INTEGRAREA ÎN SISTEMUL ELECTROENERGETIC

A CENTRALELOR CARE FOLOSESC SURSE REGENERABILE

DE ENERGIE
INTEGRATION OF ELECTRC PLANTS THAT USE RENEWABLE
ENERGY INTO NATIONAL POWER SYSTEM

COMŞA MIRCEA LEONARD

Doctorand Institutul de Economie Mondială
Academia Română
E-mail: mirceacomsa@yahoo.com

Rezumat: Optimizarea consumului de energie actual este unul din principalele preocupări
ale specialiştilor din acest domeniu la nivel mondial. Începând cu anii ′70 a început să se
realizeze importanţa şi necesitatea de a dezvolta o strategie de utilizare a energie electrice. A
fost pentru prima dată când s-a luat în considerare problema implementării programelor
care vizează eficienţa energetică.
Unele dintre aspectele critice care reprezintă probleme emergente la nivel mondial sunt :
criza energetică şi impactul asupra mediului. Rezolvarea acestor două aspecte este
responsabilitatea inginerilor specialişti care au scopul de a găsi surse de energie care produc
cea mai mică poluare posibilă , un prim rezultat fiind utilizarea energiei din surse
regenerabile : solară, eoliană, hidro etc. care practic nu afectează mediul înconjurător.
Lucrarea noastră îşi propune prezentarea impactului acestor tipuri de energie care nu
afectează mediul înconjurător.

Cuvinte-cheie: centrale electrice, energie regenerabilă, sistem electroenergetic, energie

solară, eficienţă energetică, criză energetică
JEL Classification: L9, L90, L94, Q, Q4, Q40, Q42

Abstract:
Current energy consumption optimization is one of the main concerns of specialists in this
field worldwide. Since the 70s makers have begun to realize the necessity to develop a
strategy for the sustainable use of electricity. It was the first time to consider the problem of
implementing programs aimed at energy efficiency.
Some of the critical issues are: the energy crisis and environmental impact. Resolving these
two issues is the responsibility of specialist engineers who aim to find energy sources that
produce less pollution possible one. A first result of their efforts is the use of renewable
energy: solar, wind, hydro. Our work aims at presenting the economic impact of these types
of energy that does not damage the environment.
Key-Words: power plants, renewable energy, electric power system, solar energy,
energy efficiency, energy crisis

276

Electronic copy
Electronic copy available
available at:
at:https://ssrn.com/abstract=2661320
http://ssrn.com/abstract=2661320
1. Organizaţii industriale / Industrial Organization
1.1. Scurt istoric
Prima instalaţie de distribuţie a energiei electrice a fost realizată sub coordonarea lui
Thomas Edison în anul 1882. Era o reţea de curent continuu de 110 V şi a fost utilizată pentru
iluminatul public. Din acest moment şi până la realizarea unei linii de transmisie a energiei
electrice pe distanţă mare între Miesbach şi München (57 km şi 2.000 V) tot în 1882, a
devenit foarte clar faptul că dacă se doreşte să fie menţinut cât mai mic consumul de cupru,
este necesar să se folosească pentru transmisia energiei electrice la mare distanţă înalta
tensiune. În consecinţă, sistemele de transport ale energiei electrice la mare distanţă trebuie să
folosescă curentul alternativ şi transformatoarele ridicătoare şi coborâtoare de tensiune.
Principiul metodei a fost patentat de Gualard şi Gibbs în anul 1881.
Generatoarele trifazate de curent alternativ au un concept de proiectare mai simplu şi
posibilităţi de întrerupere a curentului mai uşoare, în comparaţie cu generatoarele de curent
continuu.
În anul 1891, a fost realizată o linie de transport a energiei electrice între o centrală
electrică din Neckar în Lauffen şi oraşul Frankfurt (la distanţa de 176 km) la tensiunea de 15
kV şi frecvenţa de 50 Hz. În jurul anilor 1920, în Europa era deja standardizată frecvenţa de
50 Hz. Apariţia în această perioadă a izolatoarelor suspendate, a făcut posibilă creşterea
tensiunii în liniile electrice de transport şi distribuţie a tensiunii de până la 132 kV.
La începuturile transportului energiei electrice, singurul motiv al acestei activităţi
rezulta din distanţa existentă între hidrocentrale şi centrele urbane. Odată cu apariţia şi
dezvoltarea termocentralelor, a devenit evident faptul că între cele două modalităţi de
producere a energiei electrice (prin termocentrale şi hidrocentrale) trebuie să existe un înalt
grad de complementaritate, care să permită interconectarea acestor surse atât in interiorul unei
ţări cât şi între diferite ţări, în scopul utilizării optime a resurselor naturale. Prin acceptarea
acestui concept, s-au dezvoltat rapid reţelele electrice internaţionale. Astfel în anul 1922 a fost
realizată o reţea electrică de 150 kV între Franţa şi Elveţia, în anul 1929 Germania şi Austria
s-au interconectat printr-o reţea de 225 kV, iar în anul 1935 toată zona de est a Franţei a fost
interconectată cu Belgia, Elveţia şi Germania. Europa de Vest era în anul 1985 în totalitate
interconectată printr-o reţea de 380 kV iar din anul 1990 această interconectare s-a extins
către ţările din Europa de Est (Polonia, Ungaria) şi către ţările din nordul Africii .
Avantajele unei astfel de reţele constau în crearea posibilităţilor de planificare a
schimburilor de energie electrică şi în asigurarea solidarităţii între parteneri în cazul unor
avarii în producerea energiei electrice, în scopul reducerii la minim a efectelor datorate
scăderii frecvenţei.
Energia electrică sub formă de curent continuu se mai foloseşte în prezent în tracţiunea
electrică (tensiuni cuprinse între 500 V şi 3.000 V). Pentru obţinerea acestor tensiuni în cele
mai multe vehicule se realizează conversia curent alternativ – curent continuu (redresarea
tensiunii alternative) iar reţelele de tracţiune sunt reţele monofazate de 25 kV şi 50 Hz.
Trebuie menţionat şi faptul că reţelele de curent continuu de înaltă tensiune devin
interesante atât din punct de vedere tehnic cât şi economic în cazul conexiunilor subacvatice

