Defazajul dintre tensiune si curent.

Scris de Ciprian

14 comentarii

Defazajul dintre tensiune si curent - abstract articolBine te-am gasit !

Indiferent de tipul curentului electric care le parcurge (continuu sau alternativ)

rezistentele electrice asculta doar de legea lui Ohm (despre care am vorbit deja
aici). n cazul capacitatilor si inductantelor lucrurile nu mai sunt la fel de simple
deoarece ori de cte ori tensiunea electrica se modifica, acestea introduc defazaje
ntre tensiune si curent. Asadar, subiectele care le vom aborda astazi sunt:

Defazajul dintre tensiune si curent introdus de o inductanta (o bobina).

Defazajul dintre tensiune si curent introdus de o capacitate (un condensator).
n cuprinsul de mai sus se observa cuvntul defazaj. Defazaj poate nsemna multe
asa ca nainte de a trece mai departe trebuie sa te lamuresc ce nseamna defazaj
n cazul de fata.

Curentul electric alternativ are o comportare ciclica si din acest motiv, pentru a
simplifica ntelegerea fenomenelor care tin de el, s-a introdus o conventie care
spune ca durata unui ciclu (adica a unei alternante complete) poate fi transpusa
pe circumferinta unui cerc. Ca sa ntelegi mai bine, hai sa ne uitam n figura 1.

Exprimarea valorii instantanee a tensiunii electrice alternative ca pozitie

unghiulara pe circumferinta unui cerc

Figura 1. Exprimarea valori instantanee a tensiunii electrice alternative ca pozitie

unghiulara pe circumferinta unui cerc

n stnga vedem reprezentarea grafica a unei alternante complete a curentului

alternativ. n dreapta vedem cum domeniul de tensiuni din stnga a fost mulat pe
circumferinta unui cerc. Aceasta nseamna ca oricarei pozitii de pe linia albastra
din stnga i corespunde o pozitie pe circumferinta cercului din figura din dreapta.
Astfel, prin conventia de care pomeneam mai sus se considera ca:

punctul n care alternanta are valoarea 0 pe zona de urcare (adica t0) este pozitia
de 0o;

punctul n care alternanta atinge valoarea pozitiva maxima (t1) este pozitia de
90o;
punctul n care alternanta are valoarea 0 pe zona de coborre (t2) este pozitia de
180o;
punctul n care alternanta atinge valoarea negativa maxima (t3) este pozitia de
270o;
punctul n care alternanta atinge din nou valoarea 0 pe zona de urcare (t4) este
pozitia de 360o pentru alternanta curenta si n acelasi timp punctul de 0o al
urmatoarei alternante.
Cu acestea fiind zise, n cazul n care n graficul de mai sus am avea doua semnale,
acestea pot fi:

n faza, cnd alternantele amndurora trec n exact acelasi timp prin momentele t0,
t1, t2, t3 si t4;
defazate, cnd alternantele celor doua semnale nu trec n exact acelasi timp prin
momentele t0, t1, t2, t3 si t4.
Defazajul dintre tensiune si curent introdus de o inductanta (o bobina)

Daca unei rezistente electrice i modificam tensiunea la borne, aceasta va

modifica instantaneu si intensitatea curentului care curge prin ea. nsa n cazul
unei bobine, orice modificare a tensiunii la borne va provoca aparitia fenomenului
de autoinductie.

Defazajul dintre tensiune si curent produs de o inductanta (bobina)

Figura 2. Defazajul dintre tensiune si curent produs de o inductanta (bobina)

n figura 2 avem reprezentate doua semnale: variatia tensiunii aplicate la bornele

unei bobine si respectiv a intensitatii curentului care apare prin ea. Se observa ca
pe ntreaga durata ct tensiunea creste (linia albastra n intervalul t0 t1)
fenomenul de autoinductie mpiedica modificarea (cresterea) intensitatii
curentului prin bobina. Cnd tensiunea si nceteaza cresterea (n momentul t1)
influenta autoinductiei scade si abia atunci curentul ncepe si el sa creasca. Si
continua sa creasca, deoarece bobina simtind ca cineva i fura din tensiunea de la
borne, ncearca sa stabilizeze situatia pompnd un curent suplimentar n circuit.
Maximul pozitiv de curent se atinge n t2, deoarece n t2 viteza de variatie a

tensiunii este maxima si deci autoinductia este n floare. ntre t2 si t3 viteza de

variatie a tensiunii scade pna la 0 la fel ca si curentul. ntre t3 si t5 tensiunea ncet
ncet si mareste viteza de variatie, crend un maxim (negativ) de curent n t4, apoi
ncet ncet viteza de variatie a tensiunii scade, reducnd curentul la 0 n momentul
t5 si tot asa mai departe.

