Grad de Siguranta Rural

Mărirea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie
electrică a consumatorilor din mediul rural
Acţiuni tehnice şi organizatorice privind ansamblul instalaţiilor

de distribuţie .
Aducerea instalaţiilor de distribuţie la nivelul de performanţă şi siguranţă în funcţionare
impus prin modernizarea echipamentelor componente implică eforturi financiare deosebite,
precum şi o durată relativ mare.
1. Reţelele de medie tensiune :

Reţelele de medie tensiune noi şi cele modernizate/retehnologizate se vor executa numai la
20 kV, chiar dacă temporar vor funcţiona la tensiuni inferioare, urmând a fi trecute, etapizat,
la tensiunea de funcţionare de 20 kV. Etapizarea lucrărilor va lua în considerare starea
reţelei existente, posibilitatea de preluare a consumului, gradul de amortizare al instalaţiilor,
nivelul CPT, precum şi posibilităţile financiare.
Pentru liniile electrice aeriene care alimentează consum casnic rural sau
periferic urban, se vor avea în vedere următoarele principii :.
 Reducerea lungimii unui ax cu derivaţiile sale la 20-25 km ;
 Secţiunea conductoarelor rezultată din calcule, dar nu mai mică de 50 mm 2
OlAl pe axe, iar pe derivaţii nu mai mică de 35 mm2 OlAl;
 Coronamentele pe axe vor fi de tip deformabil (CIE la simplu circuit şi
„Păianjen” la dublu circuit - Anexa 1);
 Ca izolatoare se vor utiliza atât izolatoare suport, cât şi lanţuri suspendate din
cauciuc siliconic cu precădere în zone poluate, în zone cu probleme de
vandalism ( unde se constată un număr mare de izolatoare sparte din sticlă sau
porţelan) şi în special la liniile noi;
 Utilizarea izolatoarelor suport implică utilizarea unor structuri flexibile şi anume
stâlpi de lemn, de metal sau stâlpi din fibră de sticlă ( stâlpi din fibră de sticlă
utilizaţi pentru prima dată la noi în ţară la LEA 20 kV Brezoi, cu conductoare
fasciculare torsadate de 20 kV);
 Stâlpii de lemn la liniile noi vor fi astfel impregnaţi încât durata de viaţă să
fie de minim 35-40 de ani;
 Se pot utiliza pentru intervenţii şi stâlpi de lemn cu impregnare superficială, pe
perioade scurte de circa 6 luni ;
 Se interzice utilizarea în acelaşi panou de structuri elastice şi rigide;
1
Mărirea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din mediul rural
 În zonele cu vegetaţie intensă, în zonele greu accesibile cu depuneri frecvente
de chiciură, în rezervaţii naturale precum Delta Dunării se vor utiliza conductoare
fasciculare torsadate cu sau fără fir purtător;
 Se va acorda o atenţie deosebită la recepţia elementelor componente înainte de
introducere în manoperă, în conformitate cu proiectul tehnic (Anexa 2);
 Utilizarea unor elemente deformabile în linie sau a unor dispozitive cu alunecare
controlată, pentru reducerea efectelor provocate de încărcările suplimentare datorate
depunerilor de chiciură, în vederea micşorării timpilor de întrerupere cu energie
electrică a consumatorilor rurali (Anexa 3);
 În situaţia în care se ia decizia înlocuirii izolatoarelor cu izolatoare compozite,
înlocuirea conductoarelor cu conductoare fasciculare torsadate sau trecerea la
tratarea neutrului prin rezistor se vor depista şi remedia punctele slabe din linie
pentru obţinerea efectelor scontate;
 Utilizarea reanclanşatoarelor, separatoarelor de sarcină, secţionerelor şi a
dispozitivelor de semnalizare defect în puncte bine conturate de reţea, în vederea
reducerii intervenţiilor şi limitării incidentelor (Anexa 4).
 În localităţi atât reţeua de medie, cât şi cea de joasă se vor executa cu conductoare
fasciculare torsadate cu precădere pe stâlpi comuni, iar în situaţii bine justificate se
admit şi trasee diferite pentru cele două reţele.
2. Posturi de transformare 20/0,4 kV

În mediul rural , pentru alimentarea consumatorilor casnici şi social – edilitari ,
posturile de transformare se vor echipa cu un transformator, montat pe un stâlp, de
40, 63, 100, 160 şi 250 kVA (pentru consumatorii concentraţi) şi de 16 şi 25 kVA
(pentru consumatorii izolaţi). Amplasamentul PT se va alege astfel încât să se poată
realiza 2-3 ieşiri de joasă tensiune. Posturile vor fi dotate cu BPNTT-1 „Bloc cu protecţie
la întreruperea nulului şi a fazei cu protecţie la maximă tensiune (Anexa 5).
Se va evita aglomerarea de stâlpi pe spaţii restrânse datorită montării separatoarelor
în plan orizontal , utilizându-se montarea separatoarelor în plan vertical pe acelaşi
stâlp cu PT (Anexa 6).
3. Reţelele de joasă tensiune :

În mediul rural şi periferic urban, reţelele vor fi aeriene, cu conductoare izolate
torsadate, suspendate pe stâlpi sau pe clădiri . Secţiunile conductoarelor şi configuraţia
optimă a traseelor se vor determina la faza de Studiu de Fezabilitate.
La dimensionarea electrică a reţelelor se va ţine cont de o perspectivă de cel puţin
10 ani . Alegerea stâlpilor şi a traseelor optime impun analize pe perioade mai lungi
de 10 ani d.p.d.v. al modernizării şi extinderii drumurilor, extinderii televiziunii în
cablu, etc.
Configuraţia reţelelor de j.t. în mediu rural va fi radială , buclarea fiind admisă
numai în cazul consumatorilor cu pretenţii de siguranţă şi care să suporte costul
lucrării şi tariful corespunzător pentru energia furnizată. Corelat cu configuraţia
reţelei de medie tensiune, lungimea unei ieşiri de LEA-j.t va fi de circa 500 m. Sunt
situaţii în care lungimea unei reţele de joasă a depăşit 3,5 km.
Atenţie deosebită se va acorda la realizarea protecţiei la atingeri indirecte a consumatorilor
prin legarea la PEN-ul LEA-jt (Anexa 7).
2
Anexa 1
Creşterea gradului de siguranţă a liniilor electrice aeriene de medie tensiune

prin utilizarea consolelor deformabile CIE ( NAPPE - VOUTE )
Introducere
In regim de avarie, depuneri de chiciură şi vânt excepţionale, încărcări inegale de
chiciură, atingeri de conductoare datorită săgeţilor mari şi balansului în contrafază a
conductorului, efectul de galopaj, pot apărea ruperi de conductori. Statistica a arătat că are loc
numai ruperea unui conductor, fapt ce a condus la dimensionarea stâlpilor speciali ( la LEA
simplu circuit ) la ruperea unei singure faze.
De regulă, ruperea unui conductor are ca efect un şoc dinamic asupra stâlpului de
susţinere care, dacă nu este asigurat prin elemente de linie, respectiv cleme care să permită
alunecarea conductorului, poate duce la ruperea stâlpului care nu este dimensionat să preia
eforturile axiale ( în lungul liniei ) .
Ruperea unui singur stâlp este urmată în general de dărâmarea întregului panou şi chiar
a întregii linii. În cazul liniilor cu izolatori suport (ISNs), pentru evitarea transmiterii în stâlp a
efortului produs de conductorul rupt, se folosesc legături prin matisare sau prin cleme
alunecătoare . Funcţionarea acestor tipuri de legături în cazul depunerilor de chiciură s-a dovedit
incertă .
Problema care se pune este de a găsi o modalitate eficace de a proteja stâlpii liniei ( a
căror rupere constituie o avarie gravă, dificil de remediat ), în cazul ruperii accidentale de
conductori din diverse motive .
Coronamentul deformabil de tip CIE echipat cu cleme cu reţinerea conductorului, în
cazul ruperii unui conductor, se deformează, anulând şi posibilitatea transmiterii tracţiunilor
periculoase din conductor asupra stâlpului .
Cu ajutorul programului de calcul CALMECO, s-a urmărit determinarea eforturilor în
conductoare şi pe stâlpi în deschiderile adiacente celei avariate, deformaţiile ce apar, numărul de
coronamente avariate .
Coronament deformabil CIE

Stabilirea efortului la care se produce deformarea coronamentului, se face ţinând cont de
atingerea rezistenţei de curgere a profilelor din care sunt realizaţi montanţii .
În cazul ruperii fazei de mijloc ( cazul cel mai defavorabil ) , efortul de deformare al
montanţilor se stabileşte cu relaţia :
Tk l
=
2 W
unde :
- rezistenţa de calcul a montanţilor ( se consideră 2200 daN/cm2 la OL-37);
Tk - efortul ce se transmite stâlpului în daN ;
W - modulul de rezistenţă al montanţilor în cm3 ;
l - lungimea montantului în cm .
3
Fig.1.1. Coronament deformabil CIE
În fig.1.1. sunt date cotele de gabarit ale consolei, precum şi forţele orizontale şi
verticale maxime ( în conformitate cu NTE 003/04 zona meteorologică C ) ce solicită consola în
regim normal. În fig.1.2. se prezintă diagrama momentelor de încovoiere în regim normal
(Traversă L 80 x 80 x 8 , Montanţi L 80 x 80 x 8 ) .
În tabelul 1.1. se prezintă forţele axiale şi tăietoare în valoare absolută care acţionează
asupra traversei şi montanţilor.
Tabelul 1.1.
N T
Nod Bară Nod [kN] [kN]
1 1 2 0,301 3,341
2 2 3 3,870 2,495
3 3 4 4,284 1,688
4 4 5 2,784 1,312
5 5 6 2,472 1,833
6 6 7 2,492 2,450
2 7 8 7,256 1,666
6 8 9 4,187 1,647
Fig. 1.2. Diagrama momentelor de încovoiere
4
Tabelul 1.2. Tabelul 1.3.
Deplasarea [mm] Montant W Tk

