Colegiul Tehnic Agricol Soroca

Proiect de specialitate pentru

sustinerea examenului de certificare
a competentelor profesionale de
nivel 3

Specializare: Tehnician in Instalatii

Electrice

Candidat
Indrumator Mateiciuc Elisei
Vasiloaiei Corneliu
 2017

TEMA PROIECTULUI

LINII ELECTRICE
AERIENE
 Cuprins

Introducere.........
..............pag 4

Capitolul 1
Componentele
instalatiei.pag 5
Conductoarele
...pag 5
Izolatoarele
....pag 8
Clemele si
armaturile...pag
8
Armaturile
...pag 9
Stalpii
..pag 9
Dispozitive de prindere
a conductoarelor pe
stalpi...pag 13
Instalatia de legare la
pamant..pag 15

Capitolul 2
Tehnologia de montare a liniilor electrice
aeriene..pag 17

Capitolul 3
Intretinerea liniilor
aeriene..pag 21
Capitolul 4
Masuri de protectie a muncii in timpul
executiei liniilor electrice si a
bransamentelor.pag 23

Bibliografie...................................................................
.........pag 28

Introducere

Liniile electrice sunt folosite pentru transportul

energiei electrice de la locul de unde aceasta provine si pana la
consumator.Pe mine lucrul care ma inspirat sa aleg aceasta
tema o fost dependenta de curentul electric si cum acesta e
transportat, transformat, iar apoi folosit de fiecare persoana in
diferite scopuri.Importanta electricitatii e foarte mare deoarece
aceasta e stalpul tehnologiei.Daca stai sa te gandesti cum ceva
asa de neinsemnat poate face atatea lucruri folositoare.Liniiele
aeriene sunt folosite in transoprul mare de energie pe distante
lungi.

Liniile electrice sunt mai avantajoase decat cele subterane

,principalul motiv fiind depistarea imediata a unei defectiuni si
remedierea ei.

In capitolul 1 ne este aratata o componenta a liniilor

electrice aeriene si anume conductoarele.Prin ele trece energia
electrica.

In capitolul 2 identificam stalpii ,elementele care sustin

conductoarele.Ei sunt confectionati din diferite materiale si
avand marimi diferite in functie de locul unde sunt folositi si
valoarea tensiunii ce este transportata prin conductoare

In capitolul 3 identificam elementele si dispozitivele de

prindere a conductoarelor pe stalpi

In capitolul 4 ne este aratata tehnologia de montare a liniilor

electrice aeriene.Este o tehnologie foarte sofisticata ce are la
baza foarte multe operatii automatizate.

In capitolul 5 se arata cum este executata intretinerea liniilor

electrice aeriene.Este un process complex ce are la baza
verificari periodice

Capitolul 6 ne prezinta masurile de protectie in cazul

executiei bransamentelor si a liniilor electrice.Cuprinde toate
informatiile si regulile ce trebuiesc strict respectate pentru a
preveni accidentarile

Clasificarea liniilor electrice aeriene

1. Dupa tensiunea nominala pentru care au fost

construite:
linii de joasa tensiune-cu tensiunea nominala pana la 1kV;
linii de medie tensiune-cu tensiunea nominala peste 1 kV
dar ,mai mica de 52kV;
linii de inalta tensiune-cu tensiunea nominala de minimum
52kV dar mai mica de 300 Kv;
linii de foarte inalta tensiune cu tensiunea nominala de
la 300kV in sus;
2. Din punc de vedere al sistemului de transmisie a
energiei :
linii monofazate;
linii bifazate;
linii trifatate;
linii trifazate cu nul;
3. Dupa numarul de circuite:
 linii cu un circuit;
linii cu doua circuite;
linii cu mai multe circuite;
4. Dupa elementele constructive:
LEA pe stalpi de lemn;
LEA pe stalpi de beton;
LEA pe stalpi metalici;
LEA cu izolatoare rigide;
LEA cu izolatoare lant;
5. Dupa functionarea lor in cadrul sistemelor energetice:
linii de transport;
linii de distributie;
6. Din punct de vedere ai consumatorilor pe care ii
alimenteaza:
linii ce alimenteaza mari consupatori, care absorb din
reteaua furnizorului minim 50 kVA in medie sau inalte
tensiune;
linii ce alimenteaza micii consumatori, care absorb din
reteaua furnizorului puteri sub limitele de mai sus;

Capitolul 1.

Componentele instalatiei

Linia aeriana de energie electrica este o instalatie montata in aer liber,

compusa din conductoare, izolatoare, cleme, armaturi, stalpi, fundatii si
instalatii de legare la pamant care serveste la transportul sau distributia de
energie electrica

Conductoarele liniilor electrice aeriene, in mod obisnuit se fabrica din

aluminiu, otel sau aliaje de aluminiu; mai rar si doar in cazuri speciale din bronz
sau otel
 Pentru liniile de joasa tensiune se mai utilizeaza conductoare torsadate,
formate din unul sau mai multe conductoare de aluminiu isolate cu PVC,
rasucite in jurul unui conductor din aluminiu-otel de asemenea izolat cu PVC.

Conductoarele electrice au rolul de a asigura transportul energiei electrice cu

pierderi cat mai mici.
Conductoarele liniilor aeriene se clasifica:

a) dupa destinatia lor:

- conductoare active;
- conductoare de protectie;

b)dupa constructia lor sunt:

Figura 1
- interioare;
- exterioare;
c)dupa forma actiunii se disting:

- monofilare(fig.1)
- multifilare(fig.2)
d)dupa materialul folosit:
- monometalice;
- bimetalice

Figura 2

Conductoarele trebuie sa aiba o rezistivitate ct mai mica pentru diminuarea

pierderilor de energie, o rezistenta la rupere ct mai mare, dar la proiectarea lor
trebuie sa se aiba n vedere si partea economica a investitiei, adica
costul liniilor sa fie ct mai mic.
Conductoarele monofilare se executa cu sectiunea circulara din
urmatoarele materiale:

