Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat si Managementul Afacerilor

Linii aeriene electrice

-referat-

ndrumtor:
As. Drd. Ing. Alexandru Mandi Student:
Iova Daniel-Nicolae
Gr.1543 (1524)
 Cuprins
Capitolul 1. Clasificarea liniilor electrice...................................................................................2
Introducere..............................................................................................................................2
1.1. Componentele insalaiei...................................................................................................2
1.2. Conductoarele..................................................................................................................2
1.3. Izolatoarele.......................................................................................................................2
1.4. Clemele i armturile.......................................................................................................2
1.5. Armturile........................................................................................................................2
1.6. Stlpii...............................................................................................................................2
1.7. Dispozitive de prindere a conductoarelor pe stlpi..........................................................2
1.8. Instalaia de legare la pmnt...........................................................................................2
Bibliografie.................................................................................................................................2
Introducere
Aceast categorie de instalaii electroenergetice ocup un loc determinant n
configuraia sistemului de alimentare cu energie electric a consumatorilor situai n localiti
urbane i rurale.
Linia aerian de energie electric (LEA) este o instalaie montat n aer liber, compus
din conductoare, izolatoare, cleme, armturi, stlpi, fundaii i instalaii de legare la pmnt,
care servete la transportul sau distribuia energiei electrice.

Capitolul 1. Clasificarea liniilor electrice

1. Dupa tensiunea nominala pentru care au fost construite:

linii de joasa tensiune-cu tensiunea nominala pana la 1kV;

linii de medie tensiune-cu tensiunea nominala peste 1 kV dar ,mai mica de 52kV;
linii de inalta tensiune-cu tensiunea nominala de minimum 52kV dar mai mica de 300
Kv;
linii de foarte inalta tensiune cu tensiunea nominala de la 300kV in sus;

2. Din punc de vedere al sistemului de transmisie a energiei :

linii monofazate;
linii bifazate;
linii trifatate;
linii trifazate cu nul;

3. Dupa numarul de circuite:

linii cu un circuit;
linii cu doua circuite;
linii cu mai multe circuite;

4. Dupa elementele constructive:

LEA pe stalpi de lemn;

LEA pe stalpi de beton;
LEA pe stalpi metalici;
LEA cu izolatoare rigide;
LEA cu izolatoare lant;
5. Dupa functionarea lor in cadrul sistemelor energetice:

linii de transport;
linii de distributie;

6. Din punct de vedere ai consumatorilor pe care ii alimenteaza:

linii ce alimenteaza mari consupatori, care absorb din reteaua furnizorului minim 50
kVA in medie sau inalte tensiune;
linii ce alimenteaza micii consumatori, care absorb din reteaua furnizorului puteri sub
limitele de mai sus;

1.1. Componentele instalaiei

1.2. Conductoarele liniilor electrice aeriene, in mod obisnuit se fabrica din aluminiu, otel
sau aliaje de aluminiu; mai rar si doar in cazuri speciale din bronz sau otel
Pentru liniile de joasa tensiune se mai utilizeaza conductoare torsadate, formate din unul
sau mai multe conductoare de aluminiu isolate cu PVC, rasucite in jurul unui conductor din
aluminiu-otel de asemenea izolat cu PVC.

Conductoarele electrice au rolul de a asigura transportul energiei electrice cu pierderi cat

mai mici.
Conductoarele liniilor aeriene se clasifica:

a) dupa destinatia lor:

- conductoare active;
- conductoare de protectie;

b) dupa constructia lor sunt:

- interioare;
Figura 1
- exterioare;

Figura 2
 c) dupa forma actiunii se disting:

- monofilare(fig.1)
- multifilare(fig.2)

d) dupa materialul folosit:

- monometalice;
- bimetalice

Conductoarele trebuie sa aiba o rezistivitate ct mai mica pentru diminuarea pierderilor de

energie, o rezistenta la rupere ct mai mare, dar la proiectarea lor trebuie sa se aiba n vedere
si partea economica a investitiei, adica costul liniilor sa fie ct mai mic.

