5436

S.C. HIDROELECTRICA S.A.
SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ
S.C. LAIG SERV S.R.L.

Proiect N: Denumire obiectiv: 15/ 2011 Faza: Acord de mediu
CENTRALA HIDROELECTRICA CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNITA-LPUTETI

Coninut volum:
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Evaluator principal S.C. LAIG SERV S.R.L
RESPONSABILI TEMA:
Sef Proiect Chim. Dr. Moater Elena Irina
Raport privind impactul asupra mediului Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti
S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ
Prezentul Raport privind impactul asupra mediului privind investitia Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti ", este ntocmit in baza contractului nr. 6609 din 07.06.2011 ncheiat ntre S.C. LAIG SERV S.R.L i S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ.
Evaluator mediu Evaluator mediu Inginer hidrotehnist Consultant de specialitate Evaluator risc incendiu Inginer silvicultura Biolog Inginer imbunatatiri funciare
S.C. LAIG SERV S.R.L MOATER ELENA IRINA MOLDOVEANU MARIANA MOATER LAURENIU ROMAN NICOLAE MOATER IOAN DRAGILA MARIANA DOBRA OVIDIU DANIEL
2 S.C. LAIG SERV S.R.L.
CUPRINS
1 INFORMATII GENERALE 1.1. BENEFICIAR 1.2. EVALUATORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI 1.4. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI 1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI 1.5.1. Descrierea situaiei actuale 1.5.2. Amplasamentul si statutul terenurilor 1.5.3. Caracteristicile tehnice principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitie 1.5.3.1. Acumularea Lapustesti (Rezervorul superior) 1.5.3.2. Acumularea Tarnita (rezervorul inferior) 1.5.3.3.Derivatii 1.5.3.4. Centrala 1.5.3.5. Echipamentele mecanice 1.5.3.6. Echipamentele electrice 1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE 1.7. INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE N 31 31 33 37 39 39 42 44 44 44 47 47 48 53 SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURRII PRODUCIEI 1.7.1.Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in perioada executiei lucrarilor 1.7.2. Productia si resursele folosite in perioada de functionare 1.7.3. Mijloace de interventie in caz de incendiu 1.8. INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL 1.8.1. Sursele i protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de execuie 1.8.2. Sursele i protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de functionare 1.8.3. Surse de radiaie electromagnetic, radiaie ionizat, poluare biologic 1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGIC 1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE 1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLSAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT 1.11.1. Amplasarea geografica 1.11.2. Drumuri si caile de acces 1.12. INFORMATII DESPRE ALTE STUDII EFECTUATE SI ACTE DE REGLEMENTARE EMISE ANTERIOR 7 7 7 8 9 10 10 12 13 14 15 16 19 24 28 30
2 PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE 2.1.1. Categorii de lucrri 2.1.2. Schema generala de organizare a lucrarilor 2.1.3. Procese tehnologice de productie privind exploatarea forestiera 2.1.4. Tehnologii de executie a lucrarilor de constructie 2.1.5. Determinarea emisiilor produse in amplasament 2.1.6. Valori limita atinse prin tehnologiile propuse de titular 2.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXPLOATARE 2.3. ACTIVITI DE DEZAFECTARE 3 DEEURI 3.1. DESEURI GENERATE IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE 3.1.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de constructie 3.1.2. Managementul deseurilor in perioada de constructie 3.2. DESEURI GENERATE IN PERIOADA DE EXPLOATARE 3.2.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de exploatare 3.2.2. Managementul deseurilor in perioada de exploatare 3.3. MODUL DE GOSPODRIRE A DEEURILOR 3.3.1. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie 3.3.2. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de exploatare 4 IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA 4.1.1. Date generale privind amplasamentul 4.1.2. Hidrologia si chimismul apelor 4.1.3. Fenomene fizice si geologice actuale 4.1.4. Influenta lucrarilor proiectate asupra albiei cursului de apa si a obiectivelor existente in zona 4.1.5. Date hidrologice de baza 4.1.6. Alimentarea cu ap 4.1.6.1. Alimentarea cu apa in perioada de constructie 4.1.6.2. Alimentarea cu apa in perioada de functionare 4.1.7. Evacuarea apelor uzate 4.1.8. Managementul apelor uzate 4.1.8.1. Managementul apelor uzate in perioada de constructie 4.1.6.2. Managementul apelor uzate in perioada de functionare 4.1.9. Surse de poluare a apei i emisii de poluani
53 53 53 54 55 56 58 59 60 62 63 63 63 64 65 65 66 67 67 68 70 70 70 71 71 71 72 73 73 74 75 76 76 77 79
4.1.9.1. Surse de poluare a apelor n perioada de execuie 4.1.9.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare 4.1.10. Impactul produs asupra apelor 4.1.10.1. Impactul produs asupra apelor de activitatea din perioada de constructie 4.1.10.2. Impactul produs asupra apelor de activitatea din perioada de functionare 4.1.11. Msuri de diminuare a impactului asupra apei 4.1.11.1. Msuri de diminuare a impactului n timpul execuiei 4.1.11.2. Msuri de diminuare a impactului n timpul exploatrii 4.2. AERUL
79 80 81 81 83 84 84 85 87 87 89 89 89 99 100 101 103 104 104 105 106 107 108 108 109 110 110 110 119 119 120 120 121 122 122
4.2.1.Date generale 4.2.2. Surse i poluani generai 4.2.2.1. Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici aferente obiectivului 4.2.2.2. Surse de poluani atmosferici n perioada de execuie a lucrrilor prevzute n proiect 4.2.3. Prognozarea polurii aerului 4.2.3.1. Calculul dispersiei 4.2.3.2. Rezultatele dispersiei 4.2.4. Msuri de diminuare a impactului asupra aerului 4.3. SOLUL 4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora 4.3.2. Surse de poluare a solurilor 4.3.3. Prognozarea impactului asupra solului 4.3.4. Msuri de diminuare a impactului asupra solului 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.4.1. Date geologice ale amplasamentelor evaluate 4.4.2. Tehtonica si microtehtonica amplsamentelor 4.4.3. Impactul prognozat 4.5. BIODIVERSITATEA 4.5.1. Informaii despre vegetaia i fauna local 4.5.2. Surse de poluare a florei si faunei locale 4.5.3. Impactul prognozat asupra faunei si florei locale 4.5.4. Msuri de diminuare a impactului asupra faunei si florei locale 4.5.5. Impactul prgnozat asupra faunei acvatice 4.5.6. Msuri de diminuare a impactului asupra faunei acvatice 4.5.7. Msuri prevazute de legislatia in domeniul protectiei biodiversitatii 4.6. PEISAJUL
4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC 4.7.1. Impactul asupra mediului social si economic in perioada de constructie 4.7.2. Impactul asupra mediului social i economic in perioada de exploatare 4.7.3. Msuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural i economic 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR 6 MONITORIZAREA 6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor 6.2. Monitorizarea in perioada exploatarii 6.3. Monitorizarea comportatii constructiilor in perioada de functionare normala 6.4. Monitorizarea suplimentara a comportatii constructiilor pe perioadele de functionare anormala 6.5. Masuri propuse pentru monitorizare 7 SITUAII DE RISC 7.1. Riscuri naturale 7.2. Accidente poteniale 7.2.1. Accidente potentiale in perioada de constructie 7.2.2. Accidente potentiale in faza de functionare 7.2.3. Masuri de prevenire a accidentelor 7.3. Dezastre tehnologice 8 DESCRIEREA DIFICULTILOR 9 CONCLUZII SI RECOMANDARI 9.1. Concluziile generale privind impactul asupra mediului in perioada de executie a lucrarilor si functionare a obiectivelor 9.1.1. Concluzii generale 9.1.2 Concluzii privind impactul investiei asupra apelor 9.1.3 Concluzii privind impactul investiiei asupra aerului 9.1.4. Concluzii privind impactul investiei asupra solului si subsolului 9.1.5. Concluzii privind impactul investiei asupra biodiversitii 9.2. Masuri generale si recomandari privind limitarea efectelor asupra factorilor de mediu 9.2.1. Masuri si recomandri privind limitarea efectelor asupra calitatii apei 9.2.2. Msuri i recomandri privind limitarea efectelor asupra calitii aerului 9.2.3. Msuri si recomandri privind limitarea efectelor asupra calitii solului i subsolului 9.2.4. Msuri i recomandri privind limitarea efectelor asupra biodivesitii 9.3. Recomandari generale 10 LEGISLAIE DE REFERINA 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 12 ANEXE 13 FOTOGRAFII
123 123 124 125 125 130 130 133 135 136 136 138 138 138 138 139 139 140 142 143 143 143 144 145 146 147 148 148 149 150 151 152 153 155 164 166
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

CENTRALA HIDROELECTRIC CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIA- LPUTETI
1 INFORMAII GENERALE
1.1. BENEFICIAR
S.C HIDROELECTRICA S.A. -SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ Adresa sediului: str. Taberei nr.1, Cluj-Napoca, judetul Cluj. Tel 0264207800.
1.2. ELABORATORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

S.C. LAIG SERV S.R.L Adresa: str. Gimnaziului, nr. 21 Trgovite, jud. Dmbovia Telefon: 0724260105; 0245/222175; 1. Certificat de inregistrare nr. 212 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Chim dr. MOATER Elena Irina 2. Certificat de inregistrare nr. 213 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI CENTRALA HIDROELECTRIC CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIA- LPUTETI
Obiectivul de investiie se amplaseaz n bazinul hidrografic Some din Judeul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Raului Someul Cald, n versantul adiacent acumulrii Tarnia existent i n apropierea localitii Lputeti CHEAP Tarnia -Lputeti este o amenajare hidrografic cu pompare n circuit mixt, la care pomparea are loc ntre rezervorul inferior Tarnia (Acumularea Tarnia) si rezervorul superioar Lputeti ( Acumularea Lputeti). Acumularea Tarnia este n exploatare din anul 1974 i face parte din schema de amenajare hidroenergetic gravitaional a raului Someul Cald. Puterea instalat va fi de 1000 MW, respectiv patru grupuri fiecare cu o putere instalat de 250 MW. Regimul de functionare va fi : pomp i generator. Din mai multe variante de echipare studiate a fost selectat varianta II A cu echipare complet clasica cu 4 agregate reversibile turbina-pompa de cate 250 MW fiecare, cu execuie etapizat in 7 ani, astfel : Etapa 1- 2x250 MW cu PIF la sfarsitul anului 5 de la inceperea execuiei. Etapa 2- 2x250 MW vu PIF la sfarsitul anului 7 de la inceperea executiei. Puterea instalata ( Pi) 1000 MW Ciclu de pompaj Saptamanal Cantitatea de energie produsa in regim 1.624.567 MWh generator Cantitatea de energie consumata in regim 2.131.575 MWh pompa Coeficient de transformare 0,76
Titularul investiiei: MINISTERUL ECONOMIEI, COMERULUI SI MEDIULUI DE AFACERI
Beneficiarul investiiei: CLUJ.
S.C. HIDROELECTRICA S.A.- SUCURSALA HIDROCENTRALE
Elaboratorul studiului de fezabilitate: Institutul de Studii si Proiectri Hidroenergetice Bucureti.
1.4. NECESITATEA I OPORTUNITATEA INVESTIIEI

