UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI

MANAGEMENT INDUSTRIAL
SECTIA INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific: Conf. univ. dr.Catalin Chivu

Absolvent: Picovici Bogdan

Braov
2016
1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI
MANAGEMENT INDUSTRIAL
SECTIA INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

SERVICIILE DE APA SI NOILE EXIGENTE

ENERGETICE

Coordonator tiinific: Conf. univ. dr.Catalin Chivu

Absolvent: Picovici Bogdan

Braov
2

CAP .1.Notiuni generale de eficienta energetica

1. EFICIENTA ENERGETICA
Eficienta energetica este conceptul care grupeaza metodele si mijloacele prin care, in
urma unei analize tehnico-economice, pot fi reduse consumurile de energie pastrand acelasi
confort initial.
Imbunatatirea eficientei energetice, inseamna a actiona pentru a mentine aceeasi
unitate de produs, fara scaderea calitatii sau a performantei produsului, concomitent cu
reducerea cantitatii de energie cerute de producerea acelui produs.
In Uniunea Europeana, raportul de consum de energie este urmatorul:
-

33% din totalul de energie este folosita pentru transport

26% din totalul de energie este folosita in industrie
41% din totalul de energie este folosita in cladiri (incalzirea si racirea
acestora)

La ora actuala consumul energetic european este acoperit prin petrol (41%), gaz
natural (22%), combustibil solid (carbine, lignit, turba 16%), energie nucleara (15%) si
energie neconventionala (6%).
Cererea de energie la nivelul Uninii Europene a crescut, anual, dupa 1986, cu 1-2%.
Expertii sustin ca in conditiile unei cresteri economice la orizontul anului 2013, nevoile
energetice ale statelor candidate vor creste anual cu 36%, iar ale statelor Uniunii cu 2
4%.
Sectorul energetic al UE se gaseste in imposibilitatea acoperirii consumurilor din
resurse interne: are o economie cu consum intensiv de energie; resursele sunt limitate, unele
in epuizare pe termen mediu. Lucrarea ia in considerare optiunile energetice existente:
energia nucleara este ,,o sursa controversata, carbunele are ,,un trecut glorios, petrolul
este ,,inca favorit, gazele naturale sunt appreciate ,,catre o noua dependenta, iar sursele noi
si regenerabile de energie sunt considerate ,,o prioritate politica.
Tendinta inovatoare a strategiilor propuse rezida si din sublinierea dezvoltarii surselor
noi si regnerabile de energie. Exista prognoze credibile conform carora in anul 2012, o
pondere de 22% din energia consumata (electric) sa provina din surse regenerabile, cunoscut
fiind faptul ca ponderea actual a acestora este de 14%. Un alt aspect important este legat de
consolidarea stocurilor de energie si protectia severa a mediului. Sursele regenerabile detin un
potential energetic important si ofera disponibilitati nelimitate pe plan local si national.
Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza pe baza a trei premise
importante conferite de acestea si anume: accesibilitate, disponibilitate si acceptabilitate.
Sursele regenerabile de energie asigura cresterea sigurantei in alimentarea cu energie
si limitarea importului de resurse energetice, in conditiile unei dezvoltari economice durabile.
Aceste cerinte se realizeaza in context national, prin implementarea unor politici de
conservare a energiei, cresterea eficientei energetice si valorificarea superioara a surselor
regenerabile.

Sursele regenerabile de energie pot sa contribuie prioritar, la satisfacerea nevoilor

curente de energie electrica si de incalzire in zonele rurale. Valorificarea surselor regenerabile
de energie, in conditii concurentiale pe piata de energie, devine oportuna prin adoptarea si
punerea in practica a unor politici si instrumente specifice sau emiterea de certificate verzi
(certificate ecologice).
Tabelul 1.1 Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de
energie din Romania
Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania
Sursa de energie
Potentialul energetic anual
Aplicatie
regenerabila
Energie solara
6
- termica
Energie termica
60 x 16 GJ
- fotovoltaica
Energie electrica
1200 GWH
Energie eoliana
23000 GWH
Energie electrica
Energie hidro, din care sub
40000 GWH
Energie electrica
10 MW
6000 GWH
6
Biomasa
Energie termica
318 x 10 GJ
Energie geotermala

6
7 x 10 GJ

Energie termica

In Romania ponderea surselor regenerabile de energie in consumul total de resurse

primare, in anul 2015 urmeaza sa ajunga la circa 11,2%.