Conductoarele monofilare se executa cu sectiunea circulara din urmatoarele materiale:

- cupru si bronz pentru sectiuni de 6-16mm
- otel pentru sectiuni de 6-25mm
- aluminiu si aliaje ale acestuia pentru sectiuni de 16-25mm

Conductoarele multifilare se folosesc pe scara mare la constructia liniilor aeriene deoarece

fata de conductoarele monofilare au unele avantaje: sunt mai flexibile, au o siguranta mai
mare din punct de vedere mecanic.Conductoare multifilare se executa din mai multe fire,in
general din acelasi material si cu acelasi diametru,dispuse in straturi concentrice.

Fata de conductoarele monofilare acestea au avantaje importante:

- siguranta sporita in functionare datorita divizarii sectiunii conductorului in
sectiuni elementare independente;
- flexibilitatea conductorului la acelasi sectiuni este mare
Se executa din aceleasi materiale ca si conductoarele monofilare;

Conductoarele multifilare,datorita sigurantei marite in functionareape care o au,sunt

folosite cu precadere la traversari peste drumuri, ape, vai.
Liniile electrice aeriene in general se executa din aluminiu sau otel-aluminiu.
Cuprul este folosit numai la alimentarea receptoarelor in zona litoralului,deoarece acolo
intalnim un mediu puternic coroziv.

Conductoarele multifilare bimetalice sunt formate dintr-un miez, din mai multe fire din otel
si o manta din mai multe fire din aluminiu.
n afara de conductoarele multifilare pentru liniile de foarte nalta tensiune, se construiesc si
conductoare tubulare.

In tara noastra se folosesc urmatoarele materiale:

- Cuprul cu o rezistivitate mica (16,9 mm/km)
- Bronzul cu rezistivitate mai mare decat a cuprului iar rezistenta mecanica marita
- Aluminiul cu rezistivitate mai mare decat cea a cuprului si o rezistenta mecanica mai mica
- Otel-aluminiu este conductorul cel mai mult folosit pentru liniile de nalta tensiune,
datorita rezistentei mecanice mari si rezistivitatii electrice suficient de mici.

1.3. Izolatoarele sunt elemente componente ale liniilor electrice aeriene, construite dintr-
un corp izolant solid, cu sau fara armature metalice, cu ajutorul carora se realizeaza atat
izolarea conductoarelor sub tensiune, cat si fixarea lor.
Casificari:
1) Din punct de vedere al materialului din care se confectioneaza: Izolatoare din
materiale ceramice;Izolatoare din sticla; Izolatoare din materiale sintetice
2) Din punct de vedere constructive:cu inima plina, izolatoare support, izolatoare de
tractiune,izolatoare pentru sigurante fuzibile
3) Din punct de vedere al mediului in care functioneaza: izolatoare care functionaza in
atmosfera normala, izolatoare care functioneaza in atmosfera poluata.
4) Din punct de vedere al liniilor electrice pentru care sunt destinate: izolatoare de joasa
tensiune,medie tensiune, de inalta si foarte inalta tensiune,
5) Din punct de vedere electric: izolatoare strapungibile si nestrapungibile.
6) Din punct de vedere mecanic: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere

1.4. Clemele si armaturile realizeaza legatura electrica si mecanica intre

conductoarele liniei, izolatoare si stalpii liniilor electrice aeriene.
Prin cleme se inteleg piese sau dispozitive de legatura care sunt in contact direct cu
conductoarele si asigura legatura electrica si/sau mecanica intre conductoare sau intre acestea
si izolatoare.

1.5. Armaturile sunt piese sau dispozitive de legatura intermediare intre izolatoare si
consolele stalpilor sau intre cleme si izolatoare.

Pentru a evita avarii pe linie, clemele si armaturile trebuie sa aiba o constructie robusta sis
a realizeze o fixare sigura a conductoarelor si izolatoarelor pe stalpii liniei.
Clemele si armaturile lanturilor de izolatoare ale liniilor de inalta tensiune trebuie sa aiba
muchiile rotunjite, pentru a evita descarcarile si pierderile prin efluvii (efect Corona).

