1

INTEGRAREA

CENTRALELOR ELECTRICE EOLIENE IN SEN

In conformitate cu prevederile Legii Energiei, ca administrator al Codului tehnic

RET, Transelectrica raspunde de asigurarea integrării CEE in SEN.
Capacitatea rapida de instalare a grupurilor eoliene, predictibilitatea redusa de
funcţionare, concentrarea geografica, creşterea rigiditatii SEN, sunt paspecte de care
trebuie tinut seama pentru integrarea CEE.
Pentru integrarea in SEN sunt necesare urmatoarele actiuni:
 elaborarea cerinţelor tehnice pentru racordarea si funcţionarea grupurilor si
centralelor eoliene, prin analiza, formularea si emiterea avizelor de racordare;
 asigurarea condiţiilor de evacuare a puterii produse ;
 asigurarea conditiilor de functionare si incadrare in timpul functionarii
acestora in curba de productie/consum din punct de vedere al stabilitatii si
siguranţei in funcţionare a sistemului energetic.
Producţia din surse eoliene va juca un rol importantpentru functionarea SEN. Pe
baza experienţei altor tari membre UCTE, Transelectrica isi defineşte aspectele
principale legate de racordare, impact asupra reţelei si sistemului, legislaţie, cadru
legislativ comercial, pentru a asigura o operare cat mai benefica a noilor surse in
condiţiile menţinerii siguranţei in funcţionare a întregului sistem.
Spre deosebire de alte tari in care dezvoltarea CEE a avut loc progresiv, odată cu
progresul tehnic in domeniu (Germania, Danemarca, Spania, etc), sau in cantitate
nesemnificativa (Franta, Ungaria), România, prin politica energetica si de încurajare
financiara, se afla in fata unei explozii de CEE.
In România, apariţia si dezvoltarea CEE are câteva particularitati importante:

1.Are loc pe fondul schimbării mondiale de tehnologie: eliminarea (exista chiar

directive in acest sens in tari ca Germania, Danemarca, etc) tipului de turbine
eoliene de prima generaţie (maşini asincrone cu rotor in scurtcircuit) care au
dezavantaje importante in ceea ce priveşte calitatea energiei electrice si asigurarea
unei minime flexibilitati in funcţionare. Tarile dezvoltate isi propun eliminarea
acestui tip de turbine in anii următori. Astfel, exista pericolul cert, ca multe dintre
aceste grupuri desfiinţate in tari cu producţie mare din surse eoliene sa se transfere
către investitori din România si sa se regăsească in SEN;

2.Sunt in curs de revizuire (Elvetia) sau au fost revizuite recent coduri ale reţelelor
de transport ale unor tari/companii cu producţii semnificative din energie eoliana:
Danemarca, Eon, etc prin care sunt introduse cerinţe speciale privind capacitatea de
a face fata unor defecte trecătoare si de a asigura un răspuns in funcţionare din punct
de vedere al reglării unor mărimi: tensiune, putere reactiva si activa, mai aproape de
modul de operare al grupurilor clasice. Progresul tehnic din domeniu face posibila
eliminarea inconvenientelor majore ale energiei produse din surse eoliene:
inpredictibilitatea si lipsa de controlul al sursei. Aceste acţiuni, la nivelul fiecărei
 2

tari de modificarea si actualizare a cerinţelor de racordare ale grupurilor in special

ale CEE la sistemele energetice naţionale sunt coordonate la nivelul UCTE.
3. In Romania s-au indicat liniile directoare pentru ca Transelectrica sa acorde
sprijin pentru racordarea la SEN tuturor solicitanţilor de avize de racordare a CEE,
prin politica de stat si subvenţionarea dezvoltării surselor regenerabile.

4. In publicaţia Journal of Geografic Research –sept.2004 universitatea Standford,

evaluând potenţialul eolian pe o scara de la 1 la 9, recomanda utilizare acestui
potenţial numai daca zona se încadrează intr-o clasa mai mare de 3. (România se
încadrează in clasa 1-2). In România viteza a vântului la inaltimea de 80 m se
situează intre 5 si 7 m/s ceea ce va duce la funcţionarea grupurilor eoliene in zona
neliniara a caracteristicii de putere, zona in care puterea variază proporţional cu
viteza vântului la puterea a treia, conferind astfel surselor de putere pe lângă
impredictibilitatea caracteristica, o fluctuaţie majora in funcţionare, atat ca putere
activa cat si ca putere reactiva. Fata de situaţia existenta pe plan mondial in care
sunt utilizate potenţiale stabile eoliene cu viteze medii situate in zona de stabilitate a
producţiei de energie (>10m/s), operatorul roman de sistem se va confrunta cu o
volatilitate mărita a sursei. Pentru asigurarea siguranţei funcţionarii sistemului
acestuia ii va fi necesara o rezerva de funcţionare cu flexibilitate ridicata si in
cantitate mai mare.
Astfel se va impune pe lângă o rezerva specifica pentru preluarea impredictibilitatii
energiei eoliene si creşterea rezervei de reglaj primar a grupurilor aflate in
funcţionare cat si creşterea rezervei de reglaj secundar pentru preluarea varia ţiilor
momentane ale producţiei din sursele eoliene;

5.Perioade scurte de instalare si punere in funcţiune a CEE;

6.Puterea instalata in noi surse creste rapid , ridicând probleme in ceea ce priveşte
asigurarea capacitatea reţelei de transport dar si in conducerea sistemului;

7.Puterea CEE este concentrata in special in zone geografice fara consum local
important cum sunt Dobrogea si estul Moldovei. Aceasta necesita cresterea
capacitatii de evacuare a puterii din zona;

8. CEE sunt concentrate in apropierea unitatilor nucleare, lucru evitat in alte tari;

9. Cele mai mari CEE sunt amplasate intr-o singura zona de culoar de potenţial
eolian : Dobrogea;

10.Ocuparea integrala a capacitatii de evacuare a reţelei de 110kV si suprapunerea

in reţeaua de transport (400kV) din zona pana la capacitatea acesteia prin
secţionarea unor linii si realizare a unor noi staţii de 400kV tip intrare-ieşire;

11.Dezvoltarea semnificativa (>2000 MW) a unei puteri volatile in zona de graniţa

cu multe linii de interconexiune. Aceasta, deşi aparent duce la creşterea energiei
exportabile, afectează fluxurile reale de putere in aceasta zona de interconexiune;
 3

12.Creşterea generala a rigiditatii SEN prin integrarea tot mai multor surse cu
flexibilitate nula (unitatile nucleare) sau minima (grupuri de cogenerare cu ciclu
mixt, grupuri de eficienta ridicata);
13.Apariţia masiva de CEE are loc pe un fond de lipsa de experienţa, impactul fiind
deosebit de puternic deoarece aceste surse vor fi mari din punct de vedere al
producţiei si concentrate iniţial intr-o singura zona;

14. Dezvoltarea CEE peste limitele de transport si de rezerve de sistem posibil de

asigurat momentan ( la nivelul anului 2008, un prim studiu releva faptul ca SEN
poate absorbi in diferite conditii intre 600MW si 1600MW in centrale de tip eolian);

15. Impactul CEE asupra sistemelor gazda este mai mare ca cat creste nivelul de
putere instalat zonal. Astfel, pot apare variaţii bruşte de putere produsa datorate
defectelor in reţea - ex. scc care vor antrena mobilizări de rezerve de putere;

16. Funcţionarea CEE in structura de piaţa de energie existenta, prin impunerea

prioritarii producţiei energiei regenerabile, poate duce la disturbarea funcţionarii
mecanismelor de piaţa putând creea potenţiale conflicte sau distorsiuni ale preţului
energiei.

Integrarea CEE impune companiei Transelectrica atât întărirea reţelei in zone in care
in absenta noilor surse, sau pentru surse eoliene cu puteri limitate (1000 MW) aceste
eforturi nu erau necesare, cat si întărirea sistemului prin prevederea unor rezerve de
putere suplimentare cu mare flexibilitate.
Dat fiind zona preferata de investitori, este necesar in primul rând o analiza a
necesarului de rezerva de putere din partea sistemului si o simulare pe model a
influentei unor importante surse de putere de tip volatil in vecinătatea unitatilor
nucleare si asupra fluxurilor fizice de putere pe liniile de interconexiune.
Dezvoltarea reţelei impune planificarea investiţiilor pentru extinderea
reţelei/sistemului in vederea primirii CEE, in tandem cu dezvoltarea surselor
eoliene. Investitorii si operatorii de reţea trebuie sa creeze împreuna un plan
coordonat de dezvoltare reţelei deoarece dezvoltarea acesteia trebuie determinata
din punct de vedere al puterii posibil si dorit de transportat, pentru înlăturarea
riscului ca sursele sa existe înaintea structurii de evacuare. Este necesara stabilirea si
convenirea unei limite de putere transportabila cu luarea in considerare a
intervalului de timp de exploatare la maxim a surselor de putere de tip eolian
instalate cat si a funcţionarii in gol a acestor linii/staţii.
Potentialul local de vant scazut conduce la productii uzuale de 0,2-0,4P inst, determina
pe investitori sa instaleze capacitati mari, care, prin normele actuale de proiectare
impun conditii speciale de evacuare si dezvoltare de retea, care s-ar putea dovedi
exhaustive si producatoare de pierderi pentru Transelectrica, dovedind o ineficienta
in utlizarea fondurilor.
Aspectele operaţionale ale surselor eoliene complica echilibrarea pe termen lung,
deoarece vechile capacitati de producţie trebuie menţinute in stare de funcţionare in
vederea preluării situaţiilor in care nu exista potenţial eolian. Aceasta va introduce
costuri suplimentare.
 4

Producţia din surse eoliene va juca un rol important. Previzionand capacitati mari de
energie eoliana, Transelectrica, pe baza experienţei altor tari membre UCTE, a
stabilit problemele principale legate de racordare, impact asupra reţelei si sistemului
, cadrul legislativ comercial, pentru a asigura o operare cat mai benefica a noilor
surse in condiţiile menţinerii siguranţei in funcţionare a întregului sistem.

