RAPORT ANUAL

privind monitorizarea realizării economiilor de energie pe baza rapoartelor

primite de la instituțiile implicate în implementarea P.N.A.E.E. conform art.8.8 din
Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică

1
 Pentru fundamentarea Planului Național de Acțiune pentru Eficiență Energetică (PNAEE ) pentru
perioada 2014-2020 a fost finalizat, în decembrie 2013, cu colaborarea Băncii Europene pentru Reconstrucție
și Dezvoltare, studiul “Planurile naționale de acțiune în domeniul eficientei energetice – analiza SWOT a
rezultatelor”.

România și-a asumat o țintă de consum de energie primară (CEP) de 43 de milioane de tone
echivalent petrol (Mtep) în 2020, ceea ce reprezintă o reducere de 19% față de CEP prognozat (nn. Scenariu
PRIMES 2007).

Pentru a se estima cantitativ economiile de energie care urmează să fie obținute ca rezultat al
măsurilor prevăzute de un PNAEE până în anul 2020, s-au elaborat două scenarii de dezvoltare economică.
În scenariul de creștere economică moderată de 2% pe an din PIB, fără măsuri de eficiență energetică, în
2020 CEP ar depăși cu 0,8 Mtep limita asumată de 43 Mtep. Însă, în scenariul de creștere economică
mare de 5% pe an din PIB, obiectivul ar fi depășit cu 10,0 Mtep. (fig. 1)

60

PEC (5% GDP growth)

53
50 10 Mtoe

PEC (2% GDP growth)

44
- - - 43 Mtoe = Committed
0.8 Mtoe
40 EE target
7.4 Mtoe

36 34 FEC (5% GDP growth)

Mtoe

30
28
FEC (2% GDP growth)

20

10

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Figura 1: Proiecția Consumului de Energie Primară – CEP (în Mtep) pentru scenariile de creștere
economică moderată și mare a PIB și relativ la obiectivul de eficiență energetică pentru 2020

P.N.A.E.E. a fost elaborat pe baza anexei 11, partea a 2-a din Legea nr. 121/2014 privind eficiența
energetică. De asemenea la baza acestuia au stat recomandările din Studiul „Planurile naționale de acțiune
în domeniul eficientei energetice – analiza SWOT a rezultatelor”, precum și obligațiile ce revin României din
implementarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică. Au fost luate în considerare acțiunile de
creștere a eficientei energetice aflate în derulare și au fost incluse acțiuni pentru atingerea țintei revizuite.

2
 ANRE propune, în baza prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, conform art.3 lit.
2b, ca PNAEE sa se implementeze prin 12 Programe naționale de eficienta energetica astfel:

P0 Dezvoltarea serviciilor energetice

P1 Planul național de Investiții
P2 Creșterea eficientei energetice în rețele
P3 Promovarea cogenerării de înalta eficienta
P4 Programul Termoficare 2006-2015
P5 Eficienta energetică în industria din sector ETS
P6 Audit energetic și management energetic
P7 Eficienta energetică în sectorul rezidențial
P8 Eficienta energetică în clădiri guvernamentale și servicii publice
P9 Eficienta energetică în sectorul servicii
P10 Reînnoirea parcului de autovehicule
P11 Eficienta energetică în sectorul transporturi

Aceasta structura a fost comunicata instituțiilor implicate, în cadrul ședinței grupului de lucru care a
avut loc în data de 29.01.2015 și a fost dezbătuta public cu ocazia unor seminarii și conferințe.
Prezentul raport include materialele de raportare primite din partea instituțiilor implicate și reflecta în
mare măsura acțiunile pregătitoare necesare punerii în aplicare a PNAEE și mai puțin rezultatele obținute,
având în vedere ca acesta a fost aprobat oficial prin HG 122/ 2015.
3
 P0 – DEZVOLTAREA SERVICIILOR ENERGETICE

Programul are caracter orizontal și urmărește dezvoltarea pieței de servicii energetice pentru toate
domeniile de activitate și cu prioritate pentru sectorul public.
Programul este destinat totodată realizării cadrului necesar aplicării prevederilor art. 17 din Legea nr.
121/2014. Romania a creat cadrul legal privind externalizarea managementului energetic pentru consumatorii
cu un consum mai mare de 1000 tep/an, prin Ordinul ANRE nr 38/2013, și prin Decizia nr. 2794/2014 a Șefului
Departamentului de Eficienta Energetică din ANRE, prin care se precizează procedura de autorizare a
companiilor de eficienta energetică .
Lista companiilor de servicii energetice autorizate se găsește pe site-ul:

http://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/informatii-de-interes-public/info-licente-
autorizari1387202078/auditori-manageri-energetici1386921160

Un număr de 210 consumatori din cei 713 monitorizați, au optat pentru externalizarea serviciului de
management energetic fiind implicate un număr de 20 societăți prestatoare de servicii energetice autorizate
de ANRE.
Următoarea etapa a programului este destinata realizării cadrului necesar pentru ca societățile de
servicii energetice sa se poată implica în realizarea de investiții de eficienta energetică prin utilizarea
Contractului de performanta energetică (CPE), în special în sectorul public, în vederea reabilitării clădirilor
publice.
Documentele standard necesare CPE au fost realizate în cadrul proiectului „European Energy
Service Initiative”, cofinanțat prin programul Comisiei Europene Intelligent Energy Europe și publicate pe site-
ul proiectului: http://www.european-energy-service-initiative.net/ro/download.html
Asistenta tehnica pentru dezvoltarea pieței de servicii energetice este asigurata prin proiectul BERD
« Romania GEF – Deschiderea pieței pentru ESCO private – Suport pentru implementarea
proiectului », derulat în cooperare cu MDRAP, ANRE, MFP și ANRMAP.
Au fost lansate licitații pentru doua proiecte pilot pe SEAP : nr.157321/ 21.02.2015, respectiv
nr.159726/ 23.05.2015.

4
 P1 - PLANUL NAȚIONAL DE INVESTIȚII

1. Cadrul de reglementare - Ministerul Energiei , Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de

Afaceri (MEIMMMA)

Prin Decizia Comisiei C(2012) 4564 final din 06.07.2012, și în temeiul articolului 10c alineatul (5) din
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cererea de a acorda alocări tranzitorii
cu titlu gratuit în scopul modernizării producției de energie electrică, notificată de România, Comisia
Europeană – DG Climate Action a autorizat Aplicația României pentru alocare tranzitorie cu titlu gratuit de
certificate de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020.
Prin Decizia Comisiei C(2012) 8776 final din 05.12.2012 privind Ajutorul de stat SA.34753 (2012/N)
– România, privind alocarea tranzitorie și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
producătorilor de energie electrică în conformitate cu articolul 10c din Directiva ETS, Comisia Europeană –
DG Competition a informat în legătură cu Aplicația României că ajutorul acordat în cadrul sistemului de
alocare tranzitorie cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră este compatibil cu piața
internă și a decis că nu sunt obiecțiuni la măsura notificată.
În baza celor două Decizii ale Comisiei Europene, precum și în baza art. 60, alin. (3) din Legea nr.
226/2013 privind aprobarea O.G nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea O.G nr. 195/2005 privind
protecția mediului, a fost adoptată H.G nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie
cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru
perioada 2013- 2020, inclusiv Planul Național de Investiții (Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013).
Pentru aplicarea corectă și completă a mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a
certificatelor GES a apărut necesitatea modificării și completării H.G. nr. 1096/2013. În acest sens a fost
promovată și adoptată H.G nr. 151/2015 privind modificarea și completarea H.G nr. 1096/2013 pentru
aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții,
care a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 12 martie 2015

2. Descrierea Planului (H.G. nr. 1096/2013)

Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri (MEIMMMA) gestionează

contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu gratuit, precum și
implementarea Planului National de Investiții (PNI).
Operatorii care dețin instalațiile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013 și primesc
alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în perioada 2013 - 2020,
plătesc contravaloarea acestor certificate în contul PNI, din care se asigura finanțare nerambursabilă pentru
investițiile din PNI în procent de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile, în baza principiului “primul venit, primul
servit”, în funcție de ordinea în care a fost solicitată și aprobată finanțarea, în limita fondurilor disponibile.

