Universitatea Transilvania Braşov Catedra UNESCO Studii de masterat

Managementul calităţii sistemelor electrotehnice

Cursul 5

3.2.1. Modernizarea echipamentelor electrice

3.2.1.1. Tendinţe noi în realizarea generatoarelor electrice
Cele mai importante studii şi realizări privind generatoarele electrice moderne se referă la:
 perfecţionarea izolaţiei prin utilizarea de materiale din clasele F (mică, fibre din sticlă,
azbest, cu temperatura de funcţionare până la 135ºC) sau H (cuprinzând şi elastomeri,
astfel că temperatura de funcţionare poate atinge 180ºC),
 îmbunătăţirea sistemelor de evacuare a căldurii din generator utilizând medii de răcire
(apă, hidrogen, ulei), care permit asigurarea parametrilor termici chiar şi în regim de
supraîncărcare,
 utilizarea sistemelor de excitaţie statică, caracterizate prin timp de răspuns redus,
randament ridicat, fiabilitate ridicată,
 realizarea legăturilor dintre generator şi transformatorul de bloc în bare capsulate,
dimensionate pentru curenţi mari de scurtcircuit (până la 750 kA), cu o protecţie
corespunzătoare la poluare şi umiditate,
 includerea în circuit a întreruptorului de generator (fig. 3.4), cu avantaje deosebite mai
ales în centralele nucleare unde se impune asigurarea unei alimentări redondante a
serviciilor de securitate. Întreruptorul de generator, solicitat deosebit de intens în raport
cu întreruptoarele uzuale, are un rol vital în funcţionarea grupului,
 realizarea generatoarelor criogenice, cu medii de răcire în apropiere de zero absolut
(0K), nu au încă soluţii industrale.
3.2.1.2. Tendinţe noi în realizarea transformatoarelor electrice
Transformatoarele actuale sunt echipamente cu randament relativ ridicat, cele de putere mică au
randamente peste 90%, iar cele de putere mare pot atinge 98-99%.
Studiile actuale se concentrează pe reducerea în continuare a pierderilor, creşterea eficienţei
sistemelor de răcire, perfecţionarea sistemelor constructive, realizarea de noi tipuri de
transformatoare, utilizarea de noi medii de izolare şi evacuare a căldurii.
Noile tendinţe de dezvoltare a reţelelor de distribuţie, prin aducerea tensiunii înalte sau medii cât
mai aproape de punctul de consum, impun utilizarea pe o scară tot mai largă a transformatoarelor
din clasa A - tip uscat - cu înfăşurări impregnate în răşină, cu tensiuni nominale până la 36 kV şi
puteri până la cel mult 5 MVA.
Implementarea sistemelor FACTS (Flexible Alternative Current Transmission System) impune
elaborarea unor noi tipuri de transformatoare utilizate în sistemele de reglare a tensunii
comandate cu semiconductoare de putere.
Studiile efectuate pentru realizarea de noi materiale magnetice au dus la utilizarea, pentru noile
construcţii de transformatoare, a tolelor subţiri din tablă silicioasă amorfă, rezultând astfel o
reducere importantă a pierderilor de mers în gol. Realizarea înfăşurărilor cu folie din cupru a
permis reducerea pierderilor active în înfăşurări.
Mediul de răcire şi izolare au o pondere importantă în asigurarea funcţionalităţii
transformatorului. Studiile în acest sens au dus la elaborarea unor noi soluţii prin utilizarea de
răşini speciale (răşina elaborată în Japonia a permis reducerea suprafeţelor de răcire cu 33%, a
volumului cu circa 54% şi a greutăţii cu circa 13%, faţă de soluţia cu răşină uzuală utilizată la
transformatoarele de clasă A). În construcţiile din clasa L, tendinţele actuale se orientează spre

Prof.univ.dr.ing. Francisc SISAK 1 Utilizarea eficientă a energiei electrice

Universitatea Transilvania Braşov Catedra UNESCO Studii de masterat
Managementul calităţii sistemelor electrotehnice

utilizarea hexaflorurii de sulf, pentru eliminarea ascarelilor (improprii din punct de vedere
ecologic).

Fig. 3.4. Scheme utilizând întreruptor de generator

a-schemă normală; b, c-scheme cu generator de putere mare, dar cu sarcină variabilă în limite
largi; d-schemă pentru o centrală cu pompare şi acumulare; e-schemă pentru centrale
hidroelectrice
1-generator; 2-întreruptor de generator; 2a-întreruptor de generator cu 5 poli pentru conectare pentru regim de
generator sau motor; 3-întreruptor de bare; 4-transformator de bloc; 5-transformator de servicii proprii; 6-
transformator de pornire; 7-motor de pornire.