Nod
axa-X axa-Y [cm3] [daN]
1 9,24 7,97 L 70 x 70 x 7 6,56 235
2 9,48 7,36 L 80 x 80 x 8 10,90 389
3 10,50 2,37
4 10,50 0,38
5 10,50 -1,45
6 9,33 -7,34
7 7,05 -13,17
8 0,00 0,00
În regim de avarie montanţii sunt cei mai solicitaţi . In funcţie de lungimea lor , precum
şi de forma şi rezistenţa materialului din care sunt confecţionate, se determină forţa maximă la
rupere (forţă care, înmulţită cu înălţimea punctului de aplicaţie faţă de sol , nu trebuie să
depăşească momentul capabil al stâlpului ) .
În tabelul 1.3. se prezintă, în funcţie de tipul montantului, valoarea forţei de rupere a
consolei în regim de avarie, considerând lungimea montantului de 123 cm .
Comportarea în exploatare
Să considerăm un panou cu 12 deschideri în zona meteo B. Panoul este delimitat de
stâlpii speciali 1 şi 2 ( SC 15014 ) echipaţi cu console CIT 140 şi izolatoare ITfs-60/6 .
Ca stâlpi de susţinere să considerăm stâlpul SC 15006 echipat cu izolatoare
suspendate ITfs-60/6 . Conductorul utilizat AlOl-70/8 . Vom studia linia în următoarele
regimuri :
1. regim normal cu încărcări neuniforme în panou ;
2. regim de avarie cu ruperea fazei din mijloc .
1. Regim normal cu încărcări neuniforme în panou
Din tabelul 1.4. se poate observa ce eforturi apar în stâlpii de susţinere în cazul în care
în deschiderea 5 (delimitată de stâlpii 5 şi 6 ) s-a depus chiciura ( stratul de chiciură
considerat b = 50 mm, = 0,75 daN/dm3 ), iar în restul panoului nu avem depuneri de chiciură
(s-a considerat cazul cel mai defavorabil ).
Astfel stâlpul 6 este cel mai solicitat, tracţiunea pe fază este de 147,98 daN înmulţită cu
suma distanţelor la sol de 32,7 m ( SC 15006), rezultă un moment de 4838,95 daNm, mai mare
decât momentul capabil admis al stâlpului de susţinere considerat ( 4039 daNm ) .
În cazul în care coronamentul CIE este dimensionat să se deformeze la eforturi mai
mari de 150 daN, atunci când depunerile de chiciură sunt cu mult mai mari decât cele
reglementate de NTE 003/04, şi în ipoteza că depunerile de chiciură (zăpadă, gheaţă ) se
realizează numai într-o deschidere din panou ( situaţie puţin probabilă în realitate ), se poate
produce ruperea stâlpilor chiar dacă conductorul nu s-a rupt .
5
Chiar şi în această ipoteză, dacă s-ar utiliza stâlpul SC 15006-92 (4105 daNm ) care este
mai scurt , în condiţiile în care terenul permite acest lucru ( ar rezulta un moment de 147,98 ·
26=3847,48 daNm ), avarierea liniei nu s-ar produce .
Avantajul utilizării izolaţiei suspendate faţă de cea suport reiese clar din tabelul 1.4.
Prin deplasarea lanţurilor, eforturile ce se transmit stâlpilor sunt cu mult mai mici ( de
circa 10 ori mai mici ).
În situaţia în care linia ar fi echipată cu izolaţie rigidă , în deschiderea 5 tracţiunea în
conductor este 2081 daN, iar în deschiderile adiacente tracţiunea este de 648 daN. Rezultă o
diferenţă de tracţiune de 1433 daN, ce ar conduce la ruperea stâlpilor .
Tabelul 1.4.
Nr. Deschiderea Tracţiunea Efort în stâlp Deplasare lanţ

Stâlp [m] [ daN/mm2 ] [ daN ] [m]
1 - - 0,00 0,000
60,00 13,359 - -
2 - - 0,14 0,046
65,00 13,360 - -
3 - - 3,15 0,096
66,00 13,399 - -
4 - - 14,65 0,147
60,00 13,579 - -
5 - - 94,72 0,195
70,00 14,744 - -
6 - - -147,98 -0,304
63,00 12,924 - -
7 - - -14,27 -0,260
59,00 12,748 - -
8 - - -20,75 -0,220
72,00 12,493
9 - - -7,61 -0,172
70,00 12,400 - -
10 - - -5,38 -0,127
68,00 12,333 - -
11 - - -3,42 -0,084
65,00 12,291 - -
12 - - -1,78 -0,044
70,00 12,269 - -
13 - - 0,00 0,000
2. Regim de avarie cu ruperea fazei din mijloc
Vom considera acelaşi panou, dar cu încărcările prescrise de NTE 003 şi anume :
grosimea stratului de chiciură b = 22 mm ;
= 0,75 daN/dm3 ;
tracţiunea în conductor înainte de rupere 1039 daN .
6
Deplasarea maximă a lanţului de izolatori este de 0,6 m, iar deplasarea maximă a
consolei este (pentru faza din mijloc ) de 1,1 m . În tabelul 1.5. se prezintă situaţia în care se
presupune coronamentul nedeformabil ( numai lanţul descarcă de efort stâlpii ), iar în tabelul
1.6. se prezintă situaţia când consolele se deformează .
Se constată că, la ruperea fazei din mijloc în deschiderea 5, tracţiunea în conductor
scade practic la jumătate numai prin deplasarea lanţului ( de la 12,78 daN/mm2 la 6,358
daN/mm2 ) . Diferenţa de tracţiune pe stâlpul 6 este de 516,93 daN, ducând la ruperea stâlpului
SC 15006 dacă consola nu s-ar deforma.
Prin deformarea consolei, tracţiunea în stâlpul 6 ajunge la 295,89 daN; înmulţită cu
înălţimea faţă de sol de 11,10 m, rezultă un moment de 3284 daNm, moment inferior
momentului capabil al stâlpului .
Tabelul 1.5.

1 - - 0,00 0,000
60,00 7,910 - -
2 - - -21,49 -0,094
65,00 7,646 - -
3 - - -55,05 -0,217
66,00 6,968 - -
4 - - -111,50 -0,377
60,00 5,597 - -
5 - - -455,03 -0,579
70,00 0,000 - -
6 - - 516,93 0,580
63,00 6,358 - -
7 - - 123,20 0,405
59,00 7,874 - -
8 - - 87,08 0,313
72,00 8,945
9 - - 58,51 0,214
70,00 9,664 - -
10 - - 36,79 0,144
68,00 10,117 - -
11 - - 21,79 0,090
65,00 10,385 - -
12 - - 11,40 0,047
70,00 10,525 - -
13 - - 0,00 0,000
7
Tabelul 1.6.

1 - - 0,00 0,000
60,00 5,100 - -
2 - - -18,90 -0,243
65,00 4,868 - -
3 - - -48,66 -0,569
66,00 4,269 - -
4 - - -97,15 -1,008
60,00 3,074 - -
5 - - -249,93 -1,645
70,00 0,000 - -
6 - - 295,89 1,657
63,00 3,639 - -
7 - - 113,60 1,129
59,00 5,037 - -
8 - - 84,24 0,891
72,00 6,073
9 - - 58,29 0,623
70,00 6,790 - -
10 - - 37,46 0,428
68,00 7,251 - -
11 - - 22,55 0,272
65,00 7,528 - -
12 - - 12,02 0,144
70,00 7,676 - -
13 - - 0,00 0,000
La ruperea conductorului în deschiderea 5 au fost afectate 6 console şi anume 4, 5, 6,7,8

şi 9 . Consola 9 nu este deteriorată (a suferit o deplasare de 23 mm) . In toate cazurile numai
montaţi au avut de suferit, deci numai aceştia vor fi înlocuiţi .
Concluzii
Realizarea liniilor electrice aeriene de medie tensiune cu izolatori suspendaţi şi
coronamente deformabile, rezolvă problema panourilor lungi cu deschideri inegale şi denivelate .
Avantajele utilizării izolaţiei suspendate şi a coronamentului CIE sunt evidente . In situaţia în
care se vor utiliza izolatoarele compozite, ( posibilitate de deteriorare mecanică foarte redusă )
care au gabarite reduse şi greutăţi scăzute, fiabilitatea liniilor va creşte foarte mult. Utilizarea
izolaţiei elastice permite încărcări mai mari în conductoare decât cele de calcul, datorită
preluării axiale a eforturilor - eforturi de întindere şi nu de încovoiere ca la izolaţia rigidă .
Apoi, în cazul deschiderilor inegale, a deschiderilor denivelate, în cazul depunerilor
inegale de chiciură, izolaţia elastică permite uniformizarea tracţiunilor pe întregul panou prin
înclinări de lanţ. În caz de avarie, prin efectul de lanţ, se elimină numărul deschiderilor
avariate dintr-un panou .
Atunci când aceste coronamente au fost introduse în instalaţiile din ţara noastră prin anii
1970, nu existau calculatoare şi programe de calcul care să permită simulările din exploatare.
8
Totul s-a făcut la scara 1:1, iar construirea panoului experimental LEA 20 kV în lungime de
600 m, s-a făcut conform temei şi caietului de sarcini întocmit de Sectorul de proiectare din CITDEE –
MEE. Alegerea aparaturii de măsură, precum şi conceperea dispozitivelor de măsurare, au stat la
dispoziţia ICENERG care, pentru rezolvarea sarcinilor de mare importanţă ce i-au revenit, a căutat să
utilizeze aparatură de clasă de precizie cât mai ridicată, aparatură care să permită măsurători atât în
regim static, cât şi în regim dinamic, regim ce apare nemijlocit în urma avariei în LEA 20 kV (ruperea
unei faze). De la început trebuie precizat că atât în realizarea panoului exprimental LEA 20 kV, cât şi
în găsirea aparaturii necesare pentru realizarea de măsurători în cca. 9 puncte de măsură, s-au
întîmpinat greutăţi foarte mari, dar care în cele din urma au fost înlăturate, reuşindu-se în final să se
obţină rezultatele dorite.
Fig.1.3. Stâlp de întindere SE 11 Fig.1.4. Stîlp de susţinere SCP 10002
 Elementele constructive utilizate în construcţia panoului experimental LEA 20 kV cu