- cupru si bronz pentru sectiuni de 6-16mm

- otel pentru sectiuni de 6-25mm
- aluminiu si aliaje ale acestuia pentru sectiuni de 16-25mm
Conductoarele multifilare se folosesc pe scara mare la
constructia liniilor aeriene deoarece fata de conductoarele monofilare au unele
avantaje: sunt mai flexibile, au o siguranta mai mare din punct de vedere
mecanic.Conductoare multifilare se executa din mai multe fire,in general din
acelasi material si cu acelasi diametru,dispuse in straturi concentrice.
Fata de conductoarele monofilare acestea au avantaje importante:
-siguranta sporita in functionare datorita divizarii sectiunii conductorului in
sectiuni elementare independente;
-flexibilitatea conductorului la acelasi sectiuni este mare
Se executa din aceleasi materiale ca si conductoarele monofilare;
Conductoarele multifilare,datorita sigurantei marite in functionareape care o
au,sunt folosite cu precadere la traversari peste drumuri,ape,vai.
Liniile electrice aeriene in general se executa din aluminiu sau otel-aluminiu.
Cuprul este folosit numai la alimentarea receptoarelor in zona
litoralului,deoarece acolo intalnim un mediu puternic coroziv.
Conductoarele multifilare bimetalice sunt formate dintr-un miez, din mai
multe fire din otel si o manta din mai multe fire din aluminiu.
n afara de conductoarele multifilare pentru liniile de foarte nalta tensiune, se
construiesc si conductoare tubulare.
In tara noastra se folosesc urmatoarele materiale:
- Cuprul cu o rezistivitate mica (16,9 mm/km)
- Bronzul cu rezistivitate mai mare decat a cuprului iar rezistenta mecanica
marita
- Aluminiul cu rezistivitate mai mare decat cea a cuprului si o rezistenta
mecanica mai mica
- Otel-aluminiu este conductorul cel mai mult folosit pentru liniile de nalta
tensiune, datorita rezistentei mecanice mari si rezistivitatii electrice suficient de
mici.

1. Tipuri constructive de conductoare

- Conductoare monofilare si multifilare monometalice
- Conductoare multifilare bimetalice
Conductoarele monofilare sunt construite dintr-o singura sarma.

Conductoarele bimetalice folosite la liniile aeriene sunt fabricate din doua

metale, unul cu calitati electrice ridicate, iar celalalt cu calitati mecanice
ridicate.
In tara noastra se fabrica doua tipuri de conductoare de otel-aluminiu: normale
(cu sectiunea de aluminiu de circa sase ori mai mare decat cea de otel) si intarite
(cu sectiunea de aluminiu de patru ori mai mare decat cea de otel).
- Conductoare tubulare
In liniile de foarte nalta tensiune, in cazul folosirii unui singur conductor pe
faza, pentru micsorarea pierderilor prin efect, se folosesc conductoare tubulare.
Ultimele tipuri de conductoare tubulare sunt cele bimetalice (otel si aluminiu
sau aldrey si aluminiu).
- Conductoare din manunchiuri de funii bimetalice
Se utilizeaza in cazul traversarilor foarte mari. Se construiesc din manunchiuri
de funii confectionate din fire de otel si aluminiu.

2. Exemple de conductoare
OAC2X-Conductoare aeriene de 20kv, din otel-aluminiu compactizat, cu
izolatie din polietilena reticulara (XLPE)
Funii Ol-Al-Conductoare de otel-aluminiu, neizolate pentru linii aeriene de
energie
Funii Al-Conductoare de aluminiu, neizolate pentu linii aeriene de energie
Conductoarele folosite la alcatuirea bransamentelor:
Conductoarele utilizate la executarea bransamentelor electrice aeriene vor fi
din funie de aluminiu cu izolatie de policlorura de vinil, de tipul AF2YI.
Sectiunea minima, din punct de vedere mecanic, a conductoarelor va fi de 16
mm, in cazul bransamentelor directe, si de 25 mm, in cazul bransamentelor cu
traversare.
Din punct de vedere electric, sectiunea conductoarelor se va stabili de la caz
la caz, dupa puterea instalata a abonatului. Cand puterea instalata la consumator
este mai mare de 2,2 kW sau cand lungimea bransamentului este mai mare,
sectiunea conductoarelor se va verifica la caderea de tensiune admisa.
Pentru determinarea caderii de tensiune pe bransament se va folosi formula:
U%=(20,5P/SUf)100 , in care: - lungimea simpla a bransamentului,
m; P- puterea instalata la abonat, W; conductibilitatea conductorului (34
m/ mm pentru Al); S sectiunea conductorului, mm; 0,5 coeficientul de
simultaneitate.
Caderile de tensiune admise pe bransament vor fi de maximum 1%.
La executarea a doua sau mai multor bransamente de la un stalp intermediar,
curent sau de traversare, se va verifica daca este necesara marirea sectiunii
conductoarelor de retea la stalpul intermediar, in functie de puterea totala
racordata si de lungimea bransamentului, spre a obtine caderile de tensiune
admise.
Sageata conductoarelor va fi de 3-4% din valoarea deschiderii
 Izolatoarele sunt elemente componente ale liniilor electrice aeriene,
construite dintr-un corp izolant solid, cu sau fara armature metalice, cu ajutorul
carora se realizeaza atat izolarea conductoarelor sub tensiune, cat si fixarea lor.

Casificari:

1) Din punct de vedere al materialului din care se confectioneaza: Izolatoare

din materiale ceramice;Izolatoare din sticla; Izolatoare din materiale sintetice
2) Din punct de vedere constructive:cu inima plina, izolatoare support,
izolatoare de tractiune,izolatoare pentru sigurante fuzibile
3) Din punct de vedere al mediului in care functioneaza: izolatoare care
functionaza in atmosfera normala, izolatoare care functioneaza in atmosfera
poluata.
4) Din punct de vedere al liniilor electrice pentru care sunt destinate:
izolatoare de joasa tensiune,medie tensiune, de inalta si foarte inalta tensiune,
5) Din punct de vedere electric: izolatoare strapungibile si nestrapungibile.
6) Din punct de vedere mechanic: izolatoare de sustinere si izolatoare de
intindere

Clemele si armaturile realizeaza legatura electrica si mecanica intre

conductoarele liniei, izolatoare si stalpii liniilor electrice aeriene.
Prin cleme se inteleg piese sau dispozitive de legatura care sunt in contact
direct cu conductoarele si asigura legatura electrica si/sau mecanica intre
conductoare sau intre acestea si izolatoare.

Armaturile sunt piese sau dispozitive de legatura intermediare intre

izolatoare si consolele stalpilor sau intre cleme si izolatoare.