Prof.univ.dr.ing. Francisc SISAK 2 Utilizarea eficientă a energiei electrice

Universitatea Transilvania Braşov Catedra UNESCO Studii de masterat
Managementul calităţii sistemelor electrotehnice

Tendinţa actuală privind realizarea de echipamente fără întreţinere (maitenance free) au condus la
trecerea la cuva etanşă (eliminarea conservatorului).
Utilizarea fenomenului de supraconductivitate la realizarea transformatoarelor de forţă (înfăşurări
răcite cu hidrogen lichid la -269ºC) nu a devenit o practică curentă, deşi realizarea unui
transformator de acest tip cu puterea nominală de 330 kVA poate deschide noi căi de studiu în
acest domeniu.

3.2.2. Creşterea eficienţei transportului energiei electrice pe linii electrice aeriene

Creşterea puterii necesară consumatorilor industriali şi marilor aglomerări urbane a determinat

creşterea continuă a tensiunii nominale a liniilor de transport a energiei electrice. În ţara noastră
şi în întreaga Europă, în categoria liniilor de transport intră liniile cu tensiunile nominale de 750
kV, 400 kV şi 220 kV. În prezent sunt în curs studii pentru realizarea de linii cu tensiunea de
1500 kV şi chiar de 1 MV, dar este de aşteptat ca o repartiţie mai omogenă a surselor şi
consumatorilor şi restricţiile privind impactul ecologic să limiteze nivelul tensiunilor nominale
sub 1 MV.
Alegerea tensiunii nominale UN a liniei de transport se face:
 pe baza cheltuielilor totale actualizate care iau în considerare costul pierderilor de
energie determinate de transportul pe linie,
 nivelul investiţiei necesare în linie.
În adoptarea soluţiei finale este necesar a lua în considerare scara tensiunilor normalizate pe plan
internaţional (CEI 38/1983 cu amendamentul 1/94) şi restricţiile de ordin ecologic.
Studiile recente privind realizarea de linii de transport de energie electrică au în vedere obţinerea
unor soluţii cu eficienţă ridicată, cu ocuparea unui culoar de teren cât mai redus şi efecte reduse
asupra mediului ambiant. Sunt în curs de proiectare şi chiar s-au realizat linii compacte, cu
soluţii ingenioase privind configuraţia liniei, traseul, aspectul şi echiparea.
În ţara noastră reţeaua de transport a energiei electrice se va dezvolta utilizând în principal linii
aeriene de tensiune alternativă, punând accent pe realizarea unor linii compacte. Principalele
aspecte abordate în cadrul acestor studii sunt:
 funcţionarea liniilor multicircuit, rezolvarea problemelor legate de fiabilitatea
transportului şi d lucrul sub tensiune la un circuit când celelalte sunt sub tensiune,
 reducerea distanţelor dintre fazele liniei atât prin aprofundarea aspectelor
fenomenologice privind solicitările electrice şi mecanice, cât şi prin utilizarea de
elemente izolante între faze,
 realizarea unor stâlpi care ocupă teren agricol cât mai redus şi au un aspect estetic
adecvat,
 perfecţionarea structurilor izolante (utilizarea izolatoarelor din materiale compozite şi a
consolelor izolante) pentru a asigura o solicitare mecanică mai redusă a stâlpului şi o
comportare mai bună în zonele poluate.
O atenţie deosebită se acordă studiilor privind efectele asupra mediului ambiant determinate de
configuraţia câmpurilor electric şi magnetic din jurul liniei. Limitarea intensităţii câmpului
electric la sol şi a intensităţii câmpului magnetic, din condiţia de reducere a influenţei asupra
organismului uman, precum şi limitarea intensităţii câmpului electric la suprafaţa
conductoarelor din condiţia de limitare a pierderilor prin descărcarea corona, a nivelului
perturbaţiilor de înaltă frecvenţă şi a nivelului zgomotului acustic, sunt condiţii determinante în
proiectarea noilor linii aeriene de transport al energiei electrice.