277

Electronic copy
Electronic copy available
available at:
at:https://ssrn.com/abstract=2661320
http://ssrn.com/abstract=2661320
pe lungimi ce depăşesc mai mulţi kilometri (conexiunea dintre Franţa şi Marea Britanie,
dintre Irlanda şi Scoţia) sau în cazul interconectării reţelelor de putere asincrone (ca în cazul
interconectării reţelelor dintre Europa de Est şi Europa Centrală înainte de anul 1995 sau
dintre reţelele cu frecvenţe diferite, cum este cazul în Japonia). Aceste conexiuni necesită
utilizarea convertoarelor electronice de putere bazate pe componente de putere cum ar fi
tiristoarele sau tranzistoarele de putere.

1.2. Sisteme electroenergetice de putere

Un sistem electroenergetic este compus din sistemul de producere (de generare) a
energiei electrice, sistemul de transmitere şi sistemul de distribuţie. Centralele de producere şi
sistemele de distribuţie sunt conectate între ele prin liniile de transmitere. În mod normal,
liniile de transmitere realizează transmiterea unei cantităţi importante de energie electrică prin
legăturile de înaltă tensiune dintre principalele centre de consum. Pe de altă parte, sistemul de
distribuţie este principalul responsabil de transmiterea puterii electrice către consumatori prin
intermediul reţelelor de joasă tensiune. Puterea electrică este produsă la un nivel se tensiune
cuprins între 11 kV şi 25 kV. Această tensiune este ridicată prin intermediul
transformatoarelor ridicătoare până la valoarea necesară liniei de transmisie, adică de la 20
kV, până la 400 kV sau chiar mai mare. Conexiunile dintre diferitele componente, cum ar fi
cele dintre linii şi transformatoare se realizează în substaţii. Cantităţi însemnate de energie
electrică sunt transmise către centrele de consum la tensiuni de 220 kV sau mai mari.
În SUA, transmiterea energiei electrice se face la o tensiune de 345 kV şi 500 kV, în
Marea Britanie la 275 kV şi 400 kV. Reţeaua constituită din aceste linii de foarte înaltă
tensiune poartă uneori numele de super-reţea. Această super-reţea la rândul ei alimentează o
sub-reţea care funcţionează la tensiunea de 110-135 kV sau mai puţin.
Reţelele de transmitere se diferenţiază în mai multe moduri, dar în principal se
deosebesc prin amplitudinea tensiunii. Structura generală a unui sistem de distribuţie este
diferită, numărul ramurilor şi a surselor fiind mult mai mare. Configuraţia tipică a unui sistem
de distribuţie conţine un transformator coborâtor (123/11 kV , 110/20 kv sau 66/11 kV, 33/11
kV, 20/6 kv) care alimentează diferite linii a căror lungime variază de la câteva sute de metri
la câţiva kilometri. De-a lungul acestor linii de alimentare (feeders), sunt plasate câteva
transformatoare coborâtoare trifazate (11 kv/400 v sau 20 kv/400v). De la aceste
transformatoare coborâtoare, pleacă reţele trifazate cu patru fire (nul accesibil) către
consumatori. Consumatorii monofazaţi (cum ar fi de exemplu consumatorii casnici), sunt
alimentaţi cu o tensiune de 230 V de la aceste linii de alimentare trifazate.

