1.

Introducere:
Pmntul, mpreun cu alte planete din sistemul nostru solar, este ndatorat pe vecie soarelui pentru toat energia pe care o primete de la acesta. Toate anotimpurile, rotatia planetei si revolutia sa solara se bazeaza pe forta de atractie a soarelui si energia solara care ajunge pe planeta. Cel mai important efect al energiei solare poate fi crearea si sustinerea vietii pe Pamant. Viata pe Pamant nu ar fi posibila daca soarele ar disparea chiar si o secunda. Nu e de mirare ca vechile civilizatii considerau soarele a fi un zeu si il venerau. Primele utilizri ale energiei solare, prin captare, sunt legate de antichitate. Este suficient s amintim c efectul de ser! a fost descoperit "i folosit de vechii egipteni, c #eron din $le%andria a construit un dispozitiv pentru pompare a apei care folosea ca surs primar energia solar, "i n secolul al &&&'lea .#., matematicianul grec $rhimede ()*+ ' ),) .#.- a ap.rat cetatea /iracuza (/icilia- de atacuri, cu a0utorul unor oglinzi uria"e care orientau fasciculele de lumin. focalizat. spre navele inamice, incendiindu'le. 1ar nu numai nsorita coast a 2editeranei a fost sediul unor realizri interesante n domeniul solar, ci "i $merica vechilor civiliza3ii a avut construc3ii remarcabile bazate pe cunoa"terea e%perimental a fizicii radia3iei solare. 4nul din e%emplele cele mai interesante l reprezint castelul lui 2ontezuma!, datat din 0urul anului +55 e.n. "i aflat n actuala $rizona. $ceast construc3ie era climatizat! vara "i iarna, fiind ridicat sub o imens bolt de stnc orientate spresud. 6idul masiv de stnc o umbrea vara ' cnd /oarele are nl3ime mare pe bolt ', iar iarna, nmagazinnd cldura, o nclzea prin radia3ie "i permitea "i razele solare s a0ung la zidurile ei, cci nl3imea /oarelui pe cer este mult mai mic n acest anotimp. 7n secolul al 8V&&&'lea naturalistul #orace'9:n:dict de /aussure a construit precursorul panoului solar de azi, o cutie simpl de lemn, cu interiorul vopsit n negru "i acoperit cu sticl. Cu acest prim panou solar s'a atins o temperatur de *+;C(,+<+-. &n,*=5 astrologul /ir >ohn #ershel utilizeaz. !cutia fierbinte! pentru a g.ti n timpul unei e%pedi3ii n sudul $fricii iar anul ,*?, cnd are loc patentarea primului sistem comercial de nc.lzire a apei de c.tre Clarence @emp. Aa mi0locul secolului al 8&8'lea francezul $ugustin 2ouchot a dezvoltat panoul lui /aussure adugndu'i oglinzi concave, iar n anul ,*+* la e%pozi3ia mondial din Paris a

e%pus o ma"in cu aburi ac3ionat cu energie solar "i a fcut propunere utilizrii acesteia pentru generarea de electricitate 7n ,?5=, colonelul spaniol &sidoro CabanBes a descris un semineu solar n revist !Aa energCa el:ctrica!. D descriere a unor centrale electrice avand la baza semineurile solare a fost nregistrata in ,?=, cu un autor german, #anns EFnther. 7ncepnd cu ,?+G, Hobert E. Aucier a cerut patente pe un generator de putere de turn solar solar electric, iar intre ,?+* si ,?*, aceste patente au fost inregistrate n $ustralia, Canada, &srael si 4/$. Cucerirea de ctre om a noi surse de energie a constituit un factor fundamental in dezvoltarea societtii. Cndva, prin ,*G5, pricipalul combustibil era inc lemnul, care a oferit treptat locul crbunelui, prin ,?,5. $poi, incepnd cu anii IG5 a fost detronat de combustibilul lichid "i gazos, respectiv 3i3ei "i gaze. 1intre formele noi de energie enumerm energia solar, care a"a cum putem vedea se folose"te din ce in ce mai des de ctre popoare. Conversia luminii solare in curent electric se practic din 0urul anilor I<5 cnd se folosea pentru alimentarea cu energie a aparatelor de bord instalate pe sateli3i "i alte nave cosmice, "i mai apoi, pentru balize luminoase pe mare sau pe aeroporturi. Jot din aceea"i perioad dateaz "i primele utilizri ale energiei solare in scopuri pa"niceK case solare (>aponia, Lran3a, /4$, $ustralia etc.-, ma"ini solare de gtit (&ndia, 2e%ic, /4$, Columbia etc.-, refrigeratoare (Lran3a, /ri AanMa etc.-, pompe solare pentru scoaterea apei din fntni sau ruri (2e%ic, 2auritania, /enegal etc.-. Cnd spunem a Nmilioana parteO din ceva "i mai ales a Nmiliarda parteO ne gndim la ceva att de infim inct nici nu merit luat in seam. /i totu"iP numai a doua miliarda parte din energia radiat de /oare este suficient pentru cele peste patru miliarde de locuitori ai planetei noastre s poat tri, pentru a e%ista via3 pe Jerra. Jotodat, aceast a doua miliarda parte inseamn peste ,55 555 ori mai mult dect intreaga energie produs azi pe Jerra in centralele electrice. Pe baza a numai ,Q,55 din energia solar pe care o prime"te de"ertul /ahara in cursul unui an, s'ar putea ob3ine intreaga cantitate de energie electric necesar omenirii in prezent

2. Stadiul actual n domeniu:

Energia solar care a0unge pe pmnt este intermitent i variabil, de aceea conversia i utilizarea acesteia implic probleme comple%e legate de construcia i amplasamentul captatorilor, de integrarea sistemului solar n instalaie, precum i de automatizare a sistemului. D instalaie de conversie a energiei solare n energie termic, cu aplicaii n instalaiile pentru construcii este prevzut n general cu urmtorul echipament.

Fig. 1: Sistem ce folosete ca materie prima energia solara

R captatorul solarS R dispozitive de stocare a cldurii solareS R reea de conducte pentru transportul i distribuia cldurii solare la consumator (circuit solar-S R elementele de automatizare a ntregului proces de producere, stocare, transport i distribuie a cldurii solareS R aparatura i dispozitive de siguran i control. 7n ultimii ani au fost mult mediatizate noi tehnici de utilizare a energiei solare (prin materiale documentare, pliante etc.-, acestea fiind prezentate chiar ca soluii tehnice spectaculoase. 1e multe ori ns, datorit folosirii unei terminologii necorespunztoare, au aprut confuzii. Considerm necesar o menionare a termenilor importani folosii n sistemele cu transformare a energiei solare n cldur. a. Sistemele solare activeK cuprind instalaiile tehnologice special construite pentru captarea, stocarea (acumularea- i transportul energiei obinute din radiaia solar. b. Sisteme solare pasiveK cuprind msurile constructive de amplasare, orientare i alegere a materialelor de construcie, astfel nct construcia (cldirea- n sine, s se comporte ca un captator solar, fr a fi folosite mi0loace tehnice pentru captarea, transportul i stocarea energiei termice. Pentru a obine un efect corespunztor se prevd msuri i soluii tehnice nc din faza de proiectare a cldirii, pentru folosirea optim a radiaiei solare. c. Captatorii solariK reprezint instalaiile folosite pentru transformarea radiaiei solare n energie termic. Lorma, tipul sau mrimea acestora depinde de energia nou creatS sunt e%ecutate din diferite materiale i tehnologii specifice pentru domeniul temperaturilor 0oase (T,55;C-, sau pentru temperaturi nalte. Captatorul solar, are rolul de a transforma radiaia solar n energie termic si de a o ceda mediului de transport (agentului termic apa, aer, sau altul- i trebuie amplasat astfel nct eficient captrii radiaiei solare s fie ma%im. Liind elemente e%terioare ale instalaiei solare, captatorii trebuie s ndeplineasc pe lang condiiile de eficien a captrii radiaiei solare i condiiile de rezisten i stabilitate a construciilor (vnt, ncrcare cu zapad etc.-, dar si de estetic a construciilor. /e menioneaz dou tipuri de captatoriK R captatorul fr concentrarea radiaiei solareK un dispozitiv simplu, care capteaz pe o suprafa ' de obicei plan i fi% U radiaiile solare directe i difuze, le absoarbe i le

transform n cldur, suprafaa absorbant fiind egal cu suprafaa care intercepteaz radiaiile solareS R captatorul cu concentrarea radiaiei solareK are o construcie mai comple%, datorat faptului c urmarete micarea aparent a /oarelui. /uprafaa de captare are forme diverse, bazate pe refle%ie i refracie pentru a mri ct mai mult densitatea flu%ului de radiaie. d. Dispozitivul de stocare a cldurii solare (acumulatorul) K reprezint o parte important a sistemului solar deoarece ntre aportul de radiaie solar i necesarul de caldur e%ist diferene, ca de e%empluK variaia orar a consumului de ap cald de mena0er, sau variaia necesarului de cldur pentru nclzire. $cumulatorul are rolul de a compensa variatiile naturale ale radiatiei solare si drept urmare variatiile de energie termica cedata de catre captatorul solar mediului de transport. $cumulatorul stocheaza energia termica in momentul cand nu e%ista consum sau consumul este redus si o pune la dispozitia consumatorului cand radiatia solara este redusa sau minima. Pentru sistemele solare care incalzesc apa de piscina, acumulatorul este de fapt bazinul cu apa (piscina-, la prepararea apei calde de mena0ere acumulatorul poate fi un boiler bine izolat termic, iar la sistemele solare pentru incalzire acumulatorul poate fi realizat sub forma unui recipient deschis izolat termic corespunzator. /tocarea energiei termice ce s'a obtinut din energia solara se poate face in diverse forme, alegerea modului de stocare depinde de natura procesului care se urmareste in instalatia solara. 1e e%emplu, pentru stocarea caldurii se pot folosi fluide ca apa sau aerul. e. Circuitul solarK are rolul de a transporta energia termica preluata de captatorul solar la acumulatorul de energie termica sau la consumator. Jransportul energiei termice in circuitul solar se realizeaza prin intermediul unui agent termic (aer, apa sau alte lichide-. &n sistemul din fig. , agentul termic preia caldura din captatorul solar si o cedeaza acumulatorului. /istemele solare care folosesc apa ca agent termic sunt alcatuite din conducte, armaturi, pompe de circulatie, echipament de masura, siguranta si automatizare. /isteme de utilizare a instalatilor solareK R instalatii pentru prepararea apei calde mena0ereS R instalatii pentru incalzireS R instalatii pentru incalzirea apei din piscineS R instalatii de racireS R instalatii solare de uscareS R instalatii solare de desalinizare etc. G

Ca si la alte echipamente tehnice si in cazul sistemelor solare, sunt mai putin amintite dezavanta0ele acestora. Este simplu de inteles ca, folosind sistemul solar se poate mentine mai usor temperatura apei din piscine la )G;C in sezonul de vara, decat prepararea apei calde de consum in sezonul de iarna, la temperatura de VG;C sau asigurarea necesarului de caldura pentru incalzire. 1in pacate, atunci cand necesarul de caldura pentru incalzire sau prepararea apei calde de consum este mai mare, iarna, radiatia solara este scazuta si nu se poate obtine calitatea necesara a agentului termic (temperatura si debitul de agent termic necesar-. E%ist dou tipuri de sisteme solaraK 'cele cu circulaie naturala' sunt sisteme usor de instalat. Este suficienta legarea panoului solar la intrarea apei reci si iesirea apei calde, nefiind nevoie de nici o cone%iune electrica. Este destinat in principal uitilizatori la scara mica , fiind un sistem ce se bazeaza pe un principiu fizic elementarK un lichid care se ncalzeste devine mai usor si tinde sa urce, astfel ncat fluidul aflat in tuburile panoului solar cedeaza caldura serpentinei aflate n boilerul cu acumulare, n timp ce fluidul mai rece coboara catre colectorul solar. &n lipsa radiatiei solare, fluidul din colector, mai greu, blocheaza circulata, impiedicand dispersia caldurii acumulate in boiler. $stfel singura cerinta indispensabila unei astfel de instalatii, este ca boilerul s fie situat mai sus decat colectorul solar.

Sistem solar cu circulaie natural

<

'cele cu circulaie forat' aceste sisteme prezinta fle%ibilitate, boilerul cu acumulare putand fi montat in orice loc al casei, iar panourile solare fiind pozitionate in unghiurile cele mai favorabile unei radiatii solare ma%ime. Este un sistem indicat utilizatorilor la scara mare.