1.6. Stalpii liniilor electrice aeriene sunt constructiile care prin intermediul
izolatoarelor, clemelor si armaturilor sustin conductoarele deasupra solului.
 Stlpi pentru liniile electrice aeriene
Stlpii au rolul de a sustine la o inaltime corespunzatoare deasupra
solului conductoarele active si de protectie. Se pot clasifica astfel:
a) dupa materialul din care sunt confectionati:
- stlpi de lemn
- stlpi de metal
- stlpi de beton armat

b) dupa destinatia lor:

- in linie:
- de sustinere;
- ntindere sau tractiune;
- de colt;
- terminali;
- de tranversare;
- de transpunere a fazelor.

Stalpii de sustinere au rol de a sustine conductoarele electrice ale liniei.

Se executa sub forma de I si se folosesc pe trasul rectiliniu al liniilor electrice aeriene.

Stalpii de intindere sau tractiune au rolul de a prelua fortele necesare intinderii
conductoarelor liniilor electrice aeriene. Se executa in forma de A incat pot prelua eforturile
care apar la ruperea retelei.
Acesti stalpi se planteaza intre stalpii se sustinere la distante aproximativ egale.
Stalpii de colt au rolul de a permite schimbarile de directie ale retelei.
Stalpii terminali se planteaza la capetele retelei.Pot prelua forte numai dupa una dintre
directii. Aceea catre aliniamentul liniilor electrice aeriene.
Stalpii liniilor electrice aeriene de joasa tensiune se pot executa din lemn, beton sau metal.
Stalpii de lemn sunt folositi la executarea liniilor electice aeriene provizorii sau atunci cand
consumatorii alimentati sunt de mai mica importanta.
Stlpii din lemn au urmatoarele avantaje: sunt ieftini, usor de executat, manipulat si
plantat, sunt elastici, constituie un material izolant. In schimb, au durabilitate redusa,
necesitnd impregnarea cu materiale mpotriva putrezirii si rezistenta macanica buna numai in
lungul fibrelor.
Stalpii de lemn se confectioneaza din rasinoase si foioase impregnate cu solutii
antiseptice.
Inaltimea stalpilor varieaza intre 5-14m.
 Montarea stalpilor din lemn:

-in terenuri tari si neinundabile,direct in sol intr-o groapa de 0,3-0,5m.Portiunea din stalp
introdusa in sol se carbonizeaza superficial sau se unge cu catran pentru ai oferi o rezistenta
sporita.
-in terenurile umede si inundabile,prin intermediul unui adaos.

Acest adaos poate fi din lemn sau beton si mai poate fi folosit in cazurile in care inaltimea
stalpului este insuficienta.
Stalpii din lemn,executati simplu,sunt folositi pentru sustinere.
Stalpii de intindere se executa in forma de A cu bratele simetrice iar cei de colt, in forma de
A cu brate nesimetrice.
Stalpii de colt se mai pot executa folosind un stalp de sustinere ancorat.Ancorajul se poate
fixa in sol, de zid, de alt stalp, in stanca.
Stalpii de beton sunt in prezent cei mai utilizati pentru sustinerea conductoarelor liniilor
electrice aeriene pentru ca se executa usor,au rezistenta mecanica si rezistenta la actiunea
mediului cu mult mai mari decat ale stalpilor de lemn.
Stalpii de beton se executa cu armatura de otel care poate fi normala sau pretensionata.
Betonul se toarna prin vibrare sau centrifugare.
Acesti stalpi au inaltimi cuprinse intre 10 - 11m si se introduce in sol la o adancime de 1,5-
2,3m, in functie de destinatia stalpului.
Pentru a se putea verifica usor adancimea de ingropare,pe stalp,se traseaza un reper,cu
vopsea, care se afla la 4m de baza.
Cu cat stalpul este mai solicitat cu atat el are gabaritul mai mare si se ingroapa mai adanc.
Stalpii de metal nu sunt utilizati in mod normal pentru sustinerea liniilor electrice aeriene
de joasa tensiune.
Acestia sunt de tip teava sau confectionati din otel cornier.
Pentru realizarea bransamentelor stalpii vor avea urmatoarele caracteristici:
Pentru bransamentele la consumatorii de pe aceeasi parte a drumului cu reteaua de joasa
tensiune se foloseste numai stalpul respectiv al liniei de distributie, daca lungimea
bransamentului nu depaseste 25 m.
Pentru bransamentele la consumatorii de partea opusa a drumului fata de reteaua de joasa
tensiune (bransamente cu traversare de drum) se vor folosi stalpi intermediari, de traversare,
plantati pe trotuarul de pe partea abonatului. Stalpul intermediar de traversare va fi in lungime
de 8 m, in cazul traversarii drumurilor comunale sau strazilor laterale in localitati, si de 9 m,
in cazul traversarii soselelor judetene si nationale.
Pentru bransamentele de la consumatorii situati la o distanta mai mare de 25 m fata de
stalpul de bransament al retelei sau fata de stalpul intermediar de traversare, se vor folosi
stalpi de bransament de 8 m, din beton precomprimat. Stalpii de bransament de 8 m nu se vor
folosi pentru traversare. Legarea la nulul retelei a armaturii stalpilor de bransament de 8 m
este obligatorie. De regula se vor folosi stalpi de bransament din beton; stalpii de lemn vor fi
folositi numai in cazul in care nu este posibila folosirea utilajelor tehnologice pentru
plantarea stalpilor de beton.
 Stalpii intermediari de traversare folositi la bransamente pot fi, in cazul de mai sus, din
lemn de rasinoase (molid, brad, pin) sau din fag impregnati, ori din lemn de salcam, gorun sau
stejar, arsi la baza.
Stalpi trebuie sa fie netezi si fara aschii, capatul ascutit sa fie netezit cu fierastraul,
perpendicular pe axul longitudinal.