3. Constituirea fondului (H.G. nr. 1096/2013)

Cotele alocate gratuit se varsă anual în contul deschis în Registrul național al emisiilor de gaze cu
efect de seră al operatorului numai după data la care operatorul a dovedit transferul contravalorii cotelor
alocate gratuit. Suma aferentă contravalorii cotelor alocate gratuit se va vărsa, în monedă națională, de către
operatorii instalațiilor, în două tranșe datorită nivelului ridicat al cheltuielilor:
- prima tranșă: în trimestrul II al anului pentru care sunt alocate cotele gratuite;
- a doua tranșă: trimestrul IV al anului pentru care sunt alocate cotele gratuite.
Contravaloarea cotelor alocate gratuit este stabilită utilizând prețul pieței de CO2 pentru fiecare din
cele două tranșe, după cum urmează: pentru prima tranșă, prețul de piață este prețul mediu pentru primul
trimestru iar pentru a doua tranșă, prețul de piață este prețul mediu pentru trimestrul 3.

5
 4. Sinteza rezultatelor din cadrul PNI

Rezultatele obținute în cadrul PNI sunt sintetizate în Rapoartele privind Investițiile și Alocările pe anul
2014, rapoarte ce se găsesc pe situl http://energie.gov.ro:

 Report on investments made în upgrading energy infrastructure and clean technologies for 2014
pursuant to article 10c(1) of the Directive 2003/87/EC
 Romania's Payment Report for the allocation year 2014 under Article 10c of the revised EU ETS
Directive

Conform tabelului nr. 2 din „Raportul privind investițiile realizate în modernizarea infrastructurii
energetice și al tehnologiilor curate pentru anul 2014 în conformitate cu articolul 10c alineatul (1) din Directiva
2003/87 / CE” din cele 29 de instalații eligibile pentru alocare tranzitorie cu titlu gratuit, deținute de producătorii
de energie electrică situația este următoarea:
 au fost finalizate 2 investiții din care una ( RO-25) se află în testare și va începe operarea comercial
în primul semestru 2015
- RO-015: Ciclu combinat cu Turbina pe gaz - CCCC BRAZI, beneficiar OMV Petrom care
si-a început operarea comercial în august 2012 și a devenit funcțională în 2013 și a avut
o producție de 2832934MWh

Investiția Beneficiar An Emisii specifice Reducere emisii Economie de

CO2 CO2 energie
t CO2/ MWh t Co2/an Tep/an
RO-015 CCCC Brazi 2013 0,36074 1021941 243 649
2014 0,37449 446244 102 478

- RO - 25: CE Rovinari reabilitare și modernizare unitatea nr.3, beneficiar Complexul

energetic Oltenia, Turceni. Investiția este finalizata, perioada de testare este în curs de
desfășurare și operațiunile comerciale vor începe în 2015
 10 investiții sunt fie în curs de implementare sau sunt programate să înceapă în conformitate cu
aplicația (RO – 004, RO – 07, RO – 13. RO – 14, RO – 18, RO – 21, RO – 24, RO – 26, RO – 28,
RO – 29)
 7 investițiile au fost anulate (RO – 006, RO – 10, RO – 11. RO – 16, RO – 19, RO – 22, RO – 23)
 10 investiții au fost amânate în raport cu anul de începere menționat de aplicația (RO – 001, RO –
02, RO – 03. RO – 05, RO – 08, RO – 09, RO – 12, RO – 17, RO – 20, RO – 27)
Conform „Raportului de Plăți al României pentru anul de alocare 2014 în temeiul articolului 10c din
Directiva revizuită privind EU ETS „ suma alocata pentru cele 39 instalații în 2014, a fost 15302126 credite
(EUAs) din care au fost plătite 8591461 astfel:
 prima transa a reprezentat 7651063 credite, fiind plătit, pana la 30 iunie, un număr de 5054288
credite în valoare de 29.769.762 Euro
 a doua transa a reprezentat 7651063 credite, fiind plătit, pana la 31 decembrie, un număr de
3537173 credite în valoare de 21.364.525 Euro, cea ce reprezintă doar 56 % din totalul pe
2014
Numărul de 6710665 credite ramase nu vor mai fi emise gratuit, ci vor fi scoase la licitație pe o
platforma comuna.
Aceasta situație se datorează problemelor financiare cu care se confrunta operatorii.
Valoarea totala colectata în 2013 și 2014 în contul PNI este de 122.473.141 euro.

6
 P2 – CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE ÎN REȚELE
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

 REDUCEREA CPT ÎN RED

În conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, prin
care se transpun prevederile din Directiva Europeană nr. 72/2009, și anume cele ale art. 25 (5), achiziția
energiei electrice pentru asigurarea CPT în rețelele de distribuție trebuie realizată prin mecanisme
concurențiale.
Întrucât Legea nr. 123/2012 prevede acordarea unei singure licențe pentru operatorul pieței de
energie electrică și desfășurarea tranzacțiilor pe piața concurențială în mod centralizat, public, transparent și
nediscriminatoriu, a rezultat necesar ca operatorii de distribuție să-si asigure CPT prin participarea pe piețele
cu acest specific organizate de SC Opcom SA. Ca urmare, în luna decembrie 2012, ANRE a solicitat
operatorilor de distribuție să se conformeze prevederilor Legii nr. 123/2012, înscriindu-se ca participanți la
piețele organizate de SC Opcom SA. Totodată, în conformitate cu prevederile Codului comercial al pieței
angro de energie electrică, art. 10.2.5.4, fiecare distribuitor trebuie să înființeze o PRE (Parte Responsabilă
cu Echilibrarea) separată pentru achiziționarea energiei electrice pentru acoperirea CPT în rețelele sale
electrice, iar conform art. 10.2.5.7., distribuitorii pot să-si transfere responsabilitatea echilibrării numai către
OTS sau către un alt distribuitor.
ANRE stabilește ținte de reducere a ponderii CPT în RED din totalul energiei electrice distribuite,
energia corespunzătoare acestor ținte urmând a fi achiziționata prin contracte reglementate, costul aferent
fiind inclus în tariful de distribuție.

Prin Ordinul ANRE nr. 72/2013, a fost aprobată Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul
de distribuție a energiei electrice care se aplică începând cu 1 ianuarie 2014 la determinarea tarifelor
reglementate în perioada a treia de reglementare (2014-2018).
Metodologia conține mecanisme de stimulare a eficienței serviciului de distribuție a energiei electrice
prin promovarea investițiilor eficiente în rețea, reducerea CPT, reducerea costurilor de operare și mentenanță
și creșterea calității serviciului.
Pentru perioada a treia de reglementare au fost stabilite următoarele prevederi noi față de cele
aplicate în perioada a doua de reglementare.
ANRE are dreptul să ajusteze și să stabilească nivelul costurilor de operare și mentenanță
controlabile, precum și țintele de pierderi proprii tehnologice în urma unui proces de analiză comparativă între
operatori, pe baza datelor și rezultatelor activității din primele două perioade de reglementare.
Metodologia conține un mecanism de stimulare a reducerii costului cu pierderile proprii tehnologice
în rețelele electrice, prin recunoașterea în venitul reglementat cu prestarea serviciului de rețea, a unui preț
de achiziție a energiei electrice pentru acoperirea pierderilor
Consumul de energie al companiilor de distribuție energie electrica este prezentat în Tabelul1.