2. BENEFICIILE EFICIENTEI ENERGETICE

Comisia European (CE) a pus la punct un plan care duce la creterea eficienei
energetice. Acest plan al Comisiei ine seama de cele trei obiective majore care trebuie atinse
pn n 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20%, obinerea a 20% din
necesarul de energie din surse regenerabile i reducerea consumului de energie cu 20%.
Noul plan de eficien energetic, care are n vedere obinerea de beneficii pentru
cetenii europeni, solicit guvernelor reducerea anual a consumului de energie n cel puin
3% din instituiile publice i impunerea respectrii criteriului eficienei energetice la
achiziionarea bunurilor i serviciilor.
Argumentul suprem pentru investiiile n eficiena energetic este capacitatea lor de a
reduce n mod drastic cheltuielile pentru energie electric i combustibil, ceea ce nu este doar
un efect direct, care poate fi vzut imediat pe contul de profit al companiei, dar i o msur de
securitate pentru companie de a asigura competitivitatea n viitor, n condiiile creterii
preurilor la energie. Pe langa economiile de ordin financiar pe care orice companie ar putea
sa le faca, avand un consum redus de energie, tot odata se asigura ca energia utilizata va fi
mai curat, mai sigur, mai competitiv i durabil.
Reducerea impactului asupra mediului, inseamna orice efect asupra mediului, cauzat
de o activitate data, asupra sanatatii si sigurantei oamenilor.
Realizarea unei metodologii de optimizare funcional i eficientizare energetic a
ansamblului format din staii de pompare, reele de transport i distribuie a apelor potabile i
uzate consumatori este necesara in conditiile cresterii accelerate atit a consumurilor de
energie cit si a preturilor acestora.

In acest sens se va urmri dezvoltarea sustenabil pe termen lung i competitivitatea

sistemelor energetice evoluia n timp a substanelor de tratare a apei potabile i uzate
pentru a obine importante economii de energie electric i o cretere a eficienei energetice a
sistemului.
In functie de sistemele si metodele implementate se va calcula economia de energie
electric realizat prin aplicarea metodei de optimizare propus i perioada de amortizare a
cheltuielilor. Procesul de optimizare ia n considerare ca profitabilitatea activitii de
distribuie a apei depinde n principal de relaiile n care se gsesc capacitatea de servire i
costurile determinate de prestarea serviciului, cu volumele de ap distribuite i cu preul
acestora, depinznd de valoarea investiiei necesare, de consumul specific, de energie
electric pentru pompare, de preul unitar al energiei electrice.
Soluii pentru economia de energie
Ultima generaie de transformatoare cu pierderi sczute i motoare de nalt
performan permit mbuntirea eficienei globale cu pn la 5%.Dac se utilizeaz
motoare de putere mare ( >500 kW), utilizarea unei surse de medie tensiune reduce curenii
de linie, astfel fiind reduse pierderile Joule n transformatoare, cabluri si motoare. O surs de
joas tensiune poate deveni prohibitiv din punct de vedere al costurilor deoarece
echipamentele devin extrem de mari, limitate sau indisponibile fiind necesare multe seturi de
cabluri.
Soluii pentru optimizarea costurilor energetice
Costul pentru un consum energetic dat poate fi redus n diferite moduri.
Corecia factorului de putere furnizeaz mai multe avantaje:
evit facturarea de ctre furnizor a energiei reactive,
reduce cererea de curent,
elimin supradimensionarea transformatorului i permite utilizarea complet a
capacitii sistemului.
Corecia factorului de putere se realizeaz n general utiliznd baterii de condensatoare.
Dispozitivele de monitorizare a energiei sunt utilizate din dou principale motive:
pentru a ti care sectoare consum cea mai mult putere,
pentru a monitoriza mbuntirea Eficienei Energetice.
Sunt disponibile trei tipuri de tehnologii:
uniti de msur individuale,
relee de protecie JT i MT,
contoare de nalt performan.
3. EFICIENTA ENERGETICA IN CADRUL COMPANIEI S.C. COMPANIA DE
APA ARIES S.A.
In cadrul proiectului Fond de Coeziune ,,Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si
apa uzata in regiunea Turda-Campia Turzii, eficienta energetica isi face simtita prezenta,
prin urmatoarele:
a) Reabilitarea retelelor de apa si canalizare
Incepnd de la captare au fost reabilitate att puurile pentru sursa de ap de adncime
pentru oraul Turda de la poalele munilor Apuseni - din cele 4 campuri de puuri: Ciuca,
Moldoveneti, Balastier, Mihai Viteazu, n total 51 de puuri i sursa de ap de suprafa.
Puurile au fost decolmatate i automatizate, bazinul de captare a fost reconstruit,
staia de tratare a fost reabilitat, utilizndu-se n cadrul acesteia echipamente de actualitate
ct i n distribuia apei vechile colectoare i aduciuni de font cenuie, azbociment i plumb
au fost nlocuite cu materiale noi.