Sistem solar cu circulaie forat Chiar daca aceste sisteme solare constituie instalatii relativ simple, pentru a asigura o eficienta optima dimensionarea acestor sisteme trebuie sa tina seama de variatia radiatiei solare si variatia necesarului de energie termica. &n continuare vor fi prezentate sistemele de captare a energiei solare in cadrul instalatiilor pentru constructiiS cele mai importante aplicatii in domeniul utilizarii energiei solare suntK R prepararea apei calde mena0ere vara si preincalzirea apei reci pentru prepararea apei calde ' toamna ' iarna ' primavaraS R incalzirea apei din piscine varaS R incalzirea incaperilor in anotimpul rece.

2.1. Instalatii solare pentru prepararea apei calde menajere:

$ceste sisteme corespunzator dimensionate pot asigura ca solutie unica, alimentarea cladirilor de locuit cu apa calda mena0era la temperatura de VG;C in sezonul de vara. &n lunile martie ' aprilie si septembrie ' octombrie sistemul poate prelua insa doar o parte din sarcina termica necesara producerii apei calde mena0ere.

/olutiile tehnice pentru acest sistem sunt reprezentate de instalatii cu circulatie naturala si instalatii cu circulatia fortata (la acest tip fiind prevazuta o pompa de circulatie pe circuitul agentului termic-. Pentru asigurarea nevoilor de consum instalatia solara este prevazuta, de obicei, cu boiler in care este preparata si acumulata apa calda mena0era (vezi fig. =-. Pentru a se putea prepara apa calda mena0era la temperatura de VG;C, considerand temperatura apei reci de ,5;C, temperatura apei trebuie ridicata cu =G;CS pentru acesta, suprafata absorbanta a captatorului solar trebuie sa a0unga la temperatura de G5;'+5;C spre a putea transfera caldura agentului termic si apoi apei calde de consum cu o eficienta acceptabila. $ceste temperaturi ridicate in captatori si in conductele de transport ale agentului termic presupun masuri de izolare termica corespunzatoare pentru reducerea pierderilor de caldura. Captatorii solari pentru sistemele solare de preparare a apei calde mena0ere sunt de regula captatori plani montati in cutii bine izolate termic in care suprafata neagra absorbanta se gaseste sub una sau doua randuri de sticla, sau alt material transparent. Ca si componenta a sistemului solar, acesti captatori sunt montati pe acoperisul cladirilor. /istemele de preparare a apei calde de consum raman in functiune si in sezonul rece pentru ca pot asigura chiar si in zilele de iarna insorite o cantitate de caldura pentru prepararea apei calde de consum. Aa amplasarea sistemului in zone unde apare pericol de inghet, pentru prote0area captatorului solar este necesar sa se foloseasca agent termic in amestec cu glicol si separarea obligatorie a circuitului de agent termic fata de apa calda de consum din rezervorul de acumulare (serpentina montata in boiler-. 1in practica se cunoaste ca pentru un consum de G5lQom zi este necesara o suprafata a captatorului de apro%imativ ,,G m) si se poate acoperi in perioada de vara necesarul de apa calda mena0era in proportie de ?5',55W. &n functie de marimea sistemului solar realizat pentru prepararea apei calde mena0ere si de solutia constructiva adoptata, se pot obtine =55G55 MXhQm) an. 1ezvoltarea tehnicii in domeniul energiei solare in ultimii )5')G ani, a generat aparitia unei game diversificate de sisteme solare pentru prepararea apei calde de consum ' acestea incluzand captatorul, acumulatorul, automatizarea ' si vor fi prezentate in articolul urmator.

2.2. nclzirea apei din piscine:

7nclzirea apei din piscinele descoperite ridica cele mai mici probleme tehnice deoarece sunt folosite doar in sezonul de vara, iar temperatura apei din piscina poate fi usor adusa si mentinuta la temperatura de )=')<;C. 1aca scade radiatia solara (nori, ploaie-, va scadea si temperatura apei din piscina dar si gradul de folosire al acesteia. Hidicarea temperaturii apei din piscina cu G',5;C, se poate realiza cu captatori solari simpli orientati spre sud. $cestia sunt prevazuti cu serpentine realizate din furtun negru sau membrane din mase plastice sau cauciuc prevazute cu canale pentru apa. $cumulatorul este, in aceasta situatie, piscina (bazinul de apa-. Volumul mare de acumulare are drept rezultat scaderea mica a temperaturii apei pe perioada de noapte sau in zilele neinsorite. Prin acoperirea piscinei pe timp de noapte se pot reduce semnificativ pierderile de caldura ale apei din piscina.

Lig. )'/istem solar de incalzire a apei unei piscine

1atorita folosirii sistemului de incalzire doar in lunile de vara nu e%ista pericol de inghet deci nu este necesara introducerea antigelului in circuitul captatorului solar. Pentru fiecare metru patrat de piscina cu o adancime normala sunt necesari 5,G'5,+ m) de captator solar. 1ebitul de apa prin captatorul solar trebuie sa fie constant si relativ mare, circulatia acestuia fiind asigurata de o pompa de circulatie, astfel incat sa se obtina o crestere de temperatura de ma%im *;C in captatorul solar.

&n aceste conditii, captatorii solari pot capta anual )G5'=55 MXhQm), adica pot folosi )G'=5W din radiatia solara medie anuala considerata de ,555 MXhQm) pe an.

2.3. Instalaii solare pentru nclzire:

Comparativ cu sistemele solare pentru prepararea apei calde mena0ere, instalatiile solare pentru incalzire sunt folosite mai putin in practica datorita faptului ca cererea de energie termica ' mare pe timp de iarna ' nu corespunde cu disponibilul de energie solara in aceasta perioada. $stfel, in perioada rece a anului, valoarea necesarului de caldura pentru incalzire creste odata cu scaderea temperaturii e%terioare, in timp ce aporturile de caldura solara sunt mai mici si scad odata cu scurtarea timpului de stralucire a /oarelui pe bolta cereasca. $ceasta inseamna ca necesarul de caldura corespunde minimului de energie solara disponibila si ca atare se impun anumite conditii tehnice atat cladirii cat si instalatiei. $stfel, se impune o anumita arhitectura a cladirii, o izolare termica suplimentara a constructiei, orientarea captatorilor spre sud, precum si prevederea unor surse au%iliare de caldura. $ceste sisteme pot fi asociate cu alte forme de energie ' eoliana sau geotermala ' sau utilizeaza sisteme combinate cu pompe de caldura. /e folosesc doua categorii de sisteme solare de incalzireK sistemul pasiv si sistemul activ. $ceste sisteme au reprezentat si reprezinta subiectul unor programe de cercetare aplicate in multe tari (/4$, Lranta, 1anemarca, Eermania, Homania etc-. 1atorita faptului ca sursa de energie solara are o durata diurna limitata, in timp ce cladirea trebuie incalzita permanent, ambele sisteme (pasiv si activ- sunt prevazute cu o unitate de stocare a caldurii provenite din radiatia solara. .!." #nstalaii solare de nclzire pasiv $ceste sisteme au performante ridicate, de aceea e%ista in lume foarte multe cladiri incalzite pasiv. Elementele principale sunt reprezentate de captatoarele pasive care au rolul de a capta, stoca si distribui energia solara. $cestea sunt inglobate in peretii e%teriori vitrati si orientati spre sud. $portul energiei solare se realizeaza atat prin intermediul captatoarelor integrate in elementele de constructii masive care delimiteaza incaperea cat si prin intermediul suprafetelor vitrate.

,5

Pentru cladirile dotate cu acest sistem de incalzire, temperatura interioara de confort se realizeaza cu a0utorul unei surse clasice de caldura, dar sistemul de incalzire pasiv contribuie intr'o masura importanta la reducerea consumului de combustibili necesar incalzirii cladirii. .!. . #nstalaii solare de nclzire activ $u performante energetice mai ridicate decat cele ale sistemului pasiv de incalzire, dar datorita costurilor de investitie ridicate sunt folosite mai putin. $ceste sisteme sunt prevazute cu sistem de circulare a agentului termic purtator de caldura intre captator, rezervorul de stocare si suprafetele de incalzire. D caracteristica a acestor sisteme o reprezinta temperatura fluidului purtator de caldura, care are un potential termic redus (mai mic sau egal cu G5;C-, ceea ce impune utilizarea si a unei surse clasice de caldura. 7n sezonul rece trebuie asigurate anumite temperaturi interioare n ncperile unei cldiriS n aceste condi3ii cldirea are o Npiedere de cldurO ctre e%terior. Holul instala3iei de nclzire este acela de a furniza cldirii energia termic ce se pierde n e%terior, astfel nct s se pstreze n interior temperatura prescris. 1e cele mai multe ori, instala3ia de nclzire asigur "i apa cald mena0er consumat n cldire. Caracteristicile unei instala3ii de nclzire depind de tipul energiei consumate, tipul "i orarul de ocupare a cldirii, utilizarea radia3iei solare, structura, mrimea "i func3ia cldirii, de pierderile estimate de cldur, precum "i de capitalul disponibil. D instala3ie de nclzire NclasicO cu corpuri de nclzire se compune din sursa termic (cazanul de nclzire-, re3eaua conductelor de distribu3ie "i corpurile de nclzire din ncperi (radiatoare, convectoare, registre etc.-. $gentul termic, de regul apa, se nclze"te n cazan "i se pompeaz la consumatori, unde cedeaz cldura n corpurile de nclzireS apa, astfel rcit se ntoarce la cazan, se renclze"te "i circuitul se reia. Jemperatura apei se alege n func3ie de destina3ia spa3iului nclzit "i de sistemul de nclzire folosit. 1e regul se folose"te apa cald cu temperatura ma%im de ?GoC, n condi3ii nominale de temperatur e%terioar. Jrebuie avut n vedere c reducerea valorii limit a temperaturii agentului termic conduce la reducerea pierderilor de cldur din re3eaua de conducte "i la mbunt3irea confortului, dar "i la cre"terea costului instala3iei (sunt necesare suprafe3e de schimb de cldur mari-.

,,

7n func3ie de destina3ia construc3iei, pentru anumite condi3ii specifice se pot folosi "i alte sisteme "i solu3ii de nclzire, precumK 'nclzirea cu aer cald (cnd se prevede "i ventilarea spa3iilor-S 'nclzirea cu arderea unui combustibil direct n aparatul de nclzire (radian3i

cu gaze, generatoare de aer cald etc.-S specific-. Jipurile de cazane, cu arderea unui combustibil sau electrice pot fiK 'cu condensa3ie (realizeaz condensarea vaporilor de ap din gazele de ardere-, 'nclzirea electricS 'nclzirea solar (ca surs alternativ, ntr'o cldire avnd o arhitectur

conducnd astfel la performan3e superioare prin eliberarea cldurii latente de vaporizare 'fr condensa3ie.

/istemele de nclzire pot fiK 'Aocale (sobe'Centrale (centrale de apartament'Aa distan3 (termoficare-

Conceperea "i realizarea instala3iilor de nclzire se face n conformitate cu prevederile Normativului & ,='5) NNormativ pentru proiectarea "i e%ecutarea instala3iilor de nclzire centralO. Consumul de energie termic pentru nclzire, cu referire la energia primar la nivelul sursei termice, depinde, att de sarcina termic a consumatorului, ct "i de performan3ele de ansamblu ale instala3iei "i de caracteristicile constructive "i func3ionale ale elementelor componente. Elementele semnificative ale instala3iei de nclzire, care prezint un interes ma0or pentru reducerea consumurilor energetice suntK 'cazanul (randament la condi3ii nominale "i la sarcini par3iale, nivelul de temperatur a agentului termic-S 'pompele de circula3ie (randament, parametrii punctului de func3ionare pe curba caracteristic-S 're3eaua de conducte (termoizola3ie, pierderi de sarcin, debit vehiculat-S

,)

'elemente de automatizare (reglarea furnizrii cldurii n func3ie de necesit3ile consumatorului-S 'corpurile de nclzire (eficien3 termic, termostatare-S 'contoare de energie termic (contorizare pn la nivelul consumatorului individual-S 'sistemul de monitorizare a parametrilor instala3iei ($2C, telegestiune-S 'sta3ia de tratare a apei de adaus (dedurizare, pentru prentmpinarea depunerilor pe suprafe3ele de schimb de cldur-. &n momentul de fata la nivel mondial, principala sursa energetica (apro%imativ +5W- se obtine din arderea combustibililor (carbune, petrol, gaze naturale-, insa acestea sunt epuizabile, iar arderea lor produce mari cantitati de CD), o alta parte constituind'o energia obtinuta in centralele nucleare si hidrocentrale. D treime din energia produsa este utilizata pentru incalzirea incintelor si producerea de apa calda mena0era. &n ritmul actual de crestere a consumului de combustibili clasici este nevoie sa gasim surse energetice mai ieftine. Jotodata incepe sa se vada efectul negativ al utilizarii combustibililor clasici (emisiile de no%e, efectul de sera-. Este important sa ne preocupam de gasirea si promovarea de noi tehnologii si aplicatii privind utilizarea resurselor energetice neconventionale. Este important sa ne preocupam de gasirea si promovarea de noi tehnologii si aplicatii privind utilizarea resurselor energetice neconventionale. /e incearca folosirea energiei solare captata cu a0utorul panourilor solare. $ceasta nu poate fi captata decat in timpul zilei si astfel energia trebuie sa fie stocata pentru a putea fi folosita si pe timpul noptii. /intagma Nenergie solaraO se refera la energia care este produsa direct prin transferul energiei luminoase radiate de /oare. $ceasta poate fi folosita ca sa genereze energia electrica si termica necesara pentru diferite utilitati, de regula pentru climatizarea aerului din interiorul unor cladiri. Energia solara este gratuita, regenerabila, nepoluanta, practic inepuizabila, dispersa si usor de produs. Problema principala este ca /oarele nu ofera energia constanta in nici un loc de pe Jerra. &n plus datorita rotatiei Pamantului in 0urul a%ei sale si deci a alternantei zi'noapte, lumina solara nu poate fi folosita la generarea electricitatii decat pentru un timp limitat in fiecare zi. D alta restrangere a utilizarii acestui tip de Nenergie verdeO o reprezinta e%istenta zilelor noroase, cand potentialul de captare al energiei scade sensibil datorita ecranarii /oarelui, reducand aplicatiile acestei forme de energie regenerabila. Energia

