Raport Progres 2019

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ
RAPORT
PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
NAŢIONALE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ
24 APRILIE 2019
Str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 020995

Tel: (021) 327 8100. Fax: (021) 312 4365. E-mail: anre@anre.ro. Web: www.anre.ro
CUPRINS Pag.
1. INTRODUCERE 3
2. ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CU 5

CARACTER LEGISLATIV ŞI FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV PUSE ÎN
APLICARE ÎN ANUL PRECEDENT (conform Anexei 11 lit. b din Legea
121/2014 privind eficiența energetică cu modificările și completările ulterioare)
Legislaţie primară 5
Legislaţie secundară 5
3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUŢIA CONSUMULUI 8
DE ENERGIE (conform Anexei 11 lit. a din Legea 121/2014 privind eficiența
energetică cu modificările și completările ulterioare )
4. LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA DIN PUNCT DE VEDERE AL 15
EFICIENŢEI ENERGETICE
4.1 Evaluări cantitative şi aprecieri calitative 15
4.2. Productivitatea energiei 16
5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE 17
5.1 Monitorizarea operatorilor economici 18
5.2 Monitorizarea localităţilor cu peste 5000 locuitori 20
5.3 Monitorizarea pieţei de echipamente eficiente energetic 22
5.4 Monitorizarea Planui Naţional de Acţiune în domeniul Eficienței 24
Energetice (PNAEE)
A. Sistemul de alimentare cu energie 26
B. Consumatorul final de energie. (art. 7 DEE/2012/27/UE) 38

6. SITUAŢIA ELABORĂRII AUDITURILOR ENERGETICE ŞI ACCESUL LA 48
SISTEMELE DE AUTORIZARE AUDITORI ENERGETICI ŞI ATESTARE
MANAGERI ENERGETICI
6.1 Atestate manageri energetici 48
6.2. Autorizaţii auditori energetici 50
6.3 Societăți prestatoare de servicii energetice 58
6.4 Activitatea de autorizare a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi
de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru 61
încălzire şi apă caldă de consum, în imobile de tip condominiu
7. ÎNDEPLINIREA ŢINTELOR UNIUNII EUROPENE 64
8. GRADUL DE INDEPENDENŢĂ ENERGETICĂ 73

9. SĂRĂCIA ENERGETICĂ 74
10. CONCLUZII 77
Lucrarea cuprinde 31 tabele și 34 de figuri.
2
1. INTRODUCERE
Parlamentul României a adoptat în 18 iulie 2014 Legea 121/2014 privind eficienţa energetică,
lege care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 1 august 2014. Legea transpune
Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind
eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a
Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.
315 din 14 noiembrie 2012.
Legea prevede faptul că îmbunătăţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii
energetice naţionale, datorită contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentării cu
energie, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice se aplică pe întreg lanţul: resurse primare,
producere, distribuţie, furnizare, transport şi consum final.
Conform art. 1 aliniatul (3) din Legea 121/2014 privind eficienţa energetică
cu modificările și completările ulterioare, pâna în anul 2020 se stabileşte o
ţintă naţională indicativă de reducere a consumului de energie cu 19%.
Conform art. 3 aliniatul (2) litera e) din Legea 121/2014 privind eficienţa energetică, cu
modificările și completările ulterioare Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul
ANRE are ca responsabilitate:
“transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la data de

30 aprilie a fiecărui an, începând cu 2015, a unui raport privind progresul înregistrat
în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, întocmit în conformitate
cu anexa 11, partea 1”.
Prezentul raport anual reprezintă al cincilea raport întocmit conform legii şi conţine informaţiile
cerute în Anexa 11, partea I, literele a), b), c), d) si e) din Legea 121/2014 privind eficienţa
energetică, cu modificările și completările ulterioare.
Se precizează faptul că articolul 3 (2) e) şi Anexa 11 din Legea 121/2014 privind eficienţa
energetică, cu modificările și completările ulterioare preiau în legislaţia românească prevederile
articolului 24 (1) şi ale Anexei 14 din Directiva 27/2012.
ANRE a primit informaţii de la Comisia Europeană privind modul de întocmire a rapoartelor

anuale. Au avut loc de asemenea întâlniri la nivel european în cadrul proiectului „Concerted Action
- Energy Efficiency Directive” la care participă autorităţile competente din statele membre UE. La
aceste întâlniri, reprezentanţi ai CE - DG ENER au făcut precizări privind modul de întocmire a
rapoartelor anuale. Printre altele, au fost prezentate definiţiile şi modul de calcul pentru indicatorii
specifici raportărilor care nu se regăsesc explicit în raportările statistice ale instituţiilor autorizate (INS
la nivel naţional, EUROSTAT la nivel european). Au fost făcute de asemenea precizări asupra
semnificaţiei unor indicatori în situaţiile în care erau posibile mai multe interpretări. Raportul de faţă
a fost întocmit cu respectarea informaţiilor şi precizărilor primite.
3
ANRE face parte din Comitetul pentru Eficienţă Energetică de la Bruxelles (EED Committee)
din cadrul CE - DG EnergyUnit C3, Energy Efficiency, care are mandatul de a asista Comisia
Europeană prin adoptarea de măsuri de punere în aplicare a Directivei 2012/27/EU şi o sprijină în
analiza şi evaluarea acesteia. Acest Comitet serveşte ca forum pentru schimbul de informaţii şi bune
practici la nivelul UE în vederea elaborării unor documente de lucru care să expliciteze prevederile
cheie ale Directivei 2012/27/UE.
În comunicările transmise Departamentului de Eficienţă Energetică din cadrul ANRE, CE - DG

ENER a solicitat includerea în raportările anuale şi a altor indicatori care nu sunt precizaţi în Anexa
14, partea I, litera a, cu menţiunea că această includere este voluntară. S-a ţinut cont în măsură maxim
posibilă de această solicitare.
Pentru a face posibilă agregarea rezultatelor şi efectuarea de comparaţii, reprezentanţii CE DG

– ENER au recomandat tuturor statelor membre utilizarea bazei de date EUROSTAT ca sursă de
informaţii primare în vederea asigurării unui caracter unitar al raportărilor. În aceste condiţii, la
întocmirea acestui Raport au fost utilizate informaţii primare din baza de date EUROSTAT.
Conform precizărilor metodologice din 30 noiembrie 2018 de la secţiunea „Energie” a

bazei de date, EUROSTAT a lansat o nouă metodologie pentru realizarea balanţelor energetice
şi noi coduri pentru indicatori. Noua metodologie şi respectiv noile coduri au fost utilizate pentru
calculul valorilor indicatorilor energetici atât din anul 2017, cât şi din anii precedenţi. Acest
lucru poate explica unele diferenţe (mici) între valorile istorice din prezentul Raport şi cele
prezentate în rapoartele din anii precedenţi.
Spre exemplificare, datele Eurostat pentru România privind consumul de energie primară, până
în anul 2016 prezentate în rapoartele anterioare sunt prezentate în tabelul 1.
Tabel 1
Nr.
Indicator u.m. 2016 2015 2014 2013 2012 2011
crt.
consumul de
energie
1 mii tep 31259 31304 30637 30970 33644 34830
primară
consumul final
2 mii tep 22280 21892 21721 21834 22801 22771
de energie
Sursa: Eurostat
În contextul aprobării noii legislaţii din cadrul Pachetului european Energie Curată pentru toţi
cetăţenii, Eurostat a publicat consumul de energie primară, respectiv finală pentru anul 2017 (Europe
2020-2030) pentru România în cadrul Indicatorilor de dezvoltare durabilă – Ţinta 7 Energie
accesibilă şi Curată la urmatoarele link – uri din Tabelul 2.
4
Tabel 2
Nr.
Indicator u.m. 2017 2016 2015 2014 2013
crt.
consumul de energie
primară
https://ec.europa.eu/euro
1 stat/tgm/table.do?tab=ta mii tep 32375 30615 30730 30316 30411
ble&init=1&language=e
n&pcode=sdg_07_10&p
lugin=1
consumul final de
energie
https://ec.europa.eu/euro
2 stat/tgm/table.do?tab=ta mii tep 23205 22236 21850 21686 21796
ble&init=1&language=e
n&pcode=sdg_07_11&p
lugin=1
Sursa: Eurostat
2. ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR MĂSURI LEGISLATIVE ŞI FĂRĂ

CARACTER LEGISLATIV PUSE ÎN APLICARE ÎN ANUL PRECEDENT
(conform Anexei 11 lit. b din Legea 121/2014 privind eficiența energetică cu modificările și
completările ulterioare)
A. Legislaţie primară
- Legea 1/2018 pentru modificarea şi completarea OUG 33/2007 privind organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei;
- Legea nr. 184/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2017 privind
modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei din surse regenerabile de energie şi pentru modificarea unor acte normative;
- Hotărârea Guvernului nr. 203/2019 privind aprobarea Planului național de acțiune în domeniul
eficienței energetice IV.
B. Legislaţie secundară
- Ordinul ANRE nr. 19/2018 privind aplicarea pentru anul 2017 a prevederilor art. 21 alin. (2)
și art. 27 din Regulamentul de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă
eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de
energie electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul
președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013, și a
prevederilor art. 21 - 23 din Regulamentul privind stabilirea modului de colectare a contribuției
pentru cogenerarea de înaltă eficiență și de plată a bonusului pentru energia electrică produsă
în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 116/2013;
- Ordinul ANRE nr. 25/ 2018 pentru modificarea și completarea Ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 145/2014 privind
implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice;
- Ordinul ANRE nr. 33/ 2018 privind modificarea Regulamentului de emitere a certificatelor
verzi, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul
Energiei nr. 4/2015;
5
- Ordinul ANRE nr. 65/ 2018 privind modificarea Regulamentului de organizare și funcționare
a pieței de certificate verzi aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2017;
- Ordinul ANRE nr. 114/2018 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru
cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia;
- Ordinul ANRE nr. 157/ 2018 de aprobare a Metodologiei de stabilire a cotei anuale obligatorii
de achiziţie de certificate verzi;
- Ordinul ANRE nr. 158/ 2018 de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii estimate de
achiziţie de certificate verzi aferentă perioadei august - decembrie 2018;
- Ordinul ANRE nr. 163/2018 pentru modificarea Regulamentului de emitere a certificatelor
verzi, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 4/2015, cu modificările și completările
ulterioare;
- Ordinul ANRE nr. 164/2018 pentru aprobarea Regulilor de înregistrare în Registrul
Certificatelor verzi a certificatelor verzi consumate pentru îndeplinirea de către operatorii
economici a obligației de achiziție de certificate verzi pentru anul de analiză 2018;
- Ordinul ANRE nr. 177/ 2018 de aprobare a condițiilor cadru pentru realizarea calendarului de
implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național;
- Ordinul ANRE nr. 178/ 2018 pentru modificarea și completarea Regulamentului organizare și
funcționare a pieței de certificate verzi, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2017;
- Ordinul ANRE 179/ 2018 pentru aprobarea Regulamentului de modificare, suspendare,
întrerupere și retragere a acreditării acordate centralelor electrice de producere a energiei
electrice din surse regenerabile de energie, precum și de stabilire a drepturilor și obligațiilor
producătorilor de energie electrică acreditați;
- Ordinul ANRE nr. 180/ 2018 privind modificarea și completarea Metodologiei de stabilire și
ajustare a prețurilor pentru energia electrică și termică produsă și livrată din centrale de
cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de
înaltă eficiență aprobată prin Ordinul ANRE nr. 15/2015;
- Ordinul ANRE nr. 182/ 2018 de aprobare privind preţul de referinţă pentru energia electrică
produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2019 producătorilor de energie
electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus;
- Ordinul ANRE nr. 183/2018 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia
electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia
termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2019;
- Ordinul ANRE nr. 187/2018 pentru aprobarea Procedurii de facturare a certificatelor verzi;
- Ordinul ANRE nr. 188/ 2018 de aprobare a valorilor preţurilor de referinţă pentru energia
termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme
de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aplicabile în semestrul I al anului
2019;
- Ordinul ANRE nr. 189/ 2018 privind obligația de informare a clienților finali prin intermediul
interfeței informatice “Comparator al ofertelor-tip de furnizare a energiei electrice”;
- Ordinul ANRE nr. 190/ 2018 privind completarea Metodologiei de determinare și monitorizare
a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență aprobate prin Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 117/2013;
- Ordinul ANRE nr. 192/ 2018 de aprobare pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE
nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor
prevederi privind modul de facturare a acesteia;
- Ordinul ANRE nr. 206/ 2018 de aprobare pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE
nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor
prevederi privind modul de facturare a acesteia;
6
- Ordinul ANRE nr. 226/2018 pentru aprobarea regulilor de comercializare a energiei electrice
produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 27
kW aparţinând prosumatorilor;
- Ordinul ANRE nr. 227/2018 pentru aprobarea Contractului-cadru de vânzare-cumpărare a
energiei electrice produse de prosumatorii care deţin centrale electrice de producere a energiei
electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum şi
pentru modificarea unor reglementări din sectorul energiei electrice;
- Ordinul ANRE nr. 228/2018 pentru aprobarea Normei tehnice "Condiţii tehnice de racordare
la reţelele electrice de interes public pentru prosumatorii cu injecţie de putere activă în reţea";
- Ordinul MDRAP nr. 2544/ 2018 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea
performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2018;
- Ordinul MDRAP nr. 4494/ 2018 privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă
ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor
pentru construcţii;
- Ordinul MDRAP nr. 4579/ 2018 privind alocarea unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de
investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a
localităţilor conform programului "Termoficare 2006-2020 căldură şi confort";
- Ordinul MDRAP, MFP nr. 5732/ 3282/ 2018 pentru aplicarea la nivelul municipiului Făgăraş,
judeţul Braşov, a prevederilor art. 3 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind
unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a
populaţiei;
- Ordinul 241/ 2018 al viceprim-ministrului, ministrul mediului, privind modificarea şi
completarea Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional
2017-2019, aprobat prin Ordinul viceprim- ministrului, ministrul mediului, nr. 661/2017;
- Ordinul nr. 278/ 2018 al viceprim-ministrului, ministrul mediului, pentru modificarea şi
completarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente
din punct de vedere energetic, 2017-2019, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
mediului, nr. 660/2017;
- Ordinul Ministerului Mediului nr. 760/ 2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a
Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin
promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere
energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reşedinţe de judeţ;
- Ordinul Ministerului Mediului nr. 964/ 2018 pentru modificarea şi completarea Ghidului de
finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi,
prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere
energetic, 2017-2019, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr.
660/2017;
Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie
electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua
naţională;
Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate
la reţeaua de distribuţie a energiei electrice;
- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 97 din 21.03.2018 privind
suma alocată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în
transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct
de vedere energetic 2017 - 2019;
7
organizarea sesiunii de depunere a dosarelor de finanțare în cadrul Programului vizând
transporturile tip RO-LA;
organizarea sesiunii în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct
de vedere energetic, 2017-2019;
organizarea sesiunii de depunere a dosarelor de finanțare, în cadrul Programului privind
îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră utilizând
autovehicule mai puțin poluante în transportul public local de persoane;
modificarea dispoziției nr.346/2018 referitoare la prelungirea sesiunii de înscriere în vederea
acceptării solicitanților – persoane juridice, în cadrul Programului privind reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier
nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, 2017-2019;
deschiderea sesiunii în vederea validării comercianților, în cadrul Programului național de
înlocuire a echipamentelor electrice si electronice uzate cu unele mai performante din punct de
vedere energetic;
modificarea sumelor alocate persoanelor fizice și persoanelor juridice în cadrul Programului
de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2017 – 2019;
organizarea sesiunii de înscriere a solicitanților persoane fizice în cadrul Programului național
de înlocuire a echipamentelor electrice si electronice uzate cu unele mai performante din punct
de vedere energetic.
3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUŢIA CONSUMULUI DE

ENERGIE (conform Anexei 11 lit. a din Legea 121/2014 privind eficiența energetică cu
modificările și completările ulterioare)
Conform Anexei 11 Partea I din Legea 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările
și completările ulterioare, rapoartele anuale constituie baza pentru monitorizarea progresului spre
obiectivele naţionale pentru anul 2020. Ele trebuie să includă, drept informaţii minime, o estimare a
mai multor indicatori (precizaţi în lege) pentru anul care precede ultimul an încheiat. Prezentul Raport
trebuie astfel sa conțină informații pentru anul 2017. Este prevăzut de asemenea faptul că, în sectoarele
în care consumul energetic rămâne stabil sau indică o anumită creştere, se analizează cauzele şi se
ataşează evaluarea la estimări.
Tabelul 3 conţine valorile înregistrate în anul 2017 ale indicatorilor enumeraţi în Anexa XI
partea I litera a din lege. Pentru a face posibile comparatii si a identifica tendinte au fost prezentate
si valori din perioada 2013 - 2016. Denumirea indicatorilor şi ordinea în care sunt prezentaţi respectă
denumirea şi, respectiv, ordinea din Anexa 11 partea I litera a din lege.
8
Tabel 3
Nr.
Indicator u.m. 2017 2016 2015 2014 2013
crt.
consumul de energie
1 mii tep 32375 30615 30730 30316 30411
primară
2 consumul final de energie mii tep 23205 22236 21850 21686 21796
consumul final de energie
2.1 mii tep 6390 6264 6419 6427 6273
din industrie
2.2 mii tep 6149 5738 5338 5266 5289
din transporturi
2.3 mii tep 7679 7415 7375 7409 7722
din gospodării
2.4 mii tep 1841 1806 1762 1768 1785
din servicii
2.5 mii tep 494 453 459 421 469
din agricultură
milioane
valoarea adăugată brută,
3 Euro 145320 135719 129334 125015 120814
din care:
2010
milioane
industrie
3.1 Euro 53243 49946 46967 44500 42805
2010
milioane
3.2 servicii Euro 86721 80821 77530 74490 72178
2010
venitul total disponibil al milioane
4 105795 95303 88121 82251 80761
gospodăriilor euro
în preturi milioane
2010 Euro 162803 152165 145195 139783 135173
produsul 2010
intern brut în preturi milioane
5 187517 170394 160298 150458 143801
curente Euro
la paritatea
milioane
puterii de 367821 342122 322072 302357 290633
Euro PPC
cumpărare
rata de crestere a PIB fata
6 % 7,0 4,8 3,9 3,4 3,5
de anul precedent
producerea energiei
electrice pe baza
7 TWh 40,1 38,1 40,2 38,5 38,6
producerii de energie
termică
producerea energiei
electrice pe baza
8 producerii combinate de TWh 9,4 9,0 9,7 11,1 12,0
energie electrică şi energie
termică
producerea căldurii pe
9 baza producerii de mii tep 1781 1833 1830 1863 2026
energie termică
9
producerea căldurii pe
baza centralelor de
producere combinată a
10 energiei electrice şi a mii tep 1373,2 1502,5 1515,1 1537 1648,1
energiei termice, inclusiv
căldură reziduală
industrială
consumul de combustibil
11 pentru producerea mii tep 10820 10425 10987 10619 10799
energiei termice
milioane
12 călatori-kilometri pasageri- 23850 23740 22630 21510
23326
km
milioane
13 tone-kilometri 82090 75995 66892 60143 60038
tone-km
mii
14 populaţie 19644 19760 19870 19947 20020
locuitori
pierderi în reţelele de
15 mii tep 996 1073 1077 1069 1116
transport și distribuție
căldura produsă în
16 centralele de alimentare a mii tep 326,4 214,7 216,5 228,9 247,6
reţelelor de termoficare
consumul de combustibil
în centralele de mii tep
17 368,2 245,2 366,7 401,6 433,5
alimentare a reţelelor de
termoficare
Sursa: EUROSTAT
Pentru a oferi o imagine mai completă asupra eforturilor depuse privind creşterea eficienţei
energetice la nivel naţional şi asupra rezultatelor obţinute, au fost calculate, de asemenea, şi valorile
altor indicatori energetici la nivel macroeconomic (intensitatea energiei primare, intensitatea energiei
finale etc.). Valorile acestor indicatori sunt prezentate în tabelul 4.
Tabel 4
Nr.
Indicator UM 2017 2016 2015 2014 2013
crt.
1 Consum intern brut de mii
33445 31758 31855 31566 31868
energie primară tep
2 Productivitatea PIB Euro
energiei calculat în 2010/ 4,9 4,8 4,6 4,4 4,2
Euro 2010 kgep
PIB
calculat în
Euro
Euro la
ppc/ 11,0 10,8 10,1 9,6 9,1
paritatea
kgep
puterii de
cumpărare
10
3 Intensitatea PIB calculat kgep/
energiei primare în Euro 2010 Euro 0,205 0,209 0,219 0,226 0,236
2010
PIB calculat kgep/
0,178 0,186 0,199 0,210 0,222
în Euro Euro
PIB calculat kgep/
în Euro la Euro
paritatea ppc 0,091 0,093 0,099 0,104 0,110
puterii de
cumpărare
4 Intensitatea PIB calculat kgep/ 0,143 0,146 0,150 0,155 0,161
energiei finale în Euro 2010 Euro
2010
PIB calculat kgep/ 0,124 0,130 0,136 0,144 0,152
în Euro Euro
PIB calculat kgep/ 0,063 0,065 0,068 0,072 0,075
în Euro la Euro
paritatea ppc
puterii de
cumpărare
5 Consum de energie primară 1,648 1,549 1,546 1,520 1,519
pe locuitor tep/loc
6 Consum de energie finală pe 1,181 1,125 1,100 1,087 1,089
locuitor tep/loc
7 Consum energetic final al 0,391 0,375 0,371 0,371 0,386
gospodăriilor pe locuitor tep/loc
Sursa: EUROSTAT
Principalele observaţii şi comentarii asupra valorilor acestor indicatori sunt următoarele:
Consumul de energie primară şi consumul final de energie (tabelul 3 nr.crt 1 și nr.crt.2) sunt indicatori
fundamentali în monitorizarea progreselor făcute de UE în ansamblu şi de fiecare stat membru în
atingerea ţintelor stabilite de Directiva 2012/27/UE.
Consumul de energie primară şi consumul final de energie au crescut în anul 2017 faţă de anul
precedent cu 5,7 % şi, respectiv cu 4,2 %. Aceste rate de creştere au fost însă inferioare ratei de
dezvoltare economică, PIB crescând cu 7 ,0 % (comparativ cu 2,0 % valoarea medie UE, doar Irlanda
având cu 7,2%, un ritm de creştere a PIB superior Romaniei). Rezultă în mod evident faptul că această
creştere a consumului de energie a fost determinată de dezvoltarea economică la nivel naţional şi s-a
realizat în condiţiile creşterii eficienţei energetice.
Acest lucru este valabil atât la nivelul economiei naţionale în ansamblu, cât şi la nivelul ramurilor
economice. Astfel, consumul de energie în industrie a rescut cu 2 %, în timp ce VAB a crescut cu 6,9
%. În sectorul Servicii, consumul de energie a crescut cu 1,9%, în timp ce VAB a crescut cu 7,3%.
Consumul de energie în transporturi a crescut cu 7,1 %, iar volumul activităţilor în transportul de
mărfuri a crescut cu 8,0 %.
Sectorul casnic are cea mai mare pondere în consumul de energie finală la nivel naţional (33,6% în
anul 2017). S-a înregistrat o creştere cu 3,5 % a consumului faţă de anul precedent pe fondul măsurilor
luate pentru creşterea standardului de trai şi, implicit, a creşterii calităţii vieţii populaţiei. Politicile de
11
eficienţă energetică şi programele derulate (izolarea termică a blocurilor de locuinţe, etichetarea
receptoarelor electrocasnice etc.) au făcut ca în ultimii patru ani consumul în sectorul casnic să fie mai
mic în comparaţie cu cel din anul 2013.
Produsul intern brut (PIB) se exprimă într-o primă etapă în Euro, în funcţie de valoarea sa în moneda
naţională şi de paritatea acesteia faţă de Euro. În mod frecvent se efectuează anumite corecţii, cele mai
uzuale fiind:
- eliminarea influenţei variaţiei preţurilor pe piaţa internă (calculate în Euro) faţă de un anumit
an ales ca an de referinţă (anul 2010) cu exprimarea PIB în Euro 2010.
- introducerea influenţei puterii de cumpărare a populaţiei şi utilizarea parităţii puterii de
cumpărare (PPC) între moneda naţională şi Euro, cu exprimarea PIB în Euro PPC.
Valorile PIB în Euro 2010, Euro şi Euro PPC (din baza de date EUROSTAT) sunt prezentate
în Tabelul 3 şi în fig. 1.
Figura 1
Produsul intern brut al României în

