEX, „unirea“ operatorilor din Portugalia [i Spania într-o
pia]` unic` iberic`, licita]iile coordonate între Fran]a,
Belgia [i Olanda (PowerNext – BelPex – APX). Numai în
România tendin]a este invers` [i anume de multiplicare a
operatorilor din pia]a de energie. Chiar [i a[a, un exemplu
de urmat a fost cel dat de actorii pie]ei de valori mobiliare
din România în care Bursa Electronic` Rasdaq (BER) a
fuzionat cu Bursa de Valori Mobiliare (BVB) având ca
scop constituirea unei pie]e de capital consolidat`, ce a
condus atât la o vizibilitate sporit` pe plan regional, cât [i
la o cre[tere a lichidit`]ii pe plan na]ional. Conform
declara]iilor din pres`, procesul va continua cu fuziunea
între Bursa de Valori Bucure[ti [i Bursa Financiar
Monetar` [i de M`rfuri Sibiu. Un exemplu negativ, dar
care are explica]ii istorice, este în Anglia unde exist` trei
burse de energie electric` (UKPX, IPE [i PowerEX).
Insatisfac]ia participan]ilor la pia]a insular` de energie
privind acest aspect este bine cunoscut`.
3.2. Efectele existen]ei mai multor operatori
pe acela[i segment de pia]`
Începând din ianuarie 2007, s-au clamat mult în pres`
a[a-zisele beneficii ale organiz`rii mai multor operatori ai
pie]ei de energie electric`, utilizându-se un truc simplu:
confuzia între concuren]a din pia]` [i concuren]a dintre
operatori. În realitate, concuren]a dintre mai mul]i opera-
tori nu duce la cre[terea concuren]ei în pia]`, ci dim-
potriv`, o diminueaz`. Participan]ii la pia]` se vor împ`r]i
între operatori, sc`zând lichiditatea atât de necesar`.
Pre]urile vor fi evident diferite pe cele dou` sau mai multe
„pie]e“, disp`rând acel pre] de referin]` atât de necesar [i
ap`rând mai multe pre]uri cu relevan]` sc`zut`. Totodat`,
va cre[te insatisfac]ia participan]ilor care nu pot [ti
dinainte unde va fi pre]ul mai mare sau mai mic.
Un alt a[a-zis avantaj ar fi sc`derea tarifului de tran-
zac]ionare perceput de operatori, ca efect al concuren]ei
dintre ei. În realitate tarifele nu au cum s` scad`. Ace[ti
operatori au majoritar costuri fixe, ce nu depind de
volumele tranzac]ionate. Acela[i num`r de salaria]i este
necesar pentru organizarea tranzac]iilor a trei, treizeci sau
anul 55, nr. 2/2007
trei sute de participan]i. Sc`zând num`rul tranzac]iilor prin
împ`r]irea participan]ilor între mai mul]i operatori, costul
per tranzac]ie va cre[te. O alternativ` mult mai bun` la
introducerea concuren]ei între operatori este men]inerea
unui singur operator [i reglementarea tarifelor percepute
de acesta.
Cre[terea transparen]ei se poate asigura [i în cazul exis-
ten]ei unui singur operator fie prin presiunea partici-
pan]ilor, fie prin reglementare. Ca exemplu, începând din
februarie 2007, OPCOM public` toate informa]iile refe-
ritoare la tranzac]iile pe PCCB: p`r]ile contractante, pre]u-
rile de contract [i volumele tranzac]ionate.
4. Interesul na]ional
România este semnatar` a Tratatului Comunit`]ii Energiei
din Sud-Estul Europei. Avantajul unui avans semnificativ
fa]` de ]`rile din regiune în crearea unei pie]e concu-
ren]iale de energie electric` urma s` fie valorificat prin
crearea la Bucure[ti, pe structura OPCOM, a viitoarei
burse regionale de energie electric`. Desigur, pentru
atingerea acestui obiectiv, OPCOM trebuie s` conving`
prin performan]e c` este superior principalului concurent,
Borzen din Slovenia. Obiectivul a fost cuprins în strategia
energiei în vigoare, aprobat` prin Hot`rârea de Guvern nr.
890/2003 [i prin Programul de Guvernare. Totodat`,
proiectele de consultan]` de care a beneficiat OPCOM au
însumat peste 10 mil. €, unul dintre obiective fiind [i pre-
g`tirea pentru rolul de operator al pie]ei regionale. Printr-
o multiplicare a operatorilor de pia]` din România, pozi]ia
OPCOM va fi evident sl`bit` prin reducerea volumelor
tranzac]ionate [i a num`rului de participan]i, iar pozi]ia de
leader regional va fi compromis`.
5. Propuneri
Propunerile se bazeaz` pe structura pie]ei de energie
electric` [i distinc]ia între cele dou` sec]iuni, pia]a angro
[i pia]a cu am`nuntul. Pe pia]a angro, consider`m c`
trebuie înt`rit rolul OPCOM ca unic operator de pia]`,
pentru toate pie]ele centralizate. Regulile PCCB ar trebui
revizuite, în sensul limit`rii particip`rii doar la agen]ii
economici licen]ia]i, inclusiv mari consumatori industriali
de]in`tori de licen]` de furnizare. Totodat`, trebuie
intensificate eforturile pentru extinderea tranzac]iilor
efectuate prin OPCOM la nivel regional.
Pe pia]a cu am`nuntul, ar putea fi organizate licita]ii pentru
contracte de energie electric` cu livrare fizic` [i pe alte
burse, cum ar fi Bursa Român` de M`rfuri. Licita]iile s-ar
efectua pentru mari consumatori eligibili în calitate de
cump`r`tori [i pentru furnizori în calitate de vânz`tori [i ar
avea ca rezultat contracte între ace[ti participan]i la pia]`.
Licen]` de furnizare de]in [i to]i marii produc`tori de
energie electric` din România, ce pot participa la aceste
licita]ii în cazul în care doresc s` vând` energie electric`
direct consumatorilor finali. Ca metod`, se pot organiza [i
licita]ii cu strigare. Prin organizarea acestor licita]ii de
c`tre BRM s-ar r`spunde pozitiv solicit`rii insistente a
oamenilor de afaceri din România, care au cerut prin unii
reprezentan]i organizarea pie]ei de energie la BRM.
Pozi]ia acestor reprezentan]i este cel pu]in discutabil`, ei
nesolicitând perfec]ionarea mecanismelor [i mai mult`
transparen]`, a[a cum cer omologii lor din alte ]`ri, ci [i-
au exprimat preferin]ele pentru unul sau altul dintre
operatori.
A. S`ndulescu - Burs` de energie sau burse de energie?
Concluzii
Energia electric` are unele particularit`]i ce o deosebesc
de alte m`rfuri. Astfel, imposibilitatea stoc`rii ei complic`
mecanismele de pia]` [i amplific` volatilitatea pre]urilor.
Ca urmare, pe pie]ele de energie electric` dezvoltate
activeaz` burse specializate. Pentru cre[terea lichidit`]ii,
asist`m în Europa la o agregare a acestor burse, fie prin
fuziuni, fie prin licita]ii coordonate. În România, îns`, exist`
pericolul unei ac]iuni contrare, de f`râmi]are a pie]ei de
energie electric` între mai mul]i operatori, ac]iune
sus]inut` [i de reglementator. Justificarea acestei ac]iuni
se bazeaz` pe insatisfac]ia participan]ilor la PCCB.
ERAT~
|n numarul 12 / 2006 al revistei „Energetica“, \n
transcrierea discursului domnului academician Marius
Peculea rostit cu ocazia s`rb`toririi celor 80 de ani de la
\nfiin]area IRE, s-au strecurat dou` regretabile erori, la
pagina 526, coloana a doua, r#ndurile 4 de sus [i 9 de
45
Aceast` insatisfac]ie provine îns` din modul de
reglementare a pie]ei [i nu din operarea acesteia de c`tre
OPCOM. Ca solu]ie, se poate men]ine OPCOM ca unic
operator pe pia]a angro de energie electric`, iar pe pia]a
cu am`nuntul se pot organiza licita]ii de c`tre al]i agen]i
economici, cum ar fi Bursa Român` de M`rfuri. Acest
mod de lucru ar permite atingerea obiectivului privind
organizarea „bursei“ regionale de energie la Bucure[ti, pe
structura OPCOM.
Referend:
Prof. dr. ing. Aureliu LECA
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
jos. Textele corecte sunt „... al unit`]ii [i cel personal ...“,
respectiv „... sfatul lui Solon ...“. Ne cerem scuze fa]` de
distinsul vorbitor [i fa]` de cititorii revistei.
Redac]ia
 46
Bursa de energie electric` (regional`).
Este România o ]ar` prea mic` pentru o ]int` atât de mare?
Victor IONESCU1, Lucian PALADE2
Abstract: Ten years elapsed since the launch of the first
European regional electricity market connecting Norway
and Sweden in 1996, when a new regional market
connected France-Belgium-Netherlands in November 2006.
The organization including three national power
exchanges is different, and the procedures as well, but the
pricing and the congestion management follow the same
rules. The paper overviews OPCOM products within the
framework of the overall electricity market development
and the project to enhance their operational area. It
stresses the importance of following the best European
practices, addressing the trading concentration on
centralized markets associated with national institutions
like power exchanges and electricity market operators and
their ownership structure.
Key words: national electricity market operator, centralized
market, regional market, regional power exchange
Descriptori: operator na]ional al pie]ei de energie electric`, pia]`
centralizat`, pia]` regional`, bursa regional` de energie electric`
Nota]ii
UE - Uniunea European`
CE - Comisia European`
CEER - Council of European Energy Regulators
ERGEG - European Regulators for Electricity and Gas
EFET - European Federation of Energy Traders
EURELECTRIC - Union of the Electricity Industry
EuroPEX - Association of European Power Exchanges
SETSO - SETSO Network Access Congestion
NACMPF - Management Power Flows
SEETEC - Southeastern Europe Electrical System
Technical Support Project
BIRD - Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i
Dezvoltare
BERD - Banca European` pentru Reconstruc]ie [i
Dezvoltare
USAID - United States Agency for International Deve-
lopment
CIDA - Canadian Agency for International Develop-
ment
MEC - Ministerul Economiei [i Comer]ului
OTS - Operator de Transport [i Sistem
BPI - Belgian Power Index
VPP - Virtual Power Plant
PCCV - Pia]a Centralizat` a Certificatelor Verzi
PCCB - Pia]a Centralizat` a Contractelor Bilaterale
Contribu]ii
Într-un climat al pie]ei de energie electric` în care interese
diverse genereaz` lu`ri de pozi]ie opuse, dup` cum in-
terese similare pot genera, de asemenea, opinii opuse,
datorit` pozi]iei diferite în pia]`, respectiv participan]i nou
intra]i sau de]in`tori ai unor pozi]ii vechi, articolul se con-
stituie într-o prim` exprimare în paginile revistei Energetica
a punctului de vedere al operatorului pie]ei de energie
electric` OPCOM S.A. Autorii doresc s` precizeze rolurile
[i atribu]iile legiferate pe pia]a de energie electric` [i s`
dea un r`spuns corect [i coerent denigr`rilor la adresa
mecanismelor [i a produselor reglementate.
1 Director General, OPCOM
2 Director, OPCOM
anul 55, nr. 2/2007
1. Istoric
În momentul ader`rii la UE, România implementase deja
cerin]ele Directivei CE/54/2003. Printre acestea sunt:
a) înfiin]area autorit`]ii de reglementare;
b) separarea activit`]ilor de produc]ie, furnizare,
transport [i distribu]ie;
c) deschiderea pie]ei pentru consumatorii industriali;
d) organizarea unei pie]e concuren]iale;
e) implementarea conceptului de furnizor de energie
electric`.
Un rol istoric l-a avut în acest sens Hot`rârea de Guvern
nr. 627/2000. În cadrul procesului de descentralizare, în
spiritul separ`rii activit`]ilor de produc]ie [i de furnizare de
cele de administrare a re]elelor electrice, respectiv de or-
ganizare a tranzac]iilor pe pia]a angro, au fost crea]i ope-
ratorii de transport [i sistem, de distribu]ie, de m`surare,
de pia]`. To]i ace[tia au intrat în anul 8 al unei existen]e
comune ce se constituie în suportul necesar implemen-
t`rii, administr`rii [i dezvolt`rii segmentelor concuren]iale
ale pie]ei. Acela[i model, implementând directiva pie]ei
interne europene, a fost adoptat de c`tre cele mai impor-
tante pie]e de energie electric` din UE [i este recomandat
]`rilor din comunitatea energetic` sud-est european` în
documentele elaborate în cadrul Forumului de la Atena.
1.1. Lansarea noii platforme de tranzac]ionare.
Rolul foii de parcurs
Dup` trei ani de la implementarea modelului structural al
pie]ei de energie electric` propriu UE, definit de directiva
CE/92/96, ulterior 54/03, anul 2003 a adus prin Foaia de
parcurs în domeniul energiei [1] definirea unor noi meca-
nisme [i a unui nou concept, cel de multi-pia]`. Lansarea
noii platforme de tranzac]ionare ce implementeaz` acest
concept a fost primit` în România cu încredere sau
rezerve, cu ata[ament sau adversitate, cu ner`bdare sau
cu team`. Ea s-a realizat în urma unei intense colabor`ri
de doi ani între autoritatea de reglementare, operatorii de
transport [i sistem, de pia]`, de m`surare [i de distribu]ie,
sub coordonarea MEC. Nu întâmpl`tor aceast` structur`
de cooperare care a preg`tit foaia de parcurs ce a definit
noua platform` reprezint` [i componen]a Comitetului Pie-
]ei de Energie Electric`, având rolul coordon`rii proiec-
telor de implementare. Prevederile Foii de parcurs, docu-
ment ce concretizeaz` exercitarea responsabilit`]ii statului
(a ministerului de resort) de a defini politica energiei, au
fost transpuse la nivel de reglementare în codul comercial
adoptat de autoritatea de reglementare în anul 2004 [i
implementat de operatori la nivelul sistemelor informatice
pân` la sfâr[itul aceluia[i an. A urmat o etap` necesar`
de testare experimental` [i în final, dup` aceast` preg`-
tire, la 30 iunie 2005 au fost realizate primele tranzac]ii co-
merciale pentru ziua de 1 iulie 2005 pe pia]a pentru ziua
urm`toare [i pe pia]a de echilibrare.
1.2. Ecouri interna]ionale
Pentru mul]i dintre colaboratorii OPCOM, lansarea noii
platforme nu a fost un motiv de surpriz`, ci unul de
V. Ionescu - Bursa de energie electric` (regional`). Este România o ]ar` prea mic` pentru o ]int` atât de mare?
satisfac]ie, în m`sura în care contribuiser` la aceast` lan-
sare printr-o participare activ` (consultan]i) sau printr-o
încurajare sau chiar sus]inere financiar` (CE, BIRD,
USAID, CIDA). Mesajele primite – dup` comunicarea re-
zultatelor primei zile de tranzac]ionare – de la conduc`torii
burselor de energie electric` membre ale EuroPEX nu la-
s` nici o îndoial` asupra faptului c`, cel pu]in în domeniul
energiei electrice, la nivelul anului 2005, România era
considerat` deja un membru al UE.
2. Noile produse
În anul 2005, operatorul pie]ei de energie electric`
OPCOM a lansat trei produse distincte:
a) Pia]a pentru Ziua Urm`toare;
b) Pia]a Centralizat` a Certificatelor Verzi;
c) Pia]a Centralizat` a Contractelor Bilaterale.
2.1. Pia]a pentru Ziua Urm`toare
Parte integrant` a Noii Platforme de Tranzac]ionare, orga-
nizat`, administrat` [i supravegheat` în baza Codului Co-
mercial emis de autoritatea de reglementare, pia]a pentru
ziua urm`toare, sau pia]a spot, se bazeaz` pe un meca-
nism de licita]ie închis`, cu ofertare bilateral`. Ofertele
orare exprim` inten]ii de vânzare / cump`rare la un pre]
minim / maxim. Intersec]ia ofertelor de vânzare [i de cum-
p`rare agregate în curba ofertei [i în cea a cererii deter-
min` pre]ul spot [i volumul tranzac]ionat pentru fiecare
interval orar. Din punctul de vedere al participan]ilor,
aceast` pia]` faciliteaz` tranzac]ionarea pe termen scurt,
într-un mediu voluntar, transparent [i neutru. Din punctul
de vedere al pie]ei angro, ea stabile[te un pre] de referin]`
pentru celelalte segmente ale pie]ei angro [i pentru viitoa-
rea pia]` financiar`. Din punctul de vedere al siguran]ei
sistemului energiei electrice [i al oper`rii acestuia, ea con-
tribuie la echilibrarea pe termen scurt a cererii [i ofertei.
Peste hotare, interesul revistelor de specialitate pentru e-
volu]ia pie]ei de energie electric` din România s-a conso-
lidat în perioada de la lansarea noii platforme, pe lâng`
publicarea unor articole de fond, în linia ultimilor ani, f`-
cându-[i loc anun]uri asupra noilor produse lansate, a ni-
velului [i a pre]ului tranzac]iilor, cotelor înregistrate. Pre-
]urile [i volumele tranzac]iilor zilnice pe pia]a spot sunt
publicate sub form` grafic` în fiecare num`r al apari]iei
„Energia în Europa de Est“ a revistei Platts, iar valori medii
sunt publicate în apari]iile zilnice ale revistei HEREN, Eu-
ropean Daily Electricity Market. Tranzac]iile [i eveni-
mentele pie]ei spot se afl` [i în aten]ia revistei Argus.
Cu cota de peste 7% pe care aceast` pia]` o reprezint`
(7,74% – în 2006), raportat la consumul de energie
electric` din România, dar [i prin volumul reprezentat de
aceast` cot`, bursa de energie electric` din România este
cea mai lichid` din estul [i sud-estul Europei, pentru
fiecare or` tranzac]ionându-se aproximativ tot atât cât
tranzac]ioneaz` bursele din Polonia, Cehia, Austria [i Slo-
venia împreun`. Pia]a pentru Ziua Urm`toare operat` de
OPCOM este o pia]` lichid` [i eficient`.
Un singur pas mai trebuie îndeplinit pentru asigurarea suc-
cesului deplin: preluarea rolului de contraparte de c`tre
OPCOM în baza suportului de gestionare a riscului asi-
gurat de mecanismul de garantare proiectat în cooperare
cu participan]ii la pia]` [i b`ncile interesate. În urma pe-
rioadei de teste din luna iulie 2006 [i a ultimelor discu]ii
purtate în cadrul grupului de lucru incluzând participan]i la
pia]a de energie electric`, procedurile aferente au fost
47
aprobate de c`tre autoritatea de reglementare [i a fost de-
marat procesul de selectare a b`ncii centrale [i de fina-
lizare a suportului informatic.
2.2. Pia]a Centralizat` a Certificatelor Verzi
În vederea promov`rii energiei electrice produs` din re-
surse regenerabile, în luna noiembrie 2005, autoritatea de
reglementare [i OPCOM au lansat PCCV. Pre]ul certifica-
telor verzi este stabilit prin mecanisme de pia]`: fie bilate-
ral, prin încheierea de contracte între produc`tori [i fur-
nizori, fie prin licita]ii. Registrul acestor tranzac]ii se afl` în
administrarea OPCOM.
2.3. Pia]a centralizat` a contractelor bilaterale
În ultimii doi ani, tranzac]iile cu energie electric` s-au aflat
în permanen]` în aten]ia presei din România, dincolo de
interesul deosebit pentru elemente spectaculoase aflându-
se totu[i – în mare m`sur` – [i preocuparea din ce în ce
mai evident` pentru în]elegerea [i redarea corect` a fap-
telor [i a semnifica]iei reale a cifrelor publicate. Asupra
factorilor de decizie s-a exercitat presiunea opiniei publice
[i a voin]ei politice de a aduce mai mult` transparen]` în
tranzac]iile bilaterale cu energie electric`. Pentru îmbun`-
t`]irea transparen]ei, dar [i a eficien]ei în tranzac]ionare,
OPCOM a pus la dispozi]ia participan]ilor din cadrul sec-
torului energiei un mediu eficient de tranzac]ionare a
contractelor bilaterale.
Lansarea acestui nou serviciu s-a realizat în baza Ordinu-
lui ANRE nr. 42/09.12.2005 care stabile[te rolul OPCOM
de organizator [i administrator al PCCB.
Tranzac]iile efectuate pentru livr`ri în anul 2007 reprezint`
o cot` de 7% din consumul na]ional. Ini]iativa [i rezultatele
au fost salutate de reprezentan]ii B`ncii Mondiale în cadrul
documentului prezentând strategia pie]ei regionale sud-
est europene [i de reprezentan]ii consor]iului SEETEC în
cadrul studiului regional finan]at de CIDA [2].
3. Tranzac]ionarea energiei electrice.
Cele mai bune practici în Europa
Dup` ce am trecut în revist` evolu]ia pie]ei concuren]iale
de energie electric` în România, cu concentrarea aten]iei
pe conceptul pie]ei [i pe portofoliul de produse oferit de
OPCOM, operatorul pie]ei de energie electric`, vom pre-
zenta în cele ce urmeaz` un benchmarking al mediilor de
tranzac]ionare a energiei electrice, burse sau operatori de
pia]` din Europa, din punctul de vedere al produselor ofe-
rite [i al structurii de proprietate, precum [i al practicilor
de tranzac]ionare.
Conform tabelului de mai jos reflectând practicile europe-
ne, se constat` c` – atunci când nu reprezint` rezultatul
negocierii directe între agen]i economici în afara pie]elor
centralizate – atât energia electric` în calitate de marf`,
cât [i derivativele având ca suport pre]ul energiei electrice
se tranzac]ioneaz` doar în medii specializate pentru tran-
zac]ionarea energiei electrice.
Practica încheierii contractelor bilaterale ]ine seama de
condi]iile specifice structurii fiec`rei pie]e. Încheierea unor
contracte standard are avantajul posibilit`]ii compens`rii
în cadrul burselor specializate de energie electric` [i al
notific`rii de c`tre acestea a livr`rilor zilnice c`tre OTS.
 48 anul 55, nr. 2/2007