7
Tabelul 1
Compania de distribuție Consum intern 2013
(inclusiv CPT) [tep/an]
1.E.ON Moldova Distribuție SA Iași 76447

2.ENEL Distribuție Banat SA Timișoara 50041

3.ENEL Distribuție Dobrogea SA Constanta 45002
4.ENEL Distribuție Muntenia SA Buc 100862
5.FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord SA Ploiești 81020
6.FDEE Electrica Distribuție Transilvania Sud SA Brașov 73196
7.FDEE Electrica Distribuție Transilvania Nord SA 54119
8. CEZ Distribuție SA Craiova 124974
Total 605661

Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice, raportate de companii în 2014,
rezulta economiile de energie preliminate conform Tabelului 2.

Tabelul 2
PPEE Pondere
Nr. Consumator 2014 economii de
crt. energie Nr. Ec. Valoare energie în total
masuri energ. invest. consum intern
[tep] 103 RON [%]
0 1 2 3 4 5
1 ENEL Distribuție Muntenia Sud S.A. 12 269 39.921 0,266
2 ENEL Distribuție Banat 16 278,7 37.416 0,557
3 ENEL Distribuție Dobrogea S.A. Constanta 10 216,4 511 0,481
4 FDEE Electrica Transilvania Sud S.A. 5 228,57 1.954 0,31
Brașov
5 FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord SA 4 512 106.300 0,631
-Ploiești
6 FDEE Electrica Distribuție Transilvania Nord 3 850.9 49.400 1,572
- Suc. Cluj
7 CEZ Distribuție S.A. 10 913 6.163 0,731
Craiova
8 E-ON Moldova Distribuție S.A- Iași 3 536 12.060 0,701
Total companii de distribuție energie 3804,57 0,62
electrica

Conform PNAEE ținta de reducere a consumului în RED este de 80 000 tep. pentru 2014-2020, fapt
pentru care economiile estimate de companii de 3804 tep/an reprezenta 4,75%
In vederea creșterii eficientei energetice în liniile de distribuție energie electrica sunt prevăzute fonduri
europene astfel :
POIM – OS 6.1 – Sprijinirea investițiilor în extinderea și modernizarea rețelelor de 111.514.394 euro
distribuție a energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din surse
regenerabile în condiții de siguranță a funcționării SEN
Sursa: MFE

8
 Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice, raportate de companii în 2014,
rezulta economiile de energie preliminate conform Tabelului 3.
In domeniul distribuției de gaze naturale consumul de energie în 2014 a fost la: E-ON GAZ Distribuție
S.A.-Tg. Mureș – 83640 tep/an.

Tabelul 3
PPEE Pondere
Nr. Consumator 2014 economii de energie
crt. energie Nr. Ec. Valoare în total consum
masuri energ. invest. intern
[tep] 103 RON [%]
0 1 2 3 4 5
1 E-ON GAZ Distribuție S.A.-Tg. 14 39,9 838 0,048
Mureș
2 GDF SUEZ ENERGY Romania 4 201,3 2.223 lipsa date
SA ( fără CPT Distrigaz sud)

 REDUCEREA CPT ÎN RET

Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin
Ordinul ANRE nr. 53/2013, nu a schimbat principial modul de determinare a tarifelor pentru serviciul de
transport față de perioada a doua de reglementare, ci reprezintă o formă îmbunătățită a metodologiei
stimulative de tip venit plafon, aplicată de ANRE începând cu anul 2005.
Metodologia conține mecanisme de stimulare a eficienței serviciului de transport al energiei electrice
prin promovarea investițiilor eficiente în rețeaua electrică de transport, reducerea consumului propriu
tehnologic, reducerea costurilor de operare și mentenanță și creșterea calității serviciului.
Tariful de transport este de tip monom și are două componente – de introducere a energiei în rețele
și de extragere a energiei electrice din rețele.
Unul din principalele aspecte pe care noua metodologie le-a completat, îmbunătățit, clarificat, având
în vedere experiența de aplicare a acestui tip de reglementare, este definirea unui mecanism suplimentar de
stimulare a reducerii prețului de achiziție a CPT cu posibilitatea reținerii unei cote din câștigul valoric de
eficiență rezultat;
Conform PNAEE ținta de reducere a consumului în RET este de 9 000 tep pentru 2014-2020.
In cadrul POIM sunt incluse surse de finanțare pentru sectorul de transport energie electrica astfel:

POIM – OS 8.1 – Creșterea siguranței Sistemului Energetic Național prin

25.031.290 euro
extinderea și consolidarea rețelei electrice de transport pentru integrarea
energiei din RER
Sursa: MFE

In domeniul transportului de gaze naturale consumul de energie în 2014 a fost: SNTGN Transgaz SA
Mediaș – 8997 tep/an.
Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice, raportate de companii în 2014,
rezulta economiile de energie preliminate conform Tabelului 4.

9
Tabel 4.
Nr. Consumator PPEE Pondere
crt. energie 2014 economii de energie
Nr. Ec. energ. Val. invest. în total consum
masuri [tep] 10 RON
3 intern
[%]
0 1 2 3 4 5
1 TRANSGAZ SA Mediaș 6 155,6 506 1,729

In vederea creșterii eficientei energetice la transportul gazelor naturale sunt prevăzute fonduri
europene astfel:

POIM – OS 8.2 – Creșterea flexibilității Sistemului Național de Transport a 25.031.290 euro

gazelor naturale din România în vederea asigurării interconectării cu alte state
vecine.
Sursa: MFE

 CONTORIZARE INTELIGENTA

1. Cadrul de reglementare

Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 13 iulie 2009
privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice transpusa în Legea energiei electrice și a
gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare
art. 66 intitulat „Sisteme de măsurare inteligenta”,

Până la data de 3 septembrie 2012, ANRE a evaluat implementarea sistemelor de măsurare

inteligente din punctul de vedere al costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, al rentabilității, precum
și al termenelor fezabile de implementare.
Prin evaluarea prevăzută la alin. (1) s-a constat că implementarea sistemelor de măsurare inteligente
este avantajoasă pentru funcționarea pieței de energie, și ANRE a aprobat un calendar de implementare a
sistemelor de măsurare inteligente, astfel încât circa 80% dintre clienți să dispună de sisteme de măsurare
inteligente până în 2020. Implementarea acestor sisteme se va aproba în cadrul planurilor anuale de investiții
ale operatorilor de distribuție, în baza Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de
măsurare inteligentă a energiei electrice

2. Descrierea Programului

Conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare
inteligentă a energiei electrice, ANRE a avizat propunerile operatorilor de distribuție a energiei electrice pentru
implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI), care au respectat Criteriile pentru avizarea
proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice din Anexa nr.
3 a ordinului anterior menționat.
Pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, ritmul aplicat de către
operatorii de distribuție concesionari este aprobat de ANRE și are ca țintă până în anul 2020, implementarea
la cca 80% din numărul de clienți finali.
Sistemele de măsurare inteligentă a energiei electrice sunt sisteme electronice care măsoară
consumul de energie electrică, asigură transmiterea bidirecțională securizată a informațiilor la clientul final,
furnizează mai multe informații decât un contor convențional, folosind forme de comunicare electronică.
Sistemele de măsurare inteligentă cuprind :
10
 a) subsistemele de măsurare care conțin cel puțin contorul, transformatoarele de măsură și
echipamentele de securizare a accesului la contor;
b) subsistemele de transmitere a informațiilor ;
c) subsistemele de gestiune a informațiilor din contoare.
Proiectele privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă trebuie să fie fezabile din punct
de vedere tehnic, rezonabile din punct de vedere financiar și să reflecte economii bănești proporționale cu
valoarea investițiilor în aceste sisteme. Sistemele de măsurare inteligentă au funcționalități obligatorii și
opționale, definite în Anexa nr. 1 a Ordinului ANRE nr. 145/2014.
Operatorii de distribuție concesionari au afișat pe paginile web proprii, cu scop informativ, informații
privind sistemele de măsurare inteligentă ce urmează a fi implementate în anul 2015.
In tabelul 5 sunt datele companiilor de distribuție;