,=

solara nu prezinta nici un dezavanta0 deoarece instalatiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Energia solara este convertita in energie electrica sitermica prin intermediul panourilor solare fotovoltaice si panourilor solare termice. Panourile solare montate in tarile europene capteaza, in medie, energie solara timp de ? ore pe zi. &n alte zone ale lumii, cum sunt zonele desertice africane sau asiatice durata medie este mult mai mare. &n acest interval instalatiile solare produc energie electrica si in acelasi timp o inmagazineaza in sistemele de baterii pentru a fi folosita cand potentialul de captare este scazut. &nstalatiile solare sunt de ) tipuriK fotovoltaice si termice. Cele fotovoltaice produc energie electrica gratis. Cele termice a0uta la economisirea gazului in proportie de +GW pe an. D casa care are la dispozitie ambele instalatii solare (cu panouri fotovoltaice si cu panouri termice- este considerata Nfara facturiO, adica cu Nbilant energetic pozitivO, deoarece energia acumulata ziua in baterii este trimisa in sistemul energetic la care este racordata instalatia solara. Panourile solare fotovoltaice si panourile solare termice functioneaza chiar si atunci cand cerul este innorat. 1e asemenea sunt robuste, rezistente la radiatii si intemperii, la umiditate, la atingeri cu componente conducatoare de electricitate. /istemele solare nu consuma nici un fel de combustibili fosili, nefiind influentate de cresterile aberante de pret a energiei conventionaleS usor de pozitionat si instalatS sunt ieftine in e%ploatare, nu prezinta pericol de foc, de e%plozie etc.S total nepoluante, nu emit no%e, nu produc reziduuriS cuplate cu un sistem de incalzire ce foloseste energie conventionala, pentru continuitatea functionarii, indiferent de vreme, prelungesc indirect viata echipamentelor prin preluarea functiilor sistemului. $cest tip de Nenergie curataO, gratuita si nepoluanta, poate fi folosita de catre om pentru producerea de energie electrica, producerea de apa calda mena0era de consum, incalzirea sau racirea cladirilor mari, incalzirea piscinelor, pentru aplicatii industriale si agricole etc. Pe plan mondial, preocuparile pentru valorificarea energiei solare sunt transpuse in practica prin programe de investii in lucrari importante care fac parte din strategia de dezvoltare a energiilor regenerabileK statii solare de pompare in /enegal, 2ali, Volta /uperioara si NigerS statii solare de desalinzarea apei in /udan si Drientul 2i0lociuS farul solar din /hanghaiS instalatia solara a /tadionului Dlimpic National NCuib de pasareO din 9ei0ing (proiectat de arhitectii >acYues #erzog si Pierre de 2euron-S avionul solarS automobilul autonom care utilizeaza panouri solare fotovoltaice, noile baterii auto DE2 ,V

solare, centrale solare spatiale s.a.m.d. in )55* a inceput transpunerea in practica a unor proiecte sub patrona0 DN4 in valoare de ,.555.555 lire sterline de alimentare cu energie electrica a ,55 de scoli din Janzania, prin intermediul unor sisteme solare fotovoltaice de cate ,55 X, in regiunile 2tZaraQAindi, @agera si 1oodoma. Hecent, in zonele rurale lipsite de electricitate ' si tot sub patrona0 DN4 ' s'au alocat ).V)G.555 lire sterline pentru realizarea unor microinstalatii pe baza de panouri solare. DbiectivulK reducerea poluarii si dependentei de consumul de lemne si carbune pentru ).)<5 de comunitati indigene din >u0uB ' $rgentina de Nord, $purimac ' Peru de /ud, Potosi U /antiago de Chili si Dtavalo ' Ecuador (la o ora si 0umatate de capitala [uito-. Hadiatia solara este un flu% energetic care porneste de la soare uniform in toate directiile, astfel pamantul primeste zilnic un flu% important de energie solara. Pe Pamant a0unge o cantitate enorma de lumina solara care este absorbita sau reflectata inapoi in spatiu in timpul zilei. Valoarea medie a acestei energii care a0unge pe o suprafata perpendiculara in aceeasi masura, vara si iarna este echivalenta cu ,555 XQm\. $ceasta variaza in functie de unghiul de incidenta pe receptor si de intensitate, a0ungand pe Pamant mai degraba sub forma de caldura decat ca lumina. $ceasta resursa este insa distribuita inegal si fluctuant. Hegiunile din apropierea ecuatorului primesc mult mai multa lumina decat zonele cu latitudine mai mare, iar norii pot absorbi sau imprastia energia solara inainte ca aceasta sa a0unga pe Pamant.

.$.

%adiatia globala&

Aa patrunderea in atmosfera, radiatia solara inregistreaza o pierdere in intensitate datorita refle%iei, dispersiei si absorbtiei cauzate de particulele de praf si de moleculele de gaz. Hadiatia care patrunde nestingherit in atmosfera a0unge direct pe suprafata pamantului este radiatia solara directa. D parte din radiatia solara este absorbita de particulele de praf sau moleeculele de gaz, aceasta reprezentand radiatia solara difuza.

,G

Fig. 3 adiaia glo!al Hadiatia globala (radiatia totala care a0unge la suprafata Pamantului-, este egala cu suma dintre radiatia directa si cea difuza. Cu colectorii solari, in functie de tipul acestora, poate fi captata pana la +GW din radiatia globala. .'. (rincipiul de funcionare al panourilor solare

Panoul solar este elementul sistemului solar termic care capteaza energia solara. Panoul solar primeste energia de la soare, transmitand o parte agentului termic solar care curge in instalatie si cedand restul mediului incon0urator prin dispersii optice, conductive si convective. Cu cat dispersiile sunt mai mari, cu atat este mai mic randamentul panoul solarui solar.

2.".1

#anou solar fr geam

Panou solar compus din elemente tubulare plastice care se incalzesc prin e%punere la lumina solara si transmit caldura lichidului din instalatie. Panoul solar fara geam nu are niciun tip de element de protectie impotriva dispersiilor termice prin convectie catre aerul e%teriorS din acest motiv, cand conditiile nu sunt favorabile (aer rece, lichid foarte cald sau e%punere redusa la lumina solara- acest panou solar are randament zero si nu mai produce apa calda. 1estinat in principal utilizarii in timpul verii si in zone cu e%punere puternica la lumina ,<

solara, pentru incalzirea piscinelor, locuintelor si utilizarea neregulata in timpul verii, dusuri solare.

Fig.3 #anou fr geam ProK ' economic ' simplu de instalat ' practic indestructibil ContraK ' randament redus ' aplicabilitate limitata

2.5.2.

#anou solar cu geam plan Este compus dintr'o placa de captare in care curge lichidul din instalatia solara.

/uprafata placii este in mod normal tratata pentru a captura mai bine radiatia solara. Placa de captare este introdusa intr'un panou tip sandZich, compus din geamul frontal de protectie si un invelis din otel sau aluminiu, izolat in mod adecvat. Juburile de incalzire, prote0ate impotriva aerului din e%terior de catre geam (deasupra- si de stratul izolant (dedesubt si in lateral-, asigura o buna productie de apa calda chiar si in conditii de aer e%tern rece, temperaturi medii sau ridicate ale agentului termic solar sau e%punere la lumina solara medie sau scazuta. $cesta este tipul de panou solar cel mai raspandit in lume. ,. Cutie ). Earnitura impermeabila =. 7nvelis transparent V. &zolatie termica G. Placa absorbanta de cupru <. Juburi de cupru Fig." $ #anou solar cu geam ,+

1estinatiile de utilizare principale ale panourilor solare plane sunt productia de apa calda mena0era anuala, incalzirea sezoniera a piscinelor si incalzirea integrata pe timp de iarna a locuintelor. Functionarea unui panou solar plan: Panoul solar este compus dintr'o zona de sarcina (sau suprafata bruta- si o zona de captare (sau suprafata absorbanta-.

Fig.% $ #anou solar plan Llu%ul de energie transmis lichidului sufera numeroase pierderi, descrise in continuare. 7n primul rand, raza solara (provenind de la o sursa directa sau una difuza- care intalneste geamul panoului solar. Eeamul o reflecta partial (nu numai cu suprafata e%terioara, ci si cu cea interioara-. 1e asemenea, raza este partial absorbita de geam care, prin urmare, se incalzeste (efect plafonieraO-. Hestul ramas din raza solara a0unge la suprafata de absorbtie. $ici, raza este partial reflectata de suprafata de absorbtie inapoi catre geam si, partial, absorbita de agentul termic solar. Cand placa de absorbtie se incalzeste, aceasta tinde sa disperseze caldura solara in trei moduriK ' incalzeste stratul de izolatie prin conductie ' incalzeste prin convectie aerul continut in panou solar, care la randul sau incalzeste geamul si apoi aerul e%terior ' cedeaza caldura prin iradiere asa cum fac toate corpurile supraincalzite, devenind emitator de unde infrarosii.

,*

Fig.& $ #rincipiul de funcionare al captatorilor finali

7n meteorologie, o vitez medie a vntului este considerat a fi media pe o perioada de ,5 minute, la ,5 metri deasupra pmntului. Hevistele de meteorologie franceze se refer ntotdeauna la viteze medii ale vntului. Cu toate acestea, rafalele de vnt pot fi cu mai mult de G5W mai mari dect cifrele medii.

,?

Fig.' $ (istograma )itezelor )*ntului 1irec3ia "i for3a vntului sunt dou caracteristici care descriu un vnt orizontal. 7n meteorologie, se vorbe"te ntotdeauna despre direc3ia din care bate vntul n func3ie de punctele cardinale (Nord, Est, /ud, Vest- sau n func3ie de diferen3a de unghi fa3a de Nord (de e%emplu, un vant din /ud este n sectorul ,*5;, un vnt din Vest este n sectorul )+5;-.

Fig.+ $ oza )anturilor

)5

6pada poate afecta cldirile n mai multe moduri, n special acoperi"ul. D cdere semnificativ de zpad poate face acoperi"ul s se prbu"easc. 9arierele de ghea3 pot duce la infiltra3ii n zona "indrilelor sau a mbinrilor. 6pad care alunec pe un acoperi" tip "arpant sau pe un luminator poate fi periculoas pentru pietoni. $pa poate ptrunde ntr'o cldire din cauza infiltra3iilor de zpad suflate de vnt. /arcina dat de zpada de pe acoperi" variaz n func3ie de climatele regionale. $ceasta depinde de asemenea de caracteristicile mecanice si forma acopri"ului.

Fig.1, $ -radul de acoperire cu zpad

2.6. Detalii de construcie a unui panou solar: $vnd n vedere elementele prezentate, un panou solar cu geam plan cu randament corespunztor trebuie s aib anumite caracteristiciK ' geam antirefle% cu transparen ridicatS ' suprafa de absorbie cu tratament antirefle%, cu transparen ridicat i nivel redus de emisiiS ' izolator termic rezistent la temperaturi nalte, cu conductivitate termic redus i grosime mareS ' suprafaa de absorbie trebuie s fie un bun conductor i s aib un numr adecvat de tuburi (puncte de preluareO a cldurii solare-. /uprafaa de absorbie poate fi realizata n diverse moduriK D plac metalic tratata pentru obtinerea unui grad ridicat de absorbtie si emitanta redusa si sudata pe tuburi. Jehnologia de sudare trebuie sa garanteze un bun contact termic, durata de utilizare si randament al procesului de productie ma%ime (cateva e%emple de tehnologii de sudareK cu

),

ultrasunete, cu laser, prin compresie-. Juburile pot fi dispuse tip harpaO sau in serpentina si sunt sudate la placa prin diverse tehnologii (in special cu ultrasunete sau cu laser-. Ca alternativa, suprafata de absorbtie poate fi realizata dintr'o carcasa dubla din otel presat, sudata prin compresie si vopsita cu vopsea la alegere.