Punerea in practic a unei strategii energetice perntru valorificarea potenialului surselor regenerabile de energie ( SRE) se nscrie n coordonatele dezvoltrii energetice a Romaniei pe termen mediu i lung i ofer cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitioare la alternativele energetice i nscrierea in acquis-ul comunitar n domeniu. Politica energetica naional trebuie corelat cu cea european, ceea ce presupune respectarea Directivei 2001/77/EC privind "Promovarea energiei electrice produs din surse regenerabile, pe piaa unic de energie" Sursele regenerabile (SRE) de energie care se adapteaz la condiiile meteo-geografice din Romnia sunt urmtoarele: energia solar, energia eolian, hidroenergia, biomasa i energia geotermal. Aceste surse de energie dein un potenial energetic important i ofer o gam larg de disponibiliti de utilizare pe plan local i naional. Ele asigur creterea siguranei n alimentarea cu energie i limitarea importului de resurse energetice, n condiiile unei dezvoltri durabile. n cadrul SRE, energia hidro deine cea mai mare pondere. n momentul de fa exist preocupri de valorificare a potenialului hidroenergetic att n tar ct i la nivel internaional, unde n multe ri acesta a fost deja integral amenajat. Aceste cerine se realizeaz n context naional, prin implementarea unor politici de conservare a energiei (Legea energiei electrice nr. 318/2003; HG 443/2003 privind promovarea produciei de energie electric din surse regenerabile de energie; HG 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, .a.), creterea eficienei energetice i valorificarea superioar a surselor regenerabile. Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti se bazeaza pe urmatoarele avantaje i necesiti: Avantajele amplasamentului o Existenta rezervorului inferior Acumularea Tarnia cu NNR: 521,51 mdM i Niv. min. expl. : 514.00 mdM; o Existenta platoului Lputeti la cota medie 1070 mdM pe versantul stang al raului Someul Cald adiacent Acumulrii existente Tarnia, platou adecvat realizarii rezervorului superior; (Acumularea Lputeti) o Posibilitatea obinerii unei cderi brute de cca. 550 m ntre rezervorul superior i rezervorul inferior. Avantajele i necesitile pentru Sistemul Energetic National (SEN) o Repunerea n funciune SEN (black out); o Particip la reglajul frecventa putere; o Asigura rezerva de avarie de scurta durat; o Furnizeaz puterea reactiv i functionarea n regim compensator asigurand respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; o Asigur condiii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2000 MW n centralele electrice eoliene; o mbuntaeste regimul de functionare a grupurilor mari din CNE Cernavoda i centralele termoelectrice de condensatie pe combustibili fosili i cogenerare (evitandu-se producerea de energie electric pe coada de condensaie) prin transferul de energie electrica de la gol la varf;
o o
mbuntete participarea SEN la piata unic de energie electric, mrind gradul de siguran pe ansamblu SEN, posibilitatea exploatarii SEN n conditii tehnice i economice superioare; Schimbul prin interconexiune in cadrul UCTE; Utilizarea resurselor pretioase de combustibil fosil va fi redusa;
"Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti" va dezvolta i utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente n zona Tarnia -Lputeti i va servi la promovarea utilizrii concentrate a resurselor de apa i a potentialului hidroenergetic al zonei.
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. DESCRIEREA SITUATIEI ACTUALE Condiiile morfologice, geologice i hidrologice au permis utilizarea potenialului hidroenergetic al raului Someul Mic n cadrul unor scheme de amenajare care pe lang satisfacerea consumului de energie electric sa rspund i la cerintele de ap ale folosinelor din aval (ap potabil i industrial pentru municipiul Cluj Napoca i a localitilor din aval, irigatii, etc.).
Foto 1.1. Amenajarile hidroenergetice pe Somesul Mic
Astfel, pe cursul de ap al raului Someul Cald i al raului Someul Mic n aval de Gilau s-au amenajat mai multe trepte de cadere: a. Amenajri n amonte de CHE Tarnia ntre cota 900 mdM (Fantanele) i cota 441 mdM (Tarnia) s-a amenajat potenialul hidroenergetic n doua trepte de cdere CHE Mriselu i CHE Tarnia cu urmtoarele caracteristici principale:
Specificaie - cadere bruta - maxima - medie - minima 3 - debit mediu captat (m /s) 3 - debit instalat (m /s) - puterea instalata (MW) - productie medie anuala de energie (GWh/an) - numar grupuri (buc. si tip) Anul punerii in functiune(PIF) Volumul util acumulare (mil.m3) Cota amonte (NNR) mdM Cota aval (debusare) mdM CHE Mrielu 470,00 456,00 427,00 12,17 60,00 220 390 3 Francis 1977 200 991,00 520,00 CHE Tarnia 80,50 77,00 73,00 14,00 68,00 45,80 86 2 Francis 1974 15 521,50 441,00
b. Amenajari in aval de CHE Tarnia In aval de CHE Tarnita, intre cotele 441,00 mdM si 362,00 mdM s-au realizat 6 trepte de cadere (5 CHE si 1 CHEMP) cu urmatoarele caracteristici principale:
Specificatie -cadere bruta (m) -debit instalat(m -putere instalata (MW) -productie medie anuala de energie (GWh/an) -echipare (nr. grupuri, tip) CHE Somesul Cald 21,00 70,00 12,00 19,50 1 KVB 1321 CHE Gilau I 15,20 60,00 6,50 11,60 1 KVB 615 2 EOS/1 100 CHE Gilau II 15,30 60,00 6,50 12,00 1 KVB 615 2 EOS/110 0 CHE Floresti I 15,30 60,00 6,50 12,00 1 KVB 6-15 2 EOS/1100 CHE Floresti II 6,70 26,00 1,30 5,20 6 EOS/1100 CHEMP Cluj Napoca 5,00 24,00 0,94 3,80 6 EOS/1100
In graficul anexat se prezinta schema de amenajare hidroenergetica a bazinului hidrografic al raului Somesul Mic amonte de municipiul Cluj Napoca (amonte si aval de Tarnita).
*vezi Anexa 1, anexa 2, anexa 3.
1.5.2. AMPLASAMENTUL SI STATUTUL TERENURILOR A. Amplasamentul Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj se amplaseaz n judeul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Raului Someul Cald, n versantul adiacent acumulrii Tarnia existent i n apropierea localitii Lputeti situat pe platoul versantului la o diferen de nivel de cca. 550 m fa de nivelul maxim al acumulrii Tarnia. Obiectivul de investiie se afl n zona amenajrii existente CHE Tarnia. B. Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat Amplasamentul aferent realizrii investiiei se afl situat in extravilanul localitilor Capusul Mare i Mrielu, judetul Cluj. Suprafaa de teren alocat investitiei se ridica la 161,4985 ha, din care 109,9291 ha terenuri definitive si 51,5694 ha terenuri temporare. Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmeaz a se scoate din producia agricol pe posesorii de folosint si fond forestier sunt prezentate centralizat in tabelul 1.1.a si b. Suprafetele de teren silvic ce fac obiectul scoaterii din fondul forestier se prezint dup cum urmeaz: - scoatere temporara pe termen de 7 ani - 26,5075 ha - scoatere definitiva - 17,9334 ha Total 44,4409 ha Supratafa de teren care va fi scoas din circuitul silvic, 44,4409 ha (17,9334 ha definitiv si 26,5075 ha temporar), face parte din UP II Somesul Cald, UP III Raca aparinnd de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direciei Silvice Cluj, Primria Raca, Primria Capuul Mare si composesoratului Dingul Mare. * anexe plan de incadrare in zona , plan de situatie, plan amenajament silvic. Tabelul nr.1.1.( partea a) Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmeaz a se scoate agricol ce face obiectul scoaterii din producia
Definitiv (ha) Nr. crt. 1 2. 3. 4. Detinator sau proprietar Total particulari Total composesorat Total primarii Total ocolul silvic Total teren agricol A 0,5335 0,5335 F 14,2402 4,6500 18,8902 P 32,6823 39,8897 72,5720 total 14,7737 32,6823 44,5397 91,9957 silvic 3,3832 14,5502 17,9334 Total definitiv (ha) 14,7737 36,0655 44,5397 14,5502 109,9291
Tabelul nr.1.1.( partea b) Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmeaz a se scoate agricol ce face obiectul scoaterii din producia
Nr. crt. 1 2. 3. 4. Detinator sau proprietar Total particulari Total composesorat Total primarii Total ocolul silvic Total teren F 3,3205 1,1288 4,4493 2,5000 agricol P Temporar (ha) total 3,3205 2,500 19,2414 25,0619 silvic 13,000 1,1711 12,3364 26,5075 Total temporar (ha) 3,3205 15,500 20,4125 12,3364 51,5694
18,1126 20,6126
1.5.3. CARASTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI DE INVESTIIE Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti se compune din urmtoarele pri constructive principale: Rezervorul superior (Acumularea Lapustesti) cu un volum de 10 mil.mc amplasat pe platoul Lapustesti la cota 1070,00 m.d.M si realizat prin sapatura si indiguiri avand in vedere principiul ca volumul sapaturilor sa fie egal cu cel al umpluturilor din diguri. Rezervorul inferior (Acumularea Tarnita), cu un volum util de 15 mil.mc, obiectiv existent amplasat pe raul Somesul Cald la cota 521,50 m.d.M si realizat de barajul Tarnita (din beton armat in dublu arc) avand N.N.R. la cota 521,50 m.d.M si Niv.Min de expl. 514.00 m.d.M. Centrala (pentru adapostirea echipamentului electromecanic), constructie subterana amplasata in versantul stang al Acumularii Tarnita in zona interfluviului Somesul Cald Valea Farcasului, compusa din caverna transformarilor avand galerii de lagatura intre ele, galerii pentru aspiratori, puturi pentru vane, galerie de cable si acces personal exploatare. Derivatiile reprezentand uvrajele de transport hidraulic intre rezervorul superior si centrala si intre centrala si rezervorul inferior, si care sunt compuse din urmatoarele galerii: a) Galerii de mare presiune, constructie subterana inclinata la 45 intre rezervorul superior si cladirea centralei. Lungime L = 1096 m; diametru = 6,00 m. b) Galeriile de mica presiune (2 bucati), constructii subterane, aproape orizontale, pentru evacuarea apei turbinate si aspiratia apei pompate intre cldirea centralei si Rezervorul inferior. Lungime : 2 fire x 1.325. Diametru = 6,20 m. Echipamentele electromecanice compuse din grupuri reversibile (cu regim de pompare si de turbinare cu puterea 4 x 250 MW) si instalatiile aferente de actionare, automatizare si racordare la sistemul Energetic National (SEN). Construcii supraterane - bloc tehnic amplasat n galeria de acces principal format din birouri, vestiare , ateliere, bloc tehnic amplasat n galeria de acces secundar si blocuri de intervenie i locuinte pentru personalul de exploatare. Instalaii electrice schema electric monofil a CHEAP cuprinde o serie de instalaii principale de 400 KV.
1.5.3.1. Acumularea Lputeti ( rezevorul superior) Acumularea Lputeti face parte din ansamblul centralei hidroelectrice cu acumularea prin pompaj, central amplasat la coada lacului de acumulare Tarnia. Acumularea Laputeti este amplasat pe platoul Lpustesti de pe malul stang al lacului de acumulare Tarnia i la cca. 2 km est de satul cu acelai nume. Partea superioar a dealului Lputeti se prezint sub forma unui platou, cota maxim a terenului fiind aproximativ 1070,00 mdM. o n partea de sud a platoului terenului coboar spre valea raului Some; o n vest curge paraul Mraeni; o n est amplasamentul este limitat de valea Frcaa; o n partea de nord se afla doua vi care vor constitui locul de haldare al surplusului de volum de excavatii; Realizarea rezervorului superior se face prin construirea unor diguri pe amplasamentul situat pe dealul Lputeti. Dimensionarea rezervorului superior s-a facut astfel ncat s se realizeze o compensare a lucrarilor de terasamente cat mai bun, o mica parte din aceasta trebuind s fie depozitat, fiind impropriu lucrarilor de umplutua. Astfel, pentru digul perimetral se va folosi materialul provenit din excavatiile efectuate n ampriza lucrarilor. Prismele amonte i latura sudic a digului se vor realiza din anrocamente provenite fie din roc alterat, fie din roc snatoas. Coluviul va fi folosit pentru partea aval a digului. Pentru filtre se vor folosi agregate de concasaj. n profil transversal, digul se va realiza din anrocamente, avand nalimi pan la 40 m cu panta taluzului amonte 1:1,80, iar panta taluzului aval 1:2,80 cu berme de 6 m la cota 1070,00 mdM i 1055 mdM. Limea la coronament este 7,00 m. Prismele amonte i latura sudic a digului se vor realiza din anrocamente provenite fie din roc alterat, fie din roc sntoas. Coluviul va fi folosit pentru partea aval a digului. Pentru filtre se vor folosi agregate de concasaj. n restul rezervorului numai prismul amonte se realizeaz din anrocamente, partea aval executandu-se din coluviu in interiorul caruia se prevad filtre si un prism drenant la piciorul aval. Etanarea digurilor se face cu o masc din beton bitumos executat in 3 straturi (16 cm grosime) pe un strat suport din piatra spart. Covorul bitumos este extins pe toata suprafata bazinului. Un sistem de drenaj este prevazut sub masc i covor. Eventualele debite de infiltraii sunt captate ntr-o galerie perimetral. n planurile H 1894 2008, H 1896 2008 sunt prezentate planurile cu profilele prin rezervorul superior. Aceste planuri au stat la baza stabilirii cantitatilor de excavatii si umpluturi. Adancimea medie a rezervorului este de 32,50 m. Principalele caracteristici ale lucrarii: - cota coronamentului - cota medie a fundului - suprafata fundului - volumul lacului la NNR - suprafata lacului la cota 1086,50 mdM - volumul de excavatii in coluviu - volumul de excavatii in roca alterata - volumul de excavatii in roca de baza
- 1086,50 mdM - 1053,00 mdM - 234000mp - 10 mil.mc. - 388,750 mii mp - 3050,00 mii mc - 1869,00 mii mc - 1717,00 mii mc
- umpluturi din anrocamente - umpluturi de coluviu - filtre - suport masca - suprafata mastii de etansare - latimea la coronament - panta taluzului amonte - panta taluzului aval
- 2587,00 mii mc - 1747,00 mii mc - 623,00 mc - 210,00 mc - 433,00 mp - 7,00 m - 1:1,8 - 1:1,8/1:2,8 cu berme de 6,00 m
Datele hidrologice de baz -niveluri, debite si volume de ap ale bazinului superior -Acumularea Lputeti. - volumul util de exploatare: 10 mil mc; - volumul minim de explotare: 0,16 mil. mc; - volumul maxim de explotare: 10,36 mil. mc; - volumul in centrul de greutare: 5,0 mil. mc; - debitul maxim evacuat prin descrctorul de suprafat Q=152 m3/s; - debitul total de turbinare: 4x53 m3/s; - debitul total de pompare; 4x38 m3/s. n etapa I tot materialul excavat se va transporta n hald. Cand se atac etapa II i III, n paralel se va pregti suprafaa de fundare aferenta etapei I. Dupa terminarea acestei operaii se va ncepe execuia descarcatorului de ape mari pentru a nu se ine n loc operaiunea de umpluturi. Materialul excavat n a doua i a treia etapa se va transporta direct n zona digului etapa I. Acest lant tehnologic se va pstra n continuare pentru etapele urmtoare. Descarcatorul de ape mari a fost dimensionat pentru un debit egal cu cel pompat: 152,00 mc/s. A rezultat un descarcator palnie cu un turn nalt de cca. 45,00 m i cu diametrul palnie de 23,00 m care este urmat de o galerie orizontal de cca. 178,00 m. Descrcatorul palnie debueaz n paraul Frcaului, care la randul lui se vars n lacul Tarnia. Galeria de drenaj perimetral are o lungime de 2380,00 m, iar accesul se realizeaza prin 5 galerii de vizitare, cu o lungime totala de 680,00 m. Apa va fi drenata din ampriza bazinului prin reeaua de drenuri existent sub captueala de bitum, dirijat prin galeria perimetral spre galeriile de vizitare i apoi eliminat n exteriorul lucrrilor. Detaliile acestei galerii se regasesc in planul H 1897 2008. Masca de beton asfaltic n grosime de 16 cm are o suprafaa de 43,30 ha, din care 23,40 ha este fundul.
* vezi planse atasate Rezervor superior acumularea Lapustesti.
1.5.3.2. Acumularea Tarnia ( rezervorul inferior) Acumularea Tarnia este dat n exploatare din anul 1974, cu un volum util de 15 mil.mc. Obiectivul existent este amplasat pe raul Someul Cald la cota talveg 441,00 mdM i realizat de barajul Tarnia ( din beton armat n dublu arc). Datele hidrologice de baz pentru acumularea Tarnia, necesare pentru dimensionarea lucrrilor propuse sunt: - debitul mediu multianual al raului Somesul Cald Q=14,0 m3/s; - debite maxime cu diferite asigurri (p%) ale raului Someul Cald: o debit de asigurare 5% Q5%=238 m3/s; o debit de calcul Q1%= 440 m3/s;
o debit de verificare Q0,1%= 760m3/s. - capacitatea maxim a evacuatorilor, Qmax= 795 m3/s, peste aceast valoare ncepe deversarea peste barajul Tarnia. - debite evacuate : o descrctor de suprafat Q=540 m3/s; o descarcator de semifund Q=2x82,50= 165 m3/s; o vana conic Q=30 m3/s; o debit instalat central Qi= 2x30=60 m3/s. Acumularea Tarnia , la nivelul normal de retenie are o lungime de 7 km. Nivelul normal de retenie: 521,5 mdM cu un volum aferent de 70,3 mil. mc. Nivelul minim de exploatare: 514 mdM cu un volum aferent de 55,70 mil. mc. Volum util 14,60 mil. mc. nalimea barajului 97 m. Debit instalat pe un grup 32,70 m3/s. Numar grupuri -2. Putere instalat pe grup 22,50 MW. Energie produs ntr-un an hidrologic mediu 80 GWh.
Foto 1.2. CHE Tarnita. Acumularea Tarnita- priza de captare apa potabila Cluj Napoca si Gilau
* vezi planse atasate acumularea Tarnita
1.5.3.3. Derivaii Solutia aleas pentru derivaii este cu un fir de galerie de mare presiune blindata cu Di = 6,00 m si cu doua fire de galerie de mica presiune betonata cu Di = 6,20 m. Excavarea derivatiei este prevazuta sa se faca cu masini de forat la sectiune plina cu acelasi diametru de excavare, atat pe derivatia de mare presiune cat si cele de mica presiune. Descrierea uvrajelor de derivatii Debitele instalate optime avute in vedere au fost de 212 m3/s la turbinare si de 152 m3/s la pompare. Prizele de apa superioare: sunt amplasate in acumularea superioara intr-o ba pozat la cca 70 m distanta de piciorul digului. Prizele au rolul de a asigura atat admisia apei in derivatie la functionarea grupurilor din centrala ca turbine, cat si la debusarea in acumularea superioara a apelor pompate din acumularea Tarnita.
Prizele superioare sunt de tip poligonal cu gratare verticale , fara dispozitiv de curatare, putand fi vizitate numai la golirea completa a acumularii superioare. Racordurile cu galerie de mare presiune au Di = 4.80 m. La nivelul inferior al baei n care sunt amplasate prizele este prevazut o conduct de splare cu diametrul de 2,00 m avand rolul de a antrena eventualele depuneri din fata gratarelor. Casa vanei priza:asigura inchiderea accesului apei si punerea la uscat a tronsonului de mare presiune pentru a permite controlul, revizia, reparatiile si oprirea functionarii in caz de avarii. Casa vanei este echipata cu o vana plana si o vana batardou in put umed. Echipamentul de inchidere este calculat la o presiune de 100 m coloana de apa. Putul umed este realizat partial in sapatura. Partea superioara a putului se betoneaza la suprafata si se inglobeaza in umplutura digului ce margineste rezervorul superior. Accesul la casa vanei se face pe coronamentul digului. Derivatia de mare presiune: asigura transportul apei pe o galerie blindata intre acumularea superioara si centrala. Lungimea derivatiei de mare presiune este 1096 m. Intre putul prizei cu H = 46 m si casa vanei pe o lungime de 200 m si pe 30 m aval de aceasta galerie este orizontala urmand tronsonul inclinat cu 45 fata de orizontala, avand lungimea de 790 m. Intre tronsonul inclinat si centrala este un tronson orizontal de 60 ml, ce include distribuitorul. In urma calculelor energo - economice efectuate de colectivul de studii hidroenergetice al ISPH, diametrul economic al galeriilor de mare presiune a rezultat de 6.00 m. Din punct de vedere geologic, galeriile de mare presiune sunt situate in sisturi cuarto - micacee cu urmatoarea repartitie pe tipuri de sectiuni: Tip sectiune A B C D % mare presiune 19 36 36 9 %mica presiune 15 31 43 11 F 5 3-4 1-2 1
Executia excavatiei urmeaza sa fie facuta conform tehnologiilor existente de excavare mecanizata si aplicate la aceste genuri de lucrari. Pentru scurtarea perioadei de executie s-a prevazut o galerie de atac intermediara la cota 722.00 mdM avand o panta de 2 spre portal si o lungime de 890 m. Din galeria de acces la centrala se va realiza o galerie de atac la baza tronsonului inclinat. Este prevazuta si a treia galerie de atac la cota 1070 mdM pentru executia galeriei orizontale si pentru lansarea blindajelor si betonarea lor. S-au prevazut dopuri de beton pentru inchiderea acestor accese. Castelele de echilibru aval Pentru a limita propagarea miscarii nepermanente ce apar in urma manevrelor efectuate in centrala, precum si penrtu a asigura volumele de apa necesare pana la intrarea in regim de curgere permanenta a derivatiei, apare necesara amplasarea aval de centrala a cate un castel de echilibru. In urma calculelor hidraulice au rezultat doua castele de echilibru cilindrice, fiecare avand urmatoarea configuratie: - intre bolta galeriei de mica presiune (446,20 mdM) si cota 492,00 mdM un put inferior de racord cu Di = 5,40 m. - intre cotele 492,00 mdM si 547,15 mdM, un put superior cu Di = 16,00 m, care are rol de camera superioara intre cotele NNR = 521,50 mdM si 547,15 mdM.
Din bolta putului superior porneste o galerie de aerare prin axcavatii descendente si au o camasuiala de beton armat. Derivatia de mica presiune Asigura transportul apei pe doua galerii betonate intre centrala si acumularea Tarnita avand rilurile de: - galerie de fuga in cazul functionarii agregatelor din centrala ca turbine; - galerie de aspiratie in cazul functionarii agrementelor de centrala ca pompe. Galeriile au fiecare lungimea de 1,325 m intre castelul de echilibru aval si debusare. Panta longitudinala este de 4,50 % spre centrala intre cotele 503,00 pe radierul galeriei la priza Tarnita si 440,00 mdM pe radierul galeriei la castelul de echilibru aval. Diametrul interior va fi de 6,20 m. Galeriile vor fi atacate de la debusarea in lacul Tarnita. Galeriile vor fi executate cu masina de forat din frontul Tarnita. Galeriile se vor putea executa partial si din frontul de lucru "Centrala" prin intermediul unei galerii de atac L = 330 m ce porneste din galeria de acces la centrala. Pentru a asigura un acces independent pe durata exploatarii pentru fiecare din cele doua fire de galerie de mica presiune pentru revizii si reparatii s-a prevazut a doua galerie de acces L = 510 m din zona cavernei transformatoarelor unde sunt amplasate si vanele plane aval de centrala pentru galeria a doua de mica presiune situata aval de prima galerie de mica presiune. Ambele galerii de acces au porti etanse. Panta si gabaritul galeriilor de atac si acces la cele 2 pori etanse permit accesul auto pentru transportul sterilului rezultat din excavatii si al betonului pentru camasuiala definitiva precum si pentru accesul auto de utilaje si echipamente pentru activitati de intretinere si revizie a galeriilor de mica presiune in aval de centrala. Galeriile de mica presiune au camasuiala definitiva din beton armat de rosime constanta. In functie de tipul de roca strabatuta, de incarcarile date de aceasta asupra camasuielii definitive, variaza cantitatea de armatura inclusa in beton. Se blindeaza zonele de aspirator, de vane plane - batardouri aval de centrala, de racord cu castelele aval, de racord cu putul vanelor la debusare, precum si zonele portilor etanse. In radierul galeriilor este prevazuta cate o conducta metalica cu Di = 50 cm necesara golirii prin pompaj a galeriei. Tehnologia de executie este cunoscuta fiind aplicata curent la lucrari similare din tara si strainatate. Casele vanelor debusare Tarnita Sunt cate una pe fiecare fir al derivatiei de mica presiune. Au rolul de a inchide accesul apei din acumularea aval Tarnita in galeriile de mica presiune in scopul punerii acestora la uscat pentru revizii si reparatii. Casele vanelor - debusare sunt de tipul put umed echipate ca si cele de la derivatiile de mare presiune, cu cate o vana plana si un batardou fiecare. Incaperile destinate mecanismelor de manevrare a vanelor si batardourilor sunt amplasate in subteran pentru mai multa siguranta in exploatare pe timp de iarna. Puturile umede au inaltimea de 23 m si un gabarit care sa permita prin ele atacul galeriilor de mica presiune din frontul Tarnita fara a afecta exploatarea acumularii Tarnita. Tehnologia de executie a putului umed este cea aplicata la lucrari similare. Debusarile in acumularea Tarnita Sunt uvraje care au urmatoarele functii: - debusari propriu - zise la functionarea centralei in regim de turbinare a apei;
- prize in cazul functionarii agregatelor din centrala in regim de pompaj. Debusarile sunt amplasate sub nivelul minim de exploatare de 514,00 mdM al acumularii Tarnita si au prevazuta o garda necesara pentru evitarea entrenarii aerului pe galerie la functionarea ca alerie de aspiratie. Debusarile sunt echipate cu cate un gratar de 10,00 x 10,40 m pentru functionarea lor ca priza pentru pompaj. Tronsoanele de galerie mica presiune intre puturile vanelor aval si debusari, precum si debusarile se vor executa numai dupa coborarea nivelului in acumularea Tarnita sub cota 503,00 mdM care reprezinta cota radierului debusarilor. Debusarile in acumularea Tarnita se vor executa obligatoriu numai dupa ce galeriile de mica presiune sunt complet betonate intre vanele - batardouri amplasate aval de CHEAP Tarnita - Lapustesti si puturile umede ale caselor de vane de la debusare avand vanele respective si portile etanse montate si in stare de a fi manevrate cu promtitudine in orice moment.
* vezi planse atasate
1.5.3.4. Centrala 1.5.3.4.1. Descriere constructiv Centrala este amplasat imediat la limita inferioar a derivaiei de mare presiune fiind orientat cat mai aproape de directia V E pentru a fi perpendicular pe stratificaia rocii din masiv. Astfel, ntre axele agregatelor i derivaie este un unghi de 30, lucru care permite realizarea distribuitorului cu brae asimetrice cu unghi de 60 (cu gabarit minim) i totodata intrarea accesului principal perpendicular pe central. Optimizarea schemei mecanice si electrice a condus la concentrarea tuturor echipamentelor, n doua caverne, cea a slii mainilor i cea a transformatorilor. Venele sferice amonte sunt amplasate n caverna mainilor, imediat nainte de turbine, iar vanele plane, din aval sunt amplasate n caverna trafo pe culoarul din fata boxelor trafo, n puuri izolate. Centrala este compus din: 1. Caverna slii mainilor care are o lungime de 115 m, o laime de 23 m i o nalime de 45 m. Lungimea este determinat de amplasarea celor 4 grupuri reversibile binare, cu putere unitar de 250 MW, cu distanta ntre axe de 21 m i platforma de montaj cu o lungime de 35 m, amplasat, la unul din capetele centralei unde ajunge galeria de acces principal n central, ambele avand radierul fundat direct pe roc. Laimea cavernei a reiesit din diametrul turbinei, spatiul pentru vanele sferice si spatiul necesar amplasarii anexelor mecanice, precum i din diametrul generatorilor i spatiul pentru anexele electrice de mai sus. nalimea cavernei este impus de nivelul aspiratorilor, turbin, generator i de nalimea de transport a pieselor cu podul rulant (transformator, rotorul agregatului). Structura din beton armat a centralei const din elemente masive (radiere, perei, cuve, fundaii agregate) cadre i plansee pentru infrastructura; cadre simple, grinzi i plansee pentru suprastructur. Sala mainilor este deservit de doua poduri cu fora la carlig de 200/50 t. Podul rulant sprijin pe structura de rezistena a centralei avand deschiderea de 16 m. Cota axului turbinei este 444,00 mdM, i a slii mainilor 458,00 mdM, cota la care se afla i platforma de montaj. Anexele electrice sunt amplasate n lungul centralei pe peretele aval, peste nivelul slii mainilor i conin: camera de comand, camera de panouri de grup si servicii proprii, baterii de acumulatori, camera calculatorului, laboratoare PRAM, sala de instructaj vestiare, grupuri sanitare, birouri, scri la ambele capete.
2. Caverna transformatorului are o lungime de 120 m, o latime de 19 m i o nalime de 22 m. Lungimea a rezultat din amplasarea transformatorilor ridictori de 400 kV n dreptul grupurilor de central i a transformatorilor de 110 kV i 25 kV amplasai n capatul centralei dinspre accesul principal. Limea cavernei a rezultat din dimensiunile boxelor trafo de 400 kV i a culoarului de transport a acestora pan la boxe. nalimea cavernei a rezultat din spatiul necesar, pe verticala transformatorilor, spatiul de deasupra transformatorilor unde sunt amplasate spaiile de transformare de 400 kV si 110 kV, precum i a celor de 6 kV si 20kV i a transformatorilor de servicii auxiliare. Deasupra acestora este instalat o monogrind de 5 tf. Cota radierului cavernei, trafo este 458,00 mdM care este cota la care intra accesul principal i cota nivelului slii mainilor. 3. Galeriile de legatura ntre cele doua caverne a. Galeria de acces principal intre cele doua caverne este amplasat la un capt al slii mainilor, cu latime de 12 m, i asigura transportul transformatorilor pe ine din sala mainilor, unde sunt descrcai de pe trailer cu podul rulant i rotii n pozitia de introducere, n boxele din caverna transformatorilor. Galeria are lungime de 35 m i o sectiune de 100 mp, fiind n continuarea accesului principal la cota slii mainilor. b. Galeriile de legatur ntre grup si transformator sunt n numr de 4 la nivelul generatorilor, asigurand legatura ntre generatori i transformatori. c. Galeriile aspiratorilor sunt in numar de 4 si subtraverseaza caverna transformatorilor. d. Puturile vanelor de aspiratie amplasate pe culuarul cavernei transformatorilor in dreptul fiecarui aspirator. e. Galeria secundara de legatura unete cele doua caverne la capatul opus platformei de montaj, asigurand evacuarea n caz de incendiu. Galeria de acces principal intr n subteran din versantul stang al lacului Tarnia i debueaz pe platforma de montaj a centralei, trecand prin caverna transformatorilor. Are o lungime de 850m facand o curba foarte uoar cu raza de 500 m i avand o panta de 10%. Sectiunea este de 50 mp, asigurand transportul pieselor cu gabaritul cel mai mare (transformatori, distribuitori, rotor generatori). Galeria de cable asigura transportul energiei la tensiunea de 400 kV, 110 kV, 20kV, accesul secundar al personalului, introducerea aerului proaspat, precum si evacuarea gazelor nocive si a fumului provenit din avarii. Este compartimentat corespunzator, avand si un sistem de stins incendiu prin pulverizarea apei. Are o lungime de cca. 700 m orizontal la nivelul platformei exterioare de pe malul lacului Tarnia cota 530 mdM si un tronson de 150m inclinat cu panta 1:1,5 pentru a ajunge in caverna transformatorilor la nivelul statiilor de 400 kV, 110 kV si al podurilor de cable care sunt la cota 468 mdM. Structura galeriilor, consta din bolta, pereti si radier din beton armat. S-a prevazut Bc 15 si Bc 22,5 armat cu oteluri PC 52 si PC 60.
* vezi planse atasate centrala, galerii
1.5.3.4.2. Partea de arhitectura Centrala Tarnia Lputeti este o central subteran, echipat cu 4 grupuri reversibile de tip turbin pomp.
Ansamblul centralei este format din dou caverne paralele legate ntre ele de galerii tehnologice i galerii de acces sau galerii de evacuare de energie. Caverna centralei propriu zise adapostete infrastructura, suprastructura i vanele sferice (de refulare). Cealalta caverna trafo este destinat spaiilor electrice i vanelor plane (de aspiraie). Dimensiunile cavernei centralei la nivelul infrastructurii sunt: lungime 90m i lime 23m. La suprastructura dimensiunea lungimii se majoreaz la 120m pe aceiai lime; lungimea mai mare se datoreaz platformei de montaj, care se amplaseaz direct pe roc. Nivelele caracteristice ale infrastructurii centralei sunt dispuse n concordan cu servituiile tehnologice i de exploatare, fiind determinate direct de gabaritele echipamentelor i ale instalaiilor electro-mecanice, dup cum urmeaz: - nivelul aspiratori : - doua bazine ap de rcire - un bazin de epuismente, golire aspiratori i avarie - nivel vane: - patru vane sferice VS 1900 i compresoare pe amonte - pompe de epuismente, golire aspiratori - rezervoare de ap de rcire i avarie - nivel turbine: - filtre i rezervoare n aval - GUP uri n amonte - nivel generatori: - staie de 6 kv - transformatori servicii proprii i transformatori de excitaie - galerii de bare pentru legatura cu caverna trafo La nivelul suprastructurii se afla dispuse: -la cota salii mainilor: platforma de montaj, zona excitatricelor si panourile de comanda pe grupuri. - doua nivele de anexe pe peretele spre caverna transformatorilor care cuprind servicii importante ale centralei: - camera de comanda - laboratoare - centrala de climatizare - vestiar, grup sanitar, oficiu - magazii materiale Caverna transformatorilor are doua nivele importante: - nivelul transformatorilor mari de 280 <VA si Trafo 25 MVA - nivelul statiilor de 110 Kv, 20 kv si 400 kv si accesul pe galeria de cablu Galeriile care deservesc ansamblul centralei: - Galeria de acces principal cu seciunea transversal dimensionat pentru transportul echipamentului cu gabaritul cel mai mare, lungimea de 850 m i panta 10%. Accesul se face n captul centralei direct pe platforma de montaj. - Galeria de legatur ntre caverna centralei, capatul cu platforma de montaj i caverna trafo pe o lungime de 35 m cu o seciune mai ampl pentru a permite accesul i manevrarea transformatorilor mari. - Galeria de legatur orizontala la capatul opus al cavernelor cu aceiai lungime de 35 m, n care sunt amplasate i vanele de stins incendiu. - Galeriile de bare pentru fiecare agregat n parte, orizontale, care pornesc de la caverna centralei, nivelul generatorului, ctre caverna trafo. - Galeria de cabluri pentru evacuarea energiei, care este i galeria de acces secundar i de introducere a aerului proaspat, cu traseul n panta, care debuseaz pe versantul stang al Someului Cald, pe o platforma unde este amplasat statia de racord a liniei de 400 kv.
Spatiile interioare ale acestei centrale se vor finisa cu materiale care sa aib rezistenta n timp i un aspect corespunzator funciunii spaiilor. Iluminatul va fi strict functional i corespunzator normelor n vigoare n spaiile tehnologice din restul ansamblului centralei. 1.5.3.4.3. Constructii anexe la Central La accesele principale n spaiul amenajrii centralei subterane : galeria de acces principal i galeria de cabluri (acces secundar), se vor construi Blocuri tehnice spaii corespunzatoare pentru anexele necesare funcionrii centralei: 1. Bloc tehnic Portal galeria de acces principal: Pe platforma accesului principal, la intrarea in galeria de acces principal, sunt necesare urmatoarelor spatii: - sala instructaj protectia muncii; -grup direcie : director general, director adjunct comercial, secretariat; - birouri administrative: personal, financiar, contabilitate, aprovizionare, transport; - ateliere intretinere pentru constructii hidro: baraj, diguri, galerii subterane, aductiuni secunsare, drumuri; - vestiare, grupuri sanitare oficiu; - depozite, pompe si rezervoare de uleiuri, benzina, motorina; Pentru ca aceste funciuni s se poata dispune pe platforma foarte mica oferita de terenul de la gura galeriei de acces principal, ntr-o constructie adiacenta versantului i portalului, cu pstrarea posibilitii de acces n galerie cu convoiul SHEUERLE, se propune o constructie adosata portalului, care se nscrie n parametrii impui de amplasament, cu grupare pe vertical pe cat posibil a spaiilor mentionate, trecand chiar peste cota superioar a portalului. Construcia se va nscrie n condiiile impuse de amplasament i caracterul natural al zonei, fr a agresa mediul natural. 2. Bloc tehnic Galeria de acces secundar (galeria de cable) Aceasta construcie va avea o configuraie pe parter i etaj la portalul galeriei. Pe aceasta galerie accesul va fi numai pietonal trecand prin aceasta constructie. De asemenea se va crea posibilitatea evacuarii fluxurilor de cabluri si tubulaturi de ventilatie. Spatiile necesare a fi amplasate sunt urmatoarele: o vastibul de acces o scari acces etaj o grup Diesel o grup trafo o atelier intretinere o statie 20 kv si 0.4 kv o statie 6 kv pompe avarie o panouri statie racord supraveghere o panouri de iluminat si forta o camere vane o centrala ventilatie o ventilatie avarie Materialele de constructie vor fi alese functie de destinatia functionala a spatiilor, zona amplasamentului, materiale corespunzatoare pentru finisajele intreioare si exterioare.
3. Blocuri de interventie si locuinte personal exploatare Blocurile de intreventie sunt amplasate in urmatoarele zone: - pe platforma accesului principal in centrala 2 blocuri interventie x 4 apartamente - pe drumul de acces spre lacul rezervor superior Lputeti 1 casa barajist x 4 apartamente - n actuala colonie Mriselu se vor amplasa 8 apartamente, in aceiasi zona cu cele existente - n Cluj, se vor construi 35 apartamente pentru personalul de interventie de la aceasta amenajare, n conditiile amplasamentului din oras.
1.5.3.4.4. Partea de instalatii a) Instalatii sanitare si de stins incendiu Constructii supraterane (constructii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intreventie, casa barajist, colonia exploatare Mariselu, locuinte interventie Cluj). Centrala subterana Apele uzate menajere sunt colectate intr-o statie de epurare si prin pompare se va asigura evacuarea intr-un emisar. Pentru apa necesara stingerii incendiului (prin pulverizare sau hidranti interiori) se prevede o statie de pompe care aspita apa din rezervorul apa racire din galeria de cabluri si o refuleaza prin conducta montata in galeria de cabluri intr-un rezervor de incendiu amplasat pe versant. b) Instalatii de ventilatie Instalatiile prevazute asigura o ambianta optima pentru desfasurarea proceselor tehnologice, evacueaza noxele degajate, introduc un debit minim de aer proaspat necesar oamenilor, evacueaza produsele arderii dupa stingerea unui incendiu (fum). Se prevad: - ventilatia mecanica generala a celor doua caverne (trafo si sala masinilor); - ventilarea mecanica pentru incaperile bateriilor de acumulare si a grupurilor sanitare; - ventilarea mecanica de lucru si de avarie la galeria de cabluri; - ventilatia mecanica de lucru si de avarie la boxele trafo si la gospodaria de ulei; Priza de aer proaspat este la gura galeriei de cabluri unde sunt montate ventilatoare si bateria de incalzire. Aerul proaspat ajunge in centrala subterana printr-un compartiment al galeriei de cabluri. In centrala de ventilare din caverna subterana aerul proaspat se amesteca cu aerul recirculat si vehiculat in instalatiile interioare de ventilare cu ajutorul unui ventilator montat in centrala de ventilare. Aerul umed din caverna subterana iese liber prin intreaga sectiune a galeriei de acces principal. Aerul nociv din incaperile bateriei de acumulare se evacueaza printr-un canal prevazut intr-un compartiment al galeriei de cabluri. Ventilatorul aferent se monteaza in constructia de la gura galeriei de cabluri. Instalatia pentru ventilarea de avarie evacueaza: - produsele arderii ( fumul) rezultate in urma stingerii unui incendiu la boxele trafo, de la bolta centralei (incendiu la generator), la gospodaria de ulei sau galeria de cabluri;
c) Instalatii electrice S-au prevazut: - instalatii de incalzire electrica; - instalatii de iluminat normal si de siguranta; - instalatii de forta; - instalatii de curenti slabi - paratrasnet; - retele exterioare; Iluminatul normal se realizeaza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente sau incandescente functie de categoria si destinatia incaperilor. Comanda se face de la intrerupatoarele si contactoarele montate la accesul in incaperi. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat si a prizelor se executa cu cabluri tip CyyF sau dupa caz Cy AByF. Iluminatul galeriilor se realizeaza cu corpuri de iluminat etanse, iar circuitele de alimentare si comanda se executa cu cablu pozat pe console fixat pe peretii galeriilor. Alimentarea cu energie electrica se face din panourile de servicii proprii, iar pentru constructiile de la suprafata din posturile de transformare din zona. Instalatia de iluminat de siguranta este de tip 2 si se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu incandescenta, normale sau etanse functie de destinatia incaperii. Instalatia de forta asigura alimentarea motoarelor, prizelor trifazice, consumatorilor electrici din atelierele mecanic si electric, laboratoare. Alimentarea instalatiei de forta se face din panourile de forta. Pentru cladirile supraterane se prevad instalatii de paratrasnet realizate cu conductor de captare si coborare din banda de hotel zincata. Elementele de coborare se vor lega la prize de punere la pamant prevazute in acest scop. Instalatiile electrice exterioare asigura iluminatul exterior al statiilor si platformelor de la zonele de ecces in galerii. Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de mercur tip lampadar montate pe stalpi de beton. De asemenea se vor alimenta consumatorii de forta de pe platformele exterioare, prevazuti pe partea de instalatii. d) Instalatii de incalzire Pentru incalzirea constructiilor supraterane s-au prevazut centrale termice (cazane electrice) si retele termice exterioare.
1.5.3.5. Echipamentele mecanice Echiparea amenajarii In privinta dotarii obiectelor amenajarii cu echipamente si instalatii mecanice, situatia se prezinta astfel: 1.5.3.5.1. Priza superioara si bazinul superior Din punct de vedere hidrodinamic, priza de apa din bazinul superior lucreaza dublu sens, in regim de pompare refuland la lacul superior Lapustesti, iar in regim de turbinare funciooneaz ca priza unei CHE gravitaionale clasice. Componen:
a. Grtar rar, vertical , fix poligonal cu suprafata net de 144 mp si lungimea ntre bare de 250mm. b. Instalaii de vane plane n pu umed n capul amonte al conductei forate, in ampriza lacului superior Lputeti se prevede un organ de nchidere cu poziia normal deschis, cu rol de protecie a centralei pe de o parte si pe de alt parte de a opri pierderea accidental a apei din bazinul superior, care are "inmagazinata" energia de pompare. Solutia constructiva Doua instalatii de vane plane in put umed instalate in paralel, separate printr-un timpan realizat in structura galeriei, 2x(2,5x6,0 mp/100 mca), identice, compuse din vana plana actionata cu servomotor hidraulic si batardou actionat cu troliu electric. Caracteristicile si parametrii operationali ai instalatiei de vane plane in put umed sunt: - Tipul: vana plana si batardou plan in put umed - 2 instalatii in paralel - Deschidere in lumina: 2x500 mm - inaltime in lumina: 5000 mm - presiune de calcul: 100 mca - mecanism de actionare vana: hidraulic la deschidere - mecanism actionare batardou: electromecanic - pozitia nominala: deschis Vanasi batardoul inchid in curent de apa sub greutate proprie si deschid in apa echilibrata. c. Instalatii de ridicat si transportat Echipamentele si instalatiile mecanice din zona bazinului superior - priza de apa, sunt deservite de un electroplan de 12,5 tf pentru manevrarea barelor de legatura. Pentru manevrarea altor echipamente se prevad platforme speciale de acces pentru automacara. 1.5.3.5.2. Centrala subterana In centrala subterana se instaleaza echipamentul hidromecanic principal, respectiv masina hidraulica reversibila, vanele sferice si vanele de inchidere a aspiratoarelor, precum si instalatiile mecanice auxiliare: - instalatie de apa de racire; - sistem de aer comprimat de inalta si joasa presiune; - gospodarie de ulei; - instalatie de epuisment; - instalatii de epuismente de avarie; - instalatie de golire a galeriei fortate, aspiratoarelor si galeriilor de fuga. a. Masina hidraulica reversibila Masina hidraulica reversibila care va echipa CHEAP Tarnita - Lapustesti este o turbina - pompa de tip Francis, cu arbore vertical, si va fi procurata din import, de la o firma de traditie cu realizari remarcabile in domeniul concret de functionare al CHEAP Tarnita - Lapustesti, respectiv puteri de peste 200 MW si caderi de 500-600 m. Turbina - pompa reversibila va fi prevazuta cu regulator electrohidraulic cu control digital, cu microprocesor care urmareste toti parametrii de functionare ai hidroagregatului reversibil, grup de ulei sub presiune, echipamente de reglaj, instalatiile turbinei - pompa in limita agregatului, SDV -uri de montaj, revizie si reparatii, AMC, inclusiv instalatie de masura a debitului in ambele regimuri (sensuri) de circulatie a apei.
Principalii parametri ai turbinei - pompa: - Tipul masinii hidraulice: - Numar de agregate: - Cadere neta la turbinare:
- Debit maxim turbinat: - Putere maxima: - Inaltime de pompare: - Debit pompat maxim: - Putere absorbita maxima: - Turatie nominala: - Contrapresiune:
turbina - pompa reversibila de tip Francis cu arbore vertical TPRV 255-540 4 (2 in varianta II) maxima 570 m nominala 540 m minima 520 m 53 mc/s 260 MW maxima 580 m 38 mc/s 258 MW informativ 600 rpm 60
b. Vana sferica Fiecare turbina - pompa este prevazuta cu o vana sferica amplasata la nivelul camerei spirale in caverna centralei subterane. Rolul vanei sferice este de a izola masina hidraulica reversibila de circuitul hidraulic al CHEAP. Vana sferica se va procura de la acelasi furnizor care livreaza turbina - pompa. Vana sferica va avea urmatoarele caracteristici tehnice: - Tipul: vana sferica: VSF 200-770 - Diametrul nominal: 2000 mm - Presiune maxima: 770 mca - Presiune de proba: 1055 mca - Actionare: Hidraulica, cu apa - Debit nominal: 53 mc/s - Timp de inchidere: 20-120 s - Timp de deschidere: 20-120 s - Etansare: in dublu sens. c. Vana pentru inchiderea aspiratorului Din cauza presiunii apei din galeria de fuga, nu se pot instala batardouri pentru inchiderea aspiratorului masinii hidraulice reversibile, fiind necesara instalarea unei vane. Solutii uzuale de echipare, devenite clasice sunt vane plane in carcasa, sau vane clapa articulate la pragul superior, actionarea facandu-se in ambele cazuri cu servomotor hidraulic cu ulei sub presiune. Vanele plane in carcasa au un cost ridicat datorita consumului mare de metal, in schimb nu ridica probleme de executie in tara. Vanele clapa sunt constructii usoare (cca. 25% din masa vanei plane in carcasa de aceleasi dimensiuni) insa pretind o executie care depaseste posibilitatile curente ale industriei romanesti. In vederea solutionarii stabilitatii in curent la curgerea in ambele sensuri si a asigurarii etansarii corespunzatoare, este necesar asigurarea din import a intregii furnituri. Caracteristicile vanei sunt: - Deschiderea in lumina 3200 mm - Inaltimea in lumina 4700 mm - Presiunea de calcul 100 mca - Sistem de actionare cu servomotor hidraulic d. Sistemul de apa de racire
Sistemul de apa de racire prevede asigurarea necesarului de apa filtrata pentru urmatoarele scopuri: - Racirea masinii electrice reversibile - Racirea uleiului din lagarul grupului - Alimentarea labirintilor turbinei - pompa - Racirea transformatorilor Sistemul de apa de racire este conceput independent pentru fiecare grup al centralei, caracteristicile pompelor fiind definitive pe baza datelor de tema indicate de furnizorul hidroagregatelor. e. Instalatia de epuisment si avarie si instalatia de golire a aspiratoarelor, a galeriilor de fuga Sunt in principal instalatii de evacuare a apelor colectate din caverna centralei sau din aspuratorul turbinelor pompa si sunt echipate cu pompe centrifuge de regula verticale, ale caror caracteristici vor fi determinate ulterior. f. Instalatia de aer comprimat Asigura necesarul de aer comprimat de inalta presiune pentru GUP si pentru formarea pernelor de aer in zona rotorului masinii hidraulice, la functionarea in regim de compensator si aerul comprimat de joasa presiune pentru franarea grupului sau mentiunea pernei de aer. g. Gospodarirea de ulei Este alcatuita din rezervoare paralelipipedice, o retea de conducte de transvazare si un sistem de pompe mobile cu roti dintate pentru ulei. Instalatia foloseste la depozitarea uleiului uzat in vederea evacuarii la suprafata si la pastrarea rezervei de ulei curat necesara functionarii centralei. h. Masini de ridicat In sala masinilor din caverna centralei se instaleaza doua poduri rulante electrice de 200/50 tf. Care pot functiona independent sau cuplate cu o grinda de cuplare in vederea deservirii hidroagregatelor din centrala sau vanelor sferice. i. Grup diesel generator Are rolul de a asigura consumatorii vitali si centrala in situatia ambelor surse de tensiune de la retea si are puterea estimata de 2000 kVA. 1.5.3.5.3. Priza inferioara Cele doua prize de apa identice situate in lacul Tarnita se vor echipa cu: a. Gratar o Tipul: des, inclinat la 70 o Suprafata 100 mp o Lumina intre bare: 250 mm b. Instalatie de vane plane in carcasa o o o o o Tipul: Deschiderea in lumina: Inaltimea: Presiunea la prag: Mecanism de actionare: vana plana in carcasa 3700 mm 5500 mm 25 mca. hidraulic
c. Masina de curatat gratarul. Serveste la evacuarea materialului antrenat (tarat) de curentul de apa in zona gratarului. d. Instalatia de ridicat Pentru montajul si revizia vanelor de la priza inferioara, se prevede un electroplan de 12,5 tf. e. Aparate de masura si control
In cadrul fiecarei instalatii se prevad aparate de masura si control, o mare parte din acestea intrand in schemele de automatizare.
1.5.3.6. Echipamentele electrice Racordarea la sistem a CHEAP Tarnita - Lapustesti se va face prin LEA 400kV: - LEA 400 kV d.c. CHEAP Tarnita - Lapustesti - Cluj Gadalin (40 km), si - LEA 400 kV d.c. CHEAP Tarnita - Lapustesti - Mintia (145 km). a. Schema electrica monofilata Schema electrica monofilata a CHEAP Tarnita - Lapustesti, in varianta de echipare I -centrala subterana, Pi = 4 x 250 MW cu grupuri reversibile, cu viteza constanta si cuprinde urmatoarele instalatii: - patru grupuri reversibile motor-generator cu puterea de 250MW (15,75 kV, 280 MVA) turatia de 500 rot/min, transformator de forta ridicata (15,75/400 kV, 280 MVA); - patru transformatoare de forta ridicatoare, conectate bloc cu grupurile reversibile, cu puterea de 280 MVA 15,57/400kV. - o statie de 400kV capsulata cu SF6 tip GIS, montata in subteran cuprinzand 4 celule cu intrerupator de bloc, 4 celule cu intrerupator de linie 400kV si o celula de culpa. - o statie de 400kV capsulata cu SF6 tip GIS, montata in suprateran, la gura galeriei de cabluri, cuprinzand 4 celule cu separator, reductori de tensiune si descarcatori cu Zn-O pentru racordarea celor 4 linii de 400kV. - o statie de 100 kV capsulate in SF 6, tip GIS, montata in subteran cuprinzand 5 celule cu intrerupator + 1 celula de masura tensiune, pentru alimentarea instalaiilor auxiliare ale centralei . - o staie de racord de 110 kV, capsulata in Sf 6 tip GIS, montat n suprateran , la gura galeriei de cabluri, cuprizand doua celule cu separator, reductori de tensiune si descarcatori de Zn-O pentru racordarea celor 2 linii de 110 kV. - doua transformatoare de forta, 110/15,75 kV, 25 MVA, pentru alimentarea instalatiilor de pornire cu convertizor static de frecventa variabila pentru pornirea grupurilor in regim de motor. - patru transformatoare deservicii auxiliare bloc de 2500 kVA, 15,54/0,4 kV, conectate la bornele grupurilor reversibile. - patru tranformatoare de excitatie de 1500 kVA, 15,75/0,4kV, conectate la bornele grupurilor reversibile. - aparatajul de la bornele grupurilor reversibile (reductori de curent si tensiune) - un transformator de forta de 10 MVA, 110/20 kV pentru alimentarea serviciilor auxiliare de curent alternativ din centrala. - o staie de 20kV, montata in subteran conectata la staia de 110 kV prin trafo 10 MVA si la sistemul energetic de 20kV, statie care asigura alimentarea serviciilor auxiliare de curent alternativ si instalatia de excitatie de rezerva. - doua instalatii de pornire grup reversibil in regim motor , o instalatie de lucru si una de rezerva. La suprateran la gura galeriei de cabluri este prevazut un bloc tehnic cu post de transformare de 20/0,4 kV, destinat alimentarii serviciilor auxiliare pentru blocul tehnic ( iluminat, incalzit, ventilatie galerie de cabluri, comanda statii de record 400 kV, 110 kV si 20kV. La acest bloc exista o statie de 20 kV alimentatata prin doua LEA 20kV statie care are legatura prin cabluri cu statia de 20kV din subteran. Alaturi de statia de 20kV este prevazut o statie de 6 kV alimentata printr-un transformator de 1600 kVA din statia de 20kV. La bara statiei de 6kV este conectat grupul Disel automat, de 2000 kVA, functionand ca sursa de rezerva pentru subteran. De la barele statiei de 6kV sunt alimentate electropompele de
avarie din centrala. Tot la suprateran la gura galeriei de acces principal este prevazut un bloc tehnic cu post de transformare 20/0,4 kv destinat alimentarii serviciilor de curent alternativ. Instalatiile electrice de current alternative pentru grupuri si generale pe central cuprind - transformatoare de servicii auxiliare de 2500 kVA, 15,75 /0,4 kv, instalate la bornele grupurilor. - transformatorul de servicii auxiliare de rezerva 2500 kVA, 20/0,4 kV. - dulapuri metalice prefabricate, cabluri de forta si de distributie. Serviciile auxiliare de current continu cuprind baterii de acumulatoare stationare, cu electrolit gel fara intretinere 200 Vc.c. - redresoare automate de incarcare baterii si alimentare consumatori; - dulapuri metalice prefabricate, cabluri de forta si de distributie. Servicii de excitatie a grupului , cuprind transformatorul de excitatie de 1500 kVA, 15,75/0,4 kV montat la bornele grupului. Transformatorul de excitatie de rezerva 1500 kVA, 20/0,4 kv racordat la statie de 20kV. - dulapuri de excitatie, punti redresoare, punti cu tiristori, contactoare statice etc. Sistemul de control si comanda este asigurat prin calculator , vor fi conectate la acest sistem - Blocurile energetice cuprinzand blocurile si racordurile acestora la statia de 400 kV. - Instalatiile auxiliare proprii grupurilor. - Instalatiile auxiliare ale centralei. Staiile de 400 kV, 110 kV, 20 kV si 6kV. Automatizarea grupurilor. Regimuri de functionare Cele doua regimuri de baza sunt: turbinare si pompaj. Schimbarea acestor regimuri presupune schimbarea de sens de rotatie si mod de functionare pentru agregatul hidro si pentru masina electrica. Turbina isi modifica functionarea in pompa, iar masina electrica ce functiona in generator trece in regim de motor sincron. In afara acestor regimuri de baza mai este regimul de compensator sincron utilizat pentru compensarea energiei reactive in deficit sau exces. Rezulta pentru un grup urmatoarele regimuri: - pornire: in generator, motor sau compensator; - schimbare: generator - motor; generator - compensator; motor - generator; motor - compensator; compensator - generator; compensator - motor; - oprire din: generator, motor, compensator Desfasurarea procesului automat pentru satisfacerea regimurilor de mai sus se face pe baza unor secvente tehnologice bine determinate. Regimurile de functionare se preselecteaza de catre personalul de exploatare. Modul de comanda poate fi: local sau la distanta. Comanda locala presupune initierea comenzilor din camera de comanda a centralei, iar comanda la distanta de la dispecer. Ambele moduri de comanda fac apel la instalatiile de automatizare ale grupului si la instalatiile generale ale centralei. Comanda la distanta (de la dispecerul national) poate fi in regim centralizat sau individual, consemnul de pornire - sarcina adresandu-se centralei sau mai multor grupuri, respectiv unui anumit grup.
Sistemul de control si comanda Pentru asigurarea desfasurarii in bune conditii a multiplelor regimuri de functionare precum si pentru tratarea si centralizarea pentru exploatare a unui mare numar de informatii se prevede un sistem de control si comanda prin calculator. Vor fi legate la sistemul de control si comanda toate instalatiile automate ale centralei: blocurile energetice, continand grupurile si racordul acestora la statia de 400 kV, instalatiile proprii grupurilor si instalatiile generale ale centralei, statiile de 400 kV, 110 kV, 20 kV si 6 kV. S-a avut in vedere si legarea in exterior cu celelalte trepte ierarhice ale sistemului energetic (DHA, DET, DEN). Echipamentele sistemului de comanda si control vor fi amplasate la nivelul salii masinilor, subteran. Instalatiile electrice de la obiectele exterioare centralei sunt a) Instalatiile electrice de la bazinul superior, care cuprind: - Instalatii electrice de alimentare , comanda si semnalizare pentru batardourile si vanele plane de la prize. - Postul de transformare de 20/0,4 kV ( statie 20kV cu 5 celule , trafo 400kVA, 20/0,4 kV dulapuri de distributie 0,4kV, cabluri de forta si comanda) - Grupul Diesel de interventie 125 kVA. - Instalatie de masura nivele. - Instalatie de cutent continuu 24 Vc.c. b) Instalatiile electrice de la bazinul inferior cuprind: Instalatii electrice de alimentare, comanda si semnalizare pentru batardourile si vanele plane de la prize, masina de curatat gratare , masina de ridicat, etc. - Postul de transformare de 20/0,4 kV ( statie 20kV cu 6 celule , trafo 400kVA, 20/0,4 kV dulapuri de distributie 0,4k) - Grupul Diesel de interventie 125 kVA. - Instalatie de masura nivele. - Instalatie de curent continuu 24 Vc.c. Functiunile CHEAP Principalele functiuni ale CHEAP Tarnita - Lapustesti sunt: - interventie rapida in diverse regimuri de pornire - oprire, schimbare de reglaj in timp foarte scurt; - contributie importanta in optimizarea graficului de sarcina; - transferul energiei electrice de la gol la varf; - rezerva multipla de energie pentru SEN; - participarea la reglajul reactiv; - participarea la schimburi prin interconexiune; -indeplinirea rolului de "acumulator hidraulic". 1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE
Fiecare constructie sau element de construcie trebuie sa satisfac un ansamblu de condiii tehnice sau cerine tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea in timp, rezistena la foc, rezistena si stabilitatea construciei, condiii fizice si igienice, arhitectonice economico-organizatorice etc. Durabilitatea reprezinta durata de functionare normal in timp a principalelor elemente de construcii, fara pierderea calitii necesare exploatrii optime si poate fi: ridicat (de gradul I), si este de
100 de ani, mijlocie (de gradul II) intre 50-100 de ani; normal sau obisnuit (de gradul III) intre 20 si 50 ani. Durabilitatea este determinat de materialele folosite, modul de proiectare i execuie, condiiile de exploatare i ntreinere i se refer la rezistena materialelor i elementelor de construcii la diferite aciuni cum ar fi: nghe-dezghe, umiditate, coroziune, aciunea biologic a microorganismelor, ct i aciunea mediului nconjurtor: ageni atmosferici, fum, gaze, diferite noxe din mediul interior etc.
DURATA DE EXISTEN (DE VIA) A CONSTRUCIEI, reprezint construcia a ncetat definitiv s-i ndeplineasc funciunea. durata de timp dup care
1.7.
INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE
1.7.1. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in perioada executiei lucrarilor Pe baza estimrii volumelor de lucrri proiectate pentru realizarea proiectului, in tabelul 1.2. prezentm informatii privind productia i necesarul resurselor energetice, iar in tabelul 1.3 se prezint cantitile estimative, cumulate de materii prime i substanele chimice sau preparatele chimice. Informatiile privind productia si resursele folosite sunt prezentate cumulat pe toate componentele obiectivului. Tabelul 1.2. Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice
Producia Denumire Beton de ciment la zi * Cantitate totala 16.000 mc Resursele folosite n scopul asigurrii produciei Cantitate Denumire Furnizor anuala Energie electrica 50 KWh Electrica Ciment 6.080 t Furnizor Agregate 30.192 t autorizat Apa 3.200.000 l Energie electrica 130 KWh Electrica Ciment 72.960 t Furnizor Agregate 362.304 t autorizat Apa 38.400.000 l Energie electrica 120 KWh Electrica Agregate 822.700 t Furnizor Apa 86.600.000 l autorizat Bitum 173.200 t Combustibil Petrom sau alti 53264 litri /an conventional agenti autorizati Energie electrica 260 KWh SC Electrica SA
Beton in subteran *
192.000 mc
Pereu din beton asfaltic* Utilaje pe amplasament/ Transport materiale Energie electrica
433.000 mc 300.000 tona 260 KWh
Tabelul 1.3. Informaii despre materiile prime i despre substanele sau preparatele chimice (estimari) ce se pun in opera
Materia prima Consumuri totale Clasificarea i etichetarea substanelor i compuilor chimici Categoria Cod privind principala Fraze de (P/N) proprietate periculoasa risc conf. fisa P H3B, H6 N P H3B
tehnica de securitate conf. fisa tehnica de securitate
Smoala * Aditivi beton* Combustibil conventional
93 t 1040 t 300.000 tone
Profile metalice Tabla neagra Tevi conducte Ciment Cabluri electrice Cherestea Nisip Pietris Blindaje Prefabricate 2.000 tone 72 tone 210 tone 57.000 tone 8,6 km 7400 mc 150.000 mc 400.000 mc 9940 tone 144 mc N N N P N N N N N N H4 intarit -
Avand in vedere natura lucrarilor, pentru amplasarea subterana a centralei cu echipamentele aferente, sunt necesare executarea excavatiilor in roca cu foreze sau chiar dinamitarea. Toate etapele procesului de dinamitare vor fi realizate dupa obtinerea autorizatiilor necesare cu firme autorizate in acest domeniu. La momentul studiului nu se poate face o evaluarea cantitativa a necesarului de explozibil. Pentru o prima etapa de pregatire a terenului sunt necesare lucrari de explotrii forestiere pe S = 44,4409 ha. S-a calculat producia i necesarul resurselor energetice necesare, respectiv: benzina, ulei pentru fazele doborat, curatat craci, sectionarea si motorina pentru adunat si transportul la depozitele finale.
Tabelul 1.4. Informatii privind producia i necesarul resurselor energetice pentru exploatarea forestier a S = 44,4409 ha.
Producia Denumire Resursele folosite n scopul asigurrii produciei Cantitate anual ferastraie Husvarna 262 2188 l 65 l 930 l sezon Masa lemnoas 12686 mc Motorin cald ploios rece 8300 l 10400 l 5700 l Ageni economici autorizai ferastraie FM -60 4652 l 140 l 1977 l Ageni economici autorizai Furnizor Cantitate anual Denumire masa lemnoasa Dobort, curat crci , fasonat, sectionat de steri Masa lemnoas 12686 mc Benzin Ulei amestec Ulei de ungere
Craci , resturi 2500 mc Apropiatul lemnului i transport
Evaluatorul recomanda : folosirea in lucru a ferstraielor tip Husqvarna 262 i/sau STIHL 044, deoarece consumul de benzina si ulei este la jumatate decat la ferstraiele FM-60 . pentru adunat si transport la depozitele primare tractoarele forestiere cu sasiu articulat TAFuri. perioadele de lucru cu temperature mai scazute dar sa se evite pe cat posibil vremea ploioasa. In tabelul 1.5. sunt prezentate Informatii despre cantitile cumulate maxim de materii prime si substanele chimice sau preparatele chimice , estimate a se folosii in etapa de defrisare a suprafeei de 44,4409 ha. Tabelul 1.5. Informaii despre materiile prime i substanele sau preparatele chimice folosite
Materia prima Consumuri totale 4652 l 4778 l Clasificarea si etichetarea substantelor si compusilor chimici Categoria (P/N) Benzina Motorina P P Cod privind principala proprietate periculoasa H3B H3B Fraze de risc Inflamabil, toxic Inflamabil, toxic
Ulei amestec Ulei de ungere 140 l 1977 l P P H3B H3B Inflamabil, toxic Inflamabil, toxic
Sursa de ap potabil si menajer o constituie puurile spate sau reelele de ap potabil existente n zon. Pe perioada execuiei lucrrilor pe fiecare obiectiv antreprenorul are obligativitatea instalrii unor toalete ecologice. Materiale de constructie Investigatiile efectuate au scos in evidenta trei surse de materiale de constructie, dupa cum urmeaza: o Cariera Batrana (la cca. 20 km departare fata de bazinul Lapustesti) va fi folosita pentru obtinerea prin concasajul andezitului existent a agregatelor pentru betoanele asfaltice; o Cariera Dealu Mare furnizeaza materialul de concasaj pentru agregatele betoanelor de ciment. Granitul din cariera nu poate fi folosit si pentru betoanele asfaltice. Distanta de transport este de 6 km. o Balastiera Auseu Cris Repede, situata la o distanta de 120 km, va furniza nisipul de rau menit sa amelioreze calitatea nisipului de concasaj. Datorita distantei de transport foarte mare s-a stabilit sa fie adus doar 30% din totalul necesar de nisip. Materialele de constructie (anrocamente) necesare executarii digurilor pentru rezervorul superior si agregatele pentru betoanele de ciment folosite la structurile de rezistenta de la constructiile subterane si de suprafata, cat si pentru betoanele bituminoase pentru etansarea constructiilor subterane si de suprafata, cat si pentru betoanele bituminoase pentru etansarea rezervorului superior, se gasesc in zona. Resursele energetice necesare implementrii proiectului sunt reprezentate de combustibili pentru alimentarea utilajelor i a energiei electrice pentru organizrile de antier. Utilajele vor fi alimentate de la staia de carburani amplasat la nivelul organizrii de antier centralizate. Mijloacele auto utilizate la transportarea materialelor i utilajele folosite la implementarea proiectului vor fi alimentate de la staii de alimentare amplasate la nivelul organizrilor de antier. Energia electrica ce se va consuma este estimata la 260.000 MW. Pentru realizarea investiiei vor fi amplasate la nivelul organizrilor de antier instalaii i construcii temporare care vor fi branate la reele de energie electric din zon n urma obinerii avizelor de la S.C. Electrica S.A.
1.7.2. Producia si resursele folosite in perioada de functionare 1.7.2.1. Date generale privind resursele si producia Parametrii hidroenergetici principali ai CHEAP Tarnita-Lapustesti tinand seama de caracterul de functionare si anume in regim de pompa si regim de turbina sunt: Puterea instalata ( Pi) Ciclu de pompaj Cantitatea de energie produsa in regim generator Cantitatea de energie consumata in regim pompa 1000 MW Saptamanal 1.624.567 MWh 2.131.575 MWh
Coeficient de transformare Servicii de sistem : Reglaj secundar f/P Rezerva tertiara rapida Consum dispecerizabil
0,76
1.219488 hMW 2.424581 hMW 1.719.900 hMW
Tabelul 1.6. Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice etapa de functionare
Producia Denumire Cantitate anuala Resursele folosite n scopul asigurrii produciei Denumire Energie Electrica Pompata Energie produsa anual 1624,57GWh Potentialul hidro al Raul Somesul Cald Acumularea TarnitaAcumularea Lapustesti) 2132,58 GWh Electrica Furnizor autorizat Cantitate anuala Furnizor
Energii consumate si produse saptamanal - energia pompata/saptamanal 40,99 GWh - energia produsa saptamanal 31,2 GWh
Resurse energetice Energia electric n baza Avizului de
Energia electric este furnizat de SC FDEE Electrica -Transilvania Nord SA Amplasament favorabil nr. 1853/09.09.2009.
Utilizarea energiei electrice se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile. Alimentarea cu energie electrica se face din panourile de servicii proprii, iar pentru constructiile de la suprafata din posturile de transformare din zona. Titularul autorizaiei trebuie s identifice i s aplice toate oportunitile pentru reducerea energiei folosite i creterea eficienei energetice. Energie termic Pentru incalzirea constructiilor supraterane s-au prevazut centrale termice electrice. Resursele hidro ale zonei Rezervorul superior (Acumularea Lapustesti) cu un volum de 10 mil.mc amplasat pe platoul Lapustesti la cota 1070,00 m.d.M si realizat prin sapatura si indiguiri.
Rezervorul inferior (Acumularea Tarnita), cu un volum util de 15 mil.mc, obiectiv existent amplasat pe raul Somesul Cald la cota 521,50 m.d.M si realizat de barajul Tarnita (din beton armat in dublu arc) avand N.N.R. la cota 521,50 m.d.M si Niv.Min de expl. 514.00 m.d.M.
Materii prime i materiale utilizate n etapa de funcionare Materii prime utilizate: - apa rului Somesul Cald pentru producerea energiei electrice; - apa potabil si menajera pentru igienizarea spaiilor i pentru personalul care deservete obiectivele a) Constructii supraterane (constructii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intreventie, casa barajist, colonia exploatare Mariselu, locuinte interventie Cluj). b) Centrala subterana Materiale utilizate: betoane pentru lucrri de reparaii a digurilor, n cazul apariiei unor defeciuni; oelul beton pentru lucrri de reparaii a digurilor, n cazul apariiei unor defeciuni; alte confecii metalice. Cantitile utilizate vor fi n funcie de defeciunile care vor aprea. Substane i/sau preparate chimice utilizate n perioada de funcionare se utilizeaz motorina pentru grupul Diesel si pentru transport. Combustibili i lubrefiani utilizai: Uleiurile pentru turbine i transformatoare. Tabelul 1.7. Informaii despre materiile prime i materialele folosite in perioada de exploatare
Denumirea materiei prime Consumuri anuale Clasificarea i etichetarea substanelor sau a preparatelor chimice Categoria (P/N) Motorina/benzina Ulei pentru turbine si transformator vaselina revizii periodice P Cod privind principala proprietate periculoasa H3B Fraze de risc
conf. fisa tehnica de securitate conf. fisa tehnica de securitate
15.000 l
500 l 100kg
H3B
1.7.2.2. Racordarea la S.E.N. CHEAP este o centrala cu grupuri reversibile , care are doua regiuni de funtionare diferite : - la varful de sarcina al sistemului electroenergetic national (SEN) , grupurile vor funciona n regim generator (turbinaj) , producand si evacuand in sistem energie electrica. - la golul de sarcin, grupurile vor functiona in regim motor (pompaj) , consumand energie electric pentru reumplerea lacului de acumulare superior si pregatind deci un nou ciclu de producere a energiei electrice.
Astfel centrala are menirea de a reprezenta o noua sursa de energie electrica pentru sistemul electroenergetic dar si de a creste consumul sistemului in perioada de gol de sarcina. In ceea ce priveste a doua caracteristica a CHEAP , aceasta trebuie privita din punct de vedere al caracterului specific al sistemului electroenergetic romanesc si avand in vedere urmatoarele aspecte: - Energie electrica consumata intr-o zi de sarbatoare este de circa 78-80% din cea a unei zile de lucru. - Energia electrica consumata intr-o zi de lucru la golul de sarcina noaptea si respectiv ziua este de 74-76% si respectiv 83-87% din cea normal consumata la varful de sarcina seara. - In sistem exista o serie de surse a caror functionare este obligatorue fie datorita rolului fie datorita caracteristicilor tehnice . Solutiile posibile de racordare la retelele SEN a CHEAP Tarnita-Lapustesti au avut in vedere - legaturi cu nodurile consumatoare Cluj, Oradea , sibiu. - Legaturi cu nodurile sursa Mintia, Iernut, Arad ( care este nod de interconexiune). - Posibilitatile de traseu tinand seama de faptul ca legaturile spre vest ( Oradea, Arad) traverseaza zone muntoase cu inaltimi de peste 1800 m. - Posibilitatile de traseu pentru liniile de la CHEAP la Cluj, respectiv Mintia. - Posibilitati de racordare cu doua, trei, eventual legaturi. Din analiza au rezultat urmatoarele: a) Directiile avantajoase pentru racordare sunt spre Cluj (statia 400kV Cluj Gadalin) si spre Mintia (statia 400/220/110kV Mintia care racordeaza atat centrala termolectrica Mintia cat si statia de interconexiune Arad). Aceasta varianta necesita cele mai scurte linii de racordare si are cel mai redus nivel de pierderi de putere si energie electrica. b) Regimul de functionare in pompaj este mult mai dificil decat cel de functionare ca generator, avand in vedere faptul ca apare un consum suplimentar de 1000 MW intr-o zona puternic deficitara. Acest regim de functionare este cel care decide numarul de circuite necesar , de legatura cu statia de 400 kV Mintia, respectiv statia 400 kV Cluj Gadalin. Legatura cu nodul sursa Mintia este necesar sa se realizeze cu dublu circuit, in caz contrar intreruperea unicului circuit conduce la o prabusire a tensiunilor intr-o zona intinsa a SEN de la Suceava pana la CHEAP, sub limitele impuse de standardul de calitate a energiei, respective standardul de tensiune. c) Pentru regimul de pompaj al CHEAP a evidentiat necesitatea realizarii in primul rand a liniei 400kV Portile de Fier I-Resita-Timisoara-Arad Oradea , prevazuta in trategia CN Timisoara SA. d) Realizarea liniei 400 kV Suceava-Cluj Gadalin rezulta cu precadere din analiza efectuata la palierul de gol de sarcina , noua linie contribuind la obtinerea unui nivel acceptabil al nivelurilor de tensiune.
1.7.2.3. Verificarea solutiei de racordare in noile conditii de realizare a CHEAP Tarnita La verificarea solutiei de racordare aprobate se considera ca puterea instalata finala a CHEAP este 1000 MW realizandu-se centrala in doua etape : 500 MW in 2015 si 500 MW in 2019. Situatia energetica a SEN in ansamblu si a zonei in care se construieste CHEAP in perioada 2018 2020 In conformitate cu bazele de date puse la dispozitie de CN Transelectrica SA si cu varianta de dezvoltare a centrelor electrice in perioada 2009-2020 rezulta structura centralelor electrice in 2015 si 2020 prezentata in tabelul 1.8.
Tabelul 1.8. Structura centralelor electrice in anii 2015 si 2020 Tipul centralei Hidroelectrica Hidroelectrica cu acumulare pompaj Termoelectrica de condensatie Termoelectrica de cogenerare Nuclearoelectrica Electrica eoliana si Puterea instalata, in MW 2015 2020 6563 6636 500 1000 4500 4330 2118 3000 5100 3450 2824 4000
Rezulta ca in anul 2015 se pune in functiune grupul 3 de la CNE Cernavoda, iar in 2020 vor fi in functiune patru grupuri la aceasta centrala. In anul 2020 se asigura un consum de varf de 14505 MW. In anexa C se prezinta reteaua de transport la nivelul SEN in conformitate cu programul de investitii realizat si prognozat dat de CN Transelectrica SA. Reteaua electrica de transport s-a dezvoltat fata de cea analizata in anul 2004, retehnologizaduse in continuare statiile de 400 kV si 220 kV Iernut, Sibiu Sud, Gutinas, Constanta Nord, ROsiori, Fundeni, Bucuresti Sud, Brazi Vest si punandu-se in functiune statiile 400 kV Oradea, Nadab si liniile electrice aeriene de 400 kV Nadab Oradea, trecerea la 400 kV a axului Gutinas Bacau Roman Suceava si racordarea la 220 kV a CHE Portile de Fier II prin intermediul statiei kV Cetate. In anul 2020 vor fi realizate liniile de 400 kV Suceava Bistrita Gadalin si Portile de Fier Resita, si trecerea la tensiunea de 400 kV a arterei de 220 kV Resita Timisoara Arad. In 2020 consumul zonei Transilvania de Nord se prognozeaza sa fie 1250 MW la VDI si 1000 MW la GNI. Sursele de putere din aceasta zona vor fi aceleasi cu cele prezentate in subcapitolul 2.2. in cazul centralelor termoelectrice se considera ipoteze in care grupurile de la CTE Iernut au fost casate pana in 2015 si eventual au fost inlocuite cu 1 grup de 200/400 MW cu ciclu combinat cu turbina cu gaz, iar grupurile de la CET Oradea au fost casate in 2012 consumul de energie termica fiind preluat de un grup modern turbina cu gaze cu cazan recuperator de 45 MW.
1.7.3. Mijloace de intervenie n caz de incendiu Soluiile proiectate pentru construciile de pe amplasamente trebuie s asigure principalele performane privind sigurana la foc pe ntreaga durat de utilizare, protecia locului si riscului de incendiu, limitarea pierderilor de vieii omeneti, mpiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele nvecinate, prevenirea avariilor la instalaii i construcii. Pentru prevenirea incendiilor n perimetrul organizatiei de santier se vor respecta urmtoarele msuri: Pentru detinerea, prepararea, transportul depozitarea, manipularea si folosirea materialelor inflamabile cu fraza de risc se vor respecta prevederile cap 2 din Normele pentru prevenirea si stingerea incendiilor pentru unitile de materialelor de construcii. Alimentarea cu carburani si lubrifiani a utilajelor se va face numai n locurile stabilite in acest scop. Echipamentele si materialele PSI trebuie s fie amplasate in apropierea locului unde poate aprea incendiul, de asementea ele trebuie s fie usor accesibile, marcate corespundtor;
n punctele de pstrare a mijloacelor de stingere a incendiilor va fi afisat inventarul minim obligatoriu stabilit; Toate echipamentele trebuiesc mentinute intr-o calitate corespunztoare si vor fi supune unor verificri tehnice periodice ori de cate ori se constat un defect care poate periclita siguranta n exploatare a acestora; Fumatul sau focul deschis sunt interzise in locurile in care sunt depozitai transportai, manipulai sau utilizai combustibilii lichizi (motorin) solventi inflamabili, sau alte materialele cu fraza de risc, precum si in toate locurile in care exist pericol de incendiu sau explozie; Spaiile de depozitare pentru lubrifianti, materiale , solventii inflamabili si/sau ambaje provenite de la acestea, trebuiesc construite din materiale rezistente la foc si ventilate (daca este cazul) dotate cu mijloace de prevenire, sesizare si stingerea incendiilor necesare unei intervenii operative in caz de incendiu. Msurile tehnico-organizatorice de aprare impotriva incendiilor se vor efectua cu respectarea prevederilor Normelor generale de PSI aprobate cu OMAI 163/2007 avndu-se n vedere prioritar: stabilirea de sarcini si atribuii concrete pe linia prevenirii si stingerii incendiilor; implementare unui sistem si atributii concrete pe linie de prevenire si stingere a incendiilor; Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se va efectua cu respectarea prevederilor OMAI 712/2005. Pentru obiectivele noi de investitie proiectantul are obligatia s prevada in documentatia tehnicoeconomica instalatiile, utilajele pentru prevenirea si stingerea incendiilor cu care urmeaza sa fie dotate constructiile, instalatiile si utilajele proiectate. Deasemenea s asigure instalatiile cu aparatura de msur, control si automatizare necesar funcionrii in conditii de siguran impotriva incendiilor a masinilor, instalatiilor, utilajelor noilor unitati proiectate. In conformitate cu prevederile Normelor de dotare PE 009/93 vol II art. 8.6. si 8.7c benficiarul are obligativitatea sa asigure dotarea a CHEAP Tarnita Lputeti cu instalaii automate de semnalizare si avertizare a incendiilor cu detectoare de fum si/sau temperatura. Se va asigura dotarea CHEAP Tarnita-Lputesti cu hidrani interiori cu ap echipai cu ajutaje de pulverizare a apei in zona rezervoarelor de ulei a turbogeneratoarelor , la grupurile de ulei sub presiune la instalaiile de rcire. Alimentarea cu ap a hidrantilor interiori (debite, presiune, lungime minima a jetului, numar de jeturi simultate) se va asigura in conformitate cu Normativul de proiectare, executare si explotare a instalatiilor de stingere NP 086/2005. Instalaii de stingere cu ap pulverinzata se vor instala la galeria de cabluri, puturile si podurile de cabluri, transformatoarele de putere montate in centrala subterana. Dotarea obiectivuelor cu mijloace de stingere a incendiilor se va realiza conform anexei nr. 1 la Normele de dotare indicativ PE 009/93 astfel: - Sala masinilor nivelul excitatoarelor stingtoare portative (SM6, G3, P6), stingatoare carosabile (SM50, P50 G25) panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2). - Sala masinilor nivelul generatoare (stingtoare portative (SM6, G3, P6), stingatoare carosabile (SM50, P50 G25) panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2). - Sala masinilor nivelul turbinelor (stingtoare portative (SM6, G3, P6), panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2). - Sala masinilor nivelul aspiratoarelor (stingtoare portative (SM6) panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2). - Camera de vane (stingtoare portative (SM6, G3 si P6) panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2).
- Instalatii electrice aferente centralei , camera de comanda (G3 si P6) , sala de conexiuni (SM6, G3 si P6), statii electrice exterioare, transformatoare, galeria de cabluri, podul de cabluri ( stingatoare portative P6, G3 si stingatoare carosabile P50 - Ateliere mecanice (stingtoare SM6, G3, P6) - Magazii si depozite (stingtoare portative SM6 1/50 mp, depozit lubrifianti si vopsele stingtor SM6 =1/25 mp). - Constructii pentru sedii si cu destinatie locativa (birouri stingatoare tip G3 =1/100 mp, locuinte stingatoare tip P6= 1/100 mp). - Statii de alimentare cu carburant (stingtoare portative tip SM6=2/2 rezervoare, P6= 2/2 rezervoare). In conformitate cu Normele privind dotarea cu maini, instalaii utilaje, aparatur, echipamente de protective si substante chimice destinate prevenirii si stingerii incendiilor Indicativ PE 009/93, conducerea Hidroelectrica are obligatii in limitele atribuiilor ce le revin, sa asigure dotarea corespunzatoare a unitatilor subordonate.
1.8. INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL 1.8.1. Sursele i protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de execuie 1.8.1.1. Surse de zgomot i vibraii (inclusiv traficul de antier) n perioada de execuie Procesele tehnologice de execuie a intregului ansamblu de lucrari necesare realizarii CHAP Tarnia-Lputeti (executie lucrari, organizare de antier, decapare strat vegetal i straturi, sapaturi, excavari, umpluturi, fundaii vehicularea materialelor de constructie etc.) implic folosirea unor grupuri de utilaje cu funcii adecvate. Aceste utilaje n lucru reprezint tot attea surse de zgomot. Procesele tehnologice ce stau la baza etapei de defriare i exploatare a masei lemnoase, vehicularea i folosina utilajelor, transportul tehnologic al echipamentelor, implic folosirea unor grupuri de utilaje cu funcii adecvate, aceste utilaje n lucru reprezentnd tot attea surse de zgomot. In perioada de executie a lucrarilor proiectate, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza: In fronturile de lucru zgomotul este produs in fazele de executie de catre functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor la care se adauga aprovizionarea cu materiale. Circulatia autobasculantelor, autobetonierelor si autocamioanelor care transporta materiale necesare executiei lucrrii. Funcie de metoda de exploatare, operaiile de lucru, mijloace de transport, se pot compara nivelurile de zgomot ale utilajelor de acelai tip, i de asemenea se pot preciza puterile acustice ale diferitelor tipuri de utilaje. Pentru o prezentare corect a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaii, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare: o Zgomot de surs o Zgomot de cmp apropiat o Zgomot de cmp indepartat Fiecruia din cele trei niveluri de observare i corespund caracteristici proprii.
a. n cazul zgomotului la surs. Studiul fiecrui echipament se face separat i se presupune plasat n cmp liber. Aceast faz a studiului permite cunoaterea caracteristicilor intrinseci ale sursei independent de ambiana lor de lucru. Msurtorile de zgomot la surs sunt indispensabile att pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeai categorie, ct i de a avea o informaie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. Cnd aveam de-a face cu zgomot continuu, msurarea puterii acustice constituie determinarea esenial privind zgomotul la surs. Pentru cunoaterea modului de repartizare a acestei puteri acustice n spaiu, se pot aduga acestei valori indicaii privind directivitatea. Este important c msurarea puterii acustice a diferitelor utilaje s se efectueze n condiii de funcionare reale, deoarece acest factor este influenat de numeroi factori, neputnd caracteriza un utilaj printr-o valoare a puterii acustice. Cnd zgomotul este tranzitoriu se efectueaz o msurare a nivelului acustic de expunere sau a factorului de emisie unitar. b. n cazul zgomotului n cmp apropiat, ca nivel de observare, se ine seama c fiecare utilaj este amplasat ntr-o ambian ce-i poate schimba caracteristicile acustice. Intereseaz n acest caz acustic obinut la distane cuprinse ntre civa metri i cteva zeci de metri fa de surs. Pentru a avea sens, este necesar ca valoarea nivelului de presiune acustic s fie nsoit de distana la care s-a efectuat msurarea. Fa de distana n care sunt ndeplinite condiiile de cmp liber, acest nivel de presiune acustic poate fi amplificat n vecintatea sursei sau atenuat prin prezena de ecrane naturale sau artificiale ntre surs i punctul de msur. Deoarece msurtorile n cmp apropiat sunt efectuate la o anumit distan de utilaje, este evident c, n majoritatea situaiilor, zgomotul n cmp apropiat reprezint, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje i mai rar al unui utilaj izolat. c. Daca in cazul primelor dou niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strns legate de natura utilajelor i de dispunerea lor, zgomotul in cmp indepartat, adic la cteva sute de metri de surs, depinde in mare msur de factori externi suplimentari cum ar fi: Fenomene meteorologice i n particular: viteza i directia vntului, gradientul de temperatur i de vnt; Absorbia mai mult sau mai puin importanta a undelor acustice de ctre sol, fenomen denumit efect de sol; Absorbia n aer, dependent de presiune, temperatur, umiditatea relativ, componenta spectral a zgomotului Topografia terenului; Vegetaia. La acest nivel de observare constatrile privind zgomotul se refer, n general, la ntregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezult o anumit dificultate in aprecierea polurii sonore in zona unui front de lucru. Totui pornind de la valorile nivelurilor de putere acustic ale principalelor utilaje folosite i numrul acestora ntr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot i distanele la care acestea se nregistreaz. Utilajele folosite i puteri acustice asociate:
incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A) excavatoare Lw 115 dB(A) screpere Lw 110 dB(A) autogredere Lw 110 dB(A) compactoare Lw 105 dB(A) finisoare Lw 115 dB(A) basculante Lw 75-95 dB(A) betonier Lw= 75-95 dB (A) troliou Lw= 90-110 dB (A) compresor pentru drumuri Lw= 75-95 dB (A) camion Lw= 70-80 dB (A) Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcie, cu mase proprii mari, prin deplasrile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibraii. A doua surs principal de zgomot i vibraii in santier este reprezentata de circulaia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pmnt, roca, balast, piatr spart, beton, materiale de construcii etc.) se folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprins intre cteva tone i nu mai mult de 40 tone. Pentru evaluarea valorilor traficului de antier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a vehiculelor de maxim 40 t. Traficul maxim zilnic in antier a rezultat de 7 vehicule grele. Aceste valori trebuie considerate orientative, ipotezele de calcul presupunnd o activitate uniforma pe lungimea fiecarei etape de lucru. Este evident c, funcie de evoluia lucrrilor i modificarea fronturilor de lucru, n unele zone valorile de trafic ce se vor realiza vor fi substanial diferite de cele medii menionate mai sus. A treia surs principal de zgomot este reprezentat de funcionarea staiilor de betoane si de asfalt . (chiar dac nu sunt amplasate in zona de lucru). Efectele surselor de zgomot i vibraii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de circulaia pe drumurile din apropiere pe de o parte, i de activitatea din zonele invecinate construciilor proiectate, pe de alt parte. 1.8.1.2. Echipamente sau msuri de protecie mpotriva zgomotului Msurile de protecie impotriva zgomotului i vibraiilor sunt urmtoarele: Limitarea traseelor ce strabt zonele locuite de ctre utilajele apartinnd antierului i, mai ales, de ctre autobasculantele ce deservesc antierul, care efectueaz numeroase curse, au mase mari i emisii sonore importante. Pentru protecia antizgomot, amplasarea unor construcii ale antierului se va face in aa fel inct sa constituie ecrane intre antier i localitate. Depozitele de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor ecrane intre antier i zonele locuite. Intreinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor. Intreinerea corespunzatoare a instalaiilor de prepararea betoanelor contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zona de influen a acestora. In cazul unor reclamrii din partea populaiei se vor modifica traseele de circulaie.
1.8.1.3. Niveluri de zgomot i vibraii la limitele incintei obiectivului i la cel mai apropiat receptor protejat Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot descrise mai sus se estimeaz c in antier, in zona fronturilor de lucru vor exista niveluri de zgomot de pn la 75 dB(A), pentru anumite intervale de timp. Parcurgerea unei localiti de ctre autobasculantele ce deservesc antierul, poate genera niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referin de 24 ore, peste 45 dB(A), daca numrul trecerilor depete 20. Tabelul 1.9. Informatii despre poluarea fizica generata de activitatea de construcie
Tipul poluarii Sursa de poluare Nr. surs e de polu are Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe Pe zone de Pe zone rezidentiale, de zona protectie/ recreere sau alte zone obiect restrictie protejate cu luarea in ivului aferente considerare a poluarii obiectivul de fond ui, Fara Cu conform masuri implementar legislatiei de ea in eliminare/ masurilor de vigoare reducere a eliminare/ poluarii reducere a poluarii Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Perioada de constructie Masuri organizatorice si de lucru Utilizarea unor utilaje omologate /silentioase Limitarea functionarii simultate a mai multor utilaje pe acelasi amplasament
zgomot mijloace de transport /utilaje in functiune
65 dB(A) limita function ala 10
70 dB(A)
50-110 dB(A)
Nu este cazul
Nesemnific ativa
Nu este cazul
Radiatie electrom agnetica Radiatie ionizanta Poluare biologica
Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul
1.8.2. Sursele si protectia impotriva poluarii sonore i funcionare
vibraiilor n perioada de
1.8 2.1. Surse de zgomot i de vibraii. Traficul rutier pe amplasamentul analizat n etapa de funcionare sursele de zgomot vor fi cele specifice unei hidrocentrale: ventilatoarele, pompele, generatoarele, transformatoarele, mecanismele de transport precum i traficul auto, cu o putere acustic cuprins ntre 50 i 110 dB. Impactul surselor de zgomot din etapa de operare este asemntor impactului surselor de zgomot din etapa de construcie, avnd n vedere amplasamentul i gama de puteri acustice asemntoare a acestora.
Tabel 1.10. Informatii despre poluarea fizica generata in perioada de funcionare