Pentru a evita avarii pe linie, clemele si armaturile trebuie sa aiba o

constructie robusta sis a realizeze o fixare sigura a conductoarelor si
izolatoarelor pe stalpii liniei.
Clemele si armaturile lanturilor de izolatoare ale liniilor de inalta tensiune
trebuie sa aiba muchiile rotunjite, pentru a evita descarcarile si pierderile prin
efluvii (efect Corona).

Stalpii liniilor electrice aeriene sunt constructiile care prin intermediul

izolatoarelor, clemelor si armaturilor sustin conductoarele deasupra solului.
 Stlpi pentru liniile electrice aeriene
Stlpii au rolul de a sustine la o inaltime corespunzatoare
deasupra solului conductoarele active si de protectie. Se pot
clasifica astfel:
a) dupa materialul din care sunt confectionati:
- stlpi de lemn
- stlpi de metal
- stlpi de beton armat
b) dupa destinatia lor:
- in linie:
- de sustinere;
- ntindere sau tractiune;
- de colt;
- terminali;
- de tranversare;
- de transpunere a fazelor.

Stalpii de sustinere au rol de a sustine conductoarele electrice ale liniei.

Se executa sub forma de I si se folosesc pe trasul rectiliniu al liniilor electrice

aeriene.
Stalpii de intindere sau tractiune au rolul de a prelua fortele necesare
intinderii conductoarelor liniilor electrice aeriene.Se executa in forma de A incat
pot prelua eforturile care apar la ruperea retelei.
Acesti stalpi se planteaza intre stalpii se sustinere la distante aproximativ
egale.
Stalpii de colt au rolul de a permite schimbarile de directie ale retelei.
Stalpii terminali se planteaza la capetele retelei.Pot prelua forte numai dupa
una dintre directii.aceea catre aliniamentul liniilor electrice aeriene.
Stalpii liniilor electrice aeriene de joasa tensiune se pot executa din
lemn,beton sau metal.
 Stalpii de lemn sunt folositi la executarea liniilor electice aeriene provizorii
sau atunci cand consumatorii alimentati sunt de mai mica importanta.
Stlpii din lemn au urmatoarele avantaje: sunt ieftini, usor de executat,
manipulat si plantat, sunt elastici, constituie un material izolant. In schimb, au
durabilitate redusa, necesitnd impregnarea cu materiale mpotriva putrezirii si
rezistenta macanica buna numai in lungul fibrelor.
Stalpii de lemn se confectioneaza din rasinoase si foioase impregnate cu
solutii antiseptice.
Inaltimea stalpilor varieaza intre 5-14m.
Montarea stalpilor din lemn:
-in terenuri tari si neinundabile,direct in sol intr-o groapa de 0,3-
0,5m.Portiunea din stalp introdusa in sol se carbonizeaza superficial sau se
unge cu catran pentru ai oferi o rezistenta sporita.
-in terenurile umede si inundabile,prin intermediul unui adaos.
Acest adaos poate fi din lemn sau beton si mai poate fi folosit in cazurile in
care inaltimea stalpului este insuficienta.
Stalpii din lemn,executati simplu,sunt folositi pentru sustinere.
Stalpii de intindere se executa in forma de A cu bratele simetrice iar cei de
colt,in forma de A cu brate nesimetrice.
Stalpii de colt se mai pot executa folosind un stalp de sustinere
ancorat.Ancorajul se poate fixa in sol,de zid,de alt stalp,in stanca.
Stalpii de beton sunt in prezent cei mai utilizati pentru sustinerea
conductoarelor liniilor electrice aeriene pentru ca se executa usor,au rezistenta
mecanica si rezistenta la actiunea mediului cu mult mai mari decat
ale stalpilor de lemn.
Stalpii de beton se executa cu armatura de otel care poate fi normala sau
pretensionata.
Betonul se toarna prin vibrare sau centrifugare.
Acesti stalpi au inaltimi cuprinse intre 10-11m si se introduce in sol la o
adancime de 1,5-2,3m,in functie de destinatia stalpului.
Pentru a se putea verifica usor adancimea de ingropare,pe stalp,se traseaza un
reper,cu vopsea,care se afla la 4m de baza.
Cu cat stalpul este mai solicitat cu atat el are gabaritul mai mare si se
ingroapa mai adanc.
Stalpii de metal nu sunt utilizati in mod normal pentru sustinerea liniilor
electrice aeriene de joasa tensiune.
Acestia sunt de tip teava sau confectionati din otel cornier.
 Pentru realizarea bransamentelor stalpii vor avea urmatoarele caracteristici:
Pentru bransamentele la consumatorii de pe aceeasi parte a drumului cu
reteaua de joasa tensiune se foloseste numai stalpul respectiv al liniei de
distributie, daca lungimea bransamentului nu depaseste 25 m.
Pentru bransamentele la consumatorii de partea opusa a drumului fata de
reteaua de joasa tensiune (bransamente cu traversare de drum) se vor folosi
stalpi intermediari, de traversare, plantati pe trotuarul de pe partea abonatului.
Stalpul intermediar de traversare va fi in lungime de 8 m, in cazul traversarii
drumurilor comunale sau strazilor laterale in localitati, si de 9 m, in cazul
traversarii soselelor judetene si nationale.
Pentru bransamentele de la consumatorii situati la o distanta mai mare de 25
m fata de stalpul de bransament al retelei sau fata de stalpul intermediar de
traversare, se vor folosi stalpi de bransament de 8 m, din beton precomprimat.
Stalpii de bransament de 8 m nu se vor folosi pentru traversare. Legarea la nulul
retelei a armaturii stalpilor de bransament de 8 m este obligatorie. De regula se
vor folosi stalpi de bransament din beton; stalpii de lemn vor fi folositi numai in
cazul in care nu este posibila folosirea utilajelor tehnologice pentru plantarea
stalpilor de beton.
Stalpii intermediari de traversare folositi la bransamente pot fi, in cazul de
mai sus, din lemn de rasinoase (molid, brad, pin) sau din fag impregnati, ori din
lemn de salcam, gorun sau stejar, arsi la baza.
Stalpi trebuie sa fie netezi si fara aschii, capatul ascutit sa fie netezit cu
fierastraul, perpendicular pe axul longitudinal.

Alegerea lungimii stalpului se face dupa urmatoarele criterii:

- sa satisfaca cerintele de gabarit fata de locurile pe unde trece bransamentul;
- sa satisfaca cerintele de distanta fata de celelalte retele aeriene in locurile
de traversare.
Se recomanda ca lungimea stalpului intermediar sa fie egala cu cea a
stalpului de retea, din care se face legatura de bransament.