/JH4CJ4H$ J&P #$HP$ (J494H& P$H$AEAE' debite mai mari ' pierderi reduse de presiune ' ]J de intrare'iesire reduse

/JH4CJ4H$

&N

/EHPENJ&N$

' adecvata pentru debite reduse (loZ floZ' pierderi mai mari de presiune ' ]J de intrare'iesire mai mari ' stabilitate de functionare sporita in conditii de

' randament mai mare in conditii dee%punere redusa la lumina solara (mai putine e%punere mare la lumina solara (aportinterventii ale pompeiridicat de caldura-

))

.).

*lemente constructive ale panourilor solare&

Fig. 11 .+. *stimarea sarcinilor climatice

6pada "i vntul sunt doi factori naturali care necesit o proiectare adecvat a cldirilor pentru siguran3a "i confortul locatarilor. #arta vnturilor prevzut de standardele n vigoare este n tranzi3ie spre Eurocode. $ceasta descrie viteza vnturilor pe baza probabilit3iiK vnt pe o perioad de G5 de aniO. Homania se afla intr'o zon propice pentru utilizarea panourilor solare, zona europeana 9 de insorire, iar zona Constantei este plasata in cea mai buna zona de insorire a Homaniei. &nstalatia solara poate produce apa calda si a0utor la caldura necesara ncalzirii locuintei, in functie de proiectare.4zual se folosesc instalatile solare la incazirea apei mena0ere sau a piscinei. Hadia3ia solar anual medie n Homnia variz ntre ,,,55 "i ,,=55 MXhQm).

)=

Fig.12 $ (arta radiaiei solare n om*nia Hadia3ia solar este o form de radi3ie termic ce este difuzat sub forma undelor electromagnetice. 7n afara atmosferei terestre radia3ia solar furnizeaz o surs de energie cu poten3ial nelimitat egal cu ,.=+5 XQm). Pentru a atinge suprafa3a terestr radia3ia solartrece prin atmosfer, unde o parte din energia sa este disipat prinK ' 1ifuzie molecular (n mod special razele 4.V.' Heflec3ie difuz pe aerosolii atmosferici (picturi de ap, prafP' $bsorp3ie selectiv n gazele atmosferice. Hadia3ia global asupra suprafe3ei terestre este sumaK ' Hadia3iei directe, dup ce aceasta a trecut prin atmosfer, ' Hadia3iei difuze, care provine din toate direc3iile. $stfel, o suprfa3a e%pus prime"te att radia3ii directe, difuze ct "i o parte din radia3iile globale reflectate de obiectele din apropiere, n special pmntul, pentru care coeficientul de refle%ie este denumit albedoO.

)V

Fig.13 $ adiatia solara la ni)elul solului

)G

3..legerea i justificarea soluiei proiectate:

Energia este un ingredient esenial al dezvoltrii socio'economice i al creterii economice. Promovarea utilizrii unor surse regenerabile de energie, ntre care i energia solar, constituie unul din obiectivele strategice n domeniul energetic al Euvernului Homniei, fiind prevzute pe termen mediu si lung inte clare pentru atingerea unor obiective semnificative n producia de energie verde. $ceste obiective rspund ctorva scopuriK ' alinierea la tendinele mondiale i n special a celor europene de diversificare a surselor de energieS ' contribuia la creterea pe termen mediu a independenei energetice a riiS ' reducerea i pe aceast cale a emisiilor de poluani ai industriei energetice romneti, ca o component a contribuiei Homniei la anga0amentul luat n aplicarea protocolului de la @Boto. Energia solar furnizeaz o opiune ecologic si prietenoas precum si securitatea energetic naionala ntr'un moment n care descreterea rezervelor energetice de combustibili fosili la nivel global amenin dezvoltarea si sustenabilitatea de lung durat a economiei globale. 4tilizarea energiei solare prin intermediul sistemelor cu colectori solari presupune un agent termic specific ce nmagazineaz i transfer aceast energie termic serpentinei boilerului solar sau este stocat pentru a putea fi utilizat pentru prepararea apei calde mena0ere. Cea mai rentabila metoda de preparare a apei mena0ere, in comparatie cu achizitia unui boiler clasic (o investitie cu cheltuieli de energie pentru functionare-, este utilizarea unui sistem solar de producere a apei calde mena0ere (o investitie cu economie de energie-. &nstalatiile solare corect dimensionate si dotate cu componente compatibile pot asigura intre G5W si <5W din energia necesara pe an pentru prepararea de apa calda mena0era. Pentru o dimensionare economica a instalatiilor solare pentru apa calda, este indicat sa se foloseasca nivelul mediu de insolatie a lunilor martie'octombrie. Aumina solar este alctuit dintr'un fascicul de unde electromagnetice, care nu au o traiectorie rectilinie n timp, dar se propag tocmai prin undeO de energieK aceste unde

)<

prezint ni"te Nrsturnri (loviri-O, distan3a ntre aceste NrsturnriO se nume"te Nlungimea undeiO ^. unda , lungimea de und ^, mai mica fa3 de ^) a undei ). Aungimea de und "i frecven3a sunt invers propor3ionale, aceasta nsemnand c unda , va avea o frecven3 mai mica dect unda ). Fig.1/ $ceste lungimi de und sunt clasificate n grupuri, n func3ie de NmrimeaO lor, adic n func3ie de distan3a dintre ele U unele fa3 de altele ' aceast clasificare alctuind Nspectrul electromagneticOK

Aumina soarelui, alctuit din acest fasciculO de unde electromagnetice, transport o cantitate de energie E pe suprafa3a unui corp e%pus la soareS lungimile de und ^ caracteristice luminii solare sunt cuprinse ntre 5,= "i =. $ceast cantitate de energie E reprezint radia3ia global incident pe o suprafa3 orizontal, care la rndul su este constituit din radia3ia direct (care vine perpendicular de la soare- plus radia3ia difuz (care vine din toate direc3iile cerului, "i reprezint radia3ia solar NdeviatO de la traseul su direct "i care a0unge pe suprafa3a orizontal a corpului-. /uprafa3a unui corp, la rndul su, va puteaK ' / absoarb aceste radia3ii solare cu un procent _ al energiei ini3iale ES ' / transmit aceste radia3ii solare cu un procent ` al energiei ini3iale ES ' / reflecte aceste radia3ii solare cu un procent a al energiei ini3iale E. Evident, suma radia3iilor absorbite Q transmise Q reflectate trebuie s fie egal cu radia3ia incident originar, deci trebuie s ndeplineasc rela3iaK _ b ` b a c ,55W 1e asemenea trebuie 3inut cont de faptul c ace"ti coeficien3i _ Q ` Q a sunt variabili n func3ie de caracteristicile lungimii de und ^.

)+

/oarele ne furnizeaz zilnic energie, de sute de ori mai mult dect avem nevoie, n mod gratuit i ta%e i impozite. Jeoretic, energia solar este nelimitat. Practic, anual nu mai puin de ,555 MQh atingN fiecare metru ptrat al casei dumneavostr. Ct din aceast energie folosiid ,iitorul nostru depinde de soaree Lolosind panouri solare de nalt calitate de la Estec, acum avei ocazia s re ine i i s folosii o mare parte din energia solar a /oarelui. /istemele de panouri solare Estec sunt special concepute pentru consumatorii de energie solar din Europa Centrala. $ceste panouri solare transform energia /oarelui n energie caloric. $adar, cldura din panourile solare este preluat de agentul termic din interior, alctuit dintr'un lichid termorezistent. Circuitul este prote0at , susinut i controlat, iar pompa transport cldura pentru a nclzi apa din boiler. *conomisii bani investind inteligentCosturile la energie au crescut n ultimii ,5 ani cu peste *5W. 7ntre timp, costurile medii anuale pentru o cas se ridic la peste ,555 de euro. 1ac preurile vor cre te n acela i ritm, n )5,, cheltuielile de ntreinere se vor tripla fa de )55,. i scumpirile nu se vor opri aicie 7n acest caz, este de recomnadat modernizarea instalaiei de ncalzire a casei n combinaie cu o instalatie solar, o instalaie de panouri solare care ar putea reduce costurile ntreinerii anuale cu pn la +GW. !.". (rezentarea pensiunii turistice&

7n lucrare este prezentat proiectarea unui sistem solar de obinere a apei calde mena0ere pentru o construcie pe = niveluri, parter, eta0 & i pod, aflat n 0udeul Constan a, reprezentnd o pensiune turistic de litoral, ce funcioneaza doar n perioada sezonului estival.

)*

Fig.1" $ #lan faad frontal

Fig.1% $ #lan faad posterioar

)?

Fig.1& $ #lan faad lateral st*nga

Fig.1' $ #lan faad lateral dreapta

=5

Aa parter se afl = camere cu ) paturi, baie i du, buctria i salonul care poate gzdui ,* persoane.

Fig.1+ $ #lan parter Eta0ul & cuprinde G camere cu ) paturi, baie i du i un apartament cu ) camere i o baie cu du.

Fig.2, $ #lan etaj I =,

7n pod se afl o parte din instalaia de obinere a apei calde mena0ere, mai e%act boilerul cu capacitatea de ,V55 litri, un diametru de , metru i o nalime de ,.*5 metri.

Fig.21 $ Sc0i seciune longitudinal $ pensiune Homania se afl ntr'o zon propice pentru utilizarea panourilor solare, zona europeana 9 de insorire, iar zona Constantei este plasata in cea mai buna zona de insorire a Homaniei. &nstalatia solara poate produce apa calda si a0utor la caldura necesara ncalzirii locuintei, in functie de proiectare.

=)

!. .

Componentele sistemului solar de obinere a .C/&

Fig.22 $ Sc0ema de principiu pentru sistem solar de o!tinere a .12

==

!. .".

(anourile solare, aa cum am scris i mai sus, reprezint elementele

sistemului solar termic care capteaza energia solara.

Fig.23 $ #anoul solar !. . . Sistemul 0idraulic este un sistem cu capacitate reglabil pentru circuite solare

cu circulaie forta. Hegulatorul de debit permite reglarea capacitii circuitului n funcie de cerinele sistemului. Este posibil sa se realizeze i alte operaiuni utiliznd acelai regulatorK umplere U golire U splare sistem.

Fig. 2/ $ Sistem 0idraulic

=V

!. .!.

(anoul de control reprezint unitatea ce permite utilizarea eficient a

sistemului solar i reglarea lui. 4nitatea electrica este multifunctional i simplu de utilizat, cu funcionare semi'automata. $ceasta afieaz grafice i te%te pe displaB, prezint control simplu al valorilor msurate, analiza i monitorizarea sistemului prezentnd statistici grafice. Prezint meniu de configurare cu e%plicaii, i de asemenea, se poate activa blocarea meniului pentru evitarea modificrilor nedorite. Dfer funcii suplimentare precum monitorizarea cantitii de caldur, interfa 4/9, i H/V*G, card de memorie pentru nregistrare de date pe termen lung, mesa0e alarm, etc.

Fig.2" $ #anoul de control !. .$. ,asul de e1pansiune are ca scop principal compensarea variaiile de volum

ale apei datorate variaiilor de temperatur din sistemul de nclzire. /pre e%emplu, cresterea temperaturii apei de la 5 la ,55fC mrete volumul cu V,G W. $cest lucru nseamn c trebuie s e%iste un spaiu nuntrul sistemului care s poat prelua volumul de ap, acest spa iu aflmdu'se n vasul de e%pansiune.

Fig.2% $ 3as de e4pansiune

=G

Fig.2& $ 1omponentele )asului de e4pansiune !. .'. 2oilerul cu o singur serpentin nclzete apa cu a0utorul serpentinei n forma

de spiral care primete apa cald provenit de la sistemul solar prenclzit. &zolia interioar asigur protecie sporit mpotriva coroziunii care apare n boiler pe parcursul utilizrii. $ceste boilere sunt dotate cu $nozi de 2agneziu e%tractibili i Jester pentru a facilita operaiunile de mentenan.

=<

Fig.2' $ 5oiler )ertical cu o serpentina

/.1alculul i proiectarea soluiei alese

/istemele solare compacte includ un panou cu un numr variabil de tuburi solare, un rezervor incorporat, un cadru de fi%are si o rezisten3 electric suplimentar controlat de panoul de comand. $ceste sisteme se monteaz de obicei pe acoperi"ul casei "i func3ioneaz pe principiul termosifonuluiK colecteaz cldura solara "i o transfer nclzind apa. $cest principiu se bazeaza pe doua fenomeneK ' ' obiectele inchise la culoare atrag calduraS apa calda se ridica in rezervorS

Juburile colectoare absorb razele solare, nclzesc apa care se ridic n rezervor, apa rece se deplaseaz n colectori unde procesul se repet. $cest tip de sisteme se poate folosi de primvara pn toamna trziu "i asigur ntre <5W "i ,55W din consumul zilnic de ap cald mena0er. /unt cele mai simple si mai economice sisteme de nclzire a apei calde mena0ere, fiind n acela"i timp foarte fiabile (minim )5 ani durat de via3-.