Tipul poluarii Sursa de poluare Nr. surs e de polu are Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe Pe zone de Pe zone rezidentiale, de zona protectie/ recreere sau alte zone obiect restrictie protejate cu luarea in ivului aferente considerare a poluarii obiectivul de fond ui, Fara Cu conform masuri implementar legislatiei de ea in eliminare/ masurilor de vigoare reducere a eliminare/ poluarii reducere a poluarii Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Perioada de funcionare
zgomot
65 dB(A) limita function ala Functio narea central ei
75 dB(A)
50-90 dB(A)
Nu este cazul
Nesemnifi cativa
Nu este cazul
Nu este cazul
Radiatie electroma gnetica Radiatie ionizanta Poluare biologica zgomot
Nu este cazul 1 Nu este cazul
Nu este cazul mijloac e de transpo rt /utilaje 5 65 dB(A) limita function ala 45 dB(A) 50-90 dB(A) Nu este cazul Nesemnifi cativa Nu este cazul Nu este cazul
Referitor la circulaia rutier local interseciile drumurilor proiectate cu drumurile existente reprezint puncte n care, din punct de vedere al zgomotului, efectele circulaiei pe drumurile proiectate se suprapun cu cele de pe arterele intersectate. 1.8.2.2. Msuri de reducere a polurii sonore Msurile curente aplicate de reducere a polurii sonore pot fi ncadrate n dou categorii: de reducere a nivelului de zgomot la surs de protecie a receptorului. In privinta zgomotelor la sursa si a a stresului indus de zgomotul tehnologic la locul de munca sunt necesare respectarea integrala a dispoziitiilor legale in vigoare cu privire la dotarea personalului de exploatare cu mijloace de protectie individuala (antifoane, casti, etc) avand in vedere ca cu toate masurile tehnice ce se pot lua, valorile de zgomot aferente mediului de munca vor fi depasite. Ca msur propus pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor este necesar s fie utilizate numai utilaje noi, moderne i silenioase, al cror nivel de zgomot s nu depeasc limitele impuse prin STAS 10009/88.
1.8.3. Surse de radiaie electomagnetic, radiaie ionizant, poluarea biologic Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice n funciune, genereaz radiaii electromagnetice care se situeaz ns la un nivel sczut pentru a avea impact negativ asupra mediului. Att lucrrile propuse a fi executate, ct si echipamentele folosite la execuia lor nu genereaz radiaii ionizante si nici poluri biologice (microorganisme, virui).
1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGIC Nu este cazul.
1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE
DE
TITULARUL
1.10.1. Concluziile studiilor anterioare privind CHEAP Tarnita Lapustesti, necesitatea si oportunitatea promovarii investititi, precum si varianta tehnico-economica selectata. Obiectivul realizarii unei centrale hidroelectrice de mare putere cu acumulare prin pompaj constituie inca in anul 1975 o preocupare prioritara a colectivelor de specialisti din cadrul Sistemului Energetic National (SEN). Astfel in perioada anilor 1975 1985 Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice a elaborat studii de teren, studii de amplasament si studii de schema pentru realizarea unor centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj in Romania luandu-se in calcul: - necesitatea acoperirii varfului de sarcina; - cresterea continua a cererii de energie; - posibilitatea schimbului de energie cu sistemele energetice europene; - intrarea in functiune a unitatilor nucleare de la CNE Cernavoda. Astfel, au fost analizate mai multe amplasamente pe teritoriul tarii noastre din care au fost selectate cca. 17 locatii mai favorabile constructiei unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj. In perioada anilor 1985 1988 s-au concretizatoptiunile pe baza considerentelor tehnice si economice avute in vedere catre bazinul hidrografic al raului Somesul Cald, unde lacul de acumulare Tarnita, existent, putea indeplini rolul de rezervor inferior si unde amplasamentul se situa in apropierea unui important centru de consum zona industriala Cluj Napoca. In anii 1988 1992 s-au adresat cereri de oferta internationala pentru echipamentul energetic principal al CHEAP Tarnita Lapusteni in varianta de echipare cu patru hidroagregate reversibile, turbina pompa cu puterea de 250 MW fiecare. In perioada 1991 1992 la I.S.P.H. s-au primit oferta de la Ansaldo GIE din Italia pentru aceste tip de hidroagregat. In perioada 1992 1994 la I.S.P.H. s-au primit oferte de la Toshiba Japonia pentru acest tip de hidroagregat si s-au contactat societatile Alsthom Neyopic din Franta, Hitachi si Mitsubishi din Japonia etc. completandu-se astfel informatiile cu elemente de detaliu, necesare pentru o buna evaluare a costurilor si performantelor. In anul 1993, I.S.P.H. impreuna cu GEOTEC au elaborat studiul geotehnic si hidrogeologic care pe baza lucrarilor de teren (foraje si galerii) executate pana la acea data a stabilit datele geologige
pentru amplasamentul rezervorului superior, nodul de presiune si sursele de materiale de constructii pentru diguri si betoane. In luna august 1993, I.S.P.H. a elaborat un studiu de evaluare economica a functiilor CHEAP in SEN in care se face o prima evaluare economica. In luna decembrie 1993, I.S.P.H. a elaborat studiul de prefezabilitate pentru CHEAP Tarnita Lapustesti in care s-au stabilit specificatiile tehnice pentru constructii si pentru echipamentul electromecanic si s-au analizat eficienta economica a amenjarii folosind aportul economic adus de evaluarea functiilor principale pe care le are CHEAP in SEN. Lucrarea la nivelul acesta de proiectare a primit avizul de principiu al Ministerului Mediului. Din Studiul de fezabilitate elaborat de I.S.P.H. in decembrie 1993 a rezultat ca necesara din punct de vedere tehnic si economic, realizarea in cadrul Sistemului Energetic National al Romaniei, a unei amenajari cu acumulare prin pompaj, cu compensare saptamanala (cu 2 zile libere pe saptamana) si cu o capacitate instalata de 4 x 250 MW avand lacul superior cu un volum de 10 mil. mc de apa. Aceasta capacitate se putea incadra in SEN la acea data, se incadreaza si in anul 2009 dar se incadreaza si in anul 206, data pana la care se presupune ca ar putea fi realizata, aceste date tinand cint mai ales de situatia intrarii in functiune a urmatoarelor capacitati nucleare din CNE Cernavoda. In Studiul de fezabilitate a fost analizata si varianta de 1000 MW in doua etape de cate 500 MW (2x500 MW) varianta care a rezultat cu atat mai economica cu cat timpul dintre etape este mai mic. In anul 1994, I.S.P.H. a elaborat Studiu de fezabilitate pentru Centala Hidroelectrica cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnita Lapusteni atat pe baza variantei tehnico economice selectate in cadrul studiului de fezabilitate varianta de echipare 4 x 250 MW etapizat in doua etape a cate 500 MW fiecare (2 x 500 MW) cat si pe baza ofertelor de echipare primite de la furnizorii potentiali nominalizati mai sus. In anul 1995 s-au elaborat o serie de studii de documentare privind echipamentul energetic si modul de exploatare, de functionare si s-au elaborat Caiete de Sarcina pentru echipamente. In perioada 1999 2000 Institutul de Specialitate Electric Power Development Co. (E.P.D.C.) din Japonia a realizat, in baza unui grant acordat de guvernul japonez, un studiu bazat pe date tehnice din documentatiile anterioare elaborate de I.S.P.H., studiu intocmit impreuna cu Toshiba care a relansat interesul pentru proiectarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj la Tarnita Lapustesti. In anul 2003, I.S.C.E. impreuna cu I.S.P.H. a mai elaborat un studiu de prefezabilitate pentru realizarea unei CHEAP la Tarnita Lapustesti in care s-a analizat o varianata de echipare cu trei grupuri de cate 330 MW. In anul 2007 a fost realizat un Studiu de expertiza de catre Consultantul IPA/Verbund/Poyry in cadrul programului SEEREM al Bancii Mondiale din 2005, finantat de BIRD. Acest studiu se bazeaza pe solutiile anterioare, pe schema propusa de studiul de fezabilitate elaborat de I.S.P.H. in anul 1994 si pe studiul intocmit de EPDC IN ANUL 2000. 1.10.2. Caracteristici si aspecte generale ce se deprind din Studiul FPDC Studiul elaborat de EPDC pentru CHEAP Tarnita propune varianata cu lacul superior pe platoul Lapusteni de pe versantul stang al raului Simesul Cald. Varianta propusa prezinta parametrii principali, de cadere totala, debite de pompare si de turbinare la centrala similari cu cei din studiul de fezabilitate elaborat de I.SP.H. S.A. in 1994 si aprobat de CONEL. Din studiu rezulta ca nivelul optim de realizare a CHEAP Tarnita Lapustesti este de 1.000 MW cu o capacitate de exploatare de 5 ore continuu si este de dorit ca lucrarea sa intre in functiune cat mai devreme. In cazul in care realizarea proiectului va fi divizata in doua etape (etapa 1 grupurile 1 si 2) se
recomanda din punct de vedere al analizei financiare ca etapa II (grupurile 3 si 4) sa fie terminata dupa 3 ani. In proiectul EPDC este prevazut ca doua din cele patru grupuri din centrala sa fie cu viteza variabila, ceea ce va permite eficienta functiei de control automat a frecventei sistemului energetic national. Studiul EPDC considera ca proiectul CHEAP Tarnita Lapustesti este fezabil tehnic si reprezinta un amplasament foarte avantajos din punct de vedere economic prin morfologia si structura geologica a versantului stang, precum si prin existenta lacului inferior. Se recomanda Guvernului Romaniei si CONEL promovarea acestei investitii la capacitatea maxima de instalare a puterii de 1000 MW, care se va putea sustine ca eficienta economico-financiara prin cooperare cu tarile vecine si deasemeni prin reglementarile privind veniturile obtinute din serviciile pe care aceasta centrala le poate face pentru sistemul energetic national, sau al celor din tarile vecine. Alte argumente prezentate in studiul EPDC in favoarea trecerii la realizarea CHEAP Tarnita Lapustesti si punerea in functiune in anul 2010 sunt urmatoarele: - reducerea consumului de combustibil fosil, care in cea mai mare parte pentru tara noastra inseamna import - reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera ( daca proiectul CHEAP Tarnita Lapustesti nu s-a realizat, rolul acestuia ar fi preluat de o centrala electrica cu turbine pe gaz si s-ar emite in atmosfera cca. 682.000 t CO2 pe an si 34.10 x 106 t CO2 in 50 ani). - Valorificarea resurselor de energie regenerabila prin cresterea productiei de energie in centrale hidroelectrice clasice prevazute cu lacuri mari de acumulare (exploatarea lor la nivele cat mai ridicate) - se incadreaza in strategia de dezvoltare a sistemului energetic national si de aderare la UCPTE, atat prin serviciile de sistem cat si prin reducerea consumului de combustibil in centralele termoelectrice care vor livra energia necesara pomparii apei in rezervorul superior in orele de gol da sarcina. - in amplasamentul proiectului nu sunt locuitori si deci nu sunt probleme de stramutari. 1.10.3. Caracteristici si aspecte generale ce se deprind din Studiul IPA/Verbund: Din studiile preliminare legate de dezvoltarea pietei de electricitate din Romania si din Sud Estul Europei a reiesit ca o dimensiune rezonabila a proiectului Tarnita cu acumulare prin pompaj ar fi o putere instalata ce se situeaza intre 50MW si 1000 MW. Deoarece este dificil sa se estimeze tendinta de dezvoltare a pietei de electricitate pentru urmatorii 20 de ani, s-a luat decizia efectuarii unui proiect in doua etape. Studiile intreprinse arata ca o schema cu capacitate instalata de 500MW corespunde sistemului energetic actual. Totusi pe baza estimarilor referitoare la amenajarile viitoare, este posibil sa se ajunga la construirea etapei 2; aceasta necesita cateva investitii ce trebuie facute in etapa 1 pentru a fi pentru a fi continuate, daca va fi cazul, in etapa 2. In etapa 1, s-a propus construirea unui lac amonte artificial, la aproximativ 2,3 km, este de satul Lapustesti, la o atitudine de 1086 mdM. Volumul util al acumularii este stabilit in prima etapa la 5 mil.mc. Pentru etapa 2, este posibil sa se extinda acest lac de acumulare daca conditiile pe piata pentru serviciile de baza/la orele de varf si auxiliare fac necesar acest lucru. Centrala electrica situata in caverna va fi echipata cu doua seturi de turbine pompe, fiecare cu o putere de 250 MW, fiecare set avand circuitul sau hidraulic (galerie fortata, centrala in caverna, galerie de fuga). A fost propusa o solutie etapizata pentru a permite o adaptare flexibila a proiectului la conditiile de piata din Europa de Sud Est.
Drept rezultat al aderarii Romaniei la UCTE, va creste interconectarea transportului cu tarile invecinate, iar propunerea de piata SE europeana va creste semnificativ legaturile economice de piata in intreaga regiune. Combinatia acestor factori ar putea permite centralei cu acumulare prin pompaj propuse sa atinga niveluri mai ridicate ale venitului, datorita posibilitatii existentei unei cereri mai mari de flexibilitate a sistemului (energie de varf si servicii auxiliare). Pe pietele regionale interconectate de electricitate caracterizate printr-un comert transfrontalier interconectat bogat, Romania: - isi va pastra beneficiile productiei hidroenergetice flexibile - isi va pastra cateva dintre caracteristicile distinctive din profilul sau de tarife; tarifele la electricitate vor scadea. Viitorul rol al Romaniei pe pietele regionale de electricitate va fi definit prin: - importul electricitatii de perioada cu cerere redusa din Ungaria (Europa de Nord Est) si Balcani - exportul electricitatii de varf in Ungaria (Europa de Nord Est) si Balcani - transferul electricitatii din Europa de Vest prin Ungaria in Balcani in timpul anumitor perioade de week-end. 1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFIC I ADMINISTRATIV A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT 1.11.1. Amplasarea geografica CHEAP Tarnita Lapustesti este prima centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj studiata din Romania si a rezultat din analiza tehnico-economica a mai multor amplasamente posibile in tara noastra. Amenajarea se afla situata in nord vestul tarii, in Transilvania, zona cu deficit de energie la cca, 30 km de orasul Cluj-Napoca, pe valea raului Somesul Cald, in dreptul acumularii existente Tarnita. Acest amplasament beneficiaza de conditiile naturale prielnice unei astfel de amenajari, avand lacul de acumulare Tarnita, existent care serveste drept rezervor interior si pe al carui versant stang exista un platou pe dealul Lapustesti la cota 1070 mdM ce permite realizarea rezervorului superior la o diferenta de cota de 560 m si realizarea unei derivatii scurte avand raportul H/L = . Un criteriu important in alegerea amplasamentului amenajarii l-a constituit si faptul ca el ofera posibilitati de executie lesnicioase, asigurand necesarul de materiale de executie al digurilor din excavatiile din amplasament si avand surse de materiale de constructie in zona. Sursele de materiale de constructie au fost analizate in studiile geologice pentru care au fost facute lucrari de prospectiuni si incercari in laboratoarele de specialitate. Conditiile geologice, atat ale platoului, cat si pentru lucrarile subterane sunt bune fiind certificate de rezultatele studiilor de teren facute pana in 1995.
Acumularea Lapustesti
Centrala
Anexe- plan de situati , plan de incadrare in zona La stabilirea cailor de acces s-a urmarit folosirea cat mai complexa a drumurilor existente si ocuparea cu drumurile noi a unor suprafete de teren cat mai reduse. Caile de acces la principalele obiective si uvraje ale amenajarii CHEAP Tarnita Lapustesti atat in vederea transportului de materiale si utilaje in perioada de executie cat si pentru interventii si exploatare definitive vor asigura ulterior si circulatia publica din zona, deoarece aici nu exista cai ferate. Traseele drumurilor au fost studiate pentru fiecare obiectiv hidrotehnic in parte si ele pot fi urmarite in planul general de ansamblu H 1855 08 intocmit cu ajutorul hartilor totpografice sc. 1:25000. Accesul auto in zona amenajarii se face din DN 1 (Cluj Oradea). Pentru lucrarile ce se vor executa pe creasta, in zona Lapustesti accesul se face pe Dj 108 C (intersectia cu DN1 fiind intre localitatile Capusa Mare si Izvorul Crisului) pana la Rasca Calata iar pana la colonia Lapustesti pe un drum comunal ce se va amenaja corespunzator. Pentru accesul la cariera Btarana se circula de la Calata pe Dj 108 pana la barajul Fantanele apoi pe drum de exploatare de acces la cariera. 1.11.2. Drumuri si caile de acces A. Drumuri de exploatare, categoria I, dimensionate pentru un trafic intens si cu vehicole agabaritice. Pentru aceste drumuri caracteristicile geometrice sunt: - latimea partii carosabile in aliniament Bo = 6.0 m - latimea platformei drumului in aliniament Bo = 8.0 m Imbracaminte : beton de ciment cu dala de 20 cm grosime pentru drumuri definitive si macadam de 10 cm grosime (dupa cilindrare) pentru drumurile tehnologice. In acesta categorie se incadreaza:
Pentru imbracaminte din beton de ciment: - drumul de acces la centrala; - drumul de acces la rezervorul superior; - drumul de acces la colonia Lapustesti; - drumul de acces la cariera Dealu Mare. Pentru imbracaminte din macadam : - drum de contur rezervor superior - drum de acces halda B. Drumuri de exploatare categoria a II a Pentru aceste drumuri caracteristicile geometrice sunt: Latimea partii carosabile in aliniament Bc = 4.00 m Latimea platformei drumului in aliniament Bp1 = 6.00 m Pentru imbracaminte din macadam de 10 cm grosime (dupa cilindrare). In aceasta categorie se incadreaza: - drumul de acces la galeria de cable si prize; - drumul coronament rezervor superior si bretelele de urcare si coborare; - bretelele de acces la treptele carierelor; - drumurile tehnologice de exploatare. C. Reamenajarea si intretinerea unor drumuri publice existente (care vor suporta si traficul greu si agabaritic de santier In aceasta categorie se incadreaza: - drum gara Garbau Gilau Tarnita CHE Mariselu - drum Rasca Dealu Mare - Drum Dealu Mare Baraj Fantanele Profilele transversal tip, corespunzatoare fiecarei categorii de drum sunt prezente in planul H 2489 08. Drumurile au fost materializate si nominalizate pe planul general de ansamblu H 1855 08. Elementele caracteristice geometrice si tehnice, ale drumurilor, au fost stabilite in conformitate cu prevederile : instructiunilor IPTANA si instructiunilor tehnice pentru proiectarea, executarea si intretinerea drumurilor de santier. Aceste elemente sunt: - viteza de proiectare 15 -25 km/h - raza minima de racordare in plan 25 m - rampa maxima pentru transport in plin 8% - convoi de calcul pentru lucrarile de arta A 30 V 80 corespunzator clasei E de incarcare - lucrarile de consolidare si aparare au la baza folosirea materialelor locale Pentru siguranta circulatiei au fost prevazuti parapeti executati din stalpide beton si lise metalice. - sistemul rutier a fost adoptat functie de destinatia drumului si de zona de teren pe care se realizeaza patul drumului (deluviu sau roca). Toate lucrarile de arta vor trebui verificate pe traseul Gara Garbau Gilau Tarnita centrala Hidroelectrica Lapustesti la convoiul real ce va fi realizat pentru transportul celor mai grele piese ( de cca. 300 tone) ce vor fi transportate pe acest traseu.
*vezi anexe planse drummuri
I. Drumuri noi I.1. Drum de acces la centrala
Se desprinde de drumul Gilau Mariselu in zona haldei prevazuta a se infiinta pe Somesul Cald la cota 550.00 mdM, traverseaza valea pe o berma a haldei apoi se desfasoara pe malul stang al raului, coborand pana la platforma tehnologica de pe care se face accesul principal in centrala, platforma ce se va executa la cota 533.00 mdM. Pana la realizarea galeriei de deviere si a depunerilor in halda pana la cota prevazuta pentru berma pe care se va executa drumul, acesta va traversa raul pe un pod provizoriu format dintr-o baterie de tuburi prefabricate. Declivitatea medie este de 3 4 % drumul realizandu-se partial pe un traseu existent. Partea carosabila a fost prevazuta a avea 6.00 m cu acostamente de o parte si de alta de 1.00 m latime fiecare. Imbracamintea se va executa din beton de ciment iar acostamentele vor fi impietruite. Colectarea si indepartarea apelor de suprafata va fi facuta prin santuri pereate si se va descarca in aval prin podete tubulare. Paraiele vor fi traversate cu podete tubulare sau dalate functie de marimea debitelor acestora. I.2. Drum de acces la galeria de cable si prize aspiratie debusare Lungimea drumului este de 1,3 km. Traseul acestui drum se desfasoara intre platforma tehnologica aflata la accesul principal in centrala si platformele tehnologice aflate la gura galeriei de cable si respective la prizele de apa aspiratie debusare. Partial drumul urmareste traseul unui drum existent, avand o declivitate medie de 4%. In profil transversal, partea carosabila are o latime de 4.00 m cu acostamente de 0,5 m latime fiecare realizand astfel o platforma in aliniament de 5.00 m. Au fost prevazute statii de incrucisare la 250 300 m distanta. Imbracamintea drumului va fi executata din macadam. Colectarea si indepartarea apelor de suprafata se va face prin santuri pereate care vor fi descarcate in rau prin podete tubulare. I.3. Drum de acces la rezervorul superior Traseul acestui drum se dezvolta pe o lungime de 9.5 km. Este un traseu de coasta si se desfasoara pe versantul stang al vaii Somesului Cald precum si pe versantul drept al vaii Farcasa. Punctul de pornire este din platforma tehnologica de la accesul principal in centrala, la cota 533.00 ,dM si intersectia cu drumul de contur lac (rezervor superior) si drumul de acces la colonia Lapustesti, intersectie situata la cota 1050 mdM. Datorita caracteristicilor terenului natural, drumul are un caracter sinuos avand trei serpentine. Declivitatea medie este de 5 6%. Profilul transversal are o latime a partii carosabile in aliniament de 6.00 m cu acostamente de 1.00 m latime fiecare, realizand astfel o latime de a platformei drumului in aliniament de 8.00 m. Imbracamintea va fi executata din beton de ciment, incadrata cu acostamente impietruite. Apele de suprafata vor fi colectate prin santuri pereate ce se descarca prin podete tubulare, paraiele mai mari fiind traversate cu podete dalate. Au fost prevazuti parapeti pentru siguranta circulatiei. I.4. Drumul de acces la colonia Lapustesti Traseul, in lungime de 2.00 km urmareste baza taluzului digului de la rezervorul superior pe versantul stang al Somesului Cald si face legatura cu colonia Lapustesti amplasata intre acesta si localitatea Lapustesti la cota medie 1050.00 mdM.
In profil transversal se realizeaza o platforma de 8.00 m din care 6.00 m parte carosabila si acostamente de cate 1.00 m fiecare. Imbracamintea va fi executata din beton de ciment, incadrata cu acostamente impietruite. I.5. Drum contur lac (rezervor) superior Se deprinde din drumul de acces la rezervorul superior si urmareste baza taluzului digului. Acest drum este atat in perioada de executie a rezervorului superior cat si pentru urmarirea digului in perioada de exploatare. In profil transversal are o platforma de 8.00 m in aliniament cu 6.00 m parte carosabila cu imbracaminte de macadam si acostamente impietruite de 1.00 m latime fiecare. I.6. Drum coronament si bretele de urcare si coborare Treseul acestor drumuri in lungime de 5 km asigura urcarea pe coronamentul digului in perioada de exploatare in zona mediana a acestora. Declivitatea medie a bretelelor este de 6% drumul pe coronament si in zona mediana fiind cu declivitate 0%. In profil transversal se realizeaza cu o platforma de 5.00 m din care 4.00 parte carosabila cu imbracaminte din macadam si acostamente de 0.50 m fiecare. I.7. Drum acces cariera Superioara (Dealul Mare) Acest drum se desprinde din drumul existent in comuna Dealu Mare, la cota 1051 mdM si urca pana la cota 1083.00 mdM care este cota platformei tehnologice din partea superioara a carierei. Are o lungime de 0.6 km si o declivitate medoe de 6%, terenul pe care se desfasoara drumul fiind putin accidentat. In profil transversal se va executa cu o platforma de 8.00 m in aliniament din care parte carosabila de 6.00 m cu imbracaminte dein beton de ciment si acostamente de 1.00 m latime fiecare, impietruite. I.8. Bretele de acces la cariera superioara Traseele bretelelor in lungime de 1.4 km asigura accesul mijloacelor de transport la treptele de exploatare ale carierei Dealu Mare. Vor avea declivitate medie de 7%. Se vor executa cu o platforma de 5.00 m in aliniament din care 4.00 m parte carosabila cu imbracaminte din macadam si 0.50 m acostamente fiecare avand prevazute statii de incrucisare. I.9. Drum acces halda si bretele de acces Traseele acestor drumuri insumeaza 1.8 km. Drumul se deprinde din drumul de acces la centrala si se desfasoara pe versantul stang al vaii Somesul Cald spre amonte. Atat drumul principal cat si bretelele ce se desfasoara spre diferitele trepte ale haldei se vor realiza ca drumuri de exploatare de cat.I avand platforma de 8.00 m in aliniament cu partea carosabila de 6.00 m si imbracaminte de macadam avand acostamente de 1.00 m latime fiecare, impietruite. I.10. Drumuri de exploatare Acestea au un caracter tehnologic accesul in platformele tehnologice, la casa vane, prizele de aspiratie, in colonie etc. Traseele lor se deprind din drumul de acces la rezervorul superior si colonia Lapustesti. Se vor executa cu platforma de 5.00 m in aliniament avand partea carosabila de 4.00 m cu imbracaminte din macadam si acostamente de 0.50 m fiecare.
Declivitatea medie a acestora va fi de 5 6 %.
II. Drumuri existente care se amenajeaza In cadrul investitiei s-a prevazut amenajarea corespunzatoare si intretinerea retelei de drumuri existente care vor asigura transportul materialelor, utilajelor si personalului in timpul executiei si apoi in timpul exploatrii curente. II.1. Reamenajare drum Dealul Mare Lapustesti Drumul se va amenaja pentru traficul greu datorat transportului anrocamentelor din cariera Dealul Mare in ampriza digului rezervorului superior. Lungimea lui va fi de 6.00 km, va avea diua benzi de circulatie si imbracaminte din beton de ciment. II.2. Reamenajare drum Rasca Dealul Mare Lungimea acestuia va fi de 6.00 m. S-a prevazut asigurarea pe toata lungimea lui a caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare clasei de incadrare precum si intretinerea imbracamintii acestuia . II.3. Reamenajare drum Rasca Baraj Fantanele S-a prevazut asigurarea pe lungimea de 6.75 km intre Rasca si loc. Belis unde drumul intersecteaza DJ 108 Huedin Campeni a caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare clasei de incadrare si intretinerea imbracamintii in perioada de executie. De la Belis pana la baraj Fantanele se circula pe DJ 108. II.4. Reamenajarea drumului Baraj Fantanele Cariera Batrana Lungimea drumului de acces in cariera si a bretelelor de acces la diversele trepte de exploatare este de 3.1 km. Drumul a carei folosinta permanenta a incetat odata cu terminarea barajului Fantanele urmeaza a fi reparat in zonele degradate si intretinut pe intraga perioada de executie a CHEAp Tarnita Lapustesti. II.5. Reamenajare si consolidare drum acces de la gara Garbau la halda din Valea Somesului Cald (cota 550.00 mdM) peste barajul Tarnita Traseul insumand aproximativ 45 km este compus din trei tronsoane distincte de drum si anume: - intre Gara Garbau si Dn 1 (aproximativ km 500.1) drum de exploatare in lungime de cca.13 km; - din intresectia sus mentionata si pana in localitatea Gilau drum national (DN 1 Cluj Oradea) aflat in intretinerea Administratiei Nationale a drumurilor in lungime de cca 6 km; - din localitatea Gilau si pana la halda Somesul Cald (cota 550.00 mdM) drumul este in intretinerea Administratiei Judetene a Drumurilor Cluj in lungime de cca. 26 km. Pe aceasta portiune a fost prevazuta asigurarea caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare claselor de incadrare, dar, in acelasi timp, pentru asigurarea transportului pieselor agabaritice din gara Garbau pana la centrala Lapustesti. Pe aceasta portiune a fost prevazuta consolidarea sau refacerea lucrarilor de arta (podurilor).
1.12. INFORMATII DESPRE ALTE STUDII EFECTUATE SI ACTE DE REGLEMENTARE EMISE ANTERIOR 1. Certficat de urbanism nr. 350 din 03.08.2009 , eliberat de Consiliul Judetean Cluj. 2. Aviz de gospodrire a apelor nr. 38 din 21.03.2011, eliberat de Administatia Nationala Apele Romane. 3. Studiu geotehnic elaborat de Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice SA. 4. Aviz pentru alimentarea cu energie electrica nr. 1853/09.09.2009 eliberat de SC FDEE Electrica Transilvania Nord SA. 5. Aviz DJSP Cluj nr. 4220/01.09.2009 6. Acord prealabil Consiliul judetean Cluj- RAADPP nr. 109/27.08.2009. 7. Aviz Ministerul Apararii Nationale D/2003/14.09.2009 8. Aviz Politia Ruiera Cluj nr. 330183/02.09.2009
2 PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE 2.1.1. Categorii de lucrri Pentru a avea elementele necesare intocmirii Raportului vor fi luate in considerare urmtoarele obiecte i grupe de lucrri cuprinse in proiect: A. Lucrri de baz a) Terasamente i fundaii - decopertare strat vegetal ; trasarea general ; - excavatii la zi ; - excavatii in roca; - excavatii subterane; - executare umpluturi si compactari; - injecti; - drenaje; - turnare beton ; - executare radier general; b) Constructii - lucrari de betonare ; - descarcatorul de ape mari ; c) Lucrri de montaj tehnologic utilaje si instalatii - executia lucrarilor de montaj utilaje tehnologice si echipamente mecanice si electrice. d) Lucrari de arhitectura si instalatii - execuia lucrrilor de arhitectur pentru blocurile aferente organizarilor sociale : inchideri i compartimentri, termosistem, tencuieli , gleturi , zugraveli vopsitorii , tmplrie etc. - executare hidro i termo izolaie teras; - concomitent cu lucrrile de arhitectur , executarea instalaiilor interioare : sanitare , termice , electrice etc. Bransamente pentru reletele de apa, canalizare, electric si lucari tehnico-edilitare pe amplasamente.
B. Lucrri auxiliare
Lucrari de exploatare forestiera care implica lucrari de doborare arbori, colectarea lemnului adunat, scos si apropiat.Curatirea suprefatei de craci si resturi. Lucrari de fasonare, sortare , depozitare. II. Realizarea unor drumuri noi definitive sau temporare, de acces la obiective. Racorduri la reeaua de drumuri existent in zon. III. Reamenajarea si consolidarea unor drumuri existente C. Organizarea de antier Pentru realizarea tuturor obiectivelor amenajarii se propune amenajarea unui grup de santiere principal amplasat in zona fostei colonii Tarnita pe platforma existenta, format din santierul 1 rezervor superior amplasat pe platforma centralei de la cota 1050 mdM spre satul Lapustesti si santierul 2 centrala amplasat pe platforma centralizata de la cota 530 mdM. 2.1.2. Schema generala de organizare a lucrarilor de C + M a) Schema generala de organizare a lucrarilor de C + M pentru obiectivele ce compun centrala de acumulare prin pompaj, CHEAP Tarnita Lapustesti din zona lacului de acumulare existent Tarnita se situeaza din punct de vedere administrativ in judetul Cluj. Accesul in zona este asigurat de drumul existent pe conturul lacului Tarnita Tarnita Mariselu la cota cca. 530 mdM drum care este asfaltat si care comporta unele redimensionari in vederea asigurarii transportului echipamentului greu cu un convoi de 55 m si raza minima de viraj de cca. 30 m. Criteriile care au stat la baza initierii schemei generale de organizare sunt: - amplasarea obligatorie a obiectelor amenajarii, (acumularea, derivatia, central) cu punctele de lucru stabilite; - sursele de materiale de constructii existente in zona; Cariera de agregate de concasaj Dealu Mare situata pe platoul Lapustesti la cca. 6 km vest de amplasamentul lacului superior si de partea superioara a derivatiei. Caile de acces existente si nou create in zona: - drum nou (1 = 10km) de acces de la cariera de materiale, platformele de lucru, halde, etc. - volumele de lucrari programate conform graficului general de esalonare in vederea respectarii duratei de executie stabilite de 7 ani. - Necesitatile tehnico administrative si de organizare a platformei tehnologice de lucru; - Volumul de materiale necesare de aprovizionat; Pentru realizarea tuturor obiectivelor amenajarii se propune amenajarea unui grup de santiere principal amplasat in zona fostei colonii Tarnita pe platforma existenta, format din santierul 1 rezervor superior amplasat pe platforma centralei de la cota 1050 mdM spre satul Lapustesti si santierul 2 centrala amplasat pe platforma centralizata de la cota 530 mdM. b) Organizare tehnologica Pentru aprovizionarea continua a santierelor si punctelor de lucru, cu materiale, utilaje, unelte, etc. se propune modernizarea depozitului central din Girbau. Platformele de lucru vor fi prevazute cu obiectele strict necesare pentru realizarea obiectivului respectiv, la accesele si instalatiile specific aferente in scopul asigurarii unor conditii optime pentru buna desfasurare a lucrarilor de baza. S-au preconizat urmatoarele categorii de lucrari: I.
- spatii administrative, birouri; - magazii deschise pentru depozitarea materialelor de masa care se depreciaza prin intreruperi: agregate, lemn rotund, hotel beton, prefabricate, geamuri, etc. - magazii inchise pentru depozitarea materialelor sensibile la intreruperi: ciment, metale, neferoase, unelte, materiale electronice si echipamente premergatoare montajului. - depozite speciale pentru pastrarea materialelor usor inflamabile, benzina uleiuri, materiale explozive; - estacade, rampe, planuriinclinate; - remiza PSI; - constructii si instalatii de folosinta generala: drumuri, cai de rulare, materiale, retele electrice provizorii, posturi trafo provizorii, imprejmuiri, etc. - instalatii si lucrari de organizare pentru executia lucrarilor pe timp friguros si la lumina artificiala. c) Organizarea sociala In punctul destinat lucrarilor de organizare, se vor executa constructii cu caracter provizoriu pentru cazarea si deservirea muncitorilor constructori si a personalului tehnico-administrativ. Necesarul de forta de munca si dinamica acesteia sunt determinate de planul valoric al constructorului si de productivitatile anuale ale activitatii acestora. Spatiile necesare cazarii populatiei santierelor cat si spatiile pentru acoperirea necesitatilor sociale si culturale au fost determinate conform normativelor in vigoare sau prin indici rezultati din lucrarile asemanatoare elaborate de ISPH. Schema de organizare propusa pentru amenajarea urmatoarelor colonii este urmatoarea: pentru varianta IIA (esalonare pe 7 ani). - colonia Mariselu (800 loc) pe platforma existenta la confluenta Somesului Cald cu paraul Lesu - Colonia Lapustesti (1700 loc) pe platforma Lapustesti cota 1050 mdM in apropierea obiectivelor din aceasta zona - Colonia Tarnita (1000 loc) pe amplasamentul fostei colonii a barajului Tarnita. Aceasta schema de organizare sociala a fost determinata de schema generala de organizare a lucrarilor, de constructiile de relief si de accesele in teritoriu. Coloniile au fost dimensionate la strictul necesar tinand seama de necesarul fortei de munca in conformitate cu legislatia actuala. Odata cu terminarea lucrarilor de C + M + I din etapa 1 dupa punerea in functiune a 2 din cele 4 grupuri de 250 MW (Etapa 1 = 5 ani) pentru organizarea de santier aferenta etapei 2 sunt necesare ori lucrari de intretinere si conservare, ori demontarea dotarilor si transportului lor in depozitele agentului economic care executa lucrarile de C + M.
2.1.3. Procese tehnologice de producie privind exploatarea forestiera Suprafeele de teren ce urmeaz s fie defriate sunt acoperite de arborete mature, n compoziia crora predomin: fag, gorun, carpen, palitin , molid i diverse tari. Defriarea presupune tierea vegetaiei arborescente i arbustive de pe ntreaga suprafa, colectarea, evacuarea i transportul materialului lemnos n depozite primare i, de aici, n centre specializate, precum i valorificarea acestuia.
Defriarea suprafeei de 44,4409 ha, o putem analiza ca un proces de exploatare a lemnului, care reprezint un ansamblu de activiti cu caracter tehnic, economic i social, i care urmarete introducerea n circuitul economic a produselor rezultate din valorificarea biomasei lemnoase a pdurii. Exploatarea lemnului este un proces complex care se desfoar la nivelul solului, prin aplicarea unor tehnologii de exploatare caracterizate printr-o difereniere a mijloacelor de munc , a metodei sau a tehnicii de lucru utilizate, care implicit conduc la modificri ale elementelor de mediu: solul, vegetaie, scurgeri de suprafa. Procesul tehnologic de exploatare a lemnului reprezint transformarea direct (cantitativ i calitativ) a obiectului muncii n urma aciunii mijloacelor de munc completat de eventuala depozitare i de transportul tehnologic. Structura procesului de producie de baz a explotrii lemnului cuprinde urmtoarele categorii de operaii tehnologice: Operaii de transformare i de prelucrare primar specifice: doborrea, curirea de crci, secionarea, despicarea, cojirea, tocarea. Operaii de deplasare i de transport tehnologic: colectarea i ncrcarea, transportul propriu-zis , descrcarea, deplasarea pe distane scurte. Operaii de depozitare, control i livrare: stivuirea sau pachetizarea, sortarea, msurarea. Pentru realizarea lucrrilor va exista un antier de exploatare forestier care cuprinde suprafaa pduroas destinat defririi lemnului (parchetul) , reeaua de instalaii de colectare, cile de colectare, platformele primare, punctele de ncrcare i mijloacele de munc active aferente precum i toate instalaiile i amenajrile necesare derulrii activitii. Pentru exploatarea masei lemnoase dintr-un parchet, se organizeaz un antier de exploatare, dotat cu mijloace adecvate de recoltare i colectare, care cuprinde suprafaa parchetului, cile de colectare, instalaiile de colectare i platforma primar, astfel nct procesele de lucru s se desfoare n flux continuu n condiiile folosirii eficiente a utilajelor i instalaiilor moderne de mare productivitate. Organizarea antierului de exploatare, presupune parcurgerea mai multor etape, cum ar fi: obinerea de documente necesare nceperii lucrrilor, marcarea seciunilor i postaelor, proiectarea i execuia cilor de colectare, amenajarea platformelor primare, asigurarea condiiilor de cazare a muncitorilor (dac este cazul), amenajarea locurilor de depozitare mijloacelor de munc, a combustibilului i a pieselor de schimb, pregtirea antierului din punct de vedere al proteciei muncii i normelor P.S.I. Stabilirea soluiei tehnologice presupune parcurgerea urmatoarelor faze: studiul terenului, delimitarea zonelor de colectare, alegerea mijloacelor de colectare in diverse variante tehnologice, stabilirea amplasamentelor cilor de colectare pentru fiecare variant posibil, adoptarea unei variante tehnologice optime. Obligativitatea parcurgerii acestor etape revine beneficiarului i firmei autorizate cu care va incheia contractul de prestri servicii.
2.1.4. Tehnologii de executie a lucrarilor de constructie Pentru executia obiectelor amenajarii au fost analizate tehnologii de executie cu productivitati mari: a. Pentru executia rezervorului superior (de tip Polder cu V = 10 mil.mc) care se realizeaza pe platoul Lapustestide cota 1070 mdM prin indiguirea cu diguri cu inaltime medie de 35 m avand lungimea de cca.2600 m, se foloseste materialul excavat din fundul polderului, in asa fel incat cantitatea necesara
umpluturilor sa compenseze necesitatea excavarii si totoadata inaltimea si volumul digurilor in umplutura sa fie minima. Prismul interior al digurilor cu o panta 1: 1,8, se realizeaza din roca buna (adica cea excavata de la adancimea de peste 7 m, sisturi cuarto micacee nealteratea) si prismul de la exterior cu o panta mai mica de 1: 2,8 din roca de la suprafata (intre 3 si 7m, sisturi cuarto-micacee alterate). Volumul excavatiilor este de 6,64 mil.mc, iar volumul depunerilor in diguri este de 5,16 mil.mc, aprox. 1,4 mil.mc roca de calitate proasta, coluviu si stratul vegetal precum si cea foarte alterata vor fi depuse intr-o hala situata pe o vale din partea de nord a platoului Lapustesti. Etansarea rezervorului superior se face pe toata suprafata cu un covor de beton asfaltic cu grosimea de 16 cm realizat in 2 straturi. Conform studiului asupra agregatelor facut in 1994 a rezultat ca pentru betoanele asfaltice este posibil sa se foloseasca pentru stratul suport, agregate obtinute prin concasajul granitului dela cariera DEALU MARE, situata la cca. 7 km vest de amplasamentul lacului la aceiasi cota, iar pentru stratul de etansare, agregate rezultate din concasarea adezitului de la cariera BATRANA de langa barajul Fantanele situata la cca. 20 km VEST de amenajare. Pentru nisip se va folosi cel rezultat din concasaj si in proportie de cca. 30% nisip de rau din balastiera Auseu situata pe raul Crisului Repede, la o distanta de cca. 120km. Executia lucrarilor este preconizata a se executa pe un nr. de 3 sectoare cu 8 puncte de lucru, folosind excavatoare de foarte mare capacitate si lucrandu-se in 3 schimburi. Cantitatea de lucrari au fost determinate pe profile transversale. b. Lucrarile principale ale derivatiei luate in considerare sunt: galeria de mare presiune (care cu diametrul de 6 m deserveste cele 4 grupuri ), galeriile de mica presiune, (cate una la doua grupuri, deci 2 fire) galeriile de aspiratie (la fiecare grup), castelel de echilibru (pe val cate unul la 2 aspiratii, adica unul la fir), prizele inferioare si superioare si casele de vane la ambele prize ce se vor executa in punct umed. Pentru galeria de mare presiune L = 1.096 m, s-a considerat un blindaj de 15-60 mm grosime, variabil cu inaltimea coloanei de apa folosind coeficient de siguranta 1 si coef. De rugozitate n = 0.012. Pentru galeriile de joasa presiune L = 2 x 1.325m, care au diametrul de 6.20 m s-au folosit camasuieli din beton armat cu grosimi de pana la 60 cm si s-a folosit coeficientul de rugozitate n = 0.014. Dimensionarea galeriilor precum si alegerea inclinarii galeriei de mare presiune s-a facut pe baza analizarii mai multor variante cuprinse in Volumul 4 Derivatia. Executarea galeriei de mare presiune, la diametrul de 6.00 m si lungimea de 1096 m la panta de 45 s-a conceput a se executa cu masina de forat la sectiunea plina in front ascendent fara ferestre de atac intermediare. In aceasta tehnologie rezulta volumele cele mai mici de lucrari si avansamente maxime, raducand astfel timpul de lucru si manopera. Apropierea diametrului galeriei de acces principal la centrala, galeria de inalta presiune si galeriile de joasa presiune au condus la ideea folosirii masinii de forat la executarea acestora cu eventuale reprofilari. Cantitatile de lucrari au fost determinate pe metru liniar de galerie, cantitati medii ponderate functie de geologia zonei strabatute. Materialul rezultat din excavatiile subterane va fi evacuat prin accesul principal al centralei si depozitat pe Valea Somesului Cald, amonte de lacul Tarnita cca. 200m, intr-un cot dublu al raului unde se creaza pe versantul stang o vale. Somesul Cald va fi deviat printr-un tunel de cca. 210 m lungime cu diametrul de 3.9 m, crend astfel posibilitatea umplerii vaii Somesului Cald in acest cot unde se va forma o platforma, pana la cota 550 mdM si unde se pot depozita cca. 600 mii mc steril.
Torentul din zona va fi amenajat si condus in Valea Somesul Cald. Cantitatile de lucrari au fost evaluate, ele sunt analizate in volumul 5 Centrala, deoarece cantitatea mare de steril rezulta de la evacuarea canernelor centralei. c. Centrala subterana este compusa din doua caverne, caverna centralei si caverna transformatorilor si mai multe galerii, galeria de acces principal : galeria de cable acces secundar si ventilatie si galerii de legatura intre cele doua caverne, pentru accesul oamenilor sau fluxuri tehnologice. Toate lucrarile subterane se executa in roca din zona adica sisturi cuarto micacee descrise din studiul geologic si date in procente pe tipuri de duritate. Caverna salii masinilor cu lungimea de 115 m si latimea de 25 m va fi executata, incepand de la bolta cu galerii directionale si apoi in abataj, betonandu-se bolta pe lamele rezemate pe cuzineti. Peretii suprastructurii vor fi sprijiniti cu un strat de 15 cm de sprit beton aplicat pe o plasa de armatura tinuta de o retea de ancore betonate simple. Structura de rezistenta este din beton armat si sustine echipamentul si podurile rulante 2 de 200/50 t pentru montarea echipamentului. Pentru amplasarea platformei de montaj s-a facut un studiu tehnico - economic pentru amplsarea la mijloc intre grupurile de 2 si 3 sau la unul din capetele salii masinilor. Varianta cu amplasarea la unul din capete a reiesit ca avantajoasa prin faptul ca platforma cu sarcinile ei mari din timpul montajului se executa pe roca, accesul principal care debuseaza pe ea si are o sectiune foarte mare intre cele doua caverne datorita transportului tranformatorilor este la un capat al peretelui cavernei si nu central avand sub radier roca la intrare in centrala ( vezi volumul 5 Centrala). Totodata scurteaza si circuitele de cable dat fiind ca galeria de cable este la unul din capetele centralei. Caverna transformatorilor are o lungime de 115 m si o latime de 19 m si se va executa in acelasi mod ca si caverna salii masinilor. Galeriile de lagatura electrica intre generatori si transformatori se vor sprijini provizoriu la excavatii si apoi se vor betona. De asemenea galeria de acces principal intre caverne si pe toata lungimea ei va fi initial sprijinita in centre si apoi betonata. La fel galeria de legatura de la capatul opus platformei de montaj. Galeria de cable se va executa cu tronson orizontal de cca. 600 m dinspre exterior si tronsonul inclinat 1 : 1,5 din interior. Ea va fi betonata si compartimentata. Sterilul rezultat din excavatiile subterane se va depune in halda creata pe valea Somesului Cald la cca. 2 km distanta amonte de platforma de la accesul principal descrisa la pct.b. 2.1.5. Determinarea emisiilor produse n amplasament Pentru evaluarea impactului produs de lucrarile de pe amplasamentul evaluat, prima etapa care este si foarte importanta o constituie determinarea cat mai exacta a emisiilor produse de procesele tehnologice ce se desfasoara pe fiecare etapa de lucru, respectiv de cele generate de arderea in motoarele termice ale utilajelor si mijloacelor de transport a carburantilor, a benzinei si in special a motorinei cu care majoritatea din acestea sunt echipate. In acest scop calculele prezentate in subcapitolul 4.2 s-au efectuat lund in considerare urmtoarele elemente: o Timpul de execuie reprezinta un factor determinant deoarece o concentrare a lucrarilor pe perioada redusa poate genera un impact mare. Prin tema de proiectare s-a propus executia lucrarilor in doua etape , o prima etapa care se deruleaza pe 5 ani si o a doua etapa 2 ani , rezultant un total de 7 ani, in perioade echilibrate in mare parte din punct de vedere al ariei construite.
o o o o o
Cantitile de lucrri au constituit cel de al doilea parametru si in acest scop sau utilizat cele principale cuprinse in Studiul de Fezabilitate. In functie de fondul de timp alocat fiecarei operatii s-au determinat cantitatile care se vor executa. Procesele tehnologice s-au determinat pe operatiuni cat mai detaliate care sa permita apoi determinarea tipurilor de utilaje necesare. Utilajele ca tipuri si puteri s-au ales dupa specificul fiecarei operatiuni astfel incat sa fie cele mai adecvate acestora. Productivitatea orara a utilajelor s-a ales corespunzator caracteristicilor tehnice, dar s-a adaptat tipului specific al operatiunii de executat. Numrul de utilaje convenionale necesare fiecarui proces s-a determinat prin impartirea volumelor orare de lucrari la productivitatea utilajului respectiv. Consumul orar de carburani, pe baza caruia se vor calcula emisiile, determinat prin multiplicarea numarului de utilaje conventional rezultate cu consumul lor orar stabilit prin normele intocmite de I.N.C.E.R.C. De asemenea s-au luat n considerare si cantitile de lucrri si procesele tehnologice utilizate n lucrri similare. 2.1.6 Valori limita atinse prin tehnicile propuse de titular Tabelul 2.1. Valorile limita ale parametrilor relevanti ( consum de apa, energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile
Parametru UM* Valori limita Tehnici alternative propuse de titular Cele mai bune tehnici disponibile **) Conform celor mai bune practici de mediu ***) -
Consum de energie Consum de apa Emisii de Particule poluanti totale atmosferici PM10 NOx CO Particule totale PM10 NOx CO Emisii de Materii in poluanti in suspensie apa evacuate in emisar Materii in suspensie evacuate in statia de epurare Materii totale in suspensie Deseuri rezultate in urm a intretinerii si reparatiilor echipamentelor Deseuri menajere si asimilabile menajere, deseuri din activitati de birou
KWh 3 m /an 3 g/m /24h g/m /24h g/m3/an 3 g/m /24h Kg/an Kg/an Kg/an Kgan mg/l
3
260 30000 35 10,90 8,70 200 125 75 350 350 35
mg/l
350
kg/an kg/an kg/an
11,60 194,42 188,85
*consum de energie, in GJ raportat la unitatea de produs sau de materie prima; consum de apa, in m3raportat
la unitatea de produs sau de materie prima; emisii de poluanti atmosferici: concentratii in mg/m3 si cantitati in g sau kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima; emisii de poluanti in apa: concentratii in mg/l si cantitati in g sau kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima; deseuri generate: cantitati in kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima. ** Compararea si evaluarea viabilitatii acestora in concordanta, dupa caz, cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile in UE conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile si bazelor de date privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii, ca de ex. bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla. Compararea cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activitati propuse prevazute de Anexa 1 a OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006 cu modificrile i completrile ulterioare. *** Conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante.
Cerinele BAT pentru utilizarea apei Minimalizarea consumului de ap prin utilizarea sistemelor nchise de recirculare a apei . Optimizarea izolaie (cldiri, conducte, camera de uscare i instalaia). Amplasarea instalaiei astfel nct s se reduc distanele de pompare. Optimizarea fazelor motoarelor cu comand electronic. Valve automate pentru controlul parametrilor de proces ai activitii.
Conform cerineelor BAT pentru prevenirea eliberarilor cauzate de depozitarea, descarcarea, stocarea materialelor combustibile titularul trebuie sa respecte urmtoarele: depozitele trebuie sa aiba suprafata sigilata cu drenaj, colectare a scurgerilor si tratarea apei de la decantari (combustibili solizi); utilizarea sistemelor de depozitare a combustibililor lichizi situate in cuve etanse cu o capacitate de retinere de 75% din capacitatea maxima a tuturor rezervoarelor sau cel putin volumul maxim al celui mai mare rezervor. continutul rezervorului trebuie afisat si trebuiesc utilizate alarme aferente. Pot fi aplicate sisteme automate de control pentru a preveni supra-umplerea rezervoarelor de depozitare (combustibili solizi). conductele vor fi situate in zone deschise, de siguranta, deasupra solului pentru a putea fi detectate rapid scurgerile si pentru a se putea preveni pagubele asupra vehiculelor si a altor echipamente. Pentru conductele inaccesibile pot fi utilizate conducte cu perete dublu cu control automat al spatiului (combustibili gazosi si lichizi). colectarea scurgerilor de pe suprafete (apa pluviala) din zonele de depozitare a combustibilului, care spala combustibilul si tratarea acestui flux colectat (sedimentarea sau instalatia de tratare a apei uzate) inainte de eliminare combustibililor solizi.
2.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXPLOATARE CHEAP Tarnita -Lapustesti este o centrala cu o manevrabilitatea ridicata si astfel este capabila sa raspunda prompt la fluctuatiile de sarcina. Perioada de functionare in regim de turbinare depinde de durata perioadei de varf de sarcina in timpul zilei. Perioada de functionare in regim de pompare depinde de durata perioadei de gol de sarcina ei in zilele nelucratoare. Ecartul acestei perioade de functionare (regim pompa turbine) a determinat volumul rezervorului superior (10 mil.mc). Debitul hidroagregatului este diferit in regim de turbinare fata de cel din regim de pompare. Pentru a preintampina socuri hidraulice in regimul de pompare datorate unor disfunctionalitati ce pot apare la
sursa de energie nucleara sau termica este necesarca hidroagregatul turbina pompa sa fie inzestrat cu capacitate de reglare a sarcinii absorbite. - in regim de turbinare, functie de perioada de varf de sarcina in timpul zilei. Debitul maxim care ar putea fi turbinat este de 4x53 mc/s. - in regim de pompare, functie de perioada de gol de sarcina zilnic si in zilele nelucratoare. Debitul maxim care ar putea fi pompat este de 4x38 mc/s. Singurul produs este energia electrica, nu exista subproduse. Energia electrica medie care poate fi produsa este de 1.624.567 MWh/an. Planul de exploatare pentru o saptamana medie caracteristica ( pentru un an mediu multianual) este: 1. Sambata in regim de pomp: - 7h n golul de noapte; 2h cu 4 pompe; 4h cu 3 pompe; 1h cu 2 pompe; in regim de pomp: - 3 h n golul de zi cu 3 pompe; in regim de turbina: - 2 h n varf de dimineata cu 2 turbine 3 h in varf de seara cu 2 turbine. 2. Duminica in regim de pomp: - 8h n golul de noapte; 4h cu 4 pompe; 4h cu 3 pompe; in regim de pomp: - 4 h n golul de zi cu 2 pompe; in regim de turbina: - 2 h n varf de dimineata cu 2 turbine in regim de pomp: - 6h n golul de noapte; 5 h cu 3 pompe; 1h cu 2 pompe; in regim de pomp: - 4 h n golul de zi cu 2 pompe; in regim de turbina: - 4 h n varf de dimineata cu 3 turbine 4 h in varf de seara cu 3 turbine. Numarul de ore de pompare: - total numar de ore de pompare cu 2 pompe/saptamana 30 h - total numar de ore de pompare cu 3 pompe/saptamana 36 h - total numar de ore de pompare cu 4 pompe/saptamana 6 h - total numar de ore de pompare /saptamana 72 h Numarul de ore de turbinare: - total numar de ore de turbinare cu 2 turbine/saptamana 7 h - total numar de ore de turbinare cu 3 turbine/saptamana 40 h - total numar de ore de turbinare /saptamana 47 h In regim de pompare atat la pornire cat si la oprire are loc o variatie de frecventa in sistemul energetic national si anume : la inceperea pomparii are loc o scadere sub 50Hz a frecventei (pentru un grup de 250 MW scazand la 4.92 Hz) iar la oprirea pomparii are loc o crestere peste 50Hz a frecventei in sistemul energetic national (pentru acelasi grup de 250MW crescand la 50.08 MW). Amploarea acestor fluctuatii de frecventa este strans legata de puterea hidroagregatului adoptat pentru CHEAP dar si de capacitatea de raspuns a sistemului energetic national (legata de puterea sa) la momentul intrarii in functiune a CHEAP in cadrul regimului de pompare. Din acest punct de vedere, functie de puterea 3. Luni-Vineri
grupurilor instalate in termo sau nucleare ar fi de preferat puteri cat mai mari pentru hidroagregatele turbine pompa instalate in CHEAP. Dar cu cat puterea instalata in acestea este mai mare cu atat fluctuatiile de frecventa in SEN produse la oprirea sau la pornirea regimului de pompare sunt mai mari.
Cerine caracteristice specifice procesului de producie BAT sau a utilizrii msurilor alternative Titularul activitatii trebuie s-i implementeze un sistem de managemente integrat de mediu i deasemenea trebuie s se conformeze cu legislaia actual de mediu i cu toate reglemetrile naionale i internaionale de mediu aplicabile activitii desfurate. trebuie s acioneze n vederea mbuntirii continue a peformenelor de mediu a prevenirii si combaterii polurii generate de activitate, prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile. S intervin pentru prevenirea si/sau limitarea efectelor asupra mediului in caz de incident, avarie sau dezastre; Trebuie sa utilizeze eficient materiile prime, materialele, si utilitile in procesul de producere al energiei electrice S greasc gradul de recuperare i valorificare a deeurilor precum i eliminarea responsabil i n deplin siguran a deeurilor. Activitatea se va desfura cu personal calificat pentru fiecare loc de munc, special instruit i familiarizat cu cerinele fiei postului; Titularul activitatii a identificat situatiilen care ar fi posibila producerea unor accidente de mediu si a elaborat planuri pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns. Toate echipamentele si instalaiile utilizate n desfurarea activitii , a cror avarie sau funcionare necorespunztoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor fi ntreinute n condiii optime de lucru. Operatorul va asigura un program de ntreinere a echipamentelor i instalaiilor i un registru de evidena a operaiunilor de ntreinere efectuate . Titularul activitii trebuie s se asigure c o persoan responsabil cu protecia mediului va fi n orice moment disponibil pe amplasament. Titularul activitii va lua toate msurile ce se impun pentru asigurarea funciionrii si exploatrii instalailor de producie la parametrii tehnici si /sau tehnologici proictai inclusiv prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile; Titularul trebuie sa respecte valorile limit de emisie conform Planului National de reducere progresiv a emisiilor. 2.3. ACTIVITI DE DEZAFECTARE Nu este cazul.
3 DEEURI
Deeurile produse ca urmare a realizrii i exploatrii CHEAP Tarnita-Lapustesti se estimeaz separat pe cele dou etape astfel: o perioada de constructie o perioada de exploatare.
3.1. Deseuri generate in perioada de constructie