Stalpul de bransament din beton precomprimat (fig. 6)

Acest stalp este destinat a fi folosit numai ca stalp de sustinere pentru
bransamente. Se utilizeza ca stalp intermediar curent pentru sustinerea
bransamentului aerian la consumatorii situati la o distanta mai mare de 25 m
fata de stalpul retelei electrice de la care se deriveaza bransamentul sau fata de
stalpul intermediar de traversare. Armatura stalpului se va lega la nulul retelei
de joasa tensiune. Stalpul a fost incercat si omologat in cadrul C.I.E.E.T. in anul
1973. El inlocuieste actualii stalpi de lemn, in scopul economisirii masei
lemnoase.
Caracteristicile geometrice ale stalpului sunt:
- lungimea: 8 m;
 - forma geometrica: un trunchi de piramida avand pe toata lungimea
sectiune plina; sectiunea transversala nominal patrata, variabila de la 88 cm, la
varf, la 1818 cm, la baza stalpului;
- volum de beton: 0,142 cm3;
- greutatea stalpului: circa 376 kg.
Caracteristicile mecanice pe directia laturilor paralele sunt:
- momentul normat: 350 daN m;
- momentul experimental de fisurare: 602 si 650 daN m;
- momentul de control de fisurare: 602 si 524 daN m;
- momentul de rupere experimental: 1300 si 1190 daN m;
- sageata masurata de rupere: 948 si 852 daN m.
Materialele folosite la confectionarea stalpului sunt:
- beton B 500;
- toron TBP 12 (7 4);
- OB 38 6 la freta, cu = 78,50 cm, introdus in zona de varf a stalpului.
Stalpul de bransament de 8 m din beton precomprimat are prevazute doua
urechi de agatare la 0,4 m de la baza si la 2,00 m de la varf, pentru a usura
manipularea sa.

Dispozitive de prindere a conductoarelor pe stalpi

Aceste dispozitive de prindere sunt alcatuite din:

-izolatoare(fig.7)
-suporturi pentru izolatoare
-console si cleme de legatura (fig.8)

Izolatoarele au rolul de a fixa conductoarele electrice pe stalpi.

Izolatoarele sunt elemente componente ale liniilor electrice
aeriene, construite dintr-un corp izolant solid, cu sau fara armature metalice, cu
ajutorul carora se realizeaza atat izolarea conductoarelor sub tensiune, cat si
fixarea lor.
Casificari:
a) Din punct de vedere al materialului din care se confectioneaza: Izolatoare din
materiale ceramice;Izolatoare din sticla; Izolatoare din materiale sintetice
b) Din punct de vedere constructive:cu inima plina, izolatoare
Figura 5
support, izolatoare de tractiune,izolatoare pentru sigurante
fuzibile
c) Din punct de vedere al mediului in care functioneaza: izolatoare care
functionaza in atmosfera normala, izolatoare care functioneaza in atmosfera
poluata.
d) Din punct de vedere al liniilor electrice pentru care sunt destinate:
izolatoare de joasa tensiune,medie tensiune, de inalta si foarte inalta
tensiune,
e) Din punct de vedere electric: izolatoare strapungibile si nestrapungibile.
f) Din punct de vedere mechanic: izolatoare de sustinere si izolatoare de
intindere
Izolatoarele se executa in doua tipuri constructive: Figura 6

-tip H pentru sustinerea conductoarelor;

