Eficienta energetica - solutie pentru o dezvoltare durabila

Cele 3 elemente de baza a unei politici energetice durabile sunt: Securitate energetica

Cresterea securitatii energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea dependentei de resursele energetice de import; Diversificarea surselor de resurse energetice din import si a rutelor de transport a acestora; Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice si gazelor naturale; Protectia infrastructurii critice;

Durabilitate

mbunatatirea eficientei energetice; promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile; sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului nconjurator.

Competitivitate

dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale si servicii energetice; liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al participantilor la piata la retelele de 15115r1718p transport si interconexiunile internationale, continuarea procesului de restructurare si privatizarii n sectoarele energiei electrice, termice si gazelor naturale; continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, n vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital;

Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare dect in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele de gaze naturale pana in 2070, n timp ce rezervele mondiale de huila asigura o perioada de peste 200 de ani chiar la o crestere a nivelului de exploatare. Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.

In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) elaborata n anul 2007, energia este un element esential al

dezvoltarii la nivelul uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare in fata tarilor UE in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, a cresterii dependentei de importul de resurse energetice precum si a cresterii pretului energiei. Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila si competitivitate.

Uniunea Europeana este tot mai expusa la instabilitatea si cresterea preturilor de pe pietele internationale de energie, precum si la consecintele faptului ca rezervele de hidrocarburi ajung treptat sa fie monopolizate de un numar restrns de detinatori. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, n cazul n care pretul petrolului ar creste pna la 100 USD/baril n 2030, importul de energie n UE-27 ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce nseamna o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetatean UE. Comisia Europeana propune n setul de documente care reprezinta Noua Politica Energetica a UE urmatoarele obiective:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pna n anul 2020, n comparatie cu 1990. cresterea ponderii energiei regenerabile de la mai putin de 7% n anul 2006, la 20% din totalul surselor sale de energie pna n 2020; cresterea ponderii si biocombustibililor la cel putin 10% din totalul combustibililor utilizati n anul 2020; reducerea consumului sau global de energie primara cu 20% pna n anul 2020.

In prezent intensitatea energetica a Romniei este de aproximativ 1,4 - 1,5 ori mai mare dect media tarilor Uniunii Europene. Din perspectiva integrarii Romniei in Uniunea Europeana si a obligativitatii implementarii documentelor programatice din acest domeniu (Cartea Verde a Eficientei Energetice, Directiva pentru eficienta energetica si servicii energetice, etc.), tara noastra va trebui sa se mobilizeze in mod exemplar pentru reducerea intensitatii energetice la o valoare competitiva cu cea existenta in tarile Uniunii Europene. Acest lucru va fi facilitat si de potentialul ridicat de economie de energie, evaluat la nivelul economiei nationale la cca. 27 - 35 % din resursele energetice primare. Dezvoltarea economica durabila reprezinta garantia ndeplinirii obiectivelor majore ale Romniei, respectiv integrarea n Uniunea Europeana la nivelul anului 2007 si reducerea semnificativa a

decalajelor existente fata de statele membre pna n anul 2025 2030.

inta nationala pentru economia de energie Directiva nr. 2006/32/CE privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice, care va fi preluata n legislatia nationala n anul 2008, prevede, n conformitate cu prevederile art. 14(2), ca statele membre UE se angajeaza sa realizeze reducerea consumului de energie finala cu cel putin 9% ntr-o perioada de noua ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care exista date disponibile (2001-2005). inta intermediara stabilita pentru Romnia pentru anul 2010 este de 940 mii tep, ceea ce corespunde unui procent de 4,5 % din media anilor 2001-2005. La stabilirea tintei s-a avut n vedere potentialul de economii de energie din Romnia, pe sectoarele economiei din sfera de actiune a Directivei nr. 2006/32/CE respectiv industrie, alte ramuri dect cele incluse n Planul National de Alocare, rezidential, tertiar si transporturi.
Media pe perioada 2001-2005 [mii tep] inta de 9% economie de energie pna n 2016 [mii tep] inta de economisire a energiei adoptata de Romnia pna n 2016 [mii tep] inta intermediara pentru 2010 [mii tep] 20.840 1.876* 2800** 940***

* valoare minima conform Directivei 2006/32/EC ** 13,5 % din consumul mediu 2001 - 2005 respectiv 1,5 % anual *** 4,5 % din consumul mediu 2001 - 2005 respectiv 1,5 % anual