1.3. Necesitatea interconectării

Centralele de producere a energiei electrice şi sistemele de distribuţie sunt conectate
între ele prin linii de transmitere. Sistemul de transmitere corespunzător unei anumite zone (a
unui stat sau unei provincii) poartă numele de reţea. Reţelele sunt conectate între ele prin linii
de interconectare, formând o reţea regională (denumită şi rezervă de putere). Reţelele
regionale sunt interconectate între ele formând reţeaua naţională. Interconectarea prezintă
avantajul principal al întrajutorării reciproce, constituind de altfel şi beneficiul planificat al
278

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

acesteia. Interconectarea este întotdeauna economică şi benefică. Centralele de producţie a
energiei electrice având capacităti de sute de megawaţi, constituie sursele de bază sau
intermediare pentru consumatori. Centralele trebuie interconectate între ele astfel încât să
debiteze putere într-un sistem general şi nu într-unul particular de consumatori. Avantajul
economic al interconectării rezultă din faptul că reduce valoarea capacităţii de rezervă a
generatoarelor în fiecare zonă particulară. În cazul în care într-o anumită zonă se înregistreză
un salt brusc de sarcină sau de pierderi, există posibilitatea de a împrumuta energie electrică
de la o zonă învecinată. În fiecare zonă, pentru a putea acoperi salturile bruşte de sarcină
(produse din diverse cauze), există o rezervă a capacitătii de producţie, care constă în
existenţă unor generatoare care funcţionează la viteza nominală fiind pregătite să
suplimenteze instantaneu puterea debitată sarcinii.
Practica a demonstrat că este util ca în centralele de producţie a energiei electrice să
existe generatoare acţionate cu turbine pe gaz sau hidrogeneratoare cu rol de rezervă de
putere. Generatoarele acţionate prin turbine pe gaz pot fi pornire şi puse în satcină în trei
minute sau chiar mai puţin. Hidrogeneratoarele pot face acest lucru chiar într-un timp mai
scurt. În general este mai avantajos din punct de vedere economic să existe centrale electrice
cu rol de rezervă de putere decât să existe generatoare de rezervă în fiecare centrală în parte.
Aceasta înseamnă că interconectarea reţelelor de alimentare cu energie electrică oferă un grad
mare de flexibilitate în procesul de acoperire a cererilor suplimentare urgente de putere
electrică din partea consumatorilor.

1.4. Sisteme integrate de producere a energiei electrice

Tehnologiile legate de producerea energiei electrice joacă un rol important în
dezvoltarea economică şi socială la toate nivelurile începând de la gospodăriile individuale,
structurile comunitare şi regionale, naţionale şi internaţionale. În ciuda efectelor benefice
evidente pentru dezvoltarea economică şi creşterea nivelului de trai, producerea energiei este
strâns legată de poluarea şi degradarea mediului înconjurător. În prezent, producerea energiei
electrice este dependentă de combustibilii fosili neregenerabili, a căror utilizare intensivă a
fost şi va fi in continuare cauza majoră a poluării şi a modificărilor climaterice. Datorită
acestor consecinţe negative şi a epuizării rezervelor mondiale de combustibili fosili,
amplifcarea cercetărilor pentru găsirea unor alternative durabile devine o cerinţă tot mai
urgentă. Marea provocare pentru găsirea unor surse de energie alternative durabile constă în
dezvoltarea tehnologilor destinate integrării şi controlului surselor de energie regenerabilă în
sistemele integrate de producere a energiei electrice.
Sistemele de producere a energiei electrice şi reţelele de distribuţie integrate „
inteligente” (smart power grid) vor constitui platformele care vor permite utilizarea surselor
de energie regenerabilă şi asigurarea suplimentării urgente a necesarului de energie pentru
marile metropole. Prin acesta vor preveni căderile de tensiune provocate de erorile umane şi
de calamităţile naturale în sistemele energetice interconectate. Pe lângă aceasta, reţelele
inteligente vor permite separarea marilor reţele interconectate în grupuri de reţele zonale mai
mici.

279

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

 Sistemele de producere şi distribuţie a energiei au în componenţă unităţi de producere
a energiei electrice (DG – distribution and generation) care utilizează pile de combustie (FC),
energie eoliană (vind – turbine), panouri fotovoltaice (PV), generatoare cu turbine de mare
viteză (MTG – micro-turbine generator) şi sisteme de înmagazizare (stocare) a energiei. La
ieşirea sistemelor bazate pe pile de combustie şi panouri fotovoltaice se obţine o tensiune de
curent continuu de mică valoare. Acestă tensiune se transformă în înaltă tensiune de curent
continuu, prin utilizarea unor convertoare CC/CC. Generatoarele eoliene oferă la ieşire în
unele cazuri tensiune alternativă de frecvenţă variabilă, iar turbinele de mare viteză, tensiune
de înaltă frecvenţă. În cazul acestor două surse se impune utilizarea convertoarelor CA/CC
sau CA/CA.
În configuratia prezentată în figura 1, sistemele de producere a energiei electrice sunt
conectate la o magistrală de curent continuu de tensiune constantă care include şi sistemul de
înmagazinare a energiei. Prin aceasta se asigură posibilitatea de alimentare şi funcţionare
imediată a consumatorilor prin simpla conectare la magistrală. Bineînţeles că aceasta implică
capacitatea sistemului de a stoca energia produsă şi utilizarea convertoarelor CC/AC, pentru
obţinerea energiei electrice sub formă de curent alternativ. În prezent, dispozitivele se
înmagazinare oferite de către firmele producătoare constau în baterii sau sisteme baterie –
volant, care pot asigura o cantitate de energie începând de la 700 kW timp de 5 secunde până
la 2 MW timp de 5 minute sau 1 MW timp de 30 de minute, iar o baterie de 28 ultra-
condensatori poate asigura 12,5 kW timp de câteva secunde.