$.".

Consideraii generale privind prepararea apei calde menajere&

=+

Prepararea apei calde mena0ere, reprezint o component important a necesarului de cldur al unui imobil, prezentnd ca "i caracteristic important faptul c este relativ constant tot timpul anului. 7n cazul utilizrii surselor regenerabile de energie, cum sunt energia solar sau energia geotermal utilizat n pompele de cldur, temperatura apei calde mena0ere preparate, va fi de cca. VG;C. 7n cazul n care cldura pentru prepararea apei calde se ob3ine prin arderea unor combustibili clasici solizi, lichizi sau gazo"i, biomas solid, biogaz, etc., temperatura apei va fi de <5P<G;C. 7n ambele cazuri, temperatura apei la utilizare va fi de cca. VG;C, acest temperatur fiind reglat prin adaus de ap rece. Prepararea apei calde mena0ere cu a0utorul energiilor regenerabile, se realizeaz n regim de acumulare. Nu se utilizeaz niciodat regimul NinstantO de preparare a apei calde, deoarece acesta din urm, presupune sarcini termice mari, deci echipamente scumpe. $stfel, cu a0utorul surselor regenerabile de energie, apa cald mena0er este preparat n boilere, al cror volum de acumulare trebuie determinat n func3ie de consumul zilnic de ap pe care trebuie s l asigure. /istemele de alimentare cu ap cald mena0er ce folosesc energia solar necesit o surs de energie au%iliar, pentru motivele urmtoareK g' 2en3inerea temperaturii pentru necesarul de ap cald mena0er, avnd n vedere c instala3ia de energie solar este n general dimensionat pentru acoperirea par3ial a necesarului. g' 2en3inerea temperaturii necesare a apei pentru a evita formarea bacteriilor, n special legionela. 7n general, pentru a limita dezvoltarea acestor bacterii, stagnarea apei n conducte fr circula3ie trebuie evitat. Jemperatura apei calde la ie"irea din rezervoarele de stocare trebuie s fie de cel pu3in <5 ;C, "i n cazul e%isten3ei unei bucle de circula3ie, temperatura returului trebuie s fie de cel pu3in G5 ;C. 4tilizatorii trebuie s fie ntotdeauna prote0a3i mpotriva opririi la consumatori, unde temperatura nu trebuie s fie mai mare de G5 ;C.

$. . calde&

Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei

=*

Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei calde mena0ere, are ca scop determinarea volumului acestora, cel pu3in egal cu volumul zilnic necesar de ap cald. 7n tabelele alturate, conforme cu normele interna3ionale, se observ c n cazul preparrii apei calde mena0ere la temperatura de VG;C cantitatea de ap trebuie s fie mai mare dect n cazul preparrii apei la <5;C, pentru a acoperi integral, consumul zilnic.

6a!elul 1 $ 1onsumuri de ap cald menajer n locuine Temperatura T#(34 D* C56S3/ Confort redus Confort 7l8pers8zi9 <5;C VG;C ,5...)5 ,G...=5 normal 7l8pers8zi9 )5...V5 =5...<5 Confort sporit 7l8pers8zi9 V5...+5 <5...,55

6a!elul 2 $ 1onsumuri de ap cald$ menajer n uniti 0oteliere7 pensiuni i camine Temperatura T#(34 D* C./*%. Cu baie i du Cu baie 7l8pers8zi9 7l8pers8zi9 i9 s8zi9 <5;C VG;C ,,G...,+G ,+5...)<5 ?5...,=G ,=G...)55 G5...?5 5 +G...,=G G Pentru dimensionarea orientativ, din punct de vedere termic, a sistemului de preparare a apei calde mena0ere pentru locuin3e, n cazul utilizrii surselor regenerabile de energie, se poate considera un consum normal de ap cald de G5 lQpersQzi, la temperatura de VG;C. 7n cazul n care beneficiarul estimeaz c va dep"i consumul normal de ap cald indicat n tabel, se va 3ine seama de acest lucru "i se va dimensiona boilerul pentru consumul de ap indicat de beneficiar. Volumul minim al boilerului Vbmin, se poate calcula cu rela3iaK V5...+ )G...G Cu du (ensi 7"8per

7l8pers8z uni, camine

=?

undeK ' n U numrul de persoaneS ' Czn U consumul zilnic normat pe persoan, luat n considerareS ' tacm U temperatura apei calde mena0ere la punctul de consumS ' tar U temperatura apei reci la intrarea n boilerS ' tb U temperatura apei calde din boiler 7n cazul utilizrii energiei solare boilerele se vor supradimensiona fa3 de volumul minim de ap, cu un factor de supradimensionare fc,,GP). 7n cazul preparrii apei calde mena0ere la VG;C, acest supradimensionare are scopul ca n timpul utilizrii apei calde, s nu fie sesizat o scdere progresiv evident a temperaturii apei, datorate ptrunderii treptate n boiler a apei reci care completeaz apa cald consumat. 7n cazul boilerelor cu volumul minim calculat dup rela3ia matematic prezentat anterior, pe msur ce s'ar consuma apa cald din boiler "i aceasta ar fi nlocuit de ap rece, s'ar sesiza scderea treptat a temperaturii apei calde, ceea ce ar crea un fenomen de disconfort evident n cazul utilizrii unor cantit3i mai mari de ap cald, la un moment dat (e%. n timpul du"ului-. 7n cazul preparrii apei calde mena0ere la <5;C, dar cu a0utorul energiei solare, caracterizat printr'o intensitate a radia3iei foarte variabil, supradimensionarea boilerului este necesar pentru a se putea acumula o cantitate mai mare de ap dect cea minim necesar, n vederea reducerii consumului de energie pentru preparea apei calde mena0ere, n zilele cu radia3ie solar este mai pu3in intens. $stfel dac factorul de supradimensionare este fc), ntr'o zi cu radia3ie solar intens se va putea prepara "i acumula gratuit (folosind energia solar-, o cantitate dubl de ap cald mena0er, care va acoperi integral consumul "i pentru ziua urmtoare, n cazul n care acea zi nu va beneficia de un nivel ridicat al radia3iei solare (e%. o zi ploioas sau rece "i nnorat-. 7n acest fel, sursa alternativ de energie pentru prepararea apei calde, nu va func3iona a doua zi dup una nsorit, ceea ce reprezint o economie important de energie "i o reducere semnificativ a costurilor de e%ploatare a unei asemenea instala3ii de preparare a apei calde mena0ere. 7n cazul instala3iilor de preparare a apei calde mene0are cu a0utorul combustibililor clasici, a biomasei solide, a biogazului sau a energiei electrice, nu este necesar supradimensionarea boilerului.

V5

Jinnd seama de cele men3ionate anterior, volumul boilerului Vb, se va calcula cu rela3iaK

undeK ' f c ,,GP) n cazul utilizrii energiei solare sau a pompelor de cldurS ' f c , n cazul utilizrii combustibililor clasici, a biomasei solide, a biogazului sau a energiei electrice 7n continuare voi analiza dimensionare boilerului pentru ap cald mena0er, care apartine pensiunii proiectate,care are un consum de ap cald CzncG5 lQpersQzi, avand in vedere ca fiecare camera e prevazuta cu baie si dus.

Volumul boilerului, considernd temperatura apei din boiler tbc<5;C "i factorul de supranclzire fc), va fiK

Cu un volum de ,V55 litri i undiametru de , metru, nlimea boilerului se calculeaz n urmtorul modK

4ndeK ' r este raza boilerului egal cu 5,G mS ' h este nlimea boileruluiS ' Vbc,V55 lc,,V m=

V,

hc,,*5 m

$.!. menajere &

Calculul necesarului de cldur pentru prepararea apei calde

/arcina termic [acm necesar pentru prepararea apei calde mena0ere se determin cu rela3iaK

undeK ' m este cantitatea de ap cald preparatK m c n Czna hMgi ' a este densitatea apei, care variaz n func3ie de temperatur, dar pentru calcule orientative se poate considera ac,555 MgQm=S ' n "i Czn au semnifica3ia prezentat anteriorS ' cZ este cldura specific a apei ' se poate considera cZ cV,,*< M>QMgR@S ' tb este temperatura apei din boiler, deci temperatura pn la care este nclzit apaS ' tr este temperatura apei reci, avnd o varia3ie sezonier "i n func3ie de pozi3ia geografic ' n general vara trc,)P,+;C, iar iarna trcGP,5;C. Pentru calcule orientative se poate considera trc,5;CS ' ` hhi este timpul n care este nclzit apa.

V)

Considernd c pentru determinarea cantit3ii de ap se utilizeaz rela3ia prezentat anterior, sarcina termic [acm necesar pentru prepararea apei calde mena0ere se poate calcula cu rela3iaK

/arcina termic [acmp necesar pentru prepararea apei calde mena0ere necesare zilnic pentru o persoan se poate calcula cu rela3ia anterioar, considernd nc,K

Considernd valoarea consumului zilnic CzncG5 lcG5j,5'=m=, temperatura apei din boiler tbcVG;C, temperatura apei reci trc,5;C "i durata perioadei de preparare a apei calde `c*h, se ob3ineK

$stfel s'a artat c pentru calcule rapide "i orientative se poate considera c sarcina termic necesar pentru prepararea apei calde mena0ere necesare zilnic pentru o persoan, ntr'un interval de *h, este de cca. )G5Xc5,)GMX. $sadar, necesarul zilnic de caldura pentru preparaea apei calde mena0ere pentru )5 de persoane este de G555X. 7n toate aceste calcule s'a considerat c durata perioadei de preparare a apei calde este de *h. Cldura [acm necesar pentru prepararea apei calde mena0ere se poate calcula cu rela3iaK

7n conte%tul unor eventuale calcule economice, poate fi utilizat aceea"i rela3ie scris sub forma care s furnize rezultatul e%primat n MXhK

$naliznd aceste rela3ii, se observ c pentru calculul sarcinii termice necesare n vederea nclzirea apei, este foarte important timpul n care este preparat apa cald.

V=

7n figura urmatoare este prezentat influen3a timpului pentru prepararea apei calde mena0ere asupra sarcinii termice necesare pentru nclzire, n acelea"i condi3ii considerate "i pentru calculele efectuate anterior.

#nfluen:a timpului de nclzire asupra sarcinii termice necesare nclzirii a.c.m. n;"< Czn;'=l8zi< tb;$'>C< tr;"=>C

1upa cum am specificat, o persoana foloseste zilnic in medie G5 de litrii de apa calda, pentru obtinerea careia avem nevoie de energie termica de apro%imativ )'= MXh. Cu un panou solar de ,m) in cele sase luni mai insorite zilnic se pot obtine )'),G MXh, iar iarna circa 5,G',,G MXh energie solara. Conform acestui raport cu a0utorul unui panou solar de ,',,Gm ) se poate obtine zilnic necesarul de energie termica pentru obtinerea apei calde pentru o persoana. Ca si medie anuala economisirea poate sa fie in 0ur de <5'+5W, care in zilele de vara este aproape ,55W, iar iarna =5'V5W. $.$. Calculul nivelului radiaiei solare&

Hadia3ia solar medie anual n Homnia variaz ntre ,,,55 "i ,,=55 MXhQm ) pentru mai mult de 0umtate din suprafa3a 3rii. Poten3ialul termic al energiei solare este estimat la <5 P>Qan (,V55 MtoeQan-. 1e aceea radia3ia solar pe suprafa3 orizontal pentru Homnia este de apro%imativ )55 milioane de EXh pe an (de e%emplu poten3ialul teoretic pentru energia solar-. D hart a radia3iei solare a fost ntocmit de &nstitutul Na3ional de 2eteorologie "i #idrologie. E%ist bune posibilit3i pentru dezvoltarea utilizrii energiei solare, iar e%perien3a VV

anterioar poate fi e%ploatat. &n Evaluarea Hesurselor Energiilor Hegenerabile, E9H1 estimeaz c sistemele bazate pe utilizarea energiei solare pentru nclzirea apei calde mena0ere pentru cldiri publice "i hoteluri, sistemele pe baz de energie solar pasiv, precum "i sistemele individuale pentru loca3iile izolate, sunt cele mai promi3toare aplica3ii.