O modalitate de tranzac]ionare a energiei electrice prin Vom prezenta alte dou` situa]ii care înt`resc demersul
burse specializate de energie electric` o reprezint` pro- pentru tranzac]ionarea prin burs` a energiei electrice:
dusul forward cu livrare fizic`. Produsele de acest tip sunt a) De la Bratislava la Tirana, incluzând Budapesta, în
standardizate. ]`ri apropiate care nu au burse de energie, produc`-
torii dominan]i (de exemplu: Slovenske Electrarne /
Experien]a european` arat` c`, pe lâng` pia]a pentru ziua Slovacia, MVM / Ungaria) vând, iar operatori de
urm`toare [i contractele forward cu livrare fizic`, tranzac- transport [i sistem (de exemplu: KESH / Albania,
]ionarea energiei electrice este direc]ionat` de autorit`]i EPCG / Muntenegru) cump`r` prin organizarea de
spre medii specializate, burse de energie electric` sau licita]ii dup` mecanisme similare PCCB. În acest
operatori de pia]` pentru îmbun`t`]irea condi]iilor de timp, un ordin al ministrului, impunând marilor pro-
concuren]` (transparen]`, lichiditate, diminuarea puterii de duc`tori din România de]inu]i de stat, aceea[i pro-
pia]` etc.) în cel pu]in dou` situa]ii: cedur`, dar utilizând platforma PCCB a OPCOM, es-
a) când un produc`tor de]ine o pozi]ie dominant` (de te considerat de unii traderi, care nu sunt dispu[i s`
exemplu: Elsam în Danemarca, Electrabel în Belgia, accepte concuren]a, ca fiind abuziv. Al]ii în schimb,
EDF în Fran]a, Enel în Italia); în aceste condi]ii membri EFET, activi în regiune [i cunosc`tori ai
autoritatea concuren]ei din ]`rile respective solicit` regulii jocului apreciaz` activitatea OPCOM [i î[i
organizarea vânz`rii energiei electrice a acestui pro- aduc contribu]ia la dezvoltarea produselor oferite.
duc`tor pe bursa specializat`, c`tre cump`r`torii ce b) Odat` cu lansarea bursei Belpex, Electrabel, produ-
oferteaz` pentru aceast` capacitate; c`tor cu o pozi]ie dominant` în pia]a belgian` [i
b) când în România au fost formulate rezerve asupra participant activ în tranzac]iile pe APX [i POWER-
corectitudinii modului de contractare a energiei NEXT a anun]at încetarea BPI (Belgian Power Index)
electrice de c`tre produc`torii afla]i în proprietatea [i transferarea volumelor respective la BELPEX.
statului, a fost solicitat` OPCOM asigurarea con- Acesta este un demers pentru concentrarea activi-
di]iilor tehnice necesare tranzac]ion`rii contractelor t`]ii de tranzac]ionare pe o singur` burs`, în vede-
bilaterale în cadrul operatorului pie]ei de energie rea cre[terii lichidit`]ii.
electric`. Sub directa coordonare a MEC [i în co-
laborare cu ANRE, OPCOM a pus la dispozi]ia par- Proprietatea statului asupra
ticipan]ilor din cadrul sectorului energiei un nou pro- bursei [i exercitarea coordon`rii
Stat
prin intermediul ministerului
dus pentru tranzac]ionarea contractelor bilaterale, de resort
produs furnizat prin pia]a denumit` generic Pia]a Republica Ceh` Proprietate 100% direct
Centralizat` a Contractelor Bilaterale. Suedia, Proprietate 100%, prin OTS-uri
Finlanda,
Danemarca,
Mediul de tranzac]ionare

Forward cu livrare fizic`,

Norvegia
Olanda, Proprietate direct` 100% prin
Contracte bilaterale

Italia, OTS-uri
Slovenia,
România
Derivative

Belgia Proprietate 92% prin OTS-uri

Intrazilnic

(Belgia, Fran]a, Olanda) sau

burse de]inute de OTS-uri
Spot
]ara

(Olanda)
Portugalia Proprietate 90% prin OTS
Norvegia / NordPool da da VPP da
Suedia /
Marea Britanie APX Power UK: 100% prin APX
Finlanda / Amsterdam
Danemarca Powerex [i IPE, ac]ionariat
Germania EEX da da privat
da, administrat`

Fran]a 17% prin OTS-uri (HGRT: aso-

cia]ia OTS-urilor din Fran]a,
de NordPool

Belgia, Olanda)
Germania 17% prin NordPool (OTS-urile
din Norvegia, Suedia, Finlanda,
Danemarca), 10% prin OTS-urile
Olanda APX da da germane E.ON, EnBW, RWE,
Fran]a Powernext da VPP da Vattenfall [i cel austriac Ver-
Belgia BELPEX da VPP bund; în rest în cote mici de]i-
Spania / Omel/ da da da nute în special de municipalit`]i
Portugalia Omip [i agen]i din sector
Italia IPEX da În afar` de statele men]ionate, mai exist` burse de
energie electric` doar în Spania, Polonia [i Austria,
forward din
VPP, Teste

aflate în proprietate privat`

1.02.07
pentru

Având în vedere importan]a strategic` a m`rfii tranzac-

Austria EXAA da da ]ionate, dar [i obliga]iile impuse de caracterul de serviciu
Polonia GIELDA da da public al energiei electrice, proprietatea [i coordonarea
Slovenia BORZEN da da burselor de energie electric` este o problem` de
Rep. Ceh` OTE da responsabilitate [i un fapt de autoritate.
România OPCOM da PCCB
în preg`tire