perioada 2013-2017
400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
2013 2014 2015 2016 2017
milioane Euro 2010 milioane Euro milioane Euro PPC
Sursa: EUROSTAT
Pentru ţările dezvoltate, efectuarea acestor corecţii, respectiv alegerea unei unităţi de măsură
sau a alteia la calculul PIB, are o influenţă relativ redusă asupra rezultatului final. Pentru România,
această alegere influenţează mult valorile indicatorilor macroeconomici de eficienţă energetică,
precum şi aprecierile calitative care se fac asupra lor.
Indicatorul macroeconomic de eficienţă energetică utilizat tradiţional la nivel naţional şi

internaţional a fost „intensitatea energiei primare” (denumit în mod uzual ”intensitatea energiei”) şi
definit ca raportul între consumul brut de energie primară şi PIB. Alături de acesta, şi în mod
complementar, a fost utilizat şi indicatorul „intensitatea energiei finale”.
Recent, EUROSTAT a elaborat însă, o nouă listă cu indicatorii de dezvoltare durabilă, unde,
la secţiunea - “Sustainable Development Indicators - Goal 7: Affordable and clean energy”, figurează
indicatorul nou: “Productivitatea energiei”, care va fi prezentat ulterior.
12
În prezent, EUROSTAT nu mai afişează valorile indicatorului „Intensitatea energiei” şi nu mai
este practic utilizat în documentele recente ale CE. Având în vedere caracterul său tradițional, faptul
că specialiștii și factorii de sinteza și decizie sunt familiarizați cu el, au fost prezentate, totuşi, valorile
sale în Tabelul 4 şi figura 2. Se precizează că valorile respective au fost calculate de ANRE pe baza
informaţiilor primare din EUROSTAT. Valoarea acestui indicator depinde mult, în cazul României,
de modul de exprimare al PIB-ului. Indiferent de unitatea de măsura folosită, intensitatea energiei are
are o tendinţă continuă de scădere. Această tendință caracterizează întreaga evoluție de după 1992.
Figura 2
Intensitatea energiei primare la nivelul

economiei
0,250
0,200
0,150
0,100
0,050
0,000
2013 2014 2015 2016 2017
kgep/ Euro 2010 kgep/ Euro kgep/ Euro ppc
Sursa: EUROSTAT
Productivitatea energiei (Energy productivity) este indicatorul introdus recent de

EUROSTAT pentru a caracteriza eficienţa de utilizare a energiei. Valorile sale sunt prezentate la
secţiunea “Sustainable Development indicators - Goal 7 - Affordable and clean energy” a bazei de
date.
Având în vedere caracterul de noutate al acestui indicator, se prezintă în continuare descrierea

sa facută de către EUROSTAT:
Scurtă descriere: indicatorul măsoară raportul dintre PIB şi consumul intern brut de energie. Consumul
brut intern de energie este consumul de energie primară, plus cantităţile de energie utilizate în scopuri
neenergetice. Produsul intern brut (PIB) este exprimat fie în euro pentru anul de referință 2010, fie la
Paritatea puterii de cumpărare (PPC). Primul este folosit pentru a observa evoluția în timp a unei
regiuni specifice, în timp ce ultimul permite compararea statelor membre într-un anumit an.
Indicatorul “Productivitatea energiei” este astfel, prin definiţie, inversul indicatorului

“Intensitatea energiei ” .
13
Se precizează explicit faptul că:
- valorile calculate în “Euro 2010/ kg.ep” se utilizează (doar) la examinarea evoluţiei în timp
a productivităţii energiei (respectiv, a eficienţei de utilizare la nivel macroeconomic) pentru o
anumită regiune/ o anumită ţară
- pentru comparatii internationale privind productivitatea energiei intr- un anumit an, se

utilizeaza valorile calculate in “Euro PPC/ kg.ep”.
Valorile acestui indicator pentru România, preluate din baza de date EUROSTAT, sunt prezentate în
Tabelul 4 ( nr.crt. 2) şi în figura 3.
Figura 3
Productivitatea energiei la nivelul

economiei naţionale
12
10
8
6
4
2
0
2013 2014 2015 2016 2017
Euro 2010/kgep Euro PPC/kgep
Sursa: EUROSTAT
În intervalul de timp analizat (2013 – 2017), în România, productivitatea

energiei (în Euro 2010/ kg.ep) a crescut cu 16,7%, creşterea având un
caracter continuu. La nivelul UE 28, în acelaşi interval de timp, creşterea
a fost de 9 %
Productivitatea energiei la nivelul economiei naţionale este în primul rând un parametru

macroeconomic. Valorile sale depind atât de performanţele tehnice de utilizare a energiei, dar şi (mai
ales) de structura şi performanţele economiei naţionale. Creşterea permanentă şi importantă a valorilor
productivităţii energiei a fost posibilă atât prin măsuri tehnice de creştere a eficienţei de utilizare a
energiei, dar şi prin măsuri economice structurale.
14
4. LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICIENŢEI
ENERGETICE
4.1 Evaluările cantitative şi aprecierile calitative privind eficienţa energetică în România şi

posibilităţile de scădere a consumului de energie în viitor trebuie să ia în considerare nivelul
actual al acestui consum.
România are cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe

locuitor din cele 28 de state membre UE (1,648 tep/locuitor în anul 2017), de
aproape două ori mai mică decât media UE 28 în acelasi an (3,052
tep/locuitor) (figura 4).
Figura 4
Consumul de energie primară pe locuitor în anul 2017

8
7
6
tep/locuitor
5
4
3
2
1
0
Romania
Bulgaria
Germania
Ungaria
Cehia
Irlanda
Olanda
Italia
Austria
Finlanda
Polonia
Belgia
Estonia
Danemarca
Grecia
L etonia
Slovacia
Malta
Portugalia
UK
Cipru
Slovenia
Suedia
Lituania
Spania
Luxemburg
Franta
Croatia
consum energie primara/locuitor consum energie primara/locuitor-media UE28
Sursa: EUROSTAT
În România consumul de energie în sectorul casnic pe locuitor înregistrat în anul 2017 (0,392
tep/locuitor) a reprezentat 69,6%, în comparaţie cu media UE28, situaţia fiind prezentată grafic in fig.
5. Diferenţele faţă de ţările nordice sunt normale, date fiind diferenţele de condiţii climaterice. Se
înregistrează însă diferenţe şi faţă de ţări cu condiţii geoclimatice similare sau chiar mai blânde (Italia,
Slovenia, Croaţia etc).
15
Figura 5- Consumul final de energie/locuitor în sectorul casnic 2017
Diferenţele se accentuează mult şi ating aspecte limită dacă se analizează consumul de energie
electrică în sectorul casnic pe locuitor. România are cel mai scăzut consum de energie electrică pe
locuitor din UE (641 kWh/locuitor în anul 2017), de 2,46 ori mai mic decât media UE28 (1579
kWh/locuitor). Situaţia este prezentată grafic în fig. 6
Figura 6
Consumul de energie electrică pe

locuitor în sectorul casnic în anul 2017
6000
5000
kWh/loc
4000
3000
2000
1000
0
consumul de energie electrica in sectorul casnic/locuitor

consumul de energie electrica in sectorul casnic/locuitor-media UE28
Sursa: EUROSTAT
4.2. Productivitatea energiei
Conform precizărilor EUROSTAT menţionate anterior, pentru comparaţii internaţionale se

utilizează valoarea indicatorului exprimată în Euro PPC/ kgep. Valorile acestui indicator în anul 2017
pentru cele 28 state membre UE sunt prezentate în fig. 7.
16
Figura 7
Productivitatea energiei în anul 2017

20
18
16
14
Euro PPC/kgep
12
10
8
6
4
2
0
productivitatea energiei Euro PPC/kgep media UE28
Sursa: EUROSTAT
În anul 2017, indicatorul “productivitatea energiei” avea, pentru România, valoarea

11,0 Euro PPC/ kgep, superioară mediei UE 28 (8,9 Euro PPC/ kgep). Într-un
clasament al țărilor membre UE, România ocupă locul patru, fiind depaşită doar de
Irlanda, Danemarca şi Marea Britanie
ANRE, prin Departamentul pentru Eficienţă Energetică pledează de mulţi ani (inclusiv în
precedentele Rapoarte de Progres) pentru realizarea comparaţiilor internaţionale utilizând indicatorii
macroeconomici de eficienţă energetică calculaţi cu PIB la paritatea puterii de cumpărare. Acest punct
de vedere a fost impartăşit şi de alte prestigioase organizaţii internaţionale, printre care World Energy
Council. Considerăm că actuala orientare a EUROSTAT, concretizată prin introducerea noului
indicator şi precizările metodologice menţionate anterior conduc la o mult mai corectă reflectare a
realităţilor specifice fiecărui stat.
5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENTEI ENERGETICE
Activitatea Direcției monitorizare în domeniul eficienţei energetice (DMEE) din cadrul

Departamentului pentru Eficiență Energetică (DEE) s-a axat pe patru coordonate principale:
 Monitorizarea conformării cu prevederile Legii nr 121/2014, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru principalele categorii de consumatori de energie:
5.1 Operatori economici
5.2 Autorități locale
 Verificarea respectării prevederilor directivelor și regulamentelor ce reglementează activitatea
de supraveghere de piață:
5.3 Monitorizarea pieței de echipamente consumatoare de energie.
 Monitorizarea economiilor de energie realizate prin aplicarea Planului Național de Acțiune
pentru Eficiență Energetică
5.4 Monitorizare PNAEE
17
Având în vedere că în cursul anului 2015, platforma software Sistemul Informatic Integrat al
ANRE (MIS) a fost extinsă prin componenta destinată monitorizării consumatorilor de energie, în
cursul anului 2018, în cadrul DMEE s-a continuat activitatea de implementare a acestei platforme.
5.1 Monitorizarea operatorilor economici
Monitorizarea a fost realizată pe baza Declarațiilor de consum total anual de energie şi a

Chestionarelor de analiză energetică completate de operatorii economici. conf. art.9, alin. (4) din
Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite aceste documente, care conțin date
statistice de consum de energie la nivelul anului anterior, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, în
cursul anului 2018 a fost monitorizată activitatea pe anul 2017 a unui număr de 1361 operatori
economici, din care 768 operatori au avut un consum mai mare de 1000 tep/an și 593 operatori cu
consum mai mic de 1000 tep/an.
În baza acestor documente a fost completată baza de date ANRE în care clasificarea
operatorilor economici se face în conformitate cu codurile activităţilor din economia naţională
(CAEN). În tabelul 5, se prezintă o sinteză a acestei baze de date în care există un număr total de
1.361operatori economici,din care:
 768 operatori economici au avut un consum de energie mai mare de 1000 tep/an, (56,43%)
 593 operatori economici au avut un consum de energie mai mic de 1000 tep/an: (43,57%)
Situația pentru cei 768 consumatori cu un consum de energie mai mare de 1000 tep/an se
prezintă astfel:
- număr de consumatori finali de energie peste 50.000 tep/an: 37 (4,83%)
- număr de consumatori finali de energie între 5.000 şi 50.000 tep/an: 87 (11,32%)
- număr de consumatori finali de energie între 1.000 şi 5.000 tep/an: 644 (83,85).
Tabel 5
Număr
Indice Consum 2017
Clasificare conform cod CAEN operatori
CAEN [tep]
economici
A Agricultură, silvicultură şi pescuit 38 111.782,30
B Industria extractivă 34 1.202.948,36
C Industria prelucrătoare 719 6.191.944,24
Producţia şi furnizarea de energie electrică
D şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 81 2.279.117,73
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea 60 102.128,30
deşeurilor, activităţi de decontaminare
F Construcţii 60 70.575,59
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
G repararea autovehiculelor şi motocicletelor 94 233.726,30
H Transport şi depozitare 85 833.454,81
I Hoteluri şi restaurante 25 27.064,84
J Informaţii şi comunicaţii 25 83.596,88
K Intermedieri financiare şi asigurări 19 33.393,80
L Tranzacţii imobiliare 72 81.056,84
M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 18 21.601,94
18
Activităţi de servicii administrative şi
N activităţi de servicii suport 7 9.529,58
Administraţie publică şi apărare; asigurări
O sociale din sistemul public 3 6.794,09
P Învăţământ 12 36.337,59
Q Sănătate şi asistenţă socială 8 7.114,71
Activităţi de spectacole, culturale şi
R recreative 1 1.548,78
TOTAL GENERAL 1.361 11.333.716,68
Sursa: ANRE
În figura 8 este realizată ponderea acestor consumatori în consumul total astfel:
Fig.8
Managementul energetic pentru anul 2017 la consumatorii finali de energie cu un consum

anual de resurse energetice mai mare de 1.000 tep a fost asigurat de 441 de manageri energetici atestați
de către ANRE, 20 persoane fizice autorizate (PFA) şi 71 de societăți prestatoare de servicii energetice
autorizate de către ANRE.
La sfârşitul anului 2018, numărul atestatelor a scăzut la 413 atestate manageri energetici, din
cauza nesolicitării prelungirii valabilității atestatelor.
Gradul de acoperire cu management energetic atestat și autorizat, la operatorii economici este
de 95,3%. Structura acestui management energetic este următoarea:
- cu manageri energetici proprii, atestați de către ANRE – 384 consumatori (50%)
- cu PFA şi societăți de servicii energetice – 348 consumatori (45,3%)
- fără management energetic atestat – 36 consumatori (4,7%).
Activitatea de implementare a platformei software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS)
În vederea facilitării colectării, și în special a prelucrării datelor de raportare de la consumatorii

de energie monitorizați din industrie, în anul 2015 a fost inițiată procedura de raportare online, bazată
pe programul informatic MIS existent în ANRE, care a fost extins cu o componentă aferentă
problemelor de eficiență energetică.
19
În anul 2017, prin decizia ANRE nr. 860 din 13.06.2017 a fost introdusă obligativitatea
managerilor energetici de a încărca datele pe platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE
(MIS), în vederea colectării de date exacte și întocmirea automatizată a sintezei stadiului implementării
programelor de eficiență energetică de către operatorii economici.
La nivelul anului 2018 au fost alocate un număr de 198 de parole, ajungându-se astfel ca un numar
de 1300 de operatori economici să deţină parola şi să încarce documentele pe platforma software
Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS).
5.2. Monitorizarea localităților cu peste 5000 locuitori
În conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările

şi completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale cu o populaţie mai mare de 5.000
de locuitori au obligația să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care includ
măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani.
De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare
de 20.000 de locuitori au obligaţia să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în
care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, precum si să numească un manager
energetic, atestat conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic
cu o persoană fizică autorizată, atestată în condiţiile legii, sau cu o persoană juridică prestatoare de
servicii energetice agreată în condiţiile legii.
Aceste programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice se elaborează în conformitate cu
modelul aprobat prin Decizia ANRE nr. 7/2015 și se transmit până la 30 septembrie a anului în care
au fost elaborate, urmând ca, anual, să se comunice tabelele actualizate prezentate în modelul aprobat.
În cursul anului 2018, ANRE a demarat procesul de actualizare a Modelului pentru întocmirea
Programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) aferent localităților cu o populație mai
mare de 5000 locuitori, ca urmare a propunerilor primite din partea OER (Orașe energie Romania) de
îmbunătățire privind modul de colectare a datelor tehnice necesare întocmirii acestuia. Aceste
propuneri au fost discutate între membrii OER în cadrul unor consultări regionale din cursul anului
2018 și în cadrul întâlnirilor bilaterale cu distribuitorii de energie.
De asemenea, o contribuție semnificativă în actualizarea Modelului a avut Societatea
Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER).
Având în vedere aceste propuneri, în data de 22.10.2018, a fost postat pe pagina de internet a
instituţiei, la secţiunea Eficienţă Energetică / Legislație / Documente de discuție EE, Modelul,
actualizat, pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferent localităților
cu o populație mai mare de 5000 locuitori.
În data de 29 noiembrie 2018, la Hotel Belvedere din Brașov, OER a organizat

evenimentul „Clubul primarilor pentru climă și energie durabilă”, în cadrul caruia au fost prezentate
și discutate rezultatele întâlnirilor bilaterale OER – ANRE şi a fost prezentat acest model actualizat.
La data de 15.10.2018, doar un număr de 33 autorităţi publice locale cu o populaţie mai

mare de 5.000 de locuitori au comunicat la ANRE PIEE-uri/tabele/adrese, respectiv: Orașul Cugir,
Municipiul Sebeș, Municipiul Arad, Municipiul Pitești, Comuna Nicolae Bălcescu, Municipiul
Botoșani, Municipiul Brașov, Municipiul Brăila, Municipiul Buzău, Municipiul Caransebeș,
Municipiul Cluj-Napoca, Municipiul Turda, Municipiul Sfântu Gheorghe, Municipiul Târgoviște,
Municipiul Craiova, comuna Sadova, Municipiul Hunedoara, Municipiul Slobozia, Comuna Cornetu,
Municipiul Drobeta-Turnu Severin, Municipiul Reghin, Municipiul Târnăveni, Municipiul Piatra
Neamț, Municipiul Roman, Municipiul Ploiești, Orașul Boldești-Scăeni, comuna Rafov, Municipiul
Sibiu, Municipiul Mediaș, comuna Verești, comuna Zvoriștea, Orașul Babadag, Sector 6 al
Municipiului București.
20
Având în vedere faptul că numărul autorităților locale cu o populație de peste 5.000 de locuitori
care s-au conformat prevederilor legale (art. 9 alin. (20),(21),(22), din Legea nr. 121/2014 privind
eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare) a fost foarte scăzut, cât şi datorită
faptului că Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare,
nu prevede sancțiuni pentru neconformare, ANRE a demarat următoarele acțiuni:
 în data de 27 Octombrie 2018, ANRE a participat în calitate de speaker, la evenimentul
„Abordarea integrată a acțiunilor de eficiență energetică”, organizat de Societatea Auditorilor
și Managerilor Energetici din Romania (SAMER) la Predeal. Evenimentul a reunit auditori și
manageri energetici autorizați și atestați ANRE, membri ai SAMER.
 În anul 2018, în cadrul campaniei energynomics.ro “Eficiență energetică pentru rezultate care
contează”, ANRE a participat, în calitate de speaker, la evenimentele dedicate Eficienţei
Energetice: „Inovație și soluții verificate pentru eficiență energetică” în următoarele orașe:
Constanța, Craiova, Iași, Timișoara. Evenimentul și-a propus să crească nivelul de
conștientizare și de înțelegere asupra a ceea ce este eficiența energetică și a modului în care se
poate îmbunătăți eficiența energetică, reunind factori de decizie din rândul autorităților publice
din România și companii – de la start-up-uri și IMM-uri, la cele mai mari întreprinderi, precum
și experți din sectorul energetic.
 a fost trimisă adresa nr. 82621/29.10.2018 Autorităților administrației publice locale cu o
populație cuprinsă între 5.000-20.000 locuitori - care nu s-au conformat preverilor legale;
 a fost trimisă adresa nr. 82622/29.10.2019 Autorităților administrației publice locale cu o
populație peste 20.000 locuitori - care nu s-au conformat prevederilor legale.
La aceste adrese a răspuns un număr de 149 autorităţi publice locale, însă nu toate
răspunsurile s-au concretizat prin transmiterea PIEE-ului sau a tabelelor actualizate.
În tabelul 6 prezentăm situaţia privind întocmirea / transmiterea PIEE de către UAT-uri la DEE,
după cum urmează:
Tabel 6
Numărul Observații
Numărul
localităţilor Numărul
Numărul de localităţilor la Numărul
Nr. care au localităţilor
locuitori / data de 1 iulie
transmis localităţilor care
crt. care au
Tip localitate 2018 - conform au transmis
PIEE-uri sau transmis
INS PAED-uri
tabele Strategii
Peste 20.000
107 41 2 1
de locuitori
1 Municipii 88 39 2 0
Orașe 17 1 0 1
Comune 2 1 0 0
5.000 – 20.000
669 55 3 6
de locuitori
2 Municipii 14 3 0 0
Orașe 179 25 3 5
Comune 476 27 0 1
TOTAL 776 96 5 7
Sursa: ANRE
21
5.3. Monitorizarea pieței de echipamente eficiente energetic
Prin prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și