Fig.3.1 Conducte azbociment

Conducte PREMO

Fig.3.2

Standarde de calitate n distribuia apei potabile

Fiabilitatea funcionrii reelelor de distribuie a apei se bazeaz pe lucrrile de
proiectare: alegerea traseului; alegerea materialului conductelor (tuburilor), armturilor i a
tuturor instalaiilor de pe reele.
Consultantul a evaluat reelele existente , majoritatea reelei de distribuie fiind veche
(data construciei : 1969) iar 46 % este din font cenuie realizat nainte de 1956.
Conductele din oel sunt aproape de 34% iar conductele din azbociment sunt n
proporie de 8%. Din aceste motive multe conducte pot prezenta un grad mare de colmatare
iar rugozitatea este mare, agravnd condiiile hidraulice.
Materialele conductelor de alimentare cu ap care au fost folosite n cadrul proiectului
de reabilitare au respectat urmtoarele criterii:
Conducte din polietilen de nalt densitate (PEID)
Definiie : polietilena de nalt densitate este o rain obinut prin sinteza chimica i
polimerizare i are n compoziie polietilen pur i negru de carbon fin dispersat 2%.
Polietilena este neutr la aciunea srurilor i acizilor. Concentraiile mari ale clorului
folosit n procesul de dezinfectare a apei, au aciuni dunatoare asupra calitii tuburilor. Sunt
utilizate pentru reele de ap potabil a cror presiune nominal maxim de 10 bar la
temperatura maxim de 20 de grade Celsius. Durata lor de via este de 50 de ani.
Avantajele tuburilor din PE constau n :
- rezistena la coroziune din exterior i la lichidul vehiculat;
- conducte uoare;
- manipularea la montaj se poate realiza cu macarale de mic capacitate sau manual;
- etanare foarte bun;
- flexibilitate foarte mare;
- mbinrile prin electrofuziune se realizeaz pe malul traneei formnd tronsoane
lungi dup care se lanseaz n tranee;
-rugozitate mic.