Astfel, potrivit articolului 3 al Directivei CE 89/2005 „refe-

ritoare la m`surile în vederea garant`rii siguran]ei alimen-
t`rii cu energie electric` [i a investi]iei în infrastructur`“,
statele membre (în numele acestora: guverne, ministere
V. Ionescu - Bursa de energie electric` (regional`). Este România o ]ar` prea mic` pentru o ]int` atât de mare?
de resort) trebuie s` asigure un înalt nivel al siguran]ei ali-
ment`rii cu energie electric` luând m`surile necesare
pentru facilitarea unui climat stabil pentru investi]ii [i defi-
nind rolurile [i responsabilit`]ile autorit`]ilor competente,
incluzând autorit`]ile de reglementare unde este cazul, [i
a tuturor actorilor importan]i ai pie]ei [i publicând infor-
ma]ia asupra acestora.
4. Pia]a regional`
4.1. Contextul european
În urma îngrijor`rii exprimate de reprezentan]ii industriilor
energo-intensive referitor la cre[terea pre]urilor pe pia]a
angro, Comisia European` a decis lansarea unei inves-
tiga]ii în sectorul energiei electrice [i gazului natural.
Investiga]ia a fost lansat` în iunie 2005 [i finalizat` în
ianuarie 2007 în scopul evalu`rii condi]iilor concuren]ei în
pia]a european` de gaze naturale [i energie electric` [i în
vederea stabilirii dac` disfunc]ionalit`]ile sunt rezultatul
înc`lc`rii legii concuren]ei.
Totodat`, investiga]ia adreseaz` barierele ce în mod
curent împiedic` dezvoltarea unei pie]e deschise [i
concuren]iale începând cu 1 iulie 2007.
Concluziile stabilesc c`:
a) Pie]ele p`streaz` un ridicat nivel de concentrare
similar perioadei anterioare liberaliz`rii;
b) Lipsa de lichiditate [i accesul limitat la infrastructur`
împiedic` accesul pe pia]` al noilor companii de
furnizare;
c) Comer]ul transfrontier redus nu exercit` presiunea
concuren]ial` a[teptat` asupra produc`torilor
interni;
d) Transparen]a în diseminarea informa]iilor necesare
participan]ilor la pie]e este sc`zut`;
e) Lipsa de transparen]` caracterizeaz` [i modalitatea
de formare a pre]urilor;
f) În pie]ele cu am`nuntul competi]ia este redus`;
g) Aria redus` a pie]elor de echilibrare nu permite
dezvoltarea concuren]ei.
4.2. Contextul regional
Devenind evident faptul c` abordarea ini]ial` de creare
imediat` a pie]ei unice europene nu a fost realist`, în ca-
drul celei de a 11-a întâlniri a forumului de la Floren]a s-a
decis lansarea unei abord`ri regionale, prin organizarea a
[apte mini-forumuri regionale, în vederea abord`rii în co-
mun, de c`tre reglementatori, operatori de sistem, burse
de energie electric` [i reprezentan]i ai industriei a
urm`toarelor probleme:
a) metode specifice pentru managementul congestiilor;
b) coordonarea managementului congestiilor;
c) distribuirea responsabilit`]ilor reglementatorilor [i
participan]ilor la pia]`;
d) aspecte legislative;
e) transparen]`.
O prima rund` de întâlniri a avut loc la sfâr[itul anului
2004 [i începutul anului 2005, iar o alt` rund` în vara
anului 2006. În perioada dintre cele dou` runde, ERGEG
a dezvoltat o intens` activitate de definire a conceptului de
pia]` regional` [i a regulilor destinate managementului
congestiilor, transparen]ei [i mecanismului de compen-
sare inter-TSO.
49
|n septembrie 2005 a fost lansat documentul consultativ
Crearea pie]elor regionale de energie electric` [3], pre-
zentând exhaustiv natura [i scopul conceptului de pia]`
regional`. Documentul a fost discutat în cadrul celei de a
12-a întâlniri a Forumului de la Floren]a.
4.3. Oferta OPCOM pentru ]`rile vecine
din sud-estul Europei
Conceptul unui operator de pia]` regional [i al încadr`rii
acestei institu]ii în cadrul pie]ei regionale a fost expus de
reprezentan]ii OPCOM în cadrul întâlnirii Mini Forumului de
la Atena (6–7 octombrie 2005) [i, detaliat, în cadrul con-
ferin]ei EFET de la Var[ovia (31 mai – 1 iunie 2006) [i al
FOREN, Neptun (12 – 15 iunie 2006). În definirea acestui
concept [i realizarea prezent`rii din cadrul mini forumului,
OPCOM a fost asistat` de Nord Pool Consulting, filiala de
consultan]` a NordPool, singura (la acea dat`) pia]` regio-
nal` din Europa [i de Kema Consulting. Oferta a fost dis-
cutat` în întâlnirile din anul 2006 cu reprezentan]ii NEK
EAD, operatorul de transport [i sistem din Bulgaria.
Principiile directoare ale acestui concept sunt cele prezen-
tate în continuare.
4.3.1. Mecanisme [i produse
a) Ini]iat` ca o pia]` bilateral`, pia]a regional` sud-est
european` va introduce pentru început licita]iile
explicite ca suport pentru contractele bilaterale
transfrontiere.
b) Un compromis rezonabil îl va reprezenta coexis-
ten]a licita]iilor explicite [i a celor implicite în baza
calculului coordonat al capacit`]ii disponibile: am-
bele reprezint` solu]ii „de pia]`“, conform reglemen-
t`rii 1228/03/CE: prin licita]ii explicite se tranzac]io-
neaz` doar capacitatea transfrontier`, iar prin licita]ii
implicite se tranzac]ioneaz` în acela[i timp capa-
citatea transfrontier` [i energia.
c) Abordarea gradual` va permite o lansare u[oar` a
licita]iilor implicite, în baza acordurilor cu operatorii
de transport [i sistem [i cu reglementatorii pentru
împ`r]irea capacit`]ii transfrontiere estimat` pe
termen lung [i ulterior recalculat` în termen scurt,
între licita]ii explicite [i implicite.
Principalele avantaje [i obiective ale abord`rii sunt:
- utilizarea optim` a capacit`]ii de interconexiune în
sensul colect`rii [i a p`r]ii de capacitate deja alocat`,
dar care nu a fost notificat` pentru utilizare [i în
sensul sold`rii capacit`]ii alocate pe aceea[i
frontier`, dar în sensuri diferite;
- furnizarea simultan` a pre]ului de referin]` pentru
celelalte segmente de pia]`.
d) Dac` pe o zon` extins` vor ap`rea alte burse
lichide, un compromis acceptabil îl va constitui
coexisten]a între fragmentarea pie]ei (pentru o sub-
regiune administrat` de OPCOM) [i cuplarea
pie]elor, între aceast` sub-regiune [i zone de pre]
administrate de alte burse (posibil în Ungaria [i
Turcia); rezultatul final din punct de vedere
opera]ional al alegerii uneia dintre aceste alternative
institu]ionale este similar alegerii, din punct de
vedere organizatoric, a uneia din variantele:
centralizat / descentralizat, în cazul în care exist` o
singur` burs`.
e) Într-o faz` tranzitorie, dac` licita]iile explicite se vor
lansa înaintea celor implicite (ceea ce este foarte
probabil în ceea ce prive[te licita]iile coordonate
 50
bilateral), se poate organiza o pia]` secundar`
pentru drepturile fizice asupra capacit`]ii
transfrontiere provenind din licita]ii explicite [i pe
care proprietarul nu inten]ioneaz` s` le mai utilizeze.
În final, dac` solu]ia hibrid` se va permanentiza,
operatorii de transport [i de sistem [i
reglementatorii vor decide dac` drepturile
neutilizate se vor tranzac]iona continuu într-o pia]`
secundar` pân` la termenul de utilizare sau aceste
drepturi vor fi cedate pie]ei spot, în schimbul cotei
corespunz`toare din venitul în urma congestiilor.
f) Lansat` în plan na]ional, pia]a centralizat` a
contractelor bilaterale poate c`p`ta [i ea o
dimensiune regional`, în baza drepturilor asupra
capacit`]ii transfrontiere ob]inute anual [i lunar de
participan]i prin licita]iile explicite organizate de
operatorii de transport [i de sistem.
4.3.2. Organizare [i ac]ionariat
a) Dezvoltarea de la stadiul de burs` na]ional` la cel
de concentrator regional se va face etapizat: într-un
stadiu ini]ial vor fi abordate ]`rile vecine, prin orga-
nizarea unor grupuri de lucru în vederea identific`rii
necesit`]ilor [i a obiectivelor, a elimin`rii re]inerilor,
a definitiv`rii propunerilor de reguli pentru aproba-
rea de c`tre reglementatori, a conducerii proceselor
în vederea îndeplinirii a[tept`rilor.
b) Ac]ionariatul bursei regionale va fi deschis operato-
rilor de transport [i de sistem dup` modelul nordic,
în vederea câ[tig`rii încrederii [i a atragerii acestora
în faza de preg`tire [i pentru realizarea [i men]ine-
rea neutralit`]ii [i a transparen]ei în func]ionarea cu-
rent`. Departamentele de pia]` din cadrul OTS na-
]ionali pot juca mai departe un rol în cadrul intern al
unei burse regionale de energie electric` de]inut` în
comun, ca filiale în ]`rile ac]ionare, în baza unei or-
ganiz`ri descentralizate, ca filiale operative, sau pot
deveni nuclee de dezvoltare a afacerii ca reprezen-
tan]e comerciale.
c) Entit`]ile implicate la nivel regional sunt invitate s`
participe la finalizarea modelului pie]ei utilizând un
simulator de tranzac]ionare disponibil în curând.
Ini]iativa României privind bursa regional` de energie
electric` a avut ecou în Documentul de op]iune pentru
pia]a de energie electric` sud-est european` [4], care
consemneaz`: „Bursele de energie din regiune împreun`
cu EuroPEX vor lucra la introducerea serviciilor de com-
pensare pentru tranzac]iile bilaterale pentru întreaga regiu-
ne (ac]iune Borzen, OPCOM si EuroPEX)“ [i „SEE: Burse-
le de energie din regiune împreun` cu Europex vor lucra
pentru înfiin]area pie]ei spot pentru toate zonele din
regiune (ac]iune Borzen, OPCOM [i EuroPEX).“
Totodat`, concluziile întâlnirii 9 a Forumului de la Atena
consemneaz` la punctul 19: „BERD a afirmat c` în perioa-
da ulterioar` public`rii studiului au ap`rut proiecte a c`ror
sus]inere banca o are în vedere. Unul este propunerea
referitoare la Oficiul de Licita]ii; cel`lalt, ini]iat de OPCOM,
este cel referitor la o cas` de compensare regional`.“
anul 55, nr. 2/2007
Concluzii
Având în vedere demersul de înfiin]are la Bucure[ti a unei
burse regionale – atât în implementarea acesteia, cât [i în
preg`tirea acordurilor necesare, precum [i proprietatea
statului asupra OPCOM, perfec]ionarea produselor oferite
de acesta [i concentrarea tranzac]ion`rii în aceste pie]e
centralizate este esen]ial`, dup` cum urmeaz`:
a) În perioada de preg`tire, de]inând controlul asupra
OPCOM, statul (respectiv MEC) are garan]ia c`
acesta va întreprinde pa[ii necesari în conformitate
cu interesul na]ional [i demersul exprimat în 2004
de c`tre MEC fa]` de Comisia European`.
b) Un element decisiv în credibilizarea ofertei
României fa]` de ]`rile tratatului comunit`]ii energiei
SEE este propunerea împ`r]irii propriet`]ii asupra
viitoarei institu]ii regionale, dup` modelul nordic. În
cazul renun]`rii în acest moment la proprietatea
asupra OPCOM, oferta nu ar mai avea obiect.
c) În implementarea pie]ei regionale de energie elec-
tric`, din punctul de vedere al asigur`rii echilibrului
între produc]ie [i consum, entit`]ile regionale cele
mai responsabile [i mai competente sunt operatorii
de transport [i sistem. Este firesc ca, urmând mode-
lul nordic, aceste entit`]i s` împart` proprietatea
asupra operatorului de pia]` regional.
Mul]umiri
Autorii ]in s` î[i exprime recuno[tin]a fa]` de to]i cei care au
avut curajul promov`rii legisla]iei ce a permis lansarea [i
consolidarea pie]ei concuren]iale de energie electric` în
România, fa]` de to]i cei care au crezut în proiectul „Pia]a
de energie electric`“ [i i-au sus]inut dezvoltarea, fa]` de
elaboratorii foii de parcurs, fa]` de reprezentan]ii autorit`]ilor
de implementare [i contractare a programelor PHARE,
CNTEE Transelectrica, pentru finan]area proiectelor, fa]` de
consultan]ii [i furnizorii din cadrul proiectelor, fa]` de
reprezentan]ii delega]iei Comisiei Europene, ai B`ncii
Mondiale, ai USAID [i ai CIDA, fa]` de partenerii din cadrul
lucr`rilor Forumului de la Atena: CE, CEER, EURELECTRIC,
BERD, EFET, SETSO NACMPF, [i fa]` de participan]ii la
pia]`, f`r` de care nimic nu s-ar fi întâmplat, precum [i fa]`
de personalul OPCOM care a f`cut ca totul s` fie posibil.
Bibliografie
[1] Guvernul României, Ministerul Economiei [i Comer]ului, Foaie de
parcurs în domeniul energiei din România, iulie 2003
[2] SEETEC REM 1202 Studiu asupra obstacolelor în calea tranzac-
]ion`rii [i compatibilitatea regulilor de pia]`, septembrie 2006,
http://www.energy-community.org/pls/portal/docs/61856.PDF
[3] ERGEG, Crearea pie]elor regionale de energie electric`, document de
discu]ie, 9 iunie 2005, http://www.ergeg.org/portal/page/portal/
ergeg_home/ergeg_pc/archive1/creation_of_rem
[4] Comisia European` Direc]ia General` Transport [i Energie
Documentul de op]iune pentru pia]a de energie electric` sud-est
european`, 5 decembrie 2005, http://www.opcom.ro/portal/
content.aspx?lang=ro&item=2168
Referend:
Prof. dr. ing. Florin ALEXE
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
M. Mete[ - Rezolvarea prin burs` a unor anomalii din pia]a reglementat`
Rezolvarea prin burs` a unor anomalii din pia]a
reglementat`
Mircea METE{*
Abstract: The paper presents the 2006 experience of
„Nuclearelectrica“ Company in selling electricity via Power
Exchange under circumstances regulated by ANRE, who
imposed that the company should sell power according to
the hourly profile of consumption, while the nuclear
generating unit at Cernavoda NPP is designed for
operation at constant rated capacity. The author presents
the method of correlating transactions on the Day-ahead
Market with the contracts for base-load power sales; the
method proposed by the author allows a producer
confronted with abnormal restrictions to diminish its
market risk.
Key words: sale–purchase, contracts , regulated contracts,
Day-ahead Market, Centralized Market for Bilateral
Contracts, base-load power, price, settlement period,
hourly trading intervals, risk
Descriptori: vânzare-cump`rare, contracte reglementate, Pia]a
pentru Ziua Urm`toare, Pia]a Centralizat` a Contractelor
Bilaterale, „band`“ de energie, pre], interval baz` de decontare,
intervale orare, risc
Nota]ii
ANRE – Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n domeniul
Energiei
CNE – centrala nuclearoelectric`
PZU – Pia]a pentru Ziua Urm`toare
PCCB – Pia]a Centralizat` a Contractelor Bilaterale
SNN – Societatea Na]ional` Nuclearelectrica S.A.
Contribu]ii
Articolul prezint` experien]a Societ`]ii Na]ionale Nuclear-
electrica S.A. în vânzarea de energie la burs` (Pia]a
pentru Ziua Urm`toare [i Pia]a Centralizat` a Contractelor
Bilaterale) în primul semestru al anului 2006, când regle-
mentatorul pie]ei de energie ANRE a stabilit pentru so-
cietate obliga]ii de livrare profilate orar, în contradic]ie cu
regimul de func]ionare la putere constant`, specific pentru
unitatea nuclear` de la CNE Cernavod`. Contribu]ia
autorului const` în prezentarea metodei de combinare a
tranzac]iilor pe PZU cu vânzarea pe baz` de contracte
pentru livrarea de energie în „band`“; prin aceast` me-
tod` se poate reduce riscul la care este supus pro-
duc`torul aflat în situa]ia anormal` descris` mai sus.
1. Stabilirea cantit`]ilor reglementate
La 20 decembrie 2005, ANRE a emis deciziile prin care s-au
stabilit obliga]iile de livrare pentru anul 2006 ale pro-
duc`torilor de energie electric` pentru contractele regle-
mentate, încheiate de c`tre ace[tia cu societ`]ile zonale de
distribu]ie [i de furnizare a energiei electrice. S.N. Nu-
clearelectrica S.A. a constatat c` - în mod nea[teptat -
sarcinile de livrare stabilite de c`tre ANRE prevedeau cantit`]i
orare profilate, adic` diferite de la o or` la alta în cursul zilei
[i cu varia]ii sensibile între zilele s`pt`mânii, urm`rind curba
de consum prognozat` pentru consumatorii captivi. În figura
1 este prezentat` situa]ia creat` prin decizia ANRE pentru o
perioad` de referin]` (22-28 mai 2005), aleas` în acest
* ing., S.N. Nuclearelectrica S.A.
51
articol pentru exemplificare. Se poate observa c` prin
însumarea cantit`]ilor reglementate stabilite de c`tre ANRE
cu obliga]iile anterioare, decurgând din contracte în derulare
încheiate cu consumatori eligibili, s-a ajuns în situa]ia în care,
din produc]ia Unit`]ii 1 CNE Cernavod`, disponibilul r`mas
pentru vânzare pe pia]a concuren]ial` s` varieze pe diferite
intervale orare din perioada de referin]`, între 114 MWh/h [i
-10 MWh/h (existau, deci, [i intervale când era necesar ca
SNN s` cumpere energie pentru a-[i îndeplini obliga]iile din
contractele reglementate [i angajamentele de pe pia]a
reglementat`; valorile acestui disponibil erau mai ridicate în
orele de gol de sarcin` [i mai mici în orele de vârf.
Men]ion`m c`, în alte perioade din cursul anului 2006,
varia]iile amintite au fost [i mai mari, accentuând astfel
dificult`]ile legate de vânzarea acestei energii disponibile pe
pia]a concuren]ial`.
Fig.1. Program de produc]ie, angajamente [i sarcini pe pia]a
reglementat` pentru Unitatea 1 CNE Cernavod`
(22-28 mai 2006)
Este cunoscut faptul c` SNN dispune în prezent de un singur
bloc generator (Unitatea 1 CNE Cernavod`), iar caracteristicile
tehnice ale acestuia impun func]ionarea sa la o putere
constant`, cât mai apropiat` de puterea nominal`. Acest mod
de func]ionare este, totodat`, optim din punct de vedere
economic, iar costurile [i pre]urile aferente acestui regim pot
asigura unit`]ii nucleare un rang bun în ordinea de merit a
produc`torilor de pe pia]a de energie [i preluarea întregii puteri
disponibile. Preciz`m c` la o unitate nuclear` de tip CANDU
varia]iile semnificative [i frecvente de putere sunt periculoase,
în primul rând deoarece pot conduce la defectarea fascicolelor
de combustibil nuclear, respectiv la deteriorarea primelor dou`
bariere care stau în calea r`spândirii necontrolate în mediu a
produselor radioactive. De altfel, din 1998 de când SNN a
încheiat primele contracte de vânzare a energiei de la CNE
Cernavod` [i pân` la sfâr[itul anului 2005, obliga]iile
contractuale ale societ`]ii au prev`zut numai livr`ri la putere
constant` (în „band`“). În 2006, noile reglement`ri au obligat
SNN s` vând` pe pia]a concuren]ial` energie corespunz`toare
unui grafic de livrare dezavantajos, care avea poten]ialul de a
induce pierderi pentru companie. Consider`m c` - indiferent de
ra]iunea pentru care ANRE a stabilit, în semestrul II al anului
2005, într-un alt mod obliga]iile societ`]ii noastre pentru pia]a
reglementat` - situa]ia astfel creat` constituie o anomalie în
organizarea func]ion`rii acestei pie]e.
2. Posibilit`]i de compensare a cantit`]ilor
profilate orar
Cantit`]ile reglementate profilate orar, corelate cu condi]ia
tehnic` de a exploata unitatea nuclear` la putere con-
stant`, au adus SNN în situa]ia de a rezolva vânzarea
 52
energiei disponibile pe pia]a liber` dup` un grafic „în din]i
de fer`str`u“ [i în opozi]ie cu curba de consum, respectiv
cu cantit`]i mari pe intervale orare cu pre] mic (noaptea)
[i cantit`]i mai mici pe intervale orare cu pre] ridicat (ziua),
dup` cum se observ` în figura 2.
Fig. 2. Energie disponibil` pentru pia]a concuren]ial` din produc]ia
CNE Cernavod` (perioada 22-28 mai 2006)
Decizia ANRE a for]at SNN s` î[i modifice politica obi[nui-
t` de vânz`ri, care avea în vedere livr`ri în „band`“, la un
pre] constant [i avantajos atât pentru cump`r`tor, cât [i
pentru vânz`tor. A fost clar c` se puteau g`si cump`ratori
pentru profilul rezultat „în din]i de fer`str`u“, numai dac` -
eventual - am fi sc`zut pre]ul la niveluri foarte reduse.
O prim` solu]ie posibil` ar fi fost vânzarea a întregii
energii disponibile pe PZU, care este bursa pentru vânz`ri
spot de energie, administrat` de OPCOM. Dar pre]urile pe
PZU, pe lâng` faptul c` variaz` invers propor]ional cu
cantit`]ile de energie disponibile ale SNN, mai sunt [i
volatile (a se vedea figura 3), iar riscul de a se ajunge la
vânz`ri de energie sub costurile de producere este
semnificativ crescut. Cunoscând acum pre]urile pe PZU în
perioada de referin]`, s-a putut calcula pre]ul mediu care
s-ar fi ob]inut dac` s-ar fi vândut pe PZU întreaga energie
disponibil` profilat` „în din]i de fer`str`u“ [i s-a putut face
o compara]ie cu pre]ul reglementat aprobat pentru SNN
de c`tre ANRE, pre] care este mai mult sau mai pu]in
apropiat de costurile de producere.
Tabelul 1
Varianta de vânzare exclusiv pe PZU a energiei
disponibile în perioada 22-28 mai 2006, 24 ore/zi
Energia disponibil`, MWh 9181,5
Valoarea maxim` de energie disponibil`
pe un interval orar, MWh/h 114,6
Valoarea minim` de energie disponibil`
pe un interval orar, MWh/h -10,4
Contravaloarea total` pentru energia vândut`
pe PZU, lei 680.139
Pre]ul mediu ponderat ob]inut din vânzarea
pe PZU, lei/MWh 74,08
Pre]ul mediu reglementat pentru SNN 104,5
Fig. 3. Pre]ul de închidere PZU pe intervale orare (perioada 22-28 mai
2006)
Sugestia primit` din partea ANRE [i a ministerului de
resort a fost de a încheia un contract de schimb de
energie cu un alt produc`tor, cu flexibilitate mai mare în
operarea capacit`]ilor sale de produc]ie, care ar fi trebuit
anul 55, nr. 2/2007
s` preia o parte din energia disponibil` la SNN pe timp
de noapte [i s` o restituie pe timp de zi, astfel încât s`
reducem riscurile comerciale legate de profilarea orar`.
Din p`cate, produc`torul avut în vedere nu a considerat
astfel de tranzac]ii suficient de avantajoase, mai ales în
contextul sc`derii flexibilit`]ii sale în condi]iile naturale de
la începutul anului 2006 [i, astfel, contractul de schimb -
considerat ca solu]ie compensatorie pentru efectele nega-
tive ale deciziei ANRE de stabilire a cantit`]ilor regle-
mentate – a func]ionat numai o singur` lun`. De fapt, într-
un mediu concuren]ial un astfel de ajutor între produc`tori
poate fi realizat numai prin metode administrative.
3. Solu]ia de formare de „benzi“ prin vânz`ri
[i cump`r`ri pe PZU
A[a cum se arat` în figura 2, cantitatea total` de energie li-
vrat` în „din]i de fer`str`u“ poate fi echivalat` cu o „band`“
de energie, produs` la o putere constant`, egal` cu puterea
medie pe perioada de referin]`. Ne-am propus ca pentru
vânzarea energiei în „band`“ s` încheiem unul sau mai
multe contracte de tipul contractelor obi[nuite, semnate
anterior de societate cu furnizori sau consumatori eligibili.
Într-o asemenea situa]ie, aria suprafe]ei cuprinse între curba
„din]ilor de fer`str`u“ de deasupra liniei de „band`“ [i linia
respectiv` constituie energia suplimentar`, disponibil` în
anumite intervale orare [i care poate fi vândut` pe PZU; aria
m`rginit` de aceea[i curb`, dar sub linia de „band`“ [i linia
respectiv`, constituie energie în deficit, care trebuie
cump`rat` de pe PZU pentru a întregi „banda“ ce se vinde
pe baz` de contract. Cele dou` arii - respectiv energia
suplimentar` care se vinde pe PZU [i energia în deficit, care
se cump`r` pe PZU – sunt egale! În ipoteza c` [i pre]ul
mediu pe PZU corespunz`tor intervalelor în care se vinde
energie este apropiat de pre]ul mediu al PZU din intervalele
în care se cump`r` energie, solu]ia de formare de „benzi“
prin vânz`ri [i prin cump`r`ri de energie pe PZU ar putea
reprezenta o bun` metod` de reducere a riscului de
vânz`ri; într-o asemenea ipotez` încas`rile [i pl`]ile pentru
tranzac]iile pe PZU ar avea valori totale apropiate sau chiar
egale. Astfel, problema care trebuie rezolvat` este aceea
de a defini perioade în care ipoteza de mai sus are [anse
s` se adevereasc` [i pe durata c`rora se pot încheia cu
diver[i cump`ratori contracte de livrare în „band`“.
Dup` cum se [tie, SNN este un produc`tor de energie, aflat
în subordinea Ministerului Economiei [i Comer]ului, care are
obliga]ia de a vinde energia conform regulilor stabilite de
minister. Potrivit acestor reguli, contractele de vânzare de
energie pe pia]a concuren]ial` pot fi atribuite numai pe baza
licita]iilor din Pia]a Centralizat` de Contracte Bilaterale
(PCCB), administrat` de c`tre OPCOM. Pe PCCB,
perioada minim` pentru care se poate încheia un contract
este de 1 lun`. Dar pe parcursul unei luni pre]urile pe PZU
pot avea varia]ii foarte mari: în figura 3 este prezentat`
evolu]ia pre]ului pe PZU în decursul unei s`pt`mâni [i se
poate observa c` de[i perioada este mai scurt`, varia]ia
pre]ului este foarte mare. De aceea, s-a optat pentru
aplicarea metodei expuse mai sus numai în orele de
noapte, mai exact pe intervalele orare 23:00-06:00. Acest
lucru este posibil, deoarece pe PCCB se pot face contracte
pentru livr`ri de energie în semi-band` (band` întrerupt`).
De asemenea, vânzarea energiei disponibile în orele de zi
este mai u[or de realizat; SNN avea în vigoare un contract
cu un furnizor cu care s-a convenit livrarea profilat` de
energie pe intervalele orare de zi în conformitate cu
disponibilitatea de vânzare a produc`torului. În figura 4 este
prezentat` evolu]ia pre]ului pe PZU numai pentru orele de
noapte (23:00-06:00) din perioada de referin]`.
M. Mete[ - Rezolvarea prin burs` a unor anomalii din pia]a reglementat`
Fig. 4. Pre]ul de închidere PZU pe intervale orare de noapte
(orele 23-06, perioada 22-28 mai 2006)
Comparând figurile 3 [i 4 se poate observa c` dispersia
pre]ului pe intervalele de noapte este mult mai mic` decât
dispersia pe toate intervalele din perioada de referin]`. În
tabelul 2 se prezint` indicatorii statistici ai pre]ului pe PZU,
determina]i pentru cele dou` categorii de intervale. Se
observ` c` abaterea medie p`tratic` pentru pre]urile