Preocupările Transelectrica pentru integrarea CEE in SEN

Dat fiind problematica complexa si situaţia actuala a sistemului energetic romanesc,
pentru a stabili cadrul de participare la reţea si a asigura succesul integrării CEE in
SEN este necesara colaborarea intre politicieni, legiuitori, legislatori,
reglementatori, operatori de reţea, investitori si utilizatori in vederea desfasurarii
următoarelor acţiuni, indicate si de UCTE:
1. Analiza si asigurarea unei infrastructuri optime economic, necesare si sigure a
reţelei;
2. Impunerea către CEE a unei contribuţii active la stabilitatea sistemului;
3. Reexaminarea prioritatii, a volumului si etapizării introducerii CEE in SEN;
4. Convenirea unui management al echilibrării puterii (incluzând si mecanismele
pieţei de echilibrare) si al reglajului putere - frecventa;
5. Analizarea unor scenarii legate de diversele etape ale procesului de integrare;
6. Analiza si realizarea de simulări pe model a funcţionarii si influentei CEE
asupra fluxurilor de putere intern si pe granite;
7. Sincronizarea dezvoltării surselor de energie regenerabila cu dezvoltarea reţelei
si a rezervelor compensatorii intr-un cadru de siguranţa in funcţionare a SEN
8. Analiza evolutiei CPT in conditiile nefunctionarii / functionarii CEE la diferite
puteri, in structura actuala si de dezvoltare de reate propusa pentru diferite puteri de
la 10÷50% Pinstalat si durata de exploatare de 25÷75 % an

Cerinţe tehnice pentru o CEED în vederea probelor de punere în funcţiune

Lista documentelor și a datelor tehnice care trebuiesc transmise la DEN (C.N.

Transelectrica S.A.) și cerințele tehnice necesare a fi îndeplinite inainte de
energizarea grupurilor generatoare eoliene (GGE) sunt următoarele:

1. Copie după ATR şi copie după Contractul de racordare, dacă acestea sunt emise
de operatorii de distribuţie;

2. Datele tehnice necesare completării Tabelului 1.1 din Norma Tehnică 51:
„Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele
electrice eoliene“,
3. Proiectul tehnic al CEED din care să rezulte în clar: lungimile şi caracteristicile
tehnice ale cablurilor, modul de conectare a turbinelor şi instalaţiile auxiliare şi
totodată schema electrică a staţiei şi a centralei electrice eoliene;

4. Schemele de reglare (în detaliu) putere activă, putere reactivă, tensiune, factor de
putere la nivelul CEED, în scopul evidenţierii modului în care:
 este preluată măsura de frecvenţă;
 5

 este implementată relaţia frecvenţă – putere conform art. 10 din Norma Tehnică
51 citată mai sus;
 sunt preluate şi modificate consemnele de P, Q, U, cos φ, inclusiv selectarea
regimurilor de funcţionare la nivelul CEED;

5. Limitele de reglaj pe care CEED este obligată să le asigure pentru reglajul

U,Q,cosφ sunt:
Reglajul continuu al tensiunii se va realiza în limitele de variație ale tensiunii din
PCC (ex: pentru 400kV între 380 si 420 kV) utilizând în întregime diagrama PQ din
PCC și toate ploturile transformatoarelor cu reglaj sub sarcină;
Reglajul continuu al puterii reactive în PCC se va realiza în limitele diagramei PQ
din PCC (ca generator echivalent) prin utilizarea completă a puterii reactive posibil
a fi furnizate de GGE in cadrul propriilor diagrame P-Q;
Reglajul continuu de cosφ se va realiza cel puțin în domeniul 0,95inductiv/capacitiv.

6. Modelul matematic al grupurilor, a întregii centrale şi a mijloacelor de

compensare a puterii reactive în punctul de conectare la valoarea de 0,95 inductiv ÷
0,95 capacitiv ;

7. Studiul de reţea pentru calculul necesarului de putere reactivă în punctul de

racordare, pentru îndeplinirea cerinţelor articolului 16 din Norma Tehnică 51 (cel
puțin 0,95 inductiv ÷ 0,95 capacitiv) pe toată plaja de putere activă, cu asigurarea
schimbului de reactiv nul cu sistemul în situaţia în care puterea activă produsă este
nulă. Se va ataşa diagrama P – Q a CEED în punctul de racordare realizată ca sumă
a diagramelor P–Q individuale ale GGE și a aportului tuturor echipamentelor de
compensare (bobine, condensatoare s.a.) si a tuturor cablelor si transormatoarelor
din reteaua proprie a CEE până în PCC;

8. Toate datele tehnice necesare efectuării calculelor de regimuri staţionare şi

dinamice ;

9. Toate datele tehnice ale echipamentelor primare: trafo 110 kV/MT, trafo MT/JT
aferente turbinelor, ale GGE inclusiv parametrii electrici şi schemele de reglare
(pitch control, yaw control, ride trough, convertizor, eventuale limitări), protecţiile
corespunzătoare;

10. Pentru fiecare tip de turbină eoliană ce se va monta, se vor transmite copii ale
documentelor şi certificatelor de verificare, realizate de firme specializate,
internaţionale, recunoscute pe plan european, care să ateste:
 verificarea curbei de capabilitate P – Q, P – viteza vânt;
 trecerea peste defect;
 funcţionarea grupului individual în plaja de frecvenţă (47,5 ÷52)Hz, la viteze de
variaţie ale frecvenţei de 0,5 Hz/sec, la variaţiile de tensiune (0,9 ÷ 1,1)xUn
(articolele 8 şi 9 din Norma Tehnică 51).
Certificatele vor fi însoţite de înregistrările efectuate în cadrul acestor teste pe grup.
Se vor prezenta şi tipul probelor de verificare în sistem a grupurilor.
 6

11. Toate datele tehnice necesare calculelor aferente reglajelor protecţiilor;

Documentul va conține, pentru fiecare articol din NT51, foile de catalog cu datele
tehnice referite atăt pentru GGE căt și pentru echipamentele auxiliare.Acestea vor fi
însoțite de documente justificatoare conform punctului 9. De asemenea, în mod
obligatoriu se vor completa Tabelul 1.1 și tabelul 1.2 din NT51, tabele privitoare la
fluctuațiile de tensiune cu datele obținute în urma măsurătorilor realizate de
laboratoare specializate, recunoscute pe plan european.

De asemenea, conform cu prevederile Codului Tehnic al Reţelei Electrice de

Transport, partea a III-a Regulamentul pentru Conducerea prin Dispecer a SEN,
pentru realizarea conducerii operative a CEED este necesar să se emită de către
centrul de dispecer cu autoritate de decizie asupra reţelei respective următoarele
documente:
- încadrarea în SEN a noului obiectiv energetic (CEED);
- Ordinul de investire a autorităţii de conducere prin dispecer.
Pentru aceasta trebuie transmise următoarele:
- schema (monofilară) de racordare la SEN cu precizarea pe schemă a principalilor
parametri ai noilor echipamente;
- date privind centrul de dispecer care asigură operarea CEED. Acesta trebuie să
aibă: locaţie permanentă (adresă), cameră de comandă, legătură telefonică directă
între acest centru şi centrul de dispecer cu comandă nemijlocită asupra centralei şi
asupra staţiei, legătură telefonică de rezervă (în orice reţea de telefonie), fax,
personal operativ permanent autorizat care operează centrala 24 ore din 24 ore;
- propunere de schemă normală.
Menţionăm că personalul operativ al centrului de dispecer care asigură operarea
CEED are cel puţin următoarele atribuţii privind comanda operativă încă din
perioada de probe, după punerea în funcţiune a minim 60% din numărul de GGE:
- să primească şi să execute ordinul de dispecer de încărcare/descărcare cu putere
activă;
- să primească şi să execute ordinul de dispecer de pornire/oprire;
- să primească şi să execute dispoziţiile de încărcare/descărcare cu putere reactivă,
reglaj tensiune şi factor de putere;
- să transmită cereri operative de retragere din exploatare (reducere de putere)
pentru lucrări şi/sau punere în funcţiune; cererile vor fi întocmite conform cap.
22/pag. 113 din Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, partea a III-a
Regulamentul pentru conducerea prin dispecer a SEN;
- să confirme operativ retragerea din exploatare şi redarea în exploatare;
- transmiterea datelor necesare operării şi modificării pe platforma Pieţei de
Echilibrare;
- transmiterea datelor orare: P [MW] şi Q [MVAr] la oră fixă (se poate face şi
automat);
- transmiterea energiei active pe 24 ore, după încheierea fiecărei zile (ziua D), dar
nu mai târziu de ora 06:00 din ziua D + 1;
- alte informaţii solicitate de către centrul de dispecer privind funcţionarea CEED;
 7

- comunicarea operativ a neconformităţilor şi/sau indisponibilităţilor apărute în

CEED în timp real.
Înainte de momentul punerii sub tensiune a staţiei vă rugăm să realizaţi următoarele
cerinţe:
a. datele de prognoză ale puterii CEED vor fi transmise atât pentru 24 h, cât şi în
cursul zilei pentru următoarele 4 – 6 ore) în formatul convenit cu Teletrans (Anexa
5);
b. procedurile interne de PIF pentru grupuri şi CEED vor fi transmise la DEN în
vederea convenirii programului de probe în conformitate cu Norma Tehnică 51;
c. programul de punere în funcţiune, etapizat, pentru CEED, începând cu punerea în
funcţiune a staţiei, detaliat pe paliere de putere instalată şi tipuri de teste interne
efectuate;
d. integrarea CEED în sistemul SCADA cu asigurarea şi verificarea schimbului de
semnale.

În legătură cu condiţiile pentru testarea conformităţii cu cerinţele Normei Tehnice

51 pe baza cărora OTS emite avizul de respectare şi îndeplinire a cerinţelor Codului
RET şi a celor specificate în Avizul Tehnic de Racordare, vă facem cunoscut că în
proiectul tehnic trebuie să se prevadă:
 posibilitatea înserierii, pe perioada de testare, a echipamentelor de înregistrare a
mărimilor P, Q, U, f de comandă-simulare şi măsură;
 posibilitatea extragerii mărimilor de consemn Pcomandă, Qcomandă, Ucomandă
şi frecventa simulata la ieşiri analogice in scopul inregistrarii lor in mod
independent de calea de reglare. Aceste inregistrari reprezinta baza de analiza si
apreciere a conformitatii comportarii centralei electrice eoliene cu cerintele
normei 51;
 efectuarea testelor de casa inaintea participarii reprezentantului Transelectrica.