b) Implementare sistem SCADA (reglare functionare pompe in functie de orele de

functionare) si GIS (monitorizare retele - detectari pierderi apa).
Prin implementarea celor 2 sisteme: SCADA si GIS, se doreste monitorizarea in
permanenta si eficientizarea retelelor de apa si canalizare in regiunea Turda-Campia Turzii.
Sistemul SCADA ofer instrumente de diagnoz uor de utilizat i care asigur acces
eficient la informaiile relevante cum ar fi cauzele i valorile de proces necesare pentru
rezolvarea problemelor. La nivelul SCADA, sunt disponibile instrumente pentru crearea de
rapoarte i analizarea datelor de proces, date ce pot fi utilizate pentru optimizarea procesului
n scopul reducerii consumului de electricitate.
Un nivel nalt de disponibilitate este necesar pentru toate prile unei aplicaii
identificate ca fiind critice i poate include redundan pentru:
arhitectura de putere, generatoare stand-by,
UPS (surse neintreruptibile),
control motor, PLC (automate programabile),
comunicaii i SCADA (Control Supraveghere i Achiziie de Date).
Sistemul SCADA este eficient pentru supravegherea, analiza i optimizarea proceselor
pentru ap.
Pentru a atinge nivelul de calitate stabilit de norme, sistemul SCADA nregistreaza i
trateaza toate informaiile relevante necesare pentru monitorizarea retelelor. Jurnalele de
sistem SCADA sunt furnizate n formate standard precum Excel, SQL sau Oracle.
Analizorul de proces este instrumentul perfect pentru tratarea diferitelor date de
proces cum ar fi msurtori, alarme i surse de date digitale ntr-un singur mediu - interfaa
de utilizator intuitiv ce furnizeaz rapid operatorului informaiile relevante.
mbuntirea distribuiei electrice i a controlului motoarelor ofera modernizarea
echipamentelor de distribuie electric ca soluie pentru a rspunde la cerinele crescnde
privind nivelul de calitate si eficienta energetica. De exemplu, echipamentul modern ce are
comunicaie i control al puterii ncorporate, poate fi implementat pentru un management
energetic mai bun i mai uor.
Variatoarele de vitez sunt instrumente extrem de adaptabile pentru reglarea uoar i
pentru un control mai precis al proceselor.
Toate aceste consideratii duc la o eficientizare si la o economie importanta de energie
electrica. In majoritatea sistemelor de pompare si distributie a apei, un factor important in
pretul de cost al apei il reprezinta energia electrica. Prin reducerile energiei electrice se pot
reduce considerabil preturile de cost ale apei potabile.
Sistemul GIS (Sistem Informational Geografic), ofera reprezentarea si analiza
retelelor de apa si canalizare si faciliteaza gestionarea acestora. Aplicatiile GIS majore pentru
industria apei sunt urmatoarele:
- GIS-ul ofera descrierea infrastructurii retelelor de apa si canalizare, identifica
problemele si recomanda solutii, programeaza si intretine activitatile de intretinere si sprijina
analiza tehnica a retelelor;
- Topologia GIS ofer informaii despre modul n care elementele de reea sunt
conectate ntre ele i care este direcia de curgere;
- Aplicatia GIS poate fi folosita pentru a sprijini dezvoltarea unor modele hidraulice
pentru sisteme de ap i canalizare (zonele inundabile);
- Aplicatia GIS poate fi utilizata pentru cartografierea hartilor, pentru gestionarea
operatiilor de ntreinere, precum i monitorizarea apei i a sistemelor de canalizare. Exemple
de aplicaii includ:

- Sustinerea activitatilor de inspecie i ntreinere;