completările ulterioare, art. 3, (2), lit.c, ANRE - Departamentul pentru Eficiență Energetică are ca
atribuție asigurarea supravegherii pieței de echipamente și aparate pentru care există reglementări
specifice privind eficiența energetică și proiectarea ecologică.
Pentru verificarea respectării acestor prevederi a fost întocmită și înaintată către Direcția
Generală de Control propunerea Programului de control pentru anul 2019. Propunerea cuprinde 11
acțiuni de control în teritoriu ce vor urmări îndeplinirea obligaţiilor în respectarea legislației specifice
ecodesign și etichetare energetică:
- Hotărârea de Guvern nr. 917 din 05.09.2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
regulamentelor delegate (UE) ale Comisiei nr. 1059/2010, nr. 1060/2010,
nr. 1061/2010, nr. 1062/2010 şi nr. 626/2011 de completare a Directivei 2010/30/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi
informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu
impact energetic şi pentru abrogarea unor acte normative.
- Hotărârea de Guvern nr. 671/2001 (modificată prin Hotărârea de Guvern
nr. 230/2005 şi prin Hotărârea de Guvern nr. 1258/2007) privind stabilirea cerinţelor referitoare
la eficienţa şi etichetarea energetică pentru introducerea pe piaţă a maşinilor combinate de
spălat şi uscat rufe de uz casnic.
nr. 1258/2007) privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică
pentru introducerea pe piaţă a cuptoarelor electrice de uz casnic.
nr. 1258/2007) privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică
pentru introducerea pe piaţă a uscătoarelor electrice de rufe de uz casnic cu tambur.
- Hotărârea de Guvern nr. 55/2011 privind stabilirea cerințelor în materie de proiectare
ecologică aplicabile produselor cu impact energetic – publicată
în M.Of. nr. 121 din 17.02.2011.
- Hotarârea de Guvern nr. 1090/2013 desemnează Autoritatea Națională de Reglementare
în Domeniul Energiei ca autoritate competentă pentru supravegherea pieței, pentru categoriile
de produse care fac obiectul dispozițiilor regulamentului Comisiei nr. 327/2011 referitor la
ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500 kW.
- Regulamentul UE 1369/ 2017 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 care
stabileşte un cadru nou pentru etichetarea energetică și abrogă Directiva 2010/30/UE
- Hotarârile de Guvern nr. 640 și 641 /2009 care desemnează Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei ca autoritate competentă pentru supravegherea pieței,
pentru categoriile de produse care fac obiectul dispozițiilor Regulamentului Comisiei nr.
580/2011 privitor la motoare electrice și pompele de circulație fără etanșare independente
și pompele de circulație fără etanșare integrate în produs.
- Hotărârea de Guvern nr. 1090/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
Regulamentelor (UE) ale Comisiei nr. 327/2011, nr. 206/2012 și nr. 547/2012, prin care se
implementează Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21
octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare
ecologică aplicabile produselor cu impact energetic în ceea ce privește cerințele de proiectare
ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500
kW, aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort și pompe de apă.
Având în vedere prevederile Legii nr. 121 / 01.08.2014 privind eficiența energetică, cu
modificările și completările ulterioare, precum și ale Hotărârii de Guvern nr. 580/2011 privind
22
stabilirea unor măsuri pentru aplicarea regulamentului (CE) al Comisiei nr. 641/2009, în
conformitate cu atribuțiile Serviciului monitorizare eficiență energetică, așa cum sunt ele prezentate
în cadrul Regulamentului de Ordine și Funcționare ANRE, ca urmare a sesizării făcute de către o firmă
de avocatură precum că patru operatori economici nu respectă cerințele de punere pe piață în materie
de proiectare ecologică, cerințe prevăzute în Art.3 al Regulamentului (CE) al Comisiei nr.641/2009,
ANRE a efectuat o verificare de conformitate la acești operatori economici privind respectarea
prevederilor legislației în vigoare.
În acest scop, ANRE a fost solicitat documentația tehnică completă aferentă tuturor produselor pe care
cei patru operatori le comercializează. În urma verificării am constatat că:
 trei operatori comercializează pompe de circulație folosite în procesul de recirculare a
apei potabile. Toate cele trei companii respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 641
din 22 iulie 2009.
 un operator nu respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 641 / 2009 pentru un tip de
produs. Din acest tip, operatorul a declarat că nu mai are la vânzare aceste produse și
că va importa doar pompe de apă potabilă care sunt conforme cu legislația în vigoare.
În anul 2018, cu scopul diseminării informațiilor legislative și de a aduce la aceeași masă toți
factorii implicați: reprezentanți ai autorităților, ai producătorilor, distribuitorilor și comercianților, au
fost realizate acțiuni de dezvoltare a cooperării internaționale şi transferului de know-how.
ANRE – DEFE este membru în consorțiul proiectului european INTAS (INdustrial and tertiary
product Testing and Application of Standards).
În conformitate cu prevederile Contractului 695943 — INTAS — H2020-EE-2014-
2015/H2020-EE-2015-3-MarketUptake, WP 6, Task 6.2. ANRE –DEFE a organizat în București, în
luna iunie 2018, A doua întâlnire națională a Punctului Focal National al proiectului INTAS. Scopul
a fost de a disemina rezultatele intermediare obținute în cadrul derulării proiectului INTAS, precum și
de a contribui la facilitarea comunicării directe între diferiți actori de pe piața românească implicați în
implementarea cerințelor Directivei de Eco-proiectare. De asemenea, s-a avut în vedere și creșterea
conștientizării utilizării tehnologiilor eficiente energetic şi a celor mai bune soluții practice în industria
românească. La eveniment au participat 63 de persoane, reprezentanți ai autorităților de supraveghere
a pieței, producători, comercianți și utilizatori de transformatoare şi ventilatoare, asociații ale
producătorilor şi ale consumatorilor, consultanți în energie, factori de decizie, agenții de energie etc.
În vederea diseminării activității, dar și a noutăților europene din domeniul eficienței energetice
pe site-ul web al ANRE, pe parcursul anului 2018 au fost încărcate toate fișierele cu materialele
elaborate în cadrul proiectului INTAS-http://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/informatii-de-
interes-public/info-eficienta-energetica1386850500/proiecte/proiectul-industrial-and-tertiary-
product-testing-and-application-of-standards-intas
Datele şi informațiile din proiectul INTAS sunt şi vor fi folosite de către echipele naționale,
precum și de instituții europene ca: UE - DG-Energie, Agenția Europeană de Mediu în rapoartele sale
pe Energie şi Mediu, AIE şi Agenția Internațională pentru Energie.
De asemenea, ANRE – DEFE a participat în cursul anului 2018 la cele 2 întâlniri ale consorțiul
proiectului Horizon 2020 - INdustrial and tertiary product Testing and Application of Standards -
INTAS) în Madrid – Spania în luna martie şi în Roma – Italia, în luna octombrie.
În cadrul proiectului INTAS au fost elaborate:

1. ghiduri cu metodologiile destinate ASP-urilor în vederea efectuării acțiunilor de verificare a
conformității echipamentelor industriale mari, transformatoare și ventilaoare, aflate pe piață
sau montate la utilizatori.
http://intas-testing.eu/storage/app/media/INTAS_D4.1_Final.pdf
http://intas-testing.eu/storage/app/media/INTAS_D4.2_Final.pdf
23
2. ghiduri pentru producătorii și distribuitorii echipamentelor în industrie, ghiduri necesare
stabilirii strategiilor de evaluare a conformității cu linii directoare care să minimizeze
perturbarea intrării pe piață
3. o serie de recomandări concrete, pragmatice care vizează asigurarea ASP-urilor cu pachetul
complet de opțiuni de verificare necesare pentru a aborda în mod adecvat neconformitatea
echipamentelor industriale mari
http://intas-testing.eu/storage/app/media/INTAS_D4.4_%20Final.pdf
ANRE este membru al grupului de lucru ADCO (Administrative Cooperation) - grup de experți
inițiat de Comunitatea Europeană ca să activeze în vederea respectării cerințelor celor două directive
aplicabile produselor cu impact energetic, Directiva 125/2009/CE de proiectare ecologică şi a
Regulamentului (UE) 1369/2017 al parlamentului european și al consiliului din 4 iulie 2017 de
stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi abrogare a Directivei 2010/30/UE.
Prin grupul de experți ADCO se realizează şi se facilitează într-un mod coerent, la nivelul UE,
schimbul de informații în vederea aplicării tuturor regulamentelor de proiectare energetică şi de
etichetare energetică.
Anual, grupul ADCO organizează două întâlniri, primăvara şi toamna, la care participă experți
din țările membre şi în cadrul cărora sunt discutate problemele interne ale grupului (modul în care
activitățile de supraveghere piață pentru etichetarea energetică şi proiectarea ecologică se desfășoară
în statele membre UE, informări asupra stadiului de desfășurare al proiectelor europene cu finanțare
Horizon 2020 din domeniile proiectare ecologică/ etichetare energetică, probleme legate de
interpretările neconforme ale prevederilor legislației în vigoare în domeniu, informări asupra
inițiativelor legislative ce urmează a fi emise sau modificate în proiectarea ecologică/etichetarea
energetică, poziții comune asupra neconformităților/ încălcărilor legislației semnalate pe piața
echipamentelor cu impact energetic, prezentarea de rapoarte de activitate ale celor două grupuri de
lucru, grupul proiectare ecologică / grupul etichetare energetică, discuții pe marginea neclarităților de
abordare ale prevederilor legislației în domeniu - Grey Area Questions, adoptarea minutelor
întrunirilor precedente, aprobarea / respingerea prin vot a unor propuneri discutate anterior, etc).
Pe plan internațional, ANRE participă la întâlnirile grupurile de lucru din cadrul (ADCO)
pentru problematica etichetării energetice, respectiv a proiectării ecologice:
 ADCO -Eco-design – Directive 2009/125/EC (ECOD);
 ADCO Energy Labelling – Directive 2010/30/EU and Regulation (EU);
 2017/1369 (ENERLAB).
De asemenea, ANRE participă la întâlniri ale grupului EnR (rețeaua europeană a agențiilor
de eficiență energetică) pentru etichetare energetică şi proiectare ecologică (videoconferințe).
5.4. Monitorizarea Planui National de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE)
Conform prevederilor art. 8 alin. (8) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu
modificările şi completările ulterioare, Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE
întocmește până la data de 30 aprilie un raport anual de monitorizare a implementării PNAEE, pe baza
rapoartelor primite până la data de 30 martie de la instituțiile implicate în implementarea acestei legi.
Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice 2014-2020 (PNAEE III) a fost
aprobat prin HG 122/2015, iar actualizarea Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței
Energetice pentru 2017 -2020 (PNAEE IV) a fost transmisă la Comisia Europeana în luna decembrie
a anului 2017. Hotărârea de Guvern nr. 203/03.04.2019 pentru aprobarea PNAEE IV a fost publicată
în Monitorul Oficial nr. 273 și 273 bis din 10 aprilie 2019.
24
Comparativ cu PNAEE III, care a fost implementat prin 12 Programe naționale de eficiență
energetică, cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 este structurat pe două componente și conține sectoare
economice noi: construcţii şi agricultură
1. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de
alimentare cu energie
 Planul Naţional de Investiţii
 Reducerea CPT în RD
 Reducerea CPT în RT
 Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
 Continuarea programului „Termoficare 2006-2020 - Căldură şi Confort”
2. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final
de energie. (art.7 DEE/2012/27/UE)
 Contorizare inteligentă
 Eficienţa energetică în sectorul industrial
 Eficienţa energetică în sectorul construcţii
 Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial
 Eficienţă Energetică în sectorul servicii
 Eficienţă Energetică în sectorul transporturi
 Eficienţă Energetică în sectorul agricultură
Conform prevederilor art. 8 alin. (8) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu
modificările şi completările ulterioare, Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE
întocmește până la data de 30 aprilie un raport anual de monitorizare a implementării PNAEE, pe baza
rapoartelor primite până la data de 30 martie de la instituțiile implicate în implementarea acestei legi,
fiind publicat pe web-site-ul ANRE.
În acest context, ANRE a solicitat datele necesare întocmirii raportului pentru anul 2018
următoarelor instituții: MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ME -
Ministerul Energiei, MEc - Ministerul Economiei, AFM- Administrația fondului pentru mediu, MFE
- Ministerul Fondurilor Europene, MT – Ministerul Transporturilor și Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale.
De asemenea, au fost solicitate informații direcțiilor de specialitate din cadrul ANRE cu privire
la creșterea eficienţei energetice în rețelele electrice, promovarea cogenerării de înaltă eficiență și
contorizarea inteligentă.
La întocmirea prezentului raport au fost utilizate date din Raportul de monitorizare a activității
auditorilor și managerilor energetici și din Raportul de monitorizare a consumatorilor finali de energie,
întocmite de Departamentul pentru Eficienţă Energetică. Totodată, au fost solicitate primăriilor din
localitățile cu peste 5.000 de locuitori date cu privire la economiile de energie obținute în urma aplicării
măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice, a eficientizării iluminatului public și a sistemului
public de alimentare cu apă.
În baza datelor statistice și a raportărilor primite cu privire la acțiunile din anul 2018, principalele
domenii în care s-au obţinut economii importante de energie sunt următoarele:
25
A. Sistemul de alimentare cu energie
 Planul Naţional de Investiţii (PNI) are ca obiectiv principal - protecţia mediului, prin
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru producătorii de energie electrică pe bază de
combustibili fosili, iar ca obiectiv secundar - eficienţa energetică, prin modernizarea sectorului de
generare a energiei electrice poluatoare. Derogarea tranzitorie permite acordarea unor alocări
tranzitorii, cu titlu gratuit, în scopul modernizării producţiei de energie electrică din ţara respectivă, în
perioada 2013-2020.
În acest context, România beneficiază din decembrie 2012 de:

 un mecanism de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră pentru 39 de producători de energie electrică poluatori, pentru perioada 2013-2020;
 finanţare nerambursabilă ex-post, pentru 29 de investiţii autorizate de Comisia Europeană,
realizate după data de 25 iunie 2009, în scopul modernizării producţiei de energie electrică din
România, denumit Planul Național de Investiții (PNI).
Proiectul se derulează până în 2020 și investițiile sunt monitorizate, în continuare, timp de 5 ani de la
data punerii în funcțiune a investiției respective sau data încheierii contractului de finanțare.
Planul Național de Investiții, autorizat de Comisia Europeană, cuprinde investiții pentru modernizarea
sectorului energetic, în condițiile celor două Decizii ale COM menționate anterior. Investițiile au fost
selectate pe baza unei proceduri deschise, transparente și nediscriminatorii. Printre investițiile selectate
se numără o serie de noi centrale pe gaz, investiții pentru modernizarea producției de energie electrică
pe bază de cărbune și lignit.
Proiectul este deosebit de important pentru producătorii de energie electrică poluatori din
România, cu atât mai mult cu cât, în prezent se dezbate la nivelul Comisiei Europene proiectul noii
Directive EU-ETS post 2020, care va produce efecte până în 2030 (înființarea unui Fond de
Modernizare – finanțat de BEI pentru tranziția la economia cu emisii scăzute de CO2).
În baza celor două Decizii ale Comisiei Europene, precum și în baza art. 60 alin. (3) din Legea
nr. 226/2013 privind aprobarea OG nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea OG nr. 195/2005
privind protecția mediului, a fost adoptată HG nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de
alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor
de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv a Planului Național de Investiții.
Prin O.U.G. nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare
tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie
electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții („O.U.G. nr. 30/2015”), a
fost creat cadrul legal și instituțional care să asigure monitorizarea și punerea în aplicare a investițiilor
din PNI.
Până în prezent, au fost finalizate două investiții la

- RO-015: Ciclu combinat cu turbină pe gaze Brazi, beneficiar OMV Petrom, care și-
a început operarea comercială în august 2012, a devenit operațională în 2017 și a
avut o producție de energie electrică de 3925,431 MWh;
- RO-025: Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 4, de 330 MW, pe lignit
– CE Rovinari. După modernizare și retehnologizare, blocul a fost pus în funcțiune
în 2015, iar operarea comercială a început în 2017. Producția de energie electrică a
fost de 2119,678 MWh.
iar valoarea economiei realizată în anul 2018 în cadrul acestui program este de 362.938 tep.
26
 Creşterea eficienţei energetice în reţele prin:
 Reducerea CPT în Rețelele de distribuție energie electrică şi de gaze naturale

ANRE a reglementat țintele de reducere a ponderii CPT în RED, conform datelor din Tabelul 7 (%)
și Tabelul 8 (unitate energetică [MWh]).
Tabel 7
CPT 2018 [% ]
Operator de distribuție IT MT JT
realizat țintă realizat țintă realizat țintă
E-Distributie Muntenia 0,59 0,59 3,09 3,40 14,43 15,34
E-Distributie Banat 0,79 0,63 3,16 3,54 13,51 14,14
E-Distributie Dobrogea 1,55 1,71 4,90 4,24 12,48 13,21
Distributie Energie Oltenia 1,22 1,14 3,97 3,97 15,14 17,00
Delgaz Grid 0,93 0,96 2,66 2,80 14,74 16,00
SDEE Muntenia Nord 1,23 0,95 5,54 5,25 13,95 13,60
SDEE Transilvania Nord 0,99 0,96 4,36 4,00 10,42 10,20
SDEE Transilvania Sud 1,12 0,98 3,68 3,90 15,14 14,80
Sursa: ANRE
Tabel 8
TOTAL AN 2018
Operator de distribuție DENUMIRE IT MT JT TOTAL
(MWh) (MWh) (MWh) (MWh)
E-Distributie Muntenia CPT total 53.800 258.021 703.027 1.014.847
E-Distributie Banat CPT total 44.515 138.663 337.725 520.903
E-Distributie Dobrogea CPT total 82.940 172.837 257.855 513.632
Distributie Energie Oltenia CPT total 115.432 236.047 514.937 866.416
Delgaz Grid CPT total 50.053 130.049 479.681 659.784
SDEE Muntenia Nord CPT total 80.626 348.702 451.027 880.356
SDEE Transilvania Nord CPT total 58.391 238.981 324.610 621.982
SDEE Transilvania Sud CPT total 80.514 219.950 460.410 760.874
Sursa: ANRE
Pentru anul 2018, societățile de distribuție energie electrică au raportat prin PIEE o economie
de energie de 4.941 tep, conform tabelului 9.
Tabel 9
Nr. Economie Valoare
Societatea de distribuție a energiei
măsuri energie investiţie
electrice
[tep] [lei]
1 Distribuție Energie Oltenia 22 713,044 80.822.180
2 SDEE Muntenia Nord 62 125,060 23.835.850
3 SDEE Transilvania Nord 44 763,000 107.274.000
4 SDEE Transilvania Sud 15 189,640 10.199.990
5 E - Distribuție Banat 6 823,290 54.626.830
6 E - Distribuție Dobrogea 5 805,940 81.065.980
7 E - Distribuție Muntenia 5 1.102,680 69.076.800
8 Delgaz Grid 13 418,000 121.400.000
TOTAL 172 4.940,654 548.301.630
Sursa: ANRE
27
Principalele măsuri de îmbunătățire a eficienţei energetice adoptate de către operatorii de
distribuție au fost:
 securizare / înlocuire grupuri de măsură;
 implementare sisteme de măsurare inteligentă;
 echilibrarea încărcării fazelor rețelei;
 reconfigurare / optimizare rețea JT;
 modernizare branşamente, prin montare FDCP/BMP la limita de proprietate;
 modernizare posturi şi staţii de transformare;
 modernizare LEA și LES;
 înlocuire PT, LEA JT şi LES MT;
 rocada transformatoarelor de putere/reglaj tensiune;
 înlocuirea transformatoarelor MT/JT cu trafo cu pierderi reduse;
 ajustare ploturi trafo (MT/JT);
 îmbunătăţire nivel tensiune, prin injecţie MT/JT şi/sau realizare plecări noi.
Din analiza programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) raportat de Delgaz Grid
rezultă că au fost implementate următoarele tipuri de măsuri care au condus la reducerea CT, şi anume:
realizarea mentenanţei reţelei conform reglementărilor tehnice în vigoare; utilizarea de tehnologii
performante şi echipamente moderne, atât în procesul de verificare a pierderilor, cât şi în intervenţiile
asupra reţelelor care permit scoaterea de sub presiune doar a tronsoanelor vizate sau chiar evitarea
acestui lucru, implicit fără a mai fi necesare goliri / umpleri ale conductelor şi sistări ale furnizării
gazelor naturale către consumatori. Pentru anul 2018, Delgaz Grid raportează investiţii în reţele de
148.000.000 lei, având ca efect o economie de energie estimată de 4.363 tep.
 Reducerea CPT în Reţelele de transport energie electrică şi gaze naturale
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” S.A. operează,

dezvoltă şi protejează rețeaua electrică de transport (RET), formată din stații și linii electrice, cu
tensiunea de linie nominală mai mare de 110 kV.
Volumul instalațiilor gestionate de CNTEE Transelectrica SA include 81 de stații electrice,
8.985 km de linii electrice aeriene și 218 unități de transformare, totalizând 38.000 MVA.
Liniile şi staţiile electrice care alcătuiesc sistemul naţional de transport au fost construite, în
majoritate, în perioada anilor 1960-1980, la nivelul tehnologic al acelei perioade. Totuşi, starea tehnică
reală a instalaţiilor s-a menţinut la un nivel corespunzător, ca urmare a derulării unui program riguros
de mentenanţă şi a unui program susţinut de retehnologizare şi modernizare.
Măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice adoptate sunt în conformitate cu Planul de
Dezvoltare RET în perioada 2018 - 2027, care, la rândul său, este corelat cu Planul de Dezvoltare RET
la nivel European (TYNDP 2018- 2027).
Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. are drept scop îndeplinirea
strategiei naţionale stabilite pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale
şi cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale. SNTGN Transgaz SA este
operatorul tehnic al sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi răspunde de funcţionarea
acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi protecţie a mediului înconjurător.
Din analiza programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) raportat de SNTGN
Transgaz SA rezultă că au fost implementate sau urmează a fi aplicate măsuri cu efect de reducere a
CT. Astfel, a fost retehnologizată staţia de comprimare gaze naturale Şinca, cu un potenţial de
economisire anual de circa 250 tep. Măsurile care vor fi implementate în perioada 2018-2022 se referă
la:
28
- fundamentarea proiectelor de dezvoltare şi modernizare pe baza auditurilor energetice;
- includerea criteriilor de eficienţă energetică în fişele tehnice aferente produselor achiziţionate
pentru modernizarea activităţii;
- producerea de energie electrică prin recuperarea energiei de detentă a gazelor naturale.
Din reducerea CPT în reţelele de transport energie electrică şi gaze naturale, s-a realizat o economie
de energie de 438 tep.
 Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
În anul 2018 au fost emise o serie de reglementari specifice pentru derularea programului de
promovare a cogenerării de înaltă eficienţă, după cum urmează:
 Ordinul ANRE nr. 19/2018 privind aplicarea pentru anul 2017 a prevederilor art. 21 alin. (2)
și art. 27 din Regulamentul de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă
eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de
energie electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul
președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013, și a
prevederilor art. 21 - 23 din Regulamentul privind stabilirea modului de colectare a contribuției
pentru cogenerarea de înaltă eficiență și de plată a bonusului pentru energia electrică produsă
în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 116/2013
 Ordinul ANRE nr. 114/2018 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru
cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia
 Ordinul ANRE nr. 180/2018 privind modificarea și completarea Metodologiei de stabilire şi
ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de
cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de
înaltă eficienţă aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 15/2015
 Ordinul ANRE nr. 182/2018 privind aprobarea preţului de referinţă pentru energia electrică
produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2019 producătorilor de energie
electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus
 Ordinul ANRE nr. 183/2018 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia
electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia
termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2019
 Ordinul ANRE nr. 190/2018 privind completarea Metodologiei de determinare și monitorizare
a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 117/2013
 Ordinul ANRE nr. 192/2018 pentru modificarea Ordinului nr. 123/2017 privind aprobarea
contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de
facturare a acesteia – prin care s-a aprobat contribuție aplicabilă în perioada 20.11-31.12.2018
 Ordinul ANRE nr. 206/2018 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru
cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia
Valorile economiei de energie primară în cogenerare de înalta eficienţă în raport cu producerea