Toate cerinţele cuprinse în Norma Tehnică 51 sunt obligatorii. În cazul în care

beneficiarul va transmite documente certificate de laboratoare independente
conform cu pct. 16, pentru fiecare tip de generator utilizat, nu se vor mai realiza
probe individuale pe grup. Transelectrica va participa la probele finale ale CEED.

Art.7:(1) CEED trebuie să aibă capacitatea:

a) să funcţioneze continuu pentru frecvenţe cuprinse în intervalul 47,5 ÷ 52 Hz;
b) să rămână conectate la reţeaua electrică pentru frecvenţe cuprinse în intervalul
47,0 ÷ 47,5 Hz timp de minimum 20 de secunde;
c) să rămână conectate la reţeaua electrică atunci când se produc variaţii de
frecvenţă având viteza de până la 0,5 Hz/secundă;
d) să funcţioneze continuu la o tensiune în punctul de racordare în domeniul 0,90 ÷
1,10 Un;

Art. 8:(1) GGE trebuie să rămână in funcţiune:

a) la variaţii ale frecvenţei în domeniul 49,5 ÷ 47,5 Hz. La scăderea frecvenţei sub
49,5 Hz se admite o reducere liniară a puterii active disponibile, proporţională cu
abaterea frecvenţei;
 8

b) la variaţii de frecvenţă cu viteza de până la 0,5 Hz/s şi/sau variaţii de tensiune în

domeniul 0,90 ÷ 1,10Un;
(2) Funcţionarea la tensiuni sau la frecvenţe anormale nu trebuie să conducă la
reducerea puterii active disponibile a GGE cu mai mult de 20%

Art. 9:GGE trebuie să rămână in funcţiune la apariţia golurilor şi a variaţiilor de

tensiune, pe una sau pe toate fazele, în punctul de racordare, de tipul celor din figura
1:

Figura 1: Forma golurilor de tensiune la care GGE trebuie să rămână în funcţiune

(2) Pe durata golurilor de tensiune CEED trebuie să producă putere activă

corespunzător nivelului tensiunii remanente şi să maximizeze curentul reactiv
injectat, fără a depăşi limitele de funcţionare ale CEED. CEED trebuie sa poată
genera curentul reactiv maxim un timp de minimum 3 s.
(3) Din momentul restabilirii tensiunii reţelei electrice în limitele normale de
funcţionare, CEED trebuie să producă întreaga putere activa disponibila in cel mai
scurt timp posibil, cu un gradient de variaţie a sarcinii de cel puţin 20 % din puterea
instalată pe secunda (MW / sec).

Art. 10:(1) CEED va fi prevăzută cu un sistem de reglaj automat al puterii active în

funcţie de valoarea frecvenţei (reglaj automat f/P). Acesta va acţiona conform unei
curbe de răspuns frecvenţă/putere activă exemplificată în figura 2, unde Pd
reprezintă puterea activă disponibilă. Coordonatele punctelor A, B, C, D şi E depind
de valoarea frecvenţei, a puterii active pe care o poate produce centrala şi de
valoarea de consemn la care este limitată puterea activă, în intervalele: A (50-47
Hz), B (50-47 Hz), C (50-52 Hz), DE (50-52 Hz). Poziţia punctelor se setează
conform solicitărilor operatorului de reţea.
 9

(2) Modificarea puterii active generate datorită variaţiilor de frecvenţă va fi

realizată, pe cât posibil, prin modificarea proporţională a puterii active generate de
fiecare grup al CEED, nu prin pornirea şi oprirea de grupuri. Viteza de răspuns a
fiecărui GGE aflat în funcţiune trebuie să fie cel puţin 60% din puterea nominală pe
minut (MW/min).
(3) Daca valoarea frecvenţei ajunge la o valoare mai mare decât cea corespunzătoare
segmentului „D – E” pe curba caracteristică prezentată în figura 2, se admite ca
CEED să fie deconectată. Oricare GGE care a fost deconectat va fi repus în
funcţiune imediat ce este posibil din punct de vedere tehnic.
(4) La variaţiile de frecvenţă din SEN, CEED trebuie :
a) la creşterea frecvenţei peste 50,2 Hz, să asigure scăderea puterii active cu cel
puţin 40% din puterea instalată / Hz;
b) la scăderea frecvenţei sub 49,8 Hz, să asigure creşterea puterii active până la
limita maximă a puterii active disponibile.

Art. 11:(1) Puterea activă produsă de o CEED trebuie să poată fi limitată la o

valoare de consemn.
(2) Mărimea valorii de consemn trebuie să poată fi setată local sau preluată automat
de la distanţă în intervalul între puterea minimă tehnică şi puterea instalată a
centralei.
(3) CEED trebuie să asigure reglajul puterii active în punctul de racordare cu o
precizie de ±5% din puterea instalată (ca putere medie pe 10 minute).

Art. 12:(1) În funcţionare normală, CEED trebuie să aibă capacitatea :

(a) de a seta viteza de creştere/ reducere liniară a puterii active produse la valoarea
impusă de operatorul de reţea (MW/minut);
(b) de a reduce, la dispoziţia operatorului de reţea, puterea activă produsă la
valoarea solicitată (inclusiv oprire) respectând viteza de variaţie
(încărcare/descărcare) stabilită. Viteza de variaţie a puterii trebuie să fie respectată
atât în cazul variaţiei naturale de putere (intensificarea vitezei vântului), cât şi pentru
variaţiile consemnului de putere. Prevederile de mai sus nu se referă la opririle
intempestive.
 10

(2) Valoarea vitezei de variaţie a puterii trebuie să poată fi setată într-o gamă
cuprinsă între 10% din puterea instalată pe minut şi viteza maximă admisibilă, dată
de fabricant.

Art. 16:(1) La valori ale tensiunii în punctul de racordare situate în banda admisibilă
de tensiune, puterea reactivă produsă/absorbită de o CEED trebuie să poată fi reglată
continuu corespunzător unui factor de putere situat cel puţin în gama 0,95 capacitiv
şi 0,95 inductiv.
(2) CEED trebuie să poată realiza reglajul automat tensiune - putere reactivă în PCC
în oricare din modalităţile:
(a) reglajul tensiunii;
(b) reglajul puterii reactive schimbate cu SEN;
(c) reglajul factorului de putere.
(4) Viteza de răspuns a sistemului de reglaj al tensiunii trebuie să fie de minimum
95% din puterea reactivă disponibilă pe secundă.

Art. 17:În regim normal de funcţionare al reţelei, CEED nu trebuie să producă în

punctul de racordare variaţii rapide de tensiune mai mari de ± 5 % din tensiunea
nominală.

Art. 23:CEED va fi dotată cu sisteme de măsurare şi de monitorizare a funcţionării

şi a calităţii energiei electrice în PCC. Pentru monitorizarea calităţii energiei
electrice se vor utiliza numai analizoare de clasa A, conform definiţiilor
standardelor aflate în vigoare la data PIF.

Art. 27:(1) CEED trebuie să poată fi supravegheate şi comandate de la distanţă:

aceasta va permite recepţionarea şi utilizarea de consemne şi comenzi primite on-
line.
(2) Funcţiile de comandă şi valorile măsurate vor fi puse la dispoziţie operatorului
de reţea, la cerere, în punctul de interfaţă cu sistemul EMS-SCADA. Protocolul de
interfaţare a CEED va respecta protocolul EMS- SCADA.
(3) Volumul de informaţii minime schimbate on-line de către sisteme va fi: puterea
activă şi reactivă produsă, tensiunea, frecvenţa, poziţia elementelor de comutaţie din
punctul de racordare, energia activă produsă, reglaj f/P (da/nu), viteza şi direcţia
vântului, presiunea atmosferică.

Participarea turbinelor eoliene moderne la seviciile auxiliare de sistem

1. Introducere
Creșterea nivelului de penetrare a energiei eoliene în sistemele electroenergetice
moderne a determinat în ultimii ani standarde ridicate cu privire la turbinele eoliene.
Turbinele eoliane trebuie sa îndeplineasca cerințele tehnice de bază stabilite de
către operatorii de sistem și să contribuie la siguranta sistemului energetic.
Serviciilor auxiliare oferite de tehnologia turbinelor eoliene din zilele noastre sunt
furnizate, de exemplu, prin capacitatea de trecere peste defect, reglajul frecvența-
putere activa și. productia de energie reactivă.
 11

Cu un deceniu în urmă, cele mai multe coduri de rețea considerau fermele eoliene ca
fiind de dimensiuni mici dispersate și, prin urmare, nu e nevoie de turbine eoliene
pentru a sprijini sistemul energetic în timpul regimurilor tranzitorii la defecte in
retea. Turbinele eoliene ar putea fi deconectate atunci când a fost detectata o
tensiune anormala in retea. Penetrarea în continuă creștere a energiei eoliene în
sistemele electroenergetice de-a lungul ultimilor ani a creat preocupări serioase în
ceea ce privește pierderea brusca a puterii în timpul defectelor de rețea, care ar putea
fi cauzate de deconectarea turbinelor, ceea ce duce, eventual, la frecvența severă și /
sau instabilitate de tensiune. Aceste preocupări au condus la revizuirea in detaliu a
codurilor de rețea naționale, care includ în prezent o gamă largă de cerințele tehnice
pe care trebuie să le îndeplinească fermele eoliene. Comportarea in exploatare a
fermelor eoliene trebuie să urmeze în prezent orientările de bază, care au fost până
acum în mod tradițional menționate doar la centrale electrice convenționale. Vom
prezentata aici.ca exemplu, configurarea DFIG pentru îndeplinirea principalelor
cerințe tehnice comune pentru cele mai multe codurilor de rețea naționale.
Sunt abordate următoarele servicii auxiliare pentru turbinele :

 Capacitatea de a regla productia lor de putere în timpul funcționării normale .

Potrivit mai multor coduri de rețea, fermele eoliene trebuie să fie în măsură de a
regla producția de energie la o valoarea de referință impusă, stabilită de la distanță
sau local Capacitatea turbine eoliene cu DFIG de a controla independent puterea
activă și reactivă și să ofere servicii corespunzătoare trebuie evaluata în condiții de
funcționare normale prin intermediul simulărilor.

 Capacitatea de trecere peste defect

Aceasta indica capacitatea turbinelor eoliene moderne de a rezista in condiții de

tensiune scăzuta care apar în timpul defectelor în rețea, de a rămâne conectate în
timpul defectelor și de a-si relua funcționarea normale la scurt timp după
eliminarea defectului. Pentru a permite turbinelor eoliene sa îndeplineasca această
cerință, care este de obicei, descrisa în codurilor de rețea, trebuie definita durata și
caderea de tensiune la care turbinele eoliene nu trebuie deconectate.