- Sustinerea activitatilor de vizualizare a retelelor cu CCTV;
- Identificarea vanelor care trebuie s fie nchise pentru a repara o conduct de
ap spart;
- Urmrirea activitatilor de detectare a scurgerilor pentru un sistem de ap.
In concluzie sistemul GIS, ofera interogarea rapida sub diferite forme a retelelor de
apa si canalizare si vine in sprijinul eficientizarii administrarii retelelor, fapt care conduce si
la un consum mai redus de energie electrica, deoarece interventiile asupra retelelor de apa
potabila si apa uzata, se pot realiza mult mai rapid si mai eficient.
c) Reabilitarea surselor de apa ala municipiului TURDA
Obiectivele legate de distributia apei potabile si de producere sunt urmatoarele:
- Siguranta, alimentare 24 de ore;
- Calitatea apei in conformitate cu standardele: concentratie suficienta de
clor pentru nivelul consumatorilor (0.5-0.7 mg/l);
- Calitatea apei in conformitate cu standardele: fara intruziuni de apa
nepotabila din mediu;
- Calitatea apei in conformitate cu standardele: fara colmatari masive in
conducta
- Capacitate suficienta de debit impotriva incendiului;
- Presiune adecvata in retea: Presiune suficient de mare, nu este mai scazuta
de 0.5 bari
- Presiune adecvata in retea: Presiunea sa nu fie mai mare de 6 bari in
reteaua de distributie;
- Functionare eficienta de energie;
- Instalarea si gestiunea eficienta a retelei din punct de vedere al costului;
- Posibilitatea usoara si ieftina pentru extinderi viitoare de retea;
- Gestiunea si intretinerea usoara a retelei.
- Optiunile de imbunatatire a distributiei apei au fost evaluate si comparate
in conformitate cu obiectivele stabilite pentru proiect si in conformitate cu
POS mediu.
Impactul proiectului va duce la :
-

Exploatare mai buna a surselor de apa subterana;

Tratarea apei in conformitate cu cerintele de siguranta;
Reducerea pierderilor de apa in reteaua de distributie si costuri de operare
substantial mai mici;
Reducerea costurilor pentru substante chimice si energie;
Calitatea de apa potabila asigurata conform reglementarilor nationale si UE;
Reducerea riscului la care este supusa sanatatea umana;
Alimentare cu apa de calitate datorita echipamentului si instalatiilor, care sunt
moderne si sigure;

Beneficiile reabilitarii surselor de apa Turda sunt:

- Cresterea debitului de apa captat;
- Cresterea randamentului prin montarea ehipamentelor noi si implicit scaderea
consumului energetic.
- Cresterea fiabilitatii prin dotarea cu echipamente modern;
- Asigurarea debitelor de apa livrate de la cele doua surse;
- Supravegherea si exploatarea instalatiilor prin automatizare hidraulica si
electrica ale puturilor;
8

Urmarirea , supravegherea si exploatarea instalatiilor realizate din dispeceratul

local si transmiterea datelor prin SCADA , in dispeceratul central de la sediul
companiei.

4. UTILIZAREA ENERGIEI REGENERABILE

Biogaz capturat si exploatat pentru generare de electricitate
Biogazul
Transformarea n venituri, a deeurilor i reziduurilor organice.
Reziduurile de la ferme, gunoiul de grajd, deeurile alimentare i deeurile de abator
pot fi prelucrate ntr-un rezervor anaerob care produce biogaz. Biogazul este compus din
aproximativ 65% metan i 35% CO2.
Biogazul poate fi utilizat:
n cazane pentru producerea clduri;
n centrale cu cogenerare pentru a produce energie electric i cldur .
Avantajele biogazului:
Utilizarea biogazului reduce cheltuielile proprii de energie i surplusul de
energie electric poate fi vndut reelei publice;
Reducerea mirosului la prelucrarea gunoiului ntr-o central pe biogaz;
Producerea biogazului reduce riscul de poluare a apelor subterane cu gunoi de
grajd, deoarece emisiile de azot sunt nlturate;
Nmolul din instalaiile de biogaz ofer perspective pentru agricultura
organic. Fermierii pot refuza ngrmintele comerciale;

Biogazul este o form regenerabil de energie. Utilizarea lui este neutr din
punct de vedere a emisiei de CO2.
In cadrul proiectului Fond de Coeziune ,,Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si
apa uzata in regiunea Turda-Campia Turzii 2007-2013, exista un contract ,, Reabilitare si
modernizare statie epurare, iar in cadrul acestui contract a fost prevazuta construirea unei
instalatii de capturare a biogazului si transformarea acestuia in energie electrica.
Fig. 4.1. Schema generala a statiei de epurare

4.1.

Centrala de cogenerare energie electrica si termica

Exista o unitate de producere combinata a caldurii si a energiei. Odata ce fermentarea

namolului este restabilita, o cantitate mare de productie de biogaz este preconizata.
Unitatile de cogenerare vor fi conecte la sistemul national de distributie a energiei
electrice in vederea comercializarii surplusului de energie produs.
4.2.