Fig. 2+ $ mprirea pe zone a om*niei m funcie de radiaia primit Caracteristicile climaterice de temperatur ale aerului e%terior sunt un rezultat al intensit3ii radia3iei solare "i depind de cantitatea de energie termic radiat de suprafa3a pmntului pe parcursul ciclurilor de zilnice "i respectiv anuale. Jemperatura aerului ambiant influen3eaz parametrii termici ai structurilor ncon0urtoare (prin valorile sale e%treme "i medii-, regla0ele sistemelor de nczire si condi3ionare a aerului ale construc3iilor, ct "i sistemele de nclzire ce utilizeaz energia solar. 1e aceea spre e%emplu, capacitatea de nclzire depinde de temperaturile calcul pentru regiunile respective (N.9K temperaturile hibernale cele mai sczute-. Jemperaturile reprezint de asemenea factorul principal pentru calculul necesarului de izola3ie termic pentru fiecare cldire n parte. Nivelul radiatiei solare care a0unge la colector dupa ce au fost eliminate pierderileO generate de refle%ie si absortie reprezinta randamentul optic k D. &n urma incalzirii panourilor solare acestea transmit prin radiatie termica, conductie termica si convectie o parte a caldurii

VG

ambientale. Lactorii de corectie _, si _) se refera la pierderile de caldura aparute. Eficienta unui colector este determinata in baza caracteristicilor prezentate anterior prin formulaK

E U nivelul radiatiei globale Jm U temperatura medie a colectorului Ja U temperatura ambientala

6a!el 3 $ 8i)elul de radiaie solar n om*nia n funcie de zon

V<

Fig.3, $ -radul de acoperire cu energie solara a necesarului de energie pentru preparare a a.c.m. pe parcursul unui an $adar, pentru o pensiune de )5 de persoane trebuie s e%iste o suprafa ocupat de panouri solare de cel putin )5 m)(Gm8Vm-, adica ,5 panouri a cate )m) .

$.'. #zola:ia termic

&zola3ia necorespunztoare a 3evilor poate avea un effect notabil asupra performan3ei sistemului cu energie solar. Pentru a reduce pierderile de cldur, 3evile trebuie s fie ct mai scurte cu putin3. Ca regul general, nu se vor folosi mai mult de = pn la G metri liniari pe m ) de suprafa3 captator solar. Erosimea izola3iei termice a 3evilor depinde de caracteristicile termice. Hezisten3a termic a materialului de izolare trebuie s fie echivalent cu cea a materialului la o conductivitate termic de ^ c 5,5V X Qm)l fC. 2aterialele de izolare prote0ate corespunztor contra uzurii e%terioare trebuie s asigure izola3ia termic a circuitului primarK g' Pentru utilizarea la interior, acoperirea de protec3ie trebuie consolidat cu o cptu"eal din metal sau plastic,

V+

g' Pentru utilizarea la e%terior, izola3ia trebuie prote0at mpotriva intemperiilor "i etan"at la ap cu o acoperire corespunztoare (benzi de bitum "i materiale de izolare rezistente la ap, de e%emplu-. 1ac se folose"te izola3ie de 3eav semi'tubular turnat, aceasta trebuie instalat cu mbinrile puse alternative "i 3inut pe pozi3ie cu accesorii circulare, din frngie sau metal rezistent la rugin, la intervale de cel mult 5,G5 m., cel pu3in = pentru fiecare lungime de izola3ie turnat.

V*

". 94ploatarea7 ntreinerea i repararea instalaiei:

Circuitul solar, avnd o parte n afara cldirii, trebuie s fac fa la temperaturi e%treme, att n condiii de nghe ct i n cele superioare punctului de fierbere. 1epirea acestor stri critice care pot aprea n timpul funcionrii, se face prin utilizarea unui fluid de transfer termic special pentru instalaii solare, de tipul polialchilen'glicol, diluat ntr'o proporie corespunztoare zonei climatice n care este amplasat sistemul i prin presurizarea acestuia. Holul principal al controlerului diferenial al temperaturii (C1J- este de a sesiza momentele n care panourile solare pot furniza suficient energie care s fie transferat ntr' un stocator de tip boiler apa calda mena0era. 4nul dintre parametrii care poate fi setat de utilizator este i temperatura ma%im a apei din stocator sau boilerul bivalent (uzual <5fC-. 7n timpul perioadei de var, cnd nu e%ista consum, aceast limit este atins n scurt timp, C1J ntrerupnd transferul prin oprirea pompei sistemului. 7n aceast situaie fr circulaia agentului termic, n zilele nsorite de var, la nivelul panoului solar temperatura poate depi )55fC. 7n colector se va produce o vaporizare a agentului termic i o cretere important a presiunii care se va propaga pe evile de tur. $tunci cand e%ista consum de apa calda mena0era, temperatura apei din boiler va scadea sub temperatura setata (e%. <5fC-, pompa va fi pornita, iar fluidul supraincalzit va cobori pe teava de tur si va transmite energia captata serpentinei din interiorul vasului de acumulare. $stfel pe tot traseul de retur presiunea si temperatura pot depasi valori de ='G bari si respectiv, de peste *5fC, fiind necesar ca instalatia in ansamblu si componentele sale sa fie astfel dimensionate pentru a raspunde acestor cerinte, in conditii de siguranta depplina pentru utilizator.

'.".

Cerine de instalare&

2ontarea panourilor poate fi facut oriunde, pe acoperi, pe terasa sau pe sol, cu condiia ca suprafaa activ s fie orientat ntre /ud'Est i /ud'Vest, iar unghiul de nclinare fat de orizontal cuprins ntre V5f i <5f. 7n orice caz de la aceste valori se pot face abateri

V?

cu pn la ,5W fa de direcia ideal /ud i de ma%im )5f n privina nclinrii optime de VGf. Pentru situaii n care acoperiul este orientat catre Est i Vest, instalaia poate include panouri din aceste pri nclinate, caz n care se impune un monta0 supradimensionat pentru a compensa abaterea fa de orientarea sudic, cea mai eficient. Panourile nu trebuie sa fie amplasate n zone umbrite, datorate cladirilor invecinate, copacilor si sa fie relativ accesibile pentru a putea fi curatate in cazul in care se depune un strat de praf mai gros. $nsamblurile de monta0 pe acoperiul nclinat al pensiunii sunt compuse din mai multe piese metalice care, odata fi%ate pe barnele ce formeaza scheletul acoperisului, permit montarea barelor de aluminiu pe care se fi%eaza panourile solare.

Fig.31 $ Suport pentru fi4area unui sistem format din doua panouri solare pe acoperisuri inclinate su! acelasi ung0i cu cel al acoperisului :,;<. 1esignul si mateialele din care sunt confectionate aceste elemente de monta0 vor fi astfel alese incat sa permita atat fi%area rigida a panourilor cat si incadrarea tuturor elementelor de monta0 in acoperisul cladirii. &n perioada de monta0 a panourilor suprafata acestora va fi acoperita cu un material opac, pentru a preveni supranclzirea, material care va fi nlturat dup introducerea in instalatie a fluidului de transfer termic. Este total interzisa realizarea lucrarilor de monta0 in conditii atmosferice nefavorabile U vant, ploaie U si fara o asigurare corespunzatoare a personalului, a sculelor si a materialelor. Jraseele de legatura intre panourile solare si boiler, atat cel de tur cat si cel de retur, trebuie sa fie din cupru sau din otel ino% si sa fie astfel fi%ate incat sa permita dilatarea. Nu este permisa utilizarea tevilor din Polipropilena, Pe% sau altor materiale care pot fi afectate de temperaturile foarte inalte din sistem. 1e asemenea, traseele trebuie sa fie izolate corespunzator pentru a elimina pierderile de caldura pe traseu si pentru a se evita arsurile provocate de atingerea accidentala. /uportii de prindere a tevilor trebuie sa reziste la temperaturile mentionate anterior si sa poata prelua G5

modificarile dimensionale, cre apar in instalatie datorate acelorasi cauze. Este recomandata utilizarea unor suporti de fi%are care sa se prinda pe izolatia e%terioara a tevilor. Componentele instalatiei sunt montate conform proiectului realizat anterior. Panourile soalare sunt montate pe suporturile de acoperis sau de terasa si apoi conectate intre ele cu a0utorul conectorilor fle%ibili. &n partea inferioara a unuia din panouri se face legatura de retur a sistemului solar, iar la partea superioara a celuilalt se realizeaza mont0ul tur. '. . (unerea n funciune a sistemului solar

1esigur o instalaie solar trebuie s conina i evile necesare pentru circularea agentului termic solar. 1imensionarea corecta, traseul tevilor, alegerea materialului, a tipului de izolator si a proceselor de imbinare sunt factori fundamentali pentru realizarea unui sistem solar eficient care sa dureze in timp. 1in motive de limitare a dilatarilor i a pierderilor de sarcin, se recomand gruparea panourilor n cmpuri a cte ma%im < buci n paralel. Prin folosirea unor compensatori de dilatare, ele pot fi si mai multe pe un rand. Cmpurile se monteaz n paralel, echilibrate hidraulic prin racordare tip Jichelmann. $stfel, traseul total tur b retur va fi identic pentru orice panou, indiferent de amplasarea sa n teren. Jot din motive de echilibrare hidraulic, trebuie s avem acelai numr de panouri n toate cmpurile.

G,

Fig.32 $ acordarea panourilor solare n paralel

Fig.33 $ #lan acoperi $ amplasarea panourilor Jrebuie luate n consideraie cateva masuri care permit optimizarea traseului tevilor K ' $sigurati intotdeauna o inclinatie minima pentru sectiunile orizontale pentru a favoriza ventilarea ' Evitati intotdeauna inclinarile inverse, iar acolo unde sunt inevitabile, instalati supape de evacuare a aerului ' $legeti traseul cel mai scurt pentru a reduce pierderile de energie electrica si termica. ' $ncorati tevile cu elemente de fi%are care sa le permita un spatiu de alunecare, pentru a evita ca dilatarea termica sa genereze tensiuni de comprimare asupra tevii. ' &zolarea nu trebuie sa lase descoperite sectiuni ale tevii sau ale accesoriilor, ci sa lase in e%terior numai acele elemente necesare bunei functionari si operarii corecte a componentelor. ' Prote0ati segmentele e%terne de teava izolata cu tuburi de protectie din tabla zincata sau aluminiu, pentru a evita infiltratiile de apa, invechirea prematura datorita razelor solare, degradarea care poate fi cauzata de rozatoare si pasari. '1ispozitivele de dezaerare se pozitioneaza de preferat in partea superioara a sistemelor (pozitia ideala pe iesirea pentru apa calda a seriei de colectoare-. G)

Este utila amplasarea unei camere de amortizare intre instalatie si dezaerator (care reduce viteza lichidului pana la 5,V mQs-, pentru a colecta eventualul aer care patruns in circuit. Este necesara montarea unei valve de interceptare pentru a izolaO dezaeratorul la finalul etapei de dezaerare (in timpul functionarii normale nu este necesara-. 1e fapt, dezaeratorul fara dispozitiv de interceptare s'ar putea deteriora din cauza supraincalzirii sau ar putea provoca golirea nedorita a circuitului atunci cand in colectori se creeaza abur. 1e preferinta vasul de e%pansiune se pozitioneaza in locul in care efectul pompei este minim. $ceasta pozitie se afla dupa iesirea din zona colectorilor. 1in motive practice si pentru asigurarea rezistentei instalatiei. G.=. Healizarea mbinrilor dintre evi

Healizarea instalaiei impune imbinarea a diferite elemente intre ele. $cest aspect nu este de negli0at avand in vedere temperaturile si presiunile atinse, mai ales pentru durata si fle%ibilitatea instalatiei. 1e aceea, cone%iunile tevilor, intre ele si cu alte accesorii, trebuie sa fie in masura sa reziste la nivelurile de temperatura si presiune prevazute. #mbinarea tevilor din cupruK in baza normelor europene, tevile din cupru pot fi imbinate cu urmatoarele sistemeK /udura usoara (lipire cu cositor- conform standardului 4N& EN &/D V5<= ' alia0ele trebuie sa respecte standardul 4N& EN )?VG= si daca sunt in contact cu apa potabila, acestea nu trebuie sa contina plumb sau antimoniu ' agenti pentru sudura usoara (cunoscuti si ca pasta decapanta sau pasta de sudura-, conform standardului 4N& EN )?VGV ' punct de fuziune a metalului TVG5 oC (in mod normal au un interval de fuziune cuprins intre ))5 si )G5 oC' racorduri conforme cu standardul 4N& EN ,)GV', ' temperatura de lucru T,)5 oC ' presiune ma%ima de lucru la =5 oCK )G bar pentru un diametru e%terior de pana la GV mm, ,< bar pentru diametre mai mari ' presiune ma%ima de lucru la ,,5 oCK ,< bar pentru un diametru e%terior de pana la =V mm, ,5 bar pentru diametre mai mari ' diametre m ,5* mm /udura puternica (cu alama-, conforma cu standardul 4N& EN &/D V5<=K

G=

' alia0ele trebuie sa respecte standardul 4N& EN ,5VV si, daca intra in contact cu apa potabila, acestea nu trebuie sa contina cadmiu ' agenti pentru sudura puternica (cand este necesar-, conform standardului 4N& EN ,5VG ' punct de fuziune a metalului nVG5oC (in mod normal au un interval de fuziune cuprins intre <G5 si *G5 oC- ' racorduri conforme cu standardul 4N& EN ,)GV', sau 4N& EN ,)GV'G ' temperatura de lucru n,)5 oC ' presiune ma%ima de lucru la =5 oCK )G bar pentru un diametru e%terior de pana la GV mm, ,< bar pentru un diametru de pana la ,5* mm si G bari pentru diametre mai mari ' presiune ma%ima de lucru la ,,5 oCK ,< bar pentru un diametru e%terior de pana la =V mm, ,5 bar pentru un diametru de pana la ,5* mm si ) bar pentru diametre mai mari ' diametru m ,G? mm

G.=.,.