 Capacitatea de reglaj tensiune-putere reactiva

Cele mai multe coduri de retea solicita fermelor eoliene să contribuie la mentinerea
tensiunii în timpul funcționării normale, prin furnizarea sau absorbția de putere
reactivă. Capacitatea de furnizare de putere reactivă depinde în mare măsură de
tehnologia specifică a turbinelor eoliene.
Turbinele eoliene de viteza variabila, precum DFIG prezentate aici, sunt în prezent
în măsură să ofere putere reactivă suplimentară printr-un regla j avansat al
electronicii de putere. Unele coduri de rețea, cum ar fi E-ON Netz și cel al Spaniei,
prevad sprijinul tensiunii prin injecție de curent reactiv în timpul defectului. Aici
arată, de exemplu, modul în care o turbina eoliene DFIG echipata cu un sistem de
control coordonat de tensiune poate sprijini reteaua , chiar și în condiții anormale de
tensiune.
 12

 Capacitatea de reglaj frecventa- putere activa

Un aspect crucial legat de stabilitatea sistemului este echilibrul de putere activă din
sistem. Stabilitatea de frecvență este adesea serios amenințată în timpul unor
evenimente și anume, schimbarile bruste de sarcina, declanșarea unei prin protecție
a unități de producție. Fermele eoliene au tendința să inlocuiasca unitățile
convenționale în sistemul energetic, ele de multe ori trebuie să rămână conectate în
timpul variațiilor de frecvență iar în viitor, acestea ar trebui să contribuie, de
asemenea, în mod activ la reglajul puterii in sistem . Turbinele eoliene trebuie să-si
adapteze producția lor de putere în funcție de abaterile de frecvență, deși natura
fluctuantă a vântului prezintă serioase constrângeri în ceea ce privește
disponibilitatea de putere activă. Această caracteristică devine vitală pentru
sistemele energetice care nu sunt interconectate, cum ar fi sistemele insulare, a căror
inerție este limitată și variațiile severe de frecvența duc adesea la izolare.
2. Probleme tehnice, îmbunătățiri și soluții
Turbina eoliană DFIG, care reprezintă în prezent de configuraratia cea mai folosita
pentru turbine eoliene de mari dimensiuni este ilustrata în figura 1. Principalele
componente electrice, precum și piesele mecanice și controlerele, trebuie să fie
luate în considerare în modelare pentru a asigura un răspuns realist. Ca model
utilizat in acest studiu pentru configurația turbinelor eoliene DFIG este descris în
cele ce urmează este prezentat un scurt rezumat.

Figura 1. Configurarea sistemului unei turbine eoliene DFIG

Sistemul DFIG este în esență un generator de inducție cu rotor bobinat si inele

colectoare, cu stator conectat direct la rețea și interfațat cu rotorul printr-un
Convertor de putere, parțial back-to-back .Convertor constă din două convertoare
convenționale sursa de tensiune (Convertorul de pe partea rotorului - RSC și
convertorul de pe partea de retea GSC), precum și o legatura DC.
Un model cu două mase este de obicei folosit pentru a reprezenta corect mecanismul
de actionare pentru a ilustra impactul dinamic turbinei eoliene asupra retelei. O
masă mare pentru rotorul turbinei eoliene și o masă mică pentru generator sunt astfel
conectate printr-un arbore flexibil caracterizatat prin rigiditate si amortizare pentru
 13

viteză redusă arborelui. Un model simplificat aerodinamic, bazat pe un cuplu

bidimensional aerodinamic coeficientul Cq este de obicei suficient pentru astfel de
studii.
Sistemul de control constă dintr-un pich-controler/ sistem de control al pasului și un
control electric pentru convertoare.
Sistemul de control al pasului/pich control este realizat de către un regulator PI cu
limitare mxima antivânt, folosind un model de servomecanism cu limitarea atât a
pasului unghiului cat și a procentului de modificare. Asa cum unghiul pasului
controlează în mod direct viteza generatorului de la semnalul său de referință, acest
control este capabil de a preveni supra-viteza, atât în condiții normale de functionare
cat și în timpul defectelor de rețea, prin limitarea puterii mecanice extrase din vânt
și, astfel,restabileste echilibrul dintre puterea electrică și cea mecanică.
2.1.Reglajul producției de putere în timpul funcționării normale
Sistemul de control electric, prezentat în figura 2, este esențial pentru un
comportament eficient a unei turbine eoliene DFIG în timpul funcționării normale.
Controlul decuplat de putere activă și reactivă se aplică prin tehnici de control
vectorială , pentru a permite schimbări ale puterii active și reactive in timp de
ordinul milisecundelor. RSC controlează în principal, puterea activă și reactivă
livrata in rețea, în timp ce GSC asigură tensiunea nominală la bara comuna DC și
un factor de putere unitar. Așa cum este ilustrat în figura 2, controlul
convertoarelor se bazează pe cascada buclelor de control: un controler foarte rapid
regleaza curenții la valorile de referință, care sunt specificate de un operator exterior
de putere mai lent. Puterea controlerelui pune în aplicare strategia de urmărire
a,,punctului de putere maximă’’(MPP), care asigură optimizarea puterii la viteze
mici vânt.
 14

Figura 2. Sistemul de control Converter și de control de pas al turbinei eoliene DFIG pentru
funcționarea normală

Figura 3 ilustrează capacitatea turbinei eoliene cu viteză variabilă DFIG pentru a

regla producția de puterea la o valoare de referință impusă. O simulare este astfel
realizată, în cazul în care puterea de referință se reduce de la 2 MW la 1 MW între
100 și 250 de secunde și a dat înapoi din nou la 2 MW.
Răspunsul de putere activă și reactivă este dat pentru vânt turbulent, cu o viteza
 15

medie a vântului în apropiere evaluat. Observați că independent de fluctuațiile de

vânt, puterea activă urmareste valoarea de referință foarte bine. Pentru primele 300
sec puterea reactivă este controlată la zero, în urma strategiei de putere factor unitar.
Apoi putere reactivă de referință este setata la 0,5 MVAr. Figura 3 puncteaza faptul
că strategia de control al modelului cu viteză variabilă de turbine eoliene cu DFIG
este în măsură să controleze puterea activa și reactivă independent la anumite valori
impuse. Acest lucru îmbunătățește capacitatea fermelor eoliene moderne de a opera
ca centralele electrice convenționale.
Controlul decuplat de putere activă și reactivă îmbunătățeste funcționarea DFIG
pentru mai multe cerințe de control al puterii, care sunt introduse pentru codurile de
rețea în zilele noastre, de exemplu, controlul echilibrului, oprirea controlata,
limitarea de putere absolută, limitarea variatiilor, reglarea rapida în jos și cresterea
ei pentru a sprijini sistemul de securitate.
Figura 3. Viteza vântului, puterea activă și puterea reactivă în timpul funcționării normale cu
(linia roșie) și in afara (linia albastră) impuse de valorile de referință
 16

2.2.Capacitatea de trecere peste defect (FRT -Fault ride-through)

Potrivit cerințelor de trecere peste defect definite în cele mai multe coduri de rețea,
turbinele eoliene trebuie să rămâna conectate la rețea în timpul golurilor de
tensiune. Configurația turbinelor eoliene DFIG este sensibila la defecte in rețea și
convertorul de putere necesită o protecție specială, pentru că în timpul defectelor de
rețea in stator și rotor de pot apărea curenți mari. Protecția convertorului împotriva
supracurenților, dar, si a rotorul generatorului și DC-link-ului împotriva
supratensiunilor, este asigurată prin așa-numitul crowbar. În principiu crowbar,
este o impedanță externa rotorului, cuplata prin inele colectoare la rotorul
generatorului.
Potrivit strategiei puse în aplicare în acest articol, atunci când se activeaza crowbar,
partea rotorului convertor (RSC) este dezactivata și ocolita, și, prin urmare,controlul
independent de puterea activa și putere reactivă este pierdut. Deoarece partea de
convertizor retea (SGC) nu este conectat direct la înfășurările generatorului, în cazul
în care apar curenți trecători de valoare mare, acest convertor nu este blocat de
protecția sistemului în timpul defectelor de rețea. Atunci când este scos crowbar,
RSC este activat din nou pentru a controla independent puterea activă și reactivă.
În cazul unei defecțiuni in rețea, puterea de referință este definita ca ieșire a unui
controler de amortizare .
Atunci când se detectează un defect, definiția de referință de putere este astfel
comutată între functionarea normala definita (de exemplu, MPP) și exploatarea
definita de defect (amortizare controler). Figura 4 descrie sistemul de control aplicat
de FRT, precum și de control de tensiune, care vor fi descrise în secțiunea
următoare.
Figura 4. Sistemul de control aplicat de FRT, precum și de controlul de tensiune

.
 17

Este de remarcat faptul că, în timpul defectelor de rețea, sistemul de pitch control nu
este în măsură să amortizeze oscilațiile cuplului, din cauza mecanismelor din pitch.
Pitch- controlul amortizat al variațiilor lente de frecvență în viteza generatorului,
in timp ce operatorul de amortizare este în măsură să amortizeze rapid oscilațiile de
viteza ale generatorului. Efectul operatorului de amortizare, atât pentru părțile
electrice cat și mecanice ale turbinei, pentru goluri de tensiune pana la 20% din
tensiunea nominală, cu durata de 100 ms este ilustrat în figura 5.
Scădere bruscă a tensiunii duce la scaderea fluxulului în stator și rotor, ceea ce
conduce la o scădere a cuplului electromagnetic. Dispozitivul de actionare,
actioneaza ca un arc de torsiune care se răsuceste în timpul unei avarii și, prin
urmare cuplul mecanic de asemenea scade. Cu toate acestea, cuplul mecanic scade
mai lent decât cuplul electromagnetic și, prin urmare, generatorul începe să se
accelereze. Efectul de amortizare al controlerului, care acționează direct asupra
semnalului de referință activă, este foarte important. Acest controler amortizeaza
activ excitatiile cuplului din sistemul de transmisie în urma unui defect in retea.
Atunci când controlerul de amortizare nu este utilizat, atât oscilațiile din cuplul
mecanic și de viteza a generatorului rămân neamortizate și ar provoca solicitare
mecanica severa în dispozitivul de actionare, ar putea duce la deconectarea turbinei
eoliene prin sistemul de protecție. Comparația relevă efectul pozitiv a operatorului
de amortizare privind răspunsul turbinei eoliene.
Figura 5. Viteza generatorului și a cuplului mecanic în timpul golului de tensiune cu (linia roșie)
și fără amortizare controler (linia albastră).