Prof.univ.dr.ing. Francisc SISAK 3 Utilizarea eficientă a energiei electrice

Universitatea Transilvania Braşov Catedra UNESCO Studii de masterat
Managementul calităţii sistemelor electrotehnice

Studiile epidemiologice efectuate privind influenţa câmpurilor electrice şi magnetice asupra

organismelor vii vor permite stabilirea mai exactă a zonelor de restricţie din jurul liniilor electrice
de transport de înaltă presiune.

3.2.3. Transportul energiei electrice pe linii de tensiune continuă şi pe linii în cablu

Pentru creşterea eficienţei liniilor de transport a energiei electrice şi a capacităţii de transport sunt
luate în considerare şi soluţii utilizând transportul la tensiune continuă sau prin cabluri de
mare capacitate.
Utilizarea cablurilor de mare capacitate şi tensiune alternativă ridicată pentru transportul energiei
electrice este limitată în primul rând din considerente economice, fiind foarte scumpe. Folosirea
cablurilor de mare capacitate, cu tensiunea nominală până la 400 kV, este specifică legăturilor
dintre staţiile electrice din exteriorul şi interiorul marilor aglomerări urbane, fiindcă cu costuri
acceptabile asigură un impact redus asupra mediului ambiant. În alte zone (aeroporturi, gări, mari
cursuri de apă, zone turistice, zone puternic afectate de fenomene naturale) soluţia în cablu se
impune din motive de siguranţă a alimentării.
Izolaţia cablurilor de mare capacitate şi înaltă tensiune se face cu izolaţie solidă (polietilenă
reticulată) sau gazoasă (hexafluorură de sulf), pentru a obţine fiabilitate ridicată.
Transportul energiei electrice la tensiune continuă are încă o pondere relativ redusă în sistemele
energetice, datorită costurilor ridicate ale staţiilor de capăt. Calculele arată că liniile de transport
de tensiune continuă devin economice la lungimi de peste 900 km. În Europa se preconizează
utilizarea liniilor de tensiune continuă ca linii de interconexiune între sisteme energetice
naţionale. În lume, au o importanţă deosebită la interconexiunea dintre sistemele energetice
funcţionând la frecvenţe diferite. Cel mai important proiect de interconexiune la tensiune
continuă este Itaipu (Brazilia), funcţionând la ±600 kV, având o capacitate de transport de 6300
MW şi alimentează oraşul Sao-Paolo printr-o linie dublu circuit.

3.2.4. Creşterea eficienţei instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice

Creşterea continuă a puterii instalate a consumatorilor de energie electrică, creşterea densităţii de

consum în marile aglomerări urbane au determinat elaborarea de studii şi noi soluţii pentru
alimentarea consumatorilor de energie electrică de calitate superioară şi costuri de exploatare cât
mai reduse.
Principalele două direcţii de dezvoltare a reţelelor de distribuţie sunt:
 elaborarea de scheme care să asigure continuitatea impusă în alimentarea cu energie
electrică şi limitarea propagării perturbaţiilor în reţeaua electrică,
 utilizarea de echipamente de mare fiabilitate, cu mentenanţă redusă, care să permită
supravegherea continuă a stării reţelei şi eliminarea rapidă a perturbaţiilor,
Schemele moderne care asigură alimentarea consumatorilor de energie electrică se caracterizează
prin faptul că tensiunile înalte sunt aduse cât mai aproape de centrul de greutate al sarcinii
electrice.
În acest sens, alimentarea marilor consumatori se face prin linii cu tensiunea de 110 kV conectate
la staţii de racord adânc, iar distribuţia în interiorul întreprinderilor (cu alimentare din două surse)
se face la tensiuni de 6 – 20 kV. Distribuţia în zonele urbane şi rurale urmează a se generaliza la
20 kV, în oraşe reţeaua realizându-se în principal în cablu, iar în zonele rurale în special sub
forma liniilor electrice aeriene. În mod uzual, reţeaua este buclată (cu alimentare din două surse),

Prof.univ.dr.ing. Francisc SISAK 4 Utilizarea eficientă a energiei electrice

Universitatea Transilvania Braşov Catedra UNESCO Studii de masterat
Managementul calităţii sistemelor electrotehnice