-tip T pentru intinderea conductoarelor.
Pe acelasi izolator se pot prinde unul sau mai multe conductoare.
Suporturi pentru izolatoare au rolul de a sustine izolatoarele.
Aceste suporturi pentru izolatoare se executa in doua tipuri:
-curbe pentru fixarea izolatoarelor direct in stalpii din de lemn si de beton
sau pentru fixarea in perete
-drepte pentru fixarea izolatoarelor pe console.
Consolele au rolul de a fixa suporturile izolatoarelor pe stalpi.
Se confectioneaza din otel cornier U si pot fi utilizate pentru izolatoare de
sustinere sau pentru izolatoare de trctiune.
Clemele de legatura se folosesc pentru realizarea derivatiilor conductoare.
Clemele si armaturile realizeaza legatura electrica si mecanica intre
conductoarele liniei, izolatoare si stalpii liniilor electrice aeriene.
Prin cleme se inteleg piese sau dispozitive de legatura care sunt in contact direct
cu conductoarele si asigura legatura electrica si/sau mecanica intre conductoare
sau intre acestea si izolatoare.
Armaturile sunt piese sau dispozitive de legatura intermediare intre izolatoare si
consolele stalpilor sau intre cleme si izolatoare.
Pentru a evita avarii pe linie, clemele si armaturile trebuie sa aiba o constructie
robusta sis a realizeze o fixare sigura a conductoarelor si izolatoarelor pe stalpii
liniei.
Clemele si armaturile lanturilor de izolatoare ale liniilor de inalta tensiune
trebuie sa aiba muchiile rotunjite, pentru a evita descarcarile si pierderile prin
efluvii (efect Corona).
Aceste cleme pot avea:
-rol electric
-rol mecanic si electric
Nu sunt admise ramnificatile la traversarile liniilor electrice aeriene peste
drumuri,ape,vai.
Izolatoarele si clemele de legatura folosite la realizarea bransamentelor.
Pentru sustinerea conductoarelor izolate ale unui bransament aerian
se folosesc izolatoarele de sustinere de tip N, din portelan, pentru liniile
electrice pana la 1kV, STAS 665-71 .
Izolatorul N87 se va utiliza pentru conductoarele izolate cu diame-
trul exterior de maxim 9 mm, respectiv sectiunea de 25 mm.
Izolatorul N97 va fi utilizat pentru cunductoare cu diametre mai
mari de 9 mm. Aceste izolatoare de sustinere sunt destinat a prelua numai
greutatea conductoarelor.
Fixarea izolatoarelor se va realiza pe urmatoarele tipuri de suporturi
(STAS 8291/4-72):
- suport drept SdN 87 si SdN 97, pentru fixarea izolatoarelor pe console
orizontale metalice;
- suport curb ScN 87 si ScN 97, pentru montarea pe stalp de lemn;
- suport curb SczN 87 si SczN 97, pentru montarea pe zidaria cladirilor;
- suport curb, in forma de ancora, cu doua izolatoare de fixare in lemn prin
insurubare, Sa1N 87 si Sa1N 97, sau cu fixare cu piulita SabN 87 siSabN 97,
pentru montarea sub streasina;
- suport curb, ScbN 87 si ScbN 97, pentru montarea pe stalp de beton vibrat
pentru fixarea cu piulita.
Pentru executarea legaturilor de bransament la reteaua electrica aeriana se vor
folosi obligatoriu clemele de legatura. Clemele de legatura realizeaza contactul
electric dintre conductoare, fara a fi supuse eforturilor mecanice.
Pentru legarea conductoarelor de bransament AFYI la conductoarele din Al
ale retelei de distributie se vor utiliza clemele universale U (STAS 3630-52) cu
1, 2 si 3 bancuri functie de curentul de sarcina al abonatului
(bransamentului).Aceste cleme se executa din Al, prin turnare, in doua tipuri:
- tip A, cu profiluri egale, pentru legarea a doua conductoare de aceeasi
sectiune 16-95 mm
- tip B, cu profiluri neegale, pentru legarea a doua conductoare cu sectiuni
diferite 16-35 mm.
Ambele tipuri de cleme au ca elemente componente o peisa superioara si trei
inferioare, prevazute cu santuri de strangere, cu piulite si saibe.
 In cazul retelelor de distributie mai vechi, realizate cu conductoare de cupru,
legarea conductoarelor de bransament din aluminiu se va face cu cleme cupal .
Se pot utiliza si clemele universale, conductor si cleme placute din tabla cupal.
Clemele cupal se executa in doua tipuri constructive:
- clema cupru-aluminiu pentru conductoare cu sectiuni de 6-35 mm;
- clema cupru-aluminiu pentru conductoare cu sectiuni de 25-95 mm
Piesele componente ale piesei sunt: o falca superioara si o falca inferioara,
care cuprind la mijloc corpul clemei, prevazut cu doua santuri pentru asezarea
conductoarelor. Pentru conductorul din cupru, locasul de montare a
conductorului este prevazut cu o placa de cupru fixata de corpul clemei cu un
lac izolant. Strangerea intregului ansamblu se face cu doua suruburi laterale.
Corpul clemei se executa din aliaj de aluminiu ATSi 7, iar falcile si suruburile
din otel zincat.
Pe portiunea care se introduce in clema conductoarele AFYI se dezizoleaza.
Fundatiile LEA sunt elemente de constructie cu ajutorul carora se fixeaza in
pamant stalpii, inclusiv ancorele acestora.Prin intrmediul fundatiilor se transmit
solului incarcarile pe care le suporta stalpii.
Exista o mare diversitate de fundatii, care se pot clasifica dupa diferite
criterii:
Din punct de vedere al solicitarilor predominante se deosebesc:
Fundatii supuse la rasturanre
Fundatii supuse la smulgere sau compresiune
Din punct de vedere al calculului la stabilitate:
Fundatii de greutate
Fundatii incastrate in teren
Dupa tipul constructive si al modului de executie:
Fundatiile burate se folosesc pentru stalpii liniilor de joasa si
medie tensiune de sustinere in aliniament sau trminali si de colt ancorati.
Fundatii turante din beton armat sau nearmat se folosesc pentru
stalpii de medie si inalta tensiune si mai rar pentru joasa tensiune.
Fundatiile gratar folosec traverse de lemn , beton armat sau otel
profilat
Fundatiile forat-injectate sunt fundatii din beton la care gropile sunt
executate prin forare.
Fundatiile prefabricate se folosesc la liniile de inalta tensiune si pot
fi de diferite forme

Instalatia de lagare la pamant se compune din priza de pamant,

conductoarele de legatura si piesele de legatura.Partea principala o constituie
priza de pamant, constand din unul sau mai multi electrozi in contact cu
pamantul, prin care se realizeaza trecerea curenutlui in pamant..
Rezistenta electrica a prizei de pamant este compusa din rezistenta
electrozilor, rezistenta dintre electrozi si sol si rezistenta solului.Dintre acestea
valoarea cea mai importanta o are rezistenta solului.

Capitolul 2.
Tehnologia de montare a liniilor electrice
aeriene

Aceasta tehnologie de montare a liniilor electrice aeriene

cuprinde:
trasarea.pichetarea si saparea gropilor pentru stalpi;
fasonarea,alcatuirea si plantarea stalpilor;
echiparea stalpilor,montarea conductoarelor si
executarea legaturilor electrice.
Pentru montarea liniilor electrice aeriene avem nevoie de
urmatoarele unelte:
dispozitive de masurat:ruleta,metrul;
 unelte de sapat manual:cazmale,lopeti;
unelte pentru fasonarea stalpilor:ferastraie,tesla;
unelte pentru ridicat manual:furci,scripeti;
unelte pentru fixarea conductoarelor:prese hidraulice;
utilaje pentru sapat mechanic;
automacara pentru ridicat si plantat stalpi;

a) Trasarea,pichetarea si saparea gropilor pentru stalpi.

Trasarea consta in identificarea traseului liniilor electrice
aeriene si fixarea unor jaloane vizibile de-a lungul acesteia.
Pichetarea consta in baterea,de-a lungul traseului liniilor
electrice aerine,a unor tarusi de lemn care fixceaza centrele
gropilor in care se vor monta stalpii.
Saparea gropilor se face astfel:
-mecanic,in terenurile tari;(fig .9)
-manual(fig.10)

Operatia de sapare se efectueaza numai cu avizul

inteprinderilor carora le apartin diversele instalatii subterane
din zona,pntru a se evita accidentele de munca si distrugerea
instalatiilor respective.
Gropile se ingradesc,iar pe timpul noptii se marcheaza cu
felinare pentru a se preveni accidentele.

b)Fasonarea,alcatuirea si plantarea stalpilor.