coronamente deformabile .
S-au folosit următoarele elemente:
Stâlpi de întindere (terminali) de tip SE 11 (utilizaţi până în prezent pentru tensiuni până
la 1 kV) fig.1.3;
Stâlpi de susţinere de tip SCP 10002 (de asemenea utilizaţi până în prezent pentru
tensiuni până la 1 kV) fig.1.4;
Conductor Ol-Al STAS 3000-52 cu secţiunea nominală 95/15 mm2;
Izolaţie elastică din lanţuri de izolatori PS-6 din sticlă (import) de tip capă - tije : 2
elemenţi pentru susţinere şi 3 elemenţi pentru întindere;
Coronamente de susţinere - coronamente înălţătoare de tip CV 80-60 (CIE) - proiectate
de către Sectorul proiectare din CITDEE – MEE ;
Coronamente de întindere de tip CI 70 - proiectate de asemenea de către Sectorul de
proiectare din CITDEI – MEE;
Cleme de susţinere de tipul SOT 95 - 120, blocate;
Cleme de întindere de tipul TC (STAS 680 - 61).
9
 Mărimile urmărite în timpul avariei ( ruperea unei faze):
tracţiunile în conductorii celor 3 faze în deschiderile din panoul LEA care nu au fost
avariate;
coeficientul dinamic al ansamblului LEA, ca urmare a avariei (suplimentar faţă de
prevederile temei);
 Mărimile urmărite după avarie:

tracţiunile în conductorii din faza avariată şi în fazele neavariate, în deschiderile panoului;
săgeţile conductorilor pe faza avariată şi pe fazele neavariate în fiecare din deschiderile
panoului;
proiecţia pe orizontală a coronamentelor deformabile;
proiecţia pe orizontală a deplasărilor lanţurilor de izolatori de pe faza avariată şi de pe fazele
neavariate.
 Aparatura de măsură folosită:

pentru măsurarea săgeţilor în fiecare deschidere din panoul LEA experimental s-a folosit o
baghetă telescopică, special construită, cu care s-a măsurat atât înălţimea punctelor de
suspensie ale conductorilor, cât şi săgeţile realizate, folosindu-se un plan de referinţă
dinainte fixat cu teodolitul.
pentru măsurarea proiecţiilor pe orizontală atât a coronamentelor, cât şi a deplasărilor
lanţurilor de izolatori, s-a folosit aceeaşi baghetă telescopică, care permiţând agăţarea de
punctele ale căror deplasări s-au urmărit, precum şi obţinerea verticalei locului, a înlesnit
măsurarea de pe sol a tuturor deplasărilor în raport cu axele stâlpilor.
pentru măsurarea tracţiunilor în conductori, atât în regim static, cât şi în regim dinamic, s-a
folosit unul dintre procedeele de măsurare a mărimilor neelectrice pe cale electrică şi anume
procedeul de măsurare tensometric rezistiv, procedeu prin care se pot măsura deformaţiile
mici la suprafaţa corpurilor, ca urmare a unor solicitări, sau a solicitărilor când se cunosc
deformaţiile produse de către acestea.
De remarcat faptul că, prin folosirea acestui procedeu de măsurare, s-au obţinut următoarele
avantaje:
 posibilitatea de a se efectua măsurători simultane de tracţiuni (forţe) în cca. 9 puncte;
 posibilitatea de a se efectua măsurători de tracţiuni (forţe) de la distanţă, avariile
mecanice (ruperea unei faze) în LEA fiind destul de periculoase;
 posibilitatea urmăririi variaţiilor tracţiunilor în conductori şi în timpul avariei, prin
înregistrarea acestora cu ajutorul aparatelor înregistratoare, diagramele înregistrate fiind
traduse după aceea, utilizîndu-se în acest scop etalonarea prealabilă a întregului circuit
de măsurare;
 posibilitatea de a obţine rezultate foarte apropiate de realitate, erorile de măsurare fiind
foarte mici (sub 8%), bineînţeles numai atunci când se iau toate măsurile necesare
pentru cazul în care se foloseşte procedeul de măsurare tensometric.
 posibilitatea de a prelucra rezultatele măsurătorilor mărimilor înregistrate, precum şi de
a răspunde unor manifestări care însoţesc fenomenul de avarii (ruperea unei faze) în
LEA 20 kV. Întrucât folosirea de traductori rezistivi direct pe conductorii celor 3 faze
din LEA 20 kV nu a fost posibilă, erorile de măsurare fiind foarte mari, pentru
măsurarea tracţiunilor în conductori s-au interpus pe aceştia, în fiecare dintre
deschiderile panoului, dispozitive de măsură special construite, alcătuite din eprubeta
10
pentru măsurare şi capetele de prindere ale acesteia în sistemul de nucă. Epruvetele
folosite au fost construite dintr-un oţel cu elasticitate suficientă şi etalonate prealabil la
deformaţii pe maşina de încercat la tracţiune, elaborarea fiind făcută în cadrul
ansamblului circuitului de măsurare (epruvetă, traductor rezistiv de deformaţii, cablaje,
punţi de măsurare, aparate de înregistrare).
 Rezultatele obţinute în urma experimentărilor

S-au efectuat următoarele experimentări:
avaria (ruperea) fazei de mijloc;
avaria (ruperea) fazei extreme;
avaria (ruperea) consecutivă a celor 3 faze.
Rezultatele măsurătorilor obţinute în cadrul primei experimentări au servit la verificarea
practică a metodei de calcul propusă de Sectorul de proiectare din CITDEE - MEE pentru LEA 20 kV
cu coronamente deformabile.
Ultimele două experimentări au avut ca scop nu numai urmărirea comportării coronamentului
deformabil (de tipul CV 80-60, dar şi a întregului panou în condiţiile menţionate).
Din rezultatele măsurătorilor efectuate pe modelul experimental LEA 20 kV, precum şi în urma
verificării practice prin compararea rezultatelor de calcul cu rezultatele măsurătorilor pentru condiţiile
de avarie (ruperea conductorului de pe faza de mijloc) se pot trage următoarele concluzii:
 După avarie (ruperea unui conductor), clemele de susţinere nu prezintă nici o alunecare
atât pe fazele avariate, cât şi pe fazele neavariate;
 In toate cazurile de avarie, coronamentele de tip nappe-veute CV 80-60 (CIE) s-au
deformat la o valoare a forţei indicată pentru tipodimensiunea respectivă de aproximativ
150 kgf, valoare inferioară sarcinii de exploatare a stîlpilor de susţinere fig. 1.5.,1.6.;
 Pentru cazul avariei fazei de mijloc, numărul maxim de coronamente ce se deformează
este de 4-6 coronamente, în funcţie şi de mărirea şocului dinamic, despre care se va
relata în continuare. Acelaşi număr de coronamente ce se deformează se păstrează şi în
cazul avariei unei faze extreme;
 Pentru cazul avariei tuturor fazelor, numărul total de coronamente ce se deformează este
egal cu numărul coronamentelor existente între doi stâlpi de întindere;
 In regim static rezultatele măsurătorilor pe modelul experimental LEA 20 kV, cu
coronamente de tip nappe - voute (tipodimensiunea CV 80-60) au confirmat rezultatele
de calcul obţinute folosind metodologia propusă de Sectorul de Proiectare din CITDEE
- MEE, pentru cazurile de avarie în LEA cu coronamente nappe-voute cu o precizie
suficientă, astfel:
influenţa fazelor neavariate se traduce printr-o limitare a deplasărilor
coronamentelor avariate şi a lanţurilor de izolatori, precum şi printr-o limitare a
momentului încovoietor asupra stâlpului la o valoare dată de forţa de deformare a
coronamentului (în cazul coronamentului CV 80-60, forţa de deformare 150 kg)
tracţiunile după avarie, precum şi deplasările coronamentelor avariate şi ale
lanţurilor de izolatori, măsurate pe modelul experimental, confirmă rezultatele de
calcul cu o aproximaţie de 10%.
Folosind aparatură tensometrică cu înregistrare (pusă la dispoziţie de Institutul de Construcţii
Bucureşti), din rezultatele măsurătorilor şi în regim dinamic ca urmare a avariei (ruperea unui
conductor), se constată apariţia unei unde de şoc dinamic, care determină în perioada imediat următoare
ruperii conductorului (12-15 s ) o creştere a tracţiunilor în conductori, după cum urmează:
 în faza avariată cu 30%
11
 în fazele neavariate cu 35-40%
Fig.1.5. Stîlp de susţinere unde s-a produs Fig.1.6. Stîlp de susţinere, următor deschiderii
ruperea conductorului , faza mijloc avariate
Cu toate că după rupere unda de şoc se amortizează rapid, efectele acestei unde se pot observa
după avarie prin mărirea numărului de coronamente deformate, de regulă cu încă un coronament
adiacent deschiderii în care are loc ruperea .
Utilizarea coronamentelor CIE (coronament elastic) suporţii de susţinere (stâlpii) nu sunt
afectaţi, iar remedierea avariei constă în schimbarea a cel mult 6 console.
Anexa 2
12
Creşterea gradului de siguranţă a unei LEA 20 kV prin depistarea punctelor slabe, la recepţia şi
punerea în funcţiune a LEA 20 kV.
Creşterea concurenţei în domeniul serviciilor de construcţii montaj aferent reţelelor de