3.1.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de constructie Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prezentata in anexa 2 a H. G. 856/2002. n timpul realizrii lucrrilor de construcii i de montaj vor rezulta deeuri de construcie specifice. Acestea vor fi colectate separat i eliminate prin grija i responsabilitatea antreprenorilor lucrrilor. Deeurile care vor rezulta n perioada de construcie i de montaj vor consta n deeuri de materiale de construcie i deeuri menajere de la personalul angajat. Vor fi generate urmtoarele tipuri de deeuri: deeuri vegetale rezultate din decopertarea terenului pe care urmeaz s se construiasc obiectivele pmnt de excavaie; deeuri de materiale din construcie (resturi de beton, asfalt); deeuri de material plastic (PEID, PVC); deeuri metalice rezultate de la operaiile de asamblare a structurilor metalice i de montaj al utilajelor; capete conductori - neferoase cu izolaii; deeuri de lemn (resturi tmplrie, cofraje); uleiuri uzate de la utilajele de construcie; deeuri solide grase i uleioase (lavete, filtre de ulei) deeuri de ambalaje rezultate din folosirea unor materiale n lucrrile de construcii (vopsele, lacuri); acumulatori uzai; anvelope uzate deeuri menajere i asimilabil menajere, rezultate din activitile personalului angajat.
Pentru etapa de execuie a lucrrilor de construcie, modalitile de gestionare eficient i conform a deeurilor generate n aceast etap vor avea n vedere: inventarul tipurilor i cantitilor de deeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate a acestora; evaluarea oportunitatilor de reducere a generrii de deeuri solide, n special a tipurilor de deeuri periculoase sau toxice;
determinarea modalitii i a responsabililor pentru implementarea msurilor de gestionare a deeurilor; refolosirea pe ct de mult posibil a pmntului de excavaie ca material de umplutur, surplusul de pmnt fiind depozitat n halde (pe zone clar delimitate) colectarea separat i valorificarea prin ageni economici autorizai a materialelor cu potenial valorificabil (lemn, metal, materiale plastice, sticl); urmrirea strict a fluxului de deeuri periculoase (uleiuri uzate i lubrifiani, ambalaje de vopsele i lacuri), depozitarea temporar a acestora n condiii de siguran i predarea spre valorificare sau eliminare final prin operatori autorizai; depozitarea temporar a tuturor deeurilor pe amplasament, n spaii special destinate i amenajate pentru aceast activitate, astfel nct s se reduc riscul polurii solului, subsolului i apelor subterane. Prin acordul semnat cu antreprenorii de lucrri se va stabili responsabilitatea prilor n privina gestionrii deeurilor. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, in umpluturi, cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inert etc. In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane si alte materiale de constructii. Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, deoarece tehnologiile adoptate de antreprenor sunt prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Activitile din bazele de utilaje si statiile de beton vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor. Santierul va fi dotat cu toalete ecologice , iar gunoiul menajer va fi coletat in containere speciale fiind eliminat prin firme autorizate in baza unui contract de prestri servicii. In organizarile de santier sunt prevazute zone delimitate si betonate pentru depozitarea deseurilor. 3.1.2 Managementul deseurilor in perioada de constructie Tabelul 3.1. Managemetul deseurilor in perioada de constructie
Cantitat ea prevz ut a fii generat 2 15000 m3 1,4 mil m3 100 t Codul privind principala propiectate periculas **) 5 Cod clasificar e statistica ***) 6 09.21 12.13 12.13 Managementul deseurilor-cantitate prevazuta a fi generata valorificare 7 10000 m3 eliminar e 8 5000 m3 100t Haldat ramas in stoc 9
Nr. crt 0 1.
Denumire deseu
Starea fizica
Cod deseu *)
1 Deseuri vegetale rezultate din decopertari si defrisari Pamant de excavatie Deseuri material de constructie beton, asfalt etc.
3 S S S
4 02 01 03 17 05 04 17 01 07
2. 3.
4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15 16. 17. Deseuri de material plastic (PEID, PVC) Deseuri metalice din constructie Deseuri metalice neferoase cu izolatii Deseuri de lemn ( resturi tamplarie , cofraje) Uleiuri uzate Deseuri solide grase ( filtre de ulei, lavete, manausi) Deseuri de ambalaje (vopsele, lacuri, solvent) Acumulatori uzati Anvelope uzate Deseuri de hartie si carton Deseuri de ambalaje din plastic Deseuri de sticla Deseuri menajere Deseuri echip electrice si electronice, corp iluminat Deseuri de vopsele si lacuri Tomere si cartuse de imprimanta 0,40 t 5t 2t 300 m3 0,3 t 0,2 t 0,4 t 0,5 t 0,7 t 0,5 t 1t 0,1 t 15 t 0,25 t 0,2 t 0,35 t S S S S L S S S S S S S S S L S 17 02 03 16 02 13 17 04 11 17 02 01 13 02 08* 15 02 02* 15 01 10* 16 06 01* 16 01 03 15 01 01 15 01 02 15 01 07 20 03 01 16 02 08 01 11* 08 03 17* 08 03 18 H5 H5 H6 H8 H5 H6 H5 07.04 06.11 06.26 07.51 01.31 07.62 01.32 06.31 08.41 07.31 07.21 07.41 07.11 10.11 06.31 02.12 0,40 t 5t 2t 300 m3 0,3 t (coincinerare) 0,2 t (coincinerare) 0,4 t (coincinerare) 0,5 t 0,7 t 0,5 t 1t 0,1 t 0,25 t 0,2 t 0,35 t 15 t -
18. 19.
* n conformitate cu Lista cuprinznd deeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase. ** Ordonana de Urgen a Guvernului 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea 426/2001, cu modificrile i completrile ulterioare. *** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002 privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica direct in Romania)
3.2. Deseuri generate in perioada de exploatare

3.2.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de exploatare Din activitile desfurate in perioada de exploatare vor rezulta urmtoarele categorii de deeuri: deseuri metalice feroase si neferoase rezultate de la operaii de reparaie si revizii ale utilajelor; nmol rezultat de la operaii de curare a reelei de canalizare i a statiilor de epurare; deeuri menajere i asimilabil menajere, rezultate din activitile personalului angajat. Pe lng aceste categorii de deeuri, urmare operaiilor de ntreinere i reparaie vor rezulta i urmtoarele categorii de deeuri: uleiuri uzate deeuri solide grase i uleioase (lavete, filtre de ulei) deeuri din aluminiu cablu uzat acumulatori uzai anvelope uzate n ceea ce privete activitatea aferent birourilor pe lng deeurile menajere i asimilabil menajere se vor genera i urmtoarele categorii de deeuri: tonere de la imprimante (inclusiv cartue) deeuri hrtie i carton deeuri de ambalaje i recipiente din plastic
deeuri de sticl.
3.2.2. Managementul deseurilor in perioada de exploatare Tabelul .3.2. Managemetul deseurilor in perioada de exploatare
Nr. crt 0 1. Denumire deseu Cantitatea prevzut a fii generat 2 10 m
3
Starea fizica
Cod deseu *)
Codul privind principala propiectate periculas **) 5 -
Cod clasificar e statistica ***) 6 09.21
Managementul deseurilor-cantitate prevazuta a fi generata valorificare 7 eliminare 8 10 m

3
ramas in stoc 9 -
1 Deseuri vegetale rezultate din intretinerea incintelor Namolul rezultat de la operatiile de curatare a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare Deseuri metalice Deseuri metalice neferoase cu izolatii Cablu uzat Uleiuri uzate Deseuri solide grase ( filtre de ulei, lavete, manausi) Deseuri de ambalaje ( vopsele, lacuri, solvent) Acumulatori uzati Anvelope uzate Tomere si cartuse de imprimanta Deseuri de hartie si carton Deseuri de ambalaje din plastic Deseuri de sticla Deseuri menajere Deseuri echip electrice si electronice, corp iluminat Deseuri de vopsele si lacuri
3 S
4 02 01 03
2.
0,35 t
19 08 05
11.11
0,35 t
3. 4. 5. 6. 7.
4t 0,2 t 0,01 t 0,4 t 0,2 t
S S S L S
16 02 13 17 04 11 17 04 11 13 02 08* 15 02 02*
H5 H5
06.11 06.26 06.24 01.31 07.62 01.32
4t 0,2 t 0,01 t 0,4 t 0,2 t
8.
0,1 t
15 01 10*
H6
06.31
0,1 t
9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.
0,02 t 0,1 t 0,05 t 0,2 t 0,1t 0,05 t 15 t 0,1 t 0,01 t
S S S S S S S S L
16 06 01* 16 01 03 08 03 17* 08 03 18 15 01 01 15 01 02 15 01 07 20 03 01 16 02 08 01 11*
H8 H5 H5 H6
08.41 07.31 02.12 07.21 07.41 07.11 10.11 06.31
0,02 t 0,1 t 0,05 t 0,2 t 0,1 t 0,05 t 0,1 t 0,01 t
15 t -
17.
* n conformitate cu Lista cuprinznd deeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase. ** Ordonana de Urgen a Guvernului 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea 426/2001, cu modificrile i completrile ulterioare. *** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002 privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica direct in
Plutitorii si eventualele aluviuni care se depun sau sunt retinute pe gratarele de protectie, asimilabile ca deseuri solide vor fi ndepartate de pe amplasament cu mijloace specifice si depuse n locuri special amenajate. Cantitatea acestora nu poate fi estimata aceasta depinznd de o serie ntreaga de factori naturali variabili.
3.3. MODUL DE GOSPODRIRE A DEEURILOR 3.3.1. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie In perioada de executie a lucrarilor principalul deseu rezultat este materialul care va fi excavat pentru construirea galeriilor si a centralei. O mare parte din ce se va excava se va reutiliza in cadrul lucrarilor de constructie , iar cca. 1,4 mil . mc neutilizati vor fi transportati si depozitati in halde special amenajate. Sunt prevazute doua halde de steril , una dintre ele in doua locatii foarte apropiate situate pe terenul comunei Cpuu Mare si cealalt pe terenul comunei Mrielu. Volumul de steril ce urmeaz a fi depozitat in aceste halde este de cca. 1,4 mil. roc de calitate proast, alterat coloviu si statul vegetal rezultate din excavaii. Locatia acestor halde a fost propus pe considerente tehnico-economice. Solul decopertat va fi depozitat in vecinatatea terenului unde se execut lucrarile de excavare , pe un teren scos temporar din circuit. * vezi anexe plan halde Pentru inchiderea carierelor si a haldelor de steril prin proiect sunt prevazute lucrarile necesare si deasemenea sunt alocate fonduri. Tabelul 3.3. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie
Amplasament Tip deseu Menajer sau asimilabile (inclusiv resturi de la prepararea hranei) Organizare de Santier Deseuri metalice Mod de colectare / evacuare In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic acestea vor fi golite de masinile de salubritate. Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme si/sau in containere specializate sau zone delimitate . Vor fi valorificate in mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari servicii. Pe masura generarii vor fi transportate in incintele organizarilor de santier urmand a fi obligatoriu valorificate. Aparitia acestei categorii de deseuri implica o abordare specifica. Din punct de vedere al potentialului contaminant aceste deseuri nu ridica probleme deosebite (fiind vorba in special de resturi de beton, mixturi asfaltice). In ceea ce priveste valorificarea si eliminarea lor se pot propune mai multe metode: - Valorificarea locala in pavimentul de exploatare; - Depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota finala de exploatare; - Utilizarea ca material inert in cadrul depozitelor de deseuri comunale utilizate in zona. Aceste deseuri sunt generate cu periodicitate mica. Avand in vedere caracterul lor periculos (inflamabilitate si toxicitate pentru organisme) se propune colectarea in recipienti metalici inchisi (butoaie de 200 l din tabla) si valorificati prin unitati autorizate. Aceste deseuri sunt generate cu periodicitate mica. Avand in vedere caracterul lor periculos (inflamabilitate si toxicitate pentru organisme) se vor valorifica prin firme de profil. Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni ca accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de OBSERVATII
Deseuri metalice, echipamente electrice sau de protectie Punctele de lucru Deseuri materiale de constructii
Se vor pastra evidente stricte privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si identificatorii mijloacelor de transport utilizate.
Slamuri petroliere
Organizare de santier
Uleiuri uzate
Deseuri lemn
constructii. Utilizarea ultima va fi ca material combustibil deseu lemnos catre populatie. Materiale cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si depozitate corespunzator, sub cheie in vederea valorificarii. Se recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini antrepenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin a unei solutii privind eliminarea acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare.
Acumulatori uzati
Anvelope uzate
Organizarile de santier sociale si birouri
Namolurile organice (din fosele care deservesc grupurile sociale)
Se vor amplasa toalete ecologice care vor fi curate i ntreinute periodic de personal autorizat.
Deseuri tipice pentru organizarile de santier din Romania. Se recomanda interzicerea in mod expres prin acordul de mediu a arderii acestor materiale. Este foarte importanta prevenirea posibilitii deversrii accidentale sau ruvoitoare a coninutului vidanjei n cursurile naturale de apa sau pe suprafete de teren invecinate.
Hartie si deseuri specifice activitatii de birou Echipamente electrice si electronice,tonere, imprimante, corpuri de iluminat Deseuri de mase plastice, sticla. Menajer sau asimilabile
Hartia va fi colectata si depozitata separat de celelalte deseuri, in vederea valorificarii.
Toate deseurile de echipamente electrice si electronice vor fi valorificate prin centre autorizate.
Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele urmand a fi valorificate Se vor organiza puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic acestea vor fi golite de masinile de salubritate.
Aprovizionarea cu materii prime i materiale auxiliare in perioada de executie a lucrarilor se va face astfel nct s nu se creeze stocuri, care prin depreciere s duc la formarea de deeuri. Zonele de depozitare a deeurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscripionate. Operaiunile si practicile de management al deeurilor se vor consemna intr- un registru special, care va fi pus in orice moment la dispoziia autoritarilor de mediu. Antreprenorul general are obligatia s ncheie/mentina contracte de prestri servicii cu firme autorizate de colectarea public a diferitelor tipuri de deeuri. Colectarea i depozitarea deeurilor periculoase se face cu respectarea tuturor msurilor impuse de legislaia n vigoare n funcie de natura i proprietile deeului, iar apoi pot fi eliminate periodic numai prin firme autorizate. Se vor respecta prevederile legale n vigoare n domeniul deeurilor i recomandrile celor mai bune tehnici disponibile. 3.3.2. Modul de gospodarire a deeurilor in perioada de exploatare
Deeurile rezultate n urma operaiilor de ntreinere i revizie, precum i deeurile rezultate din activitatea aferent birourilor vor fi colectate separat, depozitate temporar pe platforme betonate din vecintatea centralei, de unde vor fi preluate n vederea valorificrii/eliminrii de ctre operatori autorizai. Deeurile menajere i asimilabil menajere rezultate din activitatea angajailor, care vor opera n cadrul obiectivului, se vor depozita n containere speciale inscriptionate amplasate pe platformele betonate din vecintatea obiectivului analizat.
Eliminarea deeurilor menajere i asimilabil menajere se realizeaz pe baz de contracte de prestri servicii cu operatori autorizai. De asemenea valorificarea deeurilor se va face prin unitati de profil in funcie de categoria deeului. Masuri minime de conduita ce trebuiesc respectate - utilizarea tehnicilor cu impact minimal pentru depozitarea deeurilor solide; - depozitarea deeurilor ntr-un mod sigur i potrivit, care s nu afecteze mediul inconjurator - dezvoltarea activitilor de din zona trebuie s respecte cadrul natural, caracterul i capacitatea fizic i social a mediului n care acestea se desfoar
beneficiarul i antreprenorul general au obligaia de a gestiona activitilor prestate, respectnd normele legislative n vigoare:
Att n timpul perioadei de execuie a lucrilor
de constructii
i/sau depozita deeurile rezultate n urma
ct i n timpul folosintei
Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificat i completat prin Ordonana de Urgen nr. 61/2006, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007); H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrog HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ 22.03.2007) HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completat prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului; Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005); Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005); HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje (M.Of. nr. 639 din 20 iulie 2005) ambalaje modificat i completat prin HG nr. 1872/2006 (M.Of. nr. 15/10.01.2007); Ordin nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje i deeuri de ambalaje (M.Of. nr. 929 din 18 octombrie 2005); Ordin nr. 1281 /1121/2005 privind stabilirea modalitilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale n scopul aplicrii colectrii selective (M.Of. nr. 51 din 19 ianuarie 2006); HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea i controlul bifenililor policlorurati i ale altor compui similari (M.Of. nr. 131 din 28 martie 2000), modificat prin HG nr. 291/2005 (M.Of. nr. 330 din 19 aprilie 2005) i prin HG nr. 975/2007 (M.Of. nr. 598 din 30 august 2007), completat prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului; HG nr. 856 /2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase (M.Of. nr. 659 din 5 septembrie 2002) modificat prin HG nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului (M.Of. nr. 187 din 19 martie 2007) HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deeuri - abrog HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93, (M.Of. nr. 255/02.08.2007 modificat i completat prin HG 1453/2008 (M.Of. nr. 783 din 24 noiembrie 2008); HG nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei (M.Of. nr. 672/30.09.2008); Ordin comun nr. 344 /708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n agricultur (M.Of. nr. 959 din 19 octombrie 2004) HOTRRE Nr. 1037 din 13 octombrie 2010 privind deeurile de echipamente electrice i electronice Ordin nr. 901/2005 privind aprobarea msurilor specifice pentru colectarea deeurilor de echipamente electrice i electronice care prezint riscuri prin contaminare pentru securitatea i sntatea personalului din punctele de colectare (M.Of. nr. 910 din 12 octombrie 2005);
4 IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA
Activitile umane desfurate ntr-o anumit zon pot produce un anumit impact semnificativ, prin aceasta nelegnd efectul direct sau indirect asupra factorilor de mediu i asupra ecosistemelor. Acest efect se manifest prin schimbri ce duc la afectarea sntii omului, a integritii mediului, respectiv a florei, faunei, solului, aerului, apei, climatului i peisajului . Scopul pricipal al Raportului la Studiul de impact asupra mediului pentru CHEAP TarniaLputeti este de a lua in considerare elementele de impact negativ, de a analiza si propune masuri si solutii de eliminare sau reducere a lui, daca este cazul , de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat lucrarile sa se incadreze cat mai bine in cadrul actual, sa reduca situatiile de conflict si sa asigure o dezvoltare durabila a zonei evaluate.
4.1. APA
4.1.1. Date generale privind amplasamentul Obiectivul de investiie este localizat in bazinul hidrografic Some din jud. Cluj, amonte de Valea rului Someul Cald. Condiiile climatice specifice Munilor Apuseni, respectiv influentele climatice oceanice se reflect in debite ridicate ale arterelor hidrografice, utilizabile pe sistemele hidroenergetice mari, cum este pe acest teritoriu Someul Cald-Someul Rece-Iara. Ca urmare lucrrile de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, cum sunt sistemele de captare a rurilor din apropierea unor lacuri de acumulare ( in acest caz lacurile de acumulare de la Gilu si Fantanele -Tarnia) au produs nsemnate modificri ale regimului de curgere cat si configuraia reelei hidrografice. Apele curgtoare, fiind in general ape de munte au numeroase cascade si sritori. Rocile fiind puin permeabile, procesul scurgeri superficiale este foarte activ, iar densitatea reelei hidrografice este foarte mare ( 1km/1kmp). Raul Someul Cald mpreuna cu rul Someul Rece i cu Valea Cpuului formeaz pe teritoriul ocolului rul Someul Mic care pe o distan de 3 km constituie limita de hotar cu O.S. Someul Rece. Ocolul Silvic Gilu este ncadrat in tipul de regim carpatic vestic. Trstura principal a acestui tip de regim o constituie nceputul relativ timpuriu al apelor mari de primvara care dureaz 1-2 luni ( martieaprilie). Aceasta perioada este urmat de viiturile de la nceputul verii. Din iulie si pana in noiembrie seceta hidrologic poate avea durat lung cu unele ntreruperi. Viiturile de toamn au o frecvent de 30-40% iar iarna este posibil formarea unor viituri catastrofale nivopluviale. Scurgerea minim la altitudini de peste 1000 m se produce iarna. Alimentarea subterana a rurilor este bogat sau moderat. Turbiditatea si mineralizarea apelor este ridicat, cu toate ca in zon sunt fcute numeroase lucrri de corecie de toreni. Torenialitatea praielor apare mai ales in U.P. I U.P III si poate deveni periculoas in urma ploilor repezi (toreniale) din timpul verii. Este de subliniat faptul c o serie de baraje de retenie din beton armat construite pentru diminuarea viiturilor snt colmatate total sau parial , capacitatea lor de retenie fiind redus.
4.1.2. Hidrogeologia si chimismul apelor Din lucrrile de studii si de execuie anterioare, pentru schema Some - Marisel si baraj Tarnia, precum si din lucrrile de studii actuale privind C.H.E.A.P. Some - Tarnia se poate aprecia ca zona cuprinde : roci permeabile (aluviuni di deluviuni); roci semipermeabile (roci stncoase f. alterate si f. fisurate) si roci impermeabile (roci stncoase, nealterate si f. slab fisurate). In rocile stncoase, nu exista o pnza de apa subterana, infiltraiile fiind doar pe zonele intens fisurate ce dreneaz apele de la suprafaa. Pnzele de apa se formeaz doar pe baza esurilor aluvionare, a teraselor, a deluviilor, grohotiuri si conuri de dejecie, avnd ca sursa numai precipitaiile. Mediul geochimic confer apelor agresivitate sulfatic si de dezalcanizare a betoanelor. Prezenta piritei in cristalin poate mbogi apele in anionul SO2-4. Nu se cunosc in ntreaga regiune existenta apelor minerale si a pnzelor captive. 4.1.3. Fenomene fizico - geologice actuale In zonele de platouri unde sunt amplasate rezervoarele, nu se semnaleaz fenomene de alunecri de teren sau rearanjri ale maselor coluviale. Numai pe pantele relativ mari, doar local apar fenomene de antrenare a materialului. 4.1.4. Influente ale lucrrilor proiectate asupra albiei cursului de ap si a obiectivelor existente in zona In zona analizata a Someului Cald sunt in exploatare urmtoarele amenajri hidroenergetice . Acumularea Fantanele a fost proiectata ca sa realizeze regularizarea si acumularea debitelor de viitura de pe sectorul amonte a rului Someul Cald, fiind acumularea aferenta CHE Mrielu. CHE Mrielul a fost proiectata sa funcioneze la orele de vrf de sarcina SEN, apa turbinat de aceasta debueaz in ac. Tarnia prin intermediul unei galerii de fuga subterana in care curgerea are loc cu suprafaa libera, debuarea fcandu-se la cota superioara nivelului de retenie normal din lacul Tarnia. La momentul studiului CHE Mrielu este calificata pentru efectuarea de servicii de sistem. Acumularea Tarnia (volumul util la acumulrii , Vutil= 14,60 mil. mc) este a doua acumulare ca mrime si importanta dup acumularea Fantanele, cu rolul de a prelua diferenele de bazin pe perioada viiturilor si de a satisface practic in mod continuu necesitile de apa din aval cu un debit de apa cvasicontinuu Q= 9 mc/s ( debitul de servitute de minim 6,0 mc/s pe rul Someul Mic in seciunea Cluj-Napoca si cca. 3,0 mc/s necesarul aval de ap potabil in industrial).
Se precizeaz ca CHE Tarnia trebuie s funcioneze in mod obligatoriu la un interval de 2 zile ( in mod excepional la 3 zile) pentru asigurarea utilitilor, aceast funcionare este necesar din cauza: Volumul util sczut existent in acumularea Someul Cald, care se exploateaz in mod normal intre 440,50-441,00 mdM (NNR). Colmatarea acumulrii Gilu care alimenta cu ap uzina de ap a municipiului Cluj-Napoca cat si a altor localiti in aval.
Deoarece debitele de apa din bazinul Someul Rece si bazinul Iara sunt deviate in acumulrile Fantanele si Tarnia, practic acumularea Tarnia asigura debitul de 9 mc/s, acumulrile din aval avnd doar rolul de a regulariza debitul uzinat de CHE Tarnia , in aval ne mai existnd aport de debit suplimentar.
CHE Tarnia este proiectat s funcioneze in orele de vrf de sarcin a SEN, ea produce energie Em =80GWh/an, la nivelul normal de retenie NNr=521,50 mdM. Variaia sptmnala a nivelului apei in ac. Tarnia cu aproximativ h 5,0 m, datorit exploatrii Tarnita-Lapustesti influeneaz in principal doar exploatarea acumulrii Tarnia, iar pentru celelalte amenajri de pe sectorul Fantanele Cluj, este nesemnificativa. Acumulrile si centralele din aval de CHE Tarnia nu pot fi influenate negativ de existenta CHEAP Tarnia-Lpustesti, ele avnd acelai regim de exploatare ca si in prezent. Pierderile energetice si economice cauzate de funcionarea CHEAP Tarnita- Lapustesti se datoresc variaiilor de nivel sptmnale ce apar in acumularea Tarnia h 5,0 m, In albia rului Someul Cald, in zona amonte a acumulrii Tarnia urmeaz a fi construite urmtoarele obiective , aferente CHEAP: a) casa vanelor de debuare a derivaiilor de mica presiune in acumularea Tarnia: sunt cte una pe fiecare fir al derivaie de mica presiune. Au rolul de a nchide accesul apei din acumularea aval Tarnia in galeriile de mica presiune in scopul punerii acestora la uscat pentru revizii si reparaii. Casa vanelor-debuare sunt de tipul put umed echipate ca si cele de la derivaiile de mare presiune , cu o vana plana si un batardou fiecare. b) Deburile in acumularea Tarnia sunt uvraje care au urmtoarele funcii: - deburi propriu-zise la funcionarea centralei in regim de turbionare a apei. - prize in cazul funcionarii agregatelor din centrala in regim de pompaj. Deburile sunt amplasate sub nivelul minim de exploatare de 514,00 mdM al acumulrii Tarnia si au prevzuta o garda necesara pentru evitarea antrenrii aerului pe galerie la funcionarea ca galerie de aspiraie. Deburile sunt echipate cu cate un grtar de 10x10,40 m pentru funcionarea lor ca prize pentru pompaj. Tronsoanele de galerie de mica presiune intre puurile vanelor aval si deburi precum si deburile se vor executa numai dup coborrea nivelului in acumularea Tarnia sub cota 503,00 mdM care reprezint cota radierului deburilor. Deburile in acumularea Tarnia se vor executa obligatoriu numai dup ce galeriile de mica presiune sunt complet betonate intre vanele batardourilor amplasate aval de CHEAP Tarnita-Lputeti si puurile umede ale caselor de vane. b.1. nlimea construciei la barare este mai mare de 1,5 m. digurile acumulrii Lapustesti au nltimea de 32,5 m, si o lungime de 2600 m. Cota superioara a digurilor N=1086,50 mdM, cota medie a platformei acumulrii N=1053,00 mdM. b.2. volumul util al acumulrii create de barare este mai mare de 25.000 mc. b3. Debitul Qinst>3Qmediu multiannual. Debitul instalat CHEAP Qpompare/Qturbinare= 212 m3/s/152 m3/s. 4.1.5. Date hidrologice de baz - debite In conformitate cu STAS 4273/83 si STAS 4068/87 lucrrile necesare CHEAP Tarnia Lputeti se ncadreaz in clasa I-a de importanta, iar conform metodologiei pentru stabilirea categoriei de importanta in funcie de indicele de risc asociat NTLH-021/2001, lucrrile sunt de importanta deosebitaB. CHEAP Tarnia-Lputeti este dimensionat s funcioneze energetic intre nivelurile amonte din acumularea Lputeti (NNR 1085,00 mdMN si NmE 1053,50 mdMN) si aval din acumularea Tarnia (NNR 521,50 mdMn si Nme 514,50 mdMN) intre aceste cderi energetice acumularea Tarnia pune la dispoziie CHEAP un volum de V 10 mil mc pe sptmna. Alimentarea cu ap a acumulrii Lputeti se realizeaz prin pompare din volumul util de ap existent in acumularea Tarnia, volume care la rndul lor sunt captate din acumulrile amonte si diferena de bazin a zonei CHE Tarnia , amenajarea este o central hidroelectric cu pompare in circuit
mixt si nu este supus viiturilor aferente Someului Cald, pomparea apei are loc intre lacul inferior Tarnia si lacul superior Lputeti, cu ciclul zilnic- sptmnal . Debitul minim la turbinare din acumularea Lputeti Q= 53,00 mc/s. Debitul maxim la turbinare din acumularea Lputeti , Q= 212 mc/s. Debitul minim la pompare in acumularea Lputeti, Q= 38,00 mc/s. Debitul maxim la pompare in acumularea Lputeti, Q=152 mc/s. Nivelul normal de retenie in acumularea Lputeti NNR= 1085 mdM. Nivelul minim de exploatare in ac. Lputeti , NmE= 1053,50 mdM. Nivelul maxim de exploatare in ac. Lputeti NME = 1086 mdM. Exploatarea optima a CHEAP Tarnia-Lputeti se poate realiza doar in condiiile in care nivelul din acumularea Tarnia este in domeniul de valori NmE =514,00 mdM si NNR= 521,50 mdM - niveluri mai coborte dect 514,00 mdM in acumularea Tarnia conduce la antrenarea aerului in sistemul de pompare a CHEAP. - niveluri mai ridicate dect 521,50 mdM in acumularea Tarnia conduce la deversarea in aval a acumulrii Tarnia. Debitul mediu multianual al Someului Cald in seciunea Tarnia este Qm= 14 m3/s. 4.1.6. Alimentarea cu ap 4.1.6.1. Alimentarea cu ap n perioada de construcie
In perioada de construcie, organizrile de antier vor fi alimentate cu apa potabila din reeaua existenta in zonele respective ( unde exista) din puuri sau prin peturi si bidoane de apa plata, iar pentru apa tehnologica se vor folosi sursele de pe amplasamente. Bilanul consumului de ap (m3/zi, m3/an) in perioada de construcie se prezint in tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Bilanul consumului de ap (m3/zi, m3/an) in perioada de construcie
Ape prelevate din surse Consum industrial Sursa de apa (furnizor) Consum total de apa Pentru compensarea pierderilor in sistemele cu circuit nchis Apa subt era na 8 Apa de suprafa a 9 10 Apa de la alte obie ctive Recirculata/reutiliz ata
Coment arii
Proces tehnologic
Total
Consu m menajer
Apa subter ana
Apa de suprafaa
Apa de la propriu obiectiv
1 Constructii Preparare betoane, materiale pe baza de apa Consum menajer si potabil
4 25000 m3/an 120 m3/zi 5000 m3/an 20 m3/zi
6 10000 m3/an 50 m3/zi
7 15000 m3/an 70 m3/zi
11
12
Furnizor autorizat din zona
30000m3 /an 140 m3/zi
5000 m3/an 20 m3/zi
Necesarul de ap in perioada de execuie este determinat prin consumurile din fluxul tehnologic: prepararea betoanelor ( nu vor fi realizate pe amplasament), corectarea umiditatii umpluturilor in vederea compactrii, asigurarea preparrii amestecurilor pe baza de apa: mortare pentru tencuieli si zidrie, gleturi, amorse, vopsele lavabile, asigurarea umiditii betoanelor, precum si consumul menajer. Pentru cldirile proiectate construcii supraterane (construcii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj) si centrala subterana alimentarea cu ap a consumatorilor se va realiza prin branament la reeaua de ap existent in zona, sau prin puuri aceasta asigurnd condiiile de debit i presiune necesare utilizrii n condiii optime. Pentru execuia lucrrilor de alimentare cu apa pe fiecare obiectiv - construcii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini breviare de calcul, scheme tehnologice , piese scrise si piese desenate. Consumul de apa va fi avizat de autoritatea competenta de gospodrire a apelor din zona respectiva. Menionam ca in avizul de gospodrire a apelor nr. 38 din 21.03.2011 nu sunt specificare debite privind alimentarea cu apa si necesar de apa pentru organizrile de antier. 4.1.6.2. Alimentarea cu ap n perioada de funcionare
a. Parametrii hidroenergetici principali ai CHEAP Tarnia-Lputesti s-au determinat inndu-se seama de caracterul de funcionare in SEN anume - in regim pomp si in regim turbin. Acesta central cu acumulare prin pompaj consum energie in golul de noapte necesar pomprii unor volume de ap si stocrii lor intr-o acumulare creat la cote nalte ( acumularea Lputeti) pentru ca in orele de vrf aceste volume s fie uzinate gravitaional prin central producndu-se energie electric. CHEAP Tarnia-Lputesti este o amenajare cu pompare in circuit mixt cu pompare intre lacul Tarnia si lacul Lputeti cu ciclu zilnic-sptmnal. Volumul sptmnal de ap uzinat la orele de vrf din acumularea Lputeti este de cca. V= 24 mil m3/ sptmna, si va permite producerea unei energii electrice in SEN E=31,24 GWh/sptmana, se specifica faptul ca volumul de ap este in prealabil pompat din acumularea Tarnia. Acumularea hidroenergetic prin pompaj nu este un consumator de apa, doar va utiliza potenialul hidroenergetic existent intre lacul de acumulare Tarnia aflat in exploatare si lacul superior care se va construi si volumul util existent in acumularea Tarnia pentru vehicularea apei din lac intre cele doua rezervoare. Rezerva de apa de incendiu va fi asigurata printr-un rezervor de ap de incendiu amplasat pe versant. Refacerea rezervei de apa de incendiu se va face prin intermediul unei staii de pompe care aspira apa din rezervorul apa rcire amplasat in galeria de cabluri si o refuleaz prin conducta montata in galeria de cabluri, in rezervorul de incendiu amplasat pe versant. Tabelul 4.2. Aparate de msura si control Nr. crt. Aparate de masur si control Amplasament 1. Mire, telelimnimetre, tubaii de tasare, dispozitive Rezervor superior hidrometrice acumularea Lputeti 2. Mire, reperi Prize
3. 4. 5. 6. 7. 8.
Telelimnimetre, reperi Tetelimnimetre, telepresmetre Telepresmetre, extensometre, rocmetre Reperi , cleme dilatometrice Telepresmetre, extensometre, rocmetre Reperi
Put vane , batardouri Castel echilibru dinamometre, Centrala hidroelectrica Galerii dinamometre, Caverna trafo lac inferior Tarnia
Pentru cldirile proiectate construcii supraterane (construcii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj) si centrala subterana alimentarea cu ap a consumatorilor se va realiza prin branament la reeaua de ap existent in zona, sau prin puuri aceasta asigurnd condiiile de debit i presiune necesare utilizrii n condiii optime. Pentru incalzirea construciilor supraterane s-au prevzut cazane electrice. Consumul de apa va fi autorizat de autoritatea competenta de gospodrire a apelor din zona respectiva. Bilanul estimativ al consumului de ap (m3/zi, m3/an) in perioada de exploatare se prezint in tabelul 4.3. Tabelul 4.3. Bilanul consumului de ap (m3/zi, m3/an) in perioada de exploatare
Ape prelevate din surse Consum industrial Proces tehnologic Sursa de apa (furnizor) Consum total de apa Pentru compenasrea pierderilor in sistemele cu circuit inchis
Apa subter ana Apa de suprafata
Recirculata/ reutilizata Apa de la alte obie ctive
Coment arii
Total
Consum menajer
Apa subter ana
Apa de suprafata
Apa de la propriu obiectiv
1 Producere energie electrica din surse regenerabil e
2 Retea publica din zona
3 38 m2/zi 6500 m3/an
4 38 m2/zi 6500 m3/an
5 20 m2/zi 5000 m2/an
6 8 m2/zi 600 m2/an
7 10 m2/zi 900 m2/an
10
11
12
Consumul total de apa estimat face referire la necesarul de apa potabila si industriala pentru procesul tehnologic respectiv rezerva de apa de incendiu, precum si apa potabila si menajera necesara cldirilor din zona centralei si a galeriilor.
4.1.7. Evacuarea apelor uzate Apele uzate generate in perioada de execuie a construciilor nu se refolosesc. Pentru organizrile de antier tehnologice si sociale sunt prevzute reele de canalizare ape menajere si pluviale si staii de epurare. In studiul de fezabilitatea elaborat de ISPH SA, pentru organizrile de antier sociale si tehnologice nu sunt prezentate date tehnice, memorii de specialitate, breviare de calcul, privind proiectele de canalizare menajera si pluviala, staiile de epurare si pompare si nu este specificat emisarul in care se va face evacuarea.
Pentru execuia lucrrilor de canalizare menajera si pluviala, amplasarea staiilor de epurare pe fiecare obiectiv vizat construciile de la gura galeriilor de cable, blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini, verificri tehnice, breviare de calcul, scheme tehnologice. 4.1.8. Managementul apelor uzate Avnd n vedere natura lucrrilor, organizrile de antier si amploarea investiiei putem considera ca att in perioada de execuie, cat si in perioada de exploatare, exista poteniale surse de ape uzate. 4.1.8.1. Managementul apelor uzate n perioada de construcie In perioada de execuie a lucrrilor, principalele surse de generare a apelor uzate sunt reprezentate prin: o ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si splarea padocurilor in care sunt depozitate temporar agregatele,etc; o apele uzate rezultate dup prepararea diferitelor amestecuri pe baza de apa pentru realizarea finisajelor; o apele uzate menajere, rezultate de la muncitori si ateliere de lucru. o apele menajere de la cldirile administrative. o apele meteorice czute pe platformele de lucru ale organizrilor de antier. Cantiti i caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate in punctele de lucru Concentraiile poluanilor de interes pentru apele menajere si industriale sunt estimate la urmtoarele valori: _ Csusp 250 mg/l, _ CCBO5 150 mg/l, _ Cgrsimi 25 mg/l. In aceste condiii debitele masice de ape uzate menajere provenite din fluxul tehnologic si personalul muncitor in fronturile de lucru sunt urmtoarele: _ suspensii: 1050 m3/an X 0,80 X 250 g/m3 = 210 kg/an _ CBO5: 1050 m3/an X 0,80 X 150 g/m3 = 126 kg/an _ grsimi: 1050 m3/an X 0,80 X 25 g/m3 = 21 kg/an Pe toate antierele pe lucru se vor instala toalete ecologice. Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate ncrcate cu particule de ciment, aditivi si parte fin din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 5% din cantitatea de ap tehnologic. Apele meteorice spal suprafeele de lucru, padocurile cu anrocamente si agregate, antreneaz particulele solide, pulberile si eventualii poluani provenii din pierderile de la utilaje, constituind in felul acesta o surs de poluare a mediului. Apele uzate meteorice generate in perioada de execuie au fost estimate la 680 m3/an. Apele uzate generate in perioada de execuie a construciilor nu se refolosesc. Organizrile de antier tehnologice si sociale
Pentru organizrile de antier tehnologice si sociale sunt prevzute reele de canalizare ape menajere si pluviale si staii de epurare. In studiul de fezabilitatea elaborat de ISPH SA, pentru organizrile de antier sociale si tehnologice nu sunt prezentate date tehnice, memorii de specialitate, breviare de calcul, privind proiectele de canalizare menajera si pluviala, staiile de epurare si pompare si nu este specificat emisarul in care se va face evacuarea. Pentru execuia lucrrilor de canalizare menajera si pluviala, amplasarea staiilor de epurare pe fiecare obiectiv vizat - construcii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini, verificri tehnice, breviare de calcul, scheme tehnologice, piese scrise si piese desenate. Tabelul 4.4. Bilanul estimativ al apelor uzate in perioada de construcie
Totalul apelor uzate generate Sursa apelor uzate proces tehnologic menajera mc/an mc/zi mc/an mc/zi Ape uzate evacuate Industriale mc/an mc/zi Pluviale mc/an mc/zi Ape directionate spre reutilizare/recirculare In acest obiectiv mc/an mc/zi Catre alte obiective mc/an mc/zi
Com entar ii
1 Pierderi proces tehnologic Consum menajer si potabil Intretinere incinte
10
11
12
13
14
48
11.180
16
4000
30
6500
680
4.1.8.2. Managementul apelor uzate n perioada de functionare Dup punerea n funciune a centralei si a celorlalte obiective de pe amplasamentul analizat vor rezulta urmtoarele categorii de ape uzate: ape uzate menajere rezultate de la angajai; ape uzate rezultate de la ntreinerea spaiilor interioare, ape uzate rezultate de la ntreinerea aleilor i platformelor betonate ape meteorice.
Tabelul 4.5. Bilantul apelor uzate pe perioada de exploatare

Totalul apelor uzate generate Sursa apelor uzate /proces tehnologic Ape uzate evacuate menajera mc/an mc/zi mc/an mc/zi industriale mc/an mc/zi Pluviale mc/an mc/zi Ape directionate spre reutilizare/recirculare In acest obiectiv mc/an mc/zi Catre alte obiective mc/an mc/zi
Come ntarii
1 Proces de producere energie electrica din surse regenerabile Consum menajer si potabil Intretinere incinte/
10
11
12
13
14
32
5880
16
4000
14
1200
680
Bilantul apelor in incinta blocurilor tehnice este sintetizat in figura 4.1.
Reteaua de alimentare cu apa din zona

Qc = 5 mc/zi
Nevoi igienico sanitare

Quz or max = 4 mc/zi
Acoperisuri cladiri
Alei, platforme betonate
Statie de pompare Canalizare pluviala

Retea de canalizare din zona
Retea de canalizare ape pluviale
Figura 4.1. Bilanul apelor uzate in incinta blocurilor tehnice In Tabelul 4.5. este prezentat bilantul apelor uzate, iar in Tabelul 4.6. sunt prezentate caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate.
Tabel 4.6. Caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate

Totalul apelor uzate generate Poluanti* Ape fecaloid menajere Debit total
(mc/an )
Ape uzate evacuate Ape industriale Conc. la evacu are (mg/l) 8 35 350 Ape meteorice Conc. la evacua re (mg/l) 11
Cantitat e totala
(kg/an)
Debit
(mc/an)
Conc. la evacuare
(mg/l)
Cantitate (kg/an) 6 1400
Debit
(mc/an)
Cantitate (kg/an) 9 17,50 245
Debit
(mc/an)
Cantita te (kg/an) 12 23,80
1 Materii in suspensie*
2 5880
3 1670
4 4000
5 350
7 500* 700**
10
680
35
* Avnd n vedere categoriile de ape uzate, s-a calculat debitul numai pentru poluantul materii n suspensie ** Ape uzate rezultate de la ntreinerea spatiilor interioare, a aleilor si platformelor betonate care se evacueaz n comun cu apele meteorice *** Ape uzate rezultate de la splarea utilajelor, echipamentelor (maxim de 2-3 ori/an) care se evacueaz n comun cu apele menajere.
Beneficiarul are obligaia ca pentru fiecare obiectiv aflat in ntreinere s respecte limitele prevzute de Normativul privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor (NTPA002/2002) aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005) si anume: o pH 6,5 8,5; o materii in suspensie 350 mg/l; o consumul biochimic de oxigen CBO5 300 mgO2/l; o consum chimic de oxigen CCO-Cr 500 mgO2/l; o fosfor total 5 mg/l; o sulfati 600 mg/l. Msuri pentru micorarea cantitii de ape uzate i de poluani Pentru micorarea cantitii de apa uzat se are n vedere: utilizarea raionala a apei potabile si la grupurile sanitare; utilizarea raionala a apei pentru splarea platformelor betonate interioare si exterioare; ntreinerea drumurilor de acces pentru a evita murdrirea roilor autovehiculelor; 4.1.9. Surse de poluare a apei i emisii de poluani 4.1.9.1. Sursele de poluare a apelor n perioada de execuie In perioada de execuie a lucrrilor sursele posibile de poluare a apelor sunt diferite in funcie de obiectivul vizat. o execuia propriu-zisa a lucrrilor, o traficul de antier Manipularea si punerea in opera a materialelor de construcii (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecrui tip de material si fiecrei operaii de construcie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din mainile si utilajele antierului.
Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrri de construcie nu sunt neglijabile. Eroziunea pmantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafaa, se poate manifesta in perioada de execuie. De asemenea, ploile care spal suprafaa antierului pot antrena depunerile din solul decopertat. Traficul greu, specific antierului, determina diverse emisii de substane poluante in atmosfera (NOx, CO, SO2 - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea splata de ploi, astfel incat poluanii din aer sunt transferai in ceilali factori de mediu (apa subterana, sol etc). In ceea ce privete organizrile de antier trebuie acordata o atenie sporita proteciei mediului in aceste locaii. Staiile de alimentare cu carburani si de ntreinere a utilajelor si mijloacelor de transport sunt surse poteniale de poluare a apelor de suprafaa si subterane. Organizrile de antier, funcie de complexitatea activitii acestora, trebuie, de asemenea, avizate si controlate din punct de vedere al proteciei mediului. In categoria surselor poteniale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala rezultata din posibilele accidente de circulaie in care sunt implicate cisterne ce transporta substane periculoase.
4.1.9.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare Resursele de apa al Someului Cald au fost exploatate inc din anii 1970, prin construirea lacului de acumulare Fantanele in amonte (un baraj cu anrocamente de 92 m nlime, putere instalata de 220 MW, volumul lacului 225x106m3) i acumularea Tarnia ( un baraj cu anrocamente in arc de 92 m nlime, putere instalata 45MW, volumul lacului 74x106 m3). Pentru a tine seama de influentele surselor de poluare neorganizate (influenta solului aferent noilor suprafee ce urmeaz a intra in exploatare, maluri, versani, drumuri, etc) se poate considera ca efect al acestora modificarea consumului biochimic de oxigen al apei. Deoarece acumularea Lputeti va utiliza aceeai ap a bazinului Someul Cald iar funcionarea turbinelor/pompelor faciliteaz aerarea apei, se poate considera acest fenomen ca fiind pasager, iar cunoaterea exact a modificrilor care pot apare se pot realiza prin msurtori de specialitate. In prezent sunt puine sate in bazinul superior al Someului Cald care reprezint o surs de contaminare cu ape uzate. Mai mult, folosirea substanelor chimice si ngrmintelor in zona este limitat. Drept urmare debitele care ajung in acumulri sunt curate, nu sau observat urme de alterare, iar o alt dovada a puritii apei este reprezentat de prezena pstrvului in rul si acumulrile de pe Someul Cald. Prin uzinarea apei in turbinele hidraulice ale amenajrilor din zona nu s-au modificat caracteristicile hidrochimice si nici parametrii organoleptici iniiali ai apei. In condiiile funcionrii CHEAP Tarnia-Lputeti cnd se prevd viteze de variaie mai mari dect cele realizate pan n prezent in acumularea Tarnia si cu vitez incomparabil mai mare se apreciaz c fenomenele de instabilitate manifestate slab pan n prezent ar putea s se amplifice, dar fr urmri periculoase. Dezvoltarea zonei Lputeti va mbuntii colectarea apelor uzate din gospodarii prin intermediul reelelor de canalizare si sistemelor de epurare ce urmeaz a se realiza in zona. Principalele surse de impurificare a apelor in perioada de funcionare sunt date de:
eventualele pierderi de uleiuri si lubrifianti in procesul de funcionare a echipamentelor care conin ulei ( pompe, turbine, transformatoare etc) daca traseul pe care circul uleiului nu este etan sau daca acestea nu sunt prevzute cu sisteme de colectare proprii ale eventualelor scurgeri. evacuarea de ape uzate menajere in reele de canalizare ncrcate cu poluani peste limitele prevzute de NTPA-002/2002 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005) Evacuarea apelor uzate rezultate din splarea utilajelor care necesita aceste operaii de ntreinere a aleilor si pardoselilor atelierelor de lucru si a apelor pluviale care spla acoperiurile si platformele betonate cu poluani peste limitele prevzute de NTPA-002/2002 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005) 4.1.10. Impactul produs asupra apelor
4.1.10.1. Impactul produs asupra apei de activitatea din perioada de construcie Activitile desfurate n cadrul etapei de construcie vor avea un impact mediu acceptat asupra calitii apelor subterane i de suprafa. Manipularea si punerea in opera a materialelor de construcii (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecrui tip de material si fiecrei operaii de constructie. n zona frontului de lucru, n timpul functionarii utilajelor, pot aprea accidental si local emisii care ar putea polua apele si solul. Acestea sunt din categoria pulberilor n suspensie sau a combustibililor, lubrifianilor si reziduurilor acestora, care pot fi manevrate, depozitate sau deversate neglijent n timpul funcionarii utilajelor si autovehiculelor pentru transportul materialelor. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din mainile si utilajele antierului. Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrri de construcie nu sunt neglijabile. Eroziunea pmantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafaa, se poate manifesta in perioada de execuie. De asemenea, ploile care spal suprafaa antierului pot antrena depunerile din solul decopertat. Se poate aprecia c apele subterane freatice n zona platoului Lputeti beneficiaz de protecie, att natural ct i artificial. Studiile geologice realizate au stabilit c zona cuprinde : roci permeabile (aluviuni di deluviuni); roci semipermeabile (roci stncoase f. alterate si f. fisurate) si roci impermeabile (roci stncoase, nealterate si f. slab fisurate). In rocile stncoase, nu exista o pnza de apa subterana, infiltraiile fiind doar pe zonele intens fisurate ce dreneaz apele de la suprafaa. Pnzele de apa se formeaz doar pe baza esurilor aluvionare, a teraselor, a deluviilor, grohotiuri si conuri de dejecie, avnd ca sursa numai precipitaiile. O poluare a acviferului freatic n perioada de construcie se poate produce numai n cazuri de accidente cu pierderi semnificative de carburani, ulei de motor sau alte substane periculoase. Aceste situaii accidentale sunt vizibile i este sarcina constructorului de a lua toate msurile pentru evitarea producerii si de a interveni prompt pentru depoluarea zonei. Lucrrile preconizate pentru realizarea centralei subterane si a derivaiilor respectiv galeria de mare presiune, galeriile de mica presiune, galeriile de aspiraie, castelele de echilibru, prizele inferioare si superioare necesita excavaii subterane. Materialul rezultat din excavaiile subterane va fi evacuat prin accesul principal al centralei
si depozitat pe Valea Someului Cald, amonte de lacul Tarnia cca 200 m, intr-un cot dublu al rului unde se creeaz pe versantul stng o vale. Someul Cald va fi deviat printr-un tunel de cca. 210 m lungime cu diametrul de 3,9 m, crend astfel posibilitatea umplerii vii Someul Cald n acest cot unde se va forma o platforma pana la cota 550 mdM si unde se vor depozita cca. 600 mii mc steril. ( plana H 1857-08- Halda de steril)
Foto 1. Zona de deviaie a Someului Cald . Foto 2. Valea Someului Cald unde se depoziteaz cei 600 mii mc steril o Albia rului Someul Cald va fi deviata in zona haldei , nu va mai utiliza albia existenta, cu toate acestea dat fiind regimul de curgere nu sunt de ateptat nici un fel de efecte cu caracter negativ sau care sa scape de sub control. Pe perioada execuiei devierii sterilul rezultat din sparea galeria de deviere nu se va depozita in albia ce urmeaz a fi dezafectata. Din punctul de vedere al echilibrelor ecologice, aceste lucrri nu vor afecta n mod semnificativ si cu consecine negative fauna. Nu se pune problema afectrii unor reele de utiliti prin executarea lucrrilor, dat fiind faptul ca astfel de reele nu exista n zona respectiva.
o o o
Studiile de specialitate au aratat c utilizarea din punct de vedere hidrotehnic a rurilor/prurilor de munte trebuie realizat limitat, inndu-se cont de o serie de condiii de ordin ecologic, astfel inct afectarea ecosistemelor acvatice si implicit a faunei acvatice s fie minim. Din punct de vedere ecologic debitul din aval ar trebui s respecte urmtoarele condiii: Qdiluie= Qmin.med.lunar (95%) < Qmn < Q natural (amonte) 1. 2. 3. 4. Debitul mediu necesar Qmn s fie prevzut imediat in aval ; Modificarie cursurilor de apa din amonte s fie prevzut cu scri de peti funcionale; piciorul scrii se amplaseaz n suvoiul principal; inlimea treptelor s fie de 30 cm, iar prin contrapant s rein apa in strat de 20-30cm; substratul scrii s fie din prundi luat din pru; 0,5 m/s < Vmn < Vm 0,2 m < hmn < hm
natural (amonte)
natural (amonte)
unde: Vmn- viteza apei necesar in aval;
hmn adancimea minim a apei in aval Vm- viteza medie a apei necesar in aval; hmn adancimea medie a apei in aval Limitele minime ale Vmn si hmn trebuiesc respectate justificnd de fapt interesul hidroenergetic al zonei cu debit acceptabil potenial energetic. Avnd n vedere natura activitilor si funcionarea organizaiilor de antier (sociale si tehnologice) se impune realizarea unor reele de canalizare a apelor menajere si pluviale precum si colectarea si dirijarea acestora ctre staii de epurare corespunztor dimensionate, astfel nct indicatorii de calitate ai acestor ape uzate colectate sa respecte prevederile Normativului privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor si direct in staiile de epurare NTPA-002 din HG 352/2005. Pe de alt parte realizarea unui cmin de deznisipare pentru pre-epurarea apelor uzate rezultate de la splarea utilajelor si mijloacelor de transport, nainte de a fi deversate in statia de epurare propusa va reduce considerabil materiile n suspensie din aceste ape. Pentru apele pluviale si apele uzate rezultate de la ntreinerea incintelor, a aleilor i platformelor betonate din zona administrativa este recomandat un sistem de rigole iar pentru apele pluviale colectate din n jurul platformelor betonate din zonele industriale , zonele atelierelor de lucru este recomandat realizarea unui bazin decantor n vederea pre-epurri acestor ape nainte de evacuarea lor in reeaua de canalizare. 4.1.10.2. Impactul propus asupra apelor de activitatea din perioada de funcionare Principalul inconvenient pe care il produce Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnia-Lputeti asupra zonei aferente acumulrii Tarnia (rezervorul inferior) l reprezint variaia sptmnal de nivel de cca h=5,0 m, cu eventualele influente nedorite asupra stabilitii versanilor. Efectele negative care pot apare in timpul exploatrii CHEAP Tarnia-Lputeti se datoreaz nu att vitezelor de variaie a nivelelor cat frecvenei acestor cicluri de variaii zilnice-sptmnale. Aceste aprecieri se bazeaz pe faptul ca in decursul exploatrii lacului Tarnia s-au realizat viteze similare, dar la intervale mari de timp, care nu au manifestat fenomene de instabilitate. Acumulrile si centralele din avalul CHE Tarnia nu pot fi influenate negativ de existenta CHEAP Tarnia-Lapustesti ele avnd acelai regim de exploatare. Aprecieri asupra debitului de servitute Evaluatorul insista asupra importantei meninerii unui debit de servitute care sa nu duca la degradarea habitatelor ripariene si a structurii comunitarilor de flora si fauna asociate. Astfel trebuie avute in vedere anumite detalii tehnologice in ceea ce privete procesul tehnologic hidroenergetic, n direcia meninerii unor debite de servitute adaptate n directia satisfacerii unor cerine ecologice specifice faunei existente (zona de deviaie a cursului rului Someul Cald zona haldei de steril, pentru acumularea Tarnia in aval de aceasta). Noiunea de debit de servitute, minim necesar in albia rurilor sau prurilor in aval de o amenajare hidrotehnic se definete in funcie de criteriile cunoscute (Stegaroiu, 1988), iar dup scopul acestora se pot diferenia: a) debite minime pentru protecia mediului acvatic; b) debit minim salubru;
c) debit minim impus de cerinta de ap a utilizatorilor din aval de captare ( alimentarea cu apa a orasului Cluj-Napoca si Gilau ); Se poate aprecia c prin asigurarea debitului minim pentru protecia mediului sunt asigurate si celelalte utiliti prezentate la punctele b-e. Acumularea Tarnia cu un volumul util de 14,60 mil. mc are rolul de a prelua diferenele de bazin pe perioada viiturilor si de a satisface practic in mod continuu necesitile de apa din aval respectiv debitul de servitute de minim 6,0 mc/s pe rul Someul Mic in seciunea Cluj-Napoca si cca. 3,0 mc/s necesarul aval de ap potabil si industrial. 4.1.11. Msuri de diminuare a impactului asupra apei 4.1.11.1. Masuri de diminuare a impactului in timpul executiei In funcie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmtoarele msuri de protecie: Tehnologia de execuie - depozitele provizorii de pmnt se vor amplasa in afara zonelor de concentrare a scurgerilor de suprafaa; - depozitarea brazdelor inerbate pentru a putea fi utilizate la redarea in circuitul natural a suprafeelor afectate de spaturi; - taluzurile vor avea pante cat mai mici, astfel incat siroirile sa le afecteze cat mai putin; - locurile de depozitare temporara vor fi prevzute cu anuri de garda pentru protectia deponiei si evacuarea rapida a apei; - terasamentele se vor executa pe suprafee mici, astfel ncat finalizarea lor sa fie rapida si pe cat posibil ploaia sa nu le surprind deschise; - se recomanda pentru execuia lucrrilor de terasamente perioadele aprilie iulie , cnd deficitul de umiditate din sol este 0. - limitarea traseelor autovehiculelor si utilizarea reelei de cai de acces existente pentru evitarea ncrcrii suplimentare a cursurilor de apa cu particule n suspensie ; evitarea traversrilor prin albia rului; Utilajele terasiere si de transport - utilajele terasiere si de transport care vor lucra in execuie vor fi verificate in ceea ce privete starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligai sa prezinte documentele care sa ateste acest lucru; - repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunztor, in afara antierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara antierului; - schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precauie; - se interzice splarea mainilor sau a utilajelor in zona de lucru.
Activitatea umana - deeurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta antierului in acest scop. Coninutul acestora se va elimina spre centrele de colectare autorizate. - se interzice cu desvarire arderea deeurilor. Cenua rezultata poate contamina att solul cat si apa de suprafaa, vor mari turbiditatea acesteia. Lucrrile de execuie vor avea loc cu respectarea condiiilor de protecie a mediului nconjurtor. Se va urmri:
manipularea cu atenie a utilajelor; respectarea cailor de acces pentru utilaje; respectarea locului de parcare; evitarea reparaiilor pentru utilajele terasiere si de transport in zona, iar in cazuri speciale acestea se vor repara in spatii speciale, pe platforme betonate. respectarea tehnologiei de execuie; manipularea volumelor de pmnt excavat sau a materialelor de construire numai in spaiul destinat lucrrilor;
Masuri constructive de diminuare a impactului asupra mediului in timpul perioadei de construcie reconstrucia ecologica ct mai grabnica a spaiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos n toate suprafeele libere si acolo unde este posibil. ( taluzurile haldelor, taluzurile de pe conturul rezervorului superior) stabilizarea taluzurilor la drumurile noi, propuse. dat fiind faptul ca in timpul execuiei lucrrilor se vor folosi utilaje alimentate cu produse petroliere, se impune un control permanent al utilizrii acestora si nu se include posibilitatea de impurificare a cursului de apa. Riscurile datorate deversrii accidentale a resturilor de combustibili, lubrifiani si reziduurile acestora, pot fi eliminate prin masurile stabilite cu ocazia organizrii antierului de lucru: - atacarea n etape a obiectivelor cu concentrri minime de utilaje, materiale si fora de munca; - amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporara de materiale si utilaje ( se exclude depozitarea carburanilor in antierele de lucru).
4.1.11.2. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatrii Msurile ce trebuiesc luate pentru protecia principalului factor de mediu apa, ce ar putea fi afectat de exploatarea CHEAP Tarnia- Lputesti, vor fi prezentate n funcie de sursa de emisie a poluantului. Tehnologia de exploatare Adoptarea unei strategii de exploatare adecvata, care poate micora sau chiar evita pericolul de accidente care sa pun in pericol starea calitii apei subterane sau a celei de suprafaa. Instalarea si funcionarea echipamentelor care conin ulei hidraulic se va face cu respectarea urmtoarelor msuri - transformatoarele de putere si bobinele cu ulei se prevd , cu posibilitatea de colectare a sugerilor de ulei, cuve cu colectoare proprii sau cu scurgere la un colector comun. Personalul de exploatare va respecta cu strictee toate prevederile regulamentului de exploatare; Se va asigurarea funcionarea in parametri tehnici corespunztori a tuturor echipamentelor si utilajelor; Se va asigura supravegherea echipamentelor si utilajelor , asigurarea reviziilor periodice cu personal specializat si autorizat; In perioada de funcionarea a CHEAP Tarnia Lputeti, acumularea Tarnia va trebui sa satisfac practic in mod continuu necesitile de apa din aval cu un debit de apa cvasicontinuu Q= 9 mc/s, reprezentnd 65% din debitul mediu anual al Someului Cald in seciunea Tarina. (debitul mediu multianual al Someului Cald in seciunea Tarnia este Qm= 14 m3/s. ) In perioada de pompare a apei din lacul Tarnia in rezervorul superior Lputeti , este interzis ca nivelul lacului Tarnia s scad sub nivelul de funcionare a sistemului de alimentare cu apa potabila si industriala a consumatorilor din aval.
Utilaje de exploatare Este necesar ca acestea: - sa fie verificate tehnic si sa nu prezinte defeciuni prin care sa aib loc scurgeri de substane chimice periculoase (uleiuri, lubrifiani) - orice utilaj care nu prezint sigurana in exploatare din punct de vedere al proteciei munci si al proteciei mediului va fi oprit sa lucreze/funcioneze; - mecanicii de utilaje si muncitorii care asigura revizia si ntreinerea echipamentelor sa fie calificai si fi instruii in sensul acestor prevederi. Exploatarea sistemelor de canalizare trebuie sa asigure : o continuitatea colectrii, a transportului apelor uzate pn la locul de deversare; o protecia reelei de canalizare mpotriva apei agresive prin placare antiacid unde este cazul; o protecia parilor subterane a construciilor contra apelor uzate din canalizri prin meninerea permanent a reelelor n stare bun. o urmrirea influenei reelei de canalizare asupra nivelului apelor subterane o urmrirea i respectarea condiiilor de calitate impuse pentru racordrile canalizarilor interioare. o controlul funcionrii i strii tehnice a canalizrilor si a instalaiilor aferente acestora; o controlul apei descrcate n emisar; o controlul periodic interior al reelelor (1 data/luna), ce impune parcurgerea traseelor si analizarea vizual, urmrindu-se urmatoarele aspecte : starea pavajelor i a terenului din jurul cminelor i de deasupra canalelor n vederea depistrii de bltiri de ap sau de prbuiri ale terenului datorate exfiltrrilor; degajarea cilor de acces la i n cminele de vizitare; o examinarea cminelor, modul de curgere al apei, a strii de colmatare a acestora, a strii capacelor, scrilor de acces, a plcuelor indicatoare; o examinarea strii capacelor i grtarelor de la gurile de scurgere si a poziiei acestora astfel nct s nu stnjeneasc circulaia o controlul gurilor de vrsare n emisar; o pe baza datelor obinute se stabilete tronsonul ce trebuie decolmatat sau reparat o ntreinerea i completarea stocului de dotri. o controlul periodic interior al reelelor (2 ori/an), de preferin toamna i primvara, de preferin n urma controlului exterior.
Canalele aferente fiind nevizitabile se vor executa urmatoarele operatii: o control amanunit al cminelor pentru a descoperi toate defectele, folosind procedeul lampoglind pentru cminele de la extremitile tronsoanelor; o controlul strii canalelor ce intra i ies din cmine i depistarea depunerilor ce obtureaz sau micoreaz seciunea de scurgere; o controlul periodic al calitii apelor evacuate la emisar. Rezultatele acestor observaii se consemneaz ntr-un registru special. Activitatea umana In fapt ea este cea care influeneaz in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring si eficienta a masurilor de prevedere luate prin soluiile de proiectare. Se vor lua masuri speciale astfel:
toi salariaii vor fi instruii cu privire la msurile speciale de protecie a mediului pe care trebuie s le respecte i vor fi informai cu privire la msurile coercitive ce vor fi luate n caz de accidente ecologice datorate neglijenei. asigurarea unui management al deeurilor conform cerinelor legale, prin: colectarea selectiv a deeurilor la surse, depozitarea deeurilor n spaii special amenajate pe suprafee protejate i eliminarea deeurilor prin operatori autorizai; implementarea unui program de ntreinere preventiv a sistemului de canalizare a apelor uzate fecaloid-menajere i a celor provenite din zonele tehnologice;
Deeurile propriu-zise - interzicerea depozitrii dezorganizate sau neautorizate pe platforme/zone destinate stocrii deeurilor; - introducerea/ depozitarea ilegala de deeuri in zone neamenajate; - bltirea apei in zonele de depozitare;
altele dect cele
4.2. 4.2.1.
AERUL Date generale. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor
a) Climatologie Climatul regiunii este specific zonelor de deal-munte, favorabil dezvoltarii vegetatiei forestiere, dar avand in vedere situatia geomorfologica din cadrul OS Gilau si a faptului ca padurile se intind din zona de dealuri (450 m) si pana in zona montana a molidisurilor pure (1235 m) teritoriul se intinde in patru etaje de vegetatie. Poziia geografica a muntilor Gilu in partea estica a catenei Apusenilor fata de circulatia dominant vestic a maselor de aer si predominarea unor culmi foarte largi si netede creeaza premizele unui topoclimat diferit fata de celelalte masive ale Apusenilor. Acest topoclimat se caracterizeaza mai ales printr-o cantitate de precipitatii redusa in raport cu altitudinea masivului (Maguri 925 mm la 1219 m) si printr-o radiatie solara cu valori ridicate (120-125 kcal/cm2/an). Relieful apropape complet degajat prin defrisari succesive mai ales pe largi suprafete de netezire, cat si valorile moderate ale turbiditatii (5,6) asigura un bilant caloric mult superior fata de suprafetele impadurite sau vile adanci si intunecoase. Totusi sub aspectul temperaturilor medii anuale 4,5-5 0C efectul acestui climat solar nu se resimte prea mult, din cauza radiatiei efective care in conditiile aerului pur si rarefiat al inaltimilor, coboar mult temperaturile de noapte. b) Regimul termic. Temperatura medie pe anotimpuri si perioade de vegetatie este: iarna -3,1 0C, primavara 7,8 0C, vara 17,10 0C si toamna 8,2 0C. Tempeartura maxima absoluta a fost 29,20 0C, temperatura minim absolut -28,8 0C, iar temperatura medie absoluta este de 7,5 0C. Datele medii ale inghetului prim azi de inghet 8X, ultima zi cu inghet 21IV. Zilele cu inghet sunt 85-100 zile, iar cele cu temperaturi peste 250C de 60. Umezeala relativa a aerului (frecventa medie a umezelii relative 80% la ora 14), -iarna 84%, primavara 80%, vara 72% si toamna 80%. Durata medie a intervalului cu temperaturi mijlocii zilnice mai mari de 50C se ridica la 220 zile, iar a celor cu temperaturi medii zilnice mai mari de 100C de 160 zile. Se poate aprecia c temperatura este destul de sczut , iar numrul zilelor de inghe destul de mare. O particularitate a zonei este stagnarea aerului rece pe fundul vilor, cu influen semnificativ asupra vegetatiei, in sensul c se produc ingheuri in special n plantaiile tinere.
Date preluate de la Statiile meteo Huedin si Cluj Tabelul 4.7. Elementele regimului termic pentru zona evaluata
I Temp. max lunara 0C Temp min lunara 0C Temp medie lunara 0C Temp max. absoluta 0 C Temp min. absoluta 0 C Numar mediu zile senine Numar mediu zile acoperite -2 -10 -4,4 II 0 -7 -2,7 III 6 -6 -2,6 IV 10 0 8,3 V 15 4 12,6 VI 20 9 16,2 VII 20 9 18 VIII 20 10 17,2 IX 16 7 14 X 10 2 8 XI 6 -2 2,5 XII 0 -6 -2,2
-28,8
-22,8
-20,4
-14,3
-8,2
-1,6
2,0
-0,9
-5,2
-13,3
19,2
9,8 6 16
14 6 14
17,7 8 14
21,4 6 14
24,2 6 14
26,5 6 14
28,4 8 13
29,2 10 8
25,1 10 10
22 10 12
18 6 16
12 6 18
Temperatura medie anuala se situeaz in jurul valorii 7,5 0C cu variatii la 8,2 0C in partea inferioar a ocolului Gilau ( UP V) si 5 0C in partea superioara ( UP II). c) Regimul pluviometric Precipitaiile medii anuale au valoarea de peste 1100-1200 mm. Tabelul 4.8. Elementele regimului pluviometric la statiile meteo Rctu**, Mriel*- Somesul Rece***
Precipitatii medii Cant. Maxime in 24 ore I 80 29,5* II 60 24,2* III 70 20,0* IV 80 30,5** V 120 30,5** VI 140 34,0** VII 140 55,3*** VIII 100 70,3* IX 70 30,6** X 80 XI 70 70,3** XII 80 38,6* Anual 1100 70,3**
Precipitaiile atmosferice respect aceeasi etajare pe vertical ca si temperatura. Valorile medii anuale cresc de la NE (UP IV) catre SV ( UP II) si insumeaz 673 mm cu variaii intre 613 mm si 1150 mm. Luna cea mai ploioas este iulie, iar cele mai putine precipitaii are februarie. Uneori in lunile de var din norii cumulus se dezlantuie ploi puternice , torentiale provocand alunecari de teren, eroziuni in adancime in albiile de scurgere. Fenomenele de iarn au o durat relativ lung. Stratul de zpad acoper continu terenul din decembrie pana in martie, datorit temperaturilor sczute. Umiditatea atmosferic este relativ ridicat cu valori medii anuale de 80%. Nebulozitatea exprimat in zecimi de aer acoperit este un element de nuanare a climatului pe altitudine. In luna ianuarie nebulozitatea maxim se intalneste in zonele joase, depresionare fiind peste 7,0 iar in zona inalta 6,5. In iulie situaia este invers, nebulozitatea maxim apare in zonele inalte 5,7-5,9, pe cand in zonele joase scade la 4,1-4,5. Refieful contribuie , deasemenea la redistribuirea apei din precipitaii. Pe terenurile in panta , deoarece parte din precipitaii se scurg pe versant, umezirea si percolarea solului sunt mai slabe, iar terenurile de la baza versantilor si mai ales cele depresionare beneficiaza in plus de umezeala. d) Regimul eolian Un alt factor important al climei l reprezint determinarea marimii i direciei vnturilor. Frecvena medie a vantului dominant este din direcie vestic, in perioada de iarn si din sud est mai ales primavara-toamna. Viteza medie este de 3-4 m/s, pentru vanturile vestice si 2-3 m/s pentru cele sudestice. In zonele cu relief accidentat, fenomenul este diminuat de stagnarea aerului rece pe vale, dar si
de starea arboretelor, ce au consistente scazute (0,5-0,6). Deasemenea marea majoritate a arboretelor sunt de productivitate mijlocie sau inferioara cu inaltimi relativ reduse. Frecventa medie a vantului pe directii, perioade de calm este urmatoarea: - NV 12,8% ; V-10,4% ; NE-8,5% ; SE-7,9% ; alte directii 15% calm-45,4%. Viteza medie a vantului pe directiile principale : V-NV 5-6 m/s. e) Seismicitate Conform S.R. 11.100/1 - 93 Romania zonarea seismica, perimetrul se incadreaza in zona cu gradul 6 de macroseismicitate pe scara MSK. Dupa normativul P 100 - 1/2006, perimetrul de studiu, se incadreaza in zona careia ii corespunde o valoare de varf a acceleratiei terenului, pentru proiectare pentru cutremure, ag pentru cutremure, avand intrevalul mediu de recurenta, IMR = 100 ani, ag = 0.08 g si o perioada de control (colt), Tc = 0.7 4.2.2. Surse i poluani generai 4.2.2.1 . Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici aferente obiectivului Proiectul analizat face parte din categoria lucrarilor de constructii civile. Este vorba despre desfasurarea pe o suprafat foarte mare, a unui volum mare de lucrari de constructii, ealonate in timp. Sursele de impurificare a atmosferei aferente proiectului sunt reprezentate de: In faza de executie: executarea lucrarilor de dezafectare minima a zonei; executarea lucrarilor de exploatare forestiera pe zonele impadurite. excavare si sapatura mecanizata punerea in opera si/ sau transportul materialelor minerale, roca, beton, echipamente. executarea lucrarilor aferente realizarii obiectivelor propuse: acumularea, derivatii, centrala, galeriile,constructiile aferentei centralei, montarea si punerea in functiune a echipamentelor mecanice si electrice amenajari drumuri, platforme si imprejmuiri amenajarea organizarii de santier Aceste activitati sunt caracterizate in special prin manevrarea unor mase mari de pamant, roca, materiale minerale-agregate (balast, nisip), materiale de constructii -beton, asfalt, echipamente. Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate in aceasta perioada, fiind vorba despre utilajele angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast , pamant, beton, asfalt etc. De asemenea vor fi emisii in atmosfera datorare incalzirii spatiilor din organizarile de santier. In faza de exploatare:
surse mobile de ardere reprezentate de vehiculele auto;
Incalzirea spatiilor din centrala subterana si din constructiile supraterane va fi electrica. Aferent celor doua perioade caracteristice privind implementarea proiectului amenajarea facilitatilor lucrari de constructii si exploatarea curenta a acestora, vor fi detaliate in sectiunile urmatoare caracteristicile si parametrii surselor de poluare. 4.2.2.2. Surse de poluani atmosferici n perioada de execuie a lucrrilor prevzute n proiect
a) Sursele de impurificare a atmosferei aferente lucrrilor de explatare forestiera Sursele de impurificare a atmosferei aferente lucrrilor sunt reprezentate de:
executarea lucrrilor de defriare (doborre arbori, tiere , sortare, ncarcare, manevrare) executarea lucrrilor aferente realizrii transportului masei lemnoase.
Aceste activiti sunt caracterizate n special prin manevrarea unor cantiti mari de mas lemnoas i deasemenea de folosirea unor mijloace de transport de mare tonaj. Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate n aceasta perioad, fiind vorba despre utilajele angrenate n operaiunile de tiere arbori, scoatere rdcini, transport i manevrare material lemnos. Surse aferente lucrrilor de defriare - se ncadreaza n categoria surselor libere la sol, discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi n perioadele de executare a lucrrilor (sezonul cald). Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafeei afectate i a drumului de acces. Operaiunile de manevrare a masei lemnoase care se constituie n surse de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de: Recoltarea lemnului care cuprinde fazele de doborre, curare de crci i fasonare parial. Activitatea se desfoar pe toat suprafaa i se folosesc mijloace mecanice (motofierstraie) i manuale (topor, apin). Colectarea lemnului, care cuprinde fazele de scos (colectarea de la cioat prin trre a trunchiurilor, arborilor cu pri din coroan i a coroanei secionate) i de apropiat (transport prin semitrre pn la depozitele primare). Activitatea se desfoar pe toat suprafaa i se folosesc mijloace mecanice (tractoare echipate cu troliu i sap). Curirea suprafeei parchetului de crci i resturi de exploatare, se desfoar pe toat suprafaa i const n adunarea manual i depozitarea materialului lemnos nevalorificabil pe suprafee restrnse, n grmezi. Fasonarea lemnului prin dimensionarea acestuia n platformele primare. Eroziune eolian. Poluanii atmosferici caracteristici lucrrilor de defriare sunt particulele de provenien natural (praf terestru) emise n timpul manevrrii arborilor dobori i rumeguul rezultat n urma doborrii, fragmentrii/secionrii acestora i prin eroziunea eolian de pe solul descoperit. Emisiile de praf variaz adesea n mod substanial de la o zi la alta, n funcie de nivelul activitii, de operaiile specifice i de condiiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generat de traficul echipamentelor i autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul evaluat. Natura temporar a lucrrilor de defriare le difereniaz de alte surse nedirijate de praf, att n ceea ce privete estimarea, ct i controlul emisiilor. Realizarea activitilor necesare defririi const ntr-o serie de operaii diferite, fiecare cu durata i potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din zona de lucru au un nceput i un sfrit care pot fi bine definite, dar variaz apreciabil de la o faza la alta a procesului de defriare. Aceste particulariti le difereniaz de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale cror emisii au fie un ciclu relativ staionar, fie un ciclu anual uor de evideniat. Desfurarea lucrrilor de exploatare se face pe postae (poriuni din suprafaa ce urmeaz a fii exploatat) orientate perpendicular pe curba de nivel. Arboretul vecin fiind barier pentru dispersia particulelor de praf i rumegu pe distae mari. Debitele masice de poluani s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, lund n considerare categoriile principale de lucrri, cantitile de mas lemoas rezultate i natura utilajelor i mijloacelor de transport folosite. Tabelul 4.9. Volumele de mas lemnoas pe etape de lucru
Etapa Doborat, curatat craci, sectionat Apropiat, scos, transport depozit primar Fasonare, incarcare, transport depozit final Cantitate (m ) 12686 12686 12686
3
Pentru o evaluarea cat mai reala a consumurilor de combustibili , in calcule s-au folosit consumurile specifice (l/mc) pentru mijloacele de lucru si transport specifice activitatii (ferastraiele, tractoare TAF). Tabelul 4.10. Consumuri specifice (l/m3) de benzin pentru ferstraiele Husqvarna 262 i STIHL 044 la lucrrile efectuate n parchet
Nr crt Grupa de volume 3 (m /fir) Operaia Doborre Doborre i secionare 0,172 0,100 0,078 0,111 0,072 0,048 Curire crci 0,169 0,113 0,107 0,072 de Secionarea lemnului de steri 0,446 0,242 0,182 0,267 0,173 0,113
Foioase tari 1. sub 0,140 2. ntre 0,1400,700 3. peste 0,700 Foioase moi 1. sub 0,140 2. ntre 0,1400,700 3. peste 0,700
0,102 0,058 0,046 0,061 0,041 0,028
Tablul 4.11. Consumuri specifice (l/m3) de benzin pentru ferstraiele FM - 60 la lucrrile efectuate n parchet
Nr crt Grupa de volume (m3/fir) Doborre Operaia Doborre Curire de i secionare crci 0,360 0,254 0,205 0,159 Secionarea lemnului de steri 0,875 0,517 0,351 0,466 0,295 0,217
1. 2. 3. 1. 2. 3.
sub 0,140 ntre 0,1400,700 peste 0,700 sub 0,140 ntre 0,1400,700 peste 0,700
Foioase tari 0,200 0,295 0,124 0,212 0,088 0,152 Foioase moi 0,106 0,157 0,070 0,120 0,055 0,095
In cazul nostru prin exploatarea forestier a S= 44,4409 ha, conf. descrierii statiunilor ar rezulta o cantitate de masa lemnoas de cca . 12686 mc ( 220-285,5 mc/ha).
Tabelul 4.12. Calculul consumurilor totale de benzina folosite in operatiile de doborat, sectionat, curatat craci, pe tipuri de mijloace de lucru, pentru S= 44,4409 ha.
Consumuri totale (l) de benzin pentru ferstraiele Husqvarna 262 i STIHL 044 la lucrrile efectuate pe S = 44,4409 ha Doborre i secionare 1268 l Curire de crci 429 l Total = 2188 l Sectionarea lemnului de steri 492 l Consumuri totale (l) de benzin pentru ferstraiele FM - 60 la lucrrile efectuate pe S = 44,4409 ha Doborre i secionare 2690 l Curire de crci 913 l Total = 4652 l Sectionarea lemnului de steri 1050 l
Din rezultatele obtinute pentru consumurile totale de benzina pe tipuri de mijloace de lucru , reiese clar un consum la jumatate in cazul utilizarii unor ferstraiele Husqvarna 262 i STIHL 044.
Tabelul 4.13. Consumuri specifice (l/m3) de motorin la adunatul lemnului cu trolii montate pe tractoare universale U 650/651 i cu asiu articulat TAF 650
Specia -Foioase Volum arbore mediu (m3/fir) sub 0,140 0,140 0,700 peste 0,700 sub 0,140 0,140 0,700 peste 0,700 sub 0,140 0,140 0,700 peste 0,700 sub 0,140 0,140 0,700 peste 0,700 Sezon cald cald cald ploios ploios ploios rece rece rece orice sezon orice sezon orice sezon Sensul deplasrii sarcinii din amonte i palier din amonte i palier din amonte i palier din amonte i palier din amonte i palier din amonte i palier din amonte i palier din amonte i palier din amonte i palier din aval din aval din aval sub 15 m 0,139 0,110 0,076 0,170 0,136 0,097 0,093 0,075 0,052 0,245 0,206 0,163 1550 m 0,451 0,356 0,248 0,551 0,442 0,315 0,304 0,243 0,171 0,794 0,667 0,527 peste 50 m 0,810 0,656 0,457 0,017 0,819 0,582 0,560 0,450 0,317 1,467 1,213 0,973
Tabelul 4.14 Consumuri specifice (l/tkm3) de motorin la apropiatul lemnului cu tractoarele forestiere cu asiu articulat TAF 650 n sezonul cald
Nr crt 1. 2. 3. Distana km 0,5 1,0 1,5 Coeficientul de utilizare a capacitii 0,6 0,8 n aval 0,814 0,668 0,620 palier 0,782 0,634 0,585 n amonte 1,066 0,920 0,871 n aval 0,694 0,553 0,506 palier 0,676 0,535 0,489 n amonte 0,945 0,795 0,749
Tabelul 4.15. Consumuri specifice (l/tkm3) de motorin la apropiatul lemnului cu tractoarele universale U 650/651 n sezonul cald
Coeficientul de utilizare a capacitii Nr crt Distana km n aval 1. 2. 3. 0,5 1,0 1,5 0,922 0,841 0,813 0,6 palier 0,904 0,822 0,794 n amonte 1,271 1,187 1,159 n aval 0,761 0,685 0,657 0,8 palier 0,769 0,689 0,662 n amonte
Tabelul 4.16. Consumuri totale de motorina pentru adunatul masei lemoase de pe suprafata de 44,4409 ha, raportate la mijloacele de transport si distanta parcurs
Consumuri specifice (l/m3) de motorin la adunatul lemnului cu trolii montate pe tractoare universale U 650/651 i cu asiu articulat TAF 650 Peste 50 m 3823,61 4773,68 2622,90 Consumuri specifice (l/mc 3 km ) de motorin la apropiatul lemnului cu tractoarele forestiere cu asiu articulat TAF 650 n sezonul cald in aval 5217 l 4281 l 3973 l Consumuri specifice (l/mc 3 km ) de motorin la apropiatul lemnului cu tractoarele universale U 650/651 n sezonul cald 5909 l 5389 l 5210 l
Sezon Cald Ploios Rece
Distanta 0,5 km 1km 1,5 km
Debitele masice de particule emise n atmosfera n timpul lucrrilor de exploatare forestier sunt prezentate n tabelul 4.17.
Valorile se refer la emisiile de particule praf (debite masice maxime orare) aferente categoriilor de lucrri previzionate a se desfaura n perioada de execuie a lucrrilor. Calculele au fost efectuate pentru ipoteza concomitenei tuturor operaiilor n acelai timp.
Tabelul 4.17 Debite masice de particule

Nr Denumirea sursei crt 1 2 3 4 Total Doborat Scos /apropiat Stivuit / manevrat / incarcat Eroziune Debite masice pe spectrul dimensional (g/h) d 30 m 112,56 83,44 49,45 4,61 250 d 15 m 60,23 48,57 31,23 3 143,03 d 10 m 45,78 35,87 21,67 2,3 105,62 d 2,5 m 2,344 1,678 1,234 0,69 4,566
Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situaia cea mai defavorabil din punct de vedere al impactului asupra calitii atmosferei i anume, cel mai mare volum de lucrri realizate n unitatea de timp i functionarea simultan a tuturor utilajelor, consumuri maxime, situaie n care se emit cele mai mari debite masice orare de poluani. Datele care au stat la baza efecturii calculelor de estimare a emisiilor poluante generate de mijloacele de transport i utilaje sunt: Cantitati totale de combustibil : 4652 l benzina , 10400 l motorina. Productivitate ferstraie : 10 mc/zi Productivitate tractoare TAF-uri 250-350 mc/luna. S=44,4409 ha, Cantitate masa lemoasa = 12.686 mc, timp de lucru 10 luni. Tabelul 4.18 prezint centralizatorul lucrrilor de exploatare forestier, schema de utilaje i mijloace de transport propus i utilizat n evaluare, pentru efectuarea acestor operaii. Tabelul 4.18. Centralizator lucrri, schema de utilaje i mijloace de transport propus
Operatia, faza si procesele de lucru Volum masa lemnoasa (mc) Utilaje folosite Productivitate orara (mc/h) Consum specific l/mc Consum total de carburant carburanti (l) Consm total de carburanti mc/h Consum carburant l/h
Doborat, curatat craci si sectionat , fasonat ferstraiele Doborat si Husqvarna sectionat 12686 262 ferstraiele Husqvarna Curatat craci 2537,2 262 ferstraiele Sectionat lemn Husqvarna de steri 2029,76 262 Total 17252,96 Tractor forestier TAF Adunat si transport Adunat si transport 12686
3,3 3,3 3,3
0,1 0,169 0,242
1268,6 428,7868 491,20192 2188,58872
13,21458333 2,642916667 2,114333333 17,97183333
1,321458333 0,446652917 0,511668667 2,279779917
0,819
10389,834
13,21458333
10,82274375
Avand in vedere suprafata de exploatat foarte mare 44,4409 ha si exploatarea acestei suprafete pe postate , pentru calculul debitelor masice ne-am raportata la o suprafat 3 ha (30.000 m2), rezultand pe total cca. 15 astfel de suprafete. Suprafata de 30.000 mp cantitate de carburani consumat: 1300g/h debit masic CO2 estimat: 20,8 g/kg carburanti debit masic SO2 estimat: 7,8 g/kg carburanti debit masic NOx estimat: 4,2 g/kg carburanti debit masic aldehide estimat: 0,8 g/kg carburanti debit masic hidrocarburi nearse estimat: 13,4 g/kg carburanti Cantitatea de poluani rezultai de la mijloacele de transport i utilaje sunt prezentate n tabelul de mai jos, fiind calculate pentru o perioada de lucru caracterizat de concomitena funcionrii utilajelor. (conf. tabelului 4.2.3/ Ord. MAPM 860/2003 Surse mobile).
Tabelul 4.19. Emisii in atmosfera de poluanti generati de utilaje in lucru si mijloace de transport pentru realizarea lucrarilor Debite masice maxime (g/h) Denumirea sursei Hidrocarburi CO2 SO2 NOx Aldehide nearse Mijloace de transport si 27,253 10,219 5,503 1,048 17,557 utilaje n lucru
Evaluarea surselor nu poate fi facut n raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calitii atmosferei. Se menioneaz faptul c emisiile estimate i prezentate sunt reprezentative, ca valori maxime pentru perioada de execuie. Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin condiiile tehnice prevzute la omologarea pentru circulaie, ct i prin condiiile tehnice prevzute la inspecia tehnic ce se efectueaz periodic pe toat perioada utilizrii autovehiculelor rutiere nmatriculate n ar. n situaiile n care perioadele de efectuare a lucrrilor vor fi mai mari dect cele prevzute iniial, debitele masice orare de poluani vor fi mai mici dect cele calculate. Execuia unor astfel de lucrri nu produce poluri ale aerului care s afecteze sntatea oamenilor sau s aib influene negative asupra factorilor de mediu. b) Surse de poluarea a atmosferei aferente lucrarilor de terasamente, fundatii - se incadreaza in categoria surselor libere la sol, discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi in perioadele de executare a lucrarilor (sezonul cald). Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafetei afectate si a drumului de acces. Operatiunile de manevrare a materialelor care se constituie in surse de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de: Sapaturi pentru: o Decopertarea solului actual; o Excavatii la zi si in roca Umpluturi o Depunerea si compactarea in straturi elementare a pernelor de balast utilizate in fundarea constructiilor care va imbunatatii terenul din afara ariei construite o Turnarea betoanelor pentru fundatii si platforme Eroziune eoliana. Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala (praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit.
Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei. Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea fundatiilor viitorului obiectiv consta intro serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat. Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari (vezi tabelul 4.13) si suprafetele de sol afectate de lucrari. Tabelul 4.20. Volumele de materiale manevrate Etapa Excavatii in roca la zi (mc) Excavatii subterane (mc) Umplutura (mc) Cantitate (m 3/an ) 1.200.000 135.000 1.500.000
Valorile prezentate in tabelul de mai sus reprezinta un volumul total de operatiuni de excavare si umpluturi care a fost estimat, pentru 12 luni , avand in vedere executia lucarilor in etape echilibrate din punct de vedere al ariei construite. Tabelul 4.21. prezinta centralizatorul lucrarilor de terasamente si fundatii, schema de masini propusa (si utilizata in evaluare) pentru efectuarea acestor operatii Tabelul 4.21 Centralizator lucrari de executie, schema de masini propusa
Operatia, faza si procesele de lucru Volume total de lucru (mc) Utilaje folosite Producti vitate orara (mc/h) Numar utilaje Volum manevrat (mc) Consm total de carburanti l/h
Decopertare si sapatura sapatura, excavatii la zi si in roca incarcare, manevrare roca si pamant transport auto Fundatii si umpluturi turnare beton transport/descarcare piatra sparta si balast roca, sol imprastiere /compactare 433000 5633000 250.000 5200000 Autobetoniera Autobasculanta(2 00CP) 3 curse/h/ 9m /cursa Autobasculanta(2 00CP) Cilindru compactor 30 100 45 35 16200 52500 0 120 150 25 25 45000 30000 540 525 0 375 200 4.260.000 3.700.000 4.260.000 Buldoexcavator (180 CP) Foreze Buldozere (180 CP) Autobasculanta(2 00CP) 3 curse/h/ 9m/cursa 100 100 100 Total carburant 10 8 10 15000 12000 15000 4200 150 120 150 8400
Raport privind impactul asupra mediului Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti transport auto Executie incarcare, manevrare materiale de constructii (armatura, cofraje) transport auto 11.516.000 Total carburant 143700 11480
45000 tone 45000 tone 3000
descarcator de materiale macara autocamioane
250 200 250 Total carburant
6 6 25
1188 22800 500 24488
132 114 500 2984
Eroziune
Cantitatea de carburant rezultata este de 22.864 l/h respectiv 17.376,64 kg/h
Debitele masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie eferente unei etape de lucru, sunt prezentate in tabelul 4.22. Valorile se refera la emisiile de particule (debite masice maxime orare) aferente categoriilor de lucrari previzionate a se desfasura in perioada de executie a constructiei. Calculele au fost efectuate pentru ipoteza concomitentei tuturor operatiilor, la o medie de 10 mijloace de transport si utilaje in functiune, pe ora. Aria amplasamentului fiind de 10.000 mp. Tabelul 4.22. Debite masice de particule
Nr crt 1 2 Denumirea sursei Sapaturi Incarcare auto Debite masice pe spectrul dimensional (g/h) d 30 m 274,62 42,64 317,26 11,02 43,06 2,39 56,48 4,61 d 15 m 161,53 25,09 186,62 6,48 25,32 1,40 33,22 3,00 d 10 m 121,10 18,81 139,91 4,86 18,99 1,05 24,91 2,30 d 2,5 m 6,02 0,94 6,96 0,26 1,02 0,05 1,34 0,69
SAPATURI 3 4 5 Descarcare Imprastiere Compactare
UMPLUTURI EROZIUNE
Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situatia cea mai defavorabila din punct de vedere al impactului asupra calitatii atmosferei si anume, cel mai mare volum de lucrari executate in unitatea de timp si functionarea simultana a tuturor utilajelor, situatie in care se emit cele mai mari debite masice orare de poluanti. Datele care au stat la baza efectuarii calculelor de estimare a emisiilor poluante generate de mijloacele de transport si utilaje la o medie de 10 mijloace de transport si utilaje in functiune pe ora si o arie a amplasamentului de 10.000 mp sunt: CANTITATE DE CARBURANT Numar de utilaje in functiune Timp de functionare Aria amplasamentului Viteza vantului 115,844 10 6 10.000 5 kg/h h/zi mp m/s