Masurile de mbunatatire a eficientei energetice incluse n primul Plan National de Actiune n domeniul Eficientei Energetice Masurile de mbunatatire a eficientei energetice incluse n primul Plan National de Actiune n domeniul Eficientei Energetice (PNAEE) se nscriu n urmatoarele categorii: Reglementari

 Informare si masuri legislative (Campanii de informare, Audit Energetic) Acorduri voluntare si instrumente de cooperare (Companii industriale, Acorduri pe Termen Lung) Servicii energetice pentru economii de energie (Finantare cu a treia parte, Contracte de performanta energetica) Instrumente financiare (Subventii, Scutirea de taxe la eliberarea autorizatiei de construire pentru efectuarea lucrarilor de reabilitare termica, Cofinantarea lucrarilor) Mecanisme de eficienta energetica si alte combinatii ntre celelalte sub-categorii (Fonduri de eficienta energetica) De asemenea, PNAEE cuprinde masuri orizontale si transectoriale, respectiv reglementari (transpunerea n legislatia nationala a prevederilor Directivei 2006/32/CE si a Directivei 2005/32/CE), campanii de informare, scheme de finantare preconizate a se derula n parteneriat cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Pentru sectorul industrial, un sector cu un important potential de economisire, n cadrul unui studiu SAVE ("Scheme si masuri pentru implementarea n Romnia a unor Acorduri pe Termen Lung in industrie"), desfasurat n 2000-2001, au fost identificate acordurile voluntare ca unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a obtine angajarea industriei n cresterea eficientei energetice. Un impact important se poate obtine, de asemenea, prin activitati de management energetic, nsotite de investitii n echipamente de masura si control privind consumul de energie. Pentru sectorul transporturilor masurile de economisire a energiei se refera la promovarea utilizarii biocarburantilor, dar si la modernizari ale trenurilor de calatori si de marfa si a metroului. n sistemul rezidential, programul de reabilitare termica a cladirilor multi - etajate va continua si va crea economii de energie si reducerea costurilor catre populatie. De asemenea, se va emite certificatul de performanta energetica pentru cladirile nou construite ncepnd din anul 2007, precum si, ncepnd din anul 2010, certificatul de performanta energetica pentru locuintele unifamiliale si apartamentele din blocurile de locuinte existente care sunt vndute sau nchiriate. Scheme actuale de sustinere a eficientei energetice

1. Programul national pentru reducerea costurilor cu energia pentru populatie, prin cresterea eficientei energetice si utilizarea energiei regenerabile n cadrul acestuia, un numar de proiecte de investitii de reabilitare si modernizare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica a populatiei din zonele urbane pot obtine finantare nerambursabila de la bugetul de stat. Beneficiari pot fi numai autoritatile locale care detin n proprietate sistemele de termoficare (Consilii Locale). Programul a nceput in anul 2006 si pentru fiecare an (2006 si 2007) sumele alocate au fost de aproximativ 10 milioane Euro, prin care s-au cofinantat un numar de 35 de proiecte, in medie pe fiecare an, in proportie de pana la 25% din valoare investitiei. 2. Programul anual de actiuni privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate, conform prevederilor OUG 174/2002, cu completarile si modificarile ulterioare . A debutat n anul 2005 cu 23 de cladiri, amplasate n diverse zone climatice ale tarii. Pentru aceste cladiri, n anul 2005 s-a efectuat auditul energetic, au fost emise certificatele energetice, s-au realizat proiectele tehnice n vederea executiei lucrarilor de reabilitare termica. Pentru anul 2005 s-a alocat de la bugetul de stat suma de 1.083 mii lei Programul pe anul 2006 a cuprins executia lucrarilor de reabilitare termica la o parte din cladirile incluse n program n anul 2005 si expertizarea energetica pentru 614 cladiri, din 28 de localitati. Programul pe anul 2007 a cuprins realizarea etapei a 2-a, proiectarea: studiul de fezabilitate, proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru cladirile la care n anul 2006 s-a elaborat expertiza si auditul energetic. S-a demarat executia lucrarilor de reabilitare n mai multe localitati: Piatra Neamt(2 cladiri), Trgoviste(o cladire), Trgu Mures(2 blocuri), Miercurea Ciuc(2 blocuri), Bucuresti-Sector 6(un bloc), Sfntu Gheorghe(3 blocuri), Bucuresti Sector 2(un bloc). Pna la sfrsitul lunii decembrie 2007, s-a finalizat reabilitarea termica la doua blocuri din Municipiul Piatra Neamt, unul situat n Municipiul Miercurea Ciuc, un bloc din municipiul Trgoviste, un bloc din municipiul Trgu Mures si un bloc din Sectorul 6 - Bucuresti.