2.3. Cresterea aportului de putere reactivă

Fermele eoliene sunt obligate să furnizeze puterea reactivă reglata ca centralele

 18

electrice convenționale în timpul abaterilor de tensiune.Strategia de control aplicată

RSC este ca puterea reactiva, implicit sursa de control de tensiune, de la punctul
comun de cuplare (PCC) în timpul funcționării normale.La un defect brusc, adică,
un scurt-circuit în retea, SGC completeaza puterea reactivă în timpul blocarea RSC,
care apare atunci când se declanșează crowbar.
În acest caz, SGC își continuă functionarea ca STATCOM. După îndepărtarea
crowbar RSC începe să funcționeze și SGC este controlată la factorul de putere
unitar ca în timpul funcționării normale. Figura 6 arată rezultatele la un gol de
tensiune la bornele.Raportul curentilor de scurtcircuit (SCR), calculat la PCC este
de 1,9, iar raportul R / X in PCC la valoarea 0,14 .La defecte bruste, crowbar este
cuplat în circuitul DFIG lui rotorului.
Figura 6 ilustrează răspunsul pentru două strategii de control diferite: puterea
activă cu și fără creșterea/stimularea din partea convertorului rețelei. În primul
caz, în timpul cuplarii crowbar/scurt-circuit, SGC contribuie la alimentarea cu
putere reactivă si imbunatateste nivelul de tensiune.Puterea de referință a puterii
reactive pentru stimularea SGC este setat la 1 p.u., de exemplu, maxim posibil.
Deoarece nivelul de tensiune este redus în mod semnificativ în timpul defectului,
convertorul de pe partea retelei capacitatea de productie de putere reactiva este, de
asemenea, redusă. Astfel, puterea reactivă de referință nu poate fi furnizata în timpul
defectului

Figure 6. Tensiunea la punctul comun de cuplare (PCC), puterea reactivă a SGC și puterea
reactivă de referință (linia verde), putere reactivă totală, puterea activă atunci când este furnizată
putere reactivă (linia albastră), și nu (linia roșie) de SGC - (1) defect exemplu, (2) defect eliminat,
(3) crowbar declanșat atunci când SGC furnizeaza puterea reactivă, (4) crowbar declanșat SGC
este oprit atunci când reactivă este zero

.
 19

După eliminarea defectului, atunci când tensiunea la bornele convertorului se

restabilește, SGC este în măsură să ofere mai multă putere reactivă la rețea. Datorită
cererii de putere reactivă a generatorului, atunci când defectul este înlăturat,
tensiunea nu se reface complet imediat. Generatorul funcționează ca generator
inducție cu rotor in s.c. și are o cerere de magnetizare si creste perioada de revenire
a tensiunii. Generatorul absoarbe putere reactivă din rețea, întârzie procesul de
revenire a tensiunii in retea. Atunci când este deconectat crowbar si convertor de
pe partea rotorului este repornit, reglajul de tensiune a convertorului de pe partea
rotorului prevede pentru alimentarea cu putere reactivă restabilirea nivelului de
tensiunea.
2.4.Reglajul frecventa- putere activa
Printre serviciile auxiliare pe care turbinele eoliene moderne trebuie să le furnizeze,
reglajul de frecvență apare ca o necesitate în curs de dezvoltare, în special în
sistemele de alimentare neinterconectate cu putere eoliană în creștere. În astfel de
sisteme de putere, delestarea sarcinii în mod regulat apare ca urmare a abaterilor de
frecvență mari.
Deși sunt asigurate suficiente rezerve de reglaj in unități convenționale pentru a
depăși problemele de frecvență, creșterea puterii eoliană instalate este de multe ori o
provocare pentru securitatea sistemelor neinterconectate.
În funcție de configuratie, turbinele eoliene au un răspuns diferit fata abateri de
frecvență.
Figurile 7 și 8 ilustrează rezultatele unui studiu pentru un sistem insular pentru un
scenariu in care totalul producției de putere eoliană este de 28.2 MW (34%), în total
83 MW a cererii. Pierderea cea mai mare unitate convențională în sistemul (21
MW), este egală cu o pierdere de producție de 25% din cererea totală. O comparație
 20

între răspunsurile de inerție a trei turbine eoliene de configurații diferite este

prezentat în figura 7 în timp de viteze medii ale vântului de 9-10 m / s.. Se vede ca
pierderea activa de viteză a turbinelor eoliene cu generator de inductie (ASIG)
ofera un răspuns semnificativ dinamic, în timp ce răspunsul turbineor cu DFIG și cu
magnet permanent generator sincron (PMSG) este neglijabil.
Figura 7. Modificarea în producția de putere electrică activă în timpul scaderii de frecvență de
trei configurații de turbine. eoliene

Răspunsul unei turbine eoliene DFIG este foarte diferit de cel al turbinei ASIG.
Inerția sa se bazează în principal pe sistemul de control aplicat ce acționează asupra
convertorului de conectarea rotorului la rețea. Au fost propuse sarcini de control
suplimentare în literatura de specialitate, în scopul de a realiza un control de
frecvență activ al turbinelor de viteză eoliene variabila. În acest articol sunt
prezentate două metodele de control de frecvență pentru configurația cu turbine
eoliene DFIG:
- controlul inerției
- controlul statismului( droop control)
Când este folosit controlul inerției, răspunsul inerțial a DFIG este restaurat printr-o
buclă suplimentară in blocul de referință de putere activă de referință ce furnizează
semnalul la Convertorul de pe partea rotorului, (a se vedea figura 8). Turbina
eoliană DFIG este obligată să ajusteze puterea sa atunci când supusa la abateri de
frecvență, bazate pe măsurarea ratei de modificare a frecvenței. Aceasta definește
semnalul de referință de putere, suplimentară care se adaugă la puterea de referință
furnizat de controlerul MPP .
În droop control, semnalul de intrare auxiliară care definește ajustarea în producția
de putere electrică a turbinei eoliene este eroarea reală între frecvența măsurată a
sistemului și frecvența nominală. Această metodă de control este similară cu
frecvența de control primar aplicată la generatoarele convenționale.
 21

Figura 8. Sistemul de control de frecvență pentru configurația DFIG turbine eoliene.

Este prezentat sistemul de frecvența pentru diferite scheme de control frecvențe

implementate în fermele eoliene echipate cu turbine eoliene DFIG.Răspunsul în
frecvență inițială în timpul primei milisecunde după evenimentul de frecvență este
de asemenea ilustrat pentru accentuare.
Figura 9. Frecvența sistemului energetic și schimbul de putere activă în DFIG
pentru cea mai mare unitate : control auxiliar fara pierderi(linia albastră), inerția
de control (linia roșie), droop control-ul (linia verde).

Observați că, atunci când nu se aplică nici un control de frecvență auxiliar, frecvența
scade sub 48.5 Hz, ceea ce duce la izolare sub sarcină, care previne scaderea de
frecvență mai departe. În celelalte două cazuri, în cazul în care Controlul frecvenței
este activat in ferme eoliene DFIG, izolarea sub sarcină este complet evitată.
Frecvența optimă în ceea ce privește frecvența minimă se realizează prin controlul
droop.Efectul de control al frecvenței auxiliare privind rata maximă de variație a
frecvenței este crucial. Așa cum este ilustrat în figura 9, rata inițială de schimbare a
 22

frecvenței este foarte mare. Inerția sistemului în acest caz este scăzută, deoarece
numărul de generatoarele convenționale conectate la sistem este redus. Rata de
modificare a frecvenței este aproape de 5 Hz / sec (în valoare absolută), atunci când
nu este aplicat un control auxiliar. Control inerțial reușește să reducă rata la 3,8 Hz /
sec, în timp ce controlul droop nu afectează această rată. Figura 9 ilustrează, de
asemenea, schimbarea în puterea activă a parcului eolian în timpul abaterii de
frecvență pentru fiecare dintre metodele implementate.
3. Concluzii

Creșterea puterii eoliene instalate necesită dezvoltarea constantă a tehnologiei. în

domeniul energiei eoliene. Acest articol evaluează și ilustrează aspecte de modelare
pentru turbinele viteză variabilă DFIG cu privire la serviciile auxiliare furnizate la
rețea, atât în timpul funcționării normale și la evenimente tranzitorii. Controlul
convertorului îmbunătățeste capacitatea de reglaj de putere activă și reactivă. Un
sistem de protecție activă crowbar este inclus în sistemul de protecție, asigurând
condiții de siguranță in funcționarea turbinei eoliene în timpul golurilor de tensiune
grave, care apar în sistemul de putere de exemplu, ca urmare a defectelor.
Funcționarea neîntreruptă este asigurată și turbinelor eoliene DFIG sunt în măsură
să sprijine rețeaua imediat după eliminarea defectului, suplimentand cu puterea
reactivă. Oscilații posibile care pot apărea în timpul evenimentelor tranzitorii pot fi
amortizate printr-un controler de amortizare suplimentar. Reglajul tensiunii și
puterii reactive sunt posibile atunci când este aplicată un control coordonat între
convertorul de pe partea de rețea si convertorul de pe partea rotorului. Astfel,
turbine eoliene DFIG contribuie în mod semnificativ la sistemul de stabilitate în
cazul dezechilibrului de putere reactivă în sistemul energetic. Controlul auxiliar al
frecvenței auxiliar este posibil ca la astfel de turbine eoliene sa participe la
serviciul de reglaj primar al sistemului în timpul evenimentele de frecvență, de
exemplu, pierderea bruscă a producției. Tehnologia electronică de putere care
permite în prezent turbinelor eoliene sa fie componente active ale sistemelor
energetice și de a participa la serviciile de sistem asigurate în mod tradițional de
centralele electrice convenționale. Acest articol a evaluat principalele funcții de
control care permit turbine eolienecu DFIG pentru a contribui la funcționarea în
condiții de siguranță și de securitate a sistemelor electroenergetice moderne.