separată de energie electrică şi termică, realizate în 2018 de producătorii care accesează schema de
sprijin pentru cogenerare, sunt prezentate în tabelul 10.
29
Tabel 10
Total Total
TRIM. I TRIM. II TRIM. III TRIM. IV
2018 2017
U.M
2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017
GWh 1212 1.181 385 440 285 285 854 989 2.736* 2.864
tep 104232 101.566 33110 37.840 24510 24.510 73444 85.054 235296* 246.304
Sursa: ANRE
*Valoarea regularizată după calculul de calificare anual se regăseşte în Figura 9.
Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a fost instituită în România
prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe energia termică utilă, cu modificările
și completările ulterioare (transpunere la nivel naţional a Directivei 2004/8/CE privind promovarea
cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei care, începând cu 5 iunie
2014 s-a înlocuit cu prevederile din Directiva 2012/27/UE) şi implementată prin HG nr. 1215/2009
privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru
promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările și
completările ulterioare.
Schema de tip bonus reprezintă ajutor de stat (N 437/2009 - Romania), autorizat de Comisia
Europeană ca fiind compatibil cu piaţa comună, în conformitate cu prevederile Art. 87 alin. (3) lit. (c)
din Tratatul CE, prin Decizia C(2009)7085, modificată prin Decizia C(2016)7522 final. Autorizația a
fost comunicată prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C31/09.02.2010. Intrarea în
aplicare efectivă a schemei de sprijin de tip bonus a avut loc la 1 aprilie 2011.
Prin HG nr. 494/2014 pentru modificarea HG nr. 1215/2009, HG nr. 925/2016 pentru
modificarea și completarea HG nr. 1215/2009, HG 129/2017 pentru completarea art. 8 din HG
1215/2009 și HG nr. 846/2018 pentru modificarea și completarea HG nr. 1215/2009 s-a asigurat
completarea cadrului legal pentru aplicarea și implementarea schemei de sprijin pentru promovarea
cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, în vederea armonizării cu
prevederile specifice din Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie
pentru perioada 2014-2020 (OAME) și Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015
de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Prin H.G. nr. 494/2014 pentru modificarea H.G.nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi
a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă
eficienţă pe baza cererii de energie termică se prevede scutirea de la plata contribuţiei pentru
cogenerarea de înaltă eficienţă, respectiv a tarifului unitar, plătit lunar, exprimat în lei/kWh, a
furnizorilor care livrează energie electrică la export.
Conform H.G. nr. 925/2016 schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie
electrică şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică
produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru capacităţile de cogenerare înscrise în Lista specificată
la art. 9 alin.(4) până la data de 31.12.2016, precum și pentru capacităţile de cogenerare noi care
înlocuiesc, ulterior datei de 31.12.2016, capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus
pentru energia electrică de înaltă eficiență, în limita capacităţii electrice instalate înscrise la data de
31.12.2016 în Lista specificată la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar al schemei de
sprijin.
30
Prin HG nr. 846/2018 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1215/2009 se prevede ca
ajustarea valorilor bonusurilor și a prețurilor energiei termice acordate producătorilor de energie
electrică în cogenerare de înaltă eficiență precum și determinarea prețului de vânzare al energiei
electrice produse în cogenerare de înaltă eficiență să fie realizate semestrial, în loc de anual, iar
prețurile energiei termice și bonusurile determinate pentru anul următor să se aplice și în lunile
noiembrie și decembrie din anul curent.
De asemenea, H.G. nr. 846/2018 prevede modalitatea de aplicare a unor reduceri a bonusurilor pentru
lunile noiembrie și decembrie din anul curent, în conformitate cu analiza costurilor și veniturilor
estimate de fiecare producător în trimestrul IV al anului precedent, precum și modalitatea de diminuare
a bonusurilor stabilite pentru semestrul II conform rezultatelor analizei de ante-supracompensare
efectuate pentru anul respectiv.
Totodată, în HG nr. 846/2018 se prevede că, pentru asigurarea fondurilor necesare plății
bonusurilor aplicabile în perioada noiembrie-decembrie, ANRE stabileşte contribuţia pentru
cogenerare de înaltă eficienţă aplicabilă în perioada noiembrie-decembrie a anului curent, prin
considerarea necesarului de venituri pentru plata bonusului pentru aceasta perioadă.
Principalele direcţii ale activităţii de reglementare în domeniul promovării energiei electrice
produse în cogenerare de înaltă eficienţă pentru anul 2018 au fost următoarele:
a) elaborarea de reglementări care să permită aplicarea schemei de promovare de tip bonus
instituită prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie
termică utilă, precum şi implementarea în legislația secundară a modificărilor HG nr.
1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de
sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă
şi monitorizarea aplicării acesteia;
b) emiterea deciziilor de modificare a Listei capacităţilor de producere de energie electrică şi
termică în cogenerare, cu acreditare finală.
c) emiterea deciziilor lunare/anuale de aprobare a cantităţilor de energie electrică produse în
cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de bonus;
d) emitere deciziilor privind supracompensarea activităţii de producere a energiei electrice şi
termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-
31.12.2017;
e) realizarea analizei de ante-supracompensare pentru perioada de evaluare 01.01.2019 –
31.12.2019 - ANRE analizează costurile şi veniturile aferente activităţii de producere a energiei
electrice în cogenerare de înaltă eficienţă, respectiv a energiei termice produse în cogenerare,
estimate pe anul următor pentru fiecare producător care beneficiază de schemă de sprijin și, în
conformitate cu rezultatele obținute, se aprobă bonusurile pentru fiecare producător, pentru
anul următor
f) emiterea deciziilor de aprobare a bonusului pentru energia electrică şi a preţurilor reglementate
pentru energia electrică şi energia termică produse în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru
perioada noiembrie – decembrie a anului 2018 și anul 2019;
g) emiterea avizelor pentru aprobarea prețurilor pentru energia termică pe baza formulelor de
determinare/ajustare a prețului pentru energia termică produsă și livrată din centrale de
cogenerare în cazul în care operatorii și administrația publică locală au optat pentru stabilirea
prețului energiei termice pe bază de formule precum și emiterea avizelor pentru aprobarea
prețurilor reglementate pentru energia termică în cogenerare determinate pe baza acestor
formule;
h) emiterea avizelor pentru acreditarea finală a proiectelor noi sau de retehnologizare a centralelor
de cogenerare;
i) analizele de ajustare a contribuției pentru semestrul II din anul 2018, lunile noiembrie-
decembrie 2018 şi, respectiv, stabilirea valorii contribuției pentru cogenerare, începând cu 1
ianuarie 2019.
31
Pentru cei 36 de producători vizaţi, cantitatea totală de energie electrică produsă în cogenerare de
înaltă eficienţă care a beneficiat de bonus pentru perioada ianuarie – decembrie 2018 a fost de 4,536
TWh, înainte de regularizarea care se efectuează în luna martie 2019, respectiv de 4,668 TWh după
regularizarea efectuată în luna martie 2019, cu o scădere de cca. 7,36 % faţă de valoarea
corespunzătoare anului 2017 – conform Fig. 9.
Fig. 9
Cantitatea de energie electrică care a beneficiat de bonus pentru
cogenerare de înaltă eficienţă în perioada 01.04.2011 - 31.12.2018
7 6,008 5,654
6 5,102 5,039
4,717 4,739 4,668
5
3,491
TWh
4
3
2
1
0
Sursa: ANRE
În luna martie 2018 au fost emise 32 de decizii privind calificarea cantităţii de energie electrică
produse în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrate din centralele care au beneficiat de schema de sprijin
pentru perioada ianuarie-decembrie 2017.
Deciziile au stat la baza regularizării plăţilor corespunzătoare bonusului pe perioada ianuarie-
decembrie 2017, de către C.N. Transelectrica S.A. Cantitatea calificată pentru anul 2017, cumulată
pentru cei 36 de producători, a fost de 5,039 TWh.
În luna martie 2018 au fost emise 3 decizii privind supracompensarea activităţii de producere
a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare
01.01.2017-31.12.2017 și 4 decizii privind regularizarea ante-supracompensării, ca urmare a analizei
de supracompensare a activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă
eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-31.12.2017.
În urma realizării analizei privind supracompensarea activităţii de producere a energiei

electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-
31.12.2017, s-a constatat că, din aplicarea schemei de sprijin pentru perioada menționată pentru 42 de
centrale de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare (aflate în exploatarea comercială a
33 de producători), la un număr de 6 centrale (3 producători) s-a înregistrat supracompensarea
activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, într-un cuantum total de
140.341.573 lei, iar la un număr de 4 centrale (4 producători) s-au înregistrat cazuri de regularizare a
ante-supracompensării pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017, într-un cuantum total de 6.060.375 lei.
Deciziile președintelui ANRE referitoare la cuantumul supracompensării au stat la baza

deciziilor și facturilor emise de către C.N. Transelectrica S.A. pentru recuperarea valorii
supracompensării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă
eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-31.12.2017 constatate.
32
În luna septembrie 2018 a fost aprobată o decizie privind bonusul pentru energia electrică
produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în SEN în 2018 pentru o centrală nouă ce a înlocuit
pe acelaşi amplasament, capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru energia
electrică, cu capacităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, în limita capacităţii electrice instalate înscrise
la data de 31 decembrie 2016 în Lista capacităţilor de producere de energie electrică şi termică în
cogenerare cu acreditare finală.
În luna noiembrie 2018 au fost emise 24 decizii de aprobare care stabilesc valoarea bonusului
pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi valorile preţurilor reglementate
pentru energia termică livrată din centralele de cogenerare care accesează schema de sprijin pentru
anul 2019 și perioada noiembrie-decembrie 2018, 12 decizii de aprobare care stabilesc valoarea
bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în SEN din
centrale de cogenerare care au accesat schema de sprijin pentru anul 2019 și perioada noiembrie-
decembrie 2018, 2 decizii de aprobare care stabilesc valoarea preţurilor reglementate pentru energia
termică livrată din centrale de cogenerare care nu accesează schema de sprijin, pentru semestrul I al
anului 2019. Bonusurile stabilite pentru perioada noiembrie-decembrie 2018 au fost diminuate după
caz, conform rezultatelor analizei de ante-supracompensare realizate în anul 2017 pentru anul 2018.
În urma realizării analizei de ante-supracompensare în trimestrul IV al anului 2018, s-a

constatat că, din aplicarea schemei de sprijin pe anul 2019 pentru 36 de producători de energie electrică
şi termică în cogenerare, la un producător se estimează înregistrarea unei supracompensări a activității
de producere a energiei electrice și termice în cogenerare. În consecință, a fost emisă o decizie pentru
diminuarea bonusului pentru cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă
şi livrată în reţelele SEN în anul 2019 din centrala deținută de producătorul respectiv, faţă de nivelul
bonusului de referință, aferent anului de funcţionare pe schema de sprijin, și combustibilului majoritar
folosit, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 183/2018. La același producător a fost aplicată și diminuarea
de bonus pentru perioada noiembrie-decembrie 2018.
Pe baza documentației de acreditare transmise conform Procedurii de avizare, aprobate prin

Ordinul ANRE nr. 115/2013, cu modificarile și completările ulterioare, în anul 2018 a fost emis 1 aviz
pentru acreditarea finală a unei unităţi de cogenerare noi având capacitatea electrică instalată 4,401
MW care înlocuieşte pe acelaşi amplasament o altă capacitate care a beneficiat de schema de
sprijin, dar care a fost retrasă din exploatare.
Valoarea contribuţiei pentru semestrul II din anul 2018 s-a modificat, prin evaluarea din
luna iunie 2018 a costurilor şi veniturilor schemei de sprijin realizate precum şi a celor
prognozate pentru semestrul II 2018 și este de 7,63 lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul
ANRE nr. 114/2018. Un factor decisiv în diminuarea contribuţiei faţă de valoarea stabilită de 11,94
lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 123/2017, l-a constituit luarea în calcul
drept venit al schemei de sprijin a cuantumului supracompensării aferente perioadei de evaluare
01.01.2017 - 31.12.2017.
Urmare completărilor aduse de Ordinul ANRE nr. 190/2018 Metodologiei de determinare și

monitorizare a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, aprobată prin Ordinul ANRE nr.
117/2013, pentru anul 2018, valoarea contribuției începând cu 20 noiembrie 2018 a fost 10,51
lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 192/2018. Creșterea s-a datorat creșterii
necesarului de venituri pentru plata bonusului ca urmare a creșterii nivelurilor bonusurilor aplicabile
în perioada 22.11-31.12.2018.
33
Începând cu 1 ianuarie 2019 sunt valabile prevederile Ordinul ANRE nr. 206/2018, iar valoarea
contribuției pentru cogenerare este 11,86 lei/MWh, exclusiv TVA. Creșterea s-a datorat creșterii
necesarului de venituri pentru plata bonusului ca urmare a creșterii nivelurilor bonusurilor aplicabile
începând cu ianuarie 2019.
Datele aferente monitorizării schemei de sprijin pentru cogenerare pentru anii 2011, 2012,
2013, 2014, 2015, 2016, 2017 şi 2018 sunt prezentate în tabelul 11.
Tabel 11 - Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2011-2018

Indicatorul UM 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Valoarea totală a contribuţiei
facturată consumatorilor şi mii lei 690931 928877 1072840 770626 757447 708194 624519 519931
furnizorilor exportatori 1)
Cantitatea de energie electrică
facturată consumatorilor finali
(inclusiv cea consumată de
furnizori şi producători în regim GWh 32639 46450 44930 45457 46476 47103 48669 50145
de autofurnizare/autoconsum) la
care s-a aplicat contribuţia de
cogenerare
exportată la care s-a aplicat GWh 1465 1108 1959 3310 1) 0 1) 0 1) 0 1) 0 1)
contribuţia de cogenerare
produsă în cogenerare de înaltă 4668
GWh 3491 6008 5654 5102 4717 4739 5039
eficienţă care a beneficiat de
schema de sprijin
Valoarea totală a bonusurilor
datorate producătorilor în 611658
mii lei 594473 978098 1098112 927234 896796 887761 842872
cogenerare beneficiari ai
schemei tip bonus
importată cu garanţii de origine
pentru producţia de energie 0
GWh 0 0 0 0 0 0 0
electrică în cogenerare de înaltă
eficienţă, pentru care s-a solicitat
returnarea contribuţiei
Economia de combustibil
realizată în procesele de
cogenerare de înaltă eficienţă
GWh 2131 3498 3430 3016 2623 2751 2864 2702
beneficiare de bonus, în
conformitate cu prevederile
Regulamentului de calificare
Sursa: ANRE
1) Conform H.G. nr. 494/2014 pentru modificarea H.G.nr.1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a
condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
pe baza cererii de energie termică se prevede scutirea de la plata contribuţiei pentru cogenerarea de
înaltă eficienţă, respectiv a tarifului unitar, plătit lunar, exprimat în lei/kWh, a furnizorilor care livrează
energie electrică la export.
34
Bonusurile unitare pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă în anul 2018
(aferente anului al 8 -lea de acordare) în valoare de:
- 124,31 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de
transport cu PIF înainte de 01.01.2016;
transport cu PIF după 01.01.2016;
distribuţie cu PIF înainte de 01.01.2016;
distribuţie cu PIF după 01.01.2016;
- 119,90 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid,
au fost aprobate prin Ordinul ANRE nr. 99/2017 și s-au aplicat în perioada 01 ianuarie 2018 – 22
noiembriei 2018.
Bonusurile de referinţă în perioada 22 noiembrie – 31 decembrie 2018 (aferente anului al 9-lea de

acordare, conform prevederilor art. 25 alin. (3) din H.G. nr. 1215/2009 cu modificările și completările
ulterioare), au fost de:
transport cu PIF înainte de 01.01.2016;
transport cu PIF după 01.01.2016;
distribuţie cu PIF înainte de 01.01.2016;
distribuţie cu PIF după 01.01.2016;
- 169,13 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid,
au fost aprobate prin Ordinul ANRE nr. 183/2018 și s-au aplicat înperioada 22 noiembrie -31
decembrie 2018.
În cursul anului 2018, societatea VEOLIA ENERGIE IAŞI S.A, pentru CET Iași I, producător
de energie electrică şi termică în cogenerare, beneficiar al schemei de sprijin a înlocuit, pe
acelaşi amplasament, capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru
energia electrică, cu capacităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, în limita capacităţii electrice
instalate înscrise la data de 31 decembrie 2016 în Lista capacităţilor de producere de energie
electrică şi termică în cogenerare, cu acreditare finală.
Pe baza datelor de exploatare aferente anului 2017, transmise de producătorii în cogenerare în
anul 2018, au fost evaluate conform prevederilor art. 13 alin. (3) din HG nr. 219/2007 privind
promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările şi
completările ulterioare, următoarele:
 producţiile de energie electrică şi termică în cogenerare, pe baza metodei de calcul prevăzute
în Anexa II din Directiva 2004/8/CE (înlocuită în prezent prin Anexa I – D2012/27/UE) –
(Tabelul 12);
 capacităţile (electrice/ termice) de cogenerare (Tabelul 13);
 cantităţile de combustibil utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în
cogenerare (Tabelul 14);
 cantităţile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile de
energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă, determinate conform
Anexei III din Directiva 2004/8/CE (înlocuită în prezent prin Anexa II – D2012/27/UE) –
(Tabelul 15):
35
Tabel 12 - Producţia naţională de energie electrică şi termică în cogenerare
Energie electrică
Energie termică utilă
produsă Energie
Energie produsă în unităţi de
în cogenerare (Anexa II- electrică
electrică cogenerare (Anexa II-
D2004/8/EC înlocuită produsă în
Anul total produsă D2004/8/EC înlocuită prin
prin Anexa I – cogenerare din
în unități de Anexa I – D2012/27/UE)
D2012/27/UE) total producție
cogenerare
din care națională din care
Total Total
Autoproducatori Autoproducători
TWh TWh % % PJ %
2007 14,23 6,62 14,65 10,7 73,2 15,85
2008 14,06 6,21 15,62 9,6 71,5 18,04
2009 12,33 6,26 13,74 10,8 66,3 17,50
2010 11,93 6,54 17,74 10,8 69,0 22,46
2011 13,47 7,28 17,45 11,9 71,9 23,50
2012 12,54 6,72 16,07 11,4 66,1 22,37
2013 11,1 6,6 18,78 11,3 57,9 21,99
2014 10,7 6,1 19,38 9,4 55,4 21,86
2015 9,2 5,6 16,07 8,5 51,0 18,43
2016 8,90 5,29 10,78 8,2 45,9 13,07
2017 8,94 5,81 13,25 9,1 48,3 13,66
Sursa: ANRE
Tabel 13 - Capacităţile electrice şi termice de cogenerare din România în anul 2017
Capacitate
maximă
Tehnologia
Electrică Termică
de cogenerare
Brut Net
MW MW
TG în ciclu combinat, cu recuperare de energie termică 225 227
TG prevăzută cu recuperarea de energie termică 173 250
Motoare cu combustie internă 187 165
TA de contrapresiune 715 2980
TA de condensaţie cu prize de cogenerare 2840 5298
Alte tehnologii de cogenerare 3 10
TOTAL 4143 8930
Sursa: ANRE
36
Tabel 14 - Cantităţile de combustibil utilizate pentru producerea de energie electrică
şi termică în cogenerare
Combustibil
din care:
utilizat pentru
Combustibil
cogenerare
total utilizat
(Anexa II-
Anul de unitatile
D2004/8/EC Combustibil Gaze Regenerabile Alţi
de Pacură
înlocuită prin Fosil Solid Naturale și deșeuri combustibili
cogenerare
Anexa I –
D2012/27/UE)
PJ PJ % % % % %
2007 221,4 122,8 38,2 8,3 52,8 0,0 0,7
2008 216,8 118,1 39,5 6,3 52,8 0,0 1,4
2009 188,6 112,4 39,8 6,9 49,7 0,5 3,1
2010 186,1 117,3 38,6 3,8 50,8 1,9 4,9
2011 200,3 124,3 38,2 3,5 52,4 2,0 3,9
2012 188,5 114,5 38,4 3,3 53,7 2,0 2,7
2013 159,7 103,6 37,4 0,6 54,6 3,6 3,8
2014 154,1 97,7 36,0 0,5 54,4 5,4 3,7
2015 135,0 90,3 34,9 0,8 54,8 6,4 3,1
2016 128,0 82,2 28,5 1,4 59,8 6,4 3,9
2017 125,1 87,2 24,0 0,3 64,7 5,5 5,5
Sursa: ANRE
Tabel 15 - Producţia de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile de
energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă
Consum de
Energie electrică în
combustibil în
cogenerare de înaltă PES în valoare PES
cogenerare de înaltă
eficienţă absolută (Anexa III- (Anexa III-D
eficienţă
Anul (Anexa III-D D 2004/8/EC 2004/8/EC
(Anexa III-D
2004/8/EC înlocuită prin Anexa înlocuită prin Anexa
2004/8/EC
înlocuită prin Anexa II – D2012/27/UE) II – D2012/27/UE)
înlocuită prin Anexa
II – D2012/27/UE)
II – D2012/27/UE)
TWh PJ PJ %
2007 4,4 67,9 10,5 13,4
2008 3,7 62,4 9,2 12,8
2009 3,5 49,6 8,2 14,2
2010 3,3 47,5 8,0 14,5
2011 3,4 43,3 8,3 16,0
2012 3,0 36,7 7,2 16,4
2013 4,4 56,9 10,5 15,5
2014 3,3 39,7 8,7 18,0
2015 2,9 34,4 7,7 18,3
2016 2,9 35,1 8,3 19,1
2017 3,6 44,2 9,7 17,9
Sursa: ANRE
PES – economia de energie primară faţă de producerea separată a energiei (Primary Energy
Savings)
37
Cogenerare de înaltă eficiență din surse regenerabile de energie
În anul 2018 au fost emise 15 decizii privind calificarea cantităţilor de energie electrică produse în
cogenerare de înaltă eficienţă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de certificate verzi
suplimentare conform prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului
de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi
B. Consumatorul final de energie. (art.7 DEE/2012/27/UE)
 Eficienţa energetică în sectorul industrial
 Eficienţa energetică în industria care beneficiază de ajutor de stat conform HG nr.