%acorduri mecanice

Este necesar sa se distinga intre tipurile diferite de racordK Hacorduri cu compresie Hacorduri mi%te Hacorduri prin presare

Etanseitatea este obtinuta prin garnituri elastomerice sau metalice (ogiva- care strang dispozitivele filetate adecvate. &n cazul unei imbinari cu ogiva de alama, aceasta se unge inainte de strangerea piulitei.

/unt racordurile care au capat filetat(&/D + sau &/D ))*- si permit conectarea tevilor din cupru la pompe, valve, alte componente si la usor de demontat pentru intretinere. Hacordurile sunt conforme cu standardul 4N&

Etanseitatea este obtinuta prin garnituri elastomerice (D'ring- iar strangerea se face prin deformarea plastica a instrumente electromecanice specifice. Hacordurile sunt conforme cu

colectorul solar cu o imbinare racordului pe teava utilizand

GV

Earniturile din fibra $ramit s'au dovedit adecvate pentru garniturile filetate, in locul celor din fibra grafitata. Canepa folosita pentru etansarea ermetica a imbinarilor trebuie sa fie unsa cu pasta pentru filet, rezistenta la temperatura si glicol. Produsele sunt conforme cu standardul 4N& EN ,)GV'). ' temperatura de lucru n,)5 oC ' presiune ma%ima de lucru la =5 oCK ,< bar pentru un diametru e%terior de pana la GV mm, ,5 bar pentru diametre mai mari ' presiune ma%ima de lucru la ,)5 oCK G bar pentru un diametru e%terior de pana la =V mm, = bar pentru diametre mai mari ' diametru m ,5* mm G.=.).

EN ,)GV'V.

standardul 4N& EN ,)GV'+. ' temperaturaa de lucru m ?G oC ' presiune ma%ima de lucru la =5 oCK ,< bar ' presiune ma%ima de lucru la ?G oCK ,5 bar ' diametru m ,5* mm

&nformaii detaliate privind evile din cupru

Cuprul este de0a probat si folosit pe scara larga pentru distribuirea apei potabile, a gazului si a incalzirii, in tari dezvoltate precum /4$, 2area 9ritanie, Eermania, Lranta, /pania, &talia si altele. Jocmai aceasta raspndire larga este cea mai buna dovada a fezabilitatii, rezistentei si sigurantei pe care le ofera. $cestea sunt punctele forte ale cupruluiK ?rezistenta la presiune 'rezistenta la coroziune, datorita tratamentului industrial de pre'pasivizare interna

GG

? impermeabilitate la gaze ' rezistenta la raze ultraviolete 'nu se deterioreaza daca este e%pus la radiatia solara 'coeficient de dilatare termica redus ' rezistenta la temperaturi 0oase si inalte 'pliere usoara, datorita maleabilitatii sale, nu prezinta efect cumulativ 'bacteriostaticitateS bacteriile nocive nu prolifereaza pe suprafata tevii 'rugozitate interna redusa, care face teava mai putin sensibila la depunerile de crusta si la pierderile de sarcina. Cu un singur tip de teava (cel conforma cu standardul 4N& EN ,5G+- se pot realiza diferite instalatiiK incalzire, transport de gaz si apa potabila. &ar gama de racorduri disponibile ofera o versatilitate fara comparatie. &n cazul in care tevile sunt din cupru (recomandabil-, trebuie avuta in vedere dilatarea termica care este considerabila (coeficient de dilatare termicaK a c 5,5,<G mmQm.@-K

1ilatare c A % a % (Jma% U Jmin-

Fig.3/ $ =iagrama dilatare termic a unei e)i de cupru 1e e%emplu, o eav de A c ,5 m, n conditii de temperatura ambianta (sa presupunem ,G oC-, se alungeste cu )) mm daca este e%pusa la o temperatura de ,VG oC (stagnare-. $cest lucru e%plica de ce seriile de colectori sunt in general limitate la < elemente. ? .plicare n cadrul instalatiilor de incalzire& Cuprul este materialul cel mai utilizat in lume datorita proprietatilor sale inegalabile privind fezabilitatea, siguranta si schimbul termic. Cuprul se topeste la ,.5*= CK deci apa calda si aburul nu inmoaie sau deformeaza teava. G<

Jemperaturile inalte nu reduc durata de viata utila a tevii (si deci a instalatiei-, de aceea nu e%ista avertizari sau modalitati de utilizareO care sa indice valori de temperatura care nu trebuie depasite. ? .plicare in cadrul instalatiilor de apa menajera& Jransportarea apei potabile cu a0utorul tevilor din cupru are o traditie foarte veche, datnd chiar din perioada Egiptului anticK in piramide a fost gasit un tub obtinut in acest scop dintr'o tabla prinsa pe margini, datnd din anul )+G5 i.e.n.e &n &talia cuprul a fost aprobat ca material adecvat pentru transportul apei potabile inca din anul ,?<*, printr'un decret prezidential, care il indica drept alternativa la tevile din otel. Cuprul are o calitate unica pentru un material destinat transportarii apei potabileK bacteriostaticitatea. Cu alte cuvinte, inhiba proliferarea de bacterii nocive pe suprafata sa, precum Aegionella Pneumophila, iar acest lucru contribuie la pastrarea puritatii si igienei apei potabile. Eventualele particule mici de cupru provenind de la tevi nu sunt motiv de ingri0orare pentru sanatatea umana. 1impotriva, se stie ca apa poate fi o sursa prin care organismul asimileaza cupru, metal indispensabil pentru functionarea corecta a metabolismului uman. '.!.!. #nformaii detaliate privind evile preizolate i sistemele de cone1iune rapid

din ino1 eava din oel ino%idabil este astazi foarte utilizata si pentru sistemele termice solare datorita instalarii facile, in pofida pierderilor mai mari de sarcini, fata de teava neteda din cupru. 1iversi producatori de materiale izolante si tevi din ino% au in prezent la dispozitie o gama pentru sistemele solare. in mod normal, in cadrul gamei pentru sisteme solare sunt furnizate tevi preizolate, din otel ino%idabil, corugate, cu cablu pentru sonda de temperatura de0a inserata in izolant si toate Miturile de racordare si instrumentele de lucru pentru realizarea rapida a oricarui tip de cone%iune ino%'ino% si ino%'cupru. '.$. #nformaii privind coroziunea prin contact galvanic&

4nirea dintre metale cu potenial diferit provoac o reacie electrochimica. &ntr'o instalatie cu circuit deschis care contine apa, ionii de cupru eliberati in apa tind sa se precipite pe metalul cu potential inferior, perforand teava. Pentru a impiedica acest tip de coroziune,

G+

metalul cu potential inferior va fi instalat inainte de cupru, tinandu'se cont de directia de circulare a apei. &n cazul unei ape foarte agresive, trebuie utilizate elemente de izolare din plastic (mansoane dielectrice-. Aa circuitele mi%te cu circulatie inchisa nu e%ista pericolul de coroziune deoarece aceasta este limitata la intervalul foarte scurt, necesar pentru ca o%igenul eliberat in apa sa fie consumat in procesul de formare a de o%idului. 1in acest moment coroziunea inceteaza si apa nu mai este agresiva. 1upa instalarea corecta a tuturor componentelor sistemului, in conformitate cu prevederile proiectului, de catre persoane autorizate, se procedeaza la umplerea acestuia cu fluid de transfer. 1aca aceasta operatie se realizeaza in timpul unei zile foarte insorite se recomanda acoperirea panourilor cu un material opac pentru a se evita contactul prea brusc al fluidului de transfer cu suprafetele foarte incinse (chiar peste ,55fC- ale panourilor. /e verifica faptul ca ambele robinete ale sistemului hidraulic sunt deschise, de asemenea, robinetul debitmetrului. /e procedeaza la umplerea cu apa a circuitului solar si se elimina din circuit toate resturile aparute, la monta0, in diferite puncte ale instalatiei, apoi se goleste prin deschiderea robinetului de golire. /e amesteca antigelul (glicol- cu apa distilata in proportie de o parte glicol pentru o parte apa (concentratie G5W-. /e verifica presiunea initiala in vasul de e%pansiune care trebuie sa fie de ) bari. /e cupleaza instalatia de umplere la robinetul de umplereQgolire, se asigura e%istenta robinetelor sistemului hidraulic in pozitia deschisa si ca robinetul de izolare a aerisitorului automat de la partea superioara a panoului solar este de asemenea deschis. /e incarca circuitul si se presurizeaza la ),G bari.

'.'.

@ntreinere i reparaii&

E%ista doi factori ma0ori care afecteaza performanta amplasarii, in mod corespunzator si instalarii sistemelor solare de incalzire a apei, care se refera laK o%idarea (hidro'sistemelor- si coroziunea (sub actiunea apei si a aerului'.'." 51idarea

$pa mena0era ce are un continut de minerale ridicat, (sau Napa greaO- poate cauza acumularea de minerale, o%idarea (depozitarea de calciu- in sistemele solare de incalzire a

G*

apei. D%idarea reduce performantele sistemului in diferite moduri. 1aca sistemul dvs utilizeaza apa ca si fluid de transport termic, o%idarea poate aparea inauntrul colectorului, a conductelor si a regulatorului de caldura. &n sistemele care folosesc alte tipuri de fluide pentru transferul termic precum (glicol, antigel-, o%idarea poate aparea la suprafata regulatorului care transfera caldura de la colectorul solar la apa mena0era. D%idarea poate, de asemenea cauza pagube valvei si pompei in decursul circuitului de apa potabila. Puteti evita o%idarea folosind o substanta care provoaca dezo%idarea sau prin introducerea unei solutii usor acide (cum ar fi otetul- prin colectoare, dupa ='G ani de folosire a sistemului, sau daca este necesar, in functie de proprietatile apei. Jrebuie sa curatati cu gri0a suprafata radiatorului cu un glaspapir mediu. 4n radiator e%tern care sa incon0ure ceva ar fi o alternativa pentru a localiza radiatorul inauntrul rezervorului de stocare. '.'. . Coroziunea

Cele mai bine proiectate sisteme solare de incalzire a apei pot fi afectate de un minim de coroziune. &n acest caz, cand sunt afectate, de obicei este vorba despre o coroziune galvanica, un proces electrolitic cauzat de doua metale diferite, ce intra in contact unul cu celelalt. 4n metal are o sarcina pozitiva mai mare si atrage electroni de la cealalalt metal, cauzandu'i coroziune. Lluidul termoconductor in unele sisteme de energie solara, ofera uneori o punte de legatura in cadrul careia se produce acest schimb de electroni. D%igenul intra intr'un circuit deschis al sistemului solar, care va provoca rugina unui component din fier sau otel. $stfel de sistem ar trebui sa contina cupru, bronz, otel ino%idabil, plastic, sau sticla, captusind astfel rezervoarele de stocare apei. /istemele de panouri solare necesita inspectii si intretineri periodice pentru a obtine o eficienta cat mai buna . 1e asemenea, din timp in timp, componentele pot avea nevoie de reparatii sau inlocuire. 2ulte dintre activitati pot fi realizate de fiecare pe cont propriu, insa ma0oritatea au nevoie de interventia unui tehnician specializat. Heparatii si intretineri calificate, oferim si noi, nu va ramane decat sa ne contactati. Dricare ar fi compania la care apelati pentru a va repara sistemul, cereti o estimare a costurilor, in scris, inainte de orice lucru facut. Pentru unele sisteme, reparatia poate costa mai mult decat inlocuirea componentei in cauza. G?

'.'.!.