Urmarind graficul din figura 2 se observa ca mereu variatia tensiunii va afecta

variatia curentului abia dupa ce a trecut un sfert din durata unei alternante
complete. Dupa cum se vede n figura 1, distanta dintre t0 si t1 corespunde unui
defazaj de 90o. Asadar, n cazul unei inductante, defazajul dintre tensiune si
curent este de +90o (+-ul indicnd faptul ca, n acest caz, tensiunea apare naintea
curentului). Din acest motiv se spune ca defazajul dintre tensiune si curent
produs de o inductanta este pozitiv.

Defazajul dintre tensiune si curent introdus de o capacitate (un condensator)

Spre deosebire de inductanta, care tinde sa mentina un curent constant prin ea,
capacitatea tinde sa-si mentina constanta tensiunea la borne. Urmarind graficul
din figura 3 se observa ca atunci cnd ncepem sa crestem tensiunea pe
condensator (momentul t0) acesta protesteaza consumnd un curent foarte mare,
care se reduce la 0 abia n momentul t1 cnd tensiunea nu mai creste. ntre t1 si t2
tensiunea ncepe sa scada. La nceput scade lent, condensatorul ncepe sa se
descarce lent si deci si curentul dat de acesta este mic. nsa pe masura ce ne
apropiem de momentul t2, viteza de variatie a tensiunii creste din ce n ce mai
mult, condensatorul se descarca mai repede si deci si curentul dat de acesta
creste atingnd un maxim n momentul t2. Cnd tensiunea atinge valoarea negativa
maxima (n momentul t3), condensatorul nu mai consuma nici un curent, fiind
deja ncarcat la tensiunea (negativa) maxima. n momentul n care tensiunea
ncepe sa se ndrepte spre momentul t4, la fel ca si viteza de variatie a tensiunii,
curentul creste pna la maximul pozitiv (n momentul t4) si apoi scade pna la 0 (n
momentul t5). Evident, la fel se ntmpla si n cazul urmatoarelor alternante.

Defazajul-dintre-tensiune-si-curent-produs-de-o-capacitate-condensator Hobbytronica

Figura 3. Defazajul dintre tensiune si curent produs de o capacitate (un

condensator)

Asadar, n cazul unei capacitati, defazajul dintre tensiune si curent este de -90o (-ul indicnd faptul ca, n acest caz, tensiunea apare ceva mai trziu dect curentul).
Din acest motiv se spune ca defazajul dintre tensiune si curent produs de o
capacitate este negativ.

n concluzie:

intensitatea curentului alternativ printr-o bobina (n afara de prima

semialternanta) sau printr-un condensator, este maxima atunci cnd viteza de
variatie a tensiunii de la borne este maxima;
n bobina curentul maxim apare cu 90o mai trziu dect valoarea maxima a tensiunii
care l-a creat (defazaj pozitiv);
n condensator curentul maxim apare cu 90o naintea tensiunii care l-a creat
(defazaj negativ). Sa nu ti se para ciudat faptul ca curentul apare naintea
tensiunii deoarece este vorba doar de valorile maxime. Spuneam n articolele
trecute ca tensiunea electrica este cea care creeaza curentul electric. Acesta
regula se aplica si aici, n cazul condensatorului: nainte sa ajunga sa aiba la borne
tensiunea maxima din circuit, condensatorul va consuma cel mai mare curent
posibil.
Punnd cap la cap defazajele celor doua tipuri de componente, rezulta ca ntr-un
circuit de curent alternativ care contine bobine si condensatori, curentul maxim
prin bobina va fi defazat cu 180o fata de curentul maxim prin condensator.
Aceasta nseamna ca valoarea maxima pozitiva a curentului prin bobina va apare
exact n momentul n care curentul prin condensator atinge valoarea negativa
minima adica sunt mereu contrari. Acest fapt se observa foarte bine si n
graficele din figura 2 si figura 3: de exemplu, n momentul t2 curentul prin bobina
atinge maximul pozitiv, n timp ce curentul prin condensator atinge maximul
negativ.

Cu alte cuvinte, prezenta n acelasi circuit a unui condensator si a unei bobine

face ca efectele prezentei lor sa se bata cap n cap. Din aceasta ncaierare pot iesi
niste aplicatii foarte faine, despre care nsa vom vorbi n articolele viitoare.

Daca ti-a placut acest articol, distribuie-l mai departe n grupul tau de prieteni !