distribuţie, a condus la o scădere a lucrărilor licitate sub valoarea de achiziţie a materialelor utilizate,
fapt ce implică o verificare foarte atentă:
a materialelor utilizate, dacă sunt conforme cu specificaţiile SC Electrica SA precum şi
provinienţa acestora;
a modulului de execuţie, cu respectarea proiectului tehnic.
a) Localitatea Mihăileşti, jud. Buzău b) Localitatea Mihăileşti, jud. Buzău
c)
Fig.2.1. Coronament deformabil CIE
a) neconform proiect GTDEE 686-3-9/1980;
b) Idem;
c) conform GTDEE 686-3-9/1980.
13
Coronamentul CIE este un element de siguranţă pentru stâlp, dimensionarea coronamentului
este direct proporţională cu momentul capabil al stâlpului la nivelul încastrării. Dacă geometria este
unică pentru toţi stâlpii, montanul şi traversele diferă de la stâlp la stâlp.
Nerespectarea geometriei coronamentului (fig.2.1. a şi b) conduce la declanşări repetate în
situaţii de vânt , cu implicaţii majore în reducerea duratei de viaţă a întreruptoarelor din staţii şi a
reanclanşatoarelor montate pe linii. În anexa 1 s-a descris modul de funcţionare al coronamentului
CIE, probat atât prin calcule cât şi în sectorul experimental şi verificat cu brio în cei 30 de ani de
exploatare. În fig.2.1.a) unghiul cuprins între cele două traverse este mai mic decăt cel din fig.2.1.c),
fapt ce conduce la o distanţă de apropiere mai mică între faza din mijloc şi traverse.
În urma semnalizărilor repetate (linia este tratată prin bobină), exploatarea a găsit soluţia
salvatoare (fig.2.1.b); practic au mărit distanţa de apropiere cu 2 cm, prin îndoirea cârligului de
suţinere tip „U” în plan orizontal şi scoaterea lanţului de susţinere din planul celor două traverse .
Un singur „specialist” a „şters cu buretele” munca de cercetare-proiectare a unor oameni care
au contribuit la creşterea prestigiului românesc în domeniul energetic.
Fig.2.2. Coronament orizontal CSO 1100 Fig.2.3. Coronament dezaxat
În figura 2.2 se prezintă o LEA 20 kV simplu circuit echipată cu coronament orizontal CSO
1100 şi izolatori suport nestrăpungibili din cauciuc siliconic, iar în figura 2.3. se prezintă o LEA 20 kV
cu coronament dezaxat cu aceleaşi tipuri de izolatoare.
Prima întrebare care se pune de ce izolaţie dublă, deoarece NTE 003/04, în cazul izolatoarelor
compozite, chiar în zone cu circulaţie frecventă, nu impune dublarea izolatoarelor, cu condiţia ca
acestea să fie încercate la 75% din sarcina de rupere. Poate că s-a dorit o siguranţă sporită în zonă.
Coronamentul unei linii electrice aeriene este definit prin dispunerea fazelor (geometria
coronamentului) şi distanţa între faze. Distanţa între faze limitează distanţa maximă între stâlpi din
condiţia de pendulare şi galopare a conductoarelor. În cazul coronamentului orizontal CSO 1100,
distanţa între faze este de 1,1 m, iar în cazul coronamentului dezaxat dispunerea fazelor se face pe un
triunghi echilateral cu vârful în jos având latura de 1m. Dispunerea corectă a fazelor este indicată de
săgeţi. Ce s-a dorit şi ce s-a obţinut?
În cazul coronamentului CSO 1100, distaţa între faza din mijloc şi cea din stânga sa este de 1,1
m , iar faţă de cea din dreapta sa este de 0,85 m. La coronamentul dezaxat, distanţa între fazele
superioare s-a micşorat la 0,75 m în loc de 1 m.
Nerespectarea distanţelor între faze poate conduce la defecte trecătoare în LEA care, în cazul
tratării neutrului prin rezistor, conduc la declanşări repetate ale întreruptoarelor din staţii sau ale
reanclanşatoarelor montate în LEA.
14
Fig.2.4. Clemă de întindere CLAMI 50 – montaj incorect
Fig.2.5. Clemă de tracţiune potcoviţă CTPf
În figura 2.4 se prezintă o legătură de întindere cu CLAMI 50 montată invers; consecinţă

imediată – ruperea acesteia cu urmările de rigoare.
În figura 2.5. se prezintă modul ingenios de utilizare a clemei de tracţiune CTPf (care împreună
cu clema cu crestături formează clema de întindere) pe post de clemă de susţinere. Această
„improvizaţie” se datorează în principal lipsei detaliilor de legături din proiectele tehnice, ceea ce
permite constructorilor să aleagă cele mai ieftine soluţii. În figura 2.5 se observă că LEA este echipată
cu coronament CIE şi lanţuri de izolatoare compozite; obligatoriu, în acest caz, trebuiau utilizate cleme
de susţinere cu blocarea conductorului (mult mai scumpe). Consecinţă – conductorul se freacă de clema
potcoviţă, ceea ce va conduce în final la deteriorarea firelor de aluminiu (cond. AlOl-120/21 mm2).
S-au prezentat numai câteva exemple de neconformităţi ce se regăsesc în LEA de distribuţie,
pentru a se vedea importanţa deosebită a acţiunii de recepţie a lucrărilor de construcţii - montaj şi a
nivelului de pregătire profesională al celor ce fac recepţia acestor lucrări.
Anexa 3
15
Creşterea gradului de siguranţă a liniilor electrice aeriene de medie tensiune
prin utilizarea dispozitivelor cu alungire controlată ( DAC )
În figura 3.1. se prezintă modul de variaţie a tracţiunii orizontale în conductorul EXCEL

3x10/10 la starea de -5ºC+ch+v, în zona B meteorologică în conformitate cu NTE 003.
Fig. 3.1. Diagrama de efort în conductorul EXCEL 3x10/10

în funcţie de grosimea chiciurii şi viteza vântului
Tabelul 3.1. Caracteristicile conductorului EXCEL 3x10/10
Caracteristici mecanice
Secţiunea reală (luată în calcule de săgeţi) (mm2) 40
Diametrul (mm) 38
Greutate (daN/m) 1,18
Modul de elasticitate iniţial (daN/mm2) 7500
Modul de elasticitate final (daN/mm2) 8700
Coeficient de dilatare liniar (1/ C) 0,000020
Tracţiunea maximă în cablu (daN) 850
Tracţiunea la rupere bruscă (daN) 2200
Tracţiunea la rupere după o
perioada îndelungată (daN) 1500
16
La calcularea tabelelor de săgeţi, pentru un conductor oarecare, se va ţine seama în primul rând
de condiţionările impuse de fabricant şi apoi de cele impuse de NTE 003.
Alegerea unui tip de conductor din multitudinea de variante pe care ni le oferă piaţa nu se face
la voia întâmplării. Criteriul de alegere este cel tehnico – economic.
Din tabelul 3.1., fabricantul (Ericsson- Suedia), pentru

conductorul EXCEL 3x10/10 Cu masiv (figura 3.2.), impune o
tracţiune maximă de 850 daN. Tot în tab.2.1. se specifică tracţiunea
de rupere bruscă > (atenţie mai mare, nu mai mare şi egal) de 2200
daN, iar după o perioadă îndelungată tracţiunea la rupere este
(atenţie!) >1500 daN.
Să analizăm aceste date, din punct de vedere al dimensionării
unei LEA.
 Durata de viaţă a unei linii electrice aeriane de distribuţie
este cuprinsă între 40 şi 80 de ani (conform SR EN 50341-
1 şi SR EN 50423 -1) şi este impusă de tipul suporţilor
(stâlpilor) utilizaţi. Deci, în calculele de tracţiuni şi săgeţi,
ar trebui să plecăm de la tracţiunea de rupere de 1500
daN. Aplicând coeficienţii parţiali de siguranţă din NTE
003, tracţiunea orizontală maximă nu ar trebui să
depăşească valoarea de 730 daN (un coef. de siguranţă
min. de 2,05 pentru conductor). Fabricantul impune o
tracţiune maximă de 850 daN, ceea ce conduce la o
tracţiune de rupere (aplicând coeficientul min. de
siguranţă de 2,05) rezultă 1742,5 daN. Fabricantul a
declarat corect forţa de rupere pe o perioadă îndelungată
>1500 daN. Dacă ne raportăm la tracţiunea de rupere
bruscă pornind de la tracţiunea maximă admisă de 730
daN avem un coeficient de siguranţă de 2200:730=3,01 .
Dacă fabricantul ar impune această tracţiune maximă,
comercial are de pierdut (săgeţi mari , stâlpi înalţi,
deschideri mici). Fig.3.2. EXCEL 3x10/10
Tracţiunea de 850 daN max. impusă de fabricant este
corectă atâta timp cât nu precizează durata de viaţă a cablului. Să menţinem raţionamentul
şi să vedem coeficientul maxim de siguranţă al conductorului raportat la tracţiunea maximă de 850
daN. Dacă am considera ruperea la 2200:850=2,59 daN (> 2 impus de NTE 003), să vedem ce ar
însemna un Ksigc=3 faţă de tracţiunea maxima de lucru : 850x3=2550 daN . Putem considera uşor că
acest conductor are un coef. de siguranţă egal cu 3 deoarece fabricantul a declarat forţa de rupere
>2200 daN, iar 2550 > 2200 (corect).
 Durata de viaţă a unui conductor utilizat la LEA de distribuţie depinde foarte mult de
efortul din conductor. Astfel :
la un conductor neizolat multifilar dintr-un singur material coeficientul minim de
siguranţă trebuie să fie cel puţin Ksigc=2;
pentru un conductor bimetalic Ksigc nu trebuie să coboare sub 2,15;
în cazul conductoarelor torsadate cu izolaţie din XLPE coeficientul minim de siguranţă
trebuie să fie cel puţin Ksigc=2,5 pentru conductoare multifilare şi 3 pentru conductoare
masive .
17
Din fig.3.1. se poate observa cu uşurinţă unde se obţine tracţiunea orizontală maximă impusă de
fabricant (850 daN), la o viteză a vântului de cca. 15 m/s, la o grosime a stratului de chiciură de 22 mm.
Variaţia tracţiunii orizontale în raport cu variaţia depunerilor de chiciură se poate observa în figura 3.3.
În zone cu depuneri masive de chiciură acest conductor nu este recomandat. Dacă totuşi această soluţie
este aleasă, se vor monta obligatoriu dispozitive cu alungire controlată. Astfel, la o grosime a stratului
de chiciură de 52 mm, se ajunge la o tracţiune în conductor de 1500 daN .Dacă depunerile de chiciură
se intensifică se poate produce ruperea conductorului, cu consecinţele de rigoare.
Fig. 3.3. Diagrama de efort în conductorul EXCEL 3x10/10