4ista periodic a inspeciilor&

/e va prezenta in cele ce urmeaza o lista a celor mai frecvente componente ce necesita inspectie periodica. Hecomandata este citirea manualulului pe care sistemul il are, pentru o mai buna intretinere. '4mbrirea colectorului?este recomandata verificarea periodica a umbrei ce poate a0unge pe colector. 4mbrire poate afecta foarte mult performanta colectoarelor solare. Cresterea vegetatiei din 0urul constructiei este o problema frecventa cand vine vorba de umbrire. 1eoarece multi isi monteaza sistemele solare odata cu constructia casei, cu timpul, vegetatia din 0ur poate cauza umbrire sistemelor. 'Colector murdari?in multe zone, praful este din abundenta, mai ales daca se constuieste prin apropiere si atunci sistemele se murdaresc mai repede decat in mod normal. Hecomandata este verificarea si spalarea lor cu un furtun de apa. ' Cabluri si cone%iuni'este necesar sa se verifice periodic scurgerile de apa si cone%iunile intregului sistem. Conductele trebuie sa fie bine lipite folosind solutii speciale, ce sa asigure o functionare buna, pe o perioada de timp mai lunga. Joate cone%iunile electrice trebuie sa fie bine izolate pentru a evita orice scurt'circuit, sau altceva mai grav. ' 1egradare'verificarea deteriorarii sau degradarii izolatiilor ce acopera tevile, conductele si cablurile electrice. ' /uport structurile'in zonele unde vantul bate frecvent, este recomandat a se verifica periodic stuctura de sustinere, mai ales unde sistemele au fost montate la o inaltime destul de mare. ' Pompele si ventilatoarele'verificarea daca pompele sau ventilatoarele sunt in stare perfecta de functionare. ' Lluide de transfer termic'antigelul trebuie sa fie inlocuit periodic. Este o sarcina ce ar fi recomandat sa fie lasata in seama unui tehnician calificat. '/isteme de stocare'verificarea rezervoarele de stocare, pentru fisuri, scurgeri, rugina, sau alte semne de coroziune.

<5

%. 1alculul economic al in)estiiei

Preul panourilor solare este in general ridicat. &nsa sistemele ce le utilizeaza sunt foarte fiabile, astfel ca investitia initiala se va amortiza in timp. $cestea contin, dupa cum am vazut, urmatorele componenteK R captatorul solarS R dispozitive de stocare a caldurii solareS R retea de conducte pentru transportul si distributia caldurii solare la consumator (circuit solar-S R elementele de automatizare a intregului proces de producere, stocare, transport si distributie a caldurii solareS R aparatura si dispozitive de siguranta si control. E cert ca investitia va costa, si nu putin, dar nici un sistem de incalzire nu e pe gratis, si investitia nu se face pe un an de zile ci pe termen lung. Putem sa folosim cazane pe lemne, pe peleti, sau pe combustibil gazos sau curent electric pentru incalzirea apei, un lucru este cert, se fac doua investitiiK ' Echipamentul, sistemul de incalzire ' investitie unica, necesita doar intretinereS 'Combustibilul ' cheltuiala continua, la preturi crescande. Pana undedddd 1aca vreti sa investiti intr'un sistem de incalzire cu panouri solare, faceti o singura investitieK ' Echipamentul necesar U sistemul de panouri solare, costuri de intretinere minime ' Combustibilul ' energia solara este EH$J4&J$ si NEA&2&J$J$. Cum am mai amintit anterior sistemele de panouri solare, cu combustibilul gratuit energia solara, cu costul de 5 HonQ@Xh, e si gratuita, si ecologica, nepoluanta si nelimitata, dar totusi depinde de ceva si anume de conditii meteorologice, de anotimpuri, de lunile anului, mai e%act de pozitia /oarelui fata de Pamant. 2ai e%act nu bate soarele tot timpul anului cu aceeasi intensitate deci sistemele de panouri solare nu functioneaza tot timpul, sau nu la randamentul ma%im. E cert ca panourile solare cu tuburi vidate, si intr'o zi insorita de iarna, cu temperatura e%terioara de chiar ')5C, poate sa va incalzeasca apa din boiler chiar si pana la G5C, dar nu fiecare zi de iarna e super insorita.

<,

Jocmai din aceasta cauza panourile solare se folosesc in completarea unui alt sistem de incalzire, regland in asa fel automatizarile incat in conditii favorabile sa functioneze la randamentul ma%im. 1upa multe calcule si statistici facute ma0oritatea producatorilor respectiv institutiile de certificare a calitatii produselor au cazut de accord ca un sistem de panouri solare construit cum trebuie, ne poate economisi din cheltuielile de producere a apei calde mena0ere intre G5' +5W in medie pe an, acesta insemnanad ca in lunile de vara poate acoperi chiar ,55W din necesitati, iar iarna mai putin, astfel media a0ungand la apro%imativ G5'+5W pe an. Aa capitolul aport la incalzire treaba sta altfelK in cazul unui sistem de incalzire prin pardoseala sau prin perete sistemul functioneaza foarte eficient, e%plicatia fiind ca in cazul acestor sisteme de incalzire apa care circula in sistem trebuie incalzita la =5'G5C, la care panourile solare cu tuburi vidate poate sa faca fata si iarna, dar mai ales toamna si primavara, producand o economisire de apro%imativ G5W. Cam toti e%pertii sunt de acord ca un sistem de panouri solare prin economisirile facute folosind combustibilul gratuit energia solara isi recupereaza pretul in termen de G ani in medie, pentru sistemele care sunt folosite pentru obtinerea apei calde mena0ere. &n cazul sistemelor care se folosesc si pentru obtinerea unui aport la incalzire termenul de recuperare a investitiilor este mai lung si difera in functie de sistemul de incalzire folosit si de combustibilul folosit in acesta. Hecomandarea in cazul sistemelor mai mari ca aceste sisteme sa fie folosite la randamentul lor ma%im tot anul, pentru a recupera cat mai rapid cheltuielile. $sadar, in cazul pensiunii noastre care masoara ,?5 m) pe fiecare eta0, cu o capacitate de )5 de persoane, la un consum zilnic mediu de apa calda de G5 litri pentru o persoana, totalul mediu consumat va fi de ,)55 litri de apa calda. Preturile incep de la ,G55 ' )555 HDN pentru sistemele foarte simple ce pot fi utilizate doar vara. Ele pot urca pana spre =555 ' *555 de euro, pentru cele mai comple%e, care pot fi utilizate pe tot parcursul anului. Preturile variaza insa in fuctie de componente, de numarul de panouri si de dimensiunea rezervorului de stocare. Costurile anuale pentru un sistem bazat pe energie electrica pentru obtinerea necesarului de apa calda mena0ere sunt de apro%imativ G555 HDN, pe cand in cazul unui sistem de panouri solare care cuprinde ,5 panouri cu dimensiunile de ) metri pe lungime si , metru latime, cu un boiler cu o capacitate de ,V55 litri, cu automatizare, cu monta0 si JV$ incluse, pretul este de *555 de E4H.

<)

Componente (anouri solare 2oiler Sistem 0idraulic (anou de control evi din cupru necesare traseului de circulaie a apei

(re total !)'= *3% !=== *3% '= *3% !)' *3% A ' *3%

6a!el / $ #reurile componentelor sistemului solar Aucrand cu cota de +5W, deci vara'primavara cand panourile poate sa satisfaca nevoile chiar in proportie de ,55W, pe o perioada de < luni, calculam suma de =G55 de lei, adica *+G E4H, economisiti anual in urma procesului de obtinere a apei calde mena0ere. $cest lucru inseamna ca folosind panouri solare pentru o pensiune cu o capacitate de )5 de persoane care functioneaza doar pe timp de vara, intr'un termen de ?.,V ani se vor recupera investitiile facute dupa care sistemul va fi folosit pe gratis.

'===B=.)=;!'== %56 (+)' *3%) +===C+)';D."$ ani

.ni " ! $ ' A ) + D "=

Transa +)' +)' +)' +)' +)' +)' +)' +)' +)' " ' 6a!el " $ 1osturi de amortizare a in)estiiei

Total ramas +=== )" ' A '= '!)' $'== !A ' )'= "+)' "=== " '

&. 1oncluzii:
1up ce lumea a realizat pericolul de dispariie a tuturor resurselor de combustibil <=

de pe Pmnt, dispariie e%trem de rapid, au fost cercetate i descoperite metode alternative de obinere a energiei. Cea mai prietenoas cu mediul i gsit sub forma natural din abunden este energia solar. NCuleasO n mod adecvat, energia solar poate acoperi aproape G5W din nevoile de energie. Jotui, ca orice alt proces, utilizarea energiei solare are i ea avanta0ele si dezavanta0ele ei. ).". .vantajele energiei solare Energia solar este o resursa regenerabil n adevratul sens al cuvntului. Nu va disprea dect dac soarele va nceta s ard, caz n care nu va mai e%ista deloc viaa pe planeta noastr. Panourile solare nu produc nicio poluare n timpul funcionrii, spre deosebire de reactoarele nucleare i instalaiile termice. 7n timp ce primele cauzeaz probleme legate de evacuarea deeurilor nucleare, cele din urm produc fum duntor i cenu. Producia de energie solar de ctre panourile solare sau prin alte mi0loace ce utilizeaz energia solar este lipsit de zgomot, spre deosebire de alte metode. 2ontarea panourilor solare este facil i eficient din punct de vedere al costurilor. 2ai mult, acestea devin utile n situaiile n care reelele locale nu funcioneaz, cum ar fi n spaiu, spre e%emplu. /pre deosebire de rezervele de ulei i crbune, energia solar este disponibil n toate zonele planetei, nefiind concentrat ntr'o singur parte. Prin urmare, NrecoltareaO energiei solare poate fi realizat aproape n orice loc. 4nitile generatoare de energie solare sunt compacte i fle%ibile ca proiectare, ceea ce nseamn c pot fi instalate aproape n orice tip de spaiu, fr a v face gri0i c trebuie s construii locaii speciale. &niial, panourile solare cost mult, dar generarea gratuit de energie, de'a lungul anilor, duce la un cost global e%trem de eficient. 7n plus, panourile solare presupun mai puin mentenan i monitorizare. 1e asemenea, utiliznd energia solar nu suntem afectai de creterile de preuri ale energiei termice convenionale i nu implic instalaii de prelucrare sau transport a resurselor, nainte de utilizare. ). . Dezavantajele energiei solare

Costurile iniiale pentru componente sunt ridicate. $cest lucru face ca instalarea unui panou pentru captarea energiei solare s coste destul de mult.

<V

Celulele solare funcioneaz doar n timpul zilei, iar eficiena lor este redus pe parcursul zilelor mohorte si nnorate. 1in acest motiv, sistemul trebuie s fie dezvoltat i eficient, beneficiind i de un sistem de stocare a energiei. Poluarea poate cauza efecte adverse asupra eficienei panourilor solare. Eficiena poate fi redus, celulele solare fiind nepotrivite pentru anumite zone. 1ei aproape orice locaie primete lumina soarelui, nu orice locaie este fezabil pentru panourile solare. Crearea unor instalaii mari pentru energia solar este costisitoare i dificil din punct de vedere al gsirii locaiei. Energia solar nu este o energie concentrat precum combustibilii fosili. Prin urmare, utilizarea ei n cazul automobilelor sau altor forme mecanizate este dificil, dac lum n considerare rezultatul energetic. 1ecizia alegerii unui astfel de sistem depinde de necesitaile si posibilitile fiecrei persoane n parte, de locaia n care v aflai i mai ales de banii de care dispunei. Este o investiie folositoare, dar i costisitoare i n niciun caz nu este una care face minuni. /istemele solare implementate in instalatiile pentru cladiri au performante energetice ridicate, rezultand economii considerabile ale consumurilor de combustibili si reprezinta o sursa economica si, foarte important, nepoluanta de energie. Este important insa ca la alegerea solutiei tehnice sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei si particularitatile constructiei si totodata se impune o analiza economica (cheltuieli de intretinere, e%ploatare, amortizare a investitiei- a sistemului ales. Evitarea valorificarii potentialului termic al energiei solare este un lu%N pe care nu ni'l mai putem permite mult timp.

<G

'. 5i!liografie:
,- $rmin, Jhemebl, &nstalaii solare, Editura 2.$./.J., )5,,S )- Constantinescu, P., i col., 2anualul inginerului termotehnician, Vol. &&&, Editura Jehnica, ,?<,S =- LranM, /pote, #einz, Aadener, Jehnica utilizrii energiei solare, 2anual de e%ecuie, Editura 2.$./.J., )5,,S V- 2ihai, &lina, i col., 2anualul de instalaii, &nstalaii de nclzire, Editura $HJECND, 9ucureti, Homnia, )5,5. G- ZZZ.termo.utclu0.ro <- ZZZ.panourisolare.net +- ZZZ.amvic'instalatii.ro *- ZZZ.profi'solar.ro ?- ZZZ.centraleincondensatie.ro ,5- ZZZ.Meston.com.ro <<

,,- ZZZ.panosolare.com ,)- ZZZ.uoradea.ro ,=- ZZZ.evz.ro ,V- ZZZ.calorserv.ro ,G- ZZZ.solareast'gsr.net ,<- ZZZ.tehnicainstalatiilor.ro ,+- ZZZ.calor.ro

<+