dar funcţionează cu buclă deschisă, în puncte stabilite de regimul optim de funcţionare din punct
de vedere economic.
Tratarea neutrului reţelelor de medie tensiune este încă dezbătută de specialişti, soluţiile adoptate
depind de condiţiile concrete din zonă, tipul echipamentelor de comutaţie şi de experienţa de
exploatare. În domeniul tensiunilor joasă, se va generaliza reţeaua de 230/400 V cu neutrul
conectat direct la pământ, iar posturile de transformare trebuie plasate astfel încât legăturile de
joasă tensiune să aibă o lungime cât mai redusă. Prin utilizarea pe scară tot mai largă a
transformatoarelor de 20/0,4 kV cu izolaţie uscată şi de puteri nominale relativ reduse, reţeaua de
joasă tensiune în cablu din marile aglomerări urbane urmează a se restrânge.
O soluţie eficientă economic şi din punct de vedere al impactului vizual este înlocuirea liniilor de
joasă tensiune şi uneori de medie tensiune, plasate în mod uzual pe stâlpi de beton, cu linii cu
conductoare torsadate, plasate într-un mod adecvat pe faţada clădirilor.
Soluţiile moderne adoptate în reţeaua electrică de distribuţie au în vedere creşterea fiabilităţii
echipamentelor actuale, echiparea acestora cu sisteme numerice de protecţie şi supraveghere,
realizarea de noi echipamente de comutaţie (întreruptoare cu vid sau hexafluorură de sulf,
separatoare de sarcină), utilizarea de noi medii izolante (instalaţii capsulate cu hexafluorură de
sulf) scumpe dar care permit o substanţială reducere a spaţiului necesar, o fiabilitate ridicată a
alimentării şi costuri reduse de exploatare.
Existenţa echipamentelor cu fiabilitate ridicată permite simplificarea schemelor instalaţiilor de
distribuţie, astfel încât, de cele mai multe ori, se realizează scheme cu bare colectoare simple,
folosind celule prefabricate.

3.2.5. Tehnologii moderne în construcţia şi exploatarea reţelelor electrice

Tehnologiile noi privind construcţia reţelelor electrice au fost determinate de:

 noile materiale aflate la dispoziţie,
 noile utilaje şi dispozitive,
 noile concepte privind proiectarea asistată de calculator (CAD), care permit analiza unui
număr mare de soluţii, folosirea de metode ale inteligenţei artificiale şi ale mulţimilor vagi.
Sistmele CAD pentru instalaţiile electrice de transport şi distribuţie dispun de programe de calcul
performante pentru alegerea traseului liniei, dimensionarea liniilor electrice, dimensionarea
stâlpilor, optimizarea schemei reţelei, dimensionarea schemelor staţiilor electrice, efectuarea
calculelor economice.
Tehnologiile moderne de montaj folosesc utilaje performante, de mare productivitate. La
montarea stâlpilor prin pivotare sau montare la faţa locului sunt utilizate macarale de mare
capacitate, iar în terenuri greu accesibile elicoptere. Montarea stâlpilor cu estetică specială în
zonele cu valoare turistică se face pe baza unei tehnologii care să afecteze cât mai puţin mediul
natural. Pentru echiparea liniilor electrice aeriene (conductoare, izolatoare etc.) sunt folosite pe
scară largă echipamente specializate: telescoape basculante rotative, macarale cu nacelă
pentru operator, dispozitive de derulare şi întindere a conductoarelor, care permit chiar şi
echiparea unui circuit când alte circuite de pe acelaşi stâlp sunt sub tensiune.
Utilizarea utlajelor de mare productivitate pentru săpatul şanţurilor pentru cabluri, a
echipamentelor pentru perforări direcţionale la subtraversări, a dispozitivelor de tragere a
cablurilor prin canalizări realizate în prealabil, a tehnologiilor moderne de îmbinare a
tronsoanelor de cablu permit realizarea unor lucrări cu eficienţă economică ridicată, cu perturbaţii
minime în activitatea urbană şi într-un timp relativ redus.

Prof.univ.dr.ing. Francisc SISAK 5 Utilizarea eficientă a energiei electrice

Universitatea Transilvania Braşov Catedra UNESCO Studii de masterat
Managementul calităţii sistemelor electrotehnice