Tabel 5
Compania de Zona de implementare
distribuție energie (număr clienți)
electrica Urbana Rurala
CEZ Craiova - cartier Bariera Valcii comuna Podari
2013-2014 1328 clienți 566
Craiova - cartier Craiovita comuna Carcea
10836 clienți 467
CEZ 2015 Craiova Comuna Carcea
-casnici 17620 -casnici 1039
-non casnici 1389 -noncasnici 102
E.ON Onesti, Buhusi, Comanesti, Agas, Andriesesti, Bogdana, Bogdan Voda, Borzesti,
Darmanesti, Moinesti, Tirgu Buda (Blagesti), Poduri, Buruienis, Casin , Cernu,
Ocna Chetris, Slobozia (Onesti), Dofteana, Dragugesti
-casnici 10795 (Helegiu), Fantanele, Gioseni, Glodisoarele, Gura
-noncasnici 775 Vaii, Gura Vaii (Racova), Helegiu, Hemeiusi, Holt,
Dumbrava (Itesti), Lapos, Lilieci (Bacau), Livezi,
Luncani, Luizi Calugara, Magura, Marcesti,
Margineni, Mateiesti, Plopu (Darmanesti), Popeni,
Poiana Sarata, Pralea, Prohozesti, Racova,
Radeana, Rusi-Ciutea, Sanduleni, Saucesti, Scurta,
Siretu (Letea Veche), Schineni (Saucesti), Stefan
Voda, Târdenii Mari, Târgu Trotus, Tuta, Urechesti,
Valea Budulu
Clienti:
-casnici 11193
-noncasnici 474
ENEL București est
-Muntenia -casnici 10520
-noncasnici 872
Arad
-casnici 3004
-Banat -noncasnici 99
Deva
-casnici 2485
-noncasnici 228
Timișoara
-casnici 3813
11
 -noncasnici 332

Mamaia
-casnici 1951 Delta Dunării
-Dobrogea -noncasnici 694 -casnici 3014
-noncasnici 342
Călărași
-casnici 3339 Modelul Călărași
-noncasnici 156 -casnici 477
-noncasnici 27
ELECTRICA Sf. Gheorghe Stremt –jud Alba
-Transilvania Sud -casnici 22405 -casnici 642
-noncasnici 20839 -noncasnici 605

-Transilvania Nord Lipsa aprobare ANRE

-Muntenia Nord Lipsa aprobare ANRE

Sursa:
(sursa:http://www.cez.ro/ro/proiecte/sistemul-de-masurare-inteligenta-a-energiei/proiect-2015.html
http://www.eon-energie.ro/ro/eon-moldova-distributie/Clienti-distributie/Informatii-clienti/sisteme-masurare-inteligenta.html#Date_tehnice
http://www.eneldistributie.ro/ro/distributie/distributie/alte_tehnologii.htm
http://www.electricats.ro/electricats/distributie/smi.html )

Ținta de economie de energie prevăzută în PNAEE pentru măsura de contorizare inteligenta este de
15000 tep în perioada 2014-2020
Pana în prezent companiile nu au raportat cifrele estimative pentru economiile de energie deoarece
în formularul de raportare al ANRE nu a fost inclus acest indicator.
Pentru susținerea activității de implementare a sistemelor de măsurare inteligenta în domeniul distribuției de
energiei electrica sunt prevăzute fonduri europene astfel:

POIM – OS 6.3 – Creșterea eficienței energetice prin implementarea sistemelor de 40.550.688 euro
măsurare inteligente la rețelele electrice de joasă tensiune
Sursa: MFE

12
 P3 – PROMOVAREA COGENERĂRII DE ÎNALTĂ EFICIENTA

1. Cadrul de reglementare -Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

Prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de
sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, cu
modificările ulterioare, s-a implementat schema de tip bonus aplicabilă producătorilor cu unități cu capacitate
electrică instalată mai mare de 1 MW, precum și promovarea prin prețuri reglementate și obligația de
cumpărare a energiei de către furnizorii impliciți, în cazul producătorilor și consumatorilor casnici care dețin
unități de cogenerare de mică putere sau de microcogenerare.
Schema de tip bonus reprezintă ajutor de stat (nr. 437/2009), autorizat de Comisia Europeană ca
fiind compatibil cu piața comună conform art. 87 (3) (c) al Tratatului CE prin Decizia C(2009) 7085, prin care
au fost stabilite și condițiile de acordare a acestuia, inclusiv obligația de raportare anuală a modului de punere
în aplicare a ajutorului.
Intrarea în aplicare a schemei de sprijin de tip bonus a avut loc la 1 aprilie 2011.

2. Descrierea schemei de sprijin

Schema de sprijin de tip bonus este destinată promovării sistemelor de producere de energie electrică
și termică în cogenerare, pentru a încuraja noi investiții în tehnologia de cogenerare, precum și pentru
realizarea de lucrări de înlocuire/reabilitare a instalațiilor existente.
Această schemă poate fi accesată doar pentru instalațiile de cogenerare care respectă cerința privind
economisirea de energie primară în comparație cu producerea separată, așa cum s-a stabilit prin HG nr.
219/2007, deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență. Criteriile
de promovare a energiei electrice în cogenerare de înaltă eficiență sunt stabilite prin Legea energiei electrice
și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a beneficia de bonus, producătorii trebuie să vândă energia electrică pe piața concurențială;
energia electrică care nu a fost vândută pe piața concurențială se poate vinde la preț reglementat, stabilit la
nivelul de 90% din media prețului pe PZU în anul anterior, prin contracte reglementate, în limita cererii de
energie electrică aferente contractelor reglementate.
Pentru anul 2014, prețul de referință și prețurile reglementate pentru energia electrică au fost
aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 77/2013:
- preț de referință 152,91 lei/MWh, exclusiv TVA;
- preț reglementat:
- 177,00 lei/MWh, exclusiv TVA, pentru energia electrică vândută în orele de zi;
- 104,73 lei/MWh, exclusiv TVA, pentru energia electrică vândută în orele de noapte.

3. Economia de energie realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficiență beneficiare de

bonus în conformitate cu prevederile Regulamentului de calificare se găsește în tabelul 6

Tabel 6
UM Trim. I Trim. I Trim. II Trim. II Trim. III Trim. III Trim. IV Trim. IV Total Total
2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014

GWh 1550 1394 522 511 323 298 1095 848 3490 3051
tep 133300 119884 44892 43946 27778 25628 94170 72928 300140 262386

13
 Conform PNAEE ținta de economie de energie pentru programul P3 este de 240 000 tep. pentru
perioada 2014-2020, ceea ce arata ca valoarea acesteia poate fi atinsa și depășită cu economiile de
energie dintr-un singur an de aplicare.
Pentru susținerea programului de cogenerare de înaltă eficienta s-au prevăzut fonduri europene
astfel:

POIM-OS 6.4 – Creșterea eficientei energetice în industrie prin promovarea

consumului de energie produsa în sisteme de cogenerare de înaltă eficienta 67.584.480 euro
Sursa: MFE

14
 P4 – PROGRAMUL TERMOFICARE 2006-2015

1. Cadrul de reglementare

Prin HG nr. 462/ 2006 a fost aprobat programul „Termoficare 2006-2009 calitate și eficiență" și s-a
înființat Unitatea de management al proiectului pentru implementarea și monitorizarea programului
„Termoficare 2006-2009 calitate și eficiență", denumită în continuare UMP - Termoficare 2006-2009 calitate
și eficientă.
Prin ordinul 1210 / iulie 2014 este alocata suma de 31.500.000 lei pentru cofinanțarea unui număr de
15 lucrări de investiții în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a
următoarelor localități, conform Programului "Termoficare 2006-2015 căldură și confort": Pitești, Bacău,
Botoșani, Brașov, Cernavoda, Mangalia, Galați, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc , Brad, Tulcea,
Râmnicu Vâlcea, Panciu.
Prin ordinul 2259 / noiembrie 2014 este alocata suma de 18.040.651 lei pentru cofinanțarea unui
număr de 11 lucrări de investiții în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică
a următoarelor localități, conform Programului "Termoficare 2006-2015 căldură și confort": Buzău, Botoșani,
Brașov, Galați, Giurgiu, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, Brad, Tulcea, Râmnicu Vâlcea, Panciu.