Fermentarea namolului anaerob

Stabilizarea nmolului va fi o fermentare anaerob, folosind sistemul vertical de
amestecare cu dou propulsoare.
Pentru calcularea volumului fermentrii, se folosete formula experimental a lui Ppel.
V = Q * 175 * 10-0,03*T
Unde Q este debitul de nmol ce urmeaz a fi fermentat, iar T este temperatura
procesului.
Acest proces are nevoie de un volum al fermentrii de 4.200 m 3, motiv pentru care au
fost prevzute dou bazine de fermentare de circa 2.100 m3 fiecare.
Calculele de design au fost efectuate cu sarcina maxim de nmol, de aceea
compartimentul de fermentare poate garanta cel mai bun proces de lucru.

4.3.

Producerea de biogaz
Stabilizarea substanei organice produce biogaz.

Biogazul este compus din metan (65 70 %) i din CO2 (25 30 %).
Cantitatea de Carbon coninut n substanele volatile (Cv) se schimb n funcie de
tipul de nmol:
Cv din nmolul primar
0,567
Cv din nmolul secundar 0,550
Cv
din
nmolul 0,558

%
%
%
10

amestecat
innd cont de un factor de eficien a procesului de 90%, iat producia de biogaz
Qgas= GT* Cv n nmolul amestecat * 0,90
Biogazul produs are potenial termic egal cu 6.000 kcal/m (6,98 kW/m), iar energia
disponibil este egal cu:
E = Qgas*6,98 (kW/h)
4.4. Boilere
Nmolul din fermentatoare trebuie s menin o temperatur de 34C.
Cantitatea de cldur ce trebuie produs este calculat folosind urmtoarele date de design.
Cantitatea de cldur ce va fi produs este determinat de suma Q r , care este cldura
necesar pentru nclzire, i Qd , care reprezint cldura disipat.
Q = Qr+ Qd

kW/h

4.5. Rezervor de biogaz si cosul facliei

Capacitatea minim a rezervorului de gaz (25-30% din producia total de biogaz)
trebuie s fie egal cu 870970 m3.
Un rezervor nou de gaz cu membran este instalat, avnd capacitate unic de 1.000 m3.
n condiii de urgen, pentru a vinde biogazul inutil, este instalat un co al faclei de
150 m/h.
4.6. Staie pentru absorbia h2s din biogaz
Desulfurarea uscat se bazeaz n general pe reacia chimic dintre oxidul de fier i
hidrogenul sulfurat.
Este mai degrab dificil ca FeS produs din acest proces s fie regenerat, de aceea este
nevoie ca o staie de desulfurare s fie disponibil pentru a evita, pe ct posibil. Adsorbantul
tratat este amestecat ndeaproape cu substane alcaline.
Conform celor artate n reacia menionat mai sus, nitrogenul creat colecteaz un
adsorbant i drept urmare, activitatea de adsorbie scade uor dup fiecare regenerare.
Numrul de regenerri la care poate fi supus adsorbantul depinde de condiiile de
operare, n special de concentraia de H 2S a gazelor ce vor fi tratate. n special, o concentraie
mai mare nseamn posibiliti mai mici de regenerare. n cadrul aplicaiilor industriale,
adsorbantul este de obicei regenerat de 2 pn la 5 ori maxim.
Se tie bine c exist mai multe tipuri de cristalizri ale oxidului de fier: produsul cel
mai potrivit pentru obinerea reaciei este folosirea oxidului de fier hidratat Alfa modificat.
De fapt, oxidul de fier hidratat cu coninut mare de Fe 2O3 este un desulfurat de
calitate mare. Desulfurantul organic este compus din oxid de fier tratat chimic, selectat din
multe materiale prime pe baz de oxid de fier.
Mai mult, procesul special de alcalinizare mbuntete proprietatea de desulfurizare
a Fe2O3.
Caracteristici ale biogazului:
- Capacitate = 300 mc/h
- CH4 = volum ~ 65-70%
11