495/2014
Scopul prezentei hotărâri îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca
obiectiv exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea
sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, a unui procent din cantitatea de energie electrică livrată
consumatorilor industriali electro-intensivi, cu respectarea reglementărilor europene incidente,
respectiv "Orientările privind ajutoarele pentru mediu și energie pentru perioada 2014-2020",
elaborate de Comisia Europeană.
Prevederile prezentei hotărâri se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a își
pierde competitivitatea, din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc
datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii la comerțul internațional.
Ajutorul va fi acordat dacă întreprinderea se află pe lista sectoarelor din anexa nr. 1.
Ajutorul de stat se acordă cu condiția ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puțin 15% din numărul
certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă de
exceptare.
În funcție de electro-intensitatea întreprinderilor, beneficiarii vor plăti următoarele procente din
numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii:
a) 15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%;
b) 40% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 10-20%;
c) 60% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 5-10%.
În cazul întreprinderilor electro-intensive înființate de mai puțin de un an și care se află pe lista
sectoarelor din anexa nr. 1 din Orientări, se utilizează datele estimate pentru primul an de activitate.
Ulterior primului an de activitate, Ministerul Economiei verifică încadrarea întreprinderii în condițiile
de eligibilitate stabilite de prezenta schemă, urmând să regularizeze sprijinul financiar acordat, după
caz. Pentru al doilea an de activitate se utilizează datele aferente primului an de activitate. Pentru al
treilea an de activitate se aplică media aritmetică a datelor aferente primilor 2 ani de activitate.
Începând cu al patrulea an de activitate se utilizează media aritmetică a celor 3 ani anteriori.
Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.
Ca urmare a implementarii acestei scheme de ajutor de stat în perioada 2015-2016 ca efect al punerii
în aplicare de către beneficiari a măsurilor de eficiență energetică, au fost realizate urmatoarele
economii:
 2015 - 56.130,6 tep
 2016 - 104.745 tep
 2017 - 26.962,6 tep
Având în vedere că Ministerul Economiei verifică anual respectarea îndeplinirii condiţiilor
impuse de reglementările comunitare şi naţionale în vigoare şi monitorizează schema de ajutor de stat
astfel încât să asigure că exceptările acordate se încadrează în procentele prevăzute in HG nr.
38
495/2014, cu modificările şi completările ulterioare şi că beneficiarul ajutorului de stat continuă să se
încadreze în condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă în baza documentaţiei depusă de beneficiar
până la data de 31 mai a fiecărui an, pentru anul 2018, se estimează o economie de energie de 17.333,9
tep/an.
 audit și management energetic
În anul 2018, ANRE - DEE a primit şi centralizat rapoartele de activitate ale auditorilor energetici,
persoane juridice (inclusiv persoane fizice autorizate PFA). Din raportul celor 47 de auditori energetici
a rezultat că s-au efectuat audituri energetice la 330 operatori economici, recomandându-se
aproximativ 1500 măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, ce ar produce după implementare
economii de energie estimate la 251.062 tep/an, cu o cifră de investiţii de cca 12.393.414 mii lei.
Măsurile de eficiență energetică frecvent propuse s-au încadrat în următoarele categorii :
 introducerea acţionărilor cu turaţie variabilă ;
 reducerea pierderilor în reţele de aer comprimat;
 compensarea factorului de putere;
 optimizarea arderii la cuptoare;
 optimizare funcţionare instalaţii şi fluxuri tehnologice;
 eficientizarea iluminatului în halele de producţie;
 reabilitare rețele termice;
 utilizare motoare cu turație variabilă cu convertizoare de frecvență.
În Tabelul 16 se prezintă situaţia elaborării auditurilor energetice pentru perioada 2010–2018
Tabel 16
Număr de
Economii de
măsuri de Costuri estimate
An Auditori Ag economici energie estimate
eficienţă (mii lei)
(tep)
energetică
2010 14 72 275 176.200 1.628.212
2011 6 41 103 112.171 128.813
2012 23 198 564 406.652 1.791.466
2013 33 226 701 196.705 663.684
2014 37 349 432 26.790 1.160.678
2015 73 431 1118 247.611 750.761
2016 70 330 1286 144.818 2.185.336
2017 72 232 1341 145.086 1.139.723
2018 60 330 1500 332.070 12.661.108
Față de anul 2017, a crescut ușor numărul operatorilor economici care au realizat audituri
energetice, dar în același timp numărul persoanelor juridice autorizate să elaboreze audituri energetice
a scăzut la 60.
Conform estimărilor auditorilor energetici, implementarea măsurilor de eficiență energetică
recomandate în cadrul auditurilor energetice complexe ar putea aduce economii de energie cumulate
de peste 200.000 tep.
Economiile de energie estimate a se obține prin implementarea măsurilor de eficiență energetică
recomandate în cadrul rapoartelor de audit termoenergetic sunt sensibil mai mare decât cele ce s-ar
obține în urma implementării măsurilor recomandate în cadrul auditurilor electroenergetice. Numărul
auditurilor electroenergetice este însă mult mai redus față de numărul auditurilor termoenergetice.
Există deci un potential mai mare de economisire a energiei în instalațiile termoenergetice.
39
Sectoarele de activitate în care au fost identificate măsuri de eficiență energetică ce ar putea
aduce economii de energie substanțiale, peste 100.000 tep, sunt: industria energetică, industria
cimentului şi industria prelucrătoare. De menționat că aceste date sunt estimări și reprezintă informații
aferente auditurilor energetice efectuate de un număr de 330 operatori eonomici.
În anul 2018 au fost realizate un număr de 13 audituri în administrația publică. Prin
implementarea măsurilor de eficiență energetică propuse în acest sector de activitate auditorii
energetici estimează că s-ar putea obține peste 20.000 tep ceea ce ar preuspune investiții în valoare de
aproximativ 100.000 lei.
Managementul energetic, aplicat în cadrul unui operator economic, are ca principal obiectiv
asigurarea unui consum judicios şi eficient al energiei, în scopul maximizării profitului prin
minimizarea costurilor energetice, mărind în acest mod competitivitatea pe piaţă a societăţii.
Serviciile de management energetic prezintă o importanţă majoră în cadrul unei societăţi
comerciale în monitorizarea consumurilor energetice şi reducerea costurilor aferente acestora prin
implementarea unui plan de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Acesta conţine măsuri de eficienţă
energetică care, implementate, conduc la economii de energie măsurabile şi au efecte vizibile în
scăderea costurilor cu energia.
Acest lucru este posibil fie prin angajarea unui manager energetic atestat de ANRE în cadrul
societăţii respective, fie prin încheierea unui contract de management energetic cu o persoana fizică
autorizată (PFA), atestată de către ANRE, sau cu o societate prestatoare de servicii energetice, care
are angajat cel puţin un manager energetic atestat de ANRE.
Din analiza programelor de îmbunătățire a eficienței energetice pe anul 2018, rezultă o economie de
energie de 84.325 tep, conform Tabelului 17.
Tabel 17
Indice Număr Economia de
CAEN Clasificare conform cod CAEN de energie
măsuri [tep]
A Agricultură, silvicultură şi pescuit 44 580,72
B Industria extractivă 81 4905,78
C Industria prelucrătoare 1071 50542
D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi 130 18.985
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, 112 2936
activităţi de decontaminare
G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea 91 2655
autovehiculelor şi motocicletelor
H Transport tiruri 33 2022
I Hoteluri şi restaurante 22 131,89
J Informaţii şi comunicaţii 18 399,35
K Intermedieri financiare şi asigurări 14 269,2
L Tranzacţii imobiliare 57 160
M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 35 484
N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de 2 9,4
servicii suport
O Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale 0 0
din sistemul public
P Învăţământ 16 245
TOTAL 1791 84325,34
În domeniul de activitate „C” au fost raportate 1.071 măsuri de eficiență energetică,
reprezentând 59,79% din totalul măsurilor, conform Figurii 10.
40
Fig. 10
Număr de măsuri
1200
1071
1000
800
600
400
200 130 112

81 91 57
44 33 22 18 14 35 16
2 0 0
0
A B C D E G H I J K L M N O P Q
Implementarea acestor măsuri conduce la economiile de energie prezentate în Figura 11
Fig. 11
Economia de energie (tep/an)
60000
50542
50000
40000
30000
18985
20000
131,89 160 9,4

10000 2936 269,2
4905,78 2655 2022 484 245
580,72 399,35 0 0
0
A B C D E F G H I J K L M N O P Q
Din cele 44 persoane juridice agreate să presteze servicii de management energetic,

13 societăți nu au încheiat contracte de management energetic iar din cele 19 PFA, 4 persoane nu au
încheiat contracte de management energetic.
Conform rapoartelor privind contractele de management energetic transmise de societățile
prestatoare de servicii energetice agreate/autorizate și de către managerii energetici PFA, prin
implementarea măsurilor de eficiență energetică propuse de aceștia s-ar obține economii de energie
41
de 76.376,41 tep/an. Raportând această valoare la consumul energetic anual al celor 313 operatori
economici (2.175.979,62 tep) rezultă un potențial estimat de economisire a energiei de 3,5 % la
operatorii economici care au externalizat serviciul de management energetic.
Societăţile prestatoare de servicii energetice şi PFA au raportat, de asemenea, că în urma
implementării măsurilor de eficienţă energetică din cadrul programelor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice, au fost realizate economii de energie în valoare de 48.126,80 tep. Precizăm faptul că aceste
economii de energie sunt raportate pentru cei 313 operatori economici care au externalizat serviciul
de management energetic și sunt aferente măsurilor de eficiență energetică exemplificate în rapoartele
primite de la societățile prestatoare de servicii energetice, inclusiv PFA.
 Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial
 Realizarea Programului Național de creștere a performanței energetice a blocurilor

de locuințe
Scopul Programului național privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe,

conform prevederilor O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare și a Ordinului
comun MDRL nr. 163/2009, MFP nr. 540/2009 şi MAI nr. 23/2009 privind aprobarea Normelor
Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, este:
- creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite după proiecte
elaborate până la decembrie 2005 prin reducerea consumului de energie la încălzire,
astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzirea locuințelor să
se situeze sub 100 kWh/m² arie utilă;
- asigurarea şi menţinerea climatului termic interior;
- diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi introducerea, după caz, a unor surse
alternative de producere a energiei;
- ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.
Pentru atingerea scopului Programului se finanțează:

a) lucrări de reabilitare termică a anvelopei: izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului,
înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinţe,
termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei
şarpantei, închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea
termică a parapeţilor, izolarea termică a planşeului peste subsol.
b) lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire: repararea/refacerea instalaţiei de
distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a
acesteia, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare, repararea/ înlocuirea cazanului
şi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară;
c) reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic - încălzire şi apă
caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, include montarea de robinete cu cap
termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii
pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii eficienţei energetice.
d) lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum;
e) instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse
regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau centrale
termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea acestora.
În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra blocului, la
aceste lucrări se mai pot adăuga: repararea elementelor de construcţie ale faţadei care prezintă
potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, repararea
acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la
nivelul terasei/ învelitoarei tip şarpantă, demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate
42
aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea
lucrărilor de intervenţie, refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie, repararea/refacerea
canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii/realizării ventilării naturale a spaţiilor
ocupate, realizarea lucrărilor de rebranşare a blocului de locuinţe la sistemul centralizat de
producere şi furnizare a energiei termice, echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor
de energie atât pentru încălzire, cât şi pentru apă caldă de consum, repararea trotuarelor de protecţie,
în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe, repararea/înlocuirea
instalaţiei de distribuţie a apei reci şi/sau a colectoarelor de canalizare menajeră şi/sau pluvială din
subsolul blocului de locuinţe până la căminul de branşament/de racord și înlocuirea corpurilor de
iluminat fluorescent şi incandescent din spaţiile comune cu corpuri de iluminat cu eficienţă
energetică ridicată şi durată mare de viaţă.
Faţă de economia de energie în valoare de 572.859 MWh (49.266 tep) obținută prin implementarea
măsurilor de eficiență energetică în perioada 2011-2017 în clădirile rezidențiale incluse în
Programul National, în anul 2018 s-a înregistrat o economie de 4.366.243,10 kwh (375 tep),
conform Tabelului 18.
Tabel 18
Economia de energie în anul 2018
[MWh] [ tep]
577.225 49.641
 Realizarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe finanţat din

fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene – POR 2014-2020
Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR) finanțează investiții pentru creșterea eficienței
energetice prin intermediul Axei prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse
de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1. – eficienţă energetică în clădiri publice, clădiri rezidenţiale şi
iluminat public în următoarele domenii: clădiri rezidențiale, clădiri publice și iluminat public.
Pentru Operațiunea A – Clădiri rezidențiale, prin proiectele finalizate, au fost înregistrate următoarele
rezultate:
o au fost reabilitate termic un număr de 279 de blocuri locuințe, respectiv 19.596
apartamente;
o s-a redus consumul anual specific de energie pentru încălzire cu 21.691 kWh/m2an;
o s-a redus consumul anual specific de energie de 35.389 kWh/m2an.
Au fost realizate economii de energie primară în valoare de 149.012.596 kWh/an (12815 tep/an)
Nu se pot raporta date referitoare la economiile de energie realizate pentru Operațiunea B – Clădiri
Publice și Operațiunea C – Iluminat public, întrucât nu au fost înregistrate proiecte finalizate la
sfârșitul anului 2018.
 Eficienţa energetică în clădirile guvernamentale
În scopul aplicării prevederilor art. 5 alin. (1) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența
energetică, a fost actualizat inventarul clădirilor cu suprafețe de peste 250 mp, în care sunt cuprinse și
datele energetice relevante despre acestea, astfel cum este prevăzut prin Ordinul MDRAP nr.
3466/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778/2013 și Ordinul MDRAP nr.
263/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490/2015, și afișat pe pagina de
internet a MDRAP, la rubrica Construcții/Performanța energetică a clădirilor.
43
 Pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, calculată la
suprafața utilă totală a clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația
publică centrală, au fost realizate următoarele acțiuni:
 Expertizarea tehnică a structurii de rezistență a clădirilor;
 Elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea și afișarea certificatului de performanță
energetică a clădirilor inventariate;
 Elaborarea planului de eficiență energetică, cu obiective și acțiuni specifice privind
renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate și economia preconizată de
energie;
 Înlocuirea tâmplăriei exterioare existente cu tâmplărie eficientă energetic;
 Termoizolarea parțială a unor elemente ale anvelopei clădirii;
 Înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat
economic și eficiență energetică ridicată;
 Revizia/repararea instalațiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice,
cu randament ridicat.
 Lucrări complexe de creștere a performanței energetice (reabilitare majoră).
Față de economia de energie realizată prin implementarea măsurilor de eficiență energetică în

perioada 2015-2017, respectiv de 36.103 MWh, în anul 2018 s-a realizat suplimentar 4.818.753,88
kWh (415 tep) reprezentând executarea lucrărilor de eficiență energetică prezentate mai sus, conform
Tabelului 19.
Tabel 19
Economia de energie în anul 2018
[MWh] [tep]
40.922 3.520
 Eficiența energetică în sectorul transporturi
 Extinderea metroului în București
Prin modernizarea substațiilor electrice de metrou, respectiv a instalaţiilor de joasă şi medie

tensiune şi a instalaţiilor de tracţiune de 750 Vcc, Metrorex a obţinut o economie de energie de 1419
tep. Modernizarea parcului material rulant pentru 15 trenuri a dus la o economie de 602 tep.
De asemenea, s-au făcut investiţii în iluminatul cu tehnologie LED, modernizarea scărilor
rulante şi a instalaţiilor aferente sistemului de ventilaţie a 6 staţii din magistrala 1 și au fost
achiziţionate 16 trenuri de metrou moderne.
În tabelul 20 sunt enumerate aceste măsuri și economiile obţinute în urma aplicării acestora.
44
Tabel 20
Nr. Măsura aplicată Economia de energie realizată în tep/an
crt.
An 2014 2015 2016 2017 2018
1. Iluminat tehnologie LED PIF etapizat 75 125 200 300
2. Modernizare scări rulante PIF 500 500 500 500

3. Modernizare substații 1.419 1.419 1.419 1.419 1.419
electrice de metrou-instalații
de medie tensiune 10 kV
-instalații tracțiune 750Vcc-
4. Modernizare parc material 602 602 602 602 602
rulant – Fiabilizarea parc
material rulant – 15 trenuri
IVA - PIF 2013
5. Achiziția a 16 trenuri PIF 731 731 731 731
7. Modernizarea instalațiilor PIF 200 200

aferente sistemului de
ventilare generală a stațiilor și
interstatiilor Mag1 – 6 stații
8. Achziția a 8 trenuri PIF 163,4 163,4
TOTAL 3915
 Modernizarea transportului feroviar
La Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. au fost implementate măsuri de

eficientizare energetică, conform Planului de eficientizare energetică a CNCF CFR SA în perioada
2013-2026, măsuri care au condus la o economie totală de energie de 973 tep/an. S-a continuat
introducerea iluminatului exterior economic în stațiile căilor ferate și montarea unităților de
semnalizare luminoasă cu LED-uri şi au fost executate lucrări de eficientizare energetică a clădirilor
de exploatare feroviară.
În tabelul 21 sunt enumerate aceste măsuri și economiile obţinute în urma aplicării acestora.
Tabel 21
Economia de energie realizată în tep/an

Nr.crt Masura aplicată
2015 2016 2017 2018
Unităţi de semnalizare
1 0 11 10 10
luminoasa cu LED
Introducerea iluminatului
2 exterior economic în staţiile 0 6 3 3
căilor ferate
45
Lucrări de eficientizare
3 energetică a clădirilor de 0 1853 940 960
exploatare feroviară
Implementarea unui sistem de
telegestiune a energiei electrice
4 şi de compensare a factorului 0 0 0 0
de putere la substaţiile de
tracţiune electrică
Total economii [tep] 0 1870 953 973
La CFR Călători SA au fost implementate măsuri de eficiență energetică care au condus la

economii de energie în valoare de 32 tep
 SRTFC Cluj - lucrări de modernizare instalaţie iluminat interior şi exterior, înlocuire
centrale termice, termoizolare conducte agent termic;
 SRTFC Iași - lucrări de reparaţie instalaţie termică la depoul Suceava;
 SRTFC Galați - lucrări de înlocuire tâmplărie lemn cu termopan la rev. Buzău şi
anvelopare cabină scări.
La SNTF CFR Marfă SA au fost aplicate următoarele tipuri de măsuri:
A. Măsuri cu caracter tehnico-organizatoric cu aplicare pe termen scurt, cu durata de până la un

an, fără cost sau cu cost minim, care nu implică investiții majore.
Economia de energie obținută prin aplicarea măsurilor este de 4,83 tep/an, iar economia financiară
obținută este de 21,72 mii lei/an în următoarele locații:
 Centrul Zonal de Marfă Braşov-Depoul Târgu Mureș a aplicat măsura de reducerea

consumului de energie electrică prin montarea corpurilor de iluminat cu senzori pentru holuri
acces și casa scărilor cu un cost de 0,90 mii lei, obţinându-se o economie de energie 0,17
tep/an;
 Sucursala Muntenia-Dobrogea - Depoul Palas a aplicat măsura de reducere a consumului
de combustibil prin corecția parametrilor de ardere al centralelor termice și montare
cronotermostate, obtinându-se o economie de energie 4,20 tep/an;
a) corecție parametrii Centrala termică BIASI SG 7 și montare cronotermostat cu un cost de
0,29 mii lei, obţinându-se o eonomie de energie de 0,948 tep/an;
b) corecție parametrii Centrala termică Ariston Egis Plus 24 FF- Clădire Șef Tura Depoul Palas
cu un cost de 3,52 mii lei/an, obtinându-se o economie de energie 0,768 tep/an;
c) corecție parametrii Centrală termică SIME - Clădire Dormitor Mecanici și montare
cronotermostat cu un cost aplicare măsura = 0,300 mii lei obţinându-se o economie de
energie =2,49 tep/an;
 Centrul Zonal de Marfă Brașov - Depoul Târgu Mureș - reducerea consumului de
combustibil prin corecția parametrilor de ardere ai centralelor termice, obţinându-se o
economie de energie de 0,46 tep;
a) corecție parametrii Boiler ARISTON SGN 1000 Clădire administrativa corp A, obtinându-
se o economie de energie de 1 MWh/an =0,086 tep/an;
b) corecție parametrii sistem de încălzire cu convectoare Clădire Hala RRD obtinându-se o
economie de energie de 0,800 MWh/an =0,068 tep/an;
c) corecție parametrii Cazan Ferroli Pegasus - Clădire Administrativă veche, obtinându-se o
economie de energie de 3 MWh/an =0,258 tep/an;
d) corecție parametrii sistem de încălzire cu convectoare Garaj Auto, obţinându-se o economie
de energie de 0,600 MWh/an =0,051 tep/an;
46
B. Măsuri pe termen mediu, cu durata cuprinsă între 1 și 3 ani - produc o economie de energie de
12,9 tep/an în următoarele locaţii:
 Sucursala Muntenia-Dobrogea - reducerea consumului de combustibil la Depoul Palas prin
înlocuirea unei centrale termice pe combustibil tip GPL cu o C-T electrică. Costul aplicării
măsurii = 3,77 mii lei; cu o economie de combustibil realizată de 5,86 tep/an
 Centrul de Intreținere și Reparații Vagoane - reducerea consumului de energie electrică
înregistrat la locurile fixe din procesul tehnologic de întreținere pentru reparații vagoane
prin dotarea secțiilor IRV cu 8 invertoare de sudură 380 V care înlocuiesc cele 8 aparate de
sudură vechi. Cost aplicare măsura = 19,60 mii lei, economia anuală de energie obținută de
65,28 MWh/an =5,61 tep/an
 Sucursala Muntenia -Dobrogea - Depoul Palas - reducerea consumului de energie electrică
prin înlocuire a 20 lămpi de 250 W cu LED 60 W la iluminatul exterior perimetral cu un
cost aplicare măsura = 0,50 mii lei şi o economie de energie obținută prin aplicarea măsurii
de 1,43 tep/an;
 Modernizarea transportului aerian
Din analiza PIEE-urilor, a rezultat implementarea următoarelor tipuri de măsuri de eficiență

energetică, cu o economie de energie aferentă de 665 tep:
- Tarom SA, prin înlocuirea tâmplăriei vechi cu una de tip PVC a condus la o economie de
energie de 2,6 tep;
- Administrația română a serviciilor de trafic aerian Romatsa a înlocuit robineţii de reglaj cu
robineţi termostataţi la corpurile de încălzire, care a condus la o economie de energie de
1,7 tep;
- Compania aeriană Carpatair a continuat implementarea măsurilor aferente Programului de
modernizare, cu o economie de energie de 102,9 tep;
- Compania aeriană Blue Air a instalat dispozitive Winglet pe aripile avioanelor, fapt care a
condus la o economie de energie de 439 tep, iar prin continuarea programelor interne de
mentenanță a flotei de aeronave s-au obţinut 35 tep. Ca urmare, economia totală obținută
în anul 2018 prin aplicarea unui număr de 3 măsuri este de 474 tep;
- CN AEROPORTURI Bucureşti a refăcut izolaţia termică tubulaturi ventilaţie, termo/hidro-
izolaţii clădiri platforma aeroportuară, modernizari centrale termice care au condus la o
economie de energie de 84 tep.
47
6. SITUAȚIA ELABORĂRII AUDITURILOR ENERGETICE ȘI ACCESUL LA
SISTEMELE DE AUTORIZARE AUDITORI ENERGETICI ŞI ATESTARE
MANAGERI ENERGETICI
Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici desfăşurată susţine

promovarea şi dezvoltarea unui sistem care să asigure disponibilitatea unor audituri capabile să pună
în valoare potenţialul de economisire energetic al consumatorului final de energie.
Numărul relevant de auditori energetici autorizaţi anual indică deschiderea pieţei de servicii
energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic
conform prevederilor legale. Prin informaţiile privind tipul autorizaţiilor şi datele de contact ale
persoanelor autorizate de ANRE disponibile pe site-ul ANRE este asigurat accesul liber,
necondiţionat, al părţilor interesate.
Criteriile minime transparente şi nediscriminatorii pentru auditurile energetice impuse prin