2. Descrierea Programului
Programul „Termoficare 2006-2009 calitate și eficiență" are ca scop eficientizarea sistemului
centralizat de producere și distribuție a energiei termice și cuprinde doua componente: reabilitarea sistemului
centralizat de alimentare cu energie termica și reabilitarea termica a clădirilor.
Obiectivul programului de investiții „Termoficare 2006–2015 căldura și confort” este reducerea
consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei termice cu cel puțin 1 mil. Gcal/an fata
de consumul de resurse energetice primare consumat în anul 2004.

Programul finanțează investițiile realizate în:

a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica:
1. unitatea/unitățile de producție a agentului termic;
2. rețeaua de transport al agentului termic primar (apa fierbinte);
3. punctele de termoficare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifica economic;
4. rețeaua de distribuție a apei calde și a agentului termic de încălzire;
b) reabilitarea termica a clădirilor:
1. rețeaua interioara de alimentare a imobilului cu apa calda și cu agent termic de încălzire;
2. contorizarea individuala împreuna cu robinetele termostatice;
3. reabilitarea termica a anvelopei clădirilor, respectiv a fațadelor, teraselor și a tâmplăriei exterioare.

Pentru componenta „Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica”, finanțarea

programului „Termoficare 2006–2015 căldura și confort” se realizează pe o perioada de 8 ani, iar fondurile
alocate de la bugetul de stat, în suma totala de 2.120 milioane lei, pentru anul 2014 fiind alocate 265 milioane
lei;
Pentru componenta „Reabilitarea termica a clădirilor”, finanțarea programului „Termoficare 2006–
2015 căldura și confort” se realizează a pe o perioada de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat, în
suma totala de 200 milioane lei, se eșalonează pe perioada realizării programului în transe anuale, astfel
pentru anul 2014 fiind alocate 25 milioane lei;
În vederea reabilitării și modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a
localităților, până la 31.12.2014 au fost incluse în program 42 unități administrativ-teritoriale. Lucrările
efectuate au vizat modernizarea surselor de producere a energiei termice și a punctelor termice,
redimensionarea și înlocuirea conductelor de transport și distribuție a energiei termice, contribuind astfel la

15
creșterea eficienței energetice a sistemelor de termoficare și la îmbunătățirea calității serviciului public de
alimentare cu energie termică.
Conform datelor raportate de beneficiarii programului, eficiența energetică obținută ca urmare a
punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții pana în 2014 este de 27.330 tep/an iar pentru anul 2014, este
de 5917 tep.
Conform PNAEE ținta de economie de energie pentru perioada 2014-2020 este de 220.000 tep din
care 22000 tep în 2014, din care s-a realizat 27 %;
Pentru susținerea programelor de reabilitare a sistemelor de termoficare s-au prevăzut fonduri
europene în special pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a agentului termic, astfel:

POIM – OS 7.1 – Creșterea eficienței energetice prin modernizarea sistemelor

centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate. 105.769.712 euro

POIM – OS 7.2 – Creșterea eficienței energetice prin modernizarea sistemului centralizat

de furnizare a energiei termice în Municipiul București. 187.734.669 euro

Sursa : MFE

3. Sinteza rezultatelor implementării programului termoficare 2006-2015 căldură în anul 2014

(sursa: MDRAP) se găsește în Anexa 2

16
 P5 – EFICIENȚA ENERGETICĂ în INDUSTRIA DIN SECTOR ETS

1. Cadrul de reglementare - Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP)

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (numită “EU ETS”),
reglementată prin Directiva 2003/87/CE a fost implementată în România, începând cu 1 ianuarie 2007, data
aderării la Uniunea Europeană. Această directivă a fost transpusă în legislația națională prin HG nr. 780/2006
și câteva ordine de ministru aferente perioadelor de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect
de seră. În perioada 2012-2013, la nivel național, cadrul juridic necesar implementării schemei de
comercializare pentru cea de a treia perioada a fost completat și îmbunătățit cu o serie de acte normative
(OM nr. 3420/2012, OM nr. 659/2013, OM nr. 2970/2013, OM nr. 89/2013, OM nr. 654/2013).

2. Descrierea schemei de sprijin

Schema de comercializare este un instrument de politică creat la nivelul UE pentru reducerea

emisiilor de CO2, bazată pe principiul „limitează și comercializează”. Mecanismul dă posibilitatea agenților
economici care fac obiectul schemei ca, prin investițiile pe care le realizează în tehnologiile cu emisii reduse
de carbon și pentru creșterea eficienței energetice, să-și reducă emisiile de CO2 într-o manieră eficientă a
costurilor, având posibilitatea de a comercializa certificatele în cazul în care emisiile reale generate de
activitatea de producție se situează sub limita de certificate de emisii alocate cu titlu gratuit. Legislația Uniunii
Europene în domeniul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, aplicabilă
pentru perioada 2013-2020, prevede că agenții economici (operatori), care dețin instalații industriale ce fac
obiectul schemei, pot primi certificate de emisii de CO2 alocate „cu titlu gratuit” (în baza art. 10a al Directivei
2003/87/CE), pentru a-și putea acoperi emisiile de CO2 generate de activitatea de producție pe care o
desfășoară. Alocarea certificatelor se realizează de către Comisia Europeană, pe baza unor principii de
alocare aplicabile tuturor Statelor Membre și a unor indicatori de referință – benchmarks, stabiliți de
Comisia Europeană pe baza celor 10 % mai performante instalații industriale din punct de vedere al
emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivelul UE în perioada 2007-2008.
Operatorii au obligația de a raporta anual cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră emisă în anul
anterior. Rapoartele de monitorizare depuse de operatori la autoritatea publică centrală pentru protecția
mediului, sunt verificate de organisme de verificare acreditate în baza legislației în vigoare. Aceștia au
obligația de a preda, în contul deschis în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene, un număr de
certificate de emisii de gaze cu efect de seră echivalent cu cantitatea de CO 2/CO2e emisă în anul anterior
(certificat de emisii de gaze cu efect de seră = titlul care conferă unei instalații dreptul de a emite 1 tonă de
CO2, valabil pentru îndeplinirea scopului schemei).
Tranzacționarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră se realizează prin intermediul
conturilor instalațiilor deschise în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene.
Legislația europeană în domeniul schemei prevede că operatorii care nu se conformează cu obligația
de a restitui anual un număr de certificate de emisii egal cu emisiile reale generate de activitatea de producție
din anul anterior, sunt obligați la plata unei penalități de 100 EURO/certificat, pentru fiecare certificat care nu
a fost restituit, dar care nu-l exonerează de obligația restituirii certificatelor de emisii.