considerate numai pentru intervalele de noapte este mai
redus`. Ca urmare, riscul de pierdere în situa]ia în care se
vând [i se cump`r` cantit`]i egale de energie pe PZU în
intervalele de noapte este mai redus decât în situa]ia în
care s-ar tranzac]iona cantit`]i egale, dar repartizate pe
toate intervalele din timpul unei zi.
Tabelul 2
Compararea indicatorilor pre]ului orar pe PZU pentru
întreaga perioad` [i pentru intervale de noapte (23:00-
06:00), în perioada 22-28 mai 2006
Astfel, pentru perioada de referin]` se pot încheia
contracte „în band`“ în orele de noapte corespunz`toare
unei puteri de 87 MW (egal` cu valoarea medie a energiei
disponibile în intervalele orare respective), iar diferen]a
dintre puterea disponibil` în intervalul orar respectiv [i
valoarea medie de 87 MW se vinde [i, respectiv, se
cump`r` pe PZU, dup` cum diferen]a este pozitiv` sau
negativ` (a se vedea figura 5).
Fig. 5. Vânz`ri pe contracte în band` [i tranzac]ii pe PZU
(ore de noapte 23:00-06:00, în perioada 22-28 mai 2006)
Tranzac]iile pe PZU au constat în vânzarea [i în
cump`rarea unor cantit`]i de energie electric` egale, dar
contravalorile acestora au fost diferite din cauza varia]iei
pre]ului pe PZU. Ca urmare s-a înregistrat o pierdere/sold
53
negativ (tabelul 3), care s-a compensat îns` prin vânzarea
pe baz` de contracte a „benzii“ de energie disponibilizate.
Tabelul 3
Tranzac]ii pe PZU
(22-28 mai 2006, ore de noapte 23:00-06:00)
4. Vânzarea în „band`“
Energia disponibilizat` prin formarea unei „benzi“, a[a
cum s-a ar`tat mai sus s-a vândut pe baza unor contracte
încheiate în urma unor licita]ii organizate pe PCCB.
„Banda“ de 87 MW realizabil` în perioada de referin]`
(22-28 mai 2006), nu s-a putut extinde pe toat` durata
lunii calendaristice din cauza valorilor mai mari ale
cantita]ilor reglementate în celelate perioade ale luniii. Ca
urmare, s-au contractat „benzi“ care însumeaz` 77 MW,
restul de 10 MW r`mânând a fi vândut pe PZU.
Tabelul 4
Rezultatele vânz`rii energiei în „band`“
(perioada 22-28 mai 2006, ore de noapte 23:00-06:00)
Pre]ul mediu ponderat ob]inut prin vânzarea de energie pe
contracte furnizorilor A-D a fost de 90,27 lei/MWh. Preciz`m
c` pre]ul de 119,04 lei/MWh din contractul cu furnizorul D
s-a ob]inut pentru vânzarea în „band`“ în condi]ii mai
avantajoase (24 ore din 24, pe durata a 3 luni).
5. Rezultatele tranzac]iilor combinate
(vânz`ri/cump`r`ri pe PZU [i contracte
de vânzare în „band`“)
Rezultatul financiar al vânz`rilor pe contracte prezentate \n
capitolul 4 se ajusteaz` cu rezultatul net (soldul) al tranzac]iilor
pe PZU prezentate în capitolul 3. Rezultatul astfel ajustat se
compar` cu rezultatul care s-ar fi ob]inut în ipoteza vânz`rii
întregii cantit`]i de energie disponibile exclusiv pe PZU.
Tabelul 5
Rezultatul combinat al tranzac]iilor pe PZU [i al vânz`rilor
pe baz` de contracte în „band`“
(perioada 22-28 mai 2006, ore de noapte 23:00-06:00)
 54
Pentru a ob]ine un câ[tig efectiv din aplicarea combinat`
a tranzac]iilor pe PZU [i a contractelor în „band`“ este
necesar ca pre]ul mediu ob]inut la contractare s`
dep`[easc` un anumit prag. În situa]ia prezentat` aici,
pragul de pre] trebuia s` fie la nivelul a 60 lei/MWh
(valoare calculabil` ulterior, dup` ce se cunosc pre]urile
pe PZU, pe intervale orare). Ofertele de vânzare
corespunz`toare perioadei de referin]` depuse de SNN la
PCCB au inclus cerin]a de pre] minim la nivelul de 65
lei/MWh.
Concluzii
Bursa de energie ofer` – atât prin PZU, cât [i prin PCCB
– posibilitatea unor tranzac]ii prin care un produc`tor cu
putere constant` [i obliga]ii de livrare de un anumit profil
orar poate s` î[i îmbun`t`]easc` rezultatele financiare ale
activit`]ii de vânzare a energiei electrice [i s` reduc`
riscurile legate de vânzarea acesteia pe pia]a spot.
Metoda aplicat` de S.N. Nuclearelectrica S.A. în semestrul
I al anului 2006 a constat în combinarea tranzac]iilor de
vânzare /cump`rare pe PZU cu contractarea de energie
anul 55, nr. 2/2007
electric` în „band`“. Metoda poate aduce câ[tig dac` se
îndeplinesc urm`toarele dou` condi]ii:
a) varia]ii moderate ale pre]ului pe PZU în perioada de
contract - sau altfel spus - dispersie redus` a
pre]ului;
b) ob]inerea unor pre]uri mai ridicate pe PCCB, care
exprim` avantajele cump`r`torului la achizi]ia de
energie electric` pe termen mai îndelungat [i cu
pre]uri sigure, comparativ cu achizi]iile posibile pe
PZU.
Perfec]ionarea PCCB, cu introducerea unor perioade de
contract mai mici de o lun`, va crea noi oportunit`]i
pentru aplicarea metodei prezentate.
Bibliografie
[1] Mete[ M. – Vânzarea de energie, preocupare de importan]`
crescând` în activitatea S.N. Nuclearelectrica S.A., în revista
„Energia nuclear`“, vol. 18, nr.1-2, 2006, pag. 16-18.
Referend:
Dr. ing. Bogdan Popescu-Vifor
C.N. TRANSELECTRICA S.A
C. Di]escu - Considera]ii privind participarea la bursa de energie a produc`torilor termo
Considera]ii privind participarea la bursa
de energie a produc`torilor termo
Corneliu DI}ESCU1, Ionel ILIE2
Abstract: In the present organizational and legal context,
even the large thermal power producers encounter many
difficulties on all energy markets, especially on the
balancing market. The power exchange can be a
transparent way to establish long-term contracts, which
can diminish the risk on the day-ahead market and
balancing market.
Key words: day-ahead market, bilateral contracts
centralized market, green certificate centralized market,
system technological services, trading platform,
settlement period
Descriptori: PZU, PCCB, PCCV, STS, platform` de
tranzac]ionare, IBD.
Nota]ii:
PCCB – Pia]a centralizat` a contractelor bilaterale
PCCV – Pia]a centralizat` a certificatelor verzi;
PZU – Pia]a pentru ziua urm`toare;
STS – Servicii tehnologice de sistem;
IBD – Interval baz` de decontare;
CEN – Complexul Energetic Craiova;
UD – Unitate Dispecerizabil`;
DEN – Dispecer energetic na]ional;
OPE – Operator pia]` de echilibrare;
OTS – Operator de transport [i sistem;
OPCOM – Operator comercial;
ANRE – Autoritatea Na]ional` de Reglementare în dome-
niul Energiei;
RET – Re]ea electric` de transport;
PE – Pia]a de echilibrare.
Contribu]ii
S.C. Complexul Energetic Craiova S.A. este unul dintre cei
cinci produc`tori de energie electric` obliga]i s` tran-
zac]ioneze energia electric` disponibil` în cadrul PCCB.
Societatea are dou` termocentrale: I[alni]a cu 2 × 315
MW [i Craiova II cu 2 × 150 / 120 MW. Grupurile de
315 MW sunt grupuri în condensa]ie, iar cele din Craiova II
sunt grupuri de cogenerare, care pot func]iona [i în
condensa]ie. Complexul este unul dintre principalii par-
ticipan]i la PZU, PE [i la asigurarea STS. Realizeaz` între
6% [i 8% din energia electric` produs` în ]ar`, asigur`
înc`lzirea a peste 75% din locuin]ele Craiovei [i are deja
un portofoliu apreciabil de consumatori eligibili.
Având în vedere cota de pia]` pe care o de]ine în prezent,
CEN este unul din principalii actori atât pe PZU cât [i pe
PE. Spre deosebire de produc`torii cu costuri mai mici,
care au deja contractat` toat` produc]ia planificat`, astfel
încât particip` pe PZU doar pentru a-[i acoperi anumite
perioade cu avarii, CE Craiova particip` zilnic pe PZU.
Participarea zilnic` la PZU [i PE, ne-a f`cut s` identific`m
anumite disfunc]ionalit`]i, anumite caren]e legislative,
precum [i s` intuim posibile solu]ii.
1 Dr. ing., S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.
2 Ing., S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.
55
Toate aspectele [i propunerile prezentate sunt rezultatul
experien]ei acumulate în urma particip`rii zilnice pe PZU
[i PE înc` de la stabilirea actualelor reguli, de la 01 iulie
2005.
Totodat`, prezent`m [i experien]a acumulat` prin parti-
ciparea la PCCB [i la [edin]ele Grupului Tehnic pentru
introducerea Pie]ei Centralizate a Contractelor Forward.
1. Cerin]e impuse de pia]a liberalizat`
Prin Codul Comercial aprobat de c`tre ANRE [1] s-au
stabilit regulile pie]ei angro, aplicabile începând cu 01
iulie 2005. Toate pie]ele existente în prezent impun
urm`toarele criterii de performan]`:
a) flexibilitate;
b) siguran]` în func]ionare;
c) anduran]`;
d) competitivitate;
e) adaptabilitate;
f) responsabilitate.
Produc`torii î[i planific` singuri produc]ia [i în func]ie de
contractele perfectate, î[i programeaz` [i î[i dispecerizea-
z` singuri grupurile energetice.
Comenzile primite de la DEN sunt în principal rezultatul
ofertelor transmise pe PE sau a congestiilor din re]eaua
electric` de transport. Dintre toate pie]ele, PE este obli-
gatorie pentru de]in`torii de unit`]i de producere dispe-
cerizabile (UD).
Programul stabilit de OTS este obligatoriu. Acesta ]ine,
totu[i, cont de caracteristicile tehnice ale grupurilor termo
[i realizeaz` programe pe 24 de ore. Aceasta înseamn`
c` nu impune repornirea unui grup termo la mai pu]in de
24 de ore de la oprire, iar dac` un grup termo este pornit
pe PE, este p`strat în func]iune cel pu]in 24 de ore.
Chiar [i în aceste condi]ii, grupurile termo sunt supuse
unor uzuri accelerate, [tiut fiind faptul c` solicit`rile din
perioadele de pornire [i de oprire afecteaz` cel mai mult
starea lor tehnic`.
2. Riscurile produc`torilor termo pe PZU [i PE
Actualele reguli ale pie]ei angro favorizeaz` produc`torul
hidro, care poate porni în timp scurt mai multe capacit`]i
[i, totodat`, poate înc`rca [i desc`rca rapid cantit`]i
apreciabile, având în vedere caracteristicile grupurilor
hidroelectrice [i dimensiunea Hidroelectrica.
Produc`torii termo au fost organiza]i în principal la nivelul
unei termocentrale, excep]ie f`când S.C. Electrocentrale
Bucure[ti S.A., S.C. Termoelectrica S.A. [i S.C. Complexul
Energetic Craiova S.A. De asemenea, CE Rovinari are un
portofoliu de 4 UD, iar CE Turceni de 6 UD.
Chiar [i produc`torii cu un portofoliu mare de UD, pot
avea mari probleme prin participarea pe PZU [i PE. Dac`
nu au reu[it s` acopere capacitatea optim` de produc]ie
 56
prin contracte bilaterale pe termen lung, PZU nu le asigur`
certitudinea tranzac]ion`rii tuturor cantit`]ilor de energie la
pre]urile dorite, ceea ce poate conduce la programe
neeconomice sau chiar nefezabile.
Participarea pe PE induce dezechilibre mari [i costuri
mari, în cazul unor avarii, cu declan[are de grup pân` la
pornirea unui grup din rezerv`, sau pân` la sfâr[itul zilei
de dispecerizare. De regul` pornirea unui grup termo
dureaz` (incluzând [i manevrele preg`titoare) aproximativ
7 ore, ceea ce înseamn` c` în cel mai bun caz produc`-
torul va suporta dezechilibrele pe PE.
3. Produc`torii termo în pia]a liberalizat`
Se [tie c` pre]ul unui produs trebuie s` acopere toate
costurile [i taxele [i s` asigure un mic profit, în caz
contrar produc`torul intrând în faliment.
Pre]ul = Costuri + Taxe + Profit.
În cazul pie]ei libere pre]ul este dat de cerere [i ofert`,
fiind format liber. În aceast` situa]ie, pot exista produc`tori
care vor avea un profit foarte mare, al`turi de produc`tori
care vor da faliment.
În timp, prin procese de fuziuni [i achizi]ii, o parte din
produc`torii cu costuri mici îi vor acapara pe cei cu
costuri mai mari, pentru a-[i m`ri capacitatea de produc]ie
[i a-[i diminua riscurile în cazul unor avarii.
Totodat`, grupurile termo sunt caracterizate de o depen-
den]` aproape liniar` între costul de produc]ie [i puterea
debitat` de generator. De regul` puterea nominal` este [i
cea economic` sau apropiat` de aceasta.
csp = f (Pborne)
Cunitar = f (csp)
unde
csp reprezint` consumul specific, iar
Pborne – puterea la bornele generatorului;
Cunitar – costul unitar al energiei produse
La o alt` scar`, se poate afirma c` valoarea costului uni-
tar depinde de combustibilul consumat (tip, mas`, pre]).
Astfel, de[i avem grupuri generatoare cu consum specific
foarte redus, din cauza pre]ului combustibilului energia
produs` de acestea poate fi mai scump` decât aceea
produs` de grupuri cu consum specific mai mare. În mod
concret, este cazul produc`torilor pe baz` de hidrocarburi
sau al celor afla]i la o distan]` mare de locul de extrac]ie
a c`rbunelui. Prin particularit`]ile constructive, produc`-
torii termo au mai multe probleme în pia]a liberalizat`,
dac` nu se grupeaz` în societ`]i mari, în care declan[area
unei UD s` nu însemne decât un procentaj mic din
produc]ia total`.
O alt` constrângere este aceea c`, prin alocarea cantit`-
]ilor reglementate, au rezultat cantit`]i de energie mult
diferite între intervalele de gol [i cele de vârf.
anul 55, nr. 2/2007
Fig. 1. Varia]ia lunar` a energiei livrate de un produc`tor
În graficul prezentat în figura 1 se poate remarca marea
diferen]` dintre energia ce trebuie livrat` de un produc`tor
(CE Craiova, de exemplu), la vârf [i respectiv la golul de
sarcin` pe durata unei luni.
Pentru ca în perioadele de gol de sarcin` s` se evite
func]ionarea sub minimul tehnic, în astfel de intervale
trebuie vândute cantit`]i mari de energie. Astfel de
tranzac]ii se pot efectua acum numai pe PZU sau PCCB.
O alt` situa]ie dificil` a fost creat` de c`tre ANRE care
impune ca pe pia]a de echilibrare diferen]a dintre cel mai
mare [i cel mai mic pre], pe durata unei zile, s` fie de 60
de lei.
În figura 2 se prezint` influen]a acestei constrângeri la un pro-
duc`tor termo cu un pre] mediu reglementat de 200 lei/MWh.
Fig. 2. Pre]urile unitare pe pia]a de echilibrare
S-a considerat un exemplu apropiat de realitate, în care pre-
]ul de vârf este, de regul`, de 2,5 ori mai mare decât cel de
gol. Se observ` c`, prin eventuale ordine de desc`rcare în
perioadele de gol, produc`torul respectiv pierde 70 de
lei/MWh, iar prin ordine de înc`rcare în perioade de vârf
pierde 20 lei/MWh. Aceasta dac` la oferte se încadreaz`
într-o band` în jurul pre]ului mediu aprobat de ANRE.
Acest aspect este înc` un motiv pentru care se impune
efectuarea unor tranzac]ii care s` asigure o înc`rcare
echilibrat` a grupurilor. Altfel spus, se impune existen]a
unor mecanisme de tranzac]ionare care s` creeze posibi-
litatea de perfectare de contracte cu cantit`]i [i pre]uri ca-
re s` permit` evitarea pierderilor financiare.
4. Necesitatea înfiin]`rii unei burse de energie
electric`
Se [tie c` termenul de „pia]a angro“ se refer`, de fapt, la
mai multe pie]e: PZU, PCCB, PCCV, PE, pia]a STS [i pia]a
de alocare a capacit`]ilor de interconexiune.
Pia]a STS este par]ial reglementat`, cu pre]uri [i cantit`]i
impuse de c`tre ANRE; PE este obligatorie; celelalte sunt
op]ionale. PZU, PCCV [i PCCB sunt administrate de c`tre
OPCOM [i permit tranzac]ii pe o platform`, pe baza unor
C. Di]escu - Considera]ii privind participarea la bursa de energie a produc`torilor termo
reguli aprobate de ANRE. Niciuna nu poate fi numit` bur-
s` deoarece pre]ul este aflat de participan]i la închiderea
tranzac]iei, atât la PZU, cât [i la PCCV. La PCCB pre]ul
de adjudecare este în prezent comunicat doar cu acceptul
participan]ilor la licita]ie.
O burs` presupune un joc permanent între cerere [i ofert`
cu asigurarea posibilit`]ii modific`rii pre]urilor în func]ie de
cerere [i de ofert` pân` la o anumit` or`, care s` permit`
apoi modificarea [i dispecerizarea în „ziua de livrare“.
Este frecvent` situa]ia pe PZU când curba cererii [i cea a
ofertei au alura prezentat` în figura 3.
Fig. 3. Alura cererii [i cea a ofertei
Se observ` c` – de[i a existat [i ofert` de cump`rare [i
mai existau oferte de vânzare – au r`mas cantit`]i netran-
zac]ionate, deoarece curbele s-au intersectat [i s-a stabilit
pre]ul de închidere a pie]ei. Aceasta s-a întâmplat [i dato-
rit` faptului c` nu s-au cunoscut pre]urile din ofertele de
vânzare sau cele din cererea de cump`rare. Dac` ele ar
fi fost cunoscute, este posibil ca unii participan]i la pia]`
s` fi acceptat modificarea pre]urilor [i astfel cererea se
acoperea în întregime.
Este [tiut faptul c` pe PE pre]urile pot fi mai mari [i atunci
participan]ii la pia]` pot accepta modificarea ofertelor
pentru a evita cump`rarea pe PE la pre]ul de deficit. De
asemenea, produc`torii care nu au reu[it s` tranzac]ione-
ze cantit`]i care s` le permit` înlocuirea de programe
fezabile de func]ionare, pot accepta sc`derea pre]urilor
din oferte, pentru a evita astfel s` vând` pe PE la pre]ul
de surplus.
Au fost deja f`cute propuneri [i exist` [i aplica]ii informa-
tice care permit func]ionarea unei burse de energie
electric`, la fel ca la o burs` de ac]iuni.
Aceasta se poate aplica pentru PCCB, PCCV [i PCCF, r`-
mânând în formula actual` PZU, care s` permit` efectua-
rea unor tranzac]ii, de completare, de reglare, a produc]iei
sau consumului.
57
5. Avantajele tranzac]ion`rii energiei electrice
în cadrul unei burse
Principalele avantaje ale unei burse este sunt transparen]a
[i egalitatea [anselor pentru to]i participan]ii la pia]`: pro-
duc`tori, furnizori [i consumatori eligibili.
Un alt avantaj este cel al form`rii pre]ului pe baza cererii
[i a ofertei, el fiind astfel un pre] real, nu unul administrat.
Este singura modalitate de a ar`ta care este dimensiunea
unei pie]e [i gradul de suportabilitate. Totodat`, se elimin`
toate deficien]ele induse de pre]urile stabilite administrativ.
În fine, un alt avantaj este cel al unui semnal corect dat c`-
tre investitori, care s` le permit` – în dezvoltarea sectoru-
lui – determinarea cu exactitate a perioadei de recuperare
a unei investi]ii [i a gradului de risc la care se expun.
6. Poate fi o burs` real` în România?
Actualul mod de organizare al produc`torilor din România
nu poate crea un sistem concuren]ial real. S-au creat doar
premisele for]`rii produc`torilor de a-[i diminua, într-o
oarecare m`sur`, costurile de produc]ie, dar este
important ca ace[tia s` intre în competi]ie real`.
Astfel, la burs` energia se tranzac]ioneaz` practic în
ordinea pre]urilor practicate, în ordinea costurilor de pro-
duc]ie. Sistemul poate conduce la o scumpire a energiei.
Produc`torii ce folosesc combustibil mai ieftin nu mai fac
eforturi de eficientizare, iar cei cu costuri mari sunt sprijini]i
de autorit`]i, fiind produc`torii în cogenerare. În acest
mod, consumatorul final nu va beneficia de tarife mai mici,
ci dimpotriv`, mai mari, anulându-se practic avantajele pe
care le poate conferi liberalizarea pie]ei sau cele pe care
le poate oferi o concuren]` real`, prin burs`.
Concluzii
În prezent, sunt foarte multe discu]ii, generate de faptul c`
se tranzac]ioneaz` transparent, pe PCCB, doar energia
scump`. Adev`rata cauz` este aceea a organiz`rii actuale
a produc`torilor, cu costuri mult diferite [i se [tie c`
durante causa, durat effectus.
Înfiin]area unei burse de energie se impune, dar pentru a
se crea concuren]` real` trebuie modificat` structura pro-
duc`torilor. Aceasta este de fapt singura modalitate de
egalizare a [anselor.
Bibliografie
[1] ANRE – Codul Comercial, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 25 / 2004
Referend:
Conf. dr. ing. Virgilius DUMBRAV~
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 58
Nout`]i propuse de Bursa Român` de M`rfuri pentru
tranzac]ionarea energiei electrice
R`zvan TUDOR*
Abstract: The paper presents the proposal formulated by
Romanian Comodities Exchange to trade electricity on the
cash market within the European context. After presenting
the problems confronting the European energy markets as
a result of the liberalization process, the paper underlines
the Romanian perticularities as identified by the Romanian
Comodities Exchange and examines strategic elements of
the regional electricity markets.
Key words: Competition, transparency, comodity exchange,
forward, bilateral contracts, energy market, regional electricity
exchange, negociation, eligible copnsumer, Romanian
Comodities Exchange
Cuvinte cheie: Competi]ie, transparen]`, burs` de m`rfuri,
forward, contracte bilaterale, pia]a energiei, burs`
regional` de enrgie electric`, negociere, consumator eli-
gibil, Bursa Român` de M`rfuri
Contribu]ii
Autorul atrage aten]ia asupra faptului c` nici un model de
pia]` de energie existent în Europa nu satisface toate
cerin]ele consumatorilor finali. În acest sens adoptarea
unui model într-un mod nediscriminatoriu nu este benefic`
– pe termen lung – niciunei p`r]i interesate.
1. Contextul general
Competi]ia [i transparen]a sunt dou` repere importante
pentru Comisia European`, atunci când vine vorba de pia-
]a energiei electrice. În documentul de lucru vizând pers-
pectivele pie]ei interne de gaze naturale [i energie elec-
tric`, dat publicit`]ii la 10 ianuarie 2007, din cele 25 de
state ale Uniunii Europene doar trei se bucur` de o apre-
ciere în acest sens. Este vorba de Marea Britanie, Olanda
[i – surprinz`tor – Polonia. Interesant este [i faptul c`
acest document scoate în eviden]` câteva deficien]e pe
care restructurarea sistemelor na]ionale ale energiei le-a
creat în timp. În plus, pe de o parte adoptarea directivelor
europene f`r` analizarea specificului pie]ei na]ionale [i pe
de alt` parte lipsa unui model de pia]` care s` asigure
condi]ii de acces pentru toate p`r]ile interesate dar [i
condi]ii de transparen]` care s` previn` abuzurile pozi]iilor
dominante, scot la iveal` problemele pe care Comisia
European` le are cu privire la crearea unei pie]e interne
de energie electric` [i gaze naturale. Aceast` concluzie,
nu face altceva decât s` surprind` în detaliu [i declara]iile
f`cute, anul trecut, în luna februarie 2006 de c`tre Neelie
Kroes, Membru al Comisiei Europene îns`rcinat` cu Poli-
ticile Competi]ionale: „Mul]i dintre marii consumatori de
energie consider` c` pre]urile la energie electric` pe
pie]ele angro spot [i forward nu sunt rezultatul unei com-
peti]ii corecte. În plus, a[ men]iona faptul c` în anumite
cazuri co-existen]a pre]urilor formate pe pia]a reglemen-
* Director Marketing Comunicare, Bursa Român` de M`rfuri
anul 55, nr. 2/2007
tat` [i pe cea liber` cauzeaz` distorsiuni [i poate fi un
obstacol în calea liberaliz`rii complete a pie]ei. Efectele
pe termen lung ale acestei reglement`ri a pre]urilor
trebuie analizate în continuare. […] În cazul energiei elec-
trice, peste 80% din participan]ii la pia]` sunt nemul]umi]i
de actualul nivel de transparen]`. Reglement`rile privind
administrarea corect` [i supravegherea pie]ei difer`
semnificativ de la un stat membru la altul. Utilizatorii so-
licit` mai multe informa]ii privind disponibilitatea tehnic` a
interconexiunilor [i a re]elelor de transport. Ace[tia do-
resc s` [tie mai multe despre producerea energiei, de-
spre echilibrarea produc]iei [i a consumului, despre
stocarea energiei, precum [i despre gradul de înc`rcare.“
Pentru ca tabloul s` fie complet, nu putem s` nu avem în
vedere [i faptul c` liberalizarea pie]ei de energie electric`,
în mod special, nu a condus – a[a cum ar fi fost de a[-
teptat – la o sc`dere a pre]urilor pentru consumatori. Ba
dimpotriv`. Cauzele sunt multiple [i în bun` m`sur` se
reg`sesc în modelele de tranzac]ionare propuse [i im-
plementate la nivelul fiec`rei pie]e, precum [i în specificul
pie]ei. Astfel, dac` pre]urile pe termen mediu [i lung au în
vedere principii care au la baz` cererea [i oferta, pre]urile
pe termen scurt sunt direct influen]ate de factorii de risc
care influen]eaz` capacit`]ile de generare (pre]ul com-
bustibilului, precipita]iile, temperatura, disponibilitatea in-
frastructurii de transport etc.). O aten]ie deosebit` trebuie
acordat` aici [i acelor factori de influen]` care provin din
reglement`ri, nerespectarea ordinii de merit [i abuzurile
juc`torilor dominan]i. Dar, cu toate acestea, e lesne de în-
]eles, c` o volatilitate mare a pie]ei pentru ziua urm`toare
(ale c`rei cauze nu sunt numai obiective) va conduce la
un interes sporit pentru contractele forward.
Agen]ia Interna]ional` de Energie în documentul CO2 Allo-
wance & Electricity Price Interaction, Impact on industry’s
electricity purchasing strategies in Europe dat publicit`]ii
în luna februarie 2007, arat` care este profilul unui astfel
de consumator eligibil, cump`r`tor de energie electric`
(figura 1). Acest profil completeaz` faptul statistic c` mai
pu]in de 5% din consumul de energie electric` al Europei
este tranzac]ionat pe pia]a zilei urm`toare. Ori, chiar dac`
pia]a zilei urm`toare ar trebui s` ]in` cont de ordinea de
merit, realitatea arat` – conform aceluia[i raport – c`
pre]ul rezultat este influen]at, de regul`, de strategiile de
tranzac]ionare ale actorilor participan]i la pia]`.
Dac` în Uniunea European` pia]a este liberalizat` în pro-
por]ie majoritar`, fo[tii consumatori captivi (consumul
domestic / reziden]ial) nu sunt deloc stimula]i economic
(costul marginal al schimb`rii furnizorului este mai mare
decât economia realizat`) [i nici nu pot schimba cu u[u-
rin]` un furnizor pentru c` ei sunt în mare parte beneficiarii
unui tarif reglementat care foarte rar ]ine cont de realitatea
pie]ei.
R. Tudor - Nout`]i propuse de Bursa Român` de M`rfuri pentru tranzac]ionarea energiei electrice 59