în funcţie de grosimea chiciurii
18
Fig. 3.4. Diagrama de efort în conductorul TA2X(FY)2Y+Ol 3x70Al+50 Ol
în funcţie de grosimea chiciurii şi viteza vântului
În cazul conductoarelor torsadate

TA2X(FY)2Y-Ol cu purtător (şufă de oţel), purtătorul a
fost dimensionat să asigure un ksigc= 2,8 >2,5 cât
solicită conductoarele torsadate.
Din figura 3.4. se constată că, la depuneri de
chiciură peste 40 mm, tracţiunea orizontală în
conductorul TA2X(FY)2Y+Ol 3x70Al+50 Ol este în
jurul a 3000 daN (ksigc=2,16), cu mult sub valoarea de
rupere a conductorului.
Dacă conductorul nu simte surplusul de efort,
stâlpii şi accesoriile care au fost dimensionate sub
această valoare încep să fie solicitate.
Dispozitivul cu alunecare controlată se impune
şi, în acest caz, practic prin reducerea efortului în
conductor, prin mărirea săgeţii în limite admise,
descarcă stâlpii de eforturile suplimentare datorate unor
depuneri de chiciură peste limitele normale.
Fig. 3.5. Dispozitiv cu alungire controlată
19
Dispozitivul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe :
1. alungirea conductorului să se facă progesiv ( lent ), fără şocuri ;
2. alungirea maximă să nu producă eforturi mai mari decât au fost dimensionaţi
stâlpii de susţinere ;
3. determinarea precisă a elementului “fuzibil” în funcţie de efortul la care
trebuie să cedeze .
Condiţia de la pct.2 este cea mai dificil de realizat deoarece eforturile în primii stâlpi de
susţinere cresc cu cât deplasarea produsă de DAC (dispozitiv cu alungire controlată) este mai mare, în
condiţiile în care avem un sistem rigid (stâlpi de beton, cleme cu reţinerea conductorului).
În situaţia în care conductorul este pus direct pe role, fără a fi blocat, putem avea deplasări de
500 mm, fără ca stâlpii de susţinere să fie solicitaţi.
Fig. 3.6. Diagrama de încărcare a unui „ DAC 850”
În figura 3.6.se prezintă modul de funcţionare a unui DAC pentru un conductor a cărui forţă
maximă de rupere este de 1700 daN.
Dispozitivul este reglat să preia eforturile suplimentare după depăşirea tracţiunii în conductor de
850 daN. Din diagramă se poate constata că, între 25 şi 50 mm, s-a produs alungirea totală a
dispozitivului, după care efortul în conductor creşte brusc.
Practic, dispozitivul permite dublarea stratului de chiciură reglementat de NTE 003, fără ca
structura de rezistenţă a liniei să fie afectată, cu eforturi financiare minime. În momentul constatării că
dispozitivele au lucrat, se înlocuiesc elementele consumabile şi se pregătesc pentru o nouă funcţionare.
20
 Dispozitiv cu alungire controlată (DAC)
100 100 1. 100
7.
8.
2.
2.
3. 4.
9+11. 5.
6.
1. Cursa de alungire este întotdeauna 7. Readucerea în poziţie iniţială a

identică cu coeficientul 2,10 , limitată de dispozitivului prin simplă tragere. Se aduce
alungirea plastică a tijei fuzibile care nu conductorul în poziţia de dinaintea alungirii.
atinge niciodată pragul de rupere .
2. Braţul dispozitivului care asigură 8. Lamelă de atenţionare “ dispozitiv

alungirea progresivă, fără şocuri . alungit” - căzută în jos .
3. Plaja de deformare plastică neutrali- 9. Tijă fuzibilă care lucrează doar la

zată de bretelele adiţionale : uşurinţa tracţiune ca o epruvetă de încercare
derulajului şi a reglajului conduc-torului . mecanică, fără torsionarea şi înconvo-ierea
elementelor componente .
4. Atenuarea şocurilor dinamice provo- 10. Principiu general de funcţionare în

cate de descărcarea conductoarelor, structură conformitate cu regulile elementare de
ce elimină orice risc de defectare mecanică generală.
accidentală a dispozitivului chiar sub un
efort brutal .
5. Repunere în funcţionare rapidă prin 11. Tijă din oţel special elaborată şi
simpla schimbare a tijei . dimensionată astfel încât, să asigure
funcţionalitatea optimă în condiţii de
fiabilitate, la temperaturi joase.
6. Componentă în mişcare, măreşte

efortul pentru evitarea gripajului .
21
Anexa 4
Mărirea gradului de siguranţă în alimentarea consumatorilor

prin reducerea timpilor de defect
În urma analizelor efectuate, după remedierea incidentelor apărute în LEA-mt, duratele mari de
repunere sub tensiune a LEA-mt s-au datorat în principal următoarelor cauze:
lungimea mare a LEA-mt (axe plus derivaţii) ;
accesul greu în teren cu utilaje, drumuri inpracticabile datorită ploilor torenţiale şi a arborilor
căzuţi în urma furtunilor;
depistarea dificilă a echipamentelor defecte ( izolatori compoziţi conturnaţi) în urma
descărcărilor atmosferice .
Pentru reducerea timpilor de remediere a incidentelor se impune localizarea zonei de defect în
cel mai scurt timp posibil. În acest sens se impune:
montarea de reclosere , separatori sub sarcină şi secţionere electronice cu transmiterea
informaţiilor la dispecer;
montarea unor dispozitive de semnalizare a avariilor care să fie vizibile de la distanţe
mari.
R R
v v
S S
v v v v v v v
I R
S S
v v v
v v v
I
R
S
R v
Fig.4.1. Modul de dispunere a echipamentelor de secţionare

şi a dispozitivelor de semnalizare defect
22
Utilitatea montării unor asemenea dispozitive este evidentă în situaţia în care linia traversează
terenuri împădurite, terenuri accidentate cu acces greu, iar structura consumatorilor alimentaţi este de o
importanţă deosebită.
Având în vedere că aceste dispozitive de semnalizare au fost testate cu succes în instalaţiile SC
ELECTRICA SA încă din 1996, la SDFEE Slatina, prin montarea a 11 DSA pe liniile lungi din zona de
nord a judeţului Olt (LEA 20 kV Slatina Nord – Oporelu, LEA 20 kV Curţişoara –SPP 11+12+TCH,
LEA 20 kV Curţişoara – Pleşoiu), considerăm că utilizarea eficientă a acestora conduce la scăderea cu
c.c.a 30 - 35 a cheltuielilor ocazionate de incidentele apărute în reţea.
Considerăm necesară montarea acestor dipozitive în LEA-mt echipate cu izolatoare compozite,
unde depistarea defectelor necesită durate mari de timp .
În fig.4.1. am exemplificat o reţea de medie tensiune pe care s-au montat atât echipamente de
secţionare (izolare) a defectelor, precum şi dispozitive de semnalizare defect pentru o localizare rapidă
a locului de defect.
Astfel, la un defect între nodurile 1-8, declanşează întreruptorul din staţie, iar dispozitivele
montate în amonte de locul defectului vor semnaliza cu o lumină verde, iar cele din aval cu o lumină
roşie. Localizarea defectului se face rapid datorită funcţiilor complexe ale DSA-urilor .
În cazul unui defect între nodul 9 şi 10, primul care lucrează este reanclanşatorul, secţionerele
din aval sesizează curentul de defect şi contorizează pauzele de RAR ale reanclanşatorului. La ultima
pauză de RAR a reanclanşatorului, secţionerul va elimina defectul, reanclanşatorul conectând pe LEA
fără defect.
Secţionerul nu întrerupe curentul de defect, el deschide în pauza de RAR a reanclanşatorului cu
care funcţionează în asociere.
Fig.4.2. Secţioner electronic
23
Principalele caracteristici ale secţionerului:
 este fabricat în domeniul de tensiuni 12/24 si 36 kV, având curenţii de defect 5 – 250 A;
 curentul de defect se poate seta în funcţie de locul de montaj;
 funcţionează în asociere cu un reanclanşator cu 1,2 sau 3 cicluri de RAR;
 construcţie monofazică sau trifazică;
 reduce gama de construcţie prin faptul că pe un model fabricat se poate seta de către beneficiar
o gamă largă de curenţi de defect;
 funcţionare autonomă, fără consumabile;
 repunere rapidă în funcţiune după selectarea defectului;
 fiabilitate ridicată în protecţia liniilor electrice aeriene;
 pot funcţiona mai multe secţionere în asociere cu un singur reanclansator;
 montare uşoară pe stâlpii LEA (asemănător cu un cadru de sigurante SFEN);
 fără întreţinere;
 parametrizare foarte simplă;
 repunere în funcţiune uşoară şi rapidă;
 un singur produs pentru o gamă largă de parametri;
 cost scăzut;
 izolarea rapidă a defectului şi realimentarea operativă a consumatorilor.
Tipuri constructive:
 SECT 01 – curent de defect 8 – 24 A;