3. Sinteza rezultatelor din cadrul schemei

Scăderea emisiilor la nivelul României î n perioada 2007-2020 s-a datorat închiderii unor capacități
de producție precum și ca urmare a crizei economice care a determinat o scădere a nivelului de producție în
instalații. O tendință de scădere a emisiilor a fost determinată, pe de altă parte, și de investițiile realizate la
nivelul unor instalații, precum și de investițiile în eficiență energetică.
Pentru o evaluare a impactului programului P5 în atingerea țintei naționale de economie de energie,
va trebui echivalata cantitatea de emisii reduse anual cu cantitatea de energie economisita ca urmare a
17
procesului de reducere a emisiilor. Evaluarea se face utilizând lista cu coeficienții de emisii pentru diferiți
combustibili care se găsesc pe site-ul: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/schimbari-climatice/eu-ets/

Pentru evitarea dublei contabilizări programul P5, care intra în responsabilitatea Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor trebuie corelat cu programul P1, care intra în responsabilitatea Ministerului Energiei
Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

18
 P6 – AUDIT ENERGETIC și MANAGEMENT ENERGETIC

1. Cadrul de reglementare

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind

eficiența energetică, care modifica Directivele 2009/125/CE și 2010/30/UE și abroga a Directivele 2004/8/CE
și 2006/32/CE, a fost transpusa în legislația naționala prin Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, în cadrul Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, a fost înființat Departamentul pentru eficiență energetică,
prin Ordinul Președintelui ANRE nr. 95/2014, publicat în MO nr. 737/2014.
Printre atribuțiile și responsabilitățile principale ale Departamentului pentru eficiență energetică
prevăzute la art. 3 alin. 2 al Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică este și cel de:
a) autorizarea auditorilor energetici din industrie și atestarea managerilor energetici.
b) monitorizarea programelor aferente de îmbunătățire a eficienței energetice la nivel național,
precum și a economiilor de energie rezultate în urma prestării de servicii energetice și a altor măsuri de
îmbunătățire a eficienței energetice;

2. Sinteza rezultatelor din cadrul activităților de autorizarea auditorilor energetici din

industrie și a managementului energetic

În domeniul eficienței energetice Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a

desfășurat activități specifice privind: aplicarea legislației actuale pentru promovarea eficienței energetice și
elaborarea reglementărilor secundare; activități de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici
și monitorizarea programelor aferente de îmbunătățire a eficienței energetice la nivel național, precum și a
economiilor de energie rezultate în urma prestării de servicii energetice și a altor măsuri de îmbunătățire a
eficienței energetice.
Pentru perioada 2010 – 2014 situația elaborării auditurilor este prezentata în Tabelul 7.

Tabel 7
Auditori PJ
Ag. economici Economii de
care au elaborat Masuri de eficiență
An care au realizat energie estimate
audituri energetică
audituri energetice (tep)
energetice
2010 14 72 275 176.200
2011 6 41 103 112.171
2012 23 198 564 406.652
2013 33 226 701 196.705
2014 37 349 432 26.795

În perioada 2010-2014 numărul auditurilor energetice solicitate de operatorii economici din industrie
a crescut semnificativ. Ca urmare a dezvoltării mecanismului cerere-ofertă în perioada 2010-2014 a crescut
și numărul autorizațiilor de auditori energetici persoane fizice și juridice.

19
 Economii de energie estimate

20000 18035
17334
18000
16000
Economii de energie (tep)

14000
12000
10000
8000 6527

6000 4915 4412

3843
4000
1737
1192
2000 228 666 1 50
0
2010 2011 2012 2013

Energie Industrie alimentara Industrie prelucratoare

Economiile de energie estimate rezultate în urma auditurilor energetice pentru anul 2013, au de
asemenea o creștere semnificativă față de perioada 2010 - 2011. Au fost primite și centralizate rapoartele de
activitate ale auditorilor energetici, persoane juridice privind activitatea de auditare pe anul 2014: au raportat
activitatea desfășurată 48 de auditori energetici autorizați, persoane juridice, din totalul de 57 auditori
energetici autorizați; 9 auditori energetici nu au desfășurat activitate de auditare energetică în 2014.
Din raportul celor 48 de auditori energetici a rezultat că s-au efectuat audituri energetice la 349 de
agenți economici, la care s-au identificat 432 măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice,
reprezentând economii de energie estimate la 26.795 tep/an, cu o cifră de investiții de cca. 115.461 mii lei.
Conform raportărilor auditorilor energetici cele mai mari economii estimate de energie sunt aferente
măsurilor de eficiență energetică recomandate pentru sectorul energetic, multe din acestea fiind însă
propuneri de retehnologizare.

Economii de energie estimate - 2014

12783
Economii de energie (tep)

14000
12000
10000
8000
6000
3170
4000 2398 2079 1904 1822 1435 1004
2000 181 19
0

20
 Analiza masurilor incluse în planurile de creștere a eficientei energetice
Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice pentru 2014 rezulta o economie
totala de energie estimata, de 145 841 tep/an pentru 713 agenți economici monitorizați. Având în vedere ca
proiectele de investii raportate de consumatorii monitorizați au o durata medie de realizare de 3 ani, rezulta
o valoare medie anuala de 48 613 tep.
In PNAEE ținta pentru programul P6 este o economie de energie de 350 000 tep pentru perioada
2014-2020, din care 50 000 tep pentru 2014. Ca urmare apreciem ca ținta pentru 2014 a fost realizata 97%.
Ponderea economiei de energie estimate, în 2014, în consumul total de energie la agenților economici
monitorizați este de 1,515%.

Valorile economiei de energie, pe sectoare de activitate

Economii de energie
14000 12018,12
12000
10000 8676 8337,55
7167,39
8000
6000
3479,92 1834 1582
4000 2631,838 2140,11 2669
1440,067 1724,93
2000 1121,723 499 411 402,7 65,9
0

Pentru consolidarea activității de management energetic au fost prevăzute fonduri europene pentru
realizarea de dispecerate energetice, ceea ce va permite modernizarea activității de monitorizarea a
consumului de energie în timp real. Finanțările disponibile pentru perioada 2014-2020 sunt:

POIM-OS 6.2 Creșterea eficientei energetice prin monitorizarea consumului de 12.503.129 euro
energie la nivelul consumatorilor industriali

O problema speciala o constituie facilitarea activității IMM – urilor din ramurile cu consumuri
energetice mari, pentru creșterea eficientei energetice. în acest scop, pentru perioada 2013-2017 se poate
acorda sprijin financiar prin mecanismul SEE, proiect gestionat de Ministerul Economiei, Comerțului și
Turismului. Obiectivul este modernizarea instalațiilor și echipamentelor pentru aproximativ 20 de IMM din
sectorul industrial.
(sursa: eeagrants@minind.ro)

8 000 000 euro

RO 05 Eficienta energetica /Mecanism SEE 2009-2014 (implementare pana în
2017) – Îmbunătățirea eficientei energetice în industrie, în special în industria cu Cof.: 1 411.765 euro
poluare și consum energetic mare Total :9 411 765 euro

21
 P7 – EFICIENTA ENERGETICĂ în SECTORUL REZIDENȚIAL
1. Cadrul de reglementare
OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilește, în
principal, lucrările de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe construite
după proiecte elaborate în perioada 1950 - 1990, astfel încât consumul anual specific de energie calculat
pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/m2 arie utilă, în condiții de eficiență economică, realizarea Programului
național și a Programelor locale de creștere a performanței energetice a acestora, precum și schemele de
finanțare a lucrărilor de intervenție.