Alegerea lungimii stalpului se face dupa urmatoarele criterii:

- sa satisfaca cerintele de gabarit fata de locurile pe unde trece bransamentul;

- sa satisfaca cerintele de distanta fata de celelalte retele aeriene in locurile de traversare.

Se recomanda ca lungimea stalpului intermediar sa fie egala cu cea a stalpului de retea,

din care se face legatura de bransament.

Stalpul de bransament din beton precomprimat (fig. 6)

Acest stalp este destinat a fi folosit numai ca stalp de sustinere pentru bransamente. Se
utilizeza ca stalp intermediar curent pentru sustinerea bransamentului aerian la consumatorii
situati la o distanta mai mare de 25 m fata de stalpul retelei electrice de la care se deriveaza
bransamentul sau fata de stalpul intermediar de traversare. Armatura stalpului se va lega la
nulul retelei de joasa tensiune. Stalpul a fost incercat si omologat in cadrul C.I.E.E.T. in anul
1973. El inlocuieste actualii stalpi de lemn, in scopul economisirii masei lemnoase.

Caracteristicile geometrice ale stalpului sunt:

- lungimea: 8 m;
- forma geometrica: un trunchi de piramida avand pe toata lungimea sectiune plina;
sectiunea transversala nominal patrata, variabila de la 88 cm, la varf, la 1818 cm, la baza
stalpului;
- volum de beton: 0,142 cm3;
- greutatea stalpului: circa 376 kg.

Caracteristicile mecanice pe directia laturilor paralele sunt:

- momentul normat: 350 daN m;

- momentul experimental de fisurare: 602 si 650 daN m;
- momentul de control de fisurare: 602 si 524 daN m;
- momentul de rupere experimental: 1300 si 1190 daN m;
- sageata masurata de rupere: 948 si 852 daN m.

Materialele folosite la confectionarea stalpului sunt:

- beton B 500;
- toron TBP 12 (7 4);
- OB 38 6 la freta, cu = 78,50 cm, introdus in zona de varf a stalpului.

Stalpul de bransament de 8 m din beton precomprimat are prevazute doua urechi de agatare
la 0,4 m de la baza si la 2,00 m de la varf, pentru a usura manipularea sa.
 1.7. Dispozitive de prindere a conductoarelor pe stalpi

Aceste dispozitive de prindere sunt alcatuite din:

-izolatoare(fig.7)
-suporturi pentru izolatoare
-console si cleme de legatura (fig.8)

Izolatoarele au rolul de a fixa conductoarele electrice pe stalpi.