Fig. 1 Arhitectura unui sistem de producere şi distribuţie a energiei electrice

sub formă de curent continuu, din surse regenerabile.

280

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

 Ansamblul de unităţi de producere a energiei electrice poate funcţiona ca un sistem
izolat sau în paralel cu reţeaua locală de alimentare. În cazul în care funcţionează ca sistem
izolat, va folosi reţeaua locală de alimentare ca rezervă de putere. În funcţie de
disponibilitatea resurselor de energie regenerabilă, sistemul de producere a energiei electrice
va fi utilizat în primul rând pentru a susţine integral sau parţial cererea consumatorilor iar
surplusul de energie este utilizat pentru a regla tensiunea şi puterea în sistem. Reţeaua care
funcţionează ca sistem izolat împreună cu unităţile sale de producere a energiei trebuie să fie
proiectate în aşa fel încât să asigure ciclul zilnic de sarcină plus pierderile care se produc în
cea mai mare unitate de generare din sistem. Aceasta înseamnă că după o perturbaţie majoră
(deranjament major), dispozitivele de stocare împreună cu unităţile de reglare trebuie să
verifice şi să stabilizeze oscilaţiile joasei tensiunii şi a puterii. În regim de sistem izolat,
stabilizarea se poate realiza utilizând informaţii despre scăderea frecvenţei.
În funcţie de valoarea acesteia, se controlează puterea electrică de curent continuu care
este transmisă magistralei de CC, măsurând tensiunea şi curentul acestei magistrale. După ce
perturbaţia a trecut, se încarcă unităţile de stocare a energiei (baterie, volant).
Pentru a înţelege mai bine această problemă, este esenţial să se studieze modul de
cooperare a surselor de energie electrică din cadrul sistemului de producere şi distribuţie a
energiei electrice, ţinând cont de pierderile care se produc în cea mai mare unitate de
generare. Conlucrarea adecvată dintre sistemele de reglare ale unităţilor de producere a
energiei, cum ar fi cele ale unităţillor MTG (cu o constantă de timp de ordinul fracţiunilor de
secundă), cu cele ale unităţilor de pile de combustie (constantă de timp de ordinul minutelor)
şi dispozitivele de stocare (intrare în funcţie instantanee) se poate proiecta astfel încât fiecare
sistem să aibă contribuţia sa la obţinerea puterii totale necesare în scopul menţinetii constante
a frecvenţei, reglarea şi stabilizarea tensiunii în reţea.
Funcţionarea sistemelor de producere şi distribuţie a energiei în paralel cu o reţea
locală asigură avantajul creşterii sigurantei în funcţionare, fiind o problemă de care trebuie să
se ţină cont în exploatarea acestor sisteme.

1.5. Energia regenerabilă la nivel global – prezent şi viitor

Energia regenerabilă a fost folosită de om începând din cele mai vechi timpuri.
Arderea biomasei pentru încălzire şi iluminare a fost practicată încă de la începuturile istoriei,
fără a menţiona utilizarea alimentelor organice ca energie pentru supravieţuire. Morile de vânt
şi cele de apă au exploatat resursele naturale pe parcursul deceniilor, fiind cea mai timpurie
sursă de obţinere a energiei pentru agricultură şi procesele industriale la scară mică.
Tehnologiile moderne de conversie a surselor regenerabile au istorii diferite.
Începuturile dezvoltării tehnologiilor eoliene pot fi atribuite sfârşitului sec. al XIX-lea, în
Danemarca. Interesul faţă de aceste tehnologii a atins nivelul optim pe parcursul celor două
războaie mondiale, din cauza limitării accesului la combustibilii fosili. Începând cu anii 1950,
celulele fotovoltaice (solare) au cunoscut investiţii datorită utilizării lor fulminante în
sistemele spaţiale de zbor, cu rezultate aplicabile în tehnologia şi ştiinţa materialelor, urmate
de reducerea preţurilor până la nivelul acceptat de consumatori. Motivaţia de bază pentru
expansiunea energiilor regenerabile vine o dată cu crizele petrolului din 1973 şi 1979 - 1980.
281