2. Descrierea Programului National și a Programelor locale de creștere a performanței

energetice a blocurilor de locuințe

2.1. Realizarea Programului Național

În scopul atingerii țintei de eficiență energetică, actul normativ prevede realizarea următoarelor lucrări
de intervenție:
- lucrări de reabilitare termică a anvelopei;
- lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire;
- instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile -
panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură și/sau centrale termice pe
biomasă, inclusiv achiziționarea acestora.
Potrivit OUG nr. 18/2009, cu modificările și completările ulterioare, până la 31.12.2014 au fost
executate lucrări de eficiență energetică la 1518 blocuri de locuințe, amplasate în diverse zone climatice,
reprezentând 55.293 apartamente. Potrivit actului normativ, la blocurile de locuințe incluse în program au fost
realizate lucrări de intervenție, în principal, la anvelopa acestora, astfel încât consumul anual specific de
energie pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp.
Situația economiei de energie la 31.12.2014 pentru clădirile incluse în programul sus menționat, se
prezintă în tabelul 8 (sursa MDRAP):

Tabel 8

Perioada Nr. blocuri finalizate Nr. apartamente finalizate

2009 291 8.984
2010 502 22.390
2011 521 18.878
2012 61 2.285
2013 75 2.184
2014 68 3.534
TOTAL 1.518 58.255

Astfel, economia de energie rezultată în clădirile rezidențiale incluse în programul național (cca. 35%-
40% din energia finală consumată înainte de renovarea clădirilor), este:

Economia de energie calculată

Energie primară
mii tep/an
[kWh/an]
922.964.843 79,36
Sursa : MDRAP
22
 Ținta de economie de energie din PNAEE este de 35000 tep pentru 2014 și 544000 tep cumulat pana
în 2020.
Luând în calcul o economie de energie de 58255/1518=1,3622 tep/ap,an rezulta o economie de
energie cumulata la nivelul anului 2014 de 34 712 tep (99,2% din țintă); în calculul economiei cumulate s-a
luat în considerare numai ½ din economia generata în anul curent, datorita faptului ca procesul de reabilitare
este eșalonat pe toata durata anului .De asemenea s-a luat în considerare numai efectul cumulat al reabilitării
pe trei ani anteriori aplicării directivei.

Schema de calcul
An Nr. apartam. Ec de energie Ec de energie cumulata
finalizate generata de [tep]
apartam. Finalizate
[tep/an]
2011 18 878 25715 25712/2=12875
2012 2285 3113 25715+3113/2=27271
2013 2184 2975 25715+3113+2975/2=30315
2014 3534 4814 25715+3113+2975+4814/2=34712

2.2. Realizarea Programelor locale

În cadrul Programelor locale finanțate potrivit prevederilor art. II din OUG nr. 63/2012 pentru
modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței
energetice a blocurilor de locuințe, din datele transmise de către autoritățile administrației publice locale până
la 31.12.2014, au fost finalizate lucrări de intervenție la anvelopa blocurilor de locuințe la cca. 210 clădiri,
reprezentând 9626 apartamente, economia calculată de energie primară fiind de:

Economia de energie calculată

Energie primară
mii tep
[kWh/an]
34.688.254 2,98
Sursa: MDRAP

In cadrul programelor locale economia de energie specifica este de 2980/9626=0,31 tep/ap/an.

2.3. Realizarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe finanțat din fondurile
structurale și de coeziune
În cadrul Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe finanțat din fondurile structurale
și de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele și procedurile de accesare a acestor
fonduri și în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor
operaționale, au fost semnate, până la 31 decembrie 2014, 108 contracte, care vizează realizarea lucrărilor
de îmbunătățire a performanței energetice la 680 blocuri de locuințe, reprezentând 31.427 apartamente.

23
 Sursele de finanțare pentru perioada 2014-2020 sunt cumulate pentru mai multe tipuri de proiecte

POR AP 3 – PI 3.1 Sprijinirea eficientei energetice, a gestionarii inteligente a energiei și

a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile
publice și în sectorul locuințelor 1.121.280
Finanțare din FEDR
(corelat P7 cu P8)
POR AP3 – OS3.1 Creșterea eficientei energetice în clădirile rezidențiale, clădirile
publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri
energetice mari

24
P8 – EFICIENTA ENERGETICĂ în CLĂDIRI GUVERNAMENTALE și SERVICII
PUBLICE

1. Cadrul de reglementare
Ordinul nr. 3466/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.778/2013, privind inventarierea
clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația publică centrală, și punerea inventarului
la dispoziția publicului, precum și constituirea unor bănci de date specifice privind eficiența energetică

2. Descrierea Programului de inventarierea clădirilor deținute și ocupate de administrația

publică centrală și s Programului Operațional Regional 2014-2020

2.1 Pentru creșterea eficienței energetice a acestei categorii de clădiri, inventariate potrivit Ordinului
MDRAP nr. 3466/2013, , și în aplicarea prevederilor art. 5 (1) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența
energetică pentru anul 2014, au fost transmise următoarele informații de către deținătorii/ administratorii
acestora, în ceea ce privește acțiunile efectuate în anul 2014:
- a fost pus la dispoziția publicului inventarul clădirilor cu suprafețe de peste 500 mp, prin afișarea pe
pagina de internet a fiecărui deținător/administrator, care cuprinde și datele energetice relevante
aferente acestora;
- au fost iniţiate/realizate, după caz:
 procedurile de expertizare tehnică a structurii de rezistenţă a clădirilor;
 auditul energetic, inclusiv elaborarea și afişarea certificatului de performanţă energetică a
clădirilor inventariate;
- planuri de eficienţă energetică, cu obiective și acţiuni specifice privind renovarea majoră/reabilitarea
termică a clădirilor inventariate și economia de energie estimată prin calcul;
- au fost executate următoarele lucrări de creştere a performanţei energetice a clădirilor:
 lucrări de izolare termică a anvelopei clădirilor;
 înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat economic
și eficienţă energetică ridicată;
 revizia/repararea instalaţiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei temice, cu
randament ridicat, acolo unde a fost posibil.

2.2 Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, prin Axa Prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către
o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiţii 3.1. – eficienţă energetică în clădiri publice,
clădiri rezidenţiale și iluminat public, vor putea fi finanţate investiţii în creşterea eficienţei energetice a clădirilor
deţinute sau ocupate de autorităţile administraţiei publice centrale.
Principalele acţiuni sprijinite în cadrul acestei priorităţi de investiţie pentru măsurile de creştere a
eficienţei energetice a clădirilor publice și realizarea sarcinii anuale de renovare a clădirilor administraţiei
publice centrale, se referă la:
- îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii;
- reabilitarea și modernizarea instalaţiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde
menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și
achiziţionarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire
centralizată, după caz;
- utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru
încălzire și prepararea apei calde de consum;
- implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței
energetice și monitorizarea consumurilor de energie;
- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă
energetică ridicată și durată mare de viață;

25
 - alte activităţi care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor de eficiență energetică;
Pentru implementarea acestor măsuri la clădirile deţinute/aflate în administrarea autorităților
administraţiei publice, se are în vedere utilizarea unui mecanism de elaborare și co-finanţare a proiectelor de
eficiență energetică prin implicarea Companiilor de Servicii Energetice – ESCO. Apreciem că aceste companii
pot oferi soluţii integrate pentru implementarea și monitorizarea măsurilor de eficienţă energetică, inclusiv de
utilizare eficientă a fondurilor utilizate.
Ținta PNAEE pentru clădiri guvernamentale este de 23000 tep. pentru 2014,
In afara surselor din fonduri europene, programele de reabilitare a clădirilor publice beneficiază și de
surse de finanțare bilaterale oferite de Guvernul elvețian astfel:

RO 07 Eficienta energetica /Mecanism SEE 2009-2014 (implementare pana în 2017); 1.160.000

proiect „Calea verde spre o dezvoltare durabila”(reabilitare sediu APM Sibiu)
Programul de cooperare Romano-Elvetian 2014-2020
- Managementul energiei durabile în orasele Arad, Brasov, Cluj-napoca și Suceava
(renovare cladiri, reabilitare termica, iluminat public, transport public) 32.545.918 CHF
- Actiuni în domeniul energie durabile (orase)
- Institutionalizarea conceptului „European Energy Award” în Romania prin
dezvoltarea unui parteneriat cu finantare în cadrul Programului 8.350.968 CHF
350 000 CHF
Sursa: MFE