Izolatoarele sunt elemente componente ale liniilor electrice aeriene, construite
dintr-un corp izolant solid, cu sau fara armature metalice, cu ajutorul carora se
realizeaza atat izolarea conductoarelor sub tensiune, cat si fixarea lor. Figura 5

Clasificari:
a) Din punct de vedere al materialului din care se confectioneaza: Izolatoare din
materiale ceramice;Izolatoare din sticla; Izolatoare din materiale sintetice
b) Din punct de vedere constructive:cu inima plina, izolatoare support, izolatoare de
tractiune,izolatoare pentru sigurante fuzibile
c) Din punct de vedere al mediului in care functioneaza: izolatoare care functionaza in
atmosfera normala, izolatoare care functioneaza in atmosfera poluata. Figura 6
d) Din punct de vedere al liniilor electrice pentru care sunt destinate: izolatoare de
joasa tensiune,medie tensiune, de inalta si foarte inalta tensiune,
e) Din punct de vedere electric: izolatoare strapungibile si nestrapungibile.
f) Din punct de vedere mechanic: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere
Izolatoarele se executa in doua tipuri constructive:
-tip H pentru sustinerea conductoarelor;
-tip T pentru intinderea conductoarelor.
Pe acelasi izolator se pot prinde unul sau mai multe conductoare.
Suporturi pentru izolatoare au rolul de a sustine izolatoarele.
Aceste suporturi pentru izolatoare se executa in doua tipuri:
-curbe pentru fixarea izolatoarelor direct in stalpii din de lemn si de beton sau pentru
fixarea in perete
-drepte pentru fixarea izolatoarelor pe console.

Consolele au rolul de a fixa suporturile izolatoarelor pe stalpi.

Se confectioneaza din otel cornier U si pot fi utilizate pentru izolatoare de sustinere sau
pentru izolatoare de trctiune.
Clemele de legatura se folosesc pentru realizarea derivatiilor conductoare.
Clemele si armaturile realizeaza legatura electrica si mecanica intre conductoarele liniei,
izolatoare si stalpii liniilor electrice aeriene.
Prin cleme se inteleg piese sau dispozitive de legatura care sunt in contact direct cu
conductoarele si asigura legatura electrica si/sau mecanica intre conductoare sau intre acestea
si izolatoare.
Armaturile sunt piese sau dispozitive de legatura intermediare intre izolatoare si consolele
stalpilor sau intre cleme si izolatoare.
Pentru a evita avarii pe linie, clemele si armaturile trebuie sa aiba o constructie robusta sis a
realizeze o fixare sigura a conductoarelor si izolatoarelor pe stalpii liniei.
Clemele si armaturile lanturilor de izolatoare ale liniilor de inalta tensiune trebuie sa aiba
muchiile rotunjite, pentru a evita descarcarile si pierderile prin efluvii (efect Corona).

Aceste cleme pot avea:

-rol electric
-rol mecanic si electric

Nu sunt admise ramnificatile la traversarile liniilor electrice aeriene peste drumuri, ape,
vai.
Izolatoarele si clemele de legatura folosite la realizarea bransamentelor.
Pentru sustinerea conductoarelor izolate ale unui bransament aerian
se folosesc izolatoarele de sustinere de tip N, din portelan, pentru liniile electrice pana la 1kV,
STAS 665-71 .
Izolatorul N87 se va utiliza pentru conductoarele izolate cu diame-trul exterior de maxim 9
mm, respectiv sectiunea de 25 mm.
Izolatorul N97 va fi utilizat pentru cunductoare cu diametre mai mari de 9 mm. Aceste
izolatoare de sustinere sunt destinat a prelua numai greutatea conductoarelor.

Fixarea izolatoarelor se va realiza pe urmatoarele tipuri de suporturi (STAS 8291/4-72):

- suport drept SdN 87 si SdN 97, pentru fixarea izolatoarelor pe console orizontale
metalice;
- suport curb ScN 87 si ScN 97, pentru montarea pe stalp de lemn;
- suport curb SczN 87 si SczN 97, pentru montarea pe zidaria cladirilor;
- suport curb, in forma de ancora, cu doua izolatoare de fixare in lemn prin insurubare,
Sa1N 87 si Sa1N 97, sau cu fixare cu piulita SabN 87 siSabN 97, pentru montarea sub
streasina;
- suport curb, ScbN 87 si ScbN 97, pentru montarea pe stalp de beton vibrat pentru fixarea
cu piulita.