Toate tipurile sunt în construcţia 1,2 sau 3 pauze de RAR.
24
Indicator direcţional de curent de defect pentru LEA de 6-132kV
Cod: LINETROLL 3500
DOMENIU DE UTILIZARE
Indicatorul de curent de defect, tip Linetroll 3500
(vezi fig. 4.3.), produs de firma Nortroll AS, este un
echipament care se utilizează pentru localizarea
scurtcircuitelor sau a defectelor cu pământul pe liniile
electrice aeriene cu tensiunea nominală de 6-132kV, având
neutrul tratat prin rezistenţă, neutrul izolat, precum şi pe
liniile compensate (bobină Petersen), oferind astfel o soluţie
completă în cadrul unei acţiuni de depistare a unui defect.
Indicatorul de defect permite o mai bună exploatare a
liniilor electrice în funcţiune, printr-o localizare rapidă a unui
eventual defect şi reducerea timpului de întrerupere a
alimentării cu energie electrică a consumatorilor. Un alt
aspect important legat de utilizarea indicatoarelor de defect
este acela că sunt eliminate încercările de depistare şi
separare a defectului efectuate prin conectarea repetată a
liniei sub tensiune, fiind protejate astfel întreruptoarele din
staţie. Depistarea rapidă a defectelor, urmată imediat de
remedierea acestora, conduce la creşterea calităţii energiei
Fig. 4.3. furnizate clienţilor.
Pentru utilizarea cu maximă eficienţă este recomandabil
ca indicatoarele Linetroll 3500 să se amplaseze astfel:
în punctele uşor accesibile ale liniei, pentru observarea rapidă a acestora în cazul apariţiei unui
defect, cum ar fi în apropierea şoselei;
înainte şi după punctele dificil de urmărit ale liniei (munţi, păduri, etc.), pentru localizarea
rapidă a defectului;
după punctele de ramificaţie ale liniei, pentru localizarea uşoară a ramificaţiei avariate. În
această situaţie este recomandată montarea indicatoarelor pe fiecare ramificaţie pentru
asigurarea unor informaţii complete în caz de defect;
lângă punctele de secţionare ale liniei, pentru izolarea rapidă a defectului şi reconectarea rapidă
a secţiunii fără defect;
în conexiune cu staţii controlate de la distanţă, unde indicatorul poate fi conectat la un RTU*,
dând operatorului SCADA** informaţii imediate despre localizarea defectului.
* RTU (Remote Terminal Unit): dispozitiv instalat la distanţă care primeşte/transmite informaţii de la/la dispecer în
vederea conducerii unor procese, transmiterea unor evenimente sau efectuarea unor măsurători în cadrul sistemelor
SCADA.
** SCADA (Supervisory Control And Data Acquisittion): sistem computerizat pentru achiziţia şi analiza datelor în timp
real, utilizat în vederea monitorizării şi a controlului unei instalaţii sau echipament industrial.
25
Indicatoarele de defect Linetroll 3500 se montează pe stâlp, la circa 4-5 metri sub conductoare,
cu ajutorul şuruburilor şi a unor suporturi, fără a fi necesară scoaterea liniei de sub tensiune. Este
necesar un singur indicator pentru toate cele trei faze.
Indicatorul este permanent în stare, de veghe astfel încât, la producerea unui defect pe linie,
LED-urile indicatorului emit semnale de avertizare intermitente de culoare roşie sau verde. Dacă
semnalizează un singur LED (roşu sau verde), atunci este indicat un defect fază-pământ, caz în care
culoarea LED-ului indică direcţia în care poate fi localizat un defect cu pământul. Dacă semnalizează
ambele LED-uri, atunci este indicat un scurtcircuit între faze.
La detectarea unui defect fază-pamânt vor semnaliza toate indicatoarele instalate pe linia cu
defect, atât în amonte, cât şi în aval de defect, iar locul în care s-a produs defectul este indicat de
culoarea semnalului luminos. Dacă indicatorul se instalează conform instrucţiunilor din Cartea
Tehnică (Linetroll 3500 trebuie instalat cu partea frontală a indicatorului orientată către
transformatorul de alimentare), atunci lumina de culoare verde indică direcţia spre defect, iar lumina de
culoare roşie indică o direcţie opusă defectului (vezi fig. 4.4.a). Practic, defectul se găseşte între un
indicator care semnalizează cu lumină roşie şi un alt indicator care semnalizează cu lumină verde.
Dacă indicatorul se montează în mod aleatoriu, nerespectând indicaţiile din Cartea Tehnică,
atunci nu se mai aplică regula generală că defectul (fază-pământ) se găseşte între un indicator care
semnalizează cu lumină roşie şi un alt indicator care semnalizează cu lumină verde (vezi fig. 4.4.b).
La detectarea unui scurtcircuit între faze, vor semnaliza numai indicatoarele montate între
transformatorul de alimentare şi locul unde a apărut defectul (vezi fig. 4.5.).
La reconectarea liniei sau în cazul lipsei tensiunii, după un interval de timp programat de
utilizator în intervalul 1 ÷ 48 h, indicatorul se resetează automat, trecând din nou în stare de veghe.
Resetarea se poate face şi cu ajutorul unui magnet sau a dispozitivului CmT 3500 produs de firma
Nortroll.
Substatia de Substatia de
alimentare alimentare
V Semnalizare V Semnalizare
V defectelor fara R defectelor fara
pamant pamant
V R
V V
R R
Stâlp
Stâlp
R Rosu V Verde Defect R Rosu V Verde Defect
a) b)
Fig.4.4. – Indicarea defectelor fază – pământ cu Linetroll 3500

26
Substatia de
alimentare
RV
Semnalizarea
R
defectelor faza-faza
V
RV
R Rosu/verde
Stâlp
Defect
V alternativ
Fig. 4.5. – Indicarea defectelor fază – fază cu Linetroll 3500
Conectarea Linetroll 3500 la RTU (Remote Terminal Unit):
Indicatorul LT 3500 poate fi echipat cu o placă-releu internă, situată în suportul indicatorului,

oferind posibilitatea a patru ieşiri de releu diferite către RTU.
Semnalele de ieşire pot fi:
Defecte cu pământul;
Scurtcircuite fază-fază;
Defecte permanente
Realimentarea liniei
Placa-releu dispune de o intrare pentru resetarea externă de la RTU.
În această aplicaţie, LT 3500 poate fi alimentat dintr-o sursă externă de curent continuu de 10-
24V de la RTU, în loc de baterii.
Linetroll 3500 este indicat a fi utilizat pentru:
reţele de distribuţie cu tensiunea nominală de 6-132kV;

reţele cu neutrul izolat;
reţele compensate (bobină Petersen);
reţele cu neutrul legat la pământ prin rezistenţă;
reţele monofazate şi trifazate.
27
Linetroll 3500 nu este indicat în următoarele situaţii:
1. Stâlpi:
cu cabluri subterane;
cu terminaţie în T;
linii cu dublu circuit;
la o distanţă mai mică de 300 m faţă de liniile de 220-400 kV;
la o distanţă mai mică de 150 m faţă de liniile de 110 kV;
la o distanţă mai mică de 35 m faţă de liniile de 20 kV.

2. Linii protejate cu siguranţe fuzibile.
CARACTERISTICI TEHNICE
Tensiunea nominală a reţelei 6-132 kV

Linie alimentată mai mult de 15 s sau 30 s după care:
- creşterea curentului pe linie cu cel puţin 100% în decurs de 60 ms
Criterii pentru indicarea scurtcircuitelor între
şi depăşirea nivelului minim de curent programat;
faze
- deconectarea liniei în decurs de 3 s de la apariţia defectului (se
poate dezactiva).
Linie alimentată mai mult de 15 s sau 30 s după care:
- schimbarea unghiului de fază între tensiune şi descărcarea
Criterii pentru indicarea defectelor între fază tranzitorie de curent;
şi pământ - creşterea cu peste 50% a tensiunii pe fazele valide;
- deconectarea liniei în decurs de 3 s de la apariţia defectului (se
poate dezactiva).
Semnalizarea defectelor Intermitentă, utilizând LED-uri de mare intensitate, roşii şi verzi.
1. Resetare în tensiune, cu întârziere de 15 s sau 30 s