debit masic CO2 estimat: 20,8 g/kg carburanti debit masic SO2 estimat: 7,8 g/kg carburanti debit masic NOx estimat: 4,2 g/kg carburanti debit masic aldehide estimat: 0,8 g/kg carburanti debit masic hidrocarburi nearse estimat: 13,4 g/kg carburanti
Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport si utilaje sunt prezentate in tabelul de mai jos, fiind calculate pentru o perioada de lucru caracterizata de concomitenta functionarii utilajelor. (conf. tabelului 4.2.3/ Ord. MAPM 860/2003 Surse mobile) Tabelul 4.23. Emisii n atmosfer de poluani generai de utilaje i mijloace de transport pentru realizarea noului obiectiv
Debite masice maxime orare (g/h) Denumirea sursei Mijloace de transport si utilaje in lucru CO2 2409,60 SO2 903,59 NOx 486,55 Aldehide 92,675 Hidrocarburi nearse 1552,30
Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calitatii atmosferei. Se mentioneaza faptul ca emisiile estimate si prezentate sunt reprezentative, ca valori maxime, pentru perioada de executie. Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectia tehnica ce se efectueaza periodic pe toata perioada utilizarii autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara. In situatiile in care perioadele de efectuare a lucrarilor de constructie vor fi mai mari decat cele prevazute initial, debitele masice orare de poluanti vor fi mai mici decat cele calculate. Executia unor astfel de lucrari nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu. Tabelul 4.24. (partea 1) Surse staionare de poluare a aerului, poluani generai i emii
Denumirea ctivitatii, sectorului, procesul tehnologic Surse generatoare de poluanti atmosferici den umir e Con sum/ prod uctie 3 Timp de lucru anual [h] Poluanti generati Polu anti codu ri dupa caz 6 Cantita ti de poluant i genera ti [t/an] 7 Caracteristicile fizice ale surselor den Inalti Diamtrul umir me interior la e m varf al cosului m 8 9 10 Parametrii gazelor evacuate Vite za [ m/s] 11 Temp eratur a[ 0C] Debit volumic/d ebit masic [Nm3/s] [g/s] 13
1 Emisii constructie rezervor superior
4 Durata santierul ui 5 zile pe saptama n 12 ore /zi Durata santierul ui 5 zile pe saptama n 12 ore /zi Durata santierul ui 5 zile
Emisii constructie centrale si galerii excavatii subterane transport material depozitare halda
Emisii constructii blocuri tehnice la gura galeriilor
5 TSP NOX PM10 CO SO2 CD NI PAH TSP NOX PM10 CO SO2 Cd NI PAH TSP NOX PM10
12 Temp eratur a mediul ui
Temp eratur a mediul ui
Temp eratur a
Constructie Platforme acces si utilitati pe saptama n 12 ore /zi Durata santierul ui 5 zile pe saptama n 12 ore /zi continuu CO SO2 Cd NI PAH TSP NOX PM10 CO SO2 Cd NI PAH TSP NOX PM10 CO SO2 Cd NI PAH mediul ui
Emisii trafic intern aferent santierelor
Emisii de suprafata datorate eroziunii
Tabelul 4.24. (partea 2) Surse staionare de poluare a aerului, poluani generai i emii
Dimensiuni si coordonatele X si Y ale sursei de poluare Sursa punctuala sau inceputul sursei liniare m Sfarsitul sursei liniare m Sursa de suprafata Cantitati de poluanti emisi Poluanti debite masice U.M
14-15
16-19
lungime 20 300
latime 21 100
Suprafat sursei m 22
23 36,546 4,988 7,595 7,304 0,038 0,041 0,035 1,756
24 g/h g/h g/h g/h g/h mg/h mg/h mg/h g/h g/h g/h g/h g/h mg/h mg/h mg/h g/h g/h
se va lucra pe fronturi de lucru suprafaa luata in calcul 30.000 mp
100
100
se va lucra poe fronturi de lucru suprafata luata in calcul 10.000 mp
43,855 5,985 9,114 8,765 0,046 0,049 0,042 2,107
50
120
se va lucra poe fronturi de lucru suprafata luata in calcul 6000 mp
55,670 14,567
12,567 13,456 0,035 0,041 0,035 2,356 36,789 1,456 0,460 11,900 0,003 0,002 0,001 0,000 4,589 0,000 0,000 0,345 0,000 0,000 0,000 0,000 g/h g/h g/h mg/h mg/h mg/h g/h g/h g/h g/h g/h mg/h mg/h mg/h g/h g/h g/h g/h g/h mg/h mg/h mg/h
4.2.3. Prognozarea polurii aerului Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica a campurilor de concentratii. Evaluarea impactului generat de activitatile desfasurate pentru realizarea obiectivului CHEAP Tarnita Lapustesti s-a realizat cu modelul matematic EPA SCREEN 3, rezultatele raportandu-se la concentratiile maxime admisibile (CMA) prevazute in STAS 12574 - 87 "Aer din zone protejate". Ca date de intrare s-au utilizat emisiile maxime de poluanti estimate. Pentru evaluarea impactului asupra calitatii aerului generat de activitatile de executie a aferente constructiei au fost alese 2 momente reprezentative pentru evolutia acestuia. Tabelul 4.25. Surse de poluare
Nr. Etapa de analiza Anii 1-5 1 Motivul alegerii Etapa 1. Anul inceperii lucrarilor . Echiparea 2x250 MW cu PIF partial la sfarsitul anului 5 Detalii privind sursele Activitatea de trasare excavare roca si excavare la zi pentru acumulare si centrala Activitati de trasport material mineral si haldare Activitatea de construire; Traficul auto, aprovizionarea cu materiale Echiparea mecanica si electrica
Raport privind impactul asupra mediului Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti 2 Anii 6-7 Etapa 2. Echipare numai clasica 2x250MW cu PIf la sfarsitul anului 7 Activitati de transport Punerea in opera echipamente mecanice si electrice
4.2.3.1.
Calculul dispersiei Scurt descriere a modelului de calcul utilizat
Evaluarea impactului asupra calitatii aerului a poluantilor emisi in atmosfera de sursele aferente lucarilor de executie a CHEAP Tarnita-Lapustesti s-a facut prin modelarea matematica a dispersiei cu ajutorul modelului climatologic Martin si Tikvart. Modelul serveste la estimarea concentratiilor de poluant pe termen lung si mediere pentru surse continuee punctiforme sau de suprafata. Baza fizica fundamentala a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor se face dupa formula gaussiana a penei. Concentratia medie Ca intrun receptor aflat la distanta de o sursa de suprafata si la inaltimea z de sol este data de relatia: Ca = 16/
{ [ q k ( ) ( k , l, m ) S (, z, u1, Pm ) ]d}
unde:k = indice pentru sectorul directiei vantului unde:k = indice pentru sectorul directiei vantului qk() = Q (,) d pentru sectorul k Q (,) = emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata = distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala = unghiul in coordonate polare centrat pe receptor I = indice pentru clasa de viteza a vantului m = indice pentru clasa de stabilitate (k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice S (,z;u1,Pm) = functia care defineste dispersia z = inaltimea receptorului deasupra solului u1 = viteza vantului reprezentativa Pm = clasa de stabilitate Pentru surse punctiforme, concentratia medie Cp datorita a n surse, este data de relatia:
Cp = 16 / 2{ [(k, l, m)GnS(n, z; u1, Pm)] / n}

unde: kn = sectorul de vant pentru a n-a sursa Gn = emisia pentru sursa n n = distanta de receptor a sursei n Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z = 0 si forma functiei S (,z;u1,Pm) va fi:
S(, z; u1, Pm ) = 2 / [ 2 u1z()] x exp(-0,692/u1 T1/2)

daca z () < 0,8 L
si S(,O;u1,Pm) = l/(u1L) x exp (-0,692/u1 T1/2) daca z () > 0,8 L unde: z () = functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a concentratiei in plan vertical h = inaltimea efectiva a sursei L = inaltimea de amestec la amiaza T1/2 = timpul de injumatatire a poluantului Posibilitatea de disparitie a poluantului prin procese fizice sau chimice este data de expresia: exp(0,692/u1 T1/2). Concentratia totala pentru o perioada de mediere este suma concentratiilor datorate tuturor surselor pentru acea perioada.
Datele de intrare n modelul de calcul Datele de intrare in modelul de calcul au tinut cont de scenariile descrise mai sus. Acestea sunt: datele meteo orare: generate intr-un format specific in urma rularii preprocesorului meteo; datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-cosuri) sau dimensiuni geometricelungime latime - inaltime in cazul surselor de suprafata; date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare; timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse in model: punctuale sau de suprafata; date legate de reteaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor intr-un sistem de coordonate sferic sau rectangular. 4.2.3.2. Rezultatele dispersiei
Execuie terasamente si fundaii Evaluarea s-a facut pentru situatia ipotetica cea mai dezavantajoasa, putin probabil sa apara in conditii normale, aceea de desfasurare pe parcursul unei ore a tuturor tipurilor de lucrari prevazute. S-a considerat o distribuire uniforma a activitatilor in interiorul amplasamentului si manifestarea actiunii erozive a vantului pe intreaga suprafata a amplasamentului. Evaluarea s-a facut pentru particulele cu diametre 10 m, care se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol. Tabelul 4.26. Prognozarea polurii aerului. Concentraii maxime orare
Concentraia maxim Poluant Cmax 3 [g/m ] 24,88 g/m3 Perioada de mediere 1 h Prag de alert 3 [g/m ] Valoare limita= prag de intervenie [g/m3] 50 g/m3 Perioada de mediere 24 h (Ord.592/2002)
Particule in suspensie
Concentratia maxima a fost determinata la o distanta de 101 m de limita amplasamentului pentru un timp de mediere de 1 h. Valoarea reprezinta concentratia maxima ce poate fi atinsa in conditiile cele mai defavorabile (desfasurarea simultana a tuturor activitatilor). Prin comparare cu limita prevazuta in Ordinul 592/2002 pentru protectia sanatatii umane, valoarea determinata este de 2 de ori mai mica. Raportata la CMA prevazut de STAS 12574/87, concentratia maxima determinata este de cca 6 ori mai mica. Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii utilajelor i traficului auto S-a evaluat prognozarea poluarii aerului pentru lucrarile de executie a obiectivelor in situatia cea mai defavorabila si anume functionarea simultana a 10 utilajelor si mijloacelor de transport. Tabelul 4.27. Concentraia poluanilor generai de utilaje n funciune i traficul auto
Debite maxime (g/h) Concentratia maxima in imisie (la 101 m de sursa) (g/mc) 350,8 139,1 78,72 21,18 Concentratia in imisie (200 m de sursa) (g/mc) 129,4 54,79 34,11 9,59 Concentrati a in imisie (500 m de sursa) (g/mc) 17,72 8,77 5,56 0,7891
Denumirea sursei
Poluant
Debit (g/s/m )
CO2 SO2 Utilaje in functiune si trafic auto in faza de executie NOx aldehide hidrocarb uri nearse
2409,60 903,59 486,55 92,675
6,69322E-05 2,50998E-05 1,35152E-05 2,57432E-06
1552,30
4,31198E-05
187,3
76,92
8,193
Analiza rezultatelor evidentiaza ca in perioada de executie:
impactul activitatii asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita perioada de timp. aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru; i pentru etapa de
Modelarea matematic a dispersiei poluanilor pentru etapa de construcie funcionare a obiectivelor propuse a se realiza a pus n eviden urmtoarele:
Etapa de construcie Exist posibilitatea depirii valorilor limit pe termen scurt la NO2, PM10 i TSP. Valorile maxime sunt distribuite la nivelul amplasamentului i n imediata vecintate a acestuia, neexistnd ns riscul de a afecta populaia din zonele cele mai apropiate locuite Aceste valori se produc n perioada de manevrare a pmntului i a solului de decopert, datorit volumelor mari de material manevrat (suprafee de minim 30000 m2 supuse lucrrilor). Pe termen lung (1 an) valorile limit pentru NO2, PM10 i TSP cumulate cu fondul existent nu vor depi valorile limit n cazul celorlali poluani, nu exist posibilitatea depirii valorilor limit prin efect cumulat (fond + contribuia efectiv a activitilor de construcie)
Etapa de operare Valorile concentraiilor de poluani din perioada de funcionare a obiectivului se vor situa sub valorile limit impuse de legislaie, att n cazul contribuiei exclusive ct i prin efect cumulativ cu fondul existent. Valorile maxime ale concentraiiilor vor fi n general distribuite la nivelul amplasamentului dat dar i la distane de acesta (n jur de 500 m pe direciile sud i sud vest) datorit existenei unui complex de surse cu nlimi diferite de emisie (de la nivelul solului n cazul surselor difuze de pe platform pn gurilor de ventilare).
4.2.4.
Msuri de diminuare a impactului asupra aerului
Desi, asa cum a fost pus in evidenta in sectiunea anterioara, activitatile desfasurate pe amplasamentul analizat nu au un impact potential asupra atmosferei, exista solutii tehnice atat pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor emise. o In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant. o Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce la reducerea emisiilor cu 40%. o Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului utilajelor sau a actiunii vantului. o De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului transportat. o Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate; Data fiind extinderea mare a lucrarilor la unitatea de suprafata, cu concentrari reduse de utilaje si activitati de transport relativ intense pe tronsoane de drum ntinse, afectarea cu noxe va fi mult atenuata. Deasemenea conditiile de drum existente nu permit rularea cu viteze mari si astfel ridicarea unor cantitati importante de praf care sa afecteze factorii de mediu. Pe timpul functionarii nu exista surse cu impact potential asupra factorului de mediu aer, n consecinta nu sunt necesare masuri de diminuare a impactului. Se poate concluziona ca noxele eliberate n atmosfera ramn reduse, ele putnd fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmnd a fi detoxificate local. Executia unor astfel de lucrari cum sunt cele prezentate mai sus, nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu.
4.3.
SOLUL
Supratafa de teren care va fi scoas din circuitul silvic, face parte din UP II Somesul Cald, UP III Raca aparinnd de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direciei Silvice Cluj, Primria Raca, Primria Capuul Mare si composesoratului Dingul Mare. 4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora Tabelul 4.28. Tipuri de soluri din zonele ce urmeaza a fi defrisate
Clasa Luvosoluri Cambisoluri Tipul i subtipul de sol Cod 2214 3101 3110 Denumirea Luvosol litic Eutricambosol tipic Eutricambosol litic Succesiunea orizonturilor A0-E1-Bt-Rli Ao-Bv-C Ao-Bv-R Suprafaa ha 28,70 0,3990 15,34 % 64,58 0,89 34,53
Luvosol ( solul brun luvic) litic. Este asemanator subtipiului tipic, cu orizontul R (roca mama) a carei limita sup. este situata intre 20-50 m adancime, este format pe alternante de luturi cu gresii fine, pe versanti slabi inclinati si expozitii diverse, este puternic acid la acid, cu valori mai scazute in orizontul podzolit E1 cu pH=4,8-5,5, cu humus de 9,9%, pe grosimea de 7 cm, oligobazic la mezobazic, cu valori mai mici in orizontul podzolit E1 cu un grad de saturatie in baze de V=14-65%, foarte bine aprovizionat in azot total la suprafata si foarte slab in profunzime (0,05-0,51g%), luto-nisipos la luto-argilos. Argila si oxizi de fier migreaza concomitent pe profilul solului, fiind vorba de migrare si nu de un proces de podzolire. Apa din precipitatii stabate usor orizonturile superioare si stagneaza deasupra orizontului Bt astfel incat in perioadele umede prezinta exces de ap, iar in cele secetoase deficit. Continutul de humus este mic cca. 2% iar rezerva este de 60-120 t/ha si de calitate inferioara, mai bogat in acizi fulvici ( raportul acizilor humici/acizi fulvici este 0,4-0,6) Sunt soluri oligomezobazice su au reactie de la moderat acida la puternic acida pH= 4,5-5,6. Solurile brune luvrice prezinta o troficitate minerala si azotata cel mult mijlocie. In ceea ce priveste regimul de umiditate, solurile brun luvrice pot diferi intre ele in functie de pozitia pe versant expozitia si continutul de schelet, prezentand bonitatea in general inferioara pentru fag si gorun. Eutricambosol tipic ( solul brun eumezobazic tipic) . Materialul parental este format din conglomerate , gresii sau luturi. Profilul prezinta neoformati biogene in partea superioara si pete slabe de oxizi si hidroxizi in orizontul Bv. Sunt raspandite pe versanti cu expozitii si pante diverse, slab la moderat acid , pH= 5,6-6,8, moderat humifer cu un continut de 5,6% humus, mezobazic cu un grad de saturatie in baze V=58-68%, foarte apovizionat in azot total la suprafata (0,29g%) luto-nisipos la lutos, edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru gorun si fag. Bonitatea mijlocie este derterminata de volumul edafic mare cu o toficitate ridicata ( continut mare de azot si baze de schimb) si o capacitate mare de aprovizionare cu apa ( textura luto-nisipoasa, lutoasa, nediferentiata pe profil). Structura este grautoasa in orizontul A0 si prismatica in orizontul Bv. Eutricambosol litic ( solul brun eumezobazic litic). Este format din conglomerate ,pe versanti frecvent moderat inclinati, cu expozitii diverse, este slab acid la suprafata si slab alcalin in profunzime (7,2-7,8), slab la puternic carbonatic (2,49-46,9%), mezobazic la suprafata si cu saturatie totala in
profunzime cu un grad de saturatie in baze V= 54-61%, bine la moderat aprovizionat in azot total (0,180,23 g%), luto-nisipos la lutos, de bonitate mijlocie si inferioara pentru fag, molid, pin si brad. Bonitatea inferioara este determinata de volumul edafic mic ca urmare a prezentei scheletului pe profil in proportie de 50-75% dar si cand solul se afla pe un versan foarte inclinat, cu expozitie sudica sau sud-estica cand evapotranspiratia este puternica si solul lipsit de umiditate, iar bonitatea mijlocie cand solul are un volum edafic mijlociu si se afla pe expozitii umbrite. 4.3.2 Surse de poluare a solurilor Principalii factori care pot afecta solul sunt: exploatarea forestiera cu toate etapele aferente apele reziduale scurse la suprafata deseurile imprastiate scurgeri petroliere de la utilajele de deservire. 4.3.2.1. Surse de poluare a solului n perioada de executia a lucrarilor Activitile din antier implica manipularea unor cantitatea importante de substane potenial poluatoare pentru sol. In categoria acestor substane trebuiesc inclui carburanii, uleiurile, vopselele, etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezint activitati potenial poluatoare pentru sol , in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in sol a acestuia. O alta sursa poteniala de poluare dispersa a solului este reprezentata de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defeciunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezint surse de poluare a solului. Erodarea sau poluarea solului mpiedica dezvoltarea vegetaiei pe suprafeele afectate. n sintez, principalii poluani ai solului provenii din activitile ce se vor desfasura in etapa de executie a lucrarilor sunt grupai dup cum urmeaz: o Poluani direci, reprezentai in special de pierderile de produse petroliere care apar n timpul alimentrii cu carburani, a reparaiilor, a funcionrii defectuoase a utilajelor, etc. o La acestea se adaug pulberile rezultate in procesele de excavare, ncrcare, transport, descrcare a materialelor. o Poluani ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluanilor din aer, provenii din circulaia mijloacelor de transport, funcionarea utilajelor de construcii, etc. o Poluanii accidentali, rezultai in urma unor deversri accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cilor de acces. o Poluani sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf. Substanele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele. Trebuie menionat si faptul c lucrrile de terasamente si excavaii dei nu sunt poluante, conduc la degradarea solului si induc modificri structurale in profilul de sol. Poluanii emii in timpul perioadei de execuie se regsesc n marea lor majoritate in solurile din vecintatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfoar activiti n perioada de execuie. 4.3.2.2 Surse de poluare a solului n perioada de functionare Asupra factorul de mediu ,,sol" se rsfrng direct sau indirect efectele polurii celorlali factori de mediu, modificndu-i compoziia si proprietile bio-fizico-chimice iniiale, ngreunnd ritmul de regenerare a acestuia.
Aceste efecte pot fi determinate de: - aciunea apelor reziduale rezultate - actiunea deseurilor toxice si inflamabile rezultate in urma activitatii de intretinere echipamente si utilaje mecanice si electrice - aciunea deeurilor menajere depozitate necorespunztor; scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defeciuni ale autovehiculelor care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora de ctre apele pluviale; - aciunea poluanilor atmosferici, prezeni in aer, care pot fi antrenai de apele pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaionala pe sol; 4.3.3. Prognozarea impactului asupra solului Prin executarea lucrarilor n faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se nregistra o poluare a acestuia. Se va nregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate. Instalatiile de aductiune ngropate se vor executa cu respectarea detaliilor de executie si a caietelor de sarcini, utilizndu-se materiale si sisteme de mbinare cu un grad de etanseitate ridicat, astfel nct estimam ca va fi exclusa aparitia unor exfiltratii care ar putea afecta calitatea solului. Prin natura lucrarilor declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), ramn practic excluse, daca sunt respectate etapele de lucru din caietul de sarcini. Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - de compactare si tasare n perioada executiei prin circulatia utilajelor; - de eroziune superficiala; Accidental, n timpul executiei lucrarilor de investitie, s-ar putea deversa pe sol substante cu caracter poluant de tipul: - combustibili, lubrifianti si reziduurile acestora, care pot fi depozitate si manevrate neglijent; - produsele fecaloide ale muncitorilor antrenati la lucrarile de executie; Aceste riscuri pot fi eliminate prin masurile stabilite cu ocazia organizarii santierului de lucru. Impactul fizic asupra solului provocat de activitatea propusa Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de executie a obiectivului, n special n fazele de fundare dar si pe parcursul efectuarii lucrarilor de terasamente. n calitatea si n structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile: - modificarea proceselor pedogenetice prin ntreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei, microfaunei si mezofaunei; - modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afnare (tasarea), coeziunea si frecarea interna; - modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice, pierderile termice se vor limita la 2%. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor Realizarea si functionarea obiectivului nu va modifica factorii care favorizeaza aparitia eroziunilor. Dimpotriva, se vor realiza lucrari cu caracter eco-protectiv si de ncadrare n peisaj ce vor avea si rolul functional de limitare a aparitiei fenomenelor torentiale si erozive.
Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor Dupa cum s-a amintit si n paragrafele precedente, pe parcursul desfasurarii lucrarilor de punere n opera n structura solului vor interveni modificari ale proprietatilor fizico-mecanice ale solului. Avnd n vedere ca sapaturile vor avea adncimi relativ mari si ca umpluturile se vor realiza cu materialul rezultat din sapaturi, se poate produce o amestecare a straturilor de sol. Umpluturile vor fi compactate mecanic dupa asternerea fiecarui strat, astfel nct pe parcursul exploatarii obiectivului nu vor aparea tasari ale solului. Pentru fundari, fenomenele de compactare vor fi limitate de structura particulara a orizonturilor profunde dominate de substrate stncoase dezagregate sau chiar roca mama. Modificari n activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii sau a rezistentei Asa cum s-a aratat n capitolele anterioare pierderea de suprafete va afecta un procent mare din aria totala. Cu toate acestea sunt propuse o serie ntreaga de lucrari de reconstructie ecologica ce vor minimiza pierderile din biostrate si vor prelua sarcina creata de dezvoltarea investitiei. Amprenta la sol a obiectivelor O mare parte a obiectivelor sunt subterane , urmnd a fi diminuat considerabil impactul vizual (ca masura de integrare n peisaj), precum si cel putin partial pierderea de habitate naturale. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii solului pe terenurile limitrofe. 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului asupra solului Intregul perimetru va fi supus unui proces de reconstructie ecologica ce va viza ameliorarea capacitatii de suport a habitatelor. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu SOL se vor lua urmatoarele masuri: respectarea cailor de acces pentru utilaje; manipularea volumelor de sol excavat numai in spatiul destinat lucrarilor; Umplerea santurilor n care au fost pozate conductele se va face cu pamntul rezultat din sapatura, n straturi subtiri, cu udarea si compactarea fiecarui strat. Dupa finalizarea lucrarilor suprafata terenului se va aduce la starea initiala. se va urmari exploatarea corecta a retelelor de aductiune si functionarea la parametrii proiectati astfel nct sa nu apara suprasolicitari datorate presiunilor hidrostatice ce ar putea duce la fisuri. se vor lua masuri de reconstructie ecologica a unor perimetre afectate anterior ce au suferit denudatii prin executarea de fundati , sau expuneri la actiuni torentiale. la nivelul lizierelor nou aparute se vor transloca arbori de dimensiuni reduse din imediata proximitate pentru a se asigura o fixare naturala a stratelor. Este interzis: evacuarea pe sol sau depozitarea n condiii necorespunztoare a uleiurilor uzate, precum i abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea i incinerarea acestora; amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri coninnd bifenili policlorurai sau ali compui similari i/sau cu alte tipuri de substane i preparate chimice periculoase; amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliz, ulei nerafinat tip P3, solveni, combustibil tip P i reziduuri petroliere, i utilizarea acestui amestec drept carburant;
colectarea, stocarea i transportul uleiurilor uzate n comun cu alte tipuri de deeuri; utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.
4.4.
GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.4.1 Date geologice ale amplasamentului evaluat Amplasamentul bazinului superior se afla situat in formatiuni cristaline apartinand cristalinului mezozonal de tip Gilau, reprezentat prin complexul cuartitic - micaceu, la cca. 3.5 km V de limita cristalinului cu granitul de Muntele Mare. Lucrarile de studii - teren executate in perimetrul bazinului, au pus in evidenta urmatoarea succesiune litologica: - formatiuni acoperitoare = depozite deluvial - coluviale; - roca de baza : - sisturi cuartitice micacee alterate; - sisturi cuartitice micacee nealterate. Depozite deluvial - coluviale au grosimi extrem de variabile extinzandu-se pe o gama de 2,5 m la 16,5 m, mai frecvente fiind acelea cuprinse intre 4 si 9 m. Aceste depozite au luat nastere prin alterarea "in situ" a formatiunilor de baza (sisturi cuartito micacee) sub influenta agentilor externi, si sunt alcatuite dintr-o masa argiloasa - nisipoasa in care sunt rinse fragmente de roca alterate a caror densitate creste cu adancimea. Limita coluviu roca alterata, dificil de trasat pe baza elementelor geologice componente (avand in vedere ca trecerea de la coluviu la roca de baza se face gradat) a facut ca speranta sa fie conditionata de aparitia elementelor structurale si anume aparitia sistuozitatii rocii de baza. Aceasta limita coluviu roca alterata a fost confirmata cu o marja de eroare de cca. 5 - 6 % si de masuratorile geoelectrice executate in retea de 90 SEV -uri pe toata suprafata bazinului superior. In zona paraului Farcasa unde va fi amplasata priza superioara, se constata ca grosimea coluviului se pastreaza constanta de cca. 4 m. Situatii similare, cu grosimi relativ mici ale coluviului, se intalnesc peste tot unde apar izvoare. Cand predomina fractiunea nisipoasa in coluviu, aceasta favorizeaza circulatia apelor de infiltratie, iar prezenta fractiunii argiloase conduce la aparitia zonelor mlastinoase. Scaderea grosimii coluviului se constata spre pantele versantilor cu o trecere gradata catre un deluviu subtire pe vaile ce pornesc din acest platou. Sisturi cuartito micacee alterate Grosimea rocii alterate intalnite in lucrarile de studii este cuprinsa intre un minim de 3 m si un maxim de 26m, grosimea medie pe intraga suprafata a bazinului fiin de cca. 10 m. Din punct de vedere geologic, roca este un sist cuartic micaceu, uneori sericio - cloritos, microcutat cu alternanta de benzi de cuart, mice, feldspat, serici, clorit, cu multiple suprafete de alterare de obicei pe plan de sistuozitate pe care se observa intense argilitizari si oxidari. Roca este friabila, de culoare cenusiu verzuie cu nuante rosiatice datorate prezentei oxizilor de fier. Trecerea catre o roca nealterata se face gradat, odata cu cresterea adancimii, se observa disparitia suprafetelor de oxidare - alterare si scaderea gradului de fisuratie. Aceasta zona este delimitate clar, batimetric, de coeficientul de permeabilitate care descreste cu adancimea. Sisturile cuartito - micacee nealterate Dupa cum s-a specificat la capitolul "Date geologice generale" roca apartine complexului cuartito - micaceu parte componenta a seriei cristaline de Gilau.
Microscopic in carotele obtinute din forajele mecanice executate, roca este fin cristalizata de culoare cenusiu - verzuie cu plaje de pirita pe sistuozitate si diaclaze de calcit pe fisuri. Uneori apar budine de cuart hidrotermal de dimensiuni variabile. Observatiile macroscopice, completate cu analizele microscopice confirma o structura grano lepidoblastica si textura orientata cu o reparatie neuniforma a continutului de cuart intre 20 - 60%. O corelatie invers proportionala cu aceasta fiind data de continutul de clorit si muscovit (20 70%). Prezenta cuartului hidrotermal in procentaj ridicat a calcitului (6 - 15%) si a feldspatului (5 - 20%) indica existenta in apropiere a contactului cu granitul de Muntele Mare. 4.4.2. Tectonica si microtectonica amplasamentului In general platoul Lapustesti situat la cota 1.090 mdM cat si versantul in sine sunt stabile din punct de vedere tectonic. Gradul ridicat de acoperire de depozite coluviale mascheaza elementele structural -tectonice. Din datele obtinute in urma cartarilor detaliate a lucrarilor de studii efectuate si a interpretarii datelor geofizice se pun in evidenta urmatoarele: In zona bazinului superior sisturile cuartito - micacee se prezinta sub forma unui monoclit cu directia aproximativa N - S si inclinare spre E - SE cu 20 - 60. Datorita microcutarii rocii, acest monoclit este insotit de o serie de structuri anticlinale si sinclinale cu caracter local. Amplasamentul bazinului este afectat de o serie de accidente tectonice cu extindere limitata si anume: un accident tectonic directional orientat E - V, paralel cu axul longitudinal al bazinului insotit de un deranjament structural aproape perpendicular pe acesta de se continua spre S in directia izvorului paraului Farcasa, cu caderi de 40 -60. In SV bazinul apare un alt aranjament cu inclinari mari de 75 -85 spre sud, ce afecteaza bazinul intre profile transversale 1 - 5 (vezi pl. G - 77 - 08). Acest deranjament(falie) a fost pus in evidenta in lucrarile de studii executate in 1991 (FM71 si FM73) fara a se putea confirma cu certitudine directia si caderea lui. In 1992 s-au executat doua foraje mecanice suplimentare FM71bis si FM73bis care au confirmat interceptarea accidentului tectonic prezentat in studiul predat in decembrie 1991. Tot in SV -ul amplasamentului a fost pusa in evidenta o structura deranjata a versantului care se poate interpreta ca o veche alunecare de teren de tipul consecvent cu panta terenului si cu planele de sistuozitate ale rocii de baza. Din datele de care se dispune, se pare ca aceasta alunecare afecteaza partial roca de baza pe o grosime relativ redusa. In aceasta situatie se recomanda ca la executie sa se aplice metode adecvate, menite sa pastreze actuala stare de stabilitate a versantului si pe viitor stabilitatea constructiei. Din punct de vedere microtectonic si microstructural, roca este strabatuta de fisuri numai in aparenta neregulate colmatate cu o substanta oxidica, calcit, cuara hidrotermal si pirita, afectand in mod preferential zonele cu un cintinut mai bogat in mice. Sistemul de microfisuri este proximativ perpendicular pe sistuozitate, il putem considera ca principal, iar cel care afecteaza axul microcentrelor formeaza unghiuri mici cu sistuozitatea, favorizand desprinderi pe plan de sistuozitate poate fi considerata ca un sistem secundar. Aceste sisteme de microfisuratie au dat nastere unor microderanjamente structurale afectand dispunerea componentelor mineralogice ale rocii. Fisurile colmatate au o directie paralela cu benzile clorito - micacee, punandu-se in evidenta o microsistuozitate, ajungandu-se la un sistem linear al benzilor. Se poate considera ca intercalatiile de roca au continut mai ridicat in micee, si afectate de sistemele de microfisuri prezinta caracteristici fizico- mecanice mai scazute comparativ cu complexul cuartoto - micaceu.
4.4.3. Impactul prognozat In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor subterane geologice este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor privind executia lucrarilor. Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea impactului direct asupra componentelor subterane geologice. Impactul prognozat este local si prin natura lucrarilor nu se va afecta mediul geologic al zonei.
4.5. BIODIVERSITATEA
4.5.1. Informaii despre flora si fauna local n funcie de condiiile fizico-geografice pe teritoriul judeului Cluj, se gsesc concentrate un numr mare de ecosisteme. n structura biocenozelor din aceste ecosisteme se remarc o flor i faun slbatic bogat. Subzona forestier cuprinde n ordinea coborrii altitudinale subzona fagului i subzona gorunului. a) Subzona fagului are o mare amplitudine altitudinal 600-1.700 m, avnd interferri cu subzonele nvecinate stejarului i coniferelor . Aici ntlnim plante lemnoase : Carpinus betulus (carpenul), Betula montana (mesteacanul), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul tremurator). In arborete intalnim plante ierbacee din urmtoarele genuri: asperula, asarum, dentaria, luzula, vaccinium. Numrul animalelor este determinat si de condiiile climatice astfel aici se regsesc un numr mare de specii de insecte, batracieni, reptile, pasri i mamifere. Subzona stejarului cuprinde pdurile de gorun (Q.petraea), pe lng acestea se gsesc i specii forestiere: paltin, malus silvestris ( mrul pdure), sorbus terminalis (scoruul de munte), soc si paducel . Aici se gsesc de asemenea o mare varietate de plante i o mulime de specii de animale.
Foto 4.2. Vegetatia naturala din zona de amplasare a centralei si galeriilor subterane
Mamiferele din zonele evaluate sunt reprezentate de Vulpes vulpes (vulpea), canis lupus (lupul), capreolus capreolus (cpriorul ), sus scrofa (mistreul), lepus europaeus (iepure), felis silvestris (pisica salbatica), martes martes si martes faina, (jder de piatra si jder de copac), putoims putoims (dihorul comun)), meles meles (viezure) nevastuica, sciums vulgaris (veverita), apodemus sylvaticus (soarece de padure), microtus arvalis (soarece de camp), eliomys guercinus (parsul de stejar). Se intalnesc vietuitoare din clasa reptilelor cum ar fi sarpele de apa, Speciile de amfibieni, semnalate in zona, sunt reprezentative lantului carpatic, deci si zonei evaluate. Din aceasta clasa specifice zonei sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata variegata, Bufo bufo bufo, Rana temporaria temporaria. Reptilele, de asemenea prezente in fauna zonei sunt reprezentate de ordinul Sauria. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis agilis a fost semnalata in fageteiar specia Lacerta vivipara in zona alpina. Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca austriaca si Vipera berus bosniensis. , Fauna ihtiologica este reprezentat prin zona pstrvului, mreana, cleanul etc.
Foto 4.3 Vegetatia naturala din zona de amplasarea a galeriilor subterane si a drumul de acces catre acumularea Lapustesti
Pasarile din zonele evaluate sunt reprezentate de bubo bubo (bufnita), asio otus (ciuful de padure), athene noctua ( cucuveaua), strix aluco (ciufurezul de padure), cuculus canorus (cucul), picus viridis ( ciocanitoarea verde), dryobates maior pinetorum (ciocanitoarea pestrita), upups epops (pupaza), corvus corax ( corbul), corvus fmgilegus (cioara de semanatura), pica pica (cotofana), carrulus glandarius (gaita), sturvus vulgar (graurul), carduelis carduelis (sticletele), passer domesticus (vrabia de casa), passer montanus (vrabia de munte), ciocarlia, parus major (pitigoiul mare), parus atricapillus (pitigoi cu cap negru), turdus merula (mierla), cinclus cinclus (mierla de parau). In zona acumularii Lapustesti intalnim Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios; 6520 - Fnee montane; 9130 Pduri de fag de tip Asperulo. .
Foto 4.4. Vegetatia naturala din zona acumulare Lapustesti
Pe suprafaa amplasamentului se vor face decopertri iar statul de copert rezultat va fi depozitat i utilizat pentru reconstrucie ecologic la finalizarea investiiei. Valoarea conservativ a acestui tip de habitat este redus. n vederea realizarii tuturor obiectivelor din cadrul proiectului evaluat S.C. HIDROELECTRICA SA prin Sucursala Hidrocentrale Cluj solicit scoaterea din productia agricola si fond forestier a suprafeei de 161,4985 ha , din care 109,9291 ha definitive si 51,5694 ha temporare. Supratafa de teren care va fi scoas din circuitul silvic, 44,4409 ha (17,9334 ha definitive si 26,5075 ha temparar), face parte din UP II Somesul Cald, UP III Raca aparinnd de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direciei Silvice Cluj, Primria Raca, Primria Capuul Mare si composesoratului Dingul Mare. Suprafeele de teren ce urmeaz s fie defriate sunt acoperite de arborete echiene i pluriere, n compoziia crora gsim urmtoarele specii: gorun, fag, pin, carpen, mesteacan, anin paltin de munte, tei, molid, cu varste cuprinse ntre 30-140 ani.
Descriere arboretului extras dup amenajamentele silvice UP II Somesul Cald Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 44 F ( 0,6330 ha temporar) a) Elementele de arboret: fag cu procent de participare de 60%, vrsta de 100 ani, cu diametru mediu de 28 cm i o nlime medie de 23 m. b) Elementele de arboret: carpen cu procent de participare de 40%, vrsta de 100 ani, cu diametru mediu de 26 cm i o nlime medie de 20 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,6. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia nord -estic i o altitudine de 550 m. Litiera este continua. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 44R ( 0,5903 ha temporar) Nu are vegetatie forestiera. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 45 A ( 0,9650 ha temporar) Vegetatia este dispusa de doua etaje. In etajul superior gasim gorun i fag cu varsta de 140 ani. In etajul inferior gasim gorn , fag si carpen cu varsta de 100 ani. Elementele de arboret: - gorun, diametru mediu de 24-36 cm i o nlime medie de 11-13 m, - fag diametru mediu de 26-38 cm i o nlime medie de 15-20 m. - carpen diametru mediu de 22 cm i o nlime medie de 11 m. Arboretul este de clasa a-V-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,5. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia nord-vestic i o altitudine de 550600 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 127B ( 2,5896 ha definitive) Elementele de arboret pin cu procent de participare de 100%, vrsta de 45 ani, cu diametru mediu de 18 cm i o nlime medie de 18 m. Arboretul este de clasa a-V-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,6. Suprafaa este amplasat pe versant superior ondulat avnd expoziia sudica i o altitudine de 900-1050 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 128B ( 2,2602 ha definitiv) Elementele de arboret pin cu procent de participare de 100%, vrsta de 45 ani, cu diametru mediu de 18 cm i o nlime medie de 18 m. Arboretul este de clasa a-V-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,6. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant superior ondulat avnd expoziia sudica i o altitudine de 900-1050 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 141 A ( 3,8551 ha temporar) Elementele de arboret: - fag cu procent de participare de 20%, vrsta de 100 ani, cu diametru mediu de 32 m i o nlime medie de 26 m.
- carpen cu procent de participare de 80%, vrsta de 100 ani, cu diametru mediu de 28 m i o nlime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia sud-estica i o altitudine de 520720 m. Litiera este continua i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 142 A (2,5714 ha temporar) Elementele de arboret: - carpen cu procent de participare de 100%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 26 m i o nlime medie de 18 m. Arboretul este de clasa a-V-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,6. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia sudica i o altitudine de 520-580 m. Litiera este intrerupta i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 143 A (0,4348 ha temporar) Elementele de arboret: - carpen cu procent de participare de 90%, vrsta de 130 ani, cu diametru mediu de 36 m i o nlime medie de 23 m. - fag cu procent de participare de 10%, vrsta de 130 ani, cu diametru mediu de 42 m i o nlime medie de 25 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia sud-vestica i o altitudine de 520750 m. Litiera este continua, normala. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 143 F (0,2924 ha definitiv) Elementele de arboret: -mesteacan cu procent de participare de 10%, vrsta de 50 ani, cu diametru mediu de 22 m i o nlime medie de 16 m. - fag cu procent de participare de 90%, vrsta de 150 ani, cu diametru mediu de 40 m i o nlime medie de 25 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Elemente de roca la suprafata Suprafaa este amplasat pe versant ondulat avnd expoziia sudica i o altitudine de 910-1050 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 144 B (0,5641 ha temporar) Elementele de arboret: -gorun cu procent de participare de 80%, vrsta de 150 ani, cu diametru mediu de 40 m i o nlime medie de 24 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 28 m i o nlime medie de 19 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Elemente de roca la suprafata
Suprafaa este amplasat pe versant ondulat avnd expoziia sud-vestica i o altitudine de 540-1050 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 144 D (0,4928 ha definitiv) Elementele de arboret: -gorun cu procent de participare de 80%, vrsta de 150 ani, cu diametru mediu de 38 m i o nlime medie de 24 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 28 m i o nlime medie de 20 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Elemente de roca la suprafata Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia sud-vestica i o altitudine de 500 m. Litiera este ntrerupt i subire.. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 145 A (1,1585 ha definitiv) Elementele de arboret: - fag cu procent de participare de 40%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 36 m i o nlime medie de 24 m. - gorun cu procent de participare de 20%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 36 m i o nlime medie de 24 m. - carpen cu procent de participare de 40%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 30 m i o nlime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,5. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia sud-vestica i o altitudine de 520570 m. Litiera este continua i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 145 B (0,8630 ha temporar) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 80%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 38 m i o nlime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 30 m i o nlime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant ondulat avnd expoziia sud-vestica i o altitudine de 560-1050 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 146 B (1,834 ha temporar si definitiv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 80%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 38 m i o nlime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 28 m i o nlime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Elemente de roca la suprafata.
Suprafaa este amplasat pe versant ondulat avnd expoziia sud-vestica i o altitudine de 550-1050 m. Litiera este continu i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 147A (2,2573 ha temporar si definitiv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 70%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 38 m i o nlime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 32 m i o nlime medie de 20 m. -carpen cu procent de participare de 10%, vrsta de 60 ani, cu diametru mediu de 18 m i o nlime medie de 14m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant ondulat avnd expoziia sud-vestica i o altitudine de 550-1050 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 147B (0,1414 ha temporar si definitiv) Elementele de arboret: - fag cu procent de participare de 20%, vrsta de 120 ani, cu diametru mediu de 36 m i o nlime medie de 11 m. - mesteacan cu procent de participare de 80%, vrsta de 50 ani, cu diametru mediu de 16m i o nlime medie de 9 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,6. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant superior ondulat avnd expoziia sudica i o altitudine de 9501050 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 147C (0,2823 ha definitiv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 40%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 36 m i o nlime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 50%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 28 m i o nlime medie de 20 m. - fag cu procent de participare de 10%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 30 m i o nlime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,5. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia sud-vestica i o altitudine de 530 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 148A (1,3158 ha temporar si definitiv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 80%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 38 m i o nlime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 30 m i o nlime medie de 21 m.
Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,6. Suprafaa este amplasat pe versant ondulat avnd expoziia sudica i o altitudine de 550-970 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 148C (0,0677 ha definitv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 50%, vrsta de 130 ani, cu diametru mediu de 38 m i o nlime medie de 22 m. - fag cu procent de participare de 10%, vrsta de 130 ani, cu diametru mediu de 24 m i o nlime medie de 20 m. - carpen cu procent de participare de 40%, vrsta de 110 ani, cu diametru mediu de 26 m i o nlime medie de 22 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,5. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia sudica i o altitudine de 530m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 149B (20,071 ha definitive si temporar) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 70%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 34 m i o nlime medie de 23 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vrsta de 140 ani, cu diametru mediu de 32 m i o nlime medie de 21 m. - carpen cu procent de participare de 10%, vrsta de 70 ani, cu diametru mediu de 22 m i o nlime medie de 16 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Elemente de roca la suprafata. Suprafaa este amplasat pe versant ondulat avnd expoziia sudica i o altitudine de 560-960 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 153A (0,3993 ha temporar) Elementele de arboret: - anin cu procent de participare de 20%, vrsta de 30 ani, cu diametru mediu de 16 m i o nlime medie de 14 m. - carpen cu procent de participare de 60%, vrsta de 30 ani, cu diametru mediu de 10 m i o nlime medie de 11 m. - paltin de munte cu procent de participare de 10%, vrsta de 30 ani, cu diametru mediu de 14 m i o nlime medie de 13 m. - molid cu procent de participare de 10%, vrsta de 30 ani, cu diametru mediu de 14 m i o nlime medie de 13 m. Arboretul este de clasa a-III-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,8. Suprafaa este amplasat pe versant inferior ondulat avnd expoziia nordica i o altitudine de 530 m. Litiera este ntrerupt i subire. Descriere arboretului extras dup amenajamentele silvice UP III Raca Descrierea statiunii i arboretului din U.A. 2 (1,0168 ha definitiv si temporar) Elementele de arboret:
- fag cu procent de participare de 60%, vrsta de 130 ani, cu diametru mediu de 50 m i o nlime medie de 27 m. - fag cu procent de participare de 30%, vrsta de 90 ani, cu diametru mediu de 36 m i o nlime medie de 25 m. Carpen cu procent de participare de 10%, vrsta de 90 ani, cu diametru mediu de 26 m i o nlime medie de 22 m. Arboretul este de clasa a-III-a de producie, avnd o vitalitate normal, cu consisten de 0,7. Suprafaa este amplasat pe versant frmantat avnd expoziia nordica i o altitudine de 780-1050 m. Litiera este continua i subire. Suprafatele de teren aflate in proprietatea primariilor si compososeratului prezinta aceleasi elemente de arborete ca si cele prezentate, facand parte din aceleasi unitati de producie. Tabelul 4.29. Tipurile de staiune aferente zonei evaluate
Indicativul de clasificare si descriere concisa a tipului de statiune 4.4.1.0. Montan premontan de fagete Pi, rendzinic, edafic mic cu Asperula Dentaria Versanti superiori, repezi si foarte repezi, expozitii diferse. Substaturi din depozite de suprafata, subtiri provenite din roci sedimentare, eruptive si metamorfice, predominant intermediare, mai rar acide. Solurile brune eumezobazice cu mull sau mull-moder superficiale si mijlociu profunde, predonimant lutonisipoase, divers scheletice, volum edafic mic. Vintuire puternica si un plus de caldura lumina si un minus de umiditate pe culmi si pe versantii superiori insoriti. Bonitate inferioara pentru fag. 4.4.2.0 Montan premontan de fagete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria Versanti predominant mijlocii cu expozitii diverse, inclinari moderate si repezi. Depozite de suprafata provenite din roci foarte variate, bazice mai rar acide. Soluri eumezobazice , cu mull mijlociu profunde, cu textura usoara, slab echeletice. Volum fitiologic util submijlociu mijlociu. 5.1.3.1. Deluros de gorunete, Pi, podzolic puternic podzolit edafic submijlociu si mic cu Luzula. Coame si creste, versanti predominant mijlocii cu expozitii diverse inclinari moderate si repezi, expozitii insorite. Substraturi litologice din depozite de suprafata provenite din roci sedimentare acide silicioase (gresii, nisipuri, luturi) depozite torentiale. Soluri brun eluvice cu moder superficiale si mijlociu profunde, divers scheletice, slab structurate, sarace in humus , cu volum edafic mic. Bonitate inf. pentru gorun. 5.2.4.1. Deluros de fagete, Pi, brun edafic mic. Versanti superiori, divers inclinati, umbriti, substrat din roci sedimentare, soluri brunomezo si eubazice moderat humifere , mijlociu profunde si superficiale cu floar mull , volum edafic mic. Bonitate inferioara pentru fag. Tipul natural fundamental de padure Factorii determinanti ecologici limitativi
Faget de limita cu flor de mull(i)
-substante nutritive -volumul edafic mic
Faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull (m)
-substante nutritive si in special apa accesibila - aciditate activa - volum edafic mic
Gorunet de flor acidofil Goruneto-faget cu Festuca drymeia (i)
-volumul edafic mic -substantele nutritive si in special apa accesibila - aeratia
Fgeto crpinet pe soluri echeletice cu flor de mull (i)
-apa accesibila
Arboretele face parte din clasele de productie III-V, datorita statiunilor in care se dezvolta, cu volum edafic mic si panta. Vitalitatea arboretelor este corespunztoare statiunilor in care se dezvolta (92% din arborete au vitalitate normal i numai 8% au vitalitate slab). Referitor la arboretele afectate de factorii destabilizatori se poate meniona c factorii cu pondere ridicat i constituie roca la suprafata si tulpinile nesntoase. Uscarea, un alt factor destabilizator, ocup un procent de 3% . Acest factor afecteaz n special arboretele de cvercinee. Intensitatea uscrii este n general slab (pe 94% din suprafa) i moderat (pe 6% din suprafa).
4.5.2. Surse de poluare a florei si faunei 4.5.2.1. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluani n perioada de executie a lucrrilor Principalii poluani prezeni n mediu n vecintatea zonelor de lucru (antier, ci de acces, baza de producie) sunt particulele de praf. Alturi de acestea, dar n cantiti mai mici vor fi prezeni pe parcursul perioadei de defriare, urmtorii poluani susceptibili de a produce dezagremente asupra formelor de via: NOx, SO2, CO (acesta din urm n mai mic msur). Activitile desfurate n perioada de defriare, excavare, fundare, indiguire, ce se constituie n surse de poluare ce se manifest la nivelul zonei in lucru sunt: o nlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrrile desfurate (tiere arbori, colectare, transport material lemnos). o Fragmentarea habitatelor naturale prin apariia unei bariere fizice constituite din lucrrile specifice i amenajarea santierelor de lucru o Reducerea productivitii biologice. Ocuparea diferitelor suprafee de teren cu antierele propriu-zise, cu depozitele temporare de mas lemnoas, si/sau materiale drumurile de acces sunt activiti care genereaz n mod inerent ocuparea habitatelor naturale. Aceaste activiti sunt de natura s duc la nlturarea n totalitate a elementelor naturale din fiecare amplasament. 4.5.2.2. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluani n perioada de functionare Sursele de poluare specifice perioadei de exploatare sunt: o traficul rutier si de transport o instalaiile de exploatare, instalaiile din punctele de deservire
4.5.3. Impactul prognozat asupra faunei si florei locale Modificarea habitatelor ca urmare a implementarii proiectului analizat Prin realizarea proiectului, urmeaza a fi impactate, n special n perioada de executie: o suprafata de habitate nsumnd aproximativ 161,49 ha, dintre care ireversibil vor fi afectate suprafetele de teren ce urmeaza a fi ocupate de acumulare, drumuri definitice si cladiri.
Indirect vor fi afectate suprafete de habitate n perioada de executie (organizari de santier, obiective industriale ngropate, etc.) care trebuie neaparat sa faca obiectul unor masuri de reconstructie ecologica, acestea urmnd a fi reintegrate si redate n circuitul natural. Unele obiective vor fi amplasate subteran pentru evitarea impactului vizual, urmnd a fi copertate cu sol vegetal si rensamntate cu specii ierboase, rentregindu-se astfel parte a structurii habitatelor naturale. Prin proiect trebuie sa fie propusa o metoda de sistematizare a amplasmentului, depozitare controlata a deseurilor, astfel incat efectul asupra solului, faunei si florei din zona sa fie diminuat la maxim. 4.5.4. Masuri de diminuare a impactului asupra faunei si florei locale Limitarea si stropirea cu apa a traseelor autovehiculelor si utilizarea pe cat posibil a retelei de cai de acces existenta pentru evitarea ncarcarii suplimentare cu particule n suspensie si ncarcarea sistemelor foliare cu praf (evitarea ecranarii foto-proceselor vitale); Reconstructia ecologica ct mai grabnica a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos n toate suprafetele libere si acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori din flora spontana locala n scopul refacerii unor habitate naturale; executarea de lucrari de stabilizare a malurilor in zonele afectate de investitie (plantatii, inerbari , executarea de terase sprijinite pe gardulete si banchete de piatra); 4.5.5. Impactul prognozat asupra faunei acvatice Ecosistemele acvatice constituite pe apele curgtoare de munte necesit un management specific, in contextul antropizrii accentuate cu consecine directe asupra zonei salmonidelor. In zona analizat, studiile au aratat existena pstravului indigen, (Solmo trutta fario L.) lipan , clean, mreana si astfel se pune problema diminurii impactului pe care amenajarea hidrotehnica o poate avea asupra faunei acvatice locale. Factorii limitativi care contribuie la scderea productivitii piscicole a fondurilor de pescuit montane sunt multiplii si putem aminti: inclzirea climatic global care va produce in timp restrngerea zonei salmonidelor, prin migratia acestora in amonte unde regimul termic al apei este optim ca habitat; amenajrile pe cursurile de ap in scop hidrotehnic poate afecta fauna piscicol , acestea constituind obstacole in migraia pstrvului , in special toamna la boite fragmentnd ecosistemul acvatic prin lipsa scrilor de pesti sau nefuncionalitatea acestora, datorit debitelor de ap insuficinte si variabile. Expoatrile forestiere abuzive din bazinele de receptie, aflate de regula in proprietete privat; Igienizarea si dragarea albiilor minore influenteaza nefavorabil fondul piscicol. poluarea chimic a cursurilor de ap montan prin deversarea in apele rurilor/prurilor a apelor uzate menajere care sunt extrem de periculoase asupra faunei si florei locale. In aval de amenajrile hidrotehnice se recomand asigurarea unui debit ecologic minim necesar in funcie de debitul natural si de capacitatea biogen a fondului piscicol respectiv din amonte.
Tabelul 4.30. Debite n aval de amenajri hidrotehnice recomandate pentru mentinerea productivitii salmonicole la nivel natural Debit (l/s) Prod. minime Categoria de Solmonicola Cap. Biog Nr. Bnecesare in aval Condiii ecologice producie P(kg/km) Crt. (% din Qnatural in salmonicol Prod.Nevert. p Habitat hamonte) (g/m2) 1. > 2/3 Vmn= 0,5-1 m/s I > 60 >7 Hmn= 0,5-1,5 m >1 >0,7 2. 1/3- 2/3 Vmn= 0,5 m/s a-II-a 40- 60 5-6 Hmn= 0,2-0,5 m 0,5-1 0,5-0,6 3. < 1/3 Vmn= 0,25-0,5 m/s a-III-a < 40 4 Hmn= 0,2-0,5 m <0,5 <0,4 Fauna ce face obiectul desemnarii siturilor Natura 2000 (SPA si SCI) nu vor fi afectate de prezentul proiect. Majoritatea speciilor sunt cantonate la habitate, altele dect cele ce urmeaza a fi impactate direct de proiect. In perioada de functionare, nu este prevazut a aparea nici un fel de impact cu potential negativ asupra faunei; daca sunt respectate masurile prezentate in studiu. Pentru speciile de mamifere, impactul va fi nesemnificativ, proiectul propus nu va fi n masura sa creeze obstacole sau bariere insurmontabile. Deranjul datorat traficului, zgomotului de pe perioada de executie nu vor fi importante Astfel pentru speciile de fauna acest impact nu va reprezenta un factor de stres nou. Pentru speciile de pasari impactul proiectului va fi limitat. Pentru speciile de nevertebrate, impactul ramne nesemnificativ. 4.5.6. Masuri de diminuare a impactului asupra faunei si florei acvatice Avnd in vedere natura lucrarilor, am prevazut urmatoarele masuri de diminuare a impactului: limitarea traseelor autovehiculelor si utilizarea retelei de cai de acces existente pentru evitarea ncarcarii suplimentare a cursurilor de apa cu particule n suspensie (zona haldei de steril ce se va forma pe valea Somesului Cald) evitarea traversarilor repetate prin albie; realizarea de batardouri de deviere pe perioada executiei lucrarilor n albiile rului, pentru prevenirea impactului asupra faunei ( zona haldei ce se va forma pe valea Somesului Cald) ; asigurarea unui debit de servitute de 6 mc/s aval de acumularea Tarnita. reconstructia ecologica ct mai grabnic spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos n toate suprafetele libere si acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori din flora spontana locala pentru crearea unor habitate favorabile unor specii de fauna;
4.5.7. Msuri prevzute de legislaia n domeniu pentru protecia biodiversitii Pentru speciile de plante i animale slbatice terestre, acvatice i subterane, cu excepia speciilor de psri, inclusiv cele prevzute n anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) i 4 B (specii de interes naional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum i speciile incluse n Lista Roie Naional i care triesc att n ariile naturale protejate, ct i n afar lor, sunt interzise: - orice form de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vtmare a exemplarelor aflate n mediul lor natural, n oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - perturbarea intenionat n cursul perioadei de reproducere, de cretere, de hibernare i de migraie; - deteriorarea, distrugerea i/sau culegerea intenionat a cuiburilor i/sau oulor din natur; - deteriorarea i/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihn; - uciderea sau capturarea intenionat, indiferent de metoda utilizat; - deinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vnarea i capturarea; - comercializarea, deinerea i/sau transportul n scopul comercializrii acestora n stare vie ori moart sau a oricror pri ori produse provenite de la acestea, uor de identificat. - depozitarea necontrolat a tuturor categoriilor de deeuri deoarece acestea pot pune n pericol sntatea psrilor.
4.6. PEISAJUL
Activitile antropice derulate n zon sunt de tipul- cultivarea terenurilor agricole, exploatarea agregatelor minerale si prezena altor acumulri hidroenergetice. Implementarea proiectului va avea n perioda de construcie efecte negative asupra piesajului din zon datorit lucrrilor de construcii specifice realizrii investiiei, a amplasrii organizrilor de antier i traficului intes cu maini de tonaj mare. Impactul negativ semnificativ va avea o durat de 60 de luni dup care suprafeele utilizate ca fronturi de lucru i parial perimetrele pe care vor fi amenjate drumurile tehnologice se vor incada in peisajul zonei. n perioada de funcionare existena lacului de acumulare Lapustesti care deservete CHEAP Tarnita-Lapustesti determin o modificare a pesajului din zon fr a avea un caracter negativ. Utilizarea de materiale locale va contribui la o buna ncadrare n peisaj a acestora. In plus, structurile masive vor fi mbracate n piatra de ru si/sau roca din imediata proximitate, la care se vor adauga structuri din lemn ce vor contribui n plus la o mai buna integrare n peisaj. Centrala hidroelectric va fi plasata intr-un loc ferit de privirea turistilor facand astfel ca sub aspect turistic prezenta obiectivelor amenajarii hidroenergetice sa nu afecteze cadrul natural actual. Masurile de reabilitare/reconstructie ecologica ce se vor suprapune masurilor de integrare n peisaj vor duce la o diminuare a impactului presupus de implementarea proiectului dar si la refacerea unor factori de mediu, ce poarta marturia unui impact anterior. In consecinta consideram ca efectul acestui proiect asupra piesajului va fi unul mediu acceptat.
Tabelul .4.31. Utilzarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafata (ha) Utilizarea terenului Inainte de punerea in aplicare a terenului ha 0,5335 23,3395 93,1846 44,4409 161,4985 ha Dupa punerea in aplicare a terenului ha 4,4493 20,6126 26.5075 51,5694 ha Recultivata ha 4,4493 20,6126 26,5075 51,5694 ha
Agricol Agricol Agricol Silvic Total
arabil fanete pasune
4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Proiect evaluat va contribui n mod direct la o mbuntire a condiiilor socio-economice naionale. Obiectivul de investiii nu va afecta condiiile etnice din zona, urmrind revigorarea condiiilor socioeconomice locale, printr-o mai buna valorificare a resurselor naturale. Avantaje si necesitati pentru Sistemul Energetic National (SEN) o Repunerea in functiune SEN (black out); o Participa la reglajul frecventa putere; o Asigura rezerva de avarie de scurta durata; o Furnizeaza puterea reactiva si functionarea in regim compensator asigurand respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; o Asigura conditii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2000 MW in centralele electrice eoliene; o Imbunatateste regimul de functionare a grupurilor mari din CNE Cernavoda si centralele termoelectrice de condensatie pe combustibili fosili si cogenerare (evitandu-se producerea de energie electric ape coada de condensatie) prin transferal de energie electrica de la gol la varf; o Imbunatateste participarea SEN la piata unica de energie electrica, marind gradul de siguranta pe ansamblu SEN, posibilitatea exploatarii SEN in conditii tehnice si economice superioare; o Schimbul prin interconexiune in cadrul UCTE; o Utilizarea resurselor pretioase de combustibil fosil va fi redusa; o Proiectul va dezvolta si utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente in zona si va servi la promovarea utilizarii concentrate a resurselor de apa si a potentialului hidroenergetic. 4.7.1. Impactul asupra mediului social i economic in perioada de construcie Deoarece in mare parte investiia va fi realizat ntr-o zon rural, cu o populaia redus impactul asupra populaiei va fi minim. Populaia din zonele care vor fi traversate de vehiculele/utilajele care vor transporta materiale de construcie vor fi afectate de zgomotul i poluarea datorat activitii de transport. Pe de alt parte, investiia va avea un impact pozitiv indirect asupra populaiei din zon datorit crerii de noi locuri de munc i de posibilitatea de a beneficia de energie electric la preuri maimici. Implementarea unor proiecte similare n Uniunea European a condus n cele mai multe cazuri la dezvoltarea zonelor prin populare si dezvoltarea turistica a zonelor.
Avnd in vedere derularea investiiei pe o perioada de 7 ani cu ealonarea lucrrilor in timp si necesarul de for de munc estimat la cca. 4000 in prima etapa a perioadei de constructie care scade treptat in etapa a -II-a cu siguran in perioada de execuie a lucrrilor activitile vor conduce la popularea zonelor prin organizaii de antier sociale propuse. 4.7.2. Impactul asupra mediului social i economic in perioada de exploatare 4.7.2.1. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor economice locale, piaa de munc, dinamica omerilor Se are in vedere impactul social pozitiv ca urmare a unor facilitati de interes public care se vor creea datorita realizarii obiectivului propus; - creeaz un numr foarte mare de locuri de munca, aproximativ 500 in faza de exploatare - creeaz blocuri de locuine, cldiri culturale si administrative ( organizaia sociala) - asigura mbuntirea calitii vieii si mediului de munca a angajailor. 4.7.2.2. Impactul potenial al activitii demografice/populaiei locale. propuse asupra caracteristicilor
In perioada de exploatare impactul activitii asupra caracteristicilor demografice va fi limitat. 4.7.2.3. Public posibil nemulumit de existena proiectului Obiectivul general al proiectului ilreprezinta punerea in practic a unei strategii energetice pentru valorificarea potenialului surselor regenerabile de energie ( SRE) si se nscrie n coordonatele dezvoltrii energetice a Romaniei pe termen mediu i lung i ofer cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitioare la alternativele energetice i nscrierea in acquis-ul comunitar n domeniu. Consideram ca nu exista public nemultumit de existenta proiectului. In proiect s-au luat toate masurile pentru a inlatura orice dezagrement, care ar putea sa apara in perioada de executie si functionare a acestui obiectiv . 4.7.2.4 Informaii despre rata mbolnvirilor la nivelul locuitorilor In ceea ce privete starea de sntate a populaiei, statisticile existente nu permit efectuarea de corelatii cu privire la influenta strii calitii factorilor de mediu asupra incidentei bolilor. Pentru mediul socio-economic caracteristic zonei afeciunile minore nu sunt nici luate in evidenta si nici tratate corespunztor. 4.7.2.5. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor de via ale locuitorilor (schimbri asupra calitii mediului, zgomot, etc.). Externalitile pe care le pot produce activitile ce se vor desfura si care pot avea impact direct asupra populaiei sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate, deeurile uoare, dar prin masurile luate, aceste dezagremente sunt nlturate. Lucrrile de construcie i funcionarea centralei nu vor avea impact asupra condiiilor etnice i culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.
4.7.3. Msuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural i economic 4.7.3.1. Faza de execuie Lucrrile de execuie vor avea loc cu respectarea condiiilor de protecie a mediului nconjurtor. Se va urmri: - manipularea cu atenie a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparaii pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de execuie; - respectarea proiectului tehnic si a detaliilor de execuie pe fiecare specialitate. - se va impune ca vehiculele/utilaje scircule in localiti cu o viteza de deplasare cuprins intre 30 i40 km/h, si sfie prevzute cu motoare proiectate sa respecte standardele ComunitiiEuropene. 4.7.3.2. Faza de exploatare Activitile se vor desfura cu personal calificat si instruit care are obligativitatea de a respecta Normele de tehnica a securitii muncii si a legislaiei in domeniu. Gestionarea, depozitarea, manipularea si eliminarea deeurilor se va face conform cu maxima protecie conform legislaiei in vigoare, prin firme autorizate, cu personal autorizat si de specialitate. ntreinereacorespunztoare a echipamentelor si instalaiilor supraterane si subterane asigurarea funcionarii acestora in limite normale cu asigurarea reviziilor periodice.
5 ANALIZA ALTERNATIVELOR
Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea unei investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate referi la urmatoarele elemente: Alegerea amplasamentului. Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie , inclusiv a utilajelor, materiilor prime, in final al ciclului de viata al obiectivului. Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si materialelor. Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru. Alegerea celor mai bune tehnici disponibile in toate etapele. Proiectul avnd mai multe componente majore amplasamentul, lucrrile de construcii derulate in timp, echiparea tehnologica a facut ca analiza multicriterial sa se faca pe componentele majore lucrari de constructie si echipamente , lund n considerare aspectele relevante din punct de vedere constructiv, tehnic, social, exploatare si utilizare. Ipoteze de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale au condus la parcurgerea urmatorilor pasi: stabilirea criteriilor, determinarea ponderii fiecarui criteriu, identificarea tuturor variantelor, acordarea unei note (N), calcularea produselor dintre notele (N) si coeficientii de pondere (matricea consecintelor), descrierea variantei finale
Soluia constructiv aleas de proiectant este cea optim, corespunznd criteriilor tehnice i economice impuse acestor tipuri de investitii. Variantele analizate au inut cont de: utilitatea publica a investitiei condiiile de mediu; tipul si natura lucrrilor existente in zona ; utilitatea tehnic, economica a dezvoltri propuse; Variante analizate Variante de executie a lucrarilor Varinata I - executia lucrarilor intr-o singura etapa Varinata II - executia lucrarilor in doua etape, cu PIF partial ( 2 grupuri) dupa anul 5. subvariante de echipare a CHEAP Subvarianta A- echipare cu 4x250 MW grupuri reversibile clasice. Subvarianta B- echipare cu 2x250 MW grupuri reversibile clasice+ 2x250 MW grupuri reversibile cu turatie variabila. subvariante privind durata de executie a lucrarilor Subvarianta ' - durata de executie a lucrarilor de 6 ani. Subvarianta - durata de executie a lucrarilor de 7 ani. Subvarianta " - durata de executie a lucrarilor de 8 ani. Din combinatia acestor variante si subvariante s-au analizat urmatoarele variante sugestive. Varianta I' A - executia lucrarilor intr-o singura etapa, in 6 ani, cu 4x250 MW grupuri reversibile clasice. Varianta I A - executia lucrarilor intr-o singura etapa, in 7 ani, cu 4x250 MW grupuri reversibile clasice. Varianta IB - executia lucrarilor intr-o singura etapa, in 7 ani, cu 2x250 MW grupuri reversibile clasice+ 2 grupuri 2x250 MW cu turatie variabila. Varianta II A - executia lucrarilor in doua etape , in 7 ani, cu 2x250 MW grupuri reversibile clasice, cu PIF partial si doua grupuri 2x250 MW la sfarsitul anului 5. Varianta II" A - executia lucrarilor in doua etape , in 8 ani, echipare cu 4 x250 MW grupuri reversibile clasice, cu PIF partial si doua grupuri 2x250 MW la sfarsitul anului 5. Varianta IIB - executia lucrarilor in doua etape , in 7 ani, echipare cu 2 x250 MW grupuri reversibile clasice, + 2x250 MW grupuri reversibile cu turatie variabila cu PIF partial 2 grupuri. Din toate variantele analizate a fost selectata varinata II A cu echipare complet clasica cu 4 agregate reversibile turbina-pompa de cate 250 MW fiecare cu executie etapizata in 7 ani, investitia totala se ridica la 1163,25 mil. euro. Etapa 1- 2x250 MW cu PIF la sfarsitul anului 5 de la inceperea execuiei. Etapa 2- 2x250 MW vu PIF la sfarsitul anului 7 de la inceperea executiei. Pentru soluia prezentata in prezentul raport am realizat o estimare a indicilor de calitate ai mediului dupa scara de bonitate a acestora, prezentata n tabelul urmator:
Tabelul 5.1. Scara de bonitate a indicilor de calitate a mediului
Indicele de calitate pentru APA (Ic APA) Investitia va presupune preluarea din acumularea Tarnita a unor debite de apa si redarea acestora inapoi. In plus, se va asigura un debit de servitute de minim 65 % din debitul natural din amonte, precum si asumarea unor actiuni de reconstructie ecologica, ce vor avea un efect benefic asupra elementelor de flora si fauna locale. n aceste conditii alocam Ic APA = 0,25-0,50 (mediu afectata in limite admise, influente pozitive medii) Indicele de calitate pentru AER (Ic AER) Factorul de mediu aer nu va fi afectat dect foarte limitat n perioada de executie. Noxele eliberate n atmosfera ramn reduse, ele putnd fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmnd a fi detoxificate local. Executia unor astfel de lucrari nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu. n aceste conditii alocam Ic aer = 0,25 -0,50 Indicele de calitate pentru SOL, VEGETATIE SI FAUNA (Ic S,V,F) Activitatile desfasurate la faza de executie a obiectivului de investitii vor afecta factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna, nsa la finalizarea lucrarilor o parte a suprafetelor vor fi aduse pe cat posibil la stadiul initial. Estimam ca realizarea obiectivului in perioada de executie a lucrarilor va avea un efect negativ asupra solului, subsolului, vegetatiei in zonele unde sunt amplasate obiectivele ( acumularea, centrala, galeriile, drumurile de acces) Ic S,V,F = -1,0 - -0,5 mediul afectat peste limite admisibile, nivel 2. Indicele de calitate ASEZARI UMANE, (IC AS. UM.) Valoarea indicelui de calitate Ic AS. UM. se apreciaza ca fiind egala cu 0-0,25 , ntruct realizarea obiectivului va avea infulente pozitive mari.
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factor de mediu se face utiliznd Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele de bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat. Tabelul 5.2. Tabelul de bonitare pentru investitia propusa Factor de mediu Ic N0 Apa 0,25-0,50 8 Aer 0,25 -0,50 8 Sol , vegetatie, fauna -1- -0,5 5 Asezari umane 0,0-0,25 9 Calculul indicelui de poluare globala Pentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utiliznd Metoda ilustrativa V. Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de mediu se construieste o diagrama. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura geometrica regulata nscrisa ntr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate. Metoda de evaluare a impactului global, are la baza exprimarea cantitativa a starii de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globala I.P.G. Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala Si si starea reala Sr a mediului. Metoda grafica, propusa de V. Rojanski, consta n determinarea indicelui de poluare globala prin raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce reprezinta starea reala, adica: I.P.G. = Si / Sr unde: Si = suprafata starii ideale a mediului; Sr = suprafata starii reale a mediului; Pentru I.P.G. = 1 - nu exista poluare; Pentru I.P.G. > 1 - exista modificari de calitate a mediului. Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scara privind calitatea mediului: Tabelul 5.3. Scara privind calitatea mediului
Pentru obiectivul studiat, relatia grafica ntre notele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figura geometrica neregulata, a carei suprafata este Sr = 112.
Rezulta ca I.P.G. pe care l va determina investitia: CHEAP Tarnita-Lapustesti va fi:
I.P.G. = Si / Sr = 200 / 112 = 1,78 Indicele de poluare globala I.P.G. are valoarea 1,78 ceea ce arata ca realizarea CHEAP Tarnita-Lapustesti se va ncadra n limitele admisibile de afectare a mediului.
Aer 10 8 6 4 2 Sol Vegetatie Fauna 5 0 9 Asezari Umane 8
Apa
Figura 5.1. DIAGRAMA ROJANSKI cu referire la proiectul CHEAP Tarnita Lapustesti Fenomenele erozive, modificarile regimului pluviometric n relatie cu schimbarile climatice, sunt factori ce contribuie la o crestere a incidentei inundatiilor din perioadele cu precipitatii abundente, sau de topire a zpezii. Solutia utilizarii resurselor regenerabile si alternative reprezinta o abordare noua, n acord deplin cu politicile europene rezultate ca urmare a cererii crescnde de energie si a diminuarii resurselor fosile. Din aceasta perspectiva, utilizarea hidrocentralelor, alaturi de sistemele eoliene si solare, reprezinta o alternativa de succes care sa nlocuiasca termocentralele sau chiar centralele atomoelectrice.
6 MONITORIZAREA
Monitorizarea este necesar in vederea cuantificrii impactului privind investiia CHEAP TarniaLputeti asupra factorilor de mediu, in vederea adoptrii msurilor de protecie care se impun. Monitorizarea factorilor de mediu trebuie sa se realizeze att in perioada de execuie a lucrrilor cat si in perioada de exploatare a obiectivului. 6.1. Monitorizarea in perioada de execuie a lucrrilor
Monitorizarea in perioada de execuie a lucrrilor se va efectua prin doua tipuri de monitorizarea monitorizarea cu autoriti competent/ laboratoare acreditate si o automonitorizare a factorilor de mediu. In perioada de execuie va trebui sa se realizeze o monitorizarea a factorilor de mediu apa, sol si zgomot precum si o monitorizare a deeurilor. Tabelul 6.1. Propunere plan de monitorizare pentru perioada de construcie
Factorul de mediu Locaii Parametrii analizai Frecventa de monitorizare Numr mostre metode de si
Apa de suprafaa 2 puncte amonte si 2 aval de zona unde se depoziteaz halda de steril Valea Someului Cald pH Materii in suspensie Consum biochimic de oxigen Consum chimic de oxigen (CCOCr) Substante extractibile cu solventi organici Detergenti sintetici biodegradabili Azot amoniacal Fosfor total Sulfuri si hidrogen sulfurat Crom hexavalent (Cr6+) Zinc (Znr2+) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Sulfati pH Materii in suspensie Consum biochimic de oxigen Consum chimic de oxigen (CCOCr) Substante extractibile cu solventi organici 3 mostre / metode standard de analiza 4 ori pe an
Apa de suprafaa
2 puncte amonte si 2 puncte aval de zona de excavaii pentru centrala 2 puncte amonte si 2 puncte aval de zona de excavaii galerii
*monitorizarea se face amonte si aval de zonele de lucru pentru a exista un termen de comparatie intre rezultate
Evacuriile staiilor de epurare din organizatiile de santier unde evacuarea se va face intr-un emisar
3 mostre / metode standard de analiza 4 ori pe an
Raport privind impactul asupra mediului Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti Detergenti sintetici biodegradabili Azot amoniacal Fosfor total Sulfuri si hidrogen sulfurat Crom hexavalent (Cr6+) Zinc (Znr2+) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Sulfati Apa freatica Apa freatica Se recomanda realizarea a minim 15 foraje in perimetrul platoului Lputeti Adncime nivel freatic pH Materii in suspensie Consum biochimic de oxigen, Consum chimic de oxigen (CCOCr), amoniu, azotai, reziduu fix, cloruri, sulfati, turbiditate, indicatori biologici 3 ori pe an 10 mostre Metode standard de analiza
Sol Sol 12 profile de soluri pH, cupru, plumb, cadmiu, zinc, crom total, nichel total, cloruri, hidrocarburi din produse petroliere. Nivelul de zgomot 1 data pe an la doua adncimi ( 5 m si 12 m) 3 mostre/ metode de analiza standard
Zgomot Zgomot
Fronturile de lucru Platoul Lputeti Zona de acces centrala Zona de acces galerii Limita amplasamentului organizaiei de antier tehnologice
3 ori pe an in timpul lucrrilor de execuie
Metode standard
Pentru monitorizarea impactului lucrrilor din platoul Lputeti asupra apei freatice sunt necesare foraje in minim 15 puncte in functie de zona activa de lucru. Daca in zona se gsesc puuri de observaie din perioada studiilor geotehnice ele pot fi folosite si in perioada de execuie a lucrrilor.
Monitorizarea impactului lucrrilor de construcii asupra solului necesita 10 puncte de monitorizare. Punctele de prelevare a probelor vor fi semnalizate cu borne si se vor pstra pe tot parcursul procesului de monitorizare, pentru a putea permite compararea rezultatelor in timp. Pulberile in suspensie si sedimentabile in aer , precum si zgomotul, ar trebui msurate la limita staiilor de betoane si staiilor de asfalt, care vor deservi antierele. De asemenea se impune o monitorizare privind apele epurate la ieirea din staiile de epurare propuse pentru organizaiile de antier, tehnologice si sociale. Tabelul 6.2. Principalii indicatori ce trebuie monitorizai pentru factorul de mediu apa Nr. Indicatorul de calitate Frecventa Metoda de analiza crt. 0 1 2 3 1. 2. 3. pH Materii in suspensie Consum (CCO ) CBO5 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Cr
semestrial semestrial de oxigen semestrial chimic
SR ISO 10523-97 STAS 6953-81 SR ISO 6060-96
Semestrial STAS 6560-82 STAS 7587-96 SR ISO 7875-1996, SR EN 903-2003 SR ISO 7150-1/2001 SR ISO 10064-74 SR ISO 10530-97 SR EN 1233-2003, SR ISO 11083-98 STAS 8314-87, SR IZO 8288-2001 STAS 7795-80, SR ISO 8288-2001 STAS 7987-79, SR ISO 8288-2001 SR 8662-96, SR IZO 82882001 si indicatorul monitorizat aparine
Substante extractibile cu solventi semestrial organici Detergenti sintetici biodegradabili semestrial Azot amoniacal Fosfor total Sulfuri si hidrogen sulfurat Crom hexavalent (Cr ) Zinc (Znr ) Cupru (Cu ) Nichel (Ni ) Sulfati
2+ 2+ 2+ 6+
semestrial semestrial semestrial semestrial semestrial semestrial semestrial semestrial
*Decizia finala privind frecvena de monitorizare precum autoritii competente de protecia mediului;
Pentru evacurile in cursuri de apa indicatori de calitate ai apelor uzate vor respecta limitele conform HG 352/21.04.2005, care modific si completeaz HG188/2002/NTPA 001/2005. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in retele de canalizare si statii de epurare vor respecta limitele conform HG 352/21.04.2005, care modific si completeaza HG188/2002 (NTPA 002/2005). Monitorizarea deeurilor. Evidenta deeurilor se va face conform ordinului nr. 856/2002. Se va tine evidenta eliminrii deeurilor din societate in registre special constituite.
6.2. Monitorizarea in perioada exploatrii 6.2.1. Monitorizarea emisiilor nedirijate (difuze si fugitive) Se vor realiza anual monitorizarea noxelor la locurilor de munca, conform legislaiei specifice proteciei muncii, in centrala subterana si galerii, caverna trafo, castelul de echilibru, care sunt deservite de muncitori. Se vor lua toate masurile pentru reducerea la minim a emisiilor astfel nct impactul asupra activitii personalului muncitor si a mediului sa fie minim. 6.2.2. Monitorizarea apelor de suprafaa si a reelelor de canalizare
a) Monitorizarea apelor de suprafaa n perioada de funcionare a CHEAP vor fi monitorizai urmtorii indicatori: nivelul apei n lacul de acumulare Lputeti; nivelul apei in lacul de acumulare Tarnia; monitorizarea debitelor de apa in aval de acumularea Tarnia (debitul de servitute si debitul necesar alimentarii cu apa potabila si industriala a orasului Cluj-Napoca si loc. Gilu)
b) Monitorizarea reelelor de canalizare si a staiilor de epurare Evaluatorul recomanda analiza cantitativ semestriala a consumului de ap i a apelor uzate evacuate in ape de suprafata si o analiza cantitativa anuala a apelor uzate evacuate in retele de canalizare si statii de epurare. Se va realiza analiza cantitativ a apelor uzate, evacuate prin laboratorul propriu sau in colaborare cu laboratoare de specialitate pentru urmtorii indicatori: pH, suspensii totale, CBO5, CCO-Cr,reziduu fix, cloruri, sulfai, duritatea total, nitrai, nitrii, clor, Fe, amoniu. Se vor folosi pentru analize metode recunoscute de Organizaia Internaional de Standardizare, Norme Europene sau alte metode echivalente.
Tabelul nr. 6.3. - Monitorizarea i raportarea semestriala a emisiilor n apele de suprafa Nr crt 1 Valori maxime(mg/dm3) Organizaiile pH 6,5-8,5 unit pH tehnologice 60 mg/dm3 M.S. Ape tehnologice CBO5 20mgO2/dm3 care nu necesit CCO-Cr 70 mgO2/dm3 epurare Azotii 15 mg/dm3 Sulfai Ape pluviale 600 mg/dm3 Cloruri 500 mg/dm3 0 2000 mg/dm3 Rezidiu filtrant la 105 C Sulfuri si hidrogen 0,5 mg/dm3 sulfurat 3 mg/dm3 Azotat amoniacal Max 35 Temperatura 5 mg/dm3 Produse petroliere 37 mg/dm3 Azotai 0,05 mg/dm3 Categoria apei Indicatori de calitate Metode de monitorizare SR ISO 10523-97 STAS 6953-81 STAS 6560 82 SR ISO 6060/96 STAS8601-70 SR ISO 10530-97 STAS 8683-70 -
* decizia final privind indicatorii de calitate ai apei monotorizati si frecvena de monitorizare aparine autoritii cpmpetente de protecia mediului. Pentru evacurile in cursuri de apa indicatori de calitate ai apelor uzate vor respecta limitele conform HG 352/21.04.2005, care modific si completeaz HG188/2002/NTPA 001/2005. Tabelul 6.4. Monitorizarea i raportarea anuala a emisiilor n reele de canalizare si staii de epurare Nr. crt 1 Metode de monitorizare SR ISO 10523-97 Ape uzate pH STAS 6953-81 menajere M.S. CBO5 SR EN 1899-22002 CCO-Cr SR ISO 6060-96 Azotiti SR EN 26777:2002 Sulfati STAS 8601-70 Cloruri STAS 8663-70 SR ISO 10530-97 Sulfuri si hidrogen sulfurat SR 7510-97 Azotat amoniacal Tempertura Produse petroliere SR 7877/1-95; SR Azotati 7877/2-95 Sulfiti SR ISO 7890-2:2000; Fier total ionic STAS 7661-89 SR ISO 6332-96 * decizia final privind indicatorii de calitate ai apei monotorizati si frecvena de monitorizare aparine autoritii cpmpetente de protecia mediului. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in retele de canalizare si statii de epurare vor respecta limitele conform HG 352/21.04.2005, care modific si completeaza HG188/2002 (NTPA 002/2005). Deeuri Evidena deeurilor produse se va tine lunar, conform HG nr. 856/2002 si va conine urmtoarele informaii: tipul deeului, codul deeului, instalaia productoare, cantitatea produs, data evacurii deeului din instalaie, modul de stocare, data predrii/ eliminri/ valorificrii deeului, cantitate eliminat/ predat/valorificat. Tabelul 6.5. Principalele tipuri de deeuri care trebuiesc monitorizate Para metru Unitate de Punct de Frecventa de Metoda msura emisie monitorizare monitorizare Fier vechi tone Mentenana Mentenan Mentenan Mentenan men tenan lunar lunar lunar lunar lunar Cntrire Cntrire Cntrire Cntarire Cntrire Categoria apei Indicatori de calitate Valori maxime(mg/dm3) 6,5-8,5 uniti 350 mg/dm3 300 mgO2/dm3 500 mgO2/dm3 15 mg/dm3 600 mg/dm3 500 mg/dm3 1 mg/dm3 30 mg/dm3 Max 35 5 mg/dm3 37 mg/dm3 2 mg/dm3 5 mg/dm3
de
Aluminiu i tone aliaje Cupru i aliaje tone Cabluri uzate tone Banda de cauciuc uzata Ulei uzat tone
Deeuri menajere Acumulatori uzati
tone Buc
din activitai lunar productive i administrative Mentenanta Lunar mentenanta lunar
Cntrire Numarare Cantarire