Aceste operatii se fac numai la stalpii de lemn.Fasonarea
consta in taierea capetelor si netezirea suprafetei stalpului.
Stalpul este apoi vopit de doua ori cu materiale
protectoare.Dupa aceea se transporta la pozitie.
 Aici se alcatuieste stalpul prin fixarea pe aceasta a
suruburilor de prindere a consolelor.
Cand este cazul se fixeaza de stalpi si adaosul.
Plantarea consta in aducerea stalpului langa groapa,ridicarea
si asezarea in groapa,centrarea si fixarea lui.
Plantarea stalpilor de lemn se poate face manual,cand sunt
putini stalpi sau mecanic,cand numarul lor este mare. Plantarea
manuala (fig.11)

Plantarea manuala consta in:

asezarea pe partea din spate a gropii a unei scanduri
pentru a se evita surparea pamantuluio la introducerea
stalpului.
lucratorii se impart in doua grupe pentru a ridica si
sustine stalpul.
se verifica verticalitatea stalpului si se indeparteaza
stalpul prin rotire.
se acopera groapa cu pamant umed batut cu maiul.
 Plantarea stalpilor de beton armat se face intr-o fundatie de
beton armat turnata in groapa sapata anterior.Stalpul se fixeaza
in golul fundatiei numai cu automacaraua.
Se fixeaza stalpul,dupa care se toarna betonul.
Plantarea este incheiata numai dup ce se s-a realizat priza
betonului de fixare.
Plantarea stalpilor de metal se face pe fundatii de beton
armat prin prinderea cu buloanele incastrate in acestea.
Stalpii din teava se planteaza intr-o fundatie asemanatoare
cu cea a stalpilor de beton.

c) Echiparea stalpilor,montarea conductoarelor si executarea

legaturilor electrice
Stalpii se echipeaza,de regula dupa plantarea lor si aceasta
consta in fixarea izolatoarelor fie pe suporturi,fie pe console.
Suporturile curbe se fixeaza pe stalpii de lemn in gauri cu
diametrul mai mic cu 2mm decat diametrul exterior al
suportului.
Suporturi drepte se fixeaza pe stalpii de lemn cu suruburi cu
placuta de presiune si piulita.
Montarea conductoarelor liniilor electrice aeriene se face
astfel:
conductoarele se deruleaza de pe un tambure sau colaci
si se ridica pe console sau suporti langa izolatoare.
se trece la intinderea definitiva a conductoarelor care
incep de la stalpul terminal.
Dupa intindere se executa legaturile electrice.Conductoarele
de aluminiu,inainte de fixarea de izolatoare,se infasoara cu o
banda de 10x1mm din aluminiu moale,pe o lungime de 25cm.
Conductoarele de cupru se leaga cu sarma de cupru moale
de 4mm sau de 6mm.
Aceste legaturi se executa sub forma de:
legaturi simple folosite pentru conductorele de cupru;
legaturi intarite folosite pentru conductorele de aluminiu.
legaturi duble se folosesc pentru prinderea
conductoarelor de stalpii de intindere
 legaturi in ochi se folosesc pentru prinderea
conductoarelor de stalpii terminali
Daca pe stalpii liniilor electrice aeriene se monteaza si un
corp de iluminat,acesta se monteaza inainte de executarea
liniilor electrice aeriene.
Corpurile de iluminat se fixeaza pe console de forma
speciala prinse pe stalpi cu bratari.
Lucrarile la inaltime pe stalpi,se vor efectua cu centuri de
siguranta,Urcarea se va face numai cu ghiare,scari sau
autotelescopul.Dupa incheierea lucrarilor la liniile electrice
aeriene,aceasta se pune sub tensiune si se trece la receptia ei.
Se urmareste prin controlul visual:
stabilitatea stalpilor si a ancorajelor;
stabilitatea suporturilor si a consolelor pe stalp;
stabilitatea izolatoarelor;
integritatea legaturilor electrice;
stabilitatea liniei la actiunea vantului si a chiciurei

Capitolul 3.

Intretinerea liniilor aeriene

Intrtinerea liniilor electrice aeriene necesita verificari periodice de zi si de

noapte.
 Se urmareste prin controlul visual:
-daca sageata conductoarelor s-a marit;
-integritatea elementelor componente ale liniei,de la
stalpi,izolatoare,legaturi si conductoare.
-daca in apropierea liniei nu s-au executat constructii sau alte lucrari.
-daca nu apar descarcari electrice intre conductoare si alte parti metalice
ale liniilor electrice aeriene.
In cadrul lucrarilor de intrtinere se executa periodic masurarea rezistentei
conductoarelor pentru a verifica integritatea lor si masurari ale rezistentei de
izolatie intre conductoare si alte elemente ale liniilor electrice aeriene.
Inainte de a lua aceste masuri liniile electrice aeriene trebuie scoase de sub
tensiune.
Cand apar defecte grave,cum ar fi ruperea conductoarelor,liniei electrice
aeriene se scoate imediat de sub tensiune si se trece la repararea acesteia.