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

Beneficiind de susţinerea liderilor politici în diferite ţări a crescut suportul cercetărilor şi
dezvoltării unor noi tehnologii. Jimmy Carter a fost primul politician care s-a orientat către
utilizarea energiei solare ca răspuns la criza energetică din 1973. Tehnologiile, eoliană, a
valurilor mării şi solară au beneficiat de investiţii o dată cu creşterea nivelului lor de aplicare.
Uniunea Europeană este, de asemenea într-o situaţie dificilă deoarece prin importurile
de 82% de petrol şi 57% de gaz, este lider mondial în acest plan. Cu o valoare a raportului „
rezerve/consum ” (R/C) egal cu 3,0 (un coeficient foarte redus conform standardelor
mondiale), Uniunea Europeană este expusă unei vulnerabilităţi energetice, fapt ce o determină
să caute căi de ameliorare a securităţii energetice.
Energia regenerabilă este energia derivată din surse care sunt regenerative şi pentru
toate aplicaţiile practice nu poate fi epuizată. Actualmente sursele regenerabile de energie
contribuie cu aproximativ 18,4% la consumul uman global de energie. Sursa primară de
energie regenerabilă este radiaţia solară, adică energia solară.
Energiile, solară, eoliană şi hidraulică sunt utilizate tradiţional pe larg în ţările
dezvoltate şi în curs de dezvoltare însă producerea în masă a electricităţii, folosind sursele
regenerabile de energie a început relativ recent, reflectând tratatele majore privind schimbarea
climei şi poluarea, epuizarea combustibililor fosili şi riscurile sociale, politice şi de mediu ale
combustibililor fosili şi ale energiei nucleare. Mai multe ţări şi organizaţii promovează
energiile regenerabile prin subsidiere şi reduceri de taxe.
Trecerea la tehnologiile bazate pe energii regenerabile este dictată atât de fluctuaţia
continuă a preţurilor la petrol şi gaz cât şi de conştientizarea problemelor legate de
schimbarea climei globale. În ultimii 30 de ani sistemele energetice solare şi eoliene s-au
dezvoltat rapid reducând substanţial costurile capitale şi ale energiei generate, continuând
îmbunătăţirea performanţelor sistemelor. De fapt, preţurile combustibililor fosili şi ale
energiei regenerabile precum şi costurile sociale şi de mediu mereu crescânde au favorizat
evoluţia rapidă şi pe scară largă a diseminării şi dezvoltării pieţelor pentru energiile
regenerabile.
Dezvoltarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie introduce o diversitate a
pieţelor de consum ale energiei, contribuie la securizarea pe termen lung a satisfacerii
energetice durabile, contribuie la reducerea emisiilor atmosferice locale şi globale şi propune
opţiuni comerciale atractive pentru promovarea serviciilor specifice în satisfacerea
necesităţilor energetice în particular, în ţările în curs de dezvoltare şi mediul rural, ajutând la
crearea unor noi oportunităţi privind deschiderea locurilor de muncă.

1.6. Sisteme de transformare a energiei solare în energie termică.

1.6.1. Centrale termice solare (cets) cu concentratoare cilindro-parabolice.
Procesul de conversie a energiei solare termice în energie electrică este similar cu cel
tradiţional bazat pe combustibili fosili unde energia stocată în combustibil este eliberată prin
ardere, se transformă în energie potenţială a aburului comprimat şi încălzit până la 500 -
600°C. În turbină, aburul se dilată, energia potenţială se transformă în energie cinetică care la
rândul său se transformă în energie electrică. În sistemele solare, combustibilul fosil este
înlocuit cu radiaţia solară, focarul cazanului - cu un colector solar cu concentrare; cilindro-
282

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

parabolic, cu oglindă paraboloidală sau cu heliostate şi turn central. Colectoarele solare
termice cu concentrarea razelor solare sunt utilizate predominant pentru generarea
electricităţii. Există diferite sisteme care diferă prin modul cum ele concentrează şi colectează
razele solare, dar pasul final de generare a energiei electrice este identic cu al centralelor
(staţiilor) energetice convenţionale. În final este utilizat motorul termic pentru a converti
energia termică în energie electrică. Sistemul solar are scopul să concentreze razele solare şi
să le transforme în căldură, care este utilizată în motorul termic. În mod simplist, staţia
termică solară este un bloc energetic convenţional care utilizează energia solară în calitate de
sursă primară de căldură.

1.6.2. Centrale electrice termice solare cu heliostate şi turn central

Centralele termice solare cu heliostate şi turn central (prescurtat, turnuri solare)
utilizează mii de oglinzi numite heliostate, care reorientează fluxul solar concentrat spre un
receptor, instalat la capătul superior al turnului. La cele mai multe receptoare, soluţia de sare
încălzită în receptor este folosită pentru generarea vaporilor direct în receptor, vapori care
sunt folosiţi de un generator cu turbină convenţională pentru producerea electricităţii.
Sarea topită de nitrat posedă proprietăţi de transfer de căldură şi capacităţi de stocare a
energiei superioare. Turnurile de energie comerciale pot fi dimensionate pentru a produce de
la 50 până la 200 MW electricitate. În practica internaţională se folosesc sisteme cu aer în
calitate de fluid de lucru în receptor.
În anii '90 ai secolului trecut au fost construite câteva centrale-pilot cu heliostate şi
turn central: în fosta URSS - cu puterea de 5 MW; în Italia, Spania şi Franţa – cu puterea de 1
MW. Cea mai mare centrală din lume cu heliostate a fost construită în anul 1982 în SUA,
localitatea Barstow, California. Centrala a fost numită Solar One şi are o putere de 10 MW .