monitorizate aparine autoritii
Anvelope uzate tone
*Decizia finala privind frecvena de monitorizare precum si tipurile de deeuri competente de protecia mediului;
Zgomot Monitorizarea zgomotului se impune in camerele centralei hidrenergetice, galerii, camera trafo care sunt deservite de muncitori. Frecventa de monitorizare va fi anuala. In exteriorul centralei monitorizarea zgomotului nu se impune si se va realiza daca apar reclamaii sau in alte cazuri al solicitarea autoritarilor de mediu sau de sntate publica. 6.3. Monitorizarea comportrii construciilor in perioada de funcionare normala
Acumularea Lputeti poate funciona numai mpreuna cu acumularea Tarnia de aceea trebuie ca ambele sa fie in stare corespunztoare de exploatare , acest lucru face ca ele sa fie supravegheate mpreuna din punct de vedere al construciilor. Supravegherea comportrii construciilor are ca scop principal cunoaterea strii , stabilitii si funcionalitii construciilor in raport cu proiectul pe baza unui program de msurtori si msurri directe. Comportarea construciilor trebuie urmrita in toate fazele acestora, respectiv execuie, punere sub sarcina, exploatare, precum si dup evenimente deosebite ca solicitri excepionale, avarii, accidente etc. Din anul 1995 barajul Tarnia, ce face parte integranta din proiectul CHEAP, a fost echipat cu un sistem automat de achiziie si stocare date ( staie automata) , sistem ce va include pe viitor si datele acumulrii Lputeti, date care sunt transmise de telependulele directe si inverse, teleaparate, discedimetre, staie meteo si telelimnimetru. Efectuarea msurtorilor si transmiterea datelor la distanta ( Tarnia-Cluj) se face in baza unor programe prin doua calculatoare amplasate in camera A.C.M. din Tarnia , respectiv la laboratorul U.C.C.H Cluj. In proiectul de urmrire speciala ce urmeaz a se realiza pentru CHEAP, se vor stabili pragurile critice aferente criteriilor de avertizare considerate necesare la ntocmirea analizei comportrii construciilor. Obiectivele de construcie din cadrul CHEAP Tarnia Lputeti si zonele adiacente ce trebuiesc supravegheate in timp sunt : - digurile lacului superior si zona exterioara a lacului - priza de apa si zona adiacenta derivatiei sub presiune. - central hidroelectrica - caverna trafo - versanii lacului Tarnia si zona adiacenta CHEAP Tabelul nr. 6.6. Parametrii urmrii si tipurile de aparate de msura si control ce trebuie instalate Nr. crt. Obiect de Parametrii urmrii Aparate de msura si control construcie 1. Digul lacului Tasrile corpului de Mire, telelimnimetre, tubatii de superior si zona umplutur a digului, evoluia tasare, dispozitive hidrometrice adiacenta ncrcrii hidrostatice amonte digului, nivelurile de infiltraii prin corpul digurilor lacului, debite infiltrate, deplasri
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Prize
Put batardouri Castel de Niveluri de apa echilibru Centrala Deformaii caverna, hidroelectrica deformaii roca, eforturi unitare Galerii Deformaii roca Caverna trafo Eforturi unitare, deformare, roca Lac inferior Deformaii versani
relative dintre tronsoanele de galerie perimetrala Niveluri de apa, tasrile prizei Mire, reperi de apa vane, Niveluri de apa, tasri Telelimnimetre, reperi Telelimnimetre, telepresmetre Telepresmetre, extensometre, dinamometre, rocmetre Reperi, cleme dilatometrice Telepresmetre, extensometer, dinamometre, rocmetre Reperi
Corespunztor strii de normalitate in comportarea obiectivelor din cadrul amenajrii CHEAP se instituie supravegherea curenta a strii tehnice a construciilor si a funcionalitii echipamentelor hidromecanice. 6.4. Monitorizarea suplimentara a comportrii construciilor pe perioadele de funcionare anormale Din considerente de protecia mediului i de prevenire a sntii lucrtorilor i a populaiei, n perioadele de punere n funciune, porniri, opriri accidentale sau programate, avarii, incidente tehnice i/sau tehnologice sau alte condiii anormale de funcionare, va trebui sa existe un program de monitorizare suplimentar pentru: abateri sau dereglri la parametrii tehnici sau tehnologici optimi ai instalaiilor si echipamentelor centralei; avarii la sistemele de pompare si uzinare apa ; condiii hidrometeorologice nefavorabile (precipitaii abundente, nghe-dezghe temperaturi ridicate etc) cnd va urmri suplimentar starea digurilor de contur a lacurilor si haldelor formate precum i umectarea suprafeelor uscate pentru prevenirea antrenrii de ctre precipitaii sau a spulberrilor de vnturi puternice; fenomene deosebite n cazul utilizrii i manipulrii substanelor periculoase, a uleiurilor si carburanilor; monitorizarea nivelului de zgomot la aparitia unor situaii deosebite ( avarii si dereglari la parametrii tehnici si tehnologici). Se vor respecta msuri speciale propuse pentru perioada de punere n funciune, oprire sau alte condiii anormale i se va asigura monitorizarea special a funcionarii construciilor propuse pentru a minimiza riscul asupra mediului. 6.5. Msurile propuse pentru monitorizare Conform Ordonatei de urgenta apruta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului , publicata in MO partea I, nr. 1.196/2005, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 265/2006, titularul activitii are obligaia s asigure monitorizarea permanent (continu) a emisiilor de poluani in factorii de mediu, prin analize efectuate de personal calificat in laboratoarele din dotare sau in laboratoare terte (autorizate) cu echipamente adecvate de prelevare si analize - conform standardelor. Activitatea de monitorizare a emisiilor si a calitii mediului se va organiza n cadrul societii si/sau n colaborare cu laboratoare autorizate, si va fi coordonat de persoane din cadrul unitii numite prin decizie.
Se va informa cu regularitate autoritatea competent cu privire la rezultatele monitorizrii emisiilor si in termenul cel mai scurt, se va notifica producerea oricrui incident sau accident care afecteaz semnificativ factorii de mediul; Se vor asigura msurile i condiiile necesare pentru monitorizarea emisiilor de noxe si raportarea datelor ctre autoritile competente, conform programului de monitorizare . Se vor informa autoritile publice de protecia mediului competente asupra rezultatelor msurtorilor, controlului echipamentelor de msurare n scopul evalurii conformrii, lunar si /sau trimestrial in funcie de factorul de mediu monitorizat. Se va asigura controlul emisiilor de poluani in mediu, precum si controlul calitii factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice, daca autoritatea competenta de protecie a mediului solicita; Se va asigura ntreinerea i reviziile periodice ale instaniilor, utilajelor i echipamentelor tehnologice din dotare; Va raporta autoritilor de mediu rezultatele monitorizrii, rezultatele monitorizrii, trebuiesc raportate n forma adecvat, stabilit de autoritatea de protecie a mediului si la termenele solicitate de acesta. La cererea autoritii de protecie a mediului sa va asigura diminuarea, modificarea sau ncetarea activitii poluatoare, dup caz, a factorilor de mediu.
n scopul prevenirii riscurilor de poluare a mediului (in alte condiii de exploatare dect cele normale - porniri, opriri, revizii pariale sau totale, pierderi datorate functionarii necorespunzatoare, ntrerupere temporar sau ncetare definitiva a funcionarii) titularul este obligat s informeze autoritile competente cu rol de verificare ndrumare i control despre aceasta. Echipamentele de monitorizare si analiz trebuie exploatate, ntreinute si verificate astfel nct monitorizarea s reflecte cu precizie emisiile si evacurile. Toate echipamentele de reducere, control si monitorizare trebuie calibrate i ntreinute conform standardelor n vigoare i a regulamentelor interne. Titularul activitii trebuie s asigure accesul n siguran i permanent la urmtoarele puncte de prelevare i monitorizare, pentru toate obiectivele aflate in subordine: - puncte de prelevare a apei de alimentare; - puncte de prelevare a apelor uzate; - zone de depozitare deeuri; - accesul la orice alt punct de prelevare i monitorizare cerut de autoritatea competent de protecia mediului; In concluzie titularul activitii are urmtoarele obligaii : - dotarea cu echipamente adecvate de prelevare si analize - conform standardelor; - prezentarea la autoritatea de protecie a mediului a rezultatelor monitorizrii - la termenele stabilite de aceasta; - sa asiste si sa pun la dispoziie datele necesare pentru desfurarea controlului instalaiei, prelevrii de probe sau culegerea oricror informaii pentru verificarea respectrii prevederilor legale; - sa efectueze activitatea de monitorizare proprie a emisiilor si a calitatii mediului, prin compartimentul de specialitate - cu dotari adecvate si/sau prin laboratoare terte, atestate. Metodele de monitorizare (msurare, analiza, estimare) vor respecta Normele europene, Normele naionale, respectiv Ord. nr. 462/1993, Ghidul national al emisiilor de poluanti, Principiile generale de monitorizare conform BAT, Standardele n vigoare.
7 SITUAII DE RISC
APARITIEI UNOR ACCIDENTE CU IMPACT 7.1. RISCURI NATURALE Cutremurul de pamant Zona de amplasare a obiectivelor se gaseste situat n categoria zonelor cu o slab activitate seismic (perimetrul evaluat se incadreaza in zona cu gradul 6 de macro seismicitate pe scara MSK, conform S.R. 11100/1-93) insa o intensitate seismica de gradul VI MSK , nu trebuie neglijata. Un cutremur major poate avea implicaii previzibile fapt care a condus la proiectarea obiectivelor in conformitate cu Normativului P100-1/2006, respectiv ag=0,08g, IMR =100 ani si o perioada de colt Tc=0,7 sec. . Alunecri de teren Conform prevederilor Legii 575/2001privind aprobarea Planurilor de amenajare a teritoriului National sectiunea a-V-a - ZONE DE RISC NATURAL , zona de amplasare a obiectivelor se situeaza intr-o zona cu risc scazut de alunecari de teren. Inundatii Reteaua hidrologica din zona nu poate duce la producerea de inundatii prin reversari naturale dat fiind existenta constructiilor hidrografice din zona. Amenajarea rezervorului superior Lapustesti reprezinta o surs de risc in aval de acesta in cazul producerii unor accidente. In scopul evitarii unor accidente care sa duca la avarierea sau distrugerea constructiilor hidrotehnice propuse, cu punerea in pericol a populatiei si bunurilor materiale, a obiectivelor socio-culturale si capacitatea de productie, prin proiect sunt prevazute sisteme de supraveghere cu aparatura de masura si control necesara urmaririi in timp a comportarii constructiilor. Deasemenea este prevazut un sistem de avertizare-alarmare a populaiei in caz de pericol. Se vor institui instructiuni tehnice obligatorii de intretinere, reparatii si exploatare corespunzatoare a obiectivelor. Titularul investitiei are obligatia elaborarii unor Planuri de aparare impotriva inundatiilor si a unui Plan de avertizare-alarmare a zonei in aval de acumulari conform Regulamentului din 12.05.2005 privind gestionarea situaiilor de urgenta de inundatii, fenomene meteorologice, pericole accidentale la constructiile hidrotehnice aprobat prin Ordinul MAI 638/2005.
7.2. ACCIDENTE POTENTIALE 7.2.1. Accidente potentiale in perioada de executie Acestea sunt de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie. Aceste accidente sunt posibile sa apara in legatura cu urmatoarele activitati: lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces incendii din felurite cauze electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura; inhalari de praf sau gaze; explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de substante inflamabile; accidente provocate de prezenta curiosilor sau localnicilor care se strecoara in incinta fronturilor de lucru;
Surpari sau prabusiri de transee; Caderi de la inaltime sau in excavatii; Striviri de elemente in cadere; Inec
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De asemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor. De aceea, securizarea locatiei fiecarui santier este necesara pe toata perioada de executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si respectarea proiectelor care stau la baza executiei. Este obligatorie realizarea unor depozite securizate pentru toate materialele de constructii care pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, inchise accesului oricarui muncitor din santier sau altor persoane straine.
7.2.2. Accidente potentiale in perioada de functionare Situaiile de risc pot aprea n cazurile de accidente n care sunt implicate utilaje sau mijloace auto. Prevederile proiectului sunt de natur s reduc riscul de accidente i efectele acestora. Prin lucrarile proiectate, prin semnalizrile i marcajele prevzute se realizeaz condiii mai bune de transport i se reduce riscul accidentelor. La fel prin reabilitarea si modernizarea drumurilor de acces, mbuntirea semnalizrii i marcajelor au n vedere creterea siguranei circulaiei i a activitilor operaionale. n cazul producerii accidentelor, operatorul trebuie s intervin de urgen pentru stabilirea dimensiunilor accidentului, natura substanelor deversate, soluiile de intervenie. Operatorul trebuie s dispun de echipamentele i mijloacele necesare limitrii i depolurii zonei afectate. Pentru accidente pe ap, sunt eficiente barajele plutitoare de limitare a zonei poluate i reinere a poluanilor. Pentru depoluare sunt eficiente materialele absorbante. n cazul solului, soluia radical const n ndeprtarea solului poluat. Accidentele trebuie nregistrate i raportate organelor de protecia mediului. Dac este cazul, va fi informat populaia potenial afectat. 8.2 PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC 7.2.3. Masuri de prevenire a accidentelor Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor desfasurate sunt necesare adoptarea urmatoarelor masuri: urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si carburantilor pentru mijloace de transport si utilaje; realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru;
verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili; verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale inflamabile; pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente; se vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare, echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident instiintarea imediata in caz de accidente a autoritatilor abilitate si luarea de masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate; implementarea unui sistem de apel de urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de transmitere de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele.
Unitatea sau unitatile de constructii urmeaza sa-si intocmeasca programe de prevenire a accidentelor si avariilor incluzand masuri corespunzatoare de protectia mediului, a muncii si de paza contra incendiilor. Ele trebuie sa stabileasca clar scheme de decizie si decidenti pentru prevenire; Beneficiarul, proiectantul si organele Inspectiei de Stat in Constructii si ale Agentiei de Protectie a Mediului vor actiona in permanenta in baza competentelor legale ce le au pentru controlul respectarii proiectelor, documentatiilor, avizelor si autorizatiilor emise; Organismele abilitate, mentionate anterior, vor actiona imediat in asemenea situatii luand masurile corespunzatoare ce vor fi dispuse organelor si unitatilor ce raspund conform competentelor ce le au. Beneficiarul lucrarii va stabilii impreuna cu Directia Sanitara Publica un program de dezvoltare a unei retele locale de puncte sanitare si a fluxului pentru evacuarea si asistenta medicala de urgenta in cazul unor accidente umane; Beneficiarul lucrarii va implementa un sistem de comunicatii de urgenta care sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod eficient organele abilitate in cazul accidentelor si avariilor. Personalul deservent va trebui sa fie calificat pentru a furniza informatii clare si pertinente; Beneficiarul lucrarii va stabili impreuna cu Sistemul de Protectie Civila, Comandamentul de pompieri, Politia si Jandarmeria, eventual si cu unitatile M.A.N. programe de actiune in cazul producerii unor accidente sau avarii majore. 7.3. DEZASTRE TEHNOLOGICE Incendii de mari proportii Acestea se pot produce in mod deosebit in zonele impadurite din zona, in organizatiile de antier tehnologice si sociale, iar in perioada de functionare se pot aduga caverna grupurilor, caverna trafo, castelele de echilibru. Pe baza datelor privind periculozitatea substantelor si materialelor, precum si a instalatiilor si utilajelor , riscul de incendiu pentru perioada de constructie si functionare a CHEAP se poate analiza atat prin metode de evaluare a riscului tehnic/tehnologic cat si prin metode de evaluare specifice riscului de incendiu. Nivelul riscului de incendiu se apreciaza prin categoria pericolului de incendiu. Spatiile de producie si depozitare aferente CHEAP se incadreaza potrivit prevederilor art. 2.1.4. si art. 2.1.5. din P 118-99, in urmatoarele categorii de incendiu si nivele de risc.
Raport privind impactul asupra mediului Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti Destinatia spatiului Categoria de pericol de incendiu C Nivelul de risc Risc mare Observatii
Organizatii de santier tehnologice Depozitele de combustibil, atelierele de reparatii utilaje si schimburi ulei Sala masini
C D
Incaperi cu cabluri electrice
Risc mare Risc mediu Risc mare
Risc mediu
E Incaperi electrice C D Incaperi grupuri Diesel C D
Risc mic Risc mare Risc mediu Risc mare Risc mediu
Daca sarcina termica data de uleiuri depaseste 105 MJ/mp. Daca sarcina termica data de uleiuri nu depaseste 105 MJ/mp Daca cablurile electrice sunt fara intarziere de propagare a flacarii si contin peste 3,5 kg material combustibil pe flux Daca cablurile sunt cu intarziere de propagare a flacarii indiferent de cantitatea de izolatie sau sunt fara intarziere de propagare a flacarii dar au mai putin de 3,5 kg material combustibil pe flux Daca cablurile sunt rezistente la foc Daca contin peste 60 kg ulei / unitate de echipament Daca contin sub 60 kg ulei / unitate de echipament Daca lichidele combustibile sunt in cantitati mai mari de 2mc. Daca lichidele combustibile sunt in cantitati de maxim 2mc.
Identificarea riscului pe care il reprezinta procesele tehnologice din perioada de constructie si de functionare a CHEAP Tarnita-Lputeti se realizeaz pe baza identificrii gradului de periculozitate al substantelor si materialelor utilizate in proces, precum si pe baza periculozitii instalatiilor si utilajelor care lucreaza cu substantele si materialele respective. Periculozitatea exprim susceptibilitatea la ponderea exploziilor si incendiilor. Minimizarea impactului produs de accidente i de avarii printr-un plan de prevenire i management al situaiilor de urgen; Titularul activitii trebuie sa deina a) Planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale b) Planul de prevenire i stingere a incendiilor c) Planul de prevenire i combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase i a accidentelor la construciile hidrotehnice. Pentru minimizarea impactului produs de accidente sau avarii aceste planuri vor fi revizuite si actualizate periodic, ori de cte ori apar elemente noi, situatii noi de urgen, care trebuiesc luate n considerare precum si la termenele cerute de legislaia in vigoare.
8 DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Pe parcursul elaborarii raportului privind impactul asupra mediului pentru CHEAP Tarnita Lapustesti au fost intampinate urmatoarele dificultati tehnice si practice: - derularea in paralel a elaborarii planului urbanistic zonal. - lipsa unor acte de reglementare care nu au fost inca emise; - datele privind dotarile de santier sunt estimate, acestea intrand in sarcina Constructorului. - lipsa proiectelor tehnice pentru organizatiile de santier privind utilitatile ( alimentare cu apa, canalizare, epurare ape uzate ) Dealtfel trebuie remarcat ca inca de la inceputul procedurii prin Memoriul de prezentare (Memoriul tehnic) se cer informatii cum ar fi: lucrari de refacere a amplasamentului, prevederi pentru monitorizarea mediului, pe care titularul proiectului nu le detine in aceasta faza. La data elaborarii raportului, proiectul de investitie se afla in faza de studiu de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie fiind prevazuta intr-o faza ulterioara, ca parte integranta a lucrarilor de implementare a investitiei. Din aceasta cauza, o serie de detalii privind lucrarile de implementare a proiectului nu au fost disponibile, astfel ca anumite informatii solicitate de legislatia in vigoare nu au putut fi furnizate. Urgenta impusa redactarii Raportului poate a condus la omiterea unor informatii ce sunt prevazute a fi cuprinse in Procesul verbal de Control si in Tabelul de Control ce se elaboreaza de A.P.M. in faza de dupa analiza Memoriului de prezentare. Asteptarea acestor informatii conduce in toate cazurile la mari intarzieri in programul investitiilor si in folosirea fondurilor. Monitorizarea obiectivelor propus n Raport (cap.6) va permite corectarea eventualelor evaluri cantitative aproximative din prezentul raport. Avnd in vedere faptul c, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat de recomandrile rapotului privind impactul asupra mediului, precum si faptul c beneficiarul nu impune intotdeauna in caietele de sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesar impunerea acestuia dar si a msurilor prezentate prin proiectul tehnic si recomandarile din prezentul raport. In capitolele precedente a fost analizat in detaliu potentialul impact datorat activitilor prevzute a se realiza prin proiect, au fost identificate si s-a estimat amplitudinea acestora si deasemenea au fost indicate msurile de minimizare considerate ca necesare. Procedura nu atat de complicata, cat de durata privind avizarea Proiectului Tehnic ca si obtinerea in paralel a altor numeroase acorduri si avize, poate conduce la eventualitatea unor modificrii asupra unora din informaiile necesare studiului de impact asupra mediului. Dificultile in realizarea proiectului propus nu au caracter major si pot fi soluionate prin detalierea datelor tehnice si adaptarea elementelor constructive si tehnicilor de realizare a liniilor tehnologice, pe msura derulrii investiiei, prin respectarea si luarea unor msuri de prevenire, reducere si combatere a polurii, prin instalaii si tehnologii moderne, omologate. Pentru elaborarea raportului privind impactul asupra mediului pentru CHEAP Tarnita-Lapustesti au fost studiate si analizate lucrari de specialitate, lucrari similare, date tehnice multianuale din lucrari de cercetare si publicatii ale specialistilor in domeniul hidrologiei, mediului, silviculturii si pisciculturi. Au fost consultate o serie de documente de specialitate privind biodiversitatea zonei si deasemenea s-a purtat un dialog constructiv si consultativ cu personalul si conducerea O.S Gilau, specialisti in silvicultura si personalul Sucursalei Hidrocentralei Cluj.
9 CONCLUZII SI RECOMANDARI
SC HIDROELECTRICA SA SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ beneficiarul lucrrilor, a fost preocupat de gsirea unor soluii pentru rezolvarea problemelor privind modul de realizare a lucrrilor n condiii de siguran, eficien social i economic, de protectie a mediului, de asigurare a surselor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor prinse in proiect, astfel incat CHEAP Tarnita Lputeti s se incadreze cat mai bine in arealul zonei vizate. In arealul de influen a proiectului au fost identificate o serie de necesiti naionale care deriv din sarcinilor asumate prin Strategia Energetica a Romniei, respectiv creterea capacitii de producie a energie electrice. Proiectul de investiie propune rezolvarea a 4 tipuri de probleme: posibilitatea realizrii produciei de energie electrica necesara funcionrii n condiii de siguran i securitate a Sistemului Energetic Naional; exploatarea raional a resurselor naturale. realizarea siguranei n exploatare i a zonelor de influen. siguranta locurilor de munca si a veniturilor lunare pentru populatia local. La elaborarea prezentei documentaii au fost respectate prevederile Directivelor Europene transpuse in legislatia nationala printr-o serie de acte legislative privind protecia mediului pentru activitile economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurtor. Referitor la impactul actrivitatii vizate asupra mediului inconjurtor si populaiei, evaluarea acesteia s-a fcut dinstinct pentru perioada de executie a lucrrilor respectiv perioada de exploatare/operare. S-au evaluat sursele de poluare a apei, a aerului, a solului si subsolului, a florei si faunei, de poluare sonor si vibraii, gospodrirea deseurilor, substanelor toxice si periculoase. S-a analizat si cuantificat impactul produs asupra factorilor de mediu aer, ap, sol, biodiversitate, mediul social si economic, s-au propus msuri si s-au facut recomandri pentru diminuarea sau eliminarea impactului produs asupra mediului si incadrarea efectelor adverse in limite admisibile.
9.1. Concluzii generale privind impactul asupra mediului n perioada de execuie a lucrrilor si de functionare a obiectivelor 9.1.1. Concluzii generale Evaluarea cantitilor de poluani (ape uzate, emisii n atmosfer etc) s-a facut prin calcule analitice folosind modele matematice si programe de calcul: CORRINAIR 97 emisii praf si gaze arse in faza de executie SCREEN 3 (EPPA 42) dispersie poluanti in atmosfera Msurile propuse n proiect limiteaz efectele pe care poluantii produi in timpul execuiei si exploatrii le au asupra factorilor de mediu. Chiar dac soluiile propuse au fost riguros analizate si dimensionate, o proasta administrare a utilajelor poate avea efecte nedorite asupra factorilor de mediu analizai.
Pe tot parcursul implementrii proiectului este necesar s se respecte prevederile tehnice cu maxima rigurozitate, personalul de execuie si exploatare s fie calificat si selecionat astfel nct erorile umane s fie reduse la minim.
9.1.2 Concluzii privind impactul investiei asupra apelor 9.1.2.1. Concluzii privind impactul asupra apelor in perioada de executie a lucrarilor o Activitile desfurate n cadrul etapei de construcie vor avea un impact mediu acceptat asupra calitii apelor subterane i de suprafa. Manipularea si punerea in opera a materialelor de construcii (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecrui tip de material si fiecrei operaii de constructie. n zona frontului de lucru, n timpul functionarii utilajelor, pot aprea accidental si local emisii care ar putea polua apele si solul. Acestea sunt din categoria pulberilor n suspensie sau a combustibililor, lubrifianilor si reziduurilor acestora, care pot fi manevrate, depozitate sau deversate neglijent n timpul funcionarii utilajelor si autovehiculelor pentru transportul materialelor. Se poate aprecia c apele subterane freatice n zona platoului Lputeti beneficiaz de protecie, att natural ct i artificial. Studiile geologice realizate au stabilit c zona cuprinde : roci permeabile (aluviuni di deluviuni); roci semipermeabile (roci stncoase f. alterate si f. fisurate) si roci impermeabile (roci stncoase, nealterate si f. slab fisurate). In rocile stncoase, nu exista o pnza de apa subterana, infiltraiile fiind doar pe zonele intens fisurate ce dreneaz apele de la suprafaa. O poluare a acviferului freatic n perioada de construcie se poate produce numai n cazuri de accidente cu pierderi semnificative de carburani, ulei de motor sau alte substane periculoase. Materialul rezultat din excavaiile subterane va fi evacuat prin accesul principal al centralei si depozitat pe Valea Someului Cald, amonte de lacul Tarnia cca 200 m, intr-un cot dublu al rului unde se creeaz pe versantul stng o vale. Someul Cald va fi deviat printr-un tunel de cca. 210 m lungime cu diametrul de 3,9 m, crend astfel posibilitatea umplerii vii Someul Cald n acest cot unde se va forma o platforma pana la cota 550 mdM si unde se vor depozita cca. 600 mii mc steril. Albia rului Someul Cald va fi deviata in zona haldei , nu va mai utiliza albia existenta, cu toate acestea dat fiind regimul de curgere nu sunt de ateptat nici un fel de efecte cu caracter negativ sau care sa scape de sub control. Pe perioada execuiei devierii sterilul rezultat din sparea galeria de deviere nu se va depozita in albia ce urmeaz a fi dezafectata. Din punctul de vedere al echilibrelor ecologice, aceste lucrri nu vor afecta n mod semnificativ si cu consecine negative fauna. Avnd n vedere natura activitilor si funcionarea organizaiilor de antier (sociale si tehnologice) se impune realizarea unor reele de canalizare a apelor menajere si pluviale precum si colectarea si dirijarea acestora ctre staii de epurare corespunztor dimensionate, astfel nct indicatorii de calitate ai acestor ape uzate colectate sa respecte prevederile Normativului privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor si direct in staiile de epurare NTPA002 din HG 352/2005.
o o
9.1.2.2. Concluzii privind impactul asupra apelor in perioada de funcionare Principalul inconvenient pe care il produce Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnia-Lputeti asupra zonei aferente acumulrii Tarnia (rezervorul inferior) l reprezint variaia sptmnal de nivel de cca h=5,0 m, cu eventualele influente nedorite asupra stabilitii versanilor. Efectele negative care pot apare in timpul exploatrii CHEAP Tarnia-Lputeti se datoreaz nu att vitezelor de variaie a nivelelor cat frecvenei acestor cicluri de variaii zilnice-sptmnale. Acumulrile si centralele din avalul CHE Tarnia nu pot fi influenate negativ de existenta CHEAP Tarnia-Lapustesti ele avnd acelai regim de exploatare. Acumularea Tarnia cu un volumul util de 14,60 mil. mc are rolul de a prelua diferenele de bazin pe perioada viiturilor si de a satisface practic in mod continuu necesitile de apa din aval respectiv debitul de servitute de minim 6,0 mc/s pe rul Someul Mic in seciunea Cluj-Napoca si cca. 3,0 mc/s necesarul aval de ap potabil si industrial. 9.1.3 Concluzii privind impactul investiiei asupra aerului 9.1.3.1. Concluzii privind impactul asupra aerului in perioada de executie a lucrarilor Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala (praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei. Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea fundatiilor viitorului obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat. Impactul activitatii in perioada de executie asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita perioada de timp. Aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru; Se poate concluziona ca noxele eliberate n atmosfera ramn reduse, ele putnd fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmnd a fi detoxificate local.
9.1.3.2. Concluzii privind impactul asupra aerului in perioada de functionare Impactul activitatii in perioada de funcionare asupra calitatii atmosferei este minim. 9.1.4. Concluzii privind impactul investiei asupra solului si subsolului
9.1.4.1. Concluzii privind impactul asupra solului si subsolului in perioada de executie a lucrarilor Prin executarea lucrarilor de constructie n faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se nregistra o poluare a acestuia. Se va nregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate. Instalatiile de aductiune ngropate se vor executa cu respectarea detaliilor de executie si a caietelor de sarcini, utilizndu-se materiale si sisteme de mbinare cu un grad de etanseitate ridicat, astfel nct estimam ca va fi exclusa aparitia unor exfiltratii care ar putea afecta calitatea solului. Prin natura lucrarilor declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), ramn practic excluse, daca sunt respectate etapele de lucru din caietul de sarcini. Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - de compactare si tasare n perioada executiei prin circulatia utilajelor; - de eroziune superficiala; Accidental, n timpul executiei lucrarilor de investitie, s-ar putea deversa pe sol substante cu caracter poluant de tipul: - combustibili, lubrifianti si reziduurile acestora, care pot fi depozitate si manevrate neglijent; - produsele fecaloide ale muncitorilor antrenati la lucrarile de executie; Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de executie a obiectivului, n special n fazele de fundare dar si pe parcursul efectuarii lucrarilor de terasamente. n calitatea si n structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile: - modificarea proceselor pedogenetice prin ntreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei, microfaunei si mezofaunei; - modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afnare (tasarea), coeziunea si frecarea interna; - modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice, pierderile termice se vor limita la 2%. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii solului pe terenurile limitrofe. In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor subterane geologice este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor privind executia lucrarilor. Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea impactului direct asupra componentelor subterane geologice. Impactul prognozat este local si prin natura lucrarilor nu se va afecta mediul geologic al zonei.
9.1.4.2. Concluzii privind impactul asupra solului si subsolului in perioada de functionare Realizarea si functionarea obiectivului nu va modifica factorii care favorizeaza aparitia eroziunilor. Dimpotriva, se vor realiza lucrari cu caracter eco-protectiv si de ncadrare n peisaj ce vor avea si rolul functional de limitare a aparitiei fenomenelor torentiale si erozive. Pierderea de suprafete va afecta un procent mare din aria totala.Cu toate acestea sunt propuse o serie ntreaga de lucrari de reconstructie ecologica ce vor minimiza pierderile din biostrate si vor prelua sarcina creata de dezvoltarea investitiei. O mare parte a obiectivelor sunt subterane , urmnd a fi diminuat considerabil impactul vizual (ca masura de integrare n peisaj), precum si cel putin partial pierderea de habitate naturale.
9.1.5. Concluzii privind impactul investiei asupra biodiversitii 9.1.5.1. Concluzii privind impactul asupra biodiversitatii in perioada de executie a lucrarilor Formele de manifestare ale impactului execuiei lucrarilor asupra biodiversitatii i msurile de prevenire ori reducere a acestuia.
Formele de manifestare a impactului 1. ntreruperea integritii masivelor pdurose 2. modificarea condiiior de echilibru a terenului 3. deteriorarea peisajului natural 4. poluarea mediului Prejudicii - pierderi de suprafa productiv - expunerea arboretelor la vtmri cantitative - eroziuni, excavari Msuri de prevenire sau reducere a impactului - conducerea adecvat pe drumurile de acces -colectarea i evacuarea apelor de suprafa
suprafee denudate - poluarea atmosferei cu gaze de eapament i praf - poluarea apelor de suprafa i a celor subterane - poluarea fonic a zonei datorit funcionrii utilajelor folosite la execuie i a transportului motorizat - deteriorarea echilibrului ecologic - migrarea faunei - reducerea efectivelor de vnat - reducerea bonitii fondului de vntoare - utilizarea unor carburani ecologici i a unor autovehicule cu sisteme de admisie cu efect poluant redus - interzicerea traversarii albiei raurilor/ paraurilor din zona - controlul i meninerea calitii apei - extinderea n execuie a unor utilaje rutiere mai silenioase i limitarea folosirii utilajelor zgomotoase - conducerea adecvat a traseelor - reducerea polrii fonice - respectarea ariilor protejate - prevenirea polurii apelor i a lacurilor
5. distrugerea habitatului faunei din sol 6. perturbarea habitatului faunei cinegetice
Prin realizarea proiectului, urmeaza a fi impactate, n special n perioada de executie: o suprafata de habitate nsumnd aproximativ 161,49 ha, dintre care ireversibil vor fi afectate suprafetele de teren ce urmeaza a fi ocupate de rezervorul superior, drumuri definitive si cladiri. Indirect vor fi afectate suprafete de habitate n perioada de executie (organizari de santier, obiective industriale ngropate, etc.) care trebuie neaparat sa faca obiectul unor masuri de reconstructie ecologica, acestea urmnd a fi reintegrate si redate n circuitul natural. Unele obiective vor fi amplasate subteran. Zgomotul, vibratiile si emisiile de gaze de esapament vor fi scazute, producerea lor fiind discontinua, pe perioade de timp reduse. Prin caietele de sarcini din proiect trebuie sa fie propusa o metoda de sistematizare a amplasamentului, depozitare controlata a deseurilor, astfel incat efectul asupra solului, faunei si florei din zona sa fie diminuat la maxim. Pentru speciile de mamifere, impactul va fi nesemnificativ, proiectul propus nu va fi n masura sa creeze obstacole sau bariere insurmontabile. Deranjul datorat traficului, zgomotului de pe perioada de executie nu vor fi importante. Astfel pentru speciile de fauna acest impact nu va reprezenta un factor de stres nou. Pentru speciile de pasari impactul proiectului va fi limitat. Pentru speciile de nevertebrate, impactul este limitat.
Prin respectarea procedurilor si msurilor de diminuarea a impactului prezentate in raport, considerm c nu sunt estimate efecte negative ale activitii proiectate asupra biodiversitii.
9.1.5.2. Concluzii privind impactul asupra biodiversitatii in perioada de functionare In perioada de functionare, nu este prevazut a aparea nici un fel de impact cu potential negativ asupra biodiversitatii daca sunt respectate masurile prezentate in raport, regulamentele de functionare si exploatare normala a obiectivelor, instalatiilor si echipamentelor, legislatia in domeniul protectiei mediului, gospodaririi apelor si silvicultura.
Pentru simularea efectului sinergic al poluantilor, s-a calculat indicele de poluarea globala I.P.G., care este egal cu raportul dintre starea ideala Si si starea reala Sr a mediului, utiliznd Metoda ilustrativa V. Rojanski, rezultnd un I.P.G. = 1,78, ceea ce arata ca realizarea Centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti se va ncadra n limitele admisibile de afectare a mediului. 9.2. Msuri generale si recomandri privind limitarea efectelor asupra factorii de mediu
Executia lucrarilor pentru realizarea obiectivelor din proiect conduce la o serie de implicaii privind factorii de mediu: ap, solul, subsol, vegetaie, habitatul faunei, adic, n general, asupra mediului natural. Avnd n vedere c implicaiile provocate pot avea urmri nefavorabile, este necesar ca, n perioada de executie a lucrarilor, s se in seama pe de o parte, de o serie de reguli i recomandri care s asigure protecia mediului, iar pe de alt parte s se cunoasc principalele manifestri ale impactului i msurile de prevenire ori reducere a acestuia. Principalele recomandri referitoare la protecia mediului sunt: Identificarea pericolelor distructive asupra mediului, nc din faza de proiectare, pentru ca, odat cu respectarea standardelor n vigoare, impactul execuiei lucrrilor de construire s fie diminuat la minim. Amplasarea drumurilor i conducerea traseelor se vor face astfel nct s se evite riscul unor distrugeri ireversibile. Scoaterea integral a materialului lemnos, rezultat n urma defririi; prin transportul acestuia la depozitele primare. Amplasarea judicioas a haldelor de steril amenajate n condiii de stabilitate si siguran. Racordarea drumurilor noi la reeaua de drumuri existent (forestier sau public) fr deteriorarea elementelor constructive ale acestuia. Supravgherea lucrrilor de execuie, sub raportul respectrii normelor de protecie a mediului.
9.2.1. Masuri si recomandri privind limitarea efectelor asupra calitatii apei Perioada de executie a lucrrilor In functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele msuri de protecie:
Drumurile de tractor nu se vor amplasa pe linia de cea mai mare panta pentru a prevenii scurgerile de suprafata si formarea de santuri si ravene. Se recomanda evitarea lucrului pe timp ploios. utilajele de transport care se vor folosi la transportul solului excavat sau la transportul materialelor vor fi verificate in ceea ce priveste starea lor tehnica. repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afara santierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului; schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precautie, in zone special amenajate. se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor terasiere in zona de lucru. deseurile se vor colecta selectiv si se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina periodic catre centre de colectare locale. se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata poate contamina atat solul cat si apa de suprafata, vor mari turbiditatea acesteia Perioada de exploatare In perioada de pompare a apei din lacul Tarnia in rezervorul superior Lputeti , este interzis ca nivelul lacului Tarnia s scad sub nivelul de funcionare a sistemului de alimentare cu apa potabila si industriala a consumatorilor din aval. In perioada de funcionarea a CHEAP Tarnia Lputeti, acumularea Tarnia va trebui sa satisfac practic in mod continuu necesitile de apa din aval cu un debit de apa cvasicontinuu Q= 9 mc/s, reprezentnd 65% din debitul mediu anual al Someului Cald in seciunea Tarina. (debitul mediu multianual al Someului Cald in seciunea Tarnia este Qm= 14 m3/s. ) Adoptarea unei strategii de exploatare adecvata, care poate micsora sau chiar evita pericolul de accidente care sa puna in pericol starea calitatii apei subterane sau a celei de suprafata. In acest sens se precizeaza urmatoarele: acoperirea versantilor de halda cu vegetatie pentru reducerea cantitatii de apa scursa in timpul precipitatiilor lucrari de consolidare a zonelor instabile din halde, sau zone cu exces de umiditate. personalul de exploatare va respecta cu strictete toate prevederile regulamentului de exploatare; asigurarea functionalitatii tuturor echipamentelor in parametrii normali.
9.2.2. Msuri i recomandri privind limitarea efectelor asupra calitii aerului Perioada de executie a lucrrilor o In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant. o Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce la reducerea emisiilor cu 40%. o Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului utilajelor sau a actiunii vantului.
De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului transportat. Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate;
Data fiind extinderea mare a lucrarilor la unitatea de suprafata, cu concentrari reduse de utilaje si activitati de transport relativ intense pe tronsoane de drum ntinse, afectarea cu noxe va fi mult atenuata. Deasemenea conditiile de drum existente nu permit rularea cu viteze mari si astfel ridicarea unor cantitati importante de praf care sa afecteze factorii de mediu. Se poate concluziona ca noxele eliberate n atmosfera ramn reduse, ele putnd fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmnd a fi detoxificate local. Executia unor astfel de lucrari cum sunt cele prezentate mai sus, nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu. Perioada de exploatare Pe timpul functionarii nu exista surse cu impact potential asupra factorului de mediu aer, n consecinta nu sunt necesare masuri de diminuare a impactului.
9.2.3. Msuri si recomandri privind limitarea efectelor subsolului
asupra calitii solului i
o o o o o o o o o
Perioada de executie a lucrrilor toate instalatiile de aductiune ngropate se vor executa cu respectarea detaliilor de executie si a caietelor de sarcini, utilizndu-se materiale si sisteme de mbinare cu un grad de etanseitate ridicat, astfel nct estimam ca va fi exclusa aparitia unor exfiltratii care ar putea afecta calitatea solului respectarea cailor de acces pentru utilaje; respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport; manipularea materialelor numai in spatiile special amenajate de depozitare, spatii destinate lucrrilor; interzicerea aruncarii de produse petroliere sau de orice alta natura, pe sol, care sa afecteze orizonturile acvifere din perimetrul evaluat; asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de execuie; limitarea lucrarilor de descoperta in amonte de fronturile de lucru pentru inlaturarea coroziunii regresive a terenului ; realizarea unor lucrri de amenajare a platformei primare cu anuri pentru scurgere apei din precipitaii; pregtirea rampelor pentru stocarea lemnului prin delimitarea i semnalizarea poziiei acestora i poziionarea traverselor pe care se va aeza materialul lemnos; se vor lua masuri de reconstructie ecologica a unor perimetre afectate anterior ce au suferit denudatii prin executarea de fundati , sau expuneri la actiuni torentiale; Perioada de exploatare plantarea de copaci pentru formarea unei perdele de protectie;
interzicerea aruncarii de produse petroliere sau de orice alta natura care sa afecteze orizonturile acvifere din perimetrul evaluat; lucrari de consolidare a zonelor instabile din halde si de pe traseele de transport in zonele cu exces de umiditate; lucrari de salvare a solului fertil; redarea in circuitul productiv a terenurilor degradate libere de sarcini tehnologice; evitarea defrisarii inutile ;
9.2.4. Msuri i recomandri privind limitarea efectelor asupra biodivesitii Perioada de executie a lucrarilor Avnd in vedere natura lucrarilor, am prevazut urmatoarele masuri de diminuare a impactului: Limitarea si stropirea cu apa a traseelor autovehiculelor si utilizarea pe cat posibil a retelei de cai de acces existenta pentru evitarea ncarcarii suplimentare cu particule n suspensie si ncarcarea sistemelor foliare cu praf (evitarea ecranarii foto-proceselor vitale); Evitarea traversarilor repetate prin albie; Realizarea de batardouri de deviere pe perioada executiei lucrarilor n albiile rului, pentru prevenirea impactului asupra faunei ( zona haldei ce se va forma pe valea Somesului Cald) ; Reconstructia ecologica ct mai grabnica a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos n toate suprafetele libere si acolo unde este posibil. Pentru armonizarea intereselor de conservare a biodiversitii cu cele de practicare a lucrarilor in scopul utilizrii resurselor naturale, consideram ca trebuiesc respectate toate normele legislative in vigoare din domeniile mediu, silvicultur, exploatri forestire, exploatri hidrotehnice. Perioada de exploatare In aval de amenajrile hidrotehnice se recomand asigurarea unui debit ecologic minim necesar in funcie de debitul natural si de capacitatea biogen a fondului piscicol respectiv din amonte. Avand in vedere datele prezentate in documentatia pentru avizul de gospodarire a apelor, pentru raul Somesul Cald in aval de acumularea Tarnita trebuie sa se asigure un debit de servitute de 6 mc/s.
Msuri prevzute de legislaia n domeniu pentru protecia biodiversitii Pentru speciile de plante i animale slbatice terestre, acvatice i subterane, cu excepia speciilor de psri, inclusiv cele prevzute n anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) i 4 B (specii de interes naional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum i speciile incluse n Lista Roie Naional i care triesc att n ariile naturale protejate, ct i n afar lor, sunt interzise: - orice form de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vtmare a exemplarelor aflate n mediul lor natural, n oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - perturbarea intenionat n cursul perioadei de reproducere, de cretere, de hibernare i de migraie; - deteriorarea, distrugerea i/sau culegerea intenionat a cuiburilor i/sau oulor din natur; - deteriorarea i/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihn; - uciderea sau capturarea intenionat, indiferent de metoda utilizat; - deinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vnarea i capturarea; - comercializarea, deinerea i/sau transportul n scopul comercializrii acestora n stare vie ori moart sau a oricror pri ori produse provenite de la acestea, uor de identificat.
- depozitarea necontrolat a tuturor categoriilor de deeuri deoarece acestea pot pune n pericol sntatea psrilor. 9.3. Recomandri generale Respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare proteciei factorilor de mediu; Lucrrile trebuiesc realizate astfel nct s nu afecteze sub nici o form lucrrile existente n zon; Respectarea tehnologiei de execuie, a proiectului si a detaliilor de executie, folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substane poluante in timpul funcionarii i care nu genereaz zgomot, peste limitele admise. Asigurarea vizitelor i reviziilor periodice a instalaiilor, utilajelor i echipamentelor tehnologice conform cerinei furnizorilor autorizai; Monitorizarea periodic a factorilor de mediu prin firme autorizate, conform standardelor in vigoare; Colectarea, depozitarea i eliminarea deeurilor conform legislaiei n vigoare. Organizarea de programe educaionale, la nivel de colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesar respectrii normelor de protecie a mediului nconjurtor. Prin aceste programe, trebuie s se indice modul de aciune, a fiecrei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea accidental, sau voit, a factorilor de mediu.
A aciona in scopul prevenirii polurii factorilor de mediu este mai uor dect a trece la msuri ameliorative, sau de remediere ulterioar. Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti va dezvolta i utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente n zona Tarnia -Lputeti i va servi la promovarea utilizrii concentrate a resurselor de apa i a potentialului hidroenergetic al zonei. n condiiile n care este respectat proiectul tehnic cu toate detaliile de execuie si tehnologiile de lucru precum i ansamblul de msuri de protecie a mediului prezentate in raport, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului: CENTRALA HIDROELECTRIC CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIA- LPUTETI, MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE ADMISIBILE".
Colectivul de elaborare, S.C. LAIG SERV S.R.L Chim. dr. MOATER ELENA IRINA SC HIDROELECTRICA SA SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ
10 LEGISLAIE DE REFERIN
Proiectul de investiie, CENTRALA HIDROELECTRICA CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNITA-LAPUSTESTI, JUDETUL CLUJ se va executa si va funciona prin respectarea actelor normative in vigoare:
1. OUG NR.164 DIN 19 NOIEMBRIE 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006. 2. Ordin nr. 1.026 din 27 iulie 2009 privind aprobarea conditiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilantului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate si studiului de evaluare adecvata ; 3. HG nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului ; 4. HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie , modificat de HG 958/2005. 5. Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului supra mediului pentru proiecte publice si private 6. Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului 7. HG nr. 878 din 28 iulie 2005 - accesul publicului la informaia privind mediul 8. Legea Nr. 101 din 15 iunie 2011 pentru prevenirea i sancionarea unor fapte privind degradarea mediului, publicata in M Of. nr. 101 din 15.06.2011. 9. Lege Nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului nconjurtor publicata in M Of nr. 452/ 28.06.2011. 10. OUG nr. 47/1994 privind apararea impotiva dezastrelor; 11. Legea apelor nr. 107/1996, Mof nr. 244/08.10.1996. 12. Legea 310/2004 pentru completarea si modificarea legii 107/1996, M Of 584/2004. 13. HG nr. 472/2000 privind unele msuri de protecie a calitii resurselor de ap - M.Of. nr. 272/15.06.2002 14. HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate - M.Of. nr. 187.20.03.2002 NTPA-011 - Norme tehnice privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti (Anexa 1) NTPA-002/2002 - Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate din reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptorii naturali 15. HG nr. 352/2005 privind modificarea i completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate - M.Of. nr. 398/11.05.2005 16. HG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare; 17. Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. 18. HG. (MO partea I nr. 669/2004) privind Normele de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile; 19. Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind sigurana barajelor - M.Of. nr. 428/31.07.2001 20. Ordinul nr. 638/2005, 420/SB/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaiilor de urgen generate de inundaii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcii hidrotehnice i poluri accidentale i a Normativului-cadru de dotare cu materiale i mijloace de aprare operativ mpotriva inundaiilor, gheurilor i polurilor accidentale M.Of. 455/30.05.2005 21. Ordinul nr. 396/1997 al MAPPM priv. aprobarea Regulamentului cadru pentru elaborarea regulamentelor de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare i prizelor pentru alimentri cu ap cu sau fr baraje i stabilirea competenelor de elaborare i aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale i a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare - M.Of. nr. 111bis/04.06.1997 22. OUG nr. 85 din 8 noiembrie 2006 privind stabilirea modalitilor de evaluare a pagubelor produse vegetaiei forestiere din pduri i din afara acestora 23. Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 243/2000 privind protecia atmosferei (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 773/4.12.2001) ; 24. Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 765/21.10.2002)
Raport privind impactul asupra mediului Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti 25. HG nr. 1408 privind modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I 26. HG nr. 1403 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate publicat n MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I 27. Legea nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase 28. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase 29. Ordin 1001/552/2005 privind procedurile de raportare, de ctre agenii economici, a datelor i informaiilor referitoare la substanele i preparatele chimice 30. HG 803/2007 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 793/93 din 23 martie 1993 privind evaluarea i controlul riscurilor substanelor existente i a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.488/94 din 28 iunie 1994 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om i mediu a substanelor existente n conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 31. STAS 10009/1998 - Acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot; 32. Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificat i completat prin Ordonana de Urgen nr. 61/2006, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007); 33. H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrog HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ 22.03.2007) 34. HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori 35. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completat prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului; 36. Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005); 37. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005); 38. HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje (M.Of. nr. 639 din 20 iulie 2005) ambalaje modificat i completat prin HG nr. 1872/2006 (M.Of. nr. 15/10.01.2007); 39. Ordin nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje i deeuri de ambalaje (M.Of. nr. 929 din 18 octombrie 2005); 40. HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea i controlul bifenililor policlorurati i ale altor compui similari (M.Of. nr. 131 din 28 martie 2000), modificat prin HG nr. 291/2005 (M.Of. nr. 330 din 19 aprilie 2005) i prin HG nr. 975/2007 (M.Of. nr. 598 din 30 august 2007), completat prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului; 41. HG nr. 856 /2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase (M.Of. nr. 659 din 5 septembrie 2002) modificat prin HG nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului (M.Of. nr. 187 din 19 martie 2007) 42. HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deeuri - abrog HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93, (M.Of. nr. 255/02.08.2007 modificat i completat prin HG 1453/2008 (M.Of. nr. 783 din 24 noiembrie 2008); 43. HG nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei (M.Of. nr. 672/30.09.2008); 44. Ordin comun nr. 344 /708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n agricultur (M.Of. nr. 959 din 19 octombrie 2004) 45. HOTRRE Nr. 1037 din 13 octombrie 2010 privind deeurile de echipamente electrice i electronice 46. Ordin nr. 901/2005 privind aprobarea msurilor specifice pentru colectarea deeurilor de echipamente electrice i electronice care prezint riscuri prin contaminare pentru securitatea i sntatea personalului din punctele de colectare (M.Of. nr. 910 din 12 octombrie 2005);
11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj se amplaseaz n judeul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Raului Someul Cald, n versantul adiacent acumulrii Tarnia existent i n apropierea localitii Lputeti situat pe platoul versantului la o diferen de nivel de cca. 550 m fa de nivelul maxim al acumulrii Tarnia. Obiectivul de investiie se afl n zona amenajrii existente CHE Tarnia. Amplasamentul aferent realizrii investiiei se afl situat in extravilanul localitilor Capusul Mare i Mrielu, judetul Cluj. Suprafaa de teren alocat investitiei se ridica la 161,4985 ha, din care 109,9291 ha terenuri definitive si 51,5694 ha terenuri temporare. Suprafetele de teren silvic ce fac obiectul scoaterii din fondul forestier se prezint dup cum urmeaz: - scoatere temporara pe termen de 7 ani - 26,5075 ha - scoatere definitiva - 17,9334 ha Total 44,4409 ha Supratafa de teren care va fi scoas din circuitul silvic, 44,4409 ha (17,9334 ha definitiv si 26,5075 ha temporar), face parte din UP II Somesul Cald, UP III Raca aparinnd de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direciei Silvice Cluj, Primria Raca, Primria Capuul Mare si composesoratului Dingul Mare. CHEAP Tarnia -Lputeti este o amenajare hidrografic cu pompare n circuit mixt, la care pomparea are loc ntre rezervorul inferior Tarnia (Acumularea Tarnia) si rezervorul superioar Lputeti ( Acumularea Lputeti). Acumularea Tarnia este n exploatare din anul 1974 i face parte din schema de amenajare hidroenergetic gravitaional a raului Someul Cald. Puterea instalat va fi de 1000 MW, respectiv patru grupuri fiecare cu o putere instalat de 250 MW. Regimul de functionare va fi : pomp i generator. Din mai multe variante de echipare studiate a fost selectat varianta II A cu echipare complet clasica cu 4 agregate reversibile turbina-pompa de cate 250 MW fiecare, cu execuie etapizat in 7 ani, astfel : Etapa 1- 2x250 MW cu PIF la sfarsitul anului 5 de la inceperea execuiei. Etapa 2- 2x250 MW vu PIF la sfarsitul anului 7 de la inceperea executiei. Puterea instalata ( Pi) 1000 MW Ciclu de pompaj Saptamanal Cantitatea de energie produsa in regim 1.624.567 MWh generator Cantitatea de energie consumata in regim 2.131.575 MWh pompa Coeficient de transformare 0,76
Titularul investiiei: MINISTERUL ECONOMIEI, COMERULUI SI MEDIULUI DE AFACERI
Beneficiarul investiiei: CLUJ.
S.C. HIDROELECTRICA S.A.- SUCURSALA HIDROCENTRALE
Elaboratorul studiului de fezabilitate: Institutul de Studii si Proiectri Hidroenergetice Bucureti.