Aspecte specifice privind integrarea generatoarelor eoliene in SEN :

Pe măsură ce preocupările faţă de generarea eoliană au evoluat, constructorii de
generatoare eoliene au îmbunătăţit performanţele acestora. Au fost dezvoltate funcţii
care îmbunătăţesc integrarea generatoarelor eoliene în sistemele energetice,
proprietăţi electrice avansate („advanced electrical properties”).
 Aceste funcţii permit participarea la reglajul frecvenţei, participarea la reglajul
tensiunii, trecerea peste defect ş.a.m.d.
 23

 Din experienţa sistemelor energetice europene, a rezultat al doilea aspect

important, pe lângă cel al asigurării rezervei de putere şi energie de reglaj, şi
anume necesitatea existenţei unor reglementări tehnice care să prevadă cerinţe
tehnice minime obligatorii de racordare a generatoarelor eoliene la reţelele de
interes public.

Este necesara avizarea condiţionată a studiilor de soluţie – în situaţia în care nu

există rezervă de sistem care să acopere fluctuaţiile generării eoliene şi/sau
capacitatea reţelelor este insuficientă. De asemenea, estebnecesara încheierea de
convenţii între OTS şi proprietarii centralelor eoliene, prin care să se stipuleze că
atunci când nu sunt asigurate benzile de reglaj, când capacitatea reţelelor este
depăşită sau în orice situaţie care pune în pericol siguranţa funcţionării SEN, OTS
poate să deconectaze centralele eoliene pe criterii de siguranţă (aşa se întâmplă în
Germania).
În toate ţările în care ponderea generării eoliene în totalul energiei consumate este
importantă, s-au realizat revizii ale codurilor de reţea pentru ca acestea să fie în
concordanţă cu situaţia existentă. Prin acestea, se impun centralelor eoliene în
punctul de conectare la reţea aceleaşi condiţii ca şi centralelor (grupurilor)
convenţionale. Suplimentar faţă de condiţiile generale impuse centralelor
convenţionale, toate codurile de reţea au prevăzute capitole care tratează în mod
particular cerinţele tehnice minime pentru generarea eoliană.
Centralele eoliene trebuie să satisfacă în punctul comun de conectare la reţea
următoarele cerinţe:
 să funcţioneze în intervalul 47-52 Hz;
 să participe la reglajul frecvenţei, sub rezerva condiţiilor meteorologice;
 să participe la reglajul continuu al tensiunii într-o bandă de tensiune suficient
de largă;
 să “treacă” peste incident (scurtcircuit) în reţea eliminat rapid;
 să nu inducă perturbaţii, să respecte normele privind variaţiile de tensiune,
flicker, armonice, nesimetrie.

În cazul în care generarea eoliană este în funcţiune şi vântul începe să scadă în

intensitate trebuie să se asigure înlocuirea producţiei de energie eoliană din
generatoare cu pornire rapidă (rezerva terţiară rapidă – RTR). Necesarul de RTR
în prezent este de 800 MW (dimensionat pentru acoperirea pierderii celui mai mare
grup generator din sistem şi a abaterilor de prognoză). Pentru anumite intervale
orare, nivelul RTR ofertate este insuficient. Referitor la măsurile tehnico-financiare,
s-au identificat trei limite în ceea ce priveşte RTR disponibilă şi s-au propus măsuri
concrete de depăşire a acestor limite:

 Limita tehnică maximă disponibilă – se determină prin însumarea tuturor

puterilor disponibile ale grupurilor generatoare hidro din SEN. Această limită
poate fi majorată prin stimularea de investiţii în grupuri generatoare cu pornire
rapidă;
 24

 Limita tehnică efectiv disponibilă – reprezintă rezervele terţiare rapide orare ale
producătorilor (Anexa 3). În prezent, datorită faptului că preţul rezervei terţiare
rapide şi al energiei de reglaj pe piaţa de echilibrare nu este suficient de atractiv,
companiile producătoare preferă să utilizeze generatoarele respective pentru
tranzacţii pe alte pieţe. Acestă limită poate fi majorată prin practicarea unui preţ
atractiv pe piaţa de echilibrare în vederea creşterii ofertelor;
 Limita efectiv disponibilă din punct de vedere al capacităţii financiare a OTS
(limita financiară) – reprezintă cantitatea de rezervă terţiară rapidă care poate fi
achiziţionată de CNTEE Transelectrica S.A. ca servicii tehnologice de sistem
utilizând fondurile alocate în acest scop de către ANRE. Majorarea acestei limite
poate fi realizată prin creşterea fondului OTS alocat de ANRE.

Reducerea productiei CEED

In conformitate cu Ordinul ANRE nr.33 din 30 august 2012, cu referire la instituirea

unor reguli pe piata de echilibrare aplicabile productiei de energie electrica ce
beneficiaza de sisteme de promovare, producatorii care detin Centrale Electrice
Eoliene Dispecerizabile (CEED) sunt obligati sa participe pe piata de echilibrare si
sa respecte prevederile care le revin. Conform ordinului, la crestere de putere, oferta
nu se ia in consideratie, in timp ce la reducere de putere se ia in consideratie,
Unitatile Dispecerizabile eoliene avand posibilitatea de a oferta un pret minim de
0,1 lei/MWh. Pentru asigurarea echilibrului productie - consum, se aplica aceleasi
principii in Piata de Echilibrare ca si pana acum prin selectare in ordinea de merit la
scadere, pornind de la preturile cele mai mari, pana la atingerea pragului minimal de
10 lei/MWh, corespunzator ofertei Unitatilor Dispecerizabile (UD) care nu
utilizeaza surse regenerabile de energie. Daca se ajunge, prin selectare in ordinea de
merit la scadere, la nivelul la care trebuiesc oprite grupuri termo, opriri care ar pune
in pericol acoperirea curbei de sarcina pe perioada urmatoare, dispecerul dispune
reducerea productiei la CEED la care aceasta depaseste valoarea notificarii fizice.
Daca necesarul de reducere de putere este mai mare decat puterea posibil a fi redusa
in aceasta situatie atunci, aceasta reducere se face in transe de 20%, din puterea
instalata a fiecarei CEED, conform tabelului anexat. Daca este necesara reducerea
productiei CEED sub valoarea notificata, pentru mentinerea nivelului de adecvanta
si securitate in functionarea Sistemului Energetic National (SEN), dispecerul va
dispune reducerea productiei CEED in continuare, in ordinea de merit la reducere de
putere, pana la valoarea limita a pretului minim admisibil din oferta CEED,
respectiv 0,1 lei/MWh. Daca reducerea trebuie facuta si pentru ofertele cu 0,1
lei/MWh atunci aceasta reducere se face tot in transe de 20% din puterea instalata,
mergand pana la oprirea totala a CEED daca este cazul. In tabelul anexat sunt
precizate transele de reducere de putere calculate ca procent de 20% din puterea
instalata, rotunjite la multiplu de 10 MW.
 25

STABILIREA REZERVEI TERTIARE CONFORM ISPE

În cazul unor abateri importante şi rapide ale frecvenţei, centralele electrice trebuie
să intervină automat în conformitate cu cerinţele de reglaj primar al frecvenţei.
Transelectrica stabileşte volumul rezervei de reglaj primar necesar în SEN astfel:
(a) în condiţii de funcţionare interconectată a SEN, rezerva de reglaj primar este
stabilită de comun acord cu operatorii de sistem ai sistemelor interconectate,
astfel încât să se respecte principiul echităţii între sisteme;
(b) în condiţii de funcţionare izolată a SEN, rezerva de reglaj primar minimă se
programează la cca. 5% din puterea totală produsă.
Reglaj primar (reglajul frecvenţei, reglajul primar al frecvenţei)
Reglarea automată şi rapidă (timp < 30 sec)a puterii active a grupurilor generatoare
sub acţiunea regulatoarelor de viteză proprii, în scopul menţinerii echilibrului dintre
producţie şi consum la o frecvenţă apropiată de valoarea de consemn, asigurând
securitatea reţelei pe principiul solidarităţii partenerilor de producţie.
Rezervă de reglaj primar
Rezerva de putere care, la abaterea frecvenţei de la valoarea de consemn, poate fi
mobilizată automat în 30 secunde şi poate rămâne în funcţiune pe durată de
minimum15 minute.
 26

Reglaj secundar(reglajul frecvenţă-putere)

Reglarea automată şi centralizată a puterii active a unor grupuri generatoar
desemnate, în scopul readucerii frecvenţei şi soldului SEN la valorile de consemn în
cel mult 15 minute.

Rezervă de reglaj secundar

Rezerva de putere care, la abaterea frecvenţei şi/sau soldului SEN de la valoarea
de consemn, poate fi mobilizată automat într-un interval de maximum 15 minute.
Grupurile generatoare care funcţionează în reglaj secundar trebuie să fie capabile să
funcţioneze simultan şi în reglaj primar
∆P ± K∆f =0
K= constanta de relaj(energia reglanta)= 871 MW/HZ(UCTE in 2003)
28 grupuri din 8 CHE: P. de Fe 1, Lotru, Vidraru, Stejaru, Mariselu, Galceag,
Sugag,Raul Mare si 11grup. din CTE: Iernut=TA1-6; Rovinari: TA4-6;Turceni: TA3,7
Rezervă terţiară lentă
Rezerva de putere asigurată de grupuri generatoare care au timp de pornire şi
preluare a sarcinii mai mic de 7 ore.
Rezervă terţiară rapidă
Rezerva de putere asigurată de grupuri generatoare care sunt calificate pentru a
realiza încărcarea sarcinii în maximum 15 minute.