26
 P11 – EFICIENTA ENERGETICĂ în SECTORUL TRANSPORTURI
 DOMENIUL FEROVIAR
1. Cadrul de reglementare

Legislație naționala

 Hotărârea Guvernului nr. 643 /2011 pentru aprobarea condițiilor de închiriere de către Compania
Națională de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. a unor părți din infrastructura feroviara ne interoperabila, precum și
de gestionare a acestora, cu modificările ulterioare
 HG nr. 454/2014 privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 pe anul 2014 la Contractul de activitate a
Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. pentru perioada 2012-2015, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 73/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 417 din 05/06/2014
 LEGEA nr. 8 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/2003 privind
alocarea capacitaților de infrastructura feroviara, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în
materie de siguranța publicată în Monitorul Oficial nr. 178 din 2 martie 2004;
 Ordonanţa de Urgenţă nr. 12 / 1998 privind transportul pe caile ferate romane și reorganizarea
Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, republicată, 2004, cu modificările și completările ulterioare.
 Hotărârea Guvernului nr. 581/1998 privind înfiinţarea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R."
- S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, cu modificările ulterioare, publicat în
Monitorul Oficial nr. 349 din 15 septembrie 1998;

2. Descrierea programului

Rețeaua feroviară din România este structurată în infrastructură interoperabilă și ne interoperabilă.

Infrastructura feroviară interoperabilă este cea care se poate conecta la infrastructura feroviară
transeuropeană, fiind administrată în concordantă cu prevederile privind accesul liber al operatorilor feroviari
și dezvoltată în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan European.
Infrastructura feroviară ne interoperabilă este cea aferentă traficului local, conectată sau nu la
infrastructura feroviară interoperabilă, administrată și dezvoltată pe baza unor reglementări specifice interne.
In baza prevederilor PNAEE 1 și 2 au fost realizate masuri de eficienta energetice care produc efecte și în
perioada 2014-2020 astfel: (conf. nota MT nr. CL 48146/25 10 2013)
Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R."- S.A. este Managerul de Infrastructură Feroviară din
România, care administrează și întreține infrastructura feroviară publică și o serie de componente de
infrastructură privată. Compania a elaborat Planul de eficienta energetica pentru perioada 2013-2026 în care
se specifica Obiectivele în domeniul transportului feroviar și Masurile de eficientizare a consumurilor
energetice în activitatea CFR- SA .
Din analiza datelor incluse în acest plan rezulta următoarele masuri de eficienta energetică :
- Modernizarea iluminatului interior cu sisteme LED cu o rata de implementare de 10% pe an pe
perioada 2013-2020, ceea ce înseamnă o economie de 3788 tep/an începând cu 2014;
- Modernizarea iluminatului exterior cu sisteme LED cu o rata de implementare 10% pe an;
- Modernizarea semnalizării cu sisteme LED cu rata de implementare de :

Anul 2013 2014 2015 2016 2017-2019 2020

Rata % 5,6 8,5 14,1 1,0 17 5.6

27
 - Sistem de telegestiune și compensarea factorului de putere cu o rata de implementare de:

Anul 2014 2015 2016

Rata % 27,6 4,52 68

- Reabilitarea termica a clădirilor; proiectul se va implementa pe perioada 2013-2026 cu o rata medie

de 7,34% pe an, ceea ce înseamnă o realizare de aprox. 60% în perioada 2013-2020;
- Eficientizarea sistemelor de încălzire din stații
Masurile anterior menționate vor fi finanțate din surse proprii, credite BERD și fonduri europene (POS-
T) (sursa: anexa 5 PPEE 2013-2026)
Din analiza programelor proprii de creștere a eficientei energetice, raportate în 2012 și 2013, rezulta
economii de energie conform Tabelului 9.

Tabel 9
Nr PPEE
crt Consumator 2014 Consum Consum Pondere economie
energie energie de energie în total
energie Nr. Ec. energ. Valoare 2012 2013 consum
investiție
masuri [tep] [103 RON] [tep] [tep] [%]

0 1 2 3 4 5 6 7

S.N.T.F.C. CFR Calatori S.A. 7 746 595 92.800 77.570 0,96

S.N.T.F.M. CFR Marfa S.A. 2 1.930 96,5 39.610 38.110 5,064

La S.N.T.F.M. „C.F.R. Marfă” – S.A. au fost analizați indicatorii specifici de tracțiune:

- consumul specific la tracțiune electrica raportat în tep/ mil. tone brute km a scăzut cu 0,5%
în 2014 fata de 2013;
- consumul specific tracțiune diesel raportat în tep/ mil. tone brute km a scăzut cu 12,7% în
2014 fata de 2013;
La S.N.T.F.C. "C.F.R. Calatori"– S.A.- au fost implementate următoarele masuri de eficienta
energetica de eficientizare a stațiilor cu un efect de 123 tep/an în 2013;
Planul de eficienta energetica aprobat în 2010 include masuri cu un impact de 1132,56 tep/an
(sursa Min. Transporturilor – nota nr. 20/12/5/9/2010).
In 2013 au fost prevăzute masuri pe termen scurt cu durata pana la 1 an care totalizează 883,5
tep./an.
Conform PNAEE ținta de economie de energie la transportul feroviar este de 12 000 tep în 2014 și
de 114 000 tel pe perioada 2014-2020;

 METROREX SA
- Prin înlocuirea materialului rulant fabricat înaintea de 1990 cu 16 trenuri noi produse de compania
spaniola CAF, s-a estimat o economie de energie de 215 tep/an (primul tren nou livrat în trim IV
2013 )
- Alimentarea în paralel a instalației de tracțiune pentru a da posibilitatea recuperării energiei de
frânare a trenurilor de metrou. Măsura a permis reducerea consumului de energie electrica, pentru
tracțiune, cu circa 5% reprezentând 430 tep/an.
28
 - Inlocuirea iluminatului din 5 statii de metrou cu tuburi fluorescente cu sisteme LED va produce un
efect estimat la 102 tep/an

 DOMENIUL AERIAN
1. Cadrul de reglementare
 Legislație cu privire la răspunderea operatorilor de transport aerian și a drepturilor pasagerilor
care folosesc acest mod de transport
 Reglementări privind tarifele în transportul aerian și autorități competente de monitorizare:
 Alte reglementări în domeniul aviației civile
 Legislație comunitară

In temeiul Ordinului comun nr.169/2011 pentru aprobarea Planului National de acțiune privind
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera în domeniul aviației civile pentru perioada 2011-2020, elaborat în
conformitate cu recomandările Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), Direcția Transport aerian
întocmește anual, pentru anul calendaristic anterior, un raport privind acțiunile de eficientizare a consumului
de combustibil de aviație și reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera datorate activităților de aviație civila.
Indicatorii de eficienta pentru anii 2011,2012,2013 calculați prin raportul cantitate combustibil/tone-
kilometru sunt:
- Indicator eficienta 2011: 203506000 l kerosene/546088917 tone.km=0,372
- Indicator eficienta 2012: 182719000 l kerosene/490119064 tone.km=0,372
- Indicator eficienta 2013: 168200000 l kerosene/484088685 tone.km=0,347
Pentru perioada 2013-2020 se prevăd finanțări pentru creșterea eficientei energetice în domeniul
transporturilor, din fonduri europene, astfel :

POIM – OS 1.4 – Creșterea atractivității rețelei de metrou în București 726 240 000
– Ilfov prin dezvoltarea infrastructurii și serviciilor aferente (FC+Buget de stat)

POIM – OS 2.3 Creșterea mobilității regionale prin dezvoltarea 57.610.000

sustenabilă a aeroporturilor

POIM – OS 2.5 Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate 92.170.000

modurile de transport și reducerea impactului transporturilor asupra
mediului

POIM – OS 2.6 Fluidizarea traficului la punctele de ieșire din țară 23.040.000

Sursa: MFE

29