 Pentru anul 2008 a fost alocata o suma de 25 milioane RON in vederea reabilitarii unui numar de 125 de blocuri. 3. Fondul Roman pentru Eficienta Energetica

Fondul a finantat pana in prezent un numar de 20 de contracte in valoare de 11,431 milioane dolari SUA, estimnduse o economie anuala de energie de aprox. 36 533 tep. Proiectele sau axat in majoritate pe imbunatatirea eficientei energetice in industrie. Portofoliul de proiecte al Fondului Romn pentru Eficienta Energiei contine, pna n prezent, 92 de pozitii, a caror valoare nsumeaza circa 119 milioane dolari SUA. Valoarea totala a investitiilor n proiectele de eficienta energetica cofinantate si de Fondul Romn pentru Eficienta Energiei este de 34,190 milioane dolari SUA.

Scheme viitoare de sustinere a eficientei energetic

Sectorul Industrial

1. Contracte pe termen lung

Acorduri intre Guvern si reprezentantii unor sectoare economice (in special industria), in vederea reducerii intensitatii energetice din sectorul respectiv. Acest proiect se desfasoara intre ARCE si SenterNovem (Olanda). Proiectul se afla in a 2-a etapa de desfasurare, in prezent existnd discutii pentru desemnarea din partea MEF a echipei care va negocia documentul (contractul) cu reprezentantii din ciment, industria constructoare de masini si industria textila. 2. Contractul de performanta

Este documentul care sta la baza activitatii Companiilor de Servicii Energetice (ESCO). Se defineste ca fiind acord contractul ntre, furnizorul (n mod normal ESCO) si beneficiarul masurilor de mbunatatire a eficientei energetice. Recuperarea investitiilor n aceste masuri se face proportional cu economiile de energie convenite n contract. Modelul de contract a fost elaborat in cadrul unui proiect bilateral ARCE - Agentia de Energie din Berlin, in prezent derulndu-se etapa a 2-a, in care se poarta discutii cu diverse municipalitati pentru implementarea lui in sectorul cladirilor publice (scoli, spitale, locuinte sociale, etc.) 3. Cofinantarea de la bugetul de stat auditurilor energetice cu pna la 50% din costurile acestora Se va aplica pentru operatorii din sectorul industrial de la bugetul de stat, pentru IMM-uri care folosesc o cantitate de energie cuprinsa ntre 200 si 1.000 tone echivalent petrol pe an si pentru cladirile publice cu suprafata desfasurata mai mare de 1000 m 2, cu obligatia aplicarii masurilor rezultate din bilantul energetic realizat. Sectorul cladiri
4. Program pentru cresterea eficientei energetice in sectorul public

Directiva europeana 32/2006 privind eficienta energetica si serviciile energetice prevede in mod expres rolul exemplar al sectorului public in promovarea eficientei energetice, ceea ce nseamna ca autoritatile centrale si locale trebuie sa ia masuri urgente si imediate in elaborarea unor programe de reabilitarea a acestor cladiri: scoli, spitale, primarii, prefecturi, consilii judetene, cladiri sociale, etc.

Program care va demara probabil in anul 2008 si va viza cladirile din sectorul public: scoli, spitale, locuinte sociale, sedii de ministere, prefecturi, primarii, consilii judetene, etc. Actiunile care se vor ntreprinde vor viza: reabilitarea termica a cladirii iluminat eficient

sisteme de ncalzire si racire performante

sisteme de ventilatie

managementul energetic al cladirii utilizarea RES

5. Stimulente pentru persoane fizice - Promovarea unei hotarri de guvern pentru sustinerea nlocuirii aparatelor frigorifice, masini de spalat si aparate de climatizare, prin fonduri de la bugetul de stat (bonus de 50 Euro la cumpararea unui aparat de clasa A/A+ )