1.6.3. Sisteme fotovoltaice

Termenul „ fotovoltaic” derivă din combinaţia cuvântului grec photos, ceea ce
înseamnă, lumină şi numele unităţii de măsură a forţei electromotoare, volt. Astfel tehnologia
fotovoltaică (PV) descrie procesul de generare a electricităţii cu ajutorul luminii. În anul 1839
în perioada revoluţiei industriale, Alexandre Edmond Becquerel, tatăl Laureatului Premiului
Nobel Henri Becquerel, a descoperit efectul fotovoltaic care explică cum poate fi generată
electricitatea de lumina solară. El a conchis că „ iluminarea unui electrod afundat într-o
soluţie conductivă va crea un curent electric”.
După aproximativ un secol de la prima descoperire a efectului, Albert Einstein a
primit premiul Nobel în fizică în 1921 pentru explicarea efectului fotoelectric, care a permis
utilizarea practică a celulelor fotovoltaice.
Prin folosirea efectului fotovoltaic are loc conversia directă a luminii solare în energie
electrică. Tehnologia conversiei directe exclude transformările intermediare: radiaţia solară în
energie termică, energia termică în energie mecanică, energia mecanică în energie electrică de
curent alternativ. Conversia directă se realizează cu ajutorul materialelor semiconductoare,
folosind efectul fotovoltaic. Spre deosebire de generatorul electromecanic, generatorul
fotovoltaic, aşa-numita celulă fotovoltaică, produce energie electrică de curent continuu.
283

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

Excluderea din lanţul tehnologic al transformărilor intermediare, lipsa mişcării, zgomotului,
vibraţiilor, existenţa unei construcţii modulare, durata de exploatare de peste 25 de ani, sunt
argumente pentru a afirma că viitorul energeticii descentralizate va aparţine tehnologiei
fotovoltaice.

1.7. Strategia energetică a României

Sсоpul Stratеgiеi еnеrgеtiсе îl rеprеzintă asigurarеa indеpеndеnţеi еnеrgеtiсе în
соntеxtul dеzvоltării durabilе a Rоmâniеi şi a Uniunii Еurоpеnе.
Сa оbiесtiv сеntral, Sесuritatеa aprоviziоnării133 prеsupunе mеnţinеrеa suvеranităţii
naţiоnalе asupra rеsursеlоr primarе dе еnеrgiе şi rеspесtarеa оpţiunilоr naţiоnalе în dоmеniul
еnеrgiеi. Pоtrivit prеvеdеrilоr Соnstituţiеi Rоmâniеi, „ bоgăţiilе dе оriсе natură alе
subsоlului, apеlе сu pоtеnţial еnеrgеtiс valоrifiсabil, rеsursеlе naturalе alе zоnеi есоnоmiсе şi
alе platоului соntinеntal faс оbiесtul еxсlusiv al prоpriеtăţii publiсе.”134
Prin aсеastă stratеgiе sе urmărеştе rеduсеrеa trеptată a dеpеndеnţеi dе rеsursеle
еnеrgеtiсе primarе din impоrt şi mеnţinеrеa unui есhilibru întrе impоrtul dе rеsursе şi
utilizarеa rеzеrvеlоr naţiоnalе pе bazе есоnоmiсе şi соmеrсialе.
Τоtоdată sе va aсţiоna pеntru: divеrsifiсarеa şi соnsоlidarеa în сadrul stabilit la nivеl
еurоpеan, a rеlaţiilоr dе соlabоrarе сu ţărilе еxpоrtatоarе dе hidrосarburi prесum şi сu сеlе dе
tranzit; divеrsifiсarеa sursеlоr dе aprоviziоnarе şi dеzvоltarеa rutеlоr dе transpоrt; înсhеiеrеa
dе соntraсtе pе tеrmеn lung pеntru gazе naturalе din impоrt pеntru a diminua risсurilе dе
întrеrupеrе a furnizării, сu rеspесtarеa rеgulilоr соnсurеnţialе; înсhеiеrеa dе соntraсtе pе
tеrmеn lung pеntru furnizоrii intеrni dе сărbunе сarе să lе asigurе aссеs la piеţеlе finanсiarе,
сu rеspесtarеa rеgulilоr соnсurеnţialе; stimularеa invеstiţiilоr în dоmеniul еxplоatării
rеzеrvеlоr dе gazе naturalе, prin înсurajarеa idеntifiсării dе nоi сâmpuri şi valоrifiсarеa
maximă a pоtеnţialului; abоrdarеa în соmun сu statеlе mеmbrе alе UЕ, a prоblеmеlоr
rеfеritоarе la prоtесţia infrastruсturii сritiсе din sistеmul еnеrgеtiс în lupta împоtriva
tеrоrismului; punеrеa în valоarе dе nоi pеrimеtrе pеntru еxplоatarеa lignitului şi a uraniului
сarе să asigurе сеrеrеa după anul 2015; сrеştеrеa nivеlului dе adесvarе al rеţеlеi dе transpоrt
prin dеzvоltarе şi mоdеrnizarе în соnсеpt dе „ rеţеa intеligеntă” (smart grid) şi сu rеspесtarеa
сеrinţеlоr UСΤЕ/ЕΤSО (Uniunеa pеntru Сооrdоnarеa Τranspоrtatоrilоr dе Еnеrgiе
Еlесtriсă/Αsосiaţia Оpеratоrilоr dе Τranspоrt şi Sistеm din Еurоpa). (BĂHNĂREANU, 2008)
În plus, sе va aсţiоna pеntru libеralizarеa tranzitului dе еnеrgiе şi asigurarеa aссеsului
pеrmanеnt la rеţеlеlе dе transpоrt.
În сadrul aсеstui impоrtant dосumеntul sе mеnţiоnеază partiсiparеa Rоmâniеi la
prоiесtеlе Соnstanţa-Τriеstе şi Νabuссо şi intеrсоnесtarеa сu sistеmеlе еnеrgеtiсе din ţărilе
vесinе (Ungaria, Βulgaria şi Uсraina), tоatе pе fоndul сrеştеrii сapaсităţii dе înmagazinarе a
gazеlоr naturalе şi a pеtrоlului.135
Оbiесtivul dеzvоltării durabilе în еnеrgеtiсă va impunе prоmоvarеa prоduсеrii
еnеrgiеi pе bază dе rеsursе rеgеnеrabilе astfеl înсât соnsumul dе еnеrgiе еlесtriсă rеalizat din