Rezerva minut = (Rezerva reglaj secundar + Rezerva turnanta + Rezerva terţiară

rapidă + Consum intreruptibil +Puterea de rezerva contractata cu alte sisteme

Rezerva turnanta = Puterea disponibila - ( Pprod + P Rez. de reglaj primar + P Rez. de reglaj sec)

Rezerva de putere asigurată de grupuri generatoare care sunt calificate pentru a

realiza Transelectrica stabileşte rezerva “minut” necesară egală
cu cea mai mare valoare dintre:
(a) puterea celui mai mare grup generator în funcţiune;
(b) cea mai mare putere în funcţiune conectată pe aceeaşi secţie debare;
(c) 5% din puterea totală produsă în sistem.încărcarea sarcinii în maximum 15
minute.
Necesarul de RTR în România, până la apariţia centralelor eoliene = 800 MW
(700MW declanşarea unei unităţi la CNE Cernavodă +100 MW pentru o imprecizie
a prognozei de consum);
 27

STABILIREA PUTERII MAXIME INSTALABILE ÎN CENTRALELE

EOLIENE ŞI A REZERVELOR DE PUTERE SUPLIMENTARE
NECESARE PENTRU SIGURANŢA SE
(Procedura avizată de ANRE prin Aviz nr. 4 din 29.01.2013)
1.Ipoteze aplicate la determinarea valorii maxime a puterii instalabile în CEE
(PmaxCEE)
1.1 Se consideră că valoarea PRTRdispon este criteriul de determinare a PmaxCEE în
cadrul prezentei proceduri.
1.2 Necesarul de RTR în SEN se determină potrivit Procedura Operaţională
„Dimensionarea rezervelor de putere activă în SEN” COD: TEL-07.IV OP-DN /
106, Rev. 0;
1.3 CEE vor fi considerate ca având un mod comun de funcţionare, caracterizat prin
pornirea/oprirea cvasi-simultană. Acest grup de CEE caracterizat printru-un mod
comun de funcţionare va fi considerat ca un grup generator echivalent.
1.4 Deoarece CEE se caracterizează printr-un grad redus de utilizare a puterii
instalate, puterea produsă (maximă, estimată a fi pornită/oprită) simultan în toate
CEE se estimează în procente din puterea instalată.
1.5 PmaxCEE care se poate integra în SEN se determină astfel încât puterea maximă
estimată a fi oprită/pornită în CEE cvasi-simultan să poată fi compensată prin
încărcarea/descărcarea PRTRdispon din SEN. PRTRdispon în SEN se determină anual,
deoarece poate suferi modificări determinate de structura parcului de producţie şi
reglementările pieţei de energie.
1.6 Determinarea PmaxCEE se realizează luând în considerare valorile statistice,
determinate pentru ultimul an, ale următoarelor mărimi:
- PRTRdispon;
- gradul de încărcare faţă de puterea instalată (k), care reflectă
caracteristicile producţiei de energie electrică în CEE, în special modul
comun de funcţionare (echivalent al unui grup generator).

2 Determinarea PRTRdispon
2.1 Se determină PRTRprog, ca fiind egală cu valoarea RTR disponibilă în procesul de
programare din anul calendaristic anterior, astfel:
2.2 Conform Codului Comercial în vigoare, participanţii la PE au obligaţia să
transmită la OTS, pentru fiecare interval de dispecerizare (h), puterea activă
disponibilă (Pdisp), puterea minimă tehnic (Pmin) şi notificarea fizică (PNF) pentru
fiecare unitate dispecerizabilă. Pe baza acestor valori se determina RTR programată
la creştere (PRTRprog+h) şi RTR programată la scădere (PRTRprog-h), prin însumarea
 28

acestor valori, pe fiecare interval orar, pentru fiecare unitate dispecerizabilă i (unde
n este numărul de unităţi dispecerizabile):
n
P RTRprog+h =∑ ( Pdisp - PNF )
i=1
i i
(1)
n
P RTRprog−h=∑ ( P NF −Pmin )
i=1
i i
(2)

2.3 Se trasează curbele clasate ale RTR orare programate la încărcare şi descărcare.
2.4 Se stabileşte RTR programată în SEN în fiecare interval orar h (PRTRprog) ca fiind
egală cu valoarea minimă a RTR, la creştere sau la scădere, observată în intervalul
orar respectiv în anul calendaristic anterior:
RTR progr =min ( RTR prog+h , RTR prog−h )
(3)

2.5 Se stabileşte RTR disponibilă în SEN (RTRdisp) ca fiind valoarea RTR care a fost
disponibilă în SEN în 90% din timpul anului anterior.
P RTRdisp=P90 % dinan
RTRprogr (4)

3 Arhivarea valorilor determinate la punctul 2

3.1 OTS arhivează valorile orare ale RTR pentru fiecare an.

4 Stabilirea gradului de încărcare prognozat al centralelor eoliene

4.1 La stabilirea gradului de încărcare prognozat al CEE instalate într-un sistem
electroenergetic, se ia în consideraţie faptul că, datorită unor factori obiectivi,
puterea produsă de CEE este întotdeauna mai mică decât puterea instalată.
4.2 Stabilirea gradului de încărcare prognozat al CEE instalate în SEN se poate
determina prin metode statistice sau empiric. Experienţa statistică privind
funcţionarea CEE în SEN fiind nesemnificativă, în primii doi ani de aplicare a
prezentei proceduri, estimarea gradului de încărcare al CEE se realizează
empiric, considerându-se următoarele:
4.2.1 valorile caracteristicilor tehnice pentru cele mai utilizate 5 tipuri de
generatoare eoliene instalate, până în prezent, în SEN;
4.2.2 viteza medie anuală a vântului la înălţimea medie a turbinelor eoliene, vmed, în
zona geografică unde acestea sunt preponderent instalate;
 29

4.2.3 viteza vântului la care generatoarele eoliene considerate la pct.4.2.1, ating

puterea nominală.
4.3 Puterea ce poate fi preluată din energia maselor de aer este:
1
P= C p ρ Av 3
2 (5)
unde: Cp – coeficientul de performanţă; acesta este diferit pentru fiecare tip de grup
generator eolian;
A – aria baleiată de palele grupului generator eolian;
 – densitatea aerului (aer ¿ 1,2 kg/m3);
v – viteza vântului.
4.4 Gradul de încărcare prognozat al CEE (kîncărcare_prognozat) se estimează utilizând
caracteristicile de putere furnizate de producători pentru tipurile de turbine instalate
preponderent în SEN considerate la pct. 6.4.2.1. şi informaţiile furnizate de
producători şi/sau disponibile public privind viteza medie a vântului în zonele de
instalare a respectivelor CEE.
4.5 Valoarea gradului de încărcare individual aferentă fiecărui tip de turbină eoliană
(i) este determinată din valoarea puterii garantate şi verificate de producător la
viteza vântului corespunzătoare, raportată la puterea nominală a grupului generator
eolian, calculate cu formula de la pct. 6.4.3.
Pgarantate la vmed
k kîncãrcare_prognozat, i=
P nominal (6)
4.6 Gradul de încărcare prognozat al CEE (kîncărcare_prognozat) se calculează ca medie
aritmetică a valorilor gradului de încărcare individual al tipurilor de turbine eoliene
considerate la pct. 6.4.2.1.
4.7 Gradul de încărcare prognozat al centralelor eoliene instalate în SEN va fi
determinat prin metode statistice începând cu al doilea an de aplicare a prezentei
proceduri. Cu 3 luni înainte de acest termen OTS va revizui procedura în acest scop
şi o va supune avizării ANRE.

5 Determinarea puterii maxime instalabile în CEE şi a rezervelor de putere

suplimentare necesare pentru siguranţa SEN (cu exemple de calcul în anexa la
prezenta procedură operaţională)
5.1 PmaxCEE se determină cu relaţia:
P RTRdispon
Pmax CEE =
k încarcare_prognozat (7)
 30

5.2 Rezerva de putere suplimentară, necesară pentru siguranţa SEN (PRTRsuplimentară)

se determină în funcţie de puterea prognozată a fi instalată în CEE (PprognozatCEE) în
următorul an. Prognoza se realizează de către OTS coroborând informaţiile avute la
dispoziţie din ATR valabile la momentul respectiv, contractele de racordare
încheiate de operatorii de reţea, contractele de execuţie instalaţii de racordare şi
informaţii privind stadiul lucrărilor în teren, care îşi vor produce efectele în
intervalul de timp considerat.
5.3 Rezervele de putere necesare, pentru fiecare dintre anii consideraţi se stabilesc
cu relaţia

PRTRnecesară(i)= PprognozatCEE(i)*kîncărcare_prognozat (8)

5.4 Rezerva de putere necesară suplimentar faţă de cea disponibilă la momentul

evaluării se determină, cu relaţia:

PRTRsuplimentară(i)=PRTRnecesară(i)-PRTRdispon (9)

6. Dispoziţii finale
6.1. OTS stabileşte anual puterea maximă instalabilă în CEE (P maxCEE) şi rezervele
de putere suplimentare, la încărcare şi la descărcare, necesare pentru siguranţa
SEN.
6.2. OTS arhivează valorile determinate în cadrul prezentei proceduri.
6.3. OTS publică anual pe website-ul Companiei: vmed, vn, tipurile de generatoare
electrice eoliene preponderente, kîncărcare_prognozat, PRTRdispon, PprognozatCEE, PmaxCEE şi
PRTRsuplimentară(i), considerate sau stabilite conform prezentei proceduri.

Stabilirea rezervei tertiare in cazul unei puteri instalate in CEE= 1000 MW conform
cu studiul ISPE:
Considerand Pconsum = 10 000 MW
Eroarea de prognoza consum = 2% . 10 000 MW= 200 MW
Puterea instalata in CEE= 1000 MW
Eroarea de prognoză a producţiei CEE= 10 % . 1000 MW= 100 MW
Eroarea rezultanta pentru prognoza (consum si productie CEE):
 31