Deosebit de importante sunt tehnologiile noi pentru realizarea prizelor de legare la pământ ale
stâlpilor, cadrelor staţiilor, armăturilor metalice etc. în terenuri de rezistivitate ridicată, unde se
foloseşte bentonita sau marconita. Îngroparea electrozilor metalici în strat de bentonită (argilă
hidroscopică cu proprietăţi protectoare faţă de oţel) amestecată cu apă determină reducerea
rezistenţei de dispersie şi menţinerea acesteia pe o durată practic nelimitată.
Marconita este un beton special, conductor şi anticoroziv, care se toarnă în gropile în care se
introduc electrozii metalici obţinând astfel o reducere cu 40 – 50% a rezistenţei electrice de
dispersie a prizei.
O atenţie deosebită se acordă scurtării duratei intervenţiilor pentru lichidarea avariilor sau pentru
lucrări de întreţinere.
Tehnologiile actuale privind lucrul sub tensiune utilizând dispozitive special elaborate în acest
scop sau roboţi specializaţi pentru lucrul sub tensiune, încep să se generalizeze pentru domeniul
tensiunilor înalte şi foarte înalte, aceste proceduri fiind luate în consideraţie încă din faza de
proiectare.
Pentru lichidarea rapidă a avariilor pe liniile electrice aeriene şi în cablu au fost elaborate
tehnologii specifice, dispozitive şi scule adecvate, care permit repunerea în funcţiune într-un timp
redus a liniei afectate.
Condiţiile impuse privind creşterea siguranţei în transportul şi distribuţia energiei electrice au
necesitat studii ample privind conductoarele liniilor aeriene de înaltă tensiune şi utilizarea
acestora pentru transferul de informaţii în sistemul energetic.
În prezent, conductoarele active ale liniilor electrice aeriene existente sunt realizate, de cele mai
multe ori, din aluminiu cu inimă de oţel. Liniile moderne sunt din aliaje de aluminiu cu siliciu
(Aldrey, Almelec), cu rezistenţă mecanică superioară, pierderi mai reduse şi comportare mai
bună în timp.
Pentru limitarea solicitărilor prin vibraţie a conductoarelor şi necesitatea protejării acestora în
punctele de prindere, au determinat generalizarea, la noile linii electrice, a spiralelor preformate
la clemele de susţinere.
Creşterea curenţilor de scurtcircuit monofazat în sistemul energetic a determinat realizarea
conductoarelor de protecţie din aluminiu-oţel sau, în viitor, din Almelec (Aldrey), care este
utilizat şi ca suport fizic al canalelor de transfer de informaţii. În acest sens noile construcţii de
conductoare de protecţie includ o fibră de sticlă, care poate asigura transmiterea unei cantităţi
importante de informaţie, necesară pentru protecţie, supraveghere şi comandă în sistemul
energetic.
În exploatarea sistemelor moderne de transport şi distribuţie, o atenţie deosebită se acordă
tehnologiilor de mentenanţă, care a trecut de la faza de mentenanţă preventivă la mentenanţa
predictivă şi treptat vor trece la cea bazată pe fiabilitatea reală a echipamentului. În acest sens se
acordă o atenţie deosebită sistemelor de instruire continuă a personalului de exploatare, realizării
de baze de date privind comportarea echipamentului de exploatare.
Introducerea tot mai accentuată a microprocesoarelor în sistemul energetic conduce la modificări
importante în sistemele de protecţie prin relee, în sistemele de gestiune a energiei şi la adoptarea
celor mai eficiente scheme, pentru a determina o calitate corespunzătoare a energiei electrice.
Sistemele moderne de urmărire în tip real a comportării reţelei electrice permit atât transmiterea
de comenzi pentru izolarea defectului, dar şi indicarea tipului de defect, locul avariei, solicitărilor
diferitelor echipamente, adoptarea de măsuri eficiente pentru reducerea impactului asupra
consumatorilor, repartizarea automată a sarcinii între transformatoarele din reţea.
Datele obţinute prin sisteme SCADA (sisteme de control şi achiziţie de date), ca şi programele
EMS/SCADA (pentru management energetic) permit conducerea optimală a sistemelor de

Prof.univ.dr.ing. Francisc SISAK 6 Utilizarea eficientă a energiei electrice

Universitatea Transilvania Braşov Catedra UNESCO Studii de masterat
Managementul calităţii sistemelor electrotehnice

energie, cu eficienţă energetică suprioară şi asigurarea parametrilor impuşi privind calitatea

energiei electrice livrată consumatorilor.
Introducerea în reţeaua de transport şi distribuţie a energiei electrice a sistemelor
inteligente de monitorizare, va permite extinderea procedeelor de citire la distanţă a
contoarelor de energie, comanda centralizată pentru schimbarea tarifelor, comanda
centralizată a sarcinii la consumator (pentru modificarea curbei de sarcină a sistemului),
controlul perturbaţiilor introduse de consumatori în reţeaua electrică.

Prof.univ.dr.ing. Francisc SISAK 7 Utilizarea eficientă a energiei electrice