- CO2 = volum ~ 30%

- H2S = volum 0,3%
- Temperatur = 25 - 30 C.
- Umiditate = 100%
4.7. Cldur si putere combinate (cpc)
Instalaia va fi dotat cu o nou cldire care va gzdui o central de circa 258.000
kcla/h e pentru a produce energie electric din cldura procesului de fermentare, vor fi
instalate 1 motoare n adiacente cldire CHP.
Un motor poate recupera o cantitate de energie termic (283.800 kcla/h ) adecvat
producerii cldurii necesare celor dou fermentatoare. Astfel, prin producia de biogaz pot fi
alimentate cele motor CHP.
Acest motor este n msur s consume circa 110130 mc/h de biogaz, echivalent cu
producia maxim de biogaz calculat, i s produc 260 kWh.
n fiecare zi instalaia de cogenerare va fi n msur s produc o cantitate de energie
electric de 4.160 kWh.
4.8. Depozitare a nmolului fermentat
Nmolul fermentat este acumulat n interiorul unui ngrotor static cu diametrul de
14 m, dotat cu dou mixere sumbersibile n msur s menin n micare nmolul. S-a
preferat instalarea mixerelor n locul unui pod, ca la celelalte dou ngrotoare
gravitaionale, datorit naturii gravitaionale a nmolului fermenta

5. UTILIZAREA VIITOARELOR ENERGII REGENERABILE

Energia solara: Radiatiile solare exploatate pentru generarea de electricitate, de:
- Celulele fotovoltaice
Lumina directa a soarelui este cea mai abundenta sursa de energie de pe glob. O parte
este absorbita de atmosfera si se regaseste sub forma energiei eoliene, dar in medie 1.353
2
KW/ m din aceasta energie cade pe suprafata Pamantului.
Utilizarea directa a energiei solare (a acestui kilowat) se face de mult timp folosind
captatoare solare cu sau fara concentratoare pentru incalzirea apei, pentru incalzirea aerului,
pentru topirea metalelor si pentru producerea de energie electrica in central termice solare.
Exista multe central termice solare care produc energie electrica, cu puteri de sute de MW
fiecare.
Cea mai interesanta cale de utilizare a energiei solare este conversia ei directa in
energie electrica. Exista mai multe modalitati de utilizare directa a energiei solare: conversia
fotovoltaica, se pare ca are cele mai mari posibilitati de a devenii o tehnologie alternativa la
modul clasic de producere a energiei electrice in conditiile actualei crize energetice.
Exista mai multe tipuri de fotocelule si anume: celule fotovoltaice cu siliciu cristalin,
cu siliciu amorf hidrogenat.

12

CAP.2 STUDIU DE CAZ - Analiza Cost-Beneficiu

Frontul de captare Mihai Viteazu
Reabilitarea puturilor:
Frontul de captare Mihai Viteazu este format din 6 puturi de mica adancime: (P2, P3,
P4, P6, P7, P9). Lucrarile vor include, pentru fiecare put:
-

Reabilitarea cabinei put inclusiv lucrari structurale si finisaje;

Aprovizionarea si instalarea unei pompe nesubmersibil orizontal, a unui
filtru cu picior, a conductelor de legatura si vanele aferente;
Aprovizionarea si instalarea a unui debitmetru ultrasonic;
Pentru monitorizarea si procesarea continua a nivelului panzei freatice de la
frontul de captare, se vor aproviziona si instala un numar de 6 traductoare de
nivel de tip piezometric;
Datorita faptului ca la Sursa Mihai Viteazu, sunt puturi sapate avand diametrul
de 2 m si fiecare put are cabina putului amplasata langa acesta, in care este
statia de pompare aferenta fiecarui put, lucrarile de reabilitare pentru fiecare
put vor cuprinde si reabilitarea putului efectiv si nu doar a cabinei putului.