putere de vot mai mare de 2,52% din total, indiferent de

num`rul ac]iunilor de]inute. La aceasta putem ad`uga c`
principalii produc`tori de energie electric` (Hidroelectrica,
Termoelectrica [i Nuclearelectrica), Operatorul sistemului
de Transport (Transelectrica), unul dintre furnizorii cei mai
mari (Electrica), precum [i o serie de al]i mari furnizori [i
consumatori eligibili sunt membri ac]ionari ai Bursei
Române de M`rfuri, înc` de la înfiin]are. Aceast` structur`
nu face decât s` permit` mult mai u[or tranzac]ionarea
centralizat` a contractelor pe termen mediu [i lung într-un
cadru bursier, cump`r`torul [i vânz`torul bucurându-se
de toate avantajele aferente.

Conform Legii nr. 375/2005 scopul Bursei Române de

M`rfuri este de a „administra pie]e de interes public [i de
a asigura membrilor [i clien]ilor condi]ii centralizate de
Fig. 1. Profilul consumatorului eligibil negociere pentru opera]iuni de vânz`ri [i cump`r`ri la
vedere ori la termen pe pia]a la disponibil, având ca
Dar, problemele nu se opresc aici. Toate aceste contracte obiect bunuri fungibile [i mobile prin natura lor sau bunuri
forward care pot fi echivalentul contractelor bilaterale nu fungibile [i mobile prin anticipa]ie, precum [i orice alte
se tranzac]ioneaz` decât în propor]ie foarte mic` prin bunuri calificate de bursa de m`rfuri ca fiind tranzac-
intermediul burselor de energie (tabelul 1). ]ionabile”.
Tabelul 1 În prezent Bursa Român` de M`rfuri este preg`tit` pentru
Tranzac]iile forward, ca procentaj din totalul
consumului de energie electric` tranzac]ionarea energiei electrice, ca marf` fungibil`, pe o
pia]` la disponibil. Conform aceluia[i text de lege
Modul de tranzac]ionare Burse OTC Burse + OTC „bunurile fungibile sunt bunuri determinate generic, care
OMEL (Spania [i Portugalia) - neglijabil - pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obliga]ii
GME (Italia) - - - contractuale”. Indiferent de sursa de produc]ie, scopul
Nord Pool (Regiunea Nordic`) 151% - - final este asigurat prin livrarea practic` a unui singur
EEX (Germania) 74% 565% 639% produs, f`r` ca acesta s` fie înso]it de detalii tehnice
Endex (Olanda) 39% 509% 548% pentru individualizarea sa.
Belgia - 22% 22%
Powernext (Fran]a) 6% 79% 85% Pe o pia]` la disponibil administrat` de o burs` de m`rfuri
EXAA (Austria) - - - un ring specializat de tranzac]ionare a energiei electrice
PolPX (Polonia) - - -
UKPX (sau APX Power, este singurul în m`sur` s` furnizeze în condi]ii de maxim`
Marea Britanie) 0% 146% 146% transparen]` cota]ii pentru energia electric`, atingându-se
Sursa: EC, 2006 astfel scopul legiuitorului, acela de satisfacere a
intereselor publice [i private potrivit principiilor economiei
Ce însemn` acest lucru? Faptul c` marea majoritate a de pia]`.
contractelor de furnizare nu sunt tranzac]ionate într-un
mediu reglementat [i transparent. Pia]a OTC (Over The Ringul astfel creat ar pune la dispozi]ia, inclusiv a
Counter, sau pia]a la ghi[eu – într-o traducere aproxi- autorit`]ilor contractante în calitatea lor de consumatori
mativ`) las` negocierea contractelor aferente furniz`rii de eligibili, posibilitatea de a-[i realiza achizi]iile de energie
energie electric` la îndemâna stakeholderilor implica]i electric` de pe pia]a la disponibil, OUG nr. 34/2006
direct. Lichiditatea de care se bucur` aceste pie]e în permi]ând autorit`]ilor contractante accesul în aceast`
Germania, Olanda sau Marea Britanie se va confrunta îns` pia]`, potrivit art. 122 [i art. 252, lit. f), prin lansarea în
în viitorul apropiat cu câteva necesit`]i: pia]` a ordinelor de cump`rare.
a) evitarea riscului de contrapartid`;
b) cre[terea constant` a lichidit`]ii prin atragerea de 3. Avantajele sistemului propus de Bursa Român`
noi actori pe fondul încrederii în sistemul de de M`rfuri
tranzac]ionare;
c) posibilitatea negocierii dublu competitive, [i de Prin procedura de licita]ie ringul de tranzac]ionare creat în
c`tre ordonator [i de c`tre contraparte; cadrul BRM asigur` posibilitatea consumatorilor de a
ob]ine, în urma negocierilor purtate în burs`, pre]uri pentru
Ori, aceste aspecte conduc invariabil (dac` lu`m în consi- energia electric` procurat` mai mici în raport cu pre]ul din
derare istoria economic` a ultimilor 200 de ani) la apari]ia ofertele depuse în plic;
unei burse de m`rfuri. Aceasta, doar dac` reglementatorii
(sau viitorul reglementator la nivelul Uniunii Europene) nu În tranzac]iile la BRM vor fi vizibile [i pre]urile de tran-
vor (va) decide c` aceste contracte bilaterale pe termen zac]ionare nu doar pre]urile de deschidere.
lung vor trebui s` aib` un alt fond [i o alt` form`.
Sistemul propus de Bursa Român` de M`rfuri vine în
2. Specificul românesc [i nout`]ile propuse întâmpinarea liberaliz`rii cu 100% a pie]ei de energie
de Bursa Român` de M`rfuri (BRM) electric` pentru consumatorii eligibili, începând cu acest
an. Astfel, în acest sistem consumatorii eligibili vor fi în
Merit` men]ionat aici, în primul rând, faptul c` BRM este m`sur` s` ini]ieze ordine de tranzac]ionare pentru a
organizat` pe modelul burselor de m`rfuri tradi]ionale [i ob]ine servicii de furnizare a energiei electrice la pre]uri [i
are 120 de membri ac]ionari fiecare neputând avea o în condi]ii cât mai avantajoase.
 60
Mai mult, prin r`spunsul scris primit de la ANRE în data
de 29 ianuarie 2007, BRM poate opera pe pia]a de
energie în paralel cu OPCOM, în zona Pie]ei Centralizate
pentru Contracte Bilaterale (PCCB). În aceast` pia]`, BRM
are lansate procedura proprie de tranzac]ionare a energiei
electrice, ini]iat` de consumatorii eligibili [i procedura de
tranzac]ionare în ringul contractelor bilaterale, care se
refer` la contracte ce se pot încheia între Produc`tor –
Furnizor, Furnizor – Consumator. Aceste proceduri
respect` reglement`rile ANRE în domeniu. Aceast` pia]`
reprezint` numita pia]` Forward.
Pe de alt` parte, Legea Burselor de M`rfuri este de altfel
singurul text de lege care define[te (art. 3, lit. j), contractul
forward – „un contract de vânzare-cump`rare, cu termen
suspensiv, ale c`rui clauze sunt prestabilite de bursa de
m`rfuri; termenul unui contract forward poate fi stabilit de
partea ce ini]iaz` oferta pân` la 18 luni, dar nu mai pu]in
de 10 zile lucr`toare”.
BRM poate asigura condi]ii optime pentru vânzarea ener-
giei de la produc`tor la furnizor, precum [i solicit`rile
consumatorilor eligibili de achizi]ionare de energie elec-
tric`, fiind în acest fel:
a) un arbitru neutru între vânz`tor [i cump`r`tor, inde-
pendent de structurile operatorilor din sectorul ener-
giei;
b) un furnizor de servicii de marketing atât pentru vân-
z`torul, cât [i pentru cump`r`torul de energie
electric`;
c) un garant al tranzac]iilor de energie electric`;
d) un furnizor de cota]ii care reprezint` pre]ul real al pie]ei
[i asigur` eliminarea oric`ror suspiciuni posibile.
Prin procedurile realizate, BRM asigur` respectarea
dispozi]iilor legale privind constituirea [i gestionarea
garan]iilor de participare la licita]ie precum [i a garan]iilor
de bun` derulare a contractelor.
Tranzac]ionarea energiei electrice în cadrul BRM prezint`
ca avantaj substan]ial pentru participan]i (consumatori /
furnizori) faptul c` poate fi realizat` atât în Bucure[ti – la
sediul central al BRM, cât [i în cadrul celor 32 terminale
ale BRM care acoper` întregul teritoriu al ]`rii. La aceste
terminale se poate fructifica experien]a de 15 ani pe care
BRM o are pe pia]a româneasc`.
4. Scenariul regional
Revenind la un cadru general, scenariul unei Burse
Regionale de energie electric` la Bucure[ti, perspectiva
cadrului general definit de Forumul de la Atena,
contureaz` problemele de natur` tehnic` [i de
reglementare necesare acestui demers. Ceea ce poate
constitui o barier` pe termen mediu [i lung provine îns`
din modul în care structura de ac]ionariat a operatorului
regional va fi creat` [i acceptat` de to]i stakeholderii,
]inând cont de faptul c` specificul na]ional în zona sud-est
european` incomplet integrat` în UE comport` un factor
de risc geopolitic major.
Pe de alt` parte exerci]iul deschiderii structurii de ac]io-
nariat a operatorului existent pe pia]a româneasc` ar
putea fi ini]iat fie prin desp`r]irea pe criterii geografice a
ac]ionarului unic Transelectrica în operatori ai sistemului
transmisie regionali, fie prin deschiderea structurii de
ac]ionariat c`tre principalii produc`tori. O astfel de
simulare, ar putea arata într-o prim` faz` [i alte dificult`]i
la care nu facem acum referin]`. Scenariile propuse au
anul 55, nr. 2/2007
fost asimilate pe baza modelelor existente în alte state
europene. Vezi Anexa 1 (structura de ac]ionariat la diferite
burse europene de energie).
Concluzie
Atingerea acestui obiectiv de interes strategic na]ional,
Burs` regional` de Energie la Bucure[ti, nu este
preliclitat` sub nici un aspect de demersul Bursei Române
de M`rfuri. Atragerea sub o p`l`rie bursier` a tranzac]iilor
cu energie din pia]a româneasc` nu poate fi decât
benefic` pe termen mediu [i lung pentru consumatorul
final [i pentru securitatea sistemului energetic na]ional,
contribuindu-se astfel la atingerea a unei dintre cele 6
priorit`]i cheie identificate de Comisarul European pe
probleme de energie, Andris Piebalgs, „Achieving a pro-
perly functioning internal market for gas and electricity
for the benefit of all our citizens”
Anexa 1. Structura de ac]ionariat pentru o serie
dintre principalele burse europene unde se
tranzac]ioneaz` energia electric`
EUROPA
European Energy Exchange - EEX
- Leipzig, Germania, fondat` 2002 prin fuziunea
LPX Leipzig Power Exchange [i European
Power Exchange
- 138 traderi din 17 ]`ri
- membri: de la mari b`nci de investi]ii la mici
produc`tori regionali;
- ce tranzac]ioneaz`: pia]` spot [i de derivative
pentru electricitate [i drepturi de emisie (CO2)
- ac]ionari: Eurex (23,22%), Nordpool (17,39%),
Sachsen LB (17,39%) utilit`]i, consumatori
industriali, b`nci (sub 7% fiecare);
- volumul tranzac]ionat în 2006 a dep`[it 1000
TWh
www.eex.de
International Petroleum Exchange (IPE)
- Marea Britanie
- tranzac]ioneaz` numai contracte futures
- achizi]ionat` în 2001 de ICE (Intercontinental
Exchange)
Intercontinental Exchange (ICE)
- Intercontinental Exchange® (ICE®) este o
comunitate global` a participan]ilor pe pie]ele
futures [i OTC în vederea tranzac]ion`rii
contractelor pe energie, inclusiv electricitate,
oferind [i servicii de compensare prin
intermediul London Clearing House (LCH)
- A ob]inut venituri de 156 milioane dolari în
2005
- Cele 2 structuri componente, ICE Futures
(fosta International Petroleum Exchange) [i
ICE OTC se afl` sub supravegherea Financial
Services Authority din Marea Britanie,
respectiv Commodity Futures Trading
Commission (CFTC) din SUA
- ICE Futures are drept membri firme de
investi]ii specializate în tranzac]ii financiare
- Volumul de tranzac]ionare a contractelor
futures pe energie electric` aferent anului
2006 a fost de peste 600 mii de loturi
- ICE OTC ofer` contracte forward, swap [i
spread, participan]ii fiind mari companii
energetice, institu]ii financiare [i alte firme care
R. Tudor - Nout`]i propuse de Bursa Român` de M`rfuri pentru tranzac]ionarea energiei electrice
ac]ioneaz` în cadrul burselor de m`rfuri în 45
de ]`ri ale lumii, comisioanele ob]inute pe
pia]a OTC dep`[ind 7 milioane dolari în 2006
- Constituie platforma electronic` cu cel mai mare
volum de tranzac]ionare de energie electric` din
lume, având 18 puncte de distribu]ie în America
de Nord, modalitatea de executare a contracte-
lor fiind regularizarea valoric` sau livrarea fizic`
www.theice.com
Energy Exchange Austria - EXAA - Austria, 2002
- tranzac]ioneaz` pe pia]a zilei urm`toare
- tranzac]ioneaz` [i drepturi de emisie CO2
- volum minim de tranzac]ionare: 1MWh
- ac]ionari: APCS Power Clearing and
Settlement AG – 34,55%; Wiener Börse AG
(25,12%), b`nci, utilit`]i, traderi (restul de
40,33%)
- volum tranzac]ionare pe pia]a spot în 2006:
1,67 TWh
www.exaa.at
Nord Pool Spot AS (pentru pia]a fizic`)
- Norvegia, Suedia, Finlanda 2002
- s-a desprins din Nord Pool [i a primit licen]`
din partea Administra]iei Norvegiene a Apei [i
Energiei, conform legii norvegiene a energiei.
Licen]a acoper` organizarea [i operarea unei
pie]e pe care participan]ii tranzac]ioneaz`
contracte de energie cu livrare fizic`. Statnett
SF, Svenska Kraftnät, Nord Pool ASA, Fingrid,
Elkraft System and Eltra de]in fiecare 20% din
Nord Pool Spot AS.
www.nordpool.no
OMEL – Spanish Power Exchange
- Spania, Portugalia 1998
- pia]a zilei urm`toare, pia]a intra-day
- participare la pia]` sau contracte bilaterale
fizice
- ac]ionari (la sfâr[itul lui 2005): OMIP (Ope-
rador do Mercado Iberico de Energia, 10%),
BMEX (Bolsas Y Mercados Españoles, 7,28%),
BNP Parisbas sucursal el Espana - 7,28%,
Agengoa - 6,08%, Santander Central Hispano
- 5,40%, Union Electrica Fenosa - 5,14%,
Hidroelectrica del Cantabrico – 5,14%, alte
utilit`]i, b`nci (BBVA), participan]i la pia]`
(Asocia]ia Spaniol` a Produc`torilor de Ma[ini
[i Camioane 1,8%)
- volum tranzac]ionat în 2006 (daily market):
117,8 TWh
www.omel.es
Powernext
- Fran]a, 2001
- pia]a zilei urm`toare, pia]` futures, drepturi de
emisie CO2, derivative pe vreme
61
- 80 membri
- pe pia]a zilei urm`toare, la nivelul primelor 6
luni din 2006, volumul mediu tranzac]ionat
zilnic a fost de 80 000 MWh (14,47 TWh în
total pe primele 6 luni).
- pe pia]a futures, în primele 6 luni ale lui 2006
s-au tranzac]ionat 52,29 TWh
- ac]ionari: 34% Euronext, 17% HGRT (holding
al operatorilor sistemului de transmisie), 6,8%
BNP, 6,8% EDF, 6,8% Société Générale, 5%
Enel, 5% Endesa, 6,8% Ectrabel, 6,8% Total,
5% Atel
www.powernext.fr
Towarowa Gielda Energii – Polish Power Exchange SA
- Polonia
- pia]a zilei urm`toare
- ac]ionari: Trezoreria de stat (22%), Elektrim
(10%), Endesa Europa (10%), Polskie Sieci
Elektroenergetyczne SA (10%), Zespól
Elektrowni Patnów-Adamów-Konin SA (10%),
BOT Elektrownia Opole SA (10%), al]ii
- volumul tranzac]ionat s`pt`mânal în 2006 a
variat între 24 346 MWh [i 44 556 MWh
www.polpx.pl
Bibliografie
[1] CO2 ALLOWANCE & ELECTRICITY PRICE INTERACTION, Impact
on industry’s electricity purchasing strategies in Europe, IEA
INFORMATION PAPER, INTERNATIONAL ENERGY AGENCY, ©
OECD/IEA, February 2007
[2] COMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL
AND THE EUROPEAN PARLIAMENT, Prospects for the internal gas
and electricity market, Implementation report- Brussels, 10.1.2007
[3] European Energy Priorities, European Commission Directorate-
General for Energy and Transport, An outline of the European
Commission’s plans for 2005, Memo
[4] Lege nr.357/2005 privind bursele de m`rfuri, din 06/12/2005,
Publicat` in Monitorul Oficial, Partea I nr.1115 din, 09/12/2005
[5] Regulamente BRM
[6] Study on Regional Energy Trading: Credit Support for Electricity
Trading in South East Europe (SEE), Technical Assistance, Nord
Pool Consulting AS, 08. May 2006
[7] “Towards an Efficient and Integrated European Energy Market –
First Findings and Next Steps”, Neelie Kroes Member of the
European Commission in charge of Competition Policy, European
Commission Conference, Energy Sector Inquiry – Public
Presentation of the Preliminary Findings, Brussels, Thursday 16th
February 2006
Referent:
Conf. dr. ing. Virgilius DUMBRAV~
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 62
Informatii
, de la
EURELECTRIC
Regulamentul pentru managementul congestiilor
intr` în vigoare. Noile reguli pentru managementul
congestiilor, propuse de Comisia European` în 2004 [i
adoptate în cele din urm` la începutul lui noiembrie 2006,
au intrat în vigoare la 1 decembrie 2006, înlocuind
regulamentul din anul 2003. Textul, nemodificat în
con]inutul s`u fa]` de versiunea aprobat` în vara anului
2006 de c`tre Comitetul de consultan]` al UE, are
aceea[i putere legislativ` ca [i Regulamentul pentru
tranzitul transfrontier`. El este aplicabil în toate statele
membre f`r` a necesita acte legislative na]ionale, iar
neconform`rile cu prevederile regulamentului pot fi
sanc]ionate de c`tre autorit`]ile na]ionale relevante,
conform Art. 12 al Regulamentului. (070104)
Parlamentul European adopt` Raportul asupra
politicii europene în domeniul energiei. La 14
decembrie, Parlamentul European a adoptat printr-o mare
majoritate raportul elaborat de socialistul britanic Eluned
Morgan ca r`spuns la Cartea Verde a Comisiei Europene
asupra politicii în domeniul energiei. Raportul va servi ca
document de referin]` în decursul anului 2007, când se
vor discuta propunerile specifice ale Pachetului pentru
energie ce se d` publicit`]ii la 10 ianuarie 2007.
(070105)
Programul-cadru nr. 7 pentru cercetare al UE intr` în
vigoare. Programul-cadru FP7 pentru cercetare a fost
oficial semnat [i oficializat la 18 decembrie 2006, la
Bruxelles, în cadrul unei ceremonii a Parlamentului
European, în urma adopt`rii programului de c`tre
Consiliul Mini[trilor în diminea]a aceleia[i zile. FP7 intr`,
oficial, în vigoare la 1 ianuarie 2007, când expir` FP6, [i
va r`mâne în vigoare pân` în 2013. Primele apeluri pentru
propuneri au fost deja publicate în decembrie 2006.
Bugetul final al FP7 este fixat la 54 582 milioane €, din
care 4 061 milioane € se aloc` programului Euratom. Cer-
cetarea în domeniul energiei prime[te 2 350 milioane €,
la care se adaug` 2 751 milioane € pentru cercetare
nuclear` în cadrul Tratatului Euratom. (070108)
ETSO lanseaz` platforma european` de transparen]`
a datelor. Asocia]ia european` a operatorilor de
transport al energiei electrice (ETSO) a lansat ETSOVista,
o platform` ce faciliteaz` accesul la informa]ii ale pie]ei,
importante pentru realizarea pie]ei europene integrate
pentru energie electric`. „Pia]a are nevoie de încredere [i
încrederea are nevoie de transparen]`” a afirmat
pre[edintele Comitetului de Conducere al ETSO, dl. Pierre
Bornard la conferin]a pentru transparen]a pie]ei ce a avut
loc în 2006, conferin]a la care platforma a fost prezentat`
pentru prima oar`. ETSOVista este r`spunsul operatorilor
de transport [i de sistem europeni la discu]iile în curs
referitoare la transparen]`. (070109)
EURELECTRIC se adreseaz` pre[edintelui Barroso [i
comisarului Piebalgs. În leg`tur` cu Pachetul pentru
energie dat publicit`]ii la 10 ianuarie 2007 de c`tre
Comisia European` – care se adreseaz` func]ion`rii
pie]ei, politicii în domeniul energiei [i modific`rilor
climatice – pre[edintele EURELECTRIC dl. Rafael Miranda
[i secretarul general Paul Bulteel au transmis un mesaj-
anul 55, nr. 2/2007
cheie pre[edintelui Comisiei Europene Jose Manuel
Barroso [i comisarului pentru energie Andris Piebalgs
înainte de vacan]a de iarn`. La 19 decembrie 2006,
vicepre[edintele EURELECTRIC Lars Josefsson [i
secretarul general Paul Bulteel au prezentat personal
aceste puncte de vedere pre[edintelui Comisiei. (070110)
ERGEG solicit` o legisla]ie ferm` referitoare la
depozitarea gazelor naturale. În urma rezultatelor
dezam`gitoare ale anului 2005, corpul reglementatorilor
ERGEG a desf`[urat în 2006 un al doilea exerci]iu de
monitorizare pentru evaluarea nivelului de conformare cu
regulamentul propriu pentru accesul la stocurile de gaze
naturale (GGPSSO). Acest exerci]iu a concluzionat c`
gradul de conformare a operatorilor sistemului de stocare
a gazelor naturale cu regulile GGPSSO este derizoriu în
ceea ce prive[te un num`r de aspecte esen]iale
referitoare la accesul nediscriminatoriu la facilit`]ile de
stocare. Pe baza acestor concluzii, ERGEG recomand`
Comisiei Europene s` transforme regulamentul în
legisla]ie ferm` din punct de vedere legal. Ulterior Comisia
a anun]at c` va examina aceast` propunere, acordându-i
în lunile urm`toare aten]ia cuvenit`. (070111)
EURELECTRIC salut` Pachetul pentru energie [i
formuleaz` mesaje-cheie. EURELECTRIC a emis
primele reac]ii la „pachetul” articolelor referitoare la
politica în domeniul energiei f`cut public de Comisia
European` la 10 ianuarie 2007. În comunicatul de pres`
din 11 ianuarie 2007 salut` tendin]a de mai mare
coeren]` în cadrul politicii UE în domeniul energiei, dar are
unele obiec]ii la elemente particulare ale Revizuirii
strategice a energiei elaborate de c`tre Comisie, face
apel la o abordare complet` [i orientat` c`tre pia]` a
securit`]ii energiei, la termene mai generoase pentru
obiectivele referitoare la emisiile de CO2 [i la resursele de
energie regenerabile, militând pentru o abordare regional`
a func]ion`rii sistemelor de transport al energiei electrice
[i a investi]iilor în acest sector. (070112)
Pre[edin]ia german` se concentreaz` asupra
politicii în domeniul energiei [i a rela]iilor externe.
„Pân` când nu prelu`m ini]iativa pentru introducerea unei
competitivit`]i sporite în sectorul energiei, pentru o
eficien]` sporit` a energiei, pentru o utilizare mai intens`
a resurselor de energie regenerabile, pentru diversificare
[i pentru independen]`, nu vom fi capabili s` asigur`m
securitatea energiei” a afirmat cancelarul german Angela
Merkel la întâlnirea cabinetului ei cu Comisia European`
la 9 ianuarie 2007, pentru discutarea obiectivelor
pre[edin]iei germane a UE, care demareaz` la 1 ianuarie
2007. Obiectivele principale vor fi: (i) dezvoltarea pie]elor
interne de energie electric` [i de gaze naturale; (ii)
sporirea eficien]ei energiei; (iii) expansiunea utiliz`rii
resurselor regenerabile; (iv) încurajarea cooper`rii mai
strânse cu ]`rile produc`toare, transportatoare [i
consumatoare [i (v) formularea unei politicii a energiei
orientat` c`tre dezvoltare. La întâlnirea lor la vârf, liderii
UE vor fi solicita]i s` alc`tuiasc` un ambi]ios Plan de
ac]iuni în domeniul energiei. (070115)
Informa]ii de la EURELECTRIC
EURELECTRIC examineaz` judecata Cur]ii Europene
de Justi]ie în ceea ce prive[te alocarea priorit`]ii pe
termen lung a capacit`]ii de tranzit a intercone-
xiunilor transfrontiere. Într-o recent` not` informativ`,
Grupul de lucru al EURELECTRIC pentru rela]ii legislative
a examinat decizia important` emis` de Curtea
European` de Justi]ie în cazul C17/03 din 7 iunie 2003,
prin care s-a relevat faptul c` alocarea preferen]ial` a
capacit`]ii de tranzit transfrontier nu era conform` cu
prevederea de interzicere a discrimin`rilor instaurat` prin
Directiva Energiei Electrice [i nu se putea explica prin nici
una din prevederile acesteia. Curtea a reamintit faptul c`
nediscriminarea constituie, de fapt, unul din principiile
fundamentale ale legii comunitare care impune ca situa]ii
comparabile s` nu fie tratate în mod diferit, dac` o astfel
de diferen]` nu este în mod obiectiv justificat`. (070116)
Reglementatorii europeni dau publicit`]ii Planul
comun de ac]iuni pentru anul 2007. Grupul
reglementatorilor europeni pentru domeniul energiei
electrice (ERGEG) [i Consiliul european al
reglementatorilor europeni pentru energie electric`
(CEER) au dat publicit`]ii, pentru prima dat`, un Plan
comun de ac]iuni pentru anul 2007 vizând crearea unei
pie]e competitive unice [i a unor pie]e interne pentru
energie electric` [i pentru gaze naturale care s` fie
eficiente [i sustenabile. Pentru anul 2007, cele patru
obiective majore ale planului de ac]iune al
reglementatorilor sunt: (i) „anul consumatorului” cu
deschiderea total` a pie]ei la 1 iulie 2007; (ii) contribuirea
reglementatorilor la o alimentare cu energie sigur`,
competitiv` [i durabil`; (iii) ini]iative regionale în domeniul
energie electrice [i în cel al gazelor naturale; (iv)
securitatea aliment`rii cu energie concomitent cu
urm`rirea obiectivelor de mediu. (070117)
Rusia dep`[e[te barierele implement`rii comune. La
o întâlnire interguvernamental` din 29 decembrie 2006,
care a implicat cinci ministere ruse[ti s-a convenit atât
asupra unor proceduri de Implementare Comun` a
prevederilor Protocolului de la Kyoto, cât [i asupra
detaliilor unui viitor decret guvernamental referitor la
diseminarea în Rusia a proiectelor de dezvoltare în cadrul
pie]ei Implement`rii Comune. Observatorii au fost îns`
circumspec]i, afirmând c` ei doresc ca mai întâi s` vad`
c` decretul este emis [i s` consulte procedurile, înainte
de a trage vreo concluzie. (070118)
Europa avanseaz` pe calea îndeplinirii obiectivelor
referitoare la reducerea polu`rii aerului stabilite
pentru 2010 prin Protocolul Gothenburg. Europa
avanseaz` cu siguran]` c`tre îndeplinirea obiectivelor
stabilite pentru 2010 prin Protocolul Gothenburg al
Conven]iei transfrontiere pe termen lung asupra polu`rii
aerului (CLRTAP), elaborat de Comisia Economic` pentru
Europa a Na]iunilor Unite (UNECE). Totu[i, progresul
global al continentului spre îndeplinirea obiectivelor, bun
în ansamblul s`u, ascunde semnificative varia]ii ale
performan]elor ]`rilor individuale. (070119)
Grupurile de coordonare ale UE pentru petrol [i gaze
naturale cad de acord, în urma disputelor
Rusia–Belarus asupra pre]urilor. Grupul de
coordonare pentru gaze naturale a organizat, la 4 ianuarie
2007, o întâlnire extraordinar` ca urmare a disputei
asupra pre]urilor dintre Rusia [i Belarus, asem`n`toare
celei referitoare la gazele naturale ce a avut loc anul trecut
între Rusia [i Ukraina. Spre deosebire de anul trecut,
totu[i, nu s-a ajuns la discontinuit`]i ale aliment`rii UE cu
63
gaze naturale, deoarece Belarus a c`zut de acord asupra
unui acord-cadru pentru 4 ani, cu numai 2 minute înainte
de încheierea zilei de 31 decembrie 2006. Câteva zile mai
târziu, Grupul de alimentare cu petrol a fost convocat de
comisarul UE pentru energie, Andris Pieblags, pentru a
analiza întreruperea efectiv` a aliment`rii cu petrol