Exemple de intretinere:
 CAPITOLUL 4.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN TIMPUL
EXECUTIEI LINIILOR ELECTRICE SI A
BRANSAMENTELOR
 In timpul urcarii, coborarii si executarii lucrarilor la inaltime, personalul
trebuie sa se asigure cu centura de siguranta si accesorile acesteia.
Se interzice urcarea directa pe stalpii din beton uzi sau acoperiti cu polei.
In cazul acestor stalpi, urcarea, coborarea si executarea lucrarilor trebuie sa se
faca utilizand scara sau utilaje speciale.
In timpul lucrului la inaltime:
a) executantul trebuie sa utilizeze centura de siguranta cu doua cordoane
atunci cand lucrarea compotra schimbari de pozitie pe stalpi, depasiri de
obstacole, treceri pe stalpi din cosul sau de pe platforma utilajului special de
urcat pe stalpi;
b) este interzisa executarea oricarei lucrari la fundatia stalpului:
c) membrii formatiei de lucru situati la sol, inclusiv deserventii
autoutilajelor si persoanele de control, vor fi echipati tot timpul cu casca de
protectie.
Sculele si materialele vor fi urcat si coborate pe masura necesitatilor cu
funia de ajutor, interzicandu-se aruncarea acestora de la sol la punctul de lucru
sau invers.
Asezarea chiar temporara a sculelor, dispozitivelor sau materialelor
nefixate pe elementele stalpilor liniilor electrice aeriene este interzisa.
La executarea lucrarilor de pe scara se interzice utilizarea de catre
executant a ultimelor doua trepte superioare ale acesteia.
La lucrul de pe scara, executantul trebuie sa fie asigurat impotriva caderii.
Este interzis sa se execute intinderi de conductore de pe scari mobile.
Este interzisa supunerea scariilor la efort care ar putea duce la ruperea sau
rasturnarea lor.
La utilizarea scarilor pentru lucrul la inaltime:
a) trebuie respectate instructiunile de folosire ale producatorului;
b) scarile trebuie verificate inainte de folosire de catre seful de lucrare,
interzicandu-se folosirea acelora care au trepte lipsa sau sunt reparate
provizoriu;
c) scarile duble trebuie asigurate impotriva deschiderilor accidentale.
La deplasarea manuala a stalpilor de lemn, seful de lucrare trebuie sa
repartizeze in mod egal sarcina pe executanti, acestia fiind asezati dupa
inaltime, purtand stalpul pe acelasi umar si pasind in aceeasi cadenta. Comanda
de ridicare si de coborare a stalpului trebuie sa fie data de catre o singura
persoana (seful de lucrare sau de echipa), numai dupa ce acesta s-a convins ca
toti executantii se gasesc pe aceeasi parte a stalpului si anume pe cea opusa
locului de ridicare sau coborare. La aceste operatii nu vor fi utilizati tineri sub
16 ani. Se interzice deplasarea manuala a stalpilor pe terenuri abrupte,
accidentate sau alunecoase (datorita apei sau inghetului).
 Ridicarea manuala este admisa numai pentru stalpi sub 500 kg, folosind
capre speciale si furci cu capete metalice, rezistente si bine ascutite. Stalpul
ridicat trebuie sprijinit in continuare pana la umplerea gropii cu pamant.
Lucrarile de plantare a adaosurilor, de sapare in jurul sau la picioarele
fundatiilor, precum si in jurul stalpului, nu trebuie sa puna in pericol starea de
echilibru a stalpului.
Lucrarile prin urcare pe stalpii liniilor electrice aeriene scoase de sub
tensiune trebuie sa se execute in conformitate cu fisele tehnologice sau
instructiunile tehnice specifice, care sa prevada
si componenta formatiilor de lucru, dotarea cu utilaje, dispozitive, scule,
ehipamente de protectie si de lucru.
Pentru executarea lucrarilor la coronamentul liniilor de pe stalpii din beton
precomprimat sau centrifugat, personalul trebuie sa fie asigurat impotriva
caderii si poate utiliza platforme de lucru.
La executarea lucrarilor intr-o deschidere a unei linii electrice aeriene, care
este supratraversata sau subtraversata de alta (alte) linie (linii) in exploatare, cu
scoaterea de sub tensiune numai a liniei la care se lucreaza trebuie sa se tina
seama de urmatoarele conditii:
a) sa nu se piarda echilibrul stabil al stalpilor sau al conductoarelor, la linia la care
se lucreaza;
b) sa se asigure conductoarele liniei care subtraverseaza impotriva unui eventual
salt al acestora;
c) sa se respecte distantele minime pe verticala intre conductoarle cele mai
apropiate ale liniei subtraversate si ale liniei supratraversate, dupa cum
urmeaza:
- 1,5 m fata de liniile de 1- 20 kV;
- 3 m fata de liniile de 35 kV;
- 3,5 m fata de liniile de 60- 110 kV;
- 4,5 m fata de liniile de 220 kV;
- 6 m fata de liniile de 400 kV;
- 9 m fata de liniile de 750 kV.
Masurarea acestor distante se face cu aparate speciale (teodolit, telemtru
etc.).
La executarea lucrarilor pe linii electrice aeriene care intersecteaza sau sunt
situate in imediata apropiere de cai ferate, drumuri internationale, drumuri
nationale, drumuri judetene, rauri si canale navigabile, trebuie realizate
preventiv:
a) o conventie cu organele competente ale cailor ferate sau de navigatie, asupra
intervalelor de lucru si prezentei unor delegati, care, prin asezarea semnalelor
avertizoare si luarea altor masuri, sa poata opri circulatia trenurilor sau a
navelor in timpul executarii lucrarii sau sa poata preveni la timp formatia de
lucru despre trecerea navelor sau a trenurilor, cand lucrarea se va opri
provizoriu, pana dupa trecerea acestora;
b) o semnalizare avansata (minimum 50 m de o parte si de alta a punctului de lucru)pe
drumurile cu circulatie rutiere.
In cazul folosirii macaralei, ridicarea sau coborarea stalpului trebuie sa se
faca lin si numai prin actionare verticala. Tragerea oblica este interzisa.
In timpul ridicarii stalpului si pana la fixarea lui in fundatie sunt interzise:
a) stationarea sau trecerea pe sub stalp, pe sub bratul macaralei sau pe sub cablurile
tachelajului;
b) stationarea sau trecerea printre troliul de ridicare si capra de ridicare.
In timpul ridicarii stalpului si pana la fixarea lui in fundatie sunt interzise:
c) stationarea sau trecerea pe sub stalp, pe sub bratul macaralei sau pe sub cablurile
tachelajului;
d) stationarea sau trecerea printre troliul de ridicare si capra de ridicare.
Ridicarea pe stalp a armaturilor se va face cu ajutorul funiilor, scripetilor.
Scripetii se vor prinde de consola in imediata apropiere a locului de fixare a
izolatoarelor sau armaturilor.
Membri formatiei de lucru ce actioneaza funia de ajutor sau dispozitivul de
ridicare a sarcinii vor sta lateral, pentru a nu fi accidentati la caderea
intamplatoare a izolatoarelor sau armaturilor, in curs de ridicare.
In timpul ridicarii pe stalp a lantului de izolatoare, folosind un mijloc de
ridicare mecanizat membrul formatiei de lucru aflat pe stalp va supraveghea
ridicare, stand in partea interioara a stalpului metalic sau langa generatoarea