(se poate dezactiva).
Resetarea semnalizării
2. Resetare temporizată: 1 – 48 h (incrementare 1 h)
3. Resetare cu un magnet sau cu dispozitivul CmT 3500.
În stare neactivată: 400 µA
Curent consumat din sursa de alimentare Activare în infraroşu: 500 µA
În regim de semnalizare: 10 mA
Baterii cu litiu; 3,6 V 16,5 Ah, tip KBB-12 (3 buc.)
Baterii sau acumulator Acumulator nichel-cadmiu; 3,6 V 1,2 Ah (nu suportă încărcare la
Posibilităţi de temperaturi sub -10°C)
alimentare Sanyo AM 5907, 22 mW@100 mW/mm
Panou solar
Curent maxim de sarcină 45 mA
Alimentare externă Sursă de tensiune continuă de 10 – 24V
Temperatura de depozitare şi de funcţionare -40°C ÷ 74°C
Materiale pentru carcasă şi suport:
Policarbonat armat cu fibră de sticlă
- corp aparat şi suport
Policarbonat transparent rezistent la radiaţii ultraviolete
- capac superior şi unitate afişare
Cutie cu indicator, suport de fixare şi şuruburi
Masă şi dimensiuni de gabarit Masă: 1,4 kg (cu 3 baterii)
Dimensiuni: 100x380x200 mm
28
Anexa 5
Bloc cu protecţie la întreruperea nulului şi a fazei şi cu protecţie de maximă tensiune pentru

posturi de transformare mt/jt tip BPNTT-1
Generalităţi
Blocul de protecţie la întreruperea nulului şi a fazei şi cu protecţie de maximă tensiune pentru

posturi de transformare MT-JT reuneşte într-o singură incintă sau în construcţie modulată,
echipamentul de protecţie care asigură declanşarea sursei de 0,4 kV la posturile de transformare zidite
sau aeriene pentru protejarea consumatorilor atunci când în zona PT apar defecţiuni urmate de
întreruperea nulului, a unei faze sau apare o supratensiune periculoasă.
Blocul de protecţie la întreruperea nulului şi a fazei şi cu protecţie de maximă tensiune pentru
posturi de transformare MT-JT se livrează într-o structură compactă cuprinzând următoarele elemente:
- cutie cu policarbonat cu capac transparent;
- întreruptor automat tripolar cu protecţie termică şi electromagnetică ;
- modul de masură tip PNT si PFT pentru realizarea protecţiei la întreruperea nulului şi a fazei;
- modul de masură tip PMTT pentru realizarea protecţiei de maximă tensiune;
- relee intermediare fără fanion de semnalizare;
- cleme de conexiuni pentru racordarea blocului la reţea, cu posibilitate de separare vizibilă ;
- capac de acces la butoane de încercare, la pârghia întreruptorului şi anularea semnalizărilor.
- priza de pământ auxiliara.
Funcţii
- protecţie la întreruperea nulului (PNT);

- protecţia la întreruperea fazei (PFT);
- protecţia de maximă tensiune (PMTT);
- semnalizarea funcţionării prin (PNT) sau (PFT) şi prin (PMTT);
- testarea protecţiilor (PNT), (PFT) si (PMTT) prin butoane de test.
Caracteristici tehnice generale ale blocului BPNTT-1

- tensiune nominală: 3x400 V 50 Hz
- tensiune nominală de izolare: 660 V 50 Hz
- tensiunea de lucru la întreruperea nulului UN≤50 V 50Hz,
- tensiunea de lucru la întreruperea fazei UF≤150 V 50Hz,
- tensiunea delucru a protecţiei de maximă tensiune Umax≥270 V 50Hz
- fanion mecanic de semnalizare la acţionare PNT, PFT şi PMTT la releele intermediare cu
fanion :
● activat: fanta roşie
● repaus: fanta albă
- temperatura de funcţionare: -30° C …..+40° C
- grad de protecţie: IP44
- valoarea maximă a rezistenţei de dispersie a prizei de pământ auxiliare : Rpa ≤1 kΩ
- secţiunea maximă a conductoarelor racordate la clemele de şir sau la cleme de separare:
● conductoare pentru conexiuni : R,S,T, declanşare 1mm2
● conductoare PE şi UN: 6 mm2
29
Caracteristici ale echipamentului electric
Întreruptorul automat tripolar :

● tensiunea nominală de izolare: 660 V c.a.;
● curent nominal: In=6 A;
● declanşare la suprasarcină cu declanşatoare termice şi la scurtcircuit cu declanşatoare
electromagnetice, cu caracteristica de funcţionare tip B, (conform SR EN 60898/1999 şi CEI
947-2);
● capacitate de rupere: 6 kA ;
● distanţele de izolare între contacte conform SR CEI 60664;
● execuţie: tripolar (3 Poli) cu acţionare manuală, grad de protecţie I.P.00 sau I.P.20;
● număr de acţionări electrice: minim 16.000 manevre (8.000 cicluri) ;
● să fie certificate de către organism certificare produse, acreditat de RENAR.
● principalele întreruptoare utilizate: fabricaţie GARDY, COMTEC, ABB, MERLIN GERIN,
MOELLER.
Sursă de tensiune operativă:
Circuit de alimentare cu tensiune operativă proprie (sursă proprie tip SRTP-1),
- Un=220 Vc.c. în cazul alimentării cu tensiunea alternativă trifazată Un=400 V, 50Hz.
- U 140Vc.c. în cazul întreruperii unei faze la bornele circuitului de alimentare
- puterea sursei S 10VA.
Protecţia la întreruperea nulului (PNT)
- supratensiunea de frecvenţa industrială UTOV:
reglabilă (opţional),
tensiunea nominală de declanşare :
UTOV=270 V pentru Uf=230 V corespunzător tensiunii de nul UN=50 V (3Uo=150 V).
- temporizare: reglabilă (opţional) t=0,2…2s
Protecţia la întreruperea fazei (PFT):
- tensiunea de declanşare:
3Uo 150 V corespunzător reglajului pentru supratensiune UTOV=270 V.
- temporizare: egală cu reglajul stabilit pentru protecţia PN.
Protecţia de maximă tensiune (PMTT) :
- tensiunea de declanşare UTOV=270 Vc.a.
- temporizare (opţional) t=0,1 s..….1 s.
Circuit de măsură pentru PNT şi PFT:
Un=230 V 50 Hz,
scala de tensiune (reglabilă)
scala de timp (reglabilă) t=0,2………2 s,
eroarea de măsurare la variaţii de temperatură pentru -20 C…….+40 C: 3%.
Circuit de măsură pentru PMTT:
Un=230 V 50 Hz
scala de tensiune reglabilă.
scala de timp reglabilă t=0,2 s…..2 s,
eroarea de măsurare la fel ca la PNT si PFT
30
Circuitele secundare interioare vor fi realizate cu conductoare din cupru izolate:
● pentru echipamentele care nu se montează la fabricaţie, capetele conductoarelor vor
fi fasonate şi pregătite pentru conectarea la bornele respective;
● capetele conductoarelor de cupru multifilare să fie prevăzute cu manşon de contact;
● se vor asigura legăturile necesare pentru protecţia împotriva electrocutării prin
atingere indirectă, prin legare la nulul reţelei şi la o priză de pământ, locală
(proprie) de pământ Rpl (schema TN) sau prin legare la o priză proprie (schema
TT), conform STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90 şi Normativului pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi
1500 V c.c. – indicativ I 7 – 2002.
Semnalizarea transmiterii comenzii de declanşare a întreruptorului principal:
- fanioanele mecanice de semnalizare şi memorare la acţionarea protecţiei la
întreruperea nulului, a fazei sau a protecţiei la supratensiune, montat pe capacul cutiei,
având două poziţii:
● activat: fanta roşie apare după transmiterea comenzii de declanşare la

întreruptor automat;
● repaus: fanta albă apare după acţionarea manuală a tijei fanionului.
Testarea protecţiei la întreruperea nulului (PNT) sau a fazei (PFT) şi a protecţiei maximă tensiune
(PMTT):
- cu ajutorul butoanelor de pe placa frontală.
Fig.5.1. Schema electrica de incadrare a blocului tip BPNTT-1
31
Anexa 6
POST TRAFO AERIAN 40 - 250 kVA PE STÂLP SE 8T
x x x x
x x x x
Pericol
nu depasi
6 8
12
13
10
15
11
32
Anexa 7
CONDIŢII IMPUSE LA PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA INSTALAŢIILOR

DE LEGARE LA NULUL DE PROTECŢIE
La dimensionarea instalaţiei de legare la pământ se va avea în vedere asigurarea unui

curent de scurtcircuit capabil să producă deconectarea în maximum 3 s.
Să considerăm reţeaua din figura 1 cu următoarele caracteristici :
 Post trafo 250 kVA ;
 Priza postului RpT = 4 ;
 Priza echivalentă a liniei Rpe 4 ;
 Priza ultimului stâlp RpST = 10 ;
 Lungimea liniei până la ultimii doi consumatori 1000 m ;
 S-a considerat o sarcină echilibrată pe post de 67 kVA ;
PT
250 kVA
R
S
T
PEN
Firida
Rpe RpST
RpT
Tablou
abonat
LF
16A
N R N T
PE M M
AB1 AB2
Fig. 1.
33
Tensiunea de atingere maxim admisă este de 50 V. Curentul de defect se determină cu
relaţia :
Ua
I def K Is [A]
R pe
unde :
Is - curentul nominal al celei mai apropiate siguranţe fuzibile ;
K - un coeficient dat în tabelul 1.
Tabelul 1
Tipul siguranţei sau întreruptorului K

Siguranţe LF(i), LS, Ins 50 A 3,5
Siguranţe MPR rapide , Ins 63 A 5
Întreruptoare automate 1,25
În fig.1 s-a considerat cazul a doi abonaţi în capăt de reţea, unul este legat la nulul de
protecţie (AB1), iar celălalt abonat (AB2) nu are realizată protecţia împotriva atingerilor indirecte
(situaţie întâlnită în mediul rural şi la unele blocuri construite înainte de 1960) .
În tabelul 2 se prezintă variaţia curentului de defect Idef în funcţie de priza echivalentă
a liniei, precum şi valoarea curentului elementului de protecţie din tabloul abonatului.
Tabelul 2
Rpe Ua Idef Ifuzibil Ireleu