Regulamentul de autorizare a auditorilor energetici constituie o premisă pentru elaborarea unor lucrări
de calitate care să conducă la identificarea de măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice la
consumatorul final şi la atingerea ţintelor de economii de energie asumate de către România prin
Planurile Naţionale de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice prin implementarea lor.
La sfârşitul anului 2018, situația atestatelor/autorizațiilor în domeniul eficienței energetice a

fost următoarea:
- 413 atestate manageri energetici
- 176 autorizații auditori energetici persoane fizice
- 60 autorizații auditori energetici persoane juridice din care 12 auditori energetici PFA
- 68 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA).
Structura autorizaţiilor și atestatelor acordate în anul 2018, este prezentată în Tabelul 22.
Tabel 22
Atestate / Autorizaţii Prelungiri
Tipul atestatului/autorizației acordate în anul 2018 Total
noi atestate/autorizaţii
Manageri energetici 101 58 43
Auditori energetici persoane fizice 28 16 12
Auditori energetici persoane juridice 11 8 3
Societati prestatoare de servicii energetice 54 54 -
acreditate
Sursa: ANRE
6.1 Atestate manageri energetici
Activitatea de atestare/autorizare/agreare pe luni, pentru anul 2018, se prezintă astfel:
48
Fig. 12
Situaţia atestatelor de manager energetic acordate în anul 2018
Număr atestate noi acordate în anul 2018
10 9
9 8
8 7 7 7
7
număr atestate noi
6 5
5 4 4
4 3 3
3
2 1
1
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
luna/2018
Sursa: ANRE
Fig. 13
Situaţia prelungirilor atestatelor de manageri energetici în anul 2018
Număr prelungiri atestate acordate în anul 2018
10
9
număr prelungiri atestate
9
8
7
6
6
5
4 4 4 4 4
4
3 3
3
2
2
1
0
luna/2018
Sursa: ANRE
49
Fig. 14
Situaţia agreării/autorizării societăţilor prestatoare de servicii energetice în anul 2018
Numar autorizații de societati prestatoare de servicii energetice acordate în
40 anul 2018
37
35
30
număr societati agreate
25
20
15
10
6
5 3 2 2 2
1 1
0
luna/2018
Sursa: ANRE
Societăţile prestatoare de servicii energetice agreate până la data intrării în vigoare a Deciziei
ANRE nr.1111/2017 privind modificarea și completarea Deciziei ANRE nr.2794/2014, au avut termen
de solicitare a autorizației de societate prestatoare de sevicii energetice până la începutul lunii februarie
2018. De aceea , în graficul de mai sus pentru luna februarie este consemnat un număr mare de
solicitări de acest tip, cu mult peste media celorlalte luni.
6.2. Autorizaţii auditori energetici
Activitatea auditorilor energetici care își desfășoară activitatea în domeniul industriei,

transporturilor sau al serviciilor este reglementată de prevederile Regulamentului pentru autorizarea
auditorilor energetici din industrie aprobat prin Decizia A.N.R.E nr. 2794/2014, modificată și
completată prin Decizia A.N.R.E nr.1111/2017 (Regulament).
Conform Regulamentului, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de

autorizare din cadrul A.N.R.E, până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul
anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice.
50
Fig. 15
Situaţia autorizării auditorilor energetici persoane fizice pentru anul 2018
Sursa: ANRE
Fig. 16
Situaţia autorizării auditorilor energetici persoane juridice/2018
Situaţie autorizare auditori energetici PJ/2018

2,5
2 2
2
număr documente acordate
1,5
1 1 1 1
1
0,5
0
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
luna/2018
A noi PJ Prel PJ
Sursa: ANRE
În anul 2018 un număr de 47 de auditori energetici persoane juridice au realizat audituri

energetice la 330 operatori economici. Din rapoartele transmise de acesția rezultă că s-au identificat
un număr de peste 1500 măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, reprezentând economii de
energie estimate la 251.062 tep, cu o cifră de investiţii de cca. 12.393.414 mii RON.
Măsurile de eficiență energetică frecvent propuse s-au încadrat în următoarele categorii :

- introducerea acţionărilor cu turaţie variabilă,
- reducerea pierderilor în reţele de aer comprimat,
- compensarea factorului de putere,
- optimizarea arderii la cuptoare,
- optimizare funcţionare instalaţii şi fluxuri tehnologice,
- eficientizarea iluminatului în halele de producţie,
- reabilitare rețele termice
- trecere la motoare eficiente energetic, acționate cu turație variabilă cu convertizoare de frecvență
51
Pentru perioada 2010 – 2018 situaţia elaborării auditurilor energetice se prezintă astfel:
Tabel 23
Număr de
Economii de Costuri
măsuri de
An Auditori Ag economici energie estimate
eficienţă
estimate (tep) (mii lei)
energetică
2010 14 72 275 176.200 1.628.212
2011 6 41 103 112.171 128.813
2012 23 198 564 406.652 1.791.466
2013 33 226 701 196.705 663.684
2014 37 349 432 26.790 1.160.678
2015 73 431 1118 247.611 750.761
2016 70 330 1286 144.818 2.185.336
2017 72 232 1341 145.086 1.139.723
2018 60 330 1500 332.070 12.661.108
Sursa: ANRE
Fig. 17
Situație comparativă privind numărul de autorizații acordate persoanelor juridice și numărul
operatorilor economici care au realizat audituri energetice în perioada 2010-2018
Evoluția numărului de autorizații acordate persoanelor juridice
și numărul operatorilor economici care au realizat audituri
energetice în perioada 2010-2018
600
431
349 330 330
400
198 226 232
200 72 73 70 72 60
14 6 41 23 33 37
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
auditori energetici PJ operatori economici
Sursa: ANRE
Față de anul 2017 a crescut ușor numărul operatorilor economici care au realizat audituri
energetice. Acest segment de piață a realizat audituri energetice în anul 2014 și s-a conformat
cerințelor introduse prin legea 121/2014 privind eficiența energetică, referitoare la realizarea unui
audit energetic o data la 4 ani.
În același timp însă, numărul persoanelor juridice autorizate să elaboreze audituri energetice a
scăzut la 60. Datorită introducerii unui barem de 50 puncte necesar pentru acordarea prelungirii
autorizației de auditor energetic persoană juridică, conform Deciziei ANRE nr.1111/2017 privind
modificarea și completarea Deciziei ANRE nr.2794/2014, nu toate entitățile autorizate în anul 2017
au putut să își mențină valabilitatea autorizației.
În anul 2018 un număr de 8 persoane juridice noi au solicitat autorizație nouă.
Tipurile de audituri energetice realizate în anul 2018 precum și repartizarea acestora pe
sectoare de activitate este prezentată în graficele și tabelele următoare.
52
Fig. 18
Tipuri de audituri energetice realizate în anul 2018
Tipuri de audituri energetice elaborate

tipuri de audituri energetice 2018
Audituri complexe
Audituri electroenergetice
Audituri termoenergetice
0 50 100 150 200 250 300

număr audituri energetice
Sursa: ANRE
Operatorii economici au optat și în acest an, în majoritate, pentru elaborarea unor audituri
energetice complexe.
Fig. 19
Economii de energie estimate a fi obținute, estimate pe tipuri de audituri energetice
Economii de energie, estimate, per tipuri de audituri energetice (tep)
tipuri de audituri energetice
Audituri complexe 216.349,73
Audituri termoenergetice 81.447,36
Audituri electroenergetice 34.272,65
0,00 50.000,00 100.000,00 150.000,00 200.000,00 250.000,00

economii de energie (tep)
Sursa: ANRE
Conform estimărilor auditorilor energetici, implementarea măsurilor de eficiență energetică

recomandate în cadrul auditurilor energetice complexe ar putea aduce economii de energie cumulate
de peste 200.000 tep.
Economiile de energie estimate a se obține prin implementarea măsurilor de eficiență

energetică recomandate în cadrul rapoartelor de audit termoenergetic sunt sensibil mai mare decât cele
ce s-ar obține în urma implementării măsurilor recomandate în cadrul auditurilor electroenergetice.
Numărul auditurilor electroenergetice este însă mult mai redus față de numărul auditurilor
termoenergetice. Există deci un potenţial mai mare de economisire a energiei în instalațiile
termoenergetice.
53
O imagine asupra tipurilor de audituri energetice realizate de persoane fizice autorizate (PFA)
sau persoane juridice (PJ), cu prezentarea economiilor de energie estimate, este redată mai jos:
Tabel 24
numar audituri economii de energie (tep)

PFA PJ TOTAL PFA PJ TOTAL
Audituri
termoenergetice 2 25 27 51,90 81395 81.447,36
Audituri
electroenergetice 10 49 59 1.509,12 32764 34.272,65
Audituri complexe 17 227 244 917,90 215432 216.349,73
TOTAL 29 301 330 2.478,92 329.590,82 332.069,74
Sursa: ANRE
Fig.20
Număr de audituri energetice realizate, pe sectoare de activitate
Număr de audituri energetice realizate pe sectoare de

80 activitate
69 2018
70
60
60
număr de audituri
50 43
40 37
29
30
20 17
13 13
10 9 8
10 7 5 5 4
1
0
sector de activitate
De remarcat sectorul serviciilor unde, în ultimii trei ani, a crescut numărul operatorilor
economici care s-au conformat prevederilor Legii eficienței energetice nr.121/2014 cu modificările şi
completările ulterioare, în ceea ce privește realizarea auditului energetic. Potențialul de economisire a
energiei în acest sector este destul de mare dacă avem în vedere estimările realizate de auditorii
energetici pentru măsurile de eficiență energetică recomandate.
54
Fig. 21
Economii de energie estimate pentru măsurile de eficiență energetică recomandate în cadrul
auditurilor energetice, pe sectoare de activitate
Economii de energie estimate pentru măsurile de eficiență

energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice pe sectoare
de activitate
ind.energetica 122.914,45
ind.prelucratoare 66.291,89
ind.cimentului 59.379,89
administratie publica 24.265,01
prelucrarea lemnului 17.643,95
ind.alimentara 8.625,32
servicii 8.505,37
metalurgie 7.908,51
0,00 20.000,00 40.000,00 60.000,00 80.000,00 100.000,00 120.000,00 140.000,00
tep
Sursa: ANRE
Fig.22
Economii de energie estimate pentru măsurile de eficiență energetică recomandate în cadrul
auditurilor energetice, pe sectoare de activitate
Economii de energie estimate pentru măsurile de eficiență

energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice pe
sectoare de activitate
6.337,48
agricultura 4.268,51
3.763,58
invatamant 719,30
605,98
constructii 366,06
240,52
ind.textila 234,88
0,00 1.000,00 2.000,00 3.000,00 4.000,00 5.000,00 6.000,00 7.000,00
tep
Sursa: ANRE
Sectoarele de activitate în care au fost identificate măsuri de eficiență energetică ce ar putea

aduce economii de energie substanțiale, peste 100.000 tep, sunt: industria energetică, industria
cimentului şi industria prelucrătoare. De menționat că aceste date sunt estimări și reprezintă informații
aferente auditurilor energetice efectuate de un număr de 330 operatori eonomici.
În baza de date a ANRE există un număr de 854 operatori economici cu un consum energetic
anual mai mare de 1000 tep și aproximativ 1100 operatori economici care înregistrează anual un
consum energetic mai mic de 1000 tep. O parte dintre aceștia însă sunt exceptați de la elaborarea
55
auditului energetic pentru că au implementat un sistem de management al energiei și/sau mediului sau
sunt întreprinderi mici și mijlocii.
Potrivit dispozițiilor art.9 alin.(1) lit.a) ale Legii eficienței energetice nr.121/2014 auditul
energetic este obligatoriu pentru toate tipurile de consumatori de energie și stă la baza stabilirii și
aplicării măsurilor de eficiență energetică. Programul de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice
trebuie să includă recomandările din auditurile energetice.
Fig. 23
Costuri estimate aferente măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor
energetice din ind.energetică și transporturi
Costuri pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în

cadrul auditurilor energetice din ind.energetică și transporturi,
mii lei (estimări)
ind.energetica 7.318.293,02
transporturi 4.084.650,40
0,00 1.000.000,00
2.000.000,00
3.000.000,00
4.000.000,00
5.000.000,00
6.000.000,00
7.000.000,00
8.000.000,00
mii lei
Sursa: ANRE
Costurile totale pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în

industria energetică și transporturi sunt cuprinse între 4 și 7 miliarde de lei, conform graficului de mai
sus (Fig. 24).
De precizat că în sectorul transporturi au fost recomandate ca măsuri de eficiență energetică
achiziții de autovehicule Euro 6 care ridică mult valoarea costurilor investiționale. Economiile de
energie în acest sector au fost estimate însa la puțin peste 3500 tep.
În industria energetică, implementarea măsurilor de eficiență energetică, care ar aduce
economii de energie estimate de peste 100.000 tep , presupune costuri de peste 7 miliarde de lei.
Fig. 24
energetice (1)
Costuri pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în
cadrul auditurilor energetice/sectoare de activitate (1)
mii lei (estimări)
servicii 314.013,64
264.706,92
ind.cimentului 157.379,39
152.537,55
administratie publica 105.956,68
85.132,09
prelucrarea lemnului 74.287,57
0,00 50.000,00 100.000,00 150.000,00 200.000,00 250.000,00 300.000,00 350.000,00
mii lei
Sursa: ANRE
56
Fig. 25
energetice (2)
Costuri pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate

în cadrul auditurilor energetice/sectoare de activitate (2)
mii lei (estimări)
metalurgie 37.345,16
agricultura 21.187,74
invatamant 18.894,00
telecomunicatii 14.995,46
chimie 8.752,27
constructii 1.694,09
ind.textila 1.282,02
0,00 5.000,00 10.000,00 15.000,00 20.000,00 25.000,00 30.000,00 35.000,00 40.000,00

mii lei
În ultimii 3 ani a crescut numărul companiilor din sectorul serviciilor care realizează audituri
energetice. Astfel un număr de 69 de entități au realizat audituri energetice care au estimat economii
de energie de 8500 tep, cu costuri investiționale în valoare de peste 300.000 mii lei.
În industria prelucrătoare au fost estimate economii de energie de peste 60.000 tep pentru
obținerea cărora ar trebuie realizate costuri investiționale de peste 250.000 mii lei.
Costurile sunt apropiate în cele două sectoare exemplificate mai sus dar potențialul de economisire a
energiei e desigur mai mare în industria prelucrătoare.
În industria energetică costurile implementării măsurilor de eficiență energetică recomandate de
auditorii energetici sunt foarte mari datorită faptului că în cadrul auditurilor energetice au fost
recomandate măsuri ce implică valori financiare ridicate pentru implementarea acestora, cum ar fi:
- Reabilitare rețele termice

- Achiziție de corpuri de iluminat cu tehnologie de tip LED
- Montare panouri folotovoltaice
- Instalare unități de microgenerare
- Acționări cu turație variabilă
57
Fig. 26
Costuri estimate aferente măsurilor de eficiență energetică recomandate, pe tipuri de audituri
energetice
Costuri pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate,

per tipuri de audituri energetice, mii lei (estimări)
Audituri termoenergetice 6.519.950,34

tip audit
Audituri complexe 5.926.655,54
Audituri electroenergetice 214.592,12
0,00 1.000.000,00
2.000.000,00
3.000.000,00
4.000.000,00
5.000.000,00
6.000.000,00
7.000.000,00
mii lei
Sursa: ANRE
Analizând costurile estimate pentru implementarea auditurilor electroenergetice constatăm că,

în anul 2018, valorile acestora sunt mult sub costurile necesare pentru implementarea măsurilor de
eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor termoenergetice sau complexe care ating valori
de peste 5 miliarde de lei.
6.3 Societăți prestatoare de servicii energetice
În ceea ce privește activitatea societăților prestatoare de servicii energetice agreate/autorizate

să încheie contracte de management energetic cu operatorii economici care procedează la
externalizarea aceastui serviciu precizăm că la sfârșitul anului 2018 erau înregistrate în baza de date a
Departamentului pentru eficiență energetică un număr de 63 societăți prestatoare de servicii energetice
(SPSE) din care 19 persoane fizice autorizate (PFA) abilitate să încheie contracte de management
energetic.
Din cele 44 persoane juridice agreate să presteze servicii de management energetic 13 societăți
nu au încheiat contracte de management energetic, iar din cele 19 PFA un număr de 4 persoane nu au
încheiat contracte de management energetic.
Numărul de contracte încheiate de către societățile prestatoare de servicii energetice și de către
PFA este prezentat în tabelul de mai jos (Tabel 25), în funcție de perioada pentru care a fost încheiat
contractul și de tipul prestatorului de servicii, astfel:
58
Tabel 25
Număr de contracte de management încheiate în funcție de perioada contractuală
Număr de contracte încheiate în funcție de perioada

Număr pentru care a fost încheiat contractul
total de
contracte/
categorie
1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani Nelimitat
SPSE industrie 207 129 17 13 11 12 25
PFA industrie 82 55 2 0 0 0 25
Total contracte
încheiate în sectorul 289 184 19 13 11 12 50
industrial
SPSE localitati 22 17 2 3 0 0 0
PFA localități 2 2 0 0 0 0
Total contracte de
management încheiate 24 19 2 3 0 0 0
pentru localități
Total contracte de
management energetic 313 203 21 16 11 12 50
incheiate
Sursa: ANRE
Din cele 313 contracte de management energetic încheiate în industrie, aproximativ 5 % au ca

beneficiari operatori economici care înregistrează anual un consum energetic sub 1000 tep, deși legea
nu stabilește această responsabilitate pentru aceştia.
Restul de 95 % sunt contracte de management energetic încheiate de operatori economici care
înregistrează anual un consum energetic mai mare de 1000 tep.
59
Tabel 26
Economii de energie estimate și realizate consemnate în rapoartele transmise de societățile
prestatoare de servicii energetice și PFA
SPSE PFA SPSE+PFA
Sector de activitate economii

economii economii economii economii economii
de
de energie de energie de energie de energie de energie
energie
estimate realizate estimate realizate realizate
estimate
(tep) (tep) (tep) (tep) (tep) (tep)
agricultura 596,36 1.046,7 52,9 37,5 649,26 1084,2

ind.energetică 10.386,21 1.388,13 - - 10.386,21 1.388,13
ind.metalurgică 1.049,1 1.039,86 235,64 217,08 1.284,74 1.256,94
constructii 173,9 467,82 181,6 69,85 355,5 537,67
prelucrare lemn 209,51 167,37 1.905,23 308,53 2.114,74 475,9
ind.textila 439,69 419,52 62 12,2 501,69 431,72
ind.chimica 825,94 780,19 500,98 400,98 1.326,92 1.181,17
materiale de contructii 15.142,94 13.742,49 339,24 2,6 15.482,18 13.745,09
ind.alimentara 2.149,14 4.315,30 982,96 511,71 3.132,1 4.827,01
transporturi 3.042,01 10.010,13 1172 989,50 4.214,01 10.999,63
ind.prelucratoare 7.317,38 4.040,34 1.372,94 859,09 8.690,32 4.899,43
servicii 5.937,91 4.699,25 7.616,05 494,11 13.553,96 5.193,36
invatamant 75,2 44,97 75,2 44,97
administratie publica 12.396,52 1.727,29 2.104 245 14.500,52 1.972,29
ind.cimentului 0,07 0,07 - - 0,07 0,07
telecomunicatii 108,72 89,22 - - 108,72 89,22
TOTAL 59.775,40 43.933,68 16.600,74 4.193,12 76.376,14 48.126,80
Sursa: ANRE
Tabel 27
Potențial estimat de economisire a energiei raportat la 313 operatorii economici care au
externalizat serviciul de management energetic
Potențial
Număr de Consum anual total
Prestator de estimat de
contracte de de energie suspus Economii de energie
servicii economisire
management analizelor energetice estimate (tep /an)
energetice a energiei
energetic (tep /an)
( %)
PFA 84 277.149,64 16.600,74 5,98%
60
SPSE 229 1.898.829,98 59.775,4 3,14%
PFA+SPSE 313 2.175.979,62 76.376,14 3,5%
Sursa: ANRE
Societăţile prestatoare de servicii energetice şi PFA au raportat, de asemenea, că în urma

implementării măsurilor de eficienţă energetică din cadrul programelor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice, au fost realizate economii de energie în valoare de 48.126,80 tep. Precizăm faptul că aceste
economii de energie sunt raportate pentru cei 313 operatori economici care au externalizat serviciul
de management energetic și sunt aferente măsurilor de eficiență energetică exemplificate în rapoartele
primite de la societățile prestatoare de servicii energetice, inclusiv PFA.
6.4 Activitatea de autorizare a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi

exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum, în
imobile de tip condominiu
Conform prevederilor Legii 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi

completările ulterioare, “în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare
centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016,
pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul
fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie“. Totuşi, dacă folosirea contoarelor individuale nu
este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punct de vedere financiar, legea
prevede obligativitatea montării repartitoarelor individuale de costuri "pe toate corpurile de
încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte".
Potrivit prevederilor art. V alin. (4) din Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea
Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu completările ulterioare coroborate cu
prevederile art. 14 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu
modificările ulterioare, activitatea de autorizare a persoanelor juridice care montează şi exploatează
sisteme de repartizare a costurilor în imobile tip condominiu a fost preluată de către DEFE- ANRE.
Până la data intrării în vigoare a Legii nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii
serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu completările ulterioare, această activitate a
fost desfăşurată de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Serviciilor Comunitare
de Utilităţi Publice (ANRSC) conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 259/2004 pentru aprobarea
Normelor privind autorizarea în domeniul montării şi exploatării sistemelor de repartizare a costurilor
pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, cu modificările şi completările
ulterioare.
În acest sens a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 53/2017 Regulamentul pentru autorizarea
persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a
costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, act normativ care să
fie adaptat procedurilor ANRE şi să fie în concordanţă cu modificările aduse de Legea nr. 225/2016
pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu
Prin elaborarea acestui Regulament a fost urmărită stabilirea de către ANRE a următoarelor
aspecte:
a) condiţiile pentru eliberarea, prelungirea, modificarea, suspendarea, retragerea sau eliberarea
duplicatului următoarelor tipuri de autorizaţie :
(i) tip I - pentru desfăşurarea activităţii de montare a sistemelor de repartizare a costurilor
pentru încălzire;
61
(ii) tip II - pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor
pentru încălzire;
(iii) tip III - pentru desfăşurarea activităţii de montare a contoarelor de apă caldă utilizate ca
repartitoare de costuri;
(iv) tip IV - pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a contoarelor de apă caldă utilizate ca
repartitoare de costuri.
b) procedura de solicitare şi eliberare a tipurilor de autorizaţie prevăzute la lit. a);
c) procedura de prelungire, modificare, suspendare sau retragere a tipurilor de autorizaţie prevăzute la
lit. a).
Prevederile regulamentului se aplică:
a) persoanelor juridice, române şi străine care solicită autorizarea pentru desfăşurarea activităţii de
montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum
în imobile de tip condominiu, pe teritoriul României, cu respectarea legilor şi normelor în vigoare;
b) persoanelor juridice, române şi străine care în baza autorizaţiilor obţinute desfăşoară activităţi de
montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum
în imobile de tip condominiu.
Regulamentul include, de asemenea, prevederi referitoare la:

a) documentaţia care trebuie depusă de solicitanţi pentru obţinerea fiecărui tip de autorizaţie
amintit;
b) procedura de autorizare;
c) modalitatea de plată a tarifului de autorizare;
d) documentaţia şi procedura aferentă prelungirii, modificării, eliberării duplicatelor
autorizaţiilor;
e) situaţiile în care se suspendă şi/sau retrag autorizaţiile;
f) condiţiile de valabilitate pentru fiecare tip de autorizaţie;
g) dispoziţii finale.
Activitatea de autorizare persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi

exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile
de tip condominiu susţine eficientizarea consumului de energie termică şi dezvoltarea pietei de servicii
energetice privind repartizarea costurilor.
În anul 2018 au fost analizate următoarele solicitări, transmise de persoane juridice în vederea
obținerii autorizaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor de montare şi/sau exploatare a
sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip
condominiu:
Tabel 28- Solicitări primite și analizate privind autorizarea persoanelor juridice care
desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire
şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu
Rezoluția Comisiei de autorizare
Total solicitări
Solicitări Aprobat Respins
Autorizație nouă 6* 9 15
Retragere autorizație 14 14
pe puncte de lucru
Modificare autorizație 2 2
Total solicitări 20 11 31
62
*Autorizațiile eliberate de ANRE sunt valabile pe întreg teritoriul țării. Prin acordarea autorizațiilor
noi de către ANRE, toate autorizațiile emise pe puncte de lucru de către ANRSC își încetează
valabilitatea.
În cadrul Registrului de evidenţă al persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare

şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile
de tip condominiu, publicat pe site-ul ANRE în secţiunea Eficienţă Energetică/Informaţii de interes
public se regăsesc informații utile privind tipul autorizațiilor deținute de către aceste persoane juridice,
tipul repartitoareleor montate/exploatate, date aferente autorizațiilor (data emitere, data expirare), date
de contact.
La data de 30 martie 2019 sunt înregistrate în acest registru un număr de 20 persoane juridice
din care 5 dețin autorizații emise de ANRE, valabile pe întreg teritoriul României ( pentru tipul de
activități precizate în registru) . restul de 15 persoane juridice își desfășoară activitatea în baza
autorizațiilor emise de ANRSC care sunt valabile pe diferite puncte de lucru (conform registrului).
63
7. ÎNDEPLINIREA ȚINTELOR UNIUNII EUROPENE
 Progresul realizat în atingerea ţintei naţionale în materie de eficiență energetică de

reducere cu 19% a consumului de energie primară pâna în 2020
Obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică este bazat pe consumul de energie
primară.
România şi-a stabilit ca obiectiv naţional indicativ în materie de eficienţă energetică realizarea
unei economii de energie primară de 10 mil. tep la nivelul anului 2020, ceea ce reprezintă o reducere
de 19% a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES
2007 pentru scenariul realist.
Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 mil. tep,
iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep.
Astfel, în conformitate cu Raportul de țară SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind
România, Comisia Europeană apreciază că România este în grafic și că va atinge obiectivul fixat
pentru 2020 de eficiență energetică care este de 43 Mtep, exprimate în consum de energie
primară (30,3 Mtep exprimate în consumul final de energie). Cu toate acestea, atât consumul
primar, cât și consumul final de energie au înregistrat o creștere în 2017 și, prin urmare, sunt necesare
eforturi continue pentru a limita consumul de energie în contextul creșterii economice.
Însă, această creştere a consumului primar, respectiv final de energie s-a înregistrat în 2017 la
nivel european în cadrul a 20 state membre, fiind înfiinţat un Grup de lucru al Comisiei Europene în
luna septembrie 2018, pentru identificarea cauzelor acestor tendinţe şi a soluţiilor necesare pentru
atingerea ţintelor privind eficienţa energetică în anul 2020.
În Figura 27 este prezentată ținta României pentru anul 2020, respectiv 2030 raportată la
prognoza PRIMES 2007, precum și scenariul realizat prin PRIMES 2016, de unde se observă plasarea
constantă a consumului de energie primară sub curba prognozată, ceea ce denotă faptul că ținta pentru
anul 2020 poate fi atinsă, ca urmare a reducerii consumului prin efectul conjugat al restructurării
economiei, dar și politicii de eficiență energetică.
Fig. 27
Sursa: ANRE
64
 Progresul înregistrat în promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile
de energie
Evoluţia legislaţiei în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse

regenerabile (date furnizate de catre Direcția Generală Eficiență Energetică, Surse Regenerabile,
Cogenerare și Energie Termică)
Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezintă
un imperativ al perioadei actuale la nivelul Uniunii Europene motivat de: protecţia mediului, creşterea
independenţei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie,
precum şi motive de ordin economic şi de coeziune socială. În consecinţă, având în vedere nivelul
relativ ridicat al costurilor investiţionale aferente producerii E-SRE, toate statele europene au instituit
sisteme de sprijin a E-SRE.
În acest context, prin HG nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a

producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, în România a fost instituit sistemul
de promovare prin certificate verzi, un sistem orientat spre mecanisme concurenţiale de piaţă, şi anume
sistemul cotelor obligatorii combinat cu tranzacţionarea de certificate verzi (CV).
Potrivit prevederilor Legii nr. 220/2008, s-au stabilit cotele anuale obligatorii de certificate verzi
pentru perioada 2008÷2020, în intervalul 5.26%÷16.8%. În forma adoptată la acel moment, sistemul
de promovare a devenit mai atractiv pentru investitori, introducând facilităţi noi, printre care şi
acordarea unui număr mai mare de certificate verzi, diferenţiat în funcţie de tipul tehnologiei de
producere a E-SRE.
Prin intrarea în vigoare a prevederilor Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile. Potrivit Anexei I din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de
modificare și, ulterior, de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, obiectivul de țară pentru
România, privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de
energie, ce urmează a fi realizat până în anul 2020, este de 24%.
De asemenea, în conformitate cu art. 4, alin. (3) al Directivei 2009/28/CE, a fost elaborat Planul
naţional de acţiune în domeniul E-SRE, prezentat de autorităţile române Comisiei Europene în
septembrie 2010, unde se reiterează angajamentul României de a atinge nivelul ţintelor naţionale
privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final de
energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020, de respectiv, 33%, 35% şi 38%.
Sistemul de promovare a producerii E-SRE instituit prin Legea nr. 220/2008 a fost autorizat
de către Comisia Europeană în iulie 2011 prin Decizia C (2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134
(20011/N) pentru România – certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din
surse regenerabile de energie.
În contextul transpunerii prevederilor Directivei 2009/28/CE sistemul de promovare a
producerii E-SRE instituit prin Legea nr. 220/2008, autorizat de către Comisia Europeană în iulie 2011
prin Decizia C (2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134 (20011/N) pentru România – certificate
verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie a fost
modificat prin OUG nr. 88/2011. Potrivit noilor prevederi ale Legii nr. 220/2008 de la acel moment,
s-au stabilit cotele anuale obligatorii de certificate verzi pentru perioada 2010÷2020, în intervalul 8.3%
÷ 20.0%.
Sistemul de promovare a producerii E-SRE instituit prin Legea nr. 220/2008, republicată cu
modificările şi completările ulterioare a fost autorizat de către Comisia Europeană în iulie 2011 prin
Decizia C (2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134 (20011/N) pentru România – certificate verzi
pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, modificat în anul
2015 prin Decizia C(2015) 2886, iar în anul 2016, prin Decizia C(2016) 8865/2016.
65
În aplicarea legislaţiei primare în domeniul promovării energiei electrice produse din surse
regenerabile de energie, care de-a lungul timpului a suferit numeroase modificări şi completări (HG
nr. 1892/2004 a fost modificat şi completat prin HG nr. 958/2006, iar Legea nr. 220/2008 a fost
modificată şi completată prin OG nr.29/2010, Legea nr. 139/2010, OUG nr. 88/2011, Legea nr.
134/2012, OUG nr. 57/2013, Legea nr. 23/2014, Legea nr. 122/2015, OUG nr. 24/2017 și Legea
nr. 184/2018), ANRE a elaborat şi, ulterior, modificat şi completat ori de câte ori a fost necesar, cadrul
de reglementare specific acestui domeniu.
În cursul anului 2012 a fost adoptată de către Parlamentul României Legea nr. 134/2012 de
aprobare a OUG nr. 88/2011, care a adus modificări sistemului de promovare prin CV.
În vederea aplicării prevederilor acestei legi, ANRE a emis Ordinul nr. 37/2012 de modificare şi
completare a Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile
de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul ANRE
nr. 42/2011.
Ulterior, prin OUG nr. 57/2013, au fost aduse noi modificări sistemului de promovare prin
certificate verzi instituit prin Lege.
Tot în cursul anului 2013 a fost modificată Metodologia de monitorizare a sistemului de
promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi prin Ordinul ANRE nr.
17/2013.
În luna martie a anului 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 184/14.03.2014
Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea OUG nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr.
220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de
energie.
Modificările aduse sistemului de promovare prin CV, respectiv prin Legea nr. 134/2012, OUG
nr. 57/2013 şi Legea nr. 23/2014 au fost autorizate de Comisia Europeană prin Decizia C(2015) 2886
din 04.05.2015.
În luna iunie a anului 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 387/03.06.2015 Legea
nr. 122/2015 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din
surse regenerabile de energie şi privind modificarea şi completarea unor acte administrative.
În perioada ianuarie - martie 2017 au fost emise următoarele reglementări:
 Ordinul ANRE nr. 8/2017 de aprobare privind aprobarea valorilor limită de tranzacţionare a
certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde neachiziţionat;
 Ordinul ANRE nr. 11/2017 de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii de achizitie de
certificate verzi aferentă anului 2016;
 Ordinul ANRE nr. 26/2017 pentru abrogarea art. 1 si art. 2 lit. b) din Ordinul președintelui
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 8/2017 privind aprobarea
valorilor limită de tranzacţionare a certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde
neachiziţionat;
 Ordinul ANRE nr. 27/2017de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achiziţie
de certificate verzi aferentă perioadei aprilie-decembrie 2017.
Prin adoptarea OUG nr. 24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru
stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru
modificarea unor acte normative, începând cu data de 1 aprilie a anului 2017 s-a asigurat un echilibru
între producătorii de energie electrică din surse regenerabile și consumatorii finali, în contextul
susținerii în continuare a producerii energiei din surse regenerabile astfel încât să se mențină nivelul
țintei naționale de 24%.
66
Prin OUG nr. 24/2017 au fost aduse noi modificări sistemului de promovare prin certificate verzi
instituit prin Lege, iar în vederea aplicării acesteia, ANRE a emis următoarele reglementări:
 Ordinul ANRE nr. 77/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a
pieței de certificate verzi;
 Ordinul ANRE nr. 78/2017 de aprobare a Metodologiei de stabilire a cantității statice anuale de
certificate verzi şi a cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi;
 Ordinul ANRE nr. 79/2017 de aprobare pentru modificarea şi completarea Regulamentului de
emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 4/2015;
 Ordinul ANRE nr. 110/2017 privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achiziție de
certificate verzi aferentă anului 2018;
 Ordinul ANRE nr. 127/2017 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2017 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare și funcționare a pieței de certificate verzi.
Intrarea în vigoare a Legii nr. 184/2018, pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de
promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte
normative, a condus la modificarea de către ANRE a cadrului de reglementare astfel:
 Ordinul președintelui ANRE nr. 157/2018 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a cotei
anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi,
 Ordinul președintelui ANRE nr. 163/2018 pentru modificarea Regulamentului de emitere a
certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 4/2015, cu modificările și
completările ulterioare;
 Ordinul președintelui ANRE nr. 164/2018 pentru aprobarea Regulilor de înregistrare în
Registrul Certificatelor verzi a certificatelor verzi consumate pentru îndeplinirea de către
operatorii economici a obligației de achiziție de certificate verzi pentru anul de analiză 2018;
 Ordinul președintelui ANRE nr. 179/2018 pentru aprobarea Regulamentului de modificare,
suspendare, întrerupere şi retragere a acreditării acordate centralelor electrice de producere a
energiei electrice din surse regenerabile de energie, precum şi de stabilire a drepturilor şi
obligaţiilor producătorilor de energie electrică acreditaţi;
 Ordinul președintelui ANRE nr. 187/2018 pentru aprobarea Procedurii de facturare a
certificatelor verzi.
De asemenea, intrarea în vigoare a Legii nr. 184/2018 a creat premisele pentru stabilirea cadrului de
reglementare pentru energia electrică produsă în centrale electrice din surse regenerabile cu putere
electrică instalată de cel mult 27 kW aparținând prosumatorilor:
 Ordinul ANRE nr. 226/2018 pentru aprobarea regulilor de comercializare a energiei electrice
produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 27
kW aparţinând prosumatorilor
 Ordinul ANRE nr. 227/2018 pentru aprobarea Contractului-cadru de vânzare-cumpărare a
energiei electrice produse de prosumatorii care deţin centrale electrice de producere a energiei
electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum şi
pentru modificarea unor reglementări din sectorul energiei electrice
 Ordinul ANRE nr. 228/2018 pentru aprobarea Normei tehnice "Condiţii tehnice de racordare
la reţelele electrice de interes public pentru prosumatorii cu injecţie de putere activă în reţea"
Referitor la conformarea cu cerinţele referitoare la certificarea originii E-SRE ale Uniunii

Europene a fost promovat Regulamentul de certificare a originii energiei electrice produse din surse
regenerabile de energie, în baza căruia ANRE a emis Procedura de supraveghere a emiterii
67
garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie,
aprobată prin Ordinul ANRE nr. 23/2004. Ca urmare, ANRE a înfiinţat Registrul unic al garanţiilor
de origine şi, în perioada 2005 – 2010, semestrial, a emis garanţii de origine pentru energia electrică
produsă din surse regenerabile de energie, actualizând în permanenţă datele din acest registru.
În urma modificării legislaţiei europene în domeniu, prin promovarea Directivei 2009/28/CE

a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE
şi 2003/30/CE, a fost necesară reconsiderarea regulilor privind certificarea originii energiei electrice
produse din surse regenerabile de energie, fiind aprobat Regulamentul de emitere şi urmărire a
garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie,
aprobat prin HG nr. 1232/2011 (Regulament).
Sistemul de certificare a originii E-SRE își propune creșterea gradului de transparență față de
client prin diferențierea dintre energia electrică provenită din surse regenerabile de energie şi energia
electrică provenită din surse convenționale şi se concretizează prin acordarea de garanții de origine
producătorilor de E-SRE.
Regulamentul instituie cadrul de organizare şi funcţionare a sistemului garanţiilor de origine a
producţiei de energie electrică din surse regenerabile, pentru a dovedi că energia electrică sau o
pondere din aceasta, livrată unui consumator final de furnizorul acestuia, este produsă din surse
regenerabile de energie.
Garanţiile de origine emise în baza Regulamentului se utilizează de furnizorul de energie electrică, la
cererea unui consumator final, pentru a proba corectitudinea informaţiilor conţinute în eticheta
energiei electrice.
În vederea punerii în aplicare a prevederilor HG nr. 1232/2011, ANRE a implementat aplicaţia

web pentru emiterea şi urmărirea garanţiilor de origine, pe un site securizat dezvoltat special în acest
scop. Odată cu dezvoltarea aplicației, începând din februarie 2013, a devenit funcțional un nou
registrul unic al garanţiilor de origine, în format electronic, care conţine informaţii referitoare la
garanţiile de origine emise, transferate sau retrase.
Totodată, ANRE monitorizează situația garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă
din surse regenerabile de energie, rezultatele obținute fiind cuprinse într-un raport anual, care se
publică pe site-ul ANRE până la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic.
Începând cu anul 2013, Rapoartele privind monitorizarea garanțiilor de origine pentru energia electrică
produsă din surse regenerabile de energie şi livrată în reţelele electrice se regăsesc pe pagina de internet
a ANRE.
 Monitorizarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin
certificate verzi
Prin activitatea anuală de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse
regenerabile de energie prin certificate verzi, ANRE urmărește:
 să evalueze funcţionarea schemei de sprijin prin certificate verzi şi eficacitatea acesteia în

îndeplinirea ţintelor naţionale stabilite prin Lege privind ponderea E-SRE în consumul final brut
de energie electrică;
 să evalueze eficienţa schemei de sprijin prin CV raportat la efortul financiar necesar;
 să stabilească dacă, în urma aplicării schemei de sprijin prin certificate verzi, activitatea de
producere a E-SRE este supracompensată;
 să evalueze funcţionarea PCV în condiţii de transparenţă şi nediscriminare, cu respectarea
prevederilor legale;
68
 Rezultate obţinute din funcţionarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse
regenerabile de energie prin certificate verzi
Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin certificate verzi
funcţionează incă din anul 2005.
În cele ce urmează este prezentată evoluţia principalilor indicatori ai acestui sector pentru perioada
2005-2018:
Evoluţia capacităţii electrice instalate în centrale electrice care au beneficiat de sistemul de

promovare a E-SRE şi a energiei electrice produse în aceste centrale pentru perioada 2005-
2018 este prezentată în figura 28.
Fig. 28
Nota 1: Valorile capacităţilor instalate în centrale electrice care au beneficiat de sistemul de

promovare a E-SRE sunt aferente fiecărui sfârşit de an calendaristic
Cota anuală obligatorie de achiziție de CV stabilită de ANRE reprezintă numărul de CV pe care un

furnizor de energie electrică este obligat să le achizitioneze pentru fiecare MWh de energie electrică
pe care o vinde consumatorilor.
Începând cu intrarea în vigoare a OUG nr. 24/2017, furnizorii de energie electrică erau obligați ca să
achiziționeze anual un număr de certificate verzi rezultat din calculul cotei anuale obligatorii de CV,
ținând cont de cantitatea statică anuală de CV şi consumul final de energie electrică, fără a depăși
impactul mediu în factura consumatorului final de 11,1 euro/MWh stabilit având în vedere prețul
mediu ponderat al tranzacțiilor din piața spot a CV din anul anterior. Ulterior prin intrarea în vigoare
a Legii nr. 184/2018 furnizorii de energie electrică sunt obligați ca să achiziționeze anual un număr de
certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii de achiziţie de certificate verzi
stabilite pentru anul respectiv, conform art. 4 alin. (91) din Lege, şi cantitatea de energie electrică din
anul precedent, astfel încât impactul mediu la consumatorul final să fie de maximum 11,7 euro/MWh
în anul 2018, de 12,5 euro/MWh în anul 2019, de 13 euro/MWh în anii 2020 şi 2021 şi de 14,5
euro/MWh începând cu anul 2022. Valoarea în lei se calculează la valoarea cursului mediu de schimb
69
stabilit de Banca Naţională a României pentru anul precedent, iar preţul certificatelor verzi utilizate
pentru anul precedent se calculează ca valoare medie ponderată a preţului certificatelor verzi din
tranzacţiile pe piaţa centralizată anonimă spot de certificate verzi din anul precedent.
La stabilirea cotelor de achiziţie de CV, până la 31 martie 2019 ANRE a avut în vedere numărul de
CV emise pe baza informaţiilor privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie
pentru anul 2018 şi consumul final de energie electrică pentru anul 2018.
Astfel, pentru anul 2018, ANRE a stabilit cota obligatorie de achiziţie de CV, după cum urmează:
a) pentru perioada ianuarie - iulie 2018 valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de
certificate verzi a fost 0,343 CV/MWh și s-a stabilit pe baza cantităţii statice de CV pentru
perioada menționață şi a consumului final de energie electrică diminuat cu consumul final
de energie electrică exceptat din perioada respectivă, fără a depăşi impactul mediu la
consumator de 11,1 euro/MWh;
b) pentru perioada august – decembrie 2018, valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de
certificate verzi a fost de 0,433 CV/MWh şi s-a stabilit pe baza numărului de certificate
verzi susținute prin sistemul de promovare prin certificate verzi în perioada menționată şi
a consumului final de energie electrică diminuat cu consumul final de energie electrică
exceptat din perioada respectivă, determinat astfel încât impactul mediu la consumator
pentru anul 2018 să fie de maximum 11,7 euro/MWh.
Evoluţia cotelor anuale obligatorii de CV şi a cotelor realizate de achiziţie de CV de către

operatorii economici cu obligaţie de achiziţie de certificate verzi, în perioada 2005-2018, este
prezentată în figura 29.
Fig. 29
Notă: Cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul 2017 a fost:

- pentru perioada ianuarie – martie 2017, la valoarea de : 0,210 CV/MWh;
- pentru perioada aprilie – decembrie 2017, la valoarea de: 0,357 CV/MWh.
Cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul 2018, a fost:
- pentru perioada ianuarie - iulie 2018 , la valoarea de 0, 0,343 CV/MWh
- pentru perioada august – decembrie 2018, la valoarea de 0,433 CV/MWh
70
Evoluţia anuală a numărului de CV emise de la momentul aplicării sistemului de promovare
a E-SRE până în prezent este prezentată în figura 30.
Fig. 30
*valoarea pentru biomasa conține și cogenerarea de înaltă eficienţă
Evoluţia impactului aplicării sistemului de promovare a E-SRE în preţul energiei

electrice la consumatorul final, pentru perioada 2005-2018 este prezentată în figura 31.
Fig. 31
71
Prin aplicarea cotei obligatorii de achiziție de CV, impactul mediu al certificatelor verzi în factura
consumatorului final de energie electrică, pentru anul 2018 este de 11 euro/MWh (51,1 lei/MWh), sub cel legal
prevăzut de maxim 11,7 Euro/MWh, respectiv de 54,446 lei/MWh.
Evoluţia gradului de realizare a ţintei naţionale de E-SRE în consumul final brut de

energie electrică al României în perioada 2005-2018 este prezentată în figura 32.
Fig. 32
*valoare estimată
În conformitate cu prevederile Metodologiei de monitorizare a sistemului de promovare a energiei

din surse regenerabile de energie prin certificate verzi, ANRE analizează situația costurilor și
veniturilor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de
promovare prin certificate verzi, pe baza datelor transmise de producătorii acreditați.
Datele transmise sunt prelucrate în conformitate cu modelul de calcul utilizat în cadrul notificării
schemei de sprijin autorizată prin Decizia Comisiei Europene C (2011) 4938 din 13.07.2011: Ajutorul
de stat SA 33134 – România – „Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din
surse regenerabile de energie”.
Sistemul de promovare prin certificate verzi stabilit prin Lege se aplică producătorilor pentru energia
electrică produsă din surse regenerabile, inclusiv pentru energia electrică produsă pe perioada de
probă, în baza deciziei de acreditare emise de ANRE, pentru punerile în funcţiune, respectiv
retehnologizările de grupuri/centrale realizate până la sfârşitul anului 2016.
Din analiza cost-beneficiu cu actualizare efectuată pentru anul de analiză 2018 la nivel agregat pentru
fiecare categorie de tehnologie de producere a E-SRE, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi
72
din medierea costurilor şi conform cu capacităţile puse în funcţiune până la finalul anului 2016 1, nu a
fost identificat un risc de supracompensare.
În cadrul Raportului cu privire la analiza de supracompensare a sistemului de promovare prin
certificate verzi a energiei electrice din surse regenerabile de energie pentru anul 2018 se remarcă
valori ale ratei interne a rentabilității comparabile sau uşor peste valoarea de referinţă din decizia CE
C(2015) 2886 pentru:
- centralele hidroelectrice (Pi sub 10 MW), pentru capacitațile instalate intrate în schemă în anul
2016;
- centrale pe biomasă în cogenerare, pentru capacitațile instalate, intrate în schemă în anul 2015.
Rezultatele analizei de supracompensare efectuate în anul de analiză se consemnează într-un raport