stalpului din beton, asigurandu-se cu cordonul centurii de siguranta.
La derularea conductorului de pe tambur, membrul formatiei de lucru care
face verificarea conductorului trebuie sa stea lateral, in afara zonei in care ar
putea fi lovit la resturnarea accidentala a tamburului si trebuie sa poarte manusi
de protectie.
La derularea manuala, prin tragerea pe umeri a conductorului, membrii
formatiei de lucru trebuie sa fie echipati cu umerare de protectie si manusi de
protectie. Conductorul trebuie purtat de catre toti membrii formatiei, angrenati
la tragere, pe umarul din acceasi parte.
Membrii formatiei de lucru ce actioneaza funia de ajutor sau dispozitivul
de ridicare a conductorului trebuie sa stea lateral, pentru a nu fi accidentati la
caderea intamplatoare a conductorului in curs de ridicare.
In timpul ridicarii pe stalp a conductoarelor folosind un mijloc de ridicare
mecanizat, membrul formatiei de lucru aflat pe stalp va supraveghea ridicarea,
stand in partea interioara a stalpului metalic sau in generatoarea stalpului din
beton, asigurandu-se cu cordonul centurii de siguranta.
In timpul derularii conductoarelor, executantii trebuie sa supravegheze
trecerea pe role a conductorului.
In cazul blocarii unei role sau a agatarii conductorului, derularea trebuie
oprita si se va relua dupa indepartarea defectiunii.
Lucrarile de montarea a conductoarelor trebuie sa se execute astfel incat sa
nu se modifice echilibrul stalpilor. . Executarea lucrarilor la sol, pe traseele
liniilor si la baza stlpilor
Pentru executarea lucrarilor n apropierea liniilor electrice aeriene aflate sub
tensiune, automacaralele, autoscarile, autotelescoapele, autoplatformele, etc.
trebuie sa fie amplasate astfel nct n timpul manevrarii lor sa asigure
respectarea distantelor limita de vecinatate dintre conductoarele linie si/sau
oricare parte a acestora, sarcina manevrata si conductoarele liniei. n cazul
liniilor electriceaeriene de joasa tensiune, chiar daca sunt scoase de sub
tensiune, se interzice, din motive mecanice atingerea elementelor liniei cu
utilajele mentionate mai sus.
La amplasarea autoscarilor se va tine seama de modificarea pozitiei scarii sub
greutatea persoanei care se urca si lucreaza pe scara.
n cazul n care o parte oarecare a unui utilaj a depasit distanta de limita
admisibila fata de conductoarele liniei aflate sub tensiune, se interzice
coborrea sau urcarea personalului n autoutilajul respective, emitndu-se
semnale corespunzatoare catre cei care au conditii sa asigure scoaterea de sub
tensiune a liniei.
Masurarea gabaritelor si a sagetii conductoarelor liniilor electrice aeriene aflate
sub tensiune este permisa numai de la sol si numai n cazul n care se executa cu
ajutorul aparatelor special construite n acest scop. Personalul executant poate fi
de alta specialitate dect cea de electrician si poate executa masurarea fara
supraveghere si fara autorizatie de lucru, cu conditia sa aiba instructajul facut n
acest sens.
n cazul lucrarilor de tundere a copacilor si de deschidere a culoarelor liniilor
electrice aeriene aflate sub tensiune, executantii trebuie sa respecte distanta
limita admisibila (de vecinatate) dinter conductoare si sculele sau utilajele
folosite, precum si dintre conductoare si crengile sau copacii ce se vor taia.
Executantii trebuie sa foloseasca n timpul lucrarii ncaltaminte electroizolanta,
centura complexa, casca de protectie a capului, ochelari de protectie si frnghii,
dupa caz.
La deplasarea manuala a stlpilor din lemn, seful de lucrare (echipa) trebuie sa
repartizeze n mod egal sarcina pe executanti, acestia fiind asezati dupa
naltime, purtnd stlpul pe acelasi umar si pasind n aceeasi cadenta. Comanda
de ridicare si de coborre a stlpului trebuie data de catre o singura persoana
(seful de lucrare sau de echipa), numai dupa ce aceasta persoana s-a convins ca
toti executantii se gasesc pe aceeasi parte a stlpului si anume pe cea opusa
locului de ridicare sau coborre. La aceste operatii nu vor fi utilizati tineri sub
16 ani. Se interzice deplasarea manuala a stlpilor pe terenuri abrupte,
accidentate sau alunecoase.
Ridicarea manuala este admisa numai pentru stlpi sub 500kg, folosind capre si
furci cu capete metalice, rezistente si bine ascutite. Stlpul ridicat trebuie
sprijinit n continuare pna la umplerea gropii cu pamnt.
Masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamnt, fara ntreruperea
racordarii acesteia la stlp, trebuie sa se faca folosind ncaltaminte
electroizolanta sau gratar de egalizare a potentialelor si casca de protectie a
capului.
Lucrarile de plantare a adaosurilor, de sapare de sapare n jurul sau la picioarele
fundatiilor, precum si n jurul stlpului, nu trebuie sa puna n pericol starea de
echilibru a stlpului.
Masurarea tensiunii mecanice n ancorele liniilor electrice aeriene sub tensiune
trebuie sa se faca utiliztrul in paralel cu ancora.
Executarea lucrarilor prin urcare pe stlpii liniilor electrice aeriene scoase de
sub tensiune
Lucrarile prin urcare pe stlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune,
trebuie sa se execute n conformitate cu fisele tehnologice sau cu instructiunile
tehnice de lucru, care trebuie sa prevada si componenta formtiilor de lucru,
dotarea cu utilaje, dispozitive, unelte, echipament de protectie si de lucru.
Pentru executarea lucrarilor de ntindere la sageata a conductoarelor sau de
nlocuire a ancorelor la stlpii de colt, ntindere sau terminali, confectionati din
beton, operatiile tehnologice de marcare pe conductor si fixarea acestuia n
lantul de izolatoare trebuie efectuate de catre executant numai din cosul
autotelescopului sau al autoplatformei cu brat articulate cu execepta cazurilor n
care aceste utilaje speciale nu au acces n apropierea lor. n aceasta ultima
situatie este permisa prezenta pe acesti stlpi, cu conditia ca nainte de tragerea
la sageata a conductoarelor sa se verifice daca stlpii ntre care se face tragerea
sunt ancorati n directia opusa acesteia.
 BIBLIOGRAFIE

1. Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia

energiei electrice; 1997.
2. Prof. dr. ing. Gh. Iacobescu, Ing. N. Coman.
3. Instalatii electroenergetice; edit. Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1988;.
4. Ing. I. Marinescu: Executarea bransamentelor electrice; edit.
ICEMENERG Bucuresti 1977;
5. Victor Gavriil,Rodica Dromereschi,Luigi Ionescu
Instalatii electrice;edit.MAST-2007;
6. Aurel Cristian,Sorin
Instalatii electrice; edit.Matrixrom-2007;
7. Retele si sisteme electrice-Indrumar de laborator, Arie, Mircea Ieremia,
Ion Iordanescu, Bucuresti,1972
8. Linii electrice aeriene si subterane, C Rucareanu, P Militaru,
V.Hotoboc,Ed Tehnica, Bucuresti, 1989