=3 =3. =3 *2,23 * 100= 3.223 MW= 669 MW

Stabilirea rezervei tertiare = 3 + PGMAX = 669+700= 1346 MW

REZERVA DE REGLAJ TERTIAR RAPID

Legislaţia în vigoare impune achiziţionarea întregii energii electrice produse din
resurse eoliene, indiferent de momentul producerii acesteia (noapte, zi, gol de
consum, vârf de consum etc.) În condiţiile prezentate mai sus, experienţa mondială
arată că, pentru a putea menţine siguranţa în funcţionare a SEN, este necesar ca,
pentru un MW instalat în centrale eoliene, să se asigure 0,6 ÷ 0,8 MW instalaţi în
centrale clasice cu scopul de rezervare;
- Generatoarele destinate rezervării generării eoliene trebuie să permită pornirea şi
încărcarea rapidă (în aproximativ 15 minute) până la sarcina maximă şi să dispună
în orice moment de suficiente resurse primare (combustibili sau apă).
- Generatoarele destinate rezervării generării eoliene au un grad de utilizare foarte
redus, ceea ce face necesară finanţarea lor prin scheme de susţinere separate;. În
Anexa 3 sunt prezentate valorile rezervei terţiare rapide ofertate de producători pe
piaţa de echilibrare la finalizarea programării pentru ziua următoare, la intervalul
de vârf, pentru patru luni caracteristice din anul 2007. Se poate observa din valorile
şi graficele prezentate că pentru anumite intervale de vârf, rezerva terţiară rapidă
ofertată a fost insuficientă chiar în situaţia actuală (fără centrale eoliene).
În prezent rezerva terţiară rapidă asigurată ar permite instalarea şi funcţionarea în
sistem a aproximativ 1.500MW în centrale eoliene. În cazul în care puterea
instalată a centralelor eoliene este mai mare de 1.500MW, rezerva terţiară rapidă
ar fi insuficientă pentru 80% din situaţii, ceea ce este inacceptabil din punctul de
vedere al siguranţei în funcţionarea SEN. Generarea eoliană necesită instalarea de
putere suplimentară în sistem, capabilă să asigure rezerva terţiară rapidă. Din
experienţa ţărilor europene, unde au fost instalate parcuri eoliene cu puteri
semnificative, rezultă că este necesară sporirea puterii de rezervă terţiara rapidă
din sistem cu cca. 0,6 ÷ 0,8 MW pentru un MW instalat în parcurile eoliene.
Acest fapt atrage după sine o serie de probleme care trebuie clarificate, respectiv:
cine răspunde de realizarea puterii suplimentare de rezervă şi cu ce fonduri de
investiţie se realizează?
Trebuie avut în vedere, de asemenea, aspectul rezervei terţiare rapide la scădere, în
cazul preluării unei producţii maxime în centralele eoliene. Peste anumite valori,
aceasta poate presupune oprirea pe intervale scurte a unor centrale termice,
inducând costuri suplimentare oneroase, sau oprirea centralelor hidro în condiţii
de deversare, ceea ce presupune „aruncarea” unei energii gratuite disponibile.
 32

Rezultă din cele de mai sus ca va fi necesară asigurarea unei cantitati suplimentare
de rezervă terţiară rapidă care să acopere fluctuaţiile frecvente ale generării
eoliene.
În conformitate cu Codul tehnic al retelei electrice de transport, rezerva de reglaj
tertiar rapid reprezinta o putere care se mobilizeaza în maximum 15 min. cu rolul de
a asigura refacerea rapida a rezervei de reglaj secundar frecventa-putere si de a
participa la reglarea frecventei si a soldului SEN programate. Ea este furnizata de
grupurile generatoare calificate pentru acest serviciu tehnologic de sistem si este
pusa la dispozitie operatorului de transport si de sistem.
Aspectele privind stabilirea posibilei contributii la rezerva tertiara rapida a
grupurilor generatoare eoliene si reglementarile privind corelarea rezervei tertiare
de putere în SEN cu aparitia de noi surse generatoare eoliene sunt prezentate în
urmatoarele documente :
• Nota Tehnica elaborata de Transelectrica – ”Efectul introducerii centralelor
eoliene în SEN din punct de vedere al asigurarii rezervelor necesare serviciilor de
sistem” – mentioneaza necesitatea unei benzi de reglaj pentru RTR de 0,3xP instalat în
CEE. În consecinta, existenta unei rezerve disponibile în SEN de aproximativ 1000
MW ar putea permite asigurarea RTR pentru o capacitate de aproximativ 3000 MW
în CEE.
• Studiul de fundamentare a strategiei CNTEE Transelectrica SA de integrare în
SEN a centralelor eoliene, document public aflat pe site-ul www.transelectrica.ro,
precizeaza aceleasi plaje de putere pentru RTR corelat cu puterea instalata în CEE.
• Studiul de fundamentare a strategiei CNTEE Transelectrica SA de integrare în
SEN a centralelor eoliene a fost transmis catre Uniunea Europeana în vederea
armonizarii cu legislatia europeana. În urma acestei actiuni a rezultat Norma tehnica
Conditii tehnice de racordare la retelele electrice de interes public pentru centralele
electrice eoliene. Legat de subiectul capitolului, din continutul acestui document a
fost eliminata valoarea limita propusa pentru dimensionarea RTR.
• Transelectrica a elaborat documentul Procedura operationala Stabilirea puterii
maxime instalabile în centralele eoliene si a rezervelor de putere suplimentare
necesare pentru siguranta SEN, în prezent aflat în curs de aprobare la ANRE.
• În baza acestui document Transelectrica va stabili corelat cu puterea instalata în
CEE, necesarul de RTR pentru functionarea în conditii de siguranta a SEN.
• În prezent documentul ce guverneaza determinarea de catre Transelectrica a
necesarului de RTR este Procedura operationala Dimensionarea rezervelor de
putere activa în SEN.
Pentru diminuarea cuantumului de putere ce trebuie asigurata ca rezerva a surselor
generatoare eoliene este necesara existenta unui sistem de estimare a puterii
generate de catre parcurile eoliene cu 12 h si respectiv 6 h înainte de tranzactionarea
efectiva pe piata de energie electrica. Aceasta ar permite gasirea unor solutii pentru
diminuarea costurilor cu dezechilibrele producatorilor cu surse eoliene. În conditiile
 33

existentei sistemului de estimare a puterii generate de sursele eoliene, rezerva de

reglaj tertiar rapid necesara producatorilor cu surse eoliene racordati în SEN trebuie
sa fie la nivelul erorii cu care este realizata prognoza (20 ÷ 30 %, în sistemele
electroenergetice în care sunt instalate surse eoliene semnificative).
Influenta generarii de energie electrica produsa în parcurile eoliene asupra RET SI
RED 110KV
Racordarea CEE la SEN pot produce fluctuaţii mari ale circulaţiilor de puteri ca
urmare a variaţiilor puterilor generate de CEE. Aceste variaţii de puteri generate nu
sunt întotdeauna echilibrate de surse apropiate de CEE şi pot apareprobleme de
siguranţă în funcţionare a sistemului. Pentru controlul circulaţiilor de puteri în RET
sunt necesare dispozitive speciale.
Structura RET trebuie sa asigure preluarea variaţiilor puterii generate în CEE, să
realizeze transmisia energiei electrice fără congestii de reţea (generatoare de costuri
suplimentare);
Curentii de scurtcircuit si pierderile sunt puternic influentate de parcurile de eoliene.
34
 35

Impactul penetrării energiei eoliene în reţelele electrice. Recomandările

studiului ETSO şi raportului EWEA, elaborate în 2007
Având în vedere experienţa sistemelor energetice în care există instalată o putere
eoliană considerabilă, studiul ETSO a identificat impactul penetrării generării
eoliene, după cum urmează :
Circulaţii de puteri mari şi neprevăzute care afectează sistemele vecine şi reduc
capacităţile disponibile pentru trading (în special în nordul Germaniei);
Creşterea frecvenţei de apariţie a congestiilor de reţea, ceea ce duce la necesitatea de
întărire/dezvoltare a reţelelor;
 36

Producătorii de energie eoliană se amplasează în zonele cu potenţial eolian ridicat,

indiferent de zonele avantajoase din punct de vedere al dezvoltării sistemelor în
ansamblu;
Siguranţa sistemelor energetice este pusă în pericol datorită deconectărilor rapide a
centralelor eoliene la avarii minore. Experienţa a arătat că generarea eoliană nu
“susţine” reţeaua. Pentru a preîntâmpina extinderea avariilor, fabricanţii de
generatoare eoliene trebuie să ia măsurile constructive necesare pentru ca acestea să
participe la stabilitatea sistemelor energetice;
- Creşte necesarul de rezerve de putere. În accepţiunea studiului ETSO, costul
acestora se suportă de către toţi consumatorii;
- Cresc pierderile în reţea şi necesarul de compensare a puterii reactive. În Germania
pierderile în reţele se dublează ca urmare a faptului că locul de producţie şi cel de
consum diferă semnificativ – producţia din nordul Germaniei este consumată în
centrul şi sudul ţării.
- Spre deosebire de generarea clasică, grupurile eoliene au o marjă de reactiv mai
redusă. De regulă, acestea consumă putere reactivă din sistem;
- Impactul economic asupra generării convenţionale. Generatoarele convenţionale
sunt ţinute să funcţioneze la minim sau sunt oprite.

Deosebit de importante sunt recomandările studiului ETSO:

Armonizarea schemelor de sprijin la nivel european. În prezent sunt mai multe tipuri
de scheme de sprijin: „feed-in tariff” şi certificatele verzi. Chiar şi modalitatea de
aplicare a schemei bazate pe certificate verzi poate să difere de la un sistem la altul;
Accelerarea procedurilor de aprobare a realizării de noi linii electrice;
Generatoarele eoliene ar trebui să fie responsabile pentru dezechilibrele pe care le
produc;
Îmbunătăţirea cerinţelor de conectare pentru a avea grupuri cât mai flexibile pentru
reglajele sistemelor energetice;
Reexaminarea regulilor de prioritate la nivel european astfel încât grupurile
convenţionale (care asigură rezervele – siguranţa sistemului) să nu fie discriminate.

Bibliografie:
1. C O D U L TEHNIC al REŢELEI ELECTRICE de TRANSPORT ( Revizia
I) Aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20/27.08.2004 Elaborator: Compania
Naţională de Transport al Energiei Electrice “
 37

2. Normă tehnică Cod ANRE : 51.1.017.0.00.03/04/09: Condiţii tehnice de

racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice
eoliene.
3. CN TRANSEELECTRICA: Cerinţe tehnice obligatorii pentru o CEED în
vederea începerii probelor de punere în funcţiune a grupurilor generatoare
eoliene componente
4. OPREA S.V; Cerinţe tehnice minime privind integrarea generării eoliene în
sisteme energetice europene;FOREN 2008,Cod lucrare: S3-9-ro
5. ILISIU D. , DIACONU C., POP I.T.,MUNTEANU C.: ,,Integrarea CEE in
SEN. Provocari pentru Transelectrica’’
6. x x x ,,Studiu de fundamentare a strategiei TRANSELECTRICA SA de
integrare in SEN a centralelor eoliene” 2008;www.transelectrica.ro
7. MARGARIS I.D, HANSEN A. D., HATZIARGYRIOU N. D:
,,Illustration of Modern Wind Turbine Ancillary Services’’, Energies 1996;
8. HANSEN, A.D.; SØRENSEN, P.; IOV, F.; BLAABJERG, F.: Centralised
power control of wind farm with doubly-fed induction generators. Renew.
Energy 2006.