datorat` disputei dintre acelea[i p`r]i. (070122)
Taxele de mediu din economia european` a anilor
1995 – 2003. Un recent Raport publicat de biroul
Eurostat pentru statistic` al UE referitor la Taxele de
mediu în economia Europei anilor 1995 – 2003, primul de
acest gen, explic` modul în care taxele de mediu sunt
distribuite în cadrul economiilor din Europa [i arat` cine
este, de fapt, pl`titorul acestor taxe. În ceea ce prive[te
tendin]ele din domeniul energiei electrice, raportul arat`
c` taxele pentru energie în EU-15 în domeniul mineritului,
în cel al industriei prelucr`toare [i în cel al industriilor de
alimentare cu energie electric`, cu gaze naturale [i cu
ap` s-au cifrat la 11 000 milioane € în 1995, în timp ce
aceea[i valoare a fost, la nivelul anului 2003 de peste
16 000 milioane €, ceea ce revine la o cre[tere de
aproape 50%. Contributorii cei mai importan]i la taxele
pentru energie din cadrul statelor membre ale UE-15 sunt
totu[i industriile transportului [i ale comunica]iilor, care în
2003 au achitat 38 000 milioane €, ceea ce revine la o
cre[tere cu circa 75% fa]` de 1995. (070123)
EURELECTRIC formuleaz` comentarii referitoare la
Revizuirea strategic` a energiei. În urma public`rii de
c`tre Comisia European`, la 10 ianuarie 2007, a Revizuirii
strategice a energiei (SER), EURELECTRIC [i-a formulat
comentariile ini]iale pe care le-a transmis reprezentan]ilor
statelor membre, care la 15 februarie 2007 se întâlnesc în
sesiune a Consiliului mini[trilor energiei. Concluziile
acestei întâlniri se vor ad`uga celor ale întâlnirii la vârf a
liderilor ]`rilor membre ale UE din 8-9 martie 2007.
EURELECTRIC remarc` faptul c` Revizuirea strategic` a
energiei con]ine multe elemente pozitive [i c` – în ipoteza
c` se vor îmbun`t`]i anumite abord`ri recomandate prin
Revizuire – poate s` se constituie într-o baz` solid` pentru
progres. (070124)
Comisia European` propune o reducere cu 20% a
nivelului emisiilor de gaze cu efect de ser`, pân` în
anul 2020. Ca parte a unui pachet de propuneri
referitoare la politica energiei, Comisia European` a
publicat, la 10 ianuarie 2007 un Comunicat referitor la
politica post-2012 în domeniul climei. Documentul afirm`
c` UE trebuie s` adopte m`surile na]ionale necesare [i s`
î[i asume rolul de conduc`tor interna]ional în asigurarea
condi]iilor ca înc`lzirea medie global` s` nu fie mai mare
decât 2°C. Comunicatul sugereaz` ca UE s` preia
conducerea autonom` prin angajarea de a-[i reduce
nivelul propriilor emisii cu cel pu]in 20% pân` în anul 2020
– reducere ce ar putea fi stabilit` chiar la valoarea de 30%
ca parte a unui acord global satisf`c`tor. (070125)
Pachetul pentru energie: Comisia dore[te o evolu]ie
rapid` a capt`rii [i a stoc`rii carbonului. C`rbunele
este [i va r`mâne un factor-cheie în asigurarea securit`]ii
UE în alimentarea cu energie, afirm` un Comunicat al
Comisiei Europene referitor la Producerea sustenabil` a
energiei pe baz` de combustibili fosili: tinzând spre emisii
aproape nule cauzate de c`rbune, dup` anul 2020,
adoptat ca parte a Pachetului pentru energie de la 10
ianuarie 2007. Totu[i, Comisia avertizeaz` c` intensitatea
emiterii de carbon de c`tre c`rbune trebuie drastic
redus`. De aceea, Comunicatul prevede utilizarea de
 64
tehnologii [i instala]ii pentru captarea [i stocarea
carbonului (CCS), obligatorii pentru toate centralele
electrice noi, construite eventual pân` în anul 2020 [i
propune ca o nou` central` electric` cu combustibil fosil
s` fie proiectat` [i realizat` numai pe baza celor mai bune
tehnologii disponibile [i fie s` includ` tehnologii CCS, fie
s` permit` completarea ulterioar` cu aceste tehnologii.
(070126)
Pachetul pentru energie: Comunicatul Comisiei
despre Programul Nuclear Ilustrativ prevede viitorul
energiei nucleare. „R`mâne la latitudinea fiec`rui stat
membru c` s` decid` dac` va recurge la energia
nuclear`” declar` Comisia European` în Comunicatul
despre Programul Nuclear Ilustrativ (PINC) care este parte
component` a Pachetului pentru energie. Oferind o
prezentare retrospectiv` a industriei europene a energiei
nucleare [i evitând recenta timiditate politic` a Comisiei,
acesta este primul Comunicat de acest fel din ultimii mul]i
ani. Foratom, asocia]ia reprezentând industria energiei
nucleare, a salutat recunoa[terea de c`tre Comisie a
rolului energiei nucleare, în timp ce organiza]iile non-
guvernamentale ecologiste au condamnat conducerea UE
pentru includerea energiei nucleare pe lista posibilelor
op]iuni pentru combaterea modific`rilor climatice.
(070129)
Foaia de parcurs pentru resursele de energie rege-
nerabile: Comisia se implic` în atingerea obiectivului
anul 55, nr. 2/2007
de 20%. Ca parte a Pachetului pentru energie dat
publicit`]ii la 10 ianuarie 2007, Foaia de parcurs pentru
resursele de energie regenerabile propune pentru 2020
un ambi]ios obiectiv de 20% pentru ponderea energiei
ob]inute din resurse regenerabile. Documentul reprezint`
un imbold puternic pentru domeniul resurselor regnerabile
– în sectorul energiei electrice, în cel al înc`lzirii [i r`cirii
[i în cel al biocombustibililor. Obiectivul ambi]ios
echivaleaz` cu mai mult decât dublarea procentajului
reprezentat în prezent de energia din resurse regenerabile
– care pentru 2010 se prevede a reprezenta 10% din
energia total`. (070130)
Pachetul pentru energie: Comisia insist` asupra
interconexiunilor prioritare [i contureaz` viziunea
asupra tehnologiei pentru domeniul energiei. Plani-
ficarea [i aprobarea interconexiunilor prioritare trebuie
definitivate într-un interval de cinci ani, declar` Planul
Interconexiunilor Prioritare ce apar]ine Pachetului pentru
energie din 10 ianuarie 2007. Documentul sugereaz`
desemnarea unui num`r de Coordonatori europeni care
s` faciliteze proiectele de investi]ii. În plus, într-un Plan
strategic al tehnologiei pentru domeniul energiei, Comisia
urm`re[te s` elaboreze o strategie coerent` pentru
conducerea dezvolt`rii tehnologiei pentru domeniul
energiei înspre un viitor sustenabil al acestuia. (070131)
Rubric` realizat` de:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
S. Hurdube]iu - Pachetul pentru Energie al Comunit`]ii Europene
Pachetul pentru Energie al Comunit`]ii Europene
Sorin HURDUBE}IU*
1. Cadrul general
La 10 ianuarie 2007 Comisia European` a propus un pa-
chet coerent de m`suri [1] pentru definirea unei noi politici
europene a energiei, care s` combat` modific`rile clima-
tice [i s` sporeasc` securitatea [i competitivitatea ener-
giei în cadrul Uniunii Europene. Ansamblul propunerilor
contureaz` o serie de obiective ambi]ioase referitoare la
nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser` [i la resursele
de energie regenerabile [i î[i propune crearea atât a unei
reale pie]e interne a energiei, cât a unui cadru de re-
glementare eficient.
Comisia apreciaz` c` atunci când va exista un consens
interna]ional referitor la situa]ia post-2012, se va ajunge în
2020 la o reducere cu 30% a nivelului emisiilor generate
de ]`rile dezvoltate. Pentru sublinierea angaj`rii sale, Co-
misia European` propune ca Uniunea European` s` se
angajeze de pe acum c` nivelul emisiilor gazelor cu efect
de ser` va cunoa[te în 2020 o reducere cu cel pu]in 20%,
la care s` se ajung` în principal prin ac]iuni din domeniul
energiei.
Grupul de documente cunoscut deja sub numele generic
de Pachetul pentru Energie este structurat în urm`toarele
zece capitole:
1. Energie pentru o lume în schimbare
2. O politic` european` a energiei
3. Foaia de parcurs pentru resurse de energie
regenerabile
4. Progrese ale energiei electrice din resurse
regenerabile
5. Progrese în domeniul biocombustibililor
6. Pia]a intern` pentru energie electric` [i gaze
naturale
7. Infrastructura pentru energie electric` [i gaze
naturale
8. Energia nuclear`
9. Producerea sustenabil` de energie folosind com-
bustibili fosili
10. Planul strategic al tehnologiei pentru domeniul
energiei
Referindu-se la acest pachet de documente, pre[edintele
Comisiei Europene, José Manuel Barroso a ar`tat, la lan-
sare, c` „ziua de 10 ianuarie 2007 marcheaz` o schim-
bare major` pentru Uniunea European`. Politica energiei
a constituit un element cheie atunci când s-a demarat
proiectul european. Acum a sosit momentul s`-l readucem
în centru scenei. Cu provoc`rile modific`rilor climatice, cu
dependen]a crescând` de importuri [i cu pre]urile înalte
ale energiei se confrunt` ast`zi toate statele membre ale
UE. Se impune un r`spuns european comun pentru a se
putea vorbi de o energie sustenabil`, sigur` [i competi-
tiv`. Propunerile înaintate ast`zi de c`tre Comisia Euro-
pean` demonstreaz` angajamentul nostru de a conduce
aceste activit`]i [i viziunea pe termen lung pentru o nou`
politic` european` în domeniul energiei, care s` r`spund`
modific`rilor climatice. Trebuie s` ac]ion`m acum, pentru
a putea prefigura lumea de mâine.“
* Director, IRE
65
Comisarul pentru politici ale energiei, Andris Piebalgs, a
afirmat c` „dac` lu`m acum m`surile corecte, Europa
poate conduce lumea spre o nou` revolu]ie industrial`:
dezvoltarea unei economii cu un con]inut de carbon sc`-
zut. Ambi]ia noastr` de a crea o pia]` intern` func]ional`,
de a promova o formul` a energiei curat` [i eficient` [i de
a face op]iunile corecte în domeniul cercet`rii [i în cel al
dezvolt`rii, va hot`rî dac` cei care conduc acest scenariu
vom fi noi sau al]ii“, iar Stavros Dimas, comisarul pentru
probleme de mediu a declarat c` „modific`rile climatice
constituie una dintre cele mai mari amenin]`ri pentru
planeta noastr`. Ac]iunile împotriva acestor modific`ri sunt
imperative. Ast`zi convenim asupra unui set de obiective
ambi]ioase, dar realiste, care ne vor sus]ine efortul comun
de a limita modific`rile climatice [i gravele lor consecin]e.
Invit cu st`ruin]` restul lumii s` ni se al`ture în efortul de
reducere a factorilor ce conduc la modific`rile climei [i în
cel de accelerare a progresului c`tre un acord inter-
na]ional asupra reducerii nivelului emisiilor.“
Europa se confrunt` cu amenin]`ri reale. Exist` o [ans`
mai mare de 50% ca temperaturile globale s` creasc` în
acest secol cu mai mult de 50C. Conform prognozelor
actuale politicile pentru energie [i transporturi indic` nu
numai ca nivelul emisiilor din UE nu vor sc`dea, ci chiar
vor fi, în 2030, cu circa 5% mai mari. Considerând
tendin]ele [i politicile actuale, dependen]a UE de importul
de energie va trece de la valoarea actual` de 50% din
totalul consumului UE, la 65% în 2030. În plus, pia]a
intern` de energie va fi incomplet dezvoltat`, ceea ce va
împiedica pe cet`]enii UE s` beneficieze de totalul
beneficiilor poten]iale ale liberaliz`rii domeniului energiei.
Pachetul pentru Energie propus de c`tre Comisia Euro-
pean` caut` s` ofere solu]ii ale acestor provoc`ri, pe
baza urm`toarelor elemente de baz`:
a) Pia]a de energie intern` real`;
b) Accelerarea trecerii spre o energie cu con]inut de
carbon redus;
c) Eficien]a energiei.
2. Elementele de baz` ale Pachetului pentru Energie
2.1. Pia]a de energie intern` real`
Scopul este de a oferi o [ans` real` utilizatorilor de
energie din cadrul UE, indiferent dac` sunt consumatori
particulari sau oameni de afaceri, [i de a declan[a inves-
ti]iile uria[e necesare domeniului energiei. Pia]a unic` este
favorabil` nu numai competitivit`]ii, dar [i sustenabilit`]ii [i
securit`]ii.
Ancheta sectorului concuren]ei [i comunicarea în cadrul
pie]ei interne pun în eviden]` necesitatea unor ac]iuni noi
pentru separarea producerii de energie de distribu]ia
acesteia. Arat`, de asemenea, necesitatea unui mai pu-
ternic control reglementativ independent la nivelul pie]ei
europene, dar [i a unor m`suri na]ionale care s` asigure
atingerea obiectivului UE referitor la un nivel de interco-
nectare de minimum 10%. În acest scop, se impune de-
semnarea de coordonatori [i identificarea principalelor
piedici.
 66
2.2. Accelerarea trecerii spre o energie cu con]inut
de carbon redus
Comisia European` propune men]inerea pozi]iei UE de
lider mondial în domeniul producerii energiei electrice din
resurse regenerabile, propunând pentru 2020 obiectivul
ferm ca 20% din formula de energie s` reprezinte energie
din resurse regenerabile. Aceasta impune o cre[tere ma-
siv` în toate cele trei sectoare specifice: energie electric`,
biocombustibili [i – respectiv – înc`lzire [i condi]ionare.
Pentru sc`derea pre]ului energiei curate [i plasarea UE în
fruntea evolu]iei rapide a tehnologiilor s`race în carbon, o
importan]` major` revine cercet`rii. Pentru atingerea
obiectivelor propuse, Comisia European` propune un
Plan strategic al tehnologiei pentru domeniul energiei,
urmând ca UE s` î[i sporeasc` resursele alocate anual
cercet`rii în domeniul energiei cu cel pu]in 50% pentru
urm`torii [apte ani.
În prezent, la nivelul UE energia nuclear` contribuie cu
14% la consumul total de energie [i cu 30% la consumul
de energie electric`. Propunerile Comisiei subliniaz` c`
fiecare stat membru trebuie s` opteze dac` se va baza
sau nu pe producerea energiei electrice din resurse
nucleare. Comisia recomand` ca în UE, acolo unde nive-
lul energiei din resurse nucleare se reduce, completarea
s` se fac` prin introducerea de surse cu con]inut de
carbon sc`zut. În caz contrar atingerea obiectivului
reducerii volumului emisiilor gazelor cu efect de ser` va fi
[i mai dificil`.
2.3. Eficien]a energiei
Comisia reitereaz` obiectivul anului 2020 de economisire
a 20% din consumul total de energie primar`. Dac` acest
obiectiv va fi atins, asta înseamn` c` în anul 2020 UE va
utiliza cu circa 13% mai pu]in` energie decât în prezent,
economisind anual 100 miliarde de euro [i circa 780 de
tone de CO2.
Între propunerile Comisiei se afl` (i) accelerarea intro-
ducerii în uz a vehiculelor de transport eficiente; (ii)
standarde mai severe [i o mai bun` etichetare a
aparatelor electrice; (iii) performan]e energetice mai bune
pentru cl`diri [i (iv) o mai bun` eficien]` a instala]iilor de
producere a energiei electrice [i a celei termice, a
transportului [i a distribu]iei. În plus, Comisia propune [i
un acord interna]ional asupra eficien]ei energiei.
3. Aspectul politic
Propunerile Comisiei, bazate pe cele trei elemente discu-
tate mai sus trebuie s` fie sprijinite [i de o politic` extern`
credibil` [i coerent`: o politic` interna]ional` în domeniul
energiei, în care UE s` se aud` ca o singur` voce.
Uniunea European` nu î[i poate atinge, singur`, obiec-
tivele referitoare la modific`rile climatice [i pe cele din
domeniul energiei. Trebuie s` ac]ioneze împreun` atât cu
]`rile dezvoltate, cât [i cu cele în curs de dezvoltare, atât
cu consumatorii de energie, cât [i cu produc`torii. UE va
dezvolta mecanisme de solidaritate eficiente, capabile s`
rezolve orice situa]ii de criz` în domeniul aliment`rii cu
energie [i s` elaboreze o politic` extern` comun` în
domeniul energiei, în care discu]ia cu ]`ri ter]e s` se
poarte „cu o singur` voce“. În acest mod se pot dezvolta
cu furnizorii reale parteneriate în domeniul energiei, bazate
pe transparen]`, predictibilitate [i reciprocitate.
anul 55, nr. 2/2007
Continuând procesul de consultare asupra C`r]ii Verzi
ap`rute în 2006, Comisia a progresat deja în direc]ia unei
politici externe coerente în domeniul energiei, dup` cum o
demonstreaz` crearea unei re]ele de coresponden]i în do-
meniul securit`]ii energiei. Comisia propune o întreag` se-
rie de m`suri concrete de înt`rire a acordurilor interna]io-
nale [i de extindere în continuare a tratatelor bilaterale cu
ter]e ]`ri, astfel încât energia s` devin` o parte integrant`
a tuturor rela]iilor externe ale UE [i în special a Politicii
Europene de Bun` Vecin`tate. Ca noi ini]iative, Comisia
propune dezvoltarea unui parteneriat complex Africa–Eu-
ropa [i un tratat interna]ional asupra eficien]ei energiei.
Ac]iuni concrete sunt imperativ necesare. În ansamblul lor,
ancheta sectorial`, revizuirea strategic` [i planul de ac-
]iune reprezint` coloana central` a propunerii de Politic`
European` în domeniul Energiei. Procesul tinde s` evo-
lueze de la nivelul principiilor la cel al propunerilor legis-
lative concrete. Comisia va c`uta s` sprijine propunerile
referitoare la energie [i la modific`rile climatice cu ocazia
sesiunii de prim`var` a Consiliului European [i va elabora
legisla]ia necesar`.
4. Politica european` a energiei
Punctul de plecare pentru o politic` european` a energiei
are trei fa]ete, reprezentate de (i) combaterea modific`rilor
climatice, (ii) promovarea de noi locuri de munc` [i (iii)
limitarea vulnerabilit`]ii UE fa]` de importurile de gaze
naturale [i de petrol.
Suportul noii politici îl constituie obiectivul Europei în do-
meniul energiei: reducerea de c`tre UE a nivelului emi-
siilor de gaze cu efect de ser`, pe baza diminu`rii cu 20%
a consumului la nivelul anului 2020. Obiectivul va permite
UE s` controleze procesul, redirec]ionând economiile de
energie din prezent c`tre asigurarea sustenabilit`]ii, a
competitivit`]ii [i a securit`]ii aliment`rii cu energie.
Obiectivul UE trebuie v`zut în contextul nevoii unei ac]iuni
interna]ionale a na]iunilor industrializate în direc]ia
control`rii modific`rilor climatice. Când va exista o astfel
de angajare, va fi rândul UE s` continue efortul comun.
Obiectivul va fi, deci, s` se sporeasc` nivelul reducerilor
pân` la 30% în 2020 [i pân` la 60...80% pentru 2050.
Îngrijor`rile nu se limiteaz` îns` numai la modific`rile
climatice; ele se refer` în egal` m`sur` [i la securitatea
aliment`rii cu energie a Europei, la economie [i la bun`-
starea cet`]enilor ei. Chiar [i dac` nu ar exista problema
modific`rilor climatice, exist` toate motivele de a trece la
ac]iunile propuse de c`tre Comisia European`. Atingerea
obiectivului poate limita cre[terea riscului UE în fa]a vola-
tilit`]ii crescânde a pre]urilor pentru petrol [i gaze natu-
rale, poate spori competitivitatea în cadrul pie]ei de ener-
gie a UE, poate stimula sectorul tehnologic [i poate fi
benefic` pentru crearea de locuri de munc`.
Provocarea este imens`: în termeni specifici domeniului
energiei, atingerea obiectivului general al nivelului gazelor
cu efect de ser` va impune UE s` î[i diminueze emisiile
de CO2 generate de utilizarea energiei cu cel pu]in 20%,
[i probabil chiar mai mult, în urm`torii 13 ani. Aceasta va
ajuta la transformarea Europei într-o economie foarte
eficient` din punctul de vedere al energiei [i cu un redus
con]inut de CO2, capabil` a face fa]` cu încredere pro-
voc`rilor viitoare. Va însemna [i preluarea de c`tre Euro-
pa a rolului de catalizator al unei noi revolu]ii industriale,
de care va beneficia în egal` m`sur` atât lumea dezvol-
S. Hurdube]iu - Pachetul pentru Energie al Comunit`]ii Europene
tat`, cât [i cea în curs de dezvoltare. În acela[i timp se va
accelera trecerea spre o cre[tere economic` cu niveluri
de emisie sc`zute [i se va intensifica semnificativ canti-
tatea de energie produs` [i utilizat` local [i cu nivel
minimal al emisiilor.
În atingerea unui astfel de obiectiv, Comisia mai propune
[i concentrarea asupra unui num`r de m`suri adi]ionale:
(i) îmbun`t`]irea eficien]ei energiei; (ii) sporirea ponderii în
formula energiei a celei produse din resurse regenerabile,
precum [i m`suri de asigurare c` de beneficiile pie]ei
interne beneficiaz` fiecare; (iii) impunerea solidarit`]ii
statelor membre, cu un mai larg orizont de timp pentru
dezvolt`rile tehnologice; (iv) o nou` viziune asupra secu-
rit`]ii nucleare, al`turi de (v) eforturi hot`râte ale UE de a
se exprima „într-o singur` voce“ în discu]iile cu parteneri
interna]ionali – produc`torii de energie [i importatorii de
energie – [i cu ]`rile în curs de dezvoltare.
Revizuirea strategic` a domeniului energiei include un
plan de ac]iune în 10 puncte, cu o foaie de parcurs care
plaseaz` UE pe calea atingerii noului obiectiv strategic.
Un prim grup de m`suri concrete este prezentat în cadrul
Planului de Ac]iune, care include:
a) un raport asupra implement`rii de c`tre statele
membre ale pie]ei interne de gaze naturale [i de
energie electric`, precum [i rezultatele referitoare la
stadiul competi]iei între aceste dou` sectoare;
b) un Plan de Interconexiuni Prioritare pentru re]elele
electrice [i cele de gaze naturale ale statelor
membre, astfel încât re]eaua european` s` devin`
o realitate;
c) propuneri de promovare a producerii sustenabile de
energie electric` pe baz` de combustibili fosili;
d) foaie de parcurs [i alte ini]iative de promovare a
resurselor regenerabile, în special a biocombustibi-
lilor pentru domeniul transporturilor;
e) analiz` a situa]iei energiei nucleare în Europa;
f) schi]` a unui viitor Plan tehnologic strategic pentru
energia Europei.
Planul de ac]iuni pentru eficien]a energiei adoptat de
Comisie la 19 octombrie 2006 este, de asemenea, parte a
Planului de ac]iune [i împreun` cu Revizuirea Strategic` a
domeniului Energiei se completeaz` [i se înt`resc reciproc.
5. Foaia de parcurs pentru resurse de energie
regenerabile
Cu un deceniu în urm` UE a început ac]iunea de atingere
a obiectivului ponderii de 12% pentru energiile din resurse
regenerabile în ansamblul formulei energiei pentru anul
2010. De[i de atunci consumul de energie din resurse
regenerabile a crescut cu 55%, este pu]in probabil c`
ponderea acestui tip de energie va dep`[i 10% în 2010.
Ca urmare, UE are nevoie de o schimbare major` pentru
a putea avea o viziune pe termen lung credibil` privind
viitorul energiei ob]inute din resurse regenerabile.
În cadrul sesiunii de prim`var` a Consiliului European,
Comisia European` î[i va prezenta propunerile legislative
ale anului 2007, ca început al implement`rii Foii de par-
curs proprii. Pachetul de propuneri va include obiective cu
obligativitate legal`, care s` asigure fiec`rui stat membru
libertatea de a decide cea mai bun` formul` de energie
pentru situa]iile sale concrete. În acela[i timp [i în vederea
atingerii obiectivelor na]ionale generale, statelor membre
li se va cere s` î[i stabileasc` Planuri de ac]iune na]iona-
le, care s` descrie obiectivele lor specifice sectoriale pen-
67
tru energie electric`, biocombustibili [i înc`lzire [i con-
di]ionare.
Foaia de parcurs subliniaz` [i necesitatea dezvolt`rii coor-
donate a biocombustibililor în cadrul UE. Este de o impor-
tan]` major` definirea acestor obiective acum, deoarece
în curând produc`torii î[i vor proiecta vehiculele viitoare
ce vor trebui s` func]ioneze cu aceste tipuri de com-
bustibil. În timp ce ast`zi biocombustibilii sunt mai scumpi
decât alte forme de energie regenerabil`, ei ofer` – în
urm`torii 15 ani – singura cale de reducere semnificativ`
a dependen]ei de petrol în sectorul transporturilor. De
aceea, Comisia propune un obiectiv minimal ferm ca pân`
în 2020 biocombustibilii s` înlocuiasc` 12% din petrolul [i
motorina folosite în transporturi.
În plus, Comisia va încerca s` înl`ture barierele nerezona-
bile din calea integr`rii resurselor de energie regenerabile
în cadrul sistemelor de energie ale UE [i s` dezvolte [i s`
liberalizeze pie]ele interne de energie, unde o mai mare
transparen]` va permite intrarea [i a unor noi parteneri
inovativi. Se va asigura cooperarea cu autorit`]ile de re-
]ea, cu reglementatorii din domeniul energiei electrice [i
din industria energiei din resurse regenerabile, pentru o
mai bun` integrare a acestor resurse în activit`]ile din
sistemul energiei. În fine, se va asigura mai buna utilizare
a instrumentelor financiare ale Comunit`]ii, în special a
fondurilor structurale [i a celor de coeziune.
În situa]ia în care obiectivele Comisiei nu sunt atinse, sta-
tele membre vor trebuie s` î[i modifice semnificativ politi-
ca de utilizare a energiilor din resurse regenerabile în toa-
te sectoarele: energie electric`, transporturi [i înc`lzire [i
condi]ionare. Statele membre vor fi solicitate s` asigure
proceduri rapide, corecte [i simple pentru autorizarea e-
nergiilor din resurse regenerabile, s` î[i îmbun`t`]easc`
mecanismele de pre-planificare în cadrul c`rora regiunile
[i municipalit`]ile trebuie s` aloce zone corespunz`toare
pentru activit`]i specifice acestui tip de energii [i s` le
includ` aceste energii în planurilor lor regionale [i locale.
De fapt, autorit`]ile regionale [i locale pot sprijini conside-
rabil atingerea obiectivelor definite prin Foaia de parcurs.
6. Energia electric` din resurse regenerabile
Dintre diferitele resurse regenerabile utilizate pentru pro-
ducerea energiei electrice, vântul a înregistrat un succes
clar: cu o cre[terea a capacit`]ilor instalate de 150% fa]`
de anul 2001, UE este liderul necontestat din acest dome-
niu, cu o contribu]ie de 60% în cadrul pie]ei globale. Con-
sumul total de energie din resurse eoliene în cadrul UE
constituie echivalentul consumului de energie electric` al
Danemarcei [i al Portugaliei luate împreun`. Totu[i, în ju-
m`tate din UE nu este suficient exploatat, din cauza întâr-
zierilor în autoriz`ri, a condi]iilor incorecte din cadrul re]e-
lei [i a lentei înt`riri [i extinderi a re]elei electrice existente.
Dezvoltarea biomasei solide s-a accelerat semnificativ în
2004 [i 2005, energie electric` din biomas` solid` fiind
generat` din combustia produselor agricole [i forestiere în
cadrul unor termocentrale. Cei mai mari produc`tori de
biomas` solid` sunt Finlanda [i Suedia, urmate de Ger-
mania, Spania. Marea Britanie, Danemarca, Austria [i
Olanda. Comisia a aprobat recent un plan de ac]iune fo-
restier` al UE, care asigur` utilizarea resurselor forestiere
ca resurse de energie.