care se publică pe pagina de internet a ANRE până la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic.
8. GRADUL DE INDEPENDENȚĂ ENERGETICĂ
Conform definiţiei INS din Anuarul Statistic 2018, “Gradul de independenţă energetică se exprimă
în procente şi reprezintă raportul dintre producţia de energie primară şi cantitatea de energie primară
disponibilã în perioada de referinţă. Această cantitate se calculeazã prin scăderea din resursele de
energie a exportului şi a stocurilor la sfârşitul perioadei de referinţă.”
Tabel 29 Gradul de independenţă energetica 2010 – 2017 (%)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nr.crt. % % % % % % % %
Total (inclusiv produsele
energetice obținute şi
consumate în gospodăriile
populației)
1 78,8 77 77,7 81,7 83,4 82,9 78,4 76,1
Cărbune (inclusiv cocs)
2 85,4 81,8 84 81,9 77,8 80,4 80,3 83,1
3 Țiței 41,5 42,8 43,9 43,4 38,2 37,6 33,1 31,1
Gaze naturale (exclusiv

gazolina şi etanul din
schelele de extracție care
sunt cuprinse la țiței)
4 79,9 78 80,3 87,8 93,6 98,4 86,4 88,6
Sursa: Anuarul Statistic 2018
1
sistemul de promovare prin certificate verzi stabilit prin Lege a fost aplicat producătorilor pentru energia electrică produsă
din surse regenerabile, inclusiv pentru energia electrică produsă pe perioada de probă, în baza deciziei de acreditare emise
de ANRE, pentru punerile în funcţiune, respectiv retehnologizările de grupuri/centrale realizate până la data de 04 ianuarie
2017
73
9. SĂRĂCIA ENERGETICĂ
Sărăcia energetică şi consumatorul vulnerabil de energie
Sărăcia energetică reprezintă o provocare majoră pe teritoriul UE și își are originea în veniturile
mici şi locuințele ineficiente din punct de vedere energetic. În acest sens, Comisia Europeană a inclus
interesele consumatorilor vulnerabili în cadrul noii legislaţii europene elaborate în contextul ţintelor
Europa 2030 şi Energy Union.
Reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE

reprezintă unul dintre principalele obiective ale strategiei Europa 2020.
Potrivit Eurostat, în anul 2017, 22,5% dintre cetățenii europeni erau predispuși la riscul
de sărăcie, adică 112,9 milioane de persoane. Conform datelor Eurostat pentru anul 2017, statele ai
căror locuitori sunt mai puțini predispuși la excluziune socială sunt Cehia (12,2%), Finlanda (15,7%)
și Danemarca (17,2 %). La polul opus se află Bulgaria (38,9%), România (35,7%) și Grecia (34,8
%).
Cu privire la obiectivul de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de

excluziune socială, exprimat în număr absolut de persoane: 580.000, în cadrul Raportului de țară
SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind România se precizează următoarele:
“Se consideră că obiectivul național de 580 000 de persoane s-a atins deja. Numărul persoanelor
care au fost scoase în 2017 din categoria celor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială
a fost de 2 074 000 de persoane, un număr mult mai mare comparativ cu anii precedenți (de exemplu,
1 420 000 în 2016 și 1 680 000 în 2015).”
Pachetul de măsuri legislative Energie curată pentru toți europenii stabilește o nouă abordare
referitoare la protecția consumatorilor vulnerabili, care include, de asemenea, sprijinirea statelor
membre în reducerea costurilor energiei pentru consumatori, prin sprijinirea investițiilor în domeniul
eficienței energetice. Comisia solicită statelor membre să țină cont de sărăcia energetică, prevăzând ca
o parte dintre măsurile de eficiență energetică să fie puse în aplicare în mod prioritar pentru
gospodăriile afectate de sărăcia energetică și pentru locuințele sociale. Strategiile acestora de renovare
a clădirilor pe termen lung ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea sărăciei energetice.
Propunerile legislative „Energie curată pentru toți europenii” vor diminua sărăcia energetică
prin creşterea suportabilităţii cheltuielilor consumatorilor casnici. Sănătatea populaţiei poate fi
îmbunătăţită prin clădiri reabilitate cu sisteme moderne de încălzire care emit mai puţine noxe, iar
încălzirea adecvată a locuinţelor reduce umezeala.
Pachetul legislativ european conține şi anumite măsuri menite să îi protejeze pe consumatorii

cei mai vulnerabili de energie. Doar câteva state membre ale UE au legislație națională ce include
conceptul de sărăcie energetică, fără a exista un consens asupra definirii juridice a termenului.
Statele membre sunt obligate să măsoare şi să monitorizeze sărăcia energetică şi să raporteze

către Comisia Europeană la fiecare 2 ani, iar Comisia va facilita schimbul de bune practici prin
înfiinţarea Energy Poverty Observatory. În acest sens, prin intermediul Proiectului Observatorului
European al Sărăciei Energetice a fost lansată la Bruxelles, în data de 29 ianuarie 2018, platforma
EU Energy Poverty Observatory, fiind un portal dedicat sărăciei energetice, ce se dorește a fi un
agregator de informații statistice menit să surprindă realitatea multiformă a acestui concept.
74
Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr.123/2012 definește „clientul vulnerabil” ca
fiind clientul final aparţinâd unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate
sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială, şi care, pentru prevenirea acestui
risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de
protecţie socială, precum şi criteriile de eligibilitate pentru aceștia se stabilesc prin acte normative.
Clienţii vulnerabili vor fi principalii beneficiari ai ajutoarelor sociale avute în vedere în procesul de
renunţare treptată la preţurile/tarifele reglementate.”
Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 882 din 3 noiembrie 2016, va abroga Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi
completările ulterioare. În sensul acestei Legi, consumatorul vulnerabil este definit “clientul casnic,
persoana singură sau familia care nu îşi poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală
a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute
de prezenta lege”.
În cadrul Legii nr.196/2016 a fost definită sărăcia energetică ca fiind imposibilitatea

consumatorului vulnerabil de acoperire a nevoilor energetice minimale privind încălzirea
optimă a locuinţei pe timpul sezonului rece.
În conformitate cu prevederile OUG nr. 96/09.11.2018, Legea nr. 196/2016 privind
venitul minim de incluziune va intra în vigoare la data de 01.04.2021.
ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, a preluat

Preşedinţia anuală şi Secretariatul Asociaţiei EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă
energetică din Europa începând cu data de 23 februarie 2017 până în data de 22 februarie 2018,
în vederea coordonării activităților EnR la nivel european, inclusiv dezvoltarea temei propuse privind
sărăcia energetică la nivel european şi naţional.
În perioada februarie 2017-februarie 2018, ANRE a coordonat schimbul de informaţii şi

bune practici în domeniul eficienţei energetice, în vederea dezvoltării temei propuse privind
sărăcia energetică la nivel european şi naţional, în contextul noii legislaţii europene elaborate
conform strategiilor Europa 2030 şi Energy Union - Energie curată pentru toți europenii. Totodată,
la evenimentele EnR organizate de ANRE-DEFE în anul 2017 au participat reprezentanţii Agenţiilor
de Eficienţă Energetică din cadrul statelor membre, cât şi experţi din cadrul CNR-CME, Centrului
Român al Energiei, Centrului pentru Studiul Democraţiei, etc.
Tema sărăciei energetice propusă de ANRE-DEFE pe perioada Preşedinţiei EnR 2017 a fost
extrem de bine recepţionată pe plan naţional şi european, iar omologii europeni au contribuit cu bunele
practici naţionale în vederea consolidării documentului de poziție EnR privind sărăcia energetică la
nivel european și asigurarea continuităţii acestei teme de către Președinția EnR 2018 – ENEA Italia,
în perspectiva aprobării Clean Energy Package în anul 2018.
În contextul ţintelor naţionale din domeniul energiei privind creşterea eficienţei energetice,
ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, promovează dialogul
constructiv cu toţi factorii interesaţi în vederea includerii intereselor consumatorilor vulnerabili şi în
sărăcie energetică în revizuirea cadrului legislativ european şi naţional în domeniul energiei şi
eficienţei energetice.
75
Despre Asociaţia EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa:
ANRE este membru al Asociaţiei EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă energetică
din Europa, formată din 24 de agenții europene din domeniul energiei, responsabile pentru elaborarea,
implementarea sau revizuirea programelor naționale de cercetare, dezvoltare sau de diseminare din
domeniul eficienței energetice, al energiei regenerabile și schimbărilor climatice, cu scopul de a întări
cooperarea între agențiile membre și alți actori europeni cu privire la toate aspectele relevante pentru
energia durabilă.
 Anual sunt organizate două întruniri, EnR Full and Regular Meeting şi EnR Regular Meeting, la care
participă toţi membrii, şi în cadrul cărora sunt discutate problemele interne ale asociaţiei EnR, fiind
prezentate rapoartele de activitate ale grupurilor de lucru;
 Un eveniment important EnR organizat anual este Thinking Group Meeting, unde participă
conducerile agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa.
 Schimbul de informații are loc, în principal, prin intermediul celor opt Grupuri de Lucru, acestea fiind
deschise și altor organizații terțe relevante, care doresc să devină membre ale EnR. De asemenea, în
afara rolului pe care îl au în diseminarea informațiilor, Grupurile de Lucru servesc drept forumuri
pentru elaborarea și implementarea proiectelor comune în cadrul programelor finanțate de Uniunea
Europeană, cum ar fi programul Orizont 2020 al Comisiei Europene.
Cele opt grupuri de lucru ale Asociaţiei EnR sunt următoarele:
 Grupul de Lucru Schimbarea comportamentului energetic

 Grupul de Lucru Clădiri
 Grupul de Lucru Eficiență Energetică
 Grupul de Lucru Industrie
 Grupul de Lucru Etichetare și Eco design
 Grupul de Lucru Instrumente de Monitorizare
 Grupul de Lucru Surse de Energie Regenerabilă
 Grupul de Lucru Transport
76
10. CONCLUZII
1.În cadrul ţintelor naţionale Europa 2020 asumate de România privind Energia şi schimbările
climatice în cadrul Programului Naţional de Reformă (PNR) 2018, creşterea eficienţei energetice
este una din cele trei priorităţi naţionale, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi
creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie.
În data de 30.11.2016, în contextul ţintelor Europa 2030 şi Energy Union, Comisia

Europeană a publicat pachetul de măsuri legislative Energie curată pentru toți europenii care
vizează trei obiective principale:
 Uniunea Europeană să acorde un rol primordial eficienței energetice,
 să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile și
 să le ofere consumatorilor o soluție echitabilă.
Propunerile legislative „Energie curată pentru toți europenii” vizează eficiența

energetică, energia din surse regenerabile, organizarea pieței de energie electrice, securitatea
aprovizionării cu energie electrică, precum şi reguli de guvernanță pentru Uniunea energetică.
În plus, Comisia propune o nouă cale de urmat pentru proiectarea ecologică, precum și o
strategie pentru o mobilitate integrată și automatizată.
Totodată, au fost aprobate ţintele europene pentru anul 2030 privind creşterea eficienţei
energetice şi a ponderii energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie în
procente de 32,5 %, respectiv 32 %, cu revizuire în anul 2023.
În luna iulie 2018 a intrat în vigoare noua Directivă europeană 844 din 30 mai 2018 de
modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor. Nu întâmplător
această directivă a fost aprobată prima din cadrul celor 8 acte legislative componente ale noului pachet
legislativ european (4 directive şi 4 regulamente europene), dat fiind potenţialul uriaş de economisire
a energiei în sectorul clădiri, cel mai mare consumator european de energie din Europa (cu 40%
consum final de energie, în România 45 %), fiind totodată responsabil pentru o treime din emisiile de
CO2 din Europa.
Pentru clădiri, prin revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, Comisia
Europeană încurajează utilizarea tehnologiilor inovative şi inteligente în clădiri; totodată, art. 4 din
Directiva de eficienţă energetică a fost inserat în revizuirea Directivei privind performanţa energetică
a clădirilor, care include şi măsuri adiţionale privind sărăcia energetică. La nivel european, două treimi
din clădiri sunt construite înainte de elaborarea standardelor de construcţii, iar procentul de renovare
este de aproximativ 1 %.
Noile reglementări în clădiri vor diminua sărăcia energetică prin creşterea suportabilităţii
cheltuielilor consumatorilor casnici. Sănătatea populaţiei poate fi îmbunătăţită prin clădiri reabilitate
cu sisteme moderne de încălzire care emit mai puţine noxe, iar încălzirea adecvată a locuinţelor reduce
umezeala.
După 2 ani de dezbateri (2016-2018), au fost publicate, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
în data de 21 decembrie 2018, Directiva revizuită (UE) 2018/2002 privind eficienţa energetică şi
Directiva revizuită (UE) 2018/2001 privind sursele regenerabile de energie, pentru a crea un cadru
legislativ naţional sustenabil pentru următorul deceniu în energie.
Regulamentul (UE) 2018/1999 privind Guvernanţa Uniunii Energetice a fost elaborat tot
în cadrul pachetului legislativ " Energie curată pentru toţi europenii, privind necesitatea unei
planificări strategice integrate energie și schimbări climatice până în anul 2030, la nivelul fiecărui Stat
Membru, pentru cele 5 dimensiuni principale: securitate energetică, decarbonare, eficiență
energetică, piața internă a energiei și cercetare, inovare și competitivitate. În acest sens,
autorităţile române au elaborat şi transmis Comisiei Europene, la sfârşitul anului 2018, Proiectul
Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021-2030 (PNIESC), iar forma finală a
acestuia va fi definitivată în urma discuțiilor cu Comisia Europeană până la 31 decembrie 2019.
77
Tranziţia energetică va presupune schimbarea de la un sistem energetic european bazat pe
utilizarea combustibililor fosili la o alternativă cu emisii scăzute de carbon unde energia va fi produsă
prin surse regenerabile de energie. De asemenea, eficienţa energetică prezintă beneficii multiple şi
constituie un pilon central al economiei, fiind necesară maximizarea acestor beneficii prin cooperarea
regională, dar şi implementarea unor politici de înlocuire la nivel european a echipamentelor
ineficiente energetic cu unele performante.
În acest context, consumatorii de energie au un rol crucial în sprijinirea tranziţiei energetice,

privind soluțiile inovatoare destinate obținerii energiei din surse regenerabile și economiilor de
energie, prin participarea acestora la tranziția energetică, printr-o informare susţinută privind
oportunităţile de îmbunătăţire atât a calităţii vieţii şi mediului, cât şi creşterii economice sustenabile.
2. România înregistrează performanțe bune privind energia din resurse regenerabile și eficienţa
energetică, fiind deja depăşit obiectivul de 24% energia din resurse regenerabile pentru anul
2020, în condiţiile în care în anul 2017, conform Eurostat, procentul a fost de 24,5%.
Figura 33
Anexa C din cadrul Raportului de țară SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind
România al Comisiei Europene analizează indicatorii specifici Strategiei Europa 2020, iar indicatorii
energetici în perioada 2012 – 2017 sunt menţionaţi în tabelul de mai jos privind Creşterea verde.
78
Tabel 30
Sursa: Raportul de țară SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind România al Comisiei Europene
3. Conform celui de al 4-lea Raport al Comisiei Europene privind starea Uniunii Energetice care
include Evaluarea din 2018 a progreselor realizate de statele membre în direcția atingerii
obiectivelor naționale pentru 2020 în materie de eficiență energetică și a punerii în aplicare a
Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din
Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, în 2017, consumul de energie primară a crescut
în 20 de state membre față de anul precedent, inclusiv în România.
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2019/RO/COM-2019-224-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF
79
Figura 34.
Schimbări relative ale consumului de energie primară, intensitatea energiei primare și PIB, 2014-
2017 (Sursă 9.4.2019 COM(2019) 224 final)
Sursa: Eurostat
Pentru a înțelege mai bine factorii din spatele creșterilor recente ale consumului de energie, Comisia
Europeană a elaborat un raport ce prezintă tendințele tendințelor recente privind consumul de energie.
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/report_of_the_work_of_task_force_mobilising_efforts_to_rea
ch_eu_ee_targets_for_2020.pdf
Analiza a arătat faptul că există mai multe cauze ale creşterilor consumurilor primare şi finale de
energie după 2014, cum ar fi : creşterea economică începând cu anul 2014, preţurile scăzute la petrol
şi iernile geroase din 2015 şi 2016, desi efectele sunt diferite în cadrul sectoarelor energetice.
Analiza posibililor factori care au influențat creșterea tendințelor consumului în anii de după 2014
indică existența unor diferențe între sectoare: creșterea principală a consumului de energie a fost
observată în clădiri (rezidențiale și servicii), în pofida unei ușoare tendințe descendente în 2017,
urmată de transport, în timp ce consumul de energie în industrie a crescut foarte puțin.
80
Tabel 31.
Prezentare generală indicatori (Sursă 9.4.2019 COM(2019) 224 final)
În ceea ce privește intensitatea energetică, aproape toate statele membre au reușit să-și
îmbunătățească performanțele industriei în perioada 2005-2017, iar România este una dintre ţările
care a înregistrat cele mai mari îmbunătățiri (peste 50%).
81
În ceea ce privește progresele înregistrate în temeiul articolului 7 EED (obligația privind economiile
de energie), România se află în rândul statelor membre care merg pe drumul cel bun sau au
obținut mai multe economii de energie decât cele necesare pentru perioada 2014-2016.
4. Managementul energetic pentru anul 2017 la consumatorii finali de energie cu un consum anual de
resurse energetice mai mare de 1.000 tep a fost asigurat de 441 de manageri energetici atestați de către
ANRE, 20 persoane fizice autorizate (PFA) şi 71 de societăți prestatoare de servicii energetice
autorizate de către ANRE.
La sfârşitul anului 2018, putem observa că numărul atestatelor a scăzut la 413 atestate manageri
energetici, din cauza nesolicitării prelungirii valabilității atestatelor.
Gradul de acoperire cu management energetic atestat și autorizat este de 95,3%. Structura

acestui management energetic este următoarea:
- cu manageri energetici proprii, atestați de către ANRE – 384 consumatori (50%)
- cu PFA şi societăți de servicii energetice – 348 consumatori (45,3%)
- fără management energetic atestat – 36 consumatori (4,7%).
5. La sfârşitul anului 2018 situația atestatelor/autorizațiilor în domeniul eficienței energetice a fost

următoarea:
- 413 atestate manageri energetici
- 176 autorizații auditori energetici persoane fizice
- 60 autorizații auditori energetici persoane juridice din care 12 auditori energetici PFA
- 68 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate ( din care 19 PFA).
6. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a publicat, începând cu data de

07.11.2018, atât „Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețe utile cuprinse între 250 m 2
și 500 m2 deținute și ocupate de administrația publică centrală” şi „Inventarul clădirilor încălzite
și/sau răcite cu suprafețe utile de peste 500 m2 deținute și ocupate de administrația publică centrală”,
la următorul link
http://mdrap.ro/constructii/metodologia-de-calcul-al-performantei-energetice-a-cladirilor, inventar
care cuprinde informațiile primite de la autorități.
Procesul de actualizare și completare a informațiilor conținute în cele două inventare

presupune colectarea de informații, în baza prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 121/2014 privind
eficiența energetică, de la un număr mare de autorităţi administraţiei publice centrale – ministere,
organe de specialitate aflate în subordinea Guvernului și a ministerelor, autorităţi administrative
autonome. Cele două inventare au fost actualizate la data de 31.01.2019.
7.ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, promovează dialogul

constructiv cu toţi factorii interesaţi în vederea îndeplinirii ţintelor naţionale privind creşterea
eficienţei energetice, iar în contextul aprobării H.G. nr. 203/2019 publicată în M.O. nr. 273 şi 273
bis/10.04.2019 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice -
PNAEE IV, sunt necesare măsuri susţinute de promovare şi finanţare a economiilor de energie din
partea instituțiilor implicate în implementarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu toate
modificările şi completările ulterioare.
82

Raport Progres 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Progres 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

NAŢIONALE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

Str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 020995

2. ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CU 5

B. Consumatorul final de energie. (art. 7 DEE/2012/27/UE) 38

8. GRADUL DE INDEPENDENŢĂ ENERGETICĂ 73

“transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la data de

ANRE a primit informaţii de la Comisia Europeană privind modul de întocmire a rapoartelor

În comunicările transmise Departamentului de Eficienţă Energetică din cadrul ANRE, CE - DG

Pentru a face posibilă agregarea rezultatelor şi efectuarea de comparaţii, reprezentanţii CE DG

Conform precizărilor metodologice din 30 noiembrie 2018 de la secţiunea „Energie” a

2. ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR MĂSURI LEGISLATIVE ŞI FĂRĂ

3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUŢIA CONSUMULUI DE

Principalele observaţii şi comentarii asupra valorilor acestor indicatori sunt următoarele:

Produsul intern brut al României în

milioane Euro 2010 milioane Euro milioane Euro PPC

Indicatorul macroeconomic de eficienţă energetică utilizat tradiţional la nivel naţional şi

Intensitatea energiei primare la nivelul

kgep/ Euro 2010 kgep/ Euro kgep/ Euro ppc

Productivitatea energiei (Energy productivity) este indicatorul introdus recent de

Având în vedere caracterul de noutate al acestui indicator, se prezintă în continuare descrierea

Indicatorul “Productivitatea energiei” este astfel, prin definiţie, inversul indicatorului

- pentru comparatii internationale privind productivitatea energiei intr- un anumit an, se

Productivitatea energiei la nivelul

Euro 2010/kgep Euro PPC/kgep

În intervalul de timp analizat (2013 – 2017), în România, productivitatea

Productivitatea energiei la nivelul economiei naţionale este în primul rând un parametru

4.1 Evaluările cantitative şi aprecierile calitative privind eficienţa energetică în România şi

România are cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe

Consumul de energie primară pe locuitor în anul 2017

consum energie primara/locuitor consum energie primara/locuitor-media UE28

Consumul de energie electrică pe

consumul de energie electrica in sectorul casnic/locuitor

4.2. Productivitatea energiei

Conform precizărilor EUROSTAT menţionate anterior, pentru comparaţii internaţionale se

Productivitatea energiei în anul 2017

productivitatea energiei Euro PPC/kgep media UE28

În anul 2017, indicatorul “productivitatea energiei” avea, pentru România, valoarea

5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENTEI ENERGETICE

Activitatea Direcției monitorizare în domeniul eficienţei energetice (DMEE) din cadrul

5.1 Monitorizarea operatorilor economici

Monitorizarea a fost realizată pe baza Declarațiilor de consum total anual de energie şi a

În figura 8 este realizată ponderea acestor consumatori în consumul total astfel:

Managementul energetic pentru anul 2017 la consumatorii finali de energie cu un consum

Activitatea de implementare a platformei software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS)

În vederea facilitării colectării, și în special a prelucrării datelor de raportare de la consumatorii

5.2. Monitorizarea localităților cu peste 5000 locuitori

În conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările

În data de 29 noiembrie 2018, la Hotel Belvedere din Brașov, OER a organizat

La data de 15.10.2018, doar un număr de 33 autorităţi publice locale cu o populaţie mai

Prin prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și

În cadrul proiectului INTAS au fost elaborate:

5.4. Monitorizarea Planui National de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE)

În acest context, România beneficiază din decembrie 2012 de:

Până în prezent, au fost finalizate două investiții la

 Reducerea CPT în Rețelele de distribuție energie electrică şi de gaze naturale

 Reducerea CPT în Reţelele de transport energie electrică şi gaze naturale

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” S.A. operează,

 Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă

Valorile economiei de energie primară în cogenerare de înalta eficienţă în raport cu producerea

În urma realizării analizei privind supracompensarea activităţii de producere a energiei