133
http://www.minind.ro/presa_2007/iulie/Strategia_9_iulie.pdf,
134
A se vedea art. 136 alin 3 din Constituţia României
135
http://www.minind.ro/presa_2007/iulie/Strategia_9_iulie.pdf,
284

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

rеsursе rеgеnеrabilе să rеprеzintе 35% în anul 2015 şi 38% în anul 2020136 din соnsumul
intеrn brut dе еnеrgiе еlесtriсă. Sе va rеaliza stimularеa invеstiţiilоr în îmbunătăţirеa
еfiсiеnţеi еnеrgеtiсе pе întrеgul lanţ rеsursе-prоduсţiе-transpоrt-distribuţiе-соnsum. Sе va
prоmоva utilizarеa biосоmbustibililоr liсhizi, a biоgazului şi a еnеrgiеi gеоtеrmalе. Τоtоdată,
sе va asigura susţinеrеa aсtivităţilоr dе сеrсеtarе-dеzvоltarе şi disеminarе a rеzultatеlоr
сеrсеtărilоr apliсabilе. Rеduсеrеa impaсtului nеgativ al sесtоrului еnеrgеtiс asupra mеdiului
înсоnjurătоr prin utilizarеa „ tеhnоlоgiilоr сuratе” va rеprеzеnta altă priоritatе.

1.7.1. Energia electrică componentă importantă a sistemului naţional

energetic. Energie electrică din resurse regenerabile.
Energia regenerabilă este considerată în practică energia care provine din surse
inepuizabile sau care se regenerează singure. La nivel global s-au investit sume considerabile
în energia regenerabilă care a continuat să se concentreze în principal pe sectorul energiei
electrice ceea ce a adus o pondere tot mai mare a capacităţii de producţie.
Οptіmіzarеa cοnsumuluі еnеrgеtіc actual, rеprеzіntă una dіntrе prеοcupărіlе prіncіpalе
alе spеcіalіştіlοr dіn dοmеnіu, la nіvеl mοndіal. Ulterior anіlor 1970 a încеput să sе înteleagă
іmpοrtanţa şі nеcеsіtatеa еlabοrărіі unеі stratеgіі dе utіlіzarе a еnеrgіеі еlеctrіcе. Тοt atuncі
s-a pus prіma dată prοblеma іmplеmеntărіі dе prοgramе carе să aіbă drеpt scοp prіncіpal
еfіcіеnţa еnеrgеtіcă.
Prіntrе prοblеmеlе gravе carе rеprеzіntă prοblеmе glοbalе actualе, sunt mеnţіοnatе,
crіza еnеrgеtіcă şі іmpactul asupra mеdіuluі. Sοluţіοnarеa acеstοr dοuă prοblеmе еstе în
sarcіna spеcіalіştіlοr, іngіnеrі carе au ca scοp găsіrеa sursеlοr dе еnеrgіе carе prοduc cеa maі
mіcă pοluarе pοsіbіlă, un prіm rеzultat fііnd utіlіzarеa еnеrgііlοr rеgеnеrabіlе: sοlară, еοlіană,
hіdraulіcă еtc, carе practіc nu afеctеază mеdіul.
Obiectivul ridicării nivelului de competitivitate obligă la: „ continuarea dezvoltării şi
perfecţionarea mecanismelor pieţelor concurenţiale pentru energie electrică, gaze naturale şi
servicii energetice; extinderea activităţii operatorului pieţei angro de energie electrică din
România la nivel regional; participare activă la realizarea pieţei regionale de energie (în
Europa de Sud-Est) şi a pieţei unice europene; liberalizarea în condiţii tehnice controlate de
siguranţă în alimentare a tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi
nediscriminatoriu la reţelele de transport şi interconexiunile internaţionale (creşterea
capacităţii de interconexiune de la circa 10% în prezent la 15-20% la orizontul anului 2020);
continuarea procesului de restructurare, creştere a profitabilităţii şi privatizării în sectorul
energetic.”137

1.7.2. Obiective strategice

politica energetică a României trebuie să asigure convergenţa politicii ţării noastre cu
politica Uniunii Europene în domeniu.