Biogazul este o alt` surs` important` de producere a
energiei electrice, prin aceea c` exploatarea sa nu este
 68
numai o chestiune de producere a energiei, ci [i una de
tratare a de[eurilor [i în acela[i timp de mediu. Aproxi-
mativ dou` treimi din biogaz sunt utilizate pentru produ-
cerea de energie electric` [i o treime pentru producerea
de energie termic`. Biogazul poate fi utilizat [i în sectorul
transporturilor. În prezent Marea Britanie [i Germania sunt
liderii utilizatorilor energiei biogazului.
Energia solar` continu` a fi promi]`toare, reprezentând o
tehnologie relativ nou`, dar cu un important poten]ial pe
termen lung. Capacitatea instalat` total` la nivelul UE a
crescut cu o rat` medie anual` nemaiîntâlnit` de 70% în
ultimii cinci ani, în frunte aflându-se, din nou, Germania.
Dezvoltarea micro hidrocentralelor (cu o capacitate insta-
lat` de maximum 10 MW) a fost relativ lent`, din cauza
poten]ialelor exploatate [i a barierelor administrative (de
exemplu, avizele de mediu). Totu[i, noile state membre
s-au dovedit mai dinamice, în special Polonia [i Slovacia.
Producerea energiei electrice din resurse geotermale se
întâlne[te în special în Italia, Portugalia [i Fran]a. Liderul
necontestat este Italia, care de]ine peste 95% din insta-
la]iile de acest tip din UE. În concluzie, documentul su-
bliniaz` importan]a unei complete [i corecte implement`ri
a Directivei energie electrice din resurse regenerabile, pre-
cum [i cea a unei imediate îndep`rt`ri a barierelor ad-
ministrative, a accesului discriminatoriu la re]ea [i a pro-
cedurilor complicate. Comisia va reexamina, în anul 2007,
schemele de sprijin al utiliz`rii resurselor regenerabile
pentru producerea de energie electric` [i va propune un
nou cadru legal pentru promovarea acestui tip de resurse.
7. Progrese în domeniul biocombustibililor
Sectorul transporturilor europene se afl` în continu` evo-
lu]ie. Automobilele [i autocamioanele ofer` astfel de avan-
taje socio-economice, încât via]a f`r` ele este greu de
imaginat. Dar situa]ia devine necontrolabil`. Transportul
produce aproape o treime din emisiile de CO2 – gazul cu
efect de ser` cel mai vinovat de modific`rile climatice – [i
se a[teapt` ca volumul emisiilor s` creasc` semnificativ.
În plus, sectorul transporturilor se bazeaz` în propor]ie de
98% pe petrol, combustibil în mare m`sur` importat [i
care devine din ce în ce mai scump, pe m`sur` ce rezer-
vele sunt sec`tuite.
La aceast` situa]ie UE propune un r`spuns imediat: în-
curajarea înlocuirea combustibilului diesel [i a petrolului
cu biocombustibili. Ace[tia sunt cura]i, regenerabili [i pro-
vin din materiale organice. Evolu]ia sectorului conduce [i
la noi locuri de munc`, oferind în acela[i timp [i noi pie]e
pentru produc]ia agricol`. Biocombustibilii contribuie, de
asemenea, [i la rezolvarea marilor probleme comune,
cum ar fi diversificarea resurselor de energie [i îndeplini-
rea angajamentelor ce decurg din Protocolul de la Kyoto.
În Directiva pentru biocombustibili adoptat` în 2003, Eu-
ropa [i-a stabilit obiectivul înlocuirii a 2% din petrolul [i
motorina ce se utilizeaz` pentru transport cu biocom-
bustibili, pân` în 2005 [i 5,75% pân` în 2010. Obiectivul
anului 2005 nu a fost atins. Pentru anul 2010 sunt de
a[teptat importante progrese, dar insuficiente pentru atin-
gerea obiectivului acelui an. De aceea, Comisia propune
înt`rirea cadrului legislativ, recomandând pentru 2020
ponderea de minimum 10% pentru biocombustibili.
În timp ce majoritatea biocombustibililor ofer` economii
semnificative de emisii gazoase cu efect de ser`, este
anul 55, nr. 2/2007
posibil ca economii similare s` se ob]in` pe c`i care pot
provoca alte efecte de mediu. Comisia propune introdu-
cerea unui sistem de cointeresare / sprijinire pentru evi-
tarea situa]iei [i încurajeaz` dezvoltarea biocombustibililor
„de genera]ia a doua“.
Numeroase politici stimuleaz` utilizarea [i producerea bio-
combustibililor la nivel european. Scutirea de taxe este o
modalitate consacrat` de stimulare a utiliz`rii biocombus-
tibililor. Numeroase state membre au anun]at deja intro-
ducerea obliga]iei utiliz`rii de biocombustibili, ceea ce
oblig` pe furnizori s` aduc` pe pia]` [i biocombustibili [i
s` asigure o re]ea sigur` [i o dezvoltare a industriei bio-
combustibililor.
Biocombustibilii cei mai uzuali sunt ast`zi biomotorinele
(ob]inute din plante oleaginoase, cum ar fi semin]ele de
rapi]` [i cele de floarea-soarelui) [i bioetanolul (produs
din zah`r [i sfecl` sau cereale). Aceste dou` tipuri de
combustibili pentru sectorul transporturilor au poten]ialul
de înlocuire, pe scar` larg`, motorina [i petrolul. Acest
combustibil poate fi folosit la motoarele automobilelor
moderne (eventual cu modific`ri minore) [i pot fi distri-
buite utilizând infrastructura actual`. Se fac deja cercet`ri
în domeniul tehnologiei de producere a „genera]iei secun-
de“ de biocombustibili folosind ca materie prim` materiale
lemnoase [i paie, adi]ionate cu anumite tipuri de de[euri.
8. Pia]a intern` pentru energie electric` [i gaze
naturale
O real` pia]` intern` de energie este esen]ial` pentru în-
deplinirea obiectivele Europei în domeniul energiei: o pia]`
competitiv` va reduce costurile pentru cet`]eni [i com-
panii [i va stimula eficien]a energiei [i investi]iile. Ea este
vital` pentru func]ionarea corect` mecanismul de tran-
zac]ionare a emisiilor. O pia]` intern` de energie compe-
titiv` [i func]ionând eficient poate asigura avantajele ma-
jore în ceea ce prive[te securitatea aliment`rii. Comuni-
catul asupra pie]ei interne de energie [i Raportul anchetei
sectoriale a competitivit`]ii demonstreaz` c` regulile [i
m`surile prezente nu corespund înc` obiectivelor. Mai
sunt înc` multe de f`cut pentru a crea o real` re]ea eu-
ropean` de gaze naturale [i de energie electric` [i o pia]`
cu adev`rat concuren]ial`.
Principalul obiectiv al Comisiei este de a avea, pân` în
2009, o pia]` intern` de energie complet`, cu concuren]`
total` [i un cadru de reglementare eficient. O re]ea euro-
pean` real` va ac]iona ca o re]ea unic`. Pentru atingerea
acestor obiective este îns` necesar` o serie de m`suri, de
natur` mai mult tehnic`:
a) Noi reguli de evitare a discrimin`rii se impun, de
exemplu, printr-o separare clar` a producerii de
energie de distribu]ia acesteia. Se iau în conside-
rare dou` op]iuni de separare, cu preferare evident`
a separ`rii propriet`]ii.
b) Este, de asemenea, important s` func]ioneze un
cadru de reglementare larg european, nu numai
pentru facilitarea tranzitului transfrontier. Comisia
consider` c` este necesar a se stabili un singur
corp de reglementare la nivelul UE, sau – ca varian-
t` minimal` – o re]ea european` de reglementatori
independen]i, care s` acorde aten]ia cuvenit` inte-
resului Europei [i s` accepte implicarea Comisiei.
c) Re]elele de gaze naturale [i cele electrice sunt vitale
pentru buna func]ionare a pie]ei europene. Nume-
roase ac]iuni sunt propuse pentru accelerarea in-
vesti]iilor în punctele sensibile, care de regul` se
S. Hurdube]iu - Pachetul pentru Energie al Comunit`]ii Europene
afl` pe frontiere. Au fost identificate verigile lips` ce-
le mai problematice, cum ar fi interconexiunile dintre
Germania, Polonia [i Lituania, conexiunile dinspre
instala]iile eoliene aflate în larg în Europe nordic`,
interconexiunile electrice dintre Spania [i Fran]a [i
conductele de gaze naturale dinspre Marea Cas-
pic` spre centrul Europei.
d) Transparen]a este esen]ial` pentru func]ionarea pie-
]ei. Se impune cu necesitate existen]a unei noi legis-
la]ii care s` stabileasc` cerin]ele minimale.
e) Sunt necesare standarde de securitate a re]elei, ca-
re s` fie ferme, minimale [i comune.
Toate aceste m`suri sunt esen]iale pentru ca s` se asi-
gure construirea, în Europa, de suficiente noi capacit`]i de
producere a energiei. Comisia este convins` c` sunt
necesare investi]ii mari pentru asigurarea capacit`]ile de
producere [i de transport al energiei. În sfâr[it, Comisia va
acorda o aten]ie special` drepturilor consumatorilor [i
energiei, ca serviciu public. Va fi lansat` o Cart` a consu-
matorilor de energie, care va include m`surile necesare în
cazul deficitului de combustibil, pe cele de informare a
consumatorilor care doresc s` î[i schimbe furnizorul sau
op]iunile de alimentare, dar [i pe cele de protejare a con-
sumatorilor confrunta]i cu practici de vânzare incorecte.
Pentru sprijinirea acestei ini]iative se va lansa o campanie
de informare.
9. Re]elele europene de gaze naturale [i energie
electric`
Re]elele electrice [i cele de gaze naturale asigur` buna
func]ionare a pie]ei europene. Comisia a propus nume-
roase ac]iuni de accelerare a investi]iilor în punctele cele
mai sensibile, care – a[a cum s-a ar`tat – se întâlnesc, în
mod tipic, pe frontier`. Aceste verigi lips` sunt esen]iale
pentru evitarea întreruperilor în alimentarea cu energie
electric` sau gaze naturale. Ac]iunile propuse includ:
a) Desemnarea a patru coordonatori europeni pentru
desf`[urarea celor patru mari proiecte critice: (i)
Power-Link între Germania, Polonia [i Lituania; (ii)
conexiunile înspre instala]iile eoliene din largul m`-
rii, în nordul Europei; (iii) interconexiunea electric`
dintre Fran]a [i Spania; (iv) conducta Nabucco, ce
aduce gaze naturale dinspre Asia Central`, re-
giunea M`rii Caspice [i Orientul Mijlociu înspre
Europe Central`.
b) Armonizarea planific`rii regionale prin strângerea
cooper`rii dintre operatorii de sistem [i de transport
care vor monitoriza [i analiza planificarea dezvolt`rii
la nivel regional.
c) Încurajarea planific`rii ra]ionalizate [i a procedurilor
de autorizare prin invitarea statelor membre s` ela-
boreze proceduri na]ionale în cadrul c`rora pla-
nificarea [i avizarea proiectelor de interes european
s` se desf`[oare în intervalul, fix, de 5 ani.
e) Examinarea necesit`]ii de sporire a finan]`rii UE, în
particular pentru facilitarea integr`rii în re]ea a
energiei din resurse regenerabile.
Completa implementare a tuturor proiectelor de interes
european apare ca vital` dac` UE dore[te s` integreze în
re]ea [i „energie verde“, s` dezvolte o pia]` intern` de
energie care s` fie eficient` [i s` reduc` riscurile lipsei de
resurse în cadrul Uniunii. De[i UE a dezvoltat deja o serie
de politici pentru o mai eficient` infrastructur` a energiei ,
re]elele înc` nu s-au dezvoltat suficient. Re]elele de ener-
gie europene sunt utilizate foarte aproape de limitele lor
fizice, existând riscul unor întreruperi temporare a alimen-
69
t`rii. Mai mult, statele membre continu` s` r`mân` izolate
de restul pie]ei interne.
Cu investi]ii anuale de numai 200 milioane de euro în re]e-
lele transfrontiere, situa]ia apare deosebit de dramatic`
pentru sectorul european al energiei electrice, întrucât mai
mult de 60% dintre proiecte, care au fost declarate de
interes european de c`tre Parlamentul European [i de c`-
tre Consiliu, se confrunt` cu întârzieri semnificative, în prin-
cipal din cauza complexit`]ii procedurilor de autorizare.
Pe de alt` parte cele mai importante proiecte de conducte
pentru gazele naturale progreseaz` – pe moment – în
graficul prestabilit. Totu[i, implicarea câtorva ]`ri care nu
fac parte din UE complic` cooperarea [i coordonarea
acestor proiecte.
10. Energia nuclear`
În conformitate cu Art. 40 al Tratatului EURATOM, Comisia
European` trebuie s` publice periodic un program
nuclear ilustrativ. În acest scop Comisia a prezentat un
comunicat în care sunt trecute în revist` investi]iile din
ultimii 10 ani din sectorul energiei nucleare [i sunt
prezentate aspectele economice ale producerii energiei
cu combustibil nuclear, impactul asupra formulei energiei
[i condi]iile de acceptabilitate social`.
Fiecare stat membru va decide dac` se va baza pe ener-
gie nuclear` în ceea ce prive[te producere de energie
electric`. Decizii de extindere a ponderii energiei nucleare
au fost luate recent în Finlanda [i în Fran]a. Alte ]`ri
membre ale UE, dintre care se men]ioneaz` Olanda, Po-
lonia, Suedia, Republica Ceh`, Lituania, Letonia, Slovacia
Marea Britanie, România [i Bulgaria au relansat dezba-
terile asupra politicii nucleare proprii. În cadrul UE cele
152 de reactoare nucleare asigur` 30% din produc]ia
actual` european` de energie electric` – totu[i, dac` în
unele state continu` politica de dezafectare a instala]iilor
nucleare, aceast` pondere se va reduce. Pentru satisfa-
cerea cererii prognozate [i pentru reducerea dependen]ei
europene de importul de resurse, este posibil ca s` se
recurg` la noi investi]ii sau la prelungirea duratei de
exploatare a unora dintre centralele electrice.
Înt`rirea produc]iei nucleare de energie ar putea repre-
zenta [i o op]iune de reducere a nivelului emisiilor de CO2
[i s` joace un rol major în ceea ce prive[te schimb`rile
climatice globale. Sectorul nuclear al energiei este în
esen]` lipsit de emisii de carbon [i face parte din sce-
nariul Comisiei de reducere a nivelului emisiilor de carbon
[i a celor de CO2. Aceasta ar putea constitui [i un
argument important atunci când se vor discuta viitoarele
scheme de tranzac]ionare a emisiilor.
Factorul crucial care afecteaz` perspectivele sporirii pon-
derii energiei nucleare este aspectul economic specific,
întrucât centralele nucleare presupun o investi]ie ini]ial`
uria[`, de 2 ... 3 miliarde euro. Producerea de energie pe
cale nuclear` implic` costuri de construc]ie mai mari fa]`
de cele specifice utiliz`rii combustibililor fosili, îns` cos-
turile de exploatare sunt semnificativ mai mici, odat` ce s-
a dep`[it faza investi]iei ini]iale. În plus, producerea nu-
clear` de energie este în foarte mare parte insensibil` la
varia]ia costului aprovizion`rii cu materie prim`, întrucât o
cantitate modest` de uraniu, care provine în principal din
zone stabile ale lumii, poate men]ine în func]iune timp de
decenii o central` nuclear`. Ca urmare, în majoritatea ]`-
rilor industrializate, centralele nucleare ofer` una din c`ile
 70
economice de producere a energiei electrice pentru con-
sumul de baz`.
Începând din anul 1997, industria nuclear` a recurs la in-
vesti]ii considerabile. UE recunoa[te importan]a men]inerii
rolului de lider în domeniul tehnologiei nucleare pentru
domeniul energiei [i sus]ine dezvoltarea în continuare a
celui mai avansat cadru pentru energia nuclear`, inclusiv
neproliferarea, managementul de[eurilor [i dezafectarea
unora dintre reactoare. De la intrarea în vigoare a Tratatu-
lui EURATOM, siguran]a nuclear` [i protec]ia publicului
contra radia]iilor au constituit subiecte de baz` ale Co-
munit`]ii Europene [i constituie elemente ce câ[tig` me-
reu în importan]`. La nivelul UE, obiectivul este ca pentru
acele state membre care au optat pentru energie nuclear`
s` se dezvolte în continuare cadrul cel mai avansat pentru
energia nuclear`, în conformitate cu cele mai înalte
standarde de securitate, siguran]` [i neproliferare, a[a
cum se impune prin Tratatul EURATOM. Astfel de ac]iuni
se refer` [i la managmentul de[eurilor nucleare [i la
dezafectarea unora dintre reactoarele nucleare.
11. Viitorul combustibililor fosili
C`rbunele [i gazele naturale asigur` la peste 50% din
consumul de energie electric` al UE [i vor continua s`
r`mân` termeni de baz` ai formulei de energie. Pentru ca
UE s` î[i ating` obiectivele de termen lung referitoare la
modific`rile climatice, vor fi necesare tehnologii mult mai
curate pentru c`rbune [i o semnificativ` diminuare a
nivelului emisiilor de CO2. În plus, dezvoltarea tehnolo-
giilor curate pentru c`rbune [i a celor de captare [i sto-
care a carbonului devine crucial` la scar` interna]ional`:
este de a[teptat ca produc]ia mondial` de energie elec-
tric` pe baz` de c`rbune s` fie, în 2030, de duo` ori fa]`
de cea din prezent, ceea ce va aduce [i noi oportunit`]i
pentru exportul european.
Pentru ca dup` 2020 combustibilii fosili s` constituie,
înc`, o solu]ie sustenabil`, UE trebuie s` stabileasc` un
cadru de reglementare favorabil dezvolt`rii noilor
tehnologii, s` sporeasc` volumul [i eficien]a investi]iilor în
sectorul cercet`rii, dar [i s` recurg` la ac]iuni inter-
na]ionale. Schema de tranzac]ionare a emisiilor va trebui
s` includ` în viitor [i captarea [i stocarea carbonului.
În anul 2007 Comisia va demara ac]iuni în urm`toarele
direc]ii:
a) Proiectarea, pân` în anul 2015, a unui mecanism
de simulare a construc]iei [i func]ion`rii a pân` la
12 instala]ii tehnologice, la scar` mare, demon-
strative pentru utilizarea sustenabil`, în cadrul UE, a
combustibililor fosili în producerea comercial` a
energiei electrice.
b) Asigurarea unei perspective clare referitoare la mo-
mentul în care centralele electrice pe baz` de c`r-
bune si gaze naturale vor necesita introducerea
instala]iilor de captare [i stocare a CO2. În prezent,
Comisia apreciaz` c` în 2020 toate centralele pe
baz` de c`rbune vor trebui s` de]in` instala]ii de
captare [i de stocare a CO2, iar centralele electrice
existente vor trebui din acel moment s` le urmeze
exemplul.
La nivelul UE, ca [i în multe alte economii, combustibilii fo-
sili reprezint` termeni importan]i ai formulelor de energie.
Prin tradi]ie, c`rbunele este combustibilul fosil de baz`
anul 55, nr. 2/2007
pentru producerea de energie, fiind în acela[i timp [i com-
bustibilul cu cel mai ridicat con]inut de carbon. El va putea
s` contribuie la securitatea aliment`rii cu energie [i la
economia UE [i ale altor ]`ri din lume numai în prezen]a
tehnologiilor ce permit reducerea drastic` a impactului
asupra mediului.
Tehnologiile curate pentru c`rbune, care cresc eficien]a [i
reduc nivelul emisiilor poluante, sunt folosite ast`zi pe
scar` larg` în sectorul producerii de energie al celor mai
avansate ]`ri. Progrese viitoare c`tre noi solu]ii tehno-
logice, care s` incorporeze [i conceptul capt`rii [i al sto-
c`rii CO2 rezultat din activitatea de producere a energiei,
sunt de a[teptat pân` în anul 2020, moment dup` care,
în UE [i în întreaga lume, se va practica sistematic
producerea de energie cu „emisii aproape nule“.
12. Planul strategic al tehnologiei pentru domeniul
energiei
Uniunea European` are trei mari obiective pentru dez-
voltarea tehnologiei pentru domeniul energiei: (i) sc`derea
costului energiei ob]inute din resurse regenerabile, (ii)
facilitarea utiliz`rii eficiente a energiei [i (iii) plasarea
industriei europene în pozi]ii de vârf în ceea ce prive[te
tehnologiile cu con]inut de carbon sc`zut. În acest sens se
au în vedere resurse regenerabile cum ar fi energia
eolian`, biomasa [i energia solar`, dar [i centrale elec-
trice cu utilizare sustenabil` a c`rbunelui [i a gazelor
naturale cu instala]ii de captare [i de stocare a CO2, pilele
cu combustibil [i hidrogenul, procesele de fisiune [i
fuziune. Toate acestea se vor desf`[ura în combina]ie cu
o mai bun` utilizare a energiei în procesele de conversie,
în cl`diri, în industrie [i în transporturi.
Obiectivul fundamental propus de Planul strategic al teh-
nologiei pentru domeniul energiei este de a se accelera
activitatea inovatoare în aceast` direc]ie [i – concomitent
– s` se orienteze industria european` astfel încât s` trans-
forme amenin]`rile modific`rilor climatice în oportunit`]i
de sporire a competitivit`]ii. Pentru aceasta este nevoie,
îns`, de o nou` abordare, strategic` [i care s` integreze
în mod optim capacit`]ile europene, prin modul în care
tehnologia pentru domeniul energiei este conceput`,
adus` pe pia]` [i utilizat`.
Punctul de vedere al Comisiei Europene este c` sporirea
bugetului alocat cercet`rii [i inov`rii în cadrul celui de al
7-lea Program-cadru (50%, de la 574 milioane €/an, la
886 milioane €/an), ca [i în cadrul Programului Energie
Inteligent` pentru Europa (100%, de la 50 milioane €/an,
la 100 milioane €/an), constituie un prim pas în direc]ia
corect`, în care statele membre [i sectorul industrial au
interese comune.
Pe baza unei atente analize a actualului sistem de inovare
[i a unei evalu`ri obiective a poten]ialului unui larg porto-
foliu de tehnologii pentru domeniul energiei, Comisia Eu-
ropean` va înainta primul Plan Strategic European pentru
Tehnologii pentru domeniul Energiei, spre aprobare, în
[edin]a Consiliului European din prim`vara anului 2008.
Bibliografie
[1] www.eurelectric.org, Member Net, Energy Policy & Generation,
12.01.2007
De personis
De personis
Prof. dr. ing. Eugeniu POTOLEA
Anul acesta domnul profesor
EUGEN POTOLEA a împlinit
80 de ani! S-a n`scut la 15 fe-
bruarie 1927 în Tecuci. A
absolvit Institutul Politehnic
din Bucure[ti, Facultatea de
Energetic`, în anul 1950.
De la începuturile activit`]ii sale
inginere[ti, ca proasp`t angajat
al Institutul de Energetic` al
Academiei Române [i ca tân`r cadru didactic al Facult`]ii
de Energetic` a Institutului Politehnic Bucure[ti, profesorul
Eugeniu POTOLEA s-a format având ca dasc`li pe
academicienii Remus R~DULE} [i Martin BERCOVICI [i
pe profesorii Constantin BUDEANU, Alexandru POPESCU
[i Constantin DINCULESCU. Activitatea dânsului a fost în
mod consecvent dedicat` în]elegerii cât mai depline [i
disciplin`rii matematice a domeniului Sistemelor Electrice,
activit`]i care i-au marcat zecile de ani existen]` cu
rezultate recunoscute pe planul na]ional [i interna]ional al
[tiin]ei [i tehnicii.
O via]` de OM, o via]` întreag` dedicat` cunoa[terii [i în-
v`]`rii – form`rii de speciali[ti foarte bine preg`ti]i pro-
fesional, cu to]ii ingineri în domeniul Electroenergeticii!
Zeci de promo]ii de studen]i (41), doctori-ingineri (32)
profesori universitari în electroenergetic` (10) se num`r`
printre înv`]`ceii [i discipolii s`i.
Trei manuale fundamentale de Sisteme Electrice au
dominat zeci de ani domeniul. Ap`rute la intervale de câte
10 ani, acestea au avut – [i au înc` – un impact major în
via]a [i în literatura [tiin]ific` de la noi printre speciali[tii,
observatorii [i tr`itorii în domeniul românesc al energiei
electrice.
În cadrul Universit`]ii „POLITEHNICA” din Bucure[ti a pus
bazele primei [coli de Sisteme Electrice, formate în acest
moment din cel pu]in trei genera]ii succesive – cadre
didactice [i speciali[ti – care [i-au des`vâr[it preg`tirea
[tiin]ific` [i didactic` la îndemnul, sub privirea atent` [i în
spiritul de abnega]ie [i de împlinire [tiin]ific` deplin`, de
dragoste [i d`ruire pentru profesia de dasc`l ale
domnului profesor Eugeniu POLOTEA.
A fost, în permanen]`, în primul rând al luptei pentru
adev`r, pentru cunoa[tere [i în]elegere.
A fost un precursor [i un sprijinitor tenace al introducerii
informaticii [i al tehnicii perfec]ionate de calcul în teoria,
71
modelarea [i func]ionarea sistemelor electrice. În
permanen]` [i-a îndemnat studen]ii [i doctoranzii s` fie
prieteni buni ai calculatorului electronic [i s` [i-l
subordoneze în rezolvarea celor mai complexe probleme
de inginerie.
Pentru colaboratorii [i discipolii s`i, profesorul Eugeniu
POTOLEA a fost [i este o recomandare puternic`, o
veritabil` carte de vizit` în rela]ii cu speciali[ti, profesori,
oameni de [tiin]`, ingineri din ]ar` [i din str`in`tate.
Profesorul Eugeniu POTOLEA a avut un talent înn`scut de
a se „juca” cu creta pe tabl`, cu creionul pe hârtie,
dezvoltând cele mai complexe probleme de inginerie
electroenergetic` cu u[urin]a cu care ceilal]i reu[esc s`
scrie sau s` citeasc`.
De curând Membru de Onoare al Comitetului Na]ional
Român pentru Consiliul Mondial al Energiei, profesorul
Eugeniu POTOLEA a l`sat în urma lui, în cele peste [ase
decenii de activitate [tiin]ific` zeci de c`r]i, sute de
articole, rapoarte de cercetare [i comunic`ri [tiin]ifice ce
au fost g`zduite de toate publica]iile importante ale lumii
electroenergetice.
În ultimii 15-20 de ani, continuând preocup`ri din anii
studen]iei, [i-a propus s` ordoneze cuno[tin]ele, legile,
teoremele din fizic` [i în special pe cele din
electrotehnic`, sperând s` poat` aduce o contribu]ie la
unificarea metodologic`, la sistematizarea [tiin]elor
dezvoltate din fizic`.
A propus un sistem unitar de legi acceptabile pentru fizica
practic`, a redefinit [i a a[ezat în func]ie de importan]a lor
în practic`, seturile de m`rimi fundamentale [i ale
unit`]ilor de m`sur` specifice.
A c`utat, [i în bun` parte a reu[it, s` ofere o teorie fizic`
unitar`, coerent` [i profund demonstrat` matematic, mai
u[or de însu[it [i cu mai mare aplicare în aspectele
practice, inginere[ti.
Dup` ce s-a pensionat, în anul 1997, domnul profesor
Eugeniu POTOLEA, este înc` o prezen]` activ`, ca
profesor consultant, în cadrul Catedrei de Sisteme
Electroenergetice a Universit`]ii „POLITEHNICA” din
Bucure[ti, fiind un exemplu de reu[it` profesional`, un
veritabil exemplu nu numai pentru genera]iile tinere.
La Mul]i Ani, stimate Domnule Profesor!
Redac]ia
 INSTITUTUL NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE - IRE
Revista Energetica a fost înfiin]at` în anul 1953 [i este editat` de asocia]ia Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Revista Energetica este acreditat` CNCSIS.
Asocia]ia IRE a fost înfiin]at` la 26 iunie 1926 [i are ca scop promovarea intereselor membrilor s`i în rela]iile cu societatea civil`, cu
asocia]ii similare din ]ar` [i str`in`tate, cu diferite institu]ii având preocup`ri în domeniul energiei.
Asocia]ia IRE este reprezentantul României la EURELECTRIC.
În cadrul asocia]iei IRE func]ioneaz` Colegiul Tehnic, împuternicit de Consiliul Director s` coordoneze atât activitatea [tiin]ific`, tehnic` [i
de editare a publica]iilor IRE, cât [i rela]iile cu comitetele de specialitate similare din cadrul EURELECTRIC.