Un sistem inteligent SCADA este proiectat si instalat in cladirea administrativa de la

Mihai Viteazu. Acest sistem SCADA acopera intreaga linie de productie a apei de la sursa de
apa bruta Cornesti si Mihai Viteazu si apoi la rezervoarele de inmagazinare.
Softul este configurat in asa fel incat sa se poata extrage la fiecare ora debit, presiune
in format excel, date care sunt arhivate in fiecare zi. Informatii necesare controlului si
stabilirii costului apei furnizate. Aceasta operatie o fac dispecerii care au fost instruiti in acest
sens pentru a trece de la consemnarea in registre manual, la salvare si imprimare la sfarsitul
programului a acestor parametrii.
Spa 3 Mihai Viteazu- Ansamblu pompare, format din ase electropompe cu ax
orizontal, aspiraie axial refulare radial , corpul pompei din font(5A+1R), pompe active i
ca rezerv avnd caracteristici conform Fisei Tehnice : Q=276mc/h, H=25mCA, N=2500r/m,
P=30KW, U=3X400V, F=50 Hz, T=-20 120 C, fiecare pomp montat pe asiul propriu,
format din pomp, motor electric, plac de baz, ansamblu fiind echipat cu tablou de
comand i automatizare inclusiv convertizor de frecven, recipient hidropneumatic,
conducte comune de aspiraie i de refulare
Dupa montarea convertizoarelor, consumul de energie electrica al acestei statii de
pompare apa potabila a scazut cu 15%. Variatoarele de vitez sunt utilizate n aplicaiile de
pompare avnd mari avantaje.
Prin reglarea vitezei de rotaie, puterea electric absorbit poate fi redus cu 50% pn
la 80% din debitul nominal. n instalaiile de ap, armonicile sunt generate n principal de
variatoarele de vitez, generatoare de ozon i lmpi UV, care ar trebui administrate cu grij
pentru a se evita rezonana, mai ales dac exist condensatoare pentru corecia factorului de
putere. Cererile mari de curent i deconectrile sunt cele mai frecvente consecine negative
ale armonicilor. Echipamentele electrice de ultima generatie pot asigura soluii pentru
managementul armonicilor n conformitate cu reglementrile in vigoare.

13

Grafic consum kilowatt/metru cub apa

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
MEDIE

Consum
kw/mc
2011
0.327504
0.336443
0.332634
0.31491
0.315148
0.311495
0.302322
0.31466
0.310073
0.308712
0.297046
0.259271
0.310818

Consum
kw/mc
2012
0.259863
0.264041
0.256673
0.215388
0.197817
0.192855
0.2118
0.216942
0.21813
0.229912
0.239586
0.261124
0.229227

0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1

consum
kw/mc 2011
consum
kw/mc 2012

0.05
0

Mai sus se arata prin intermediul unui grafic, o comparatie in punctul de lucru Mihai
Viteazu si anume: s-a calculat consumul kw/mc in anul 2011 si kw/mc in anul 2012 (in a
doua jumatate a anului 2012 a avut loc finalizarea lucrarilor de modernizare a statiei de
pompare apa potabila).

14

BIBLIOGRAFIE

1. Manual de intretinere si operare Sistem SCADA, SC IMSAT SA, proiect ,,Reabilitarea

surselor de apa Turda.
2. Reele de distribuie a apei, Sergiu Calos, Liliana Balmu, Mihaela Contel, Ed.
Min. Educ. Rep. Moldova, Chiinu, 2004.
3. Strategia Naional de Eficenta Energetica a Romaniei
4. Surse Alternative de Energie, Radu Munteanu, Ioan Vadan, Editura MEDIAMIRA,
Cluj-Napoca, 2008.

15

Pagina de titlu (coperta interioar)

Cuprinsul Lista tabelelor i/sau a figurilor,
ilustraiilor (opional)
List cu abrevieri (opional)
Mulumiri (opional)
Coninutul lucrrii
Bibliografie
Anexe
Glosar de termeni (opional)

16