Pentru executarea legaturilor de bransament la reteaua electrica aeriana se vor folosi

obligatoriu clemele de legatura. Clemele de legatura realizeaza contactul electric dintre
conductoare, fara a fi supuse eforturilor mecanice.

Pentru legarea conductoarelor de bransament AFYI la conductoarele din Al ale retelei de

distributie se vor utiliza clemele universale U (STAS 3630-52) cu 1, 2 si 3 bancuri functie de
curentul de sarcina al abonatului (bransamentului).Aceste cleme se executa din Al, prin
turnare, in doua tipuri:

- tip A, cu profiluri egale, pentru legarea a doua conductoare de aceeasi sectiune 16-95
mm
 - tip B, cu profiluri neegale, pentru legarea a doua conductoare cu sectiuni diferite 16-35
mm.
Ambele tipuri de cleme au ca elemente componente o peisa superioara si trei inferioare,
prevazute cu santuri de strangere, cu piulite si saibe.

In cazul retelelor de distributie mai vechi, realizate cu conductoare de cupru, legarea

conductoarelor de bransament din aluminiu se va face cu cleme cupal . Se pot utiliza si
clemele universale, conductor si cleme placute din tabla cupal. Clemele cupal se executa in
doua tipuri constructive:

- clema cupru-aluminiu pentru conductoare cu sectiuni de 6-35 mm;

- clema cupru-aluminiu pentru conductoare cu sectiuni de 25-95 mm

Piesele componente ale piesei sunt: o falca superioara si o falca inferioara, care cuprind la
mijloc corpul clemei, prevazut cu doua santuri pentru asezarea conductoarelor. Pentru
conductorul din cupru, locasul de montare a conductorului este prevazut cu o placa de cupru
fixata de corpul clemei cu un lac izolant. Strangerea intregului ansamblu se face cu doua
suruburi laterale.
Corpul clemei se executa din aliaj de aluminiu ATSi 7, iar falcile si suruburile din otel
zincat.
Pe portiunea care se introduce in clema conductoarele AFYI se dezizoleaza.

Fundatiile LEA sunt elemente de constructie cu ajutorul carora se fixeaza in pamant

stalpii, inclusiv ancorele acestora.Prin intrmediul fundatiilor se transmit solului incarcarile pe
care le suporta stalpii.
Exista o mare diversitate de fundatii, care se pot clasifica dupa diferite criterii:

Din punct de vedere al solicitarilor predominante se deosebesc:

Fundatii supuse la rasturanre

Fundatii supuse la smulgere sau compresiune

Din punct de vedere al calculului la stabilitate:

Fundatii de greutate
Fundatii incastrate in teren

Dupa tipul constructive si al modului de executie:

Fundatiile burate se folosesc pentru stalpii liniilor de joasa si medie tensiune

de sustinere in aliniament sau trminali si de colt ancorati.
Fundatii turante din beton armat sau nearmat se folosesc pentru stalpii de
medie si inalta tensiune si mai rar pentru joasa tensiune.
Fundatiile gratar folosec traverse de lemn , beton armat sau otel profilat
 Fundatiile forat-injectate sunt fundatii din beton la care gropile sunt executate
prin forare.
Fundatiile prefabricate se folosesc la liniile de inalta tensiune si pot fi de
diferite forme

1.8. Instalatia de lagare la pamant se compune din priza de pamant, conductoarele

de legatura si piesele de legatura.Partea principala o constituie priza de pamant, constand din
unul sau mai multi electrozi in contact cu pamantul, prin care se realizeaza trecerea curenutlui
in pamant.
Rezistenta electrica a prizei de pamant este compusa din rezistenta electrozilor, rezistenta
dintre electrozi si sol si rezistenta solului.Dintre acestea valoarea cea mai importanta o are
rezistenta solului.

Bibliografie:

1. http://schemaelectrica.blogspot.ro/2015/02/linia-aeriana-de-energie-electrica-
lea_21.html
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Linie_electroenergetic%C4%83_aerian%C4%83
3. https://ro.scribd.com/doc/93535117/Liniile-Electrice-Aeriene-Proiect-
Complet
4. http://www.qreferat.com/referate/constructii/Linii-electrice-aeriene-
LEA213.php