4 50 12,5 3,6 10,0
3,5 50 14,3 4,1 11,4
3 50 16,7 4,8 13,3
2,5 50 20,0 5,7 16,0
2 50 25,0 7,1 20,0
1,5 50 33,3 9,5 26,7
1 50 50,0 14,3 40,0
Pentru ca abonatul AB1, care are pe circuitul de prize un întreruptor automat de 16 A ,

să fie protejat împotriva atingerilor indirecte prin legare la nul , este necesar ca priza
echivalentă a liniei să aibă o valoare sub 2,5 (tabelul 2). În situaţia în care consumatorul este
protejat printr-o siguranţă LF 16 A, priza echivalentă a liniei şi a consumatorilor trebuie să fie
sub 0,89 .
34
Pentru a evita pericolul datorat unei eventuale întreruperi în reţea a conductorului de nul
de protecţie (PEN), acesta se va lega la o instalaţie de legare la pământ :
 În apropierea sursei de alimentare (în cazul nostru la transformator);
 La capetele liniilor şi ramificaţiilor şi pe traseele LEA, astfel încât distanţa dintre
două legături vecine să nu fie mai mare de 1000 m ;
 La toate tablourile de distribuţie ale instalaţiilor electrice interioare şi exterioare (o
instalaţie de legare la pământ poate deservi mai multe tablouri de distribuţie)
Să considerăm reţeaua din figura 2., unde sunt doi consumatori AB1 şi AB2, având
următoarele situaţii (tabelul 3) :
1. Reţea întregită dezechilibrată , cu consumatori la capăt de reţea pe faza R şi T

cu priză echivalentă reţea sub 4 . Tensiunile la consumator sunt cu mult sub
valoarea nominală de 230 V, cu tensiuni între nul-pământ la consumator de min.
32 V, iar la post tensiuni aproximativ echilibrate pe faze cu o tensiune nul-
pământ de 4,5 V datorate încărcărilor nesimetrice pe cele trei faze;
2. Reţea cu PEN-ul întrerupt în imediata apropiere a abonatului AB1. Se creează
două zone de PEN cu Rpe sub 4 . Aceleaşi tensiuni nominale la abonaţi (192 V
şi 139 V) , dar tensiunea nul-pământ din zona abonaţilor scade la 15...18V şi creşte
în zona postului la 17,8 V.
3. Reţea întregită cu abonaţi încărcaţi la 0,5 kVA, respectiv 3 kVA, cu Rpe = 4 .
Tensiunea la AB2 scade la 194 V, iar tensiunea nul-pământ în zona consumatorilor
este 14 V. La post, tensiuni echilibrate pe faze 221 V, fără tensiuni pe nul şi
prize. Postul are o încărcare în toate situaţiile de 67 kVA;
două zone de PEN (zona postului cu Rpe sub 4 , iar zona consumatorilor Rpe =
100 ). Tensiunea la abonatul AB1 creşte la 322 V, iar tensiunea la AB2 scade la
53,5 V, cu o tensiune nul-pământ la ambii abonaţi de 173 V.
50 ).
30 ).
4,28 ). În această situaţie s-a considerat priza la ultimul stâlp al reţelei de 30
şi câte o priză de 10 la AB1 şi AB2. După cum se poate vedea din tabelul 3
tensiunea nul-pământ din zona abonaţilor (capăt de reţea) a scăzut la 33 V Ua
35
PT
250 kVA
R
S
T
PEN
Rpe RpST
RpT
N R N T
PE
M M
RpAB1 RpAB2
AB1 AB2
Fig.2.
Tabelul 3
Abonatul 1 (AB1) Abonatul 2 (AB2) Post de transformare

IRN URN I TN UTN URN USN UTN UN Rpe
UN UN
Situaţia
[kVA]
[kVA]
[A] [A] [V] [V] [V] [V] [ ]

[V] [V] [V] [V]
S
1 3 18,1 193,3 32,6 15 38,7 137,7 35,1 220 225 217 4,5 3,52
2 3 18 192,7 15,6 15 39,2 139,7 18,4 218 238 207 17,8 3,52
3 0,5 2 218 14 3 10,9 194 14 221 221 221 0 4
4 0,5 3 322 173 3 3 53,5 173 221 221 221 0 100
5 0,5 2,64 282 127 3 5,15 91,5 127 223 229 211 10 50
6 0,5 2,5 267 107 3 6 107 107 224 233 208 14 30
7 0,5 2,1 224,7 33 3 9 160 33,7 222 247 197 29 4,28
36
În concluzie se desprind următoarele idei prioritare :
 Pentru reducerea tensiunilor nul-pământ, reţeaua de jt trebuie să fie încărcată cât mai
echilibrat posibil pe cele trei faze (practic să aibă acelaşi „moment” pe fiecare fază).
Aceste circulaţii prin prize conduc la uzura prematură a prizelor . Cu cât uzura
prizelor este mai accentuată , valoarea lor în timp creşte, favorizând creşterea
tensiunilor pe prize .
 Ţinerea prizelor sub control este o acţiune prioritară. Dacă la un moment dat , într-o
configuraţie de reţea, consumatorii legaţi la nulul de protecţie au îndeplinită condiţia
de declanşare a protecţiei împotriva atingerilor indirecte, în alte situaţii ( prize
necorespunzătoare, întreruperea nulului de protecţie din reţea) această condiţie se
pierde. (mult mai avantajoasă schema TT cu PACD 30, 20 mA şi priză 100 la
consumator)
 În situaţia actuală, în care lungimea reţelei de jt a ajuns în unele situaţii şi la 3,5
km, o inversare a nulului cu faza nu este văzută de protecţiile din amonte (sau
căderea unei faze pe nulul de protecţie), poate conduce la apariţia unor tensiuni
periculoase la consumator, pe carcasele aparatelor de uz casnic, chiar dacă
întreruptorul general al abonatului este deschis .
 Este obligatorie montarea prizelor locale la abonat cu valori de cel puţin 4 în
cazul utilizării protecţiei împotriva atingerilor indirecte prin legare la nul şi a
monitorizării nulului (monitorizarea prizelor);
Redactat : ing. Mihai Voicu
37

Grad de Siguranta Rural

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grad de Siguranta Rural

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mărirea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie

electrică a consumatorilor din mediul rural

Acţiuni tehnice şi organizatorice privind ansamblul instalaţiilor

1. Reţelele de medie tensiune :

2. Posturi de transformare 20/0,4 kV

3. Reţelele de joasă tensiune :

Creşterea gradului de siguranţă a liniilor electrice aeriene de medie tensiune

Coronament deformabil CIE

Fig. 1.2. Diagrama momentelor de încovoiere

Deplasarea [mm] Montant W Tk

1. Regim normal cu încărcări neuniforme în panou

Nr. Deschiderea Tracţiunea Efort în stâlp Deplasare lanţ

2. Regim de avarie cu ruperea fazei din mijloc

Nr. Deschiderea Tracţiunea Efort în stâlp Deplasare lanţ

Nr. Deschiderea Tracţiunea Efort în stâlp Deplasare lanţ

La ruperea conductorului în deschiderea 5 au fost afectate 6 console şi anume 4, 5, 6,7,8

Fig.1.3. Stâlp de întindere SE 11 Fig.1.4. Stîlp de susţinere SCP 10002

 Elementele constructive utilizate în construcţia panoului experimental LEA 20 kV cu

 Mărimile urmărite după avarie:

 Aparatura de măsură folosită:

 Rezultatele obţinute în urma experimentărilor

Creşterea concurenţei în domeniul serviciilor de construcţii montaj aferent reţelelor de

a) Localitatea Mihăileşti, jud. Buzău b) Localitatea Mihăileşti, jud. Buzău

Fig.2.2. Coronament orizontal CSO 1100 Fig.2.3. Coronament dezaxat

Fig.2.5. Clemă de tracţiune potcoviţă CTPf

În figura 2.4 se prezintă o legătură de întindere cu CLAMI 50 montată invers; consecinţă

În figura 3.1. se prezintă modul de variaţie a tracţiunii orizontale în conductorul EXCEL

Fig. 3.1. Diagrama de efort în conductorul EXCEL 3x10/10

Tabelul 3.1. Caracteristicile conductorului EXCEL 3x10/10

Din tabelul 3.1., fabricantul (Ericsson- Suedia), pentru

Fig. 3.3. Diagrama de efort în conductorul EXCEL 3x10/10

În cazul conductoarelor torsadate

Fig. 3.6. Diagrama de încărcare a unui „ DAC 850”

1. Cursa de alungire este întotdeauna 7. Readucerea în poziţie iniţială a

2. Braţul dispozitivului care asigură 8. Lamelă de atenţionare “ dispozitiv

3. Plaja de deformare plastică neutrali- 9. Tijă fuzibilă care lucrează doar la

4. Atenuarea şocurilor dinamice provo- 10. Principiu general de funcţionare în

6. Componentă în mişcare, măreşte

Mărirea gradului de siguranţă în alimentarea consumatorilor

Fig.4.1. Modul de dispunere a echipamentelor de secţionare

Fig.4.2. Secţioner electronic

 SECT 01 – curent de defect 8 – 24 A;

Toate tipurile sunt în construcţia 1,2 sau 3 pauze de RAR.

R Rosu V Verde Defect R Rosu V Verde Defect

Fig.4.4. – Indicarea defectelor fază – pământ cu Linetroll 3500

Fig. 4.5. – Indicarea defectelor fază – fază cu Linetroll 3500

Conectarea Linetroll 3500 la RTU (Remote Terminal Unit):

Indicatorul LT 3500 poate fi echipat cu o placă-releu internă, situată în suportul indicatorului,

Linetroll 3500 este indicat a fi utilizat pentru:

reţele de distribuţie cu tensiunea nominală de 6-132kV;

la o distanţă mai mică de 35 m faţă de liniile de 20 kV.

Tensiunea nominală a reţelei 6-132 kV

Semnalizarea defectelor Intermitentă, utilizând LED-uri de mare intensitate, roşii şi verzi.

1. Resetare în tensiune, cu întârziere de 15 s sau 30 s

Bloc cu protecţie la întreruperea nulului şi a fazei şi cu protecţie de maximă tensiune pentru

Blocul de protecţie la întreruperea nulului şi a fazei şi cu protecţie de maximă tensiune pentru

- protecţie la întreruperea nulului (PNT);

Caracteristici tehnice generale ale blocului BPNTT-1

Întreruptorul automat tripolar :

● activat: fanta roşie apare după transmiterea comenzii de declanşare la

Fig.5.1. Schema electrica de incadrare a blocului tip BPNTT-1

POST TRAFO AERIAN 40 - 250 kVA PE STÂLP SE 8T

CONDIŢII IMPUSE LA PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA INSTALAŢIILOR