STRUCTURA COLEGIULUI TEHNIC

Jean CONSTANTINESCU - pre[edinte IRE
Teodor Ovidiu POP - vicepre[edinte IRE
Vasile RUGIN~ - vicepre[edinte IRE
Nicolae P~UNESCU - vicepre[edinte IRE
Sorin HURDUBE}IU - redactor-[ef al revistei Energetica
COMITETE TEHNICE
I. POLITICI ENERGETICE {I PRODUCEREA ENERGIEI
Constantin B~L~{OIU / Ion MARCU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Cogenerarea [i utilizarea surselor de energie, inclusiv a CHE - Victor ATHANASOVICI
Tehnologii de producere a energiei electrice în centrale nucleare - Mircea METE{
Centrale termoelectrice - Carmen NEAGU
Solu]ii noi de producere a energiei electrice în CTE - Anton RO{U
II. PIE}E DE ENERGIE
Bogdan POPESCU VIFOR / Victor IONESCU (coordonator / loc]iitor)
Grupa / coordonator
Problemele pie]ei de energie - Bogdan POPESCU VIFOR
III. RE}ELE ELECTRICE DE TRANSPORT {I DISTRIBU}IE
Ciprian DIACONU / {tefan GHEORGHE (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Conducerea tehnic` a sistemului energetic - Rodica BALAURESCU
Solu]ii noi în transportul [i distribu]ia energiei electrice – {tefan GHEORGHE

IV. MEDIU {I DEZVOLTARE DURABIL~

Nicolae P~UNESCU / Cornel MO}IU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Managementul mediului
Utilizarea eficient` a energiei - Adrian BADEA
V. MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE ENERGIE
Ioan ROTARU / Ion PISC (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Terminologie în domeniul energiei - Gleb DR~GAN
Istoriografie - Costin RUC~REANU
Probleme juridice - Vlad CHIRIPU{
Probleme sociale - Cristinel OCNA{U
Standardizare - Constantin NEAGA
Comunicare - Iosif Constantin BILEGAN
*
Grupa / coordonator
Sus]inerea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucure[ti - Ion CONECINI

Secretar al Colegiului tehnic

Norica S~NDULESCU

GRUPUL EXECUTIV AL IRE

Director executiv – Sorin HURDUBE}IU
Compartiment marketing – M`d`lina MATEI
Secretariat executiv – Florica DEAC
Bdul Carol I, nr. 29, 020912 Bucure[ti, Tel/Fax: +4021 315 54 69; e-mail: secretariat@ire.ro; www.ire.ro

© Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate asocia]iei Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Orice reproducere, integral` sau par]ial`, prin indiferent ce mijloace, a materialelor ap`rute în paginile
publica]iei se poate face numai cu aprobarea Asocia]iei.
Opiniile exprimate în articolele publicate în revist` apar]in autorilor.

Procesare: S.C. FAITH GRUP; Layout: Cecilia PAGU