136
Idem
137
HG 1069-2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020.
285

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

 strategia energetică va urmări îndeplinirea principalelor obiective ale politicii cu
referire la energie – mediu ale UE.

1.7.3. Siguranţa energetică

Creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi

limitarea dependenţei de resursele energetice de import.
Creşterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naţionale de transport a energiei electrice,
gazelor naturale şi petrol.
Protecţia infrastructurii critice.

1.7.4. Dezvoltare durabilă

creşterea eficienţei energetice.

promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile.
susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor.
reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.
utilizarea raţională şi eficientă a resurselor energetice primare.

1.7.5. Competitivitate

dezvoltarea pieţelor de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi,
certificate de emisii a gazelor cu efect de seră.
continuarea procesului de privatizare în sectoarele energiei electrice, termice şi gazelor
naturale.
protecţia mediului şi limitarea schimbărilor climatice.

1.8. Concluzii
Este nevoie de un program economic naţional pe termen mediu şi lung privind
retehnologizarea şi eficientizarea unor obiective economice funcţionale, înfiinţarea şi
dezvoltarea unor obiective noi de producţie şi servicii care să asigure un consum de energie
electrică în prezent în continuă scădere, suficient şi generator de un profit minim pentru
producătorii de energie electrică. România s-a aflat în luna februarie 2014 într-o postura
inedită, ca odată cu anunţarea intenţiei de listare la bursă a societăţii „ Electrica” , să oferteze
la vânzare energie electrică la cel mai scăzut preţ din Europa.
Energia regenerabilă continuă să atragă investiţii în România, tot mai multe parcuri
eoliene si fotovoltaice fiind finalizate iar în altele urmează să se monteze noi instalaţii pentru
producţia de energie.
Este necesară eliminarea din producţie a aşa-zisei „ energii scumpe ” produsă prin
termocentrale şi imperios necesar, să se dezvolte capacitatea de transport a energiei electrice

286

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320

prin modernizarea reţelelor existente şi construirea unora noi care să asigure interconexiuni
ale sistemului energetic naţional cu cele ale statelor vecine.
Producerea energiei electrice din resurse regenerabile trebuie să se facă în condiţii de
eficienţă economică şi să devină o alternativă sigură pentru asigurarea necesităţilor energetice
ale ţării astfel încât modificările geopolitice din zonă, să ne afecteze cât mai puţin fără
ameninţări la securitatea energetică a României.

Bibliografie:BBGkkkUCURESTI,2013b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!

1. Babe R.E.(2006) - Culture of Ecology: reconciling economics and environement, University of
Toronto Press.
2. Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., Sochirean A.(2007) - Sisteme de conversie a
energiilor regenerabile, Editura Tehnica-Info.TPA HORWATH, SCHOENHERR ŞI ASOCIATII
SCA /Schoenherr attorneys at law, Wind Energy and other renewable energy sources in Romania
2013
3. Concentrating Solar Power: Energy Mirrors, DOE/GO-102001-1147, FS 128, March, 2001
4. Crappe M.(2008) - Electric power Systems, ISTE Ltd and John Wiley & Sons, Inc.
5. Das D.(2006) - Electrical Power System, New Age International Limited Publishers, New Delhi
6. Guşă D.N, Drd. Maftei D, Dr. Ghiurcă D., Conf. Univ. Dr. Rang C, Dr. Pop O. - Raport de mediu
puz parc eolian: SC WIND ENERGY POWER SERVICE.
7. Keyhany A, Marwali M.N., Dai M. (2010) - Integration of Green and Renewable Energy in
Electric Power Systems, John Wiley & Sons, Inc., New Jersey.
8. Livre vert - Énergie pour l’avenir: les sources d’énergie renouvelables, COM(96)576 du
20.11.1996.
9. Livre blanc - Énergie pour l’avenir: les sources d’énergie renouvelables. Une stratééet un plan
d’action communautaires , COM(97)599 du 26.11.1997.
10. Russell O. - Light sensitive device, Patent 2402662 U.S., 1946. [8].
11. Powerfromthesun.net. Solar energy Design.
12. Solar Two central Receiver. Consultant report, october, 1999, California Energy Comission.
13. The economics of solar Power for California: A white Paper, Akeena Solar Inc., 2005.
14. Wind Energy. The facts, European Wind Energy Associassion, Luxembourg, 1999.
15. www.nrel.gov/docs, Trough Solar Thermal electric Plants.

Acknowledgemnts
Această lucrare a fost realizată cu sprijinul finanţării obţinute în cadrul proiectului de
studii doctorale şi postdoctorale: „Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020:
promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în
cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată românească” Contract
POSDRU/159/1.5/S/140106.

287

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2661320