CENTRALA HIDROELECTRICA CU ACUMULARE PRIN POMPAJ Tarnia Lputeti se compune din urmtoarele pri constructive principale: Acumularea Lputeti ( rezevorul superior) Acumularea Lputeti face parte din ansamblul centralei hidroelectrice cu acumularea prin pompaj, central amplasat la coada lacului de acumulare Tarnia. Acumularea Laputeti este amplasat pe platoul Lpustesti de pe malul stang al lacului de acumulare Tarnia i la cca. 2 km est de satul cu acelai nume. Partea superioar a dealului Lputeti se prezint sub forma unui platou, cota maxim a terenului fiind aproximativ 1070,00 mdM. o n partea de sud a platoului terenului coboar spre valea raului Some; o n vest curge paraul Mraeni; o n est amplasamentul este limitat de valea Frcaa; o n partea de nord se afla doua vi care vor constitui locul de haldare al surplusului de volum de excavatii; Realizarea rezervorului superior se face prin construirea unor diguri pe amplasamentul situat pe dealul Lputeti. Dimensionarea rezervorului superior s-a facut astfel ncat s se realizeze o compensare a lucrarilor de terasamente cat mai bun, o mica parte din aceasta trebuind s fie depozitat, fiind impropriu lucrarilor de umplutua. Astfel, pentru digul perimetral se va folosi materialul provenit din excavatiile efectuate n ampriza lucrarilor. Prismele amonte i latura sudic a digului se vor realiza din anrocamente provenite fie din roc alterat, fie din roc snatoas. Coluviul va fi folosit pentru partea aval a digului. Pentru filtre se vor folosi agregate de concasaj. Adancimea medie a rezervorului este de 32,50 m. Principalele caracteristici ale lucrarii: - cota coronamentului - cota medie a fundului - suprafata fundului - volumul lacului la NNR - suprafata lacului la cota 1086,50 mdM - volumul de excavatii in coluviu - volumul de excavatii in roca alterata - volumul de excavatii in roca de baza - umpluturi din anrocamente - umpluturi de coluviu
- 1086,50 mdM - 1053,00 mdM - 234000mp - 10 mil.mc. - 388,750 mii mp - 3050,00 mii mc - 1869,00 mii mc - 1717,00 mii mc - 2587,00 mii mc - 1747,00 mii mc
- filtre - suport masca - suprafata mastii de etansare - latimea la coronament - panta taluzului amonte - panta taluzului aval
- 623,00 mc - 210,00 mc - 433,00 mp - 7,00 m - 1:1,8 - 1:1,8/1:2,8 cu berme de 6,00 m
Datele hidrologice de baz -niveluri, debite si volume de ap ale bazinului superior -Acumularea Lputeti. - volumul util de exploatare: 10 mil mc; - volumul minim de explotare: 0,16 mil. mc; - volumul maxim de explotare: 10,36 mil. mc; - volumul in centrul de greutare: 5,0 mil. mc; - debitul maxim evacuat prin descrctorul de suprafat Q=152 m3/s; - debitul total de turbinare: 4x53 m3/s; - debitul total de pompare; 4x38 m3/s. Rezervorul inferior (Acumularea Tarnita), Acumularea Tarnia este dat n exploatare din anul 1974, cu un volum util de 15 mil.mc. Obiectivul existent este amplasat pe raul Someul Cald la cota talveg 441,00 mdM i realizat de barajul Tarnia ( din beton armat n dublu arc). Datele hidrologice de baz pentru acumularea Tarnia, necesare pentru dimensionarea lucrrilor propuse sunt: - debitul mediu multianual al raului Somesul Cald Q=14,0 m3/s; - debite maxime cu diferite asigurri (p%) ale raului Someul Cald: o debit de asigurare 5% Q5%=238 m3/s; o debit de calcul Q1%= 440 m3/s; o debit de verificare Q0,1%= 760m3/s. Acumularea Tarnia , la nivelul normal de retenie are o lungime de 7 km. Nivelul normal de retenie: 521,5 mdM cu un volum aferent de 70,3 mil. mc. Nivelul minim de exploatare: 514 mdM cu un volum aferent de 55,70 mil. mc. Volum util 14,60 mil. mc. nalimea barajului 97 m. Centrala (pentru adapostirea echipamentului electromecanic), constructie subterana amplasata in versantul stang al Acumularii Tarnita in zona interfluviului Somesul Cald Valea Farcasului, compusa din caverna transformarilor avand galerii de lagatura intre ele, galerii pentru aspiratori, puturi pentru vane, galerie de cable si acces personal exploatare. Centrala este compus din: 1. Caverna slii mainilor care are o lungime de 115 m, o laime de 23 m i o nalime de 45 m. Lungimea este determinat de amplasarea celor 4 grupuri reversibile binare, cu putere unitar de 250 MW, cu distanta ntre axe de 21 m i platforma de montaj cu o lungime de 35 m, amplasat, la unul din capetele centralei unde ajunge galeria de acces principal n central, ambele avand radierul fundat direct pe roc.
2. Caverna transformatorului are o lungime de 120 m, o latime de 19 m i o nalime de 22 m. Lungimea a rezultat din amplasarea transformatorilor ridictori de 400 kV n dreptul grupurilor de central i a transformatorilor de 110 kV i 25 kV amplasai n capatul centralei dinspre accesul principal. 3. Galeriile de legatura ntre cele doua caverne a. Galeria de acces principal intre cele doua caverne este amplasat la un capt al slii mainilor, cu latime de 12 m, i asigura transportul transformatorilor pe ine din sala mainilor, unde sunt descrcai de pe trailer cu podul rulant i rotii n pozitia de introducere, n boxele din caverna transformatorilor. Galeria are lungime de 35 m i o sectiune de 100 mp, fiind n continuarea accesului principal la cota slii mainilor. b. Galeriile de legatur ntre grup si transformator sunt n numr de 4 la nivelul generatorilor, asigurand legatura ntre generatori i transformatori. c. Galeriile aspiratorilor sunt in numar de 4 si subtraverseaza caverna transformatorilor. d. Puturile vanelor de aspiratie amplasate pe culuarul cavernei transformatorilor in dreptul fiecarui aspirator. e. Galeria secundara de legatura unete cele doua caverne la capatul opus platformei de montaj, asigurand evacuarea n caz de incendiu.
Derivatiile reprezentand uvrajele de transport hidraulic intre rezervorul superior si centrala si intre centrala si rezervorul inferior, si care sunt compuse din urmatoarele galerii: a) Galerii de mare presiune, constructie subterana inclinata la 45 intre rezervorul superior si cladirea centralei. Lungime L = 1096 m; diametru = 6,00 m. b) Galeriile de mica presiune (2 bucati), constructii subterane, aproape orizontale, pentru evacuarea apei turbinate si aspiratia apei pompate intre cldirea centralei si Rezervorul inferior. Lungime : 2 fire x 1.325. Diametru = 6,20 m. Echipamentele electromecanice compuse din grupuri reversibile (cu regim de pompare si de turbinare cu puterea 4 x 250 MW) si instalatiile aferente de actionare, automatizare si racordare la sistemul Energetic National (SEN). Construcii supraterane - bloc tehnic amplasat n galeria de acces principal format din birouri, vestiare , ateliere, bloc tehnic amplasat n galeria de acces secundar si blocuri de intervenie i locuinte pentru personalul de exploatare. Instalaii electrice schema electric monofil a CHEAP cuprinde o serie de instalaii principale de 400 KV. Racordarea la sistem a CHEAP Tarnita - Lapustesti se va face prin LEA 400kV: - LEA 400 kV d.c. CHEAP Tarnita - Lapustesti - Cluj Gadalin (40 km), si - LEA 400 kV d.c. CHEAP Tarnita - Lapustesti - Mintia (145 km). Schema electrica monofilata a CHEAP Tarnita - Lapustesti, in varianta de echipare I -centrala subterana, Pi = 4 x 250 MW cu grupuri reversibile, cu viteza constanta.
DRUMURILE SI CAILE DE ACCES A. Drumuri de exploatare, categoria I, dimensionate pentru un trafic intens si cu vehicole agabaritice. Pentru aceste drumuri caracteristicile geometrice sunt:
latimea partii carosabile in aliniament Bo = 6.0 m latimea platformei drumului in aliniament Bo = 8.0 m
Imbracaminte : beton de ciment cu dala de 20 cm grosime pentru drumuri definitive si macadam de 10 cm grosime (dupa cilindrare) pentru drumurile tehnologice. In acesta categorie se incadreaza: Pentru imbracaminte din beton de ciment: - drumul de acces la centrala; - drumul de acces la rezervorul superior; - drumul de acces la colonia Lapustesti; - drumul de acces la cariera Dealu Mare. Pentru imbracaminte din macadam : - drum de contur rezervor superior - drum de acces halda B. Drumuri de exploatare categoria a II a Pentru aceste drumuri caracteristicile geometrice sunt: Latimea partii carosabile in aliniament Bc = 4.00 m Latimea platformei drumului in aliniament Bp1 = 6.00 m Pentru imbracaminte din macadam de 10 cm grosime (dupa cilindrare). In aceasta categorie se incadreaza: - drumul de acces la galeria de cable si prize; - drumul coronament rezervor superior si bretelele de urcare si coborare; - bretelele de acces la treptele carierelor; - drumurile tehnologice de exploatare. C. Reamenajarea si intretinerea unor drumuri publice existente (care vor suporta si traficul greu si agabaritic de santier In aceasta categorie se incadreaza: - drum gara Garbau Gilau Tarnita CHE Mariselu - drum Rasca Dealu Mare - Drum Dealu Mare Baraj Fantanele I. Drumuri noi I.1. Drum de acces la centrala Se desprinde de drumul Gilau Mariselu in zona haldei prevazuta a se infiinta pe Somesul Cald la cota 550.00 mdM, traverseaza valea pe o berma a haldei apoi se desfasoara pe malul stang al raului, coborand pana la platforma tehnologica de pe care se face accesul principal in centrala, platforma ce se va executa la cota 533.00 mdM. I.2. Drum de acces la galeria de cable si prize aspiratie debusare Lungimea drumului este de 1,3 km. Traseul acestui drum se desfasoara intre platforma tehnologica aflata la accesul principal in centrala si platformele tehnologice aflate la gura galeriei de cable si respective la prizele de apa aspiratie debusare. I.3. Drum de acces la rezervorul superior Traseul acestui drum se dezvolta pe o lungime de 9.5 km. Este un traseu de coasta si se desfasoara pe versantul stang al vaii Somesului Cald precum si pe versantul drept al vaii Farcasa.
Punctul de pornire este din platforma tehnologica de la accesul principal in centrala, la cota 533.00 ,dM si intersectia cu drumul de contur lac (rezervor superior) si drumul de acces la colonia Lapustesti, intersectie situata la cota 1050 mdM. I.4. Drumul de acces la colonia Lapustesti Traseul, in lungime de 2.00 km urmareste baza taluzului digului de la rezervorul superior pe versantul stang al Somesului Cald si face legatura cu colonia Lapustesti amplasata intre acesta si localitatea Lapustesti la cota medie 1050.00 mdM. Imbracamintea va fi executata din beton de ciment, incadrata cu acostamente impietruite. I.5. Drum contur lac (rezervor) superior Se deprinde din drumul de acces la rezervorul superior si urmareste baza taluzului digului. Acest drum este atat in perioada de executie a rezervorului superior cat si pentru urmarirea digului in perioada de exploatare. In profil transversal are o platforma de 8.00 m in aliniament cu 6.00 m parte carosabila cu imbracaminte de macadam si acostamente impietruite de 1.00 m latime fiecare. I.6. Drum coronament si bretele de urcare si coborare Treseul acestor drumuri in lungime de 5 km asigura urcarea pe coronamentul digului in perioada de exploatare in zona mediana a acestora. In profil transversal se realizeaza cu o platforma de 5.00 m din care 4.00 parte carosabila cu imbracaminte din macadam si acostamente de 0.50 m fiecare. I.7. Drum acces cariera Superioara (Dealul Mare) Acest drum se desprinde din drumul existent in comuna Dealu Mare, la cota 1051 mdM si urca pana la cota 1083.00 mdM care este cota platformei tehnologice din partea superioara a carierei. Are o lungime de 0.6 km si o declivitate medoe de 6%, terenul pe care se desfasoara drumul fiind putin accidentat. In profil transversal se va executa cu o platforma de 8.00 m in aliniament din care parte carosabila de 6.00 m cu imbracaminte dein beton de ciment si acostamente de 1.00 m latime fiecare, impietruite. I.8. Bretele de acces la cariera superioara Traseele bretelelor in lungime de 1.4 km asigura accesul mijloacelor de transport la treptele de exploatare ale carierei Dealu Mare. Vor avea declivitate medie de 7%. Se vor executa cu o platforma de 5.00 m in aliniament din care 4.00 m parte carosabila cu imbracaminte din macadam si 0.50 m acostamente fiecare avand prevazute statii de incrucisare. I.9. Drum acces halda si bretele de acces Traseele acestor drumuri insumeaza 1.8 km. Drumul se deprinde din drumul de acces la centrala si se desfasoara pe versantul stang al vaii Somesul Cald spre amonte. Atat drumul principal cat si bretelele ce se desfasoara spre diferitele trepte ale haldei se vor realiza ca drumuri de exploatare de cat.I avand platforma de 8.00 m in aliniament cu partea carosabila de 6.00 m si imbracaminte de macadam avand acostamente de 1.00 m latime fiecare, impietruite. I.10. Drumuri de exploatare Acestea au un caracter tehnologic accesul in platformele tehnologice, la casa vane, prizele de aspiratie, in colonie etc. Traseele lor se deprind din drumul de acces la rezervorul superior si colonia Lapustesti. Se vor executa cu platforma de 5.00 m in aliniament avand partea carosabila de 4.00 m cu imbracaminte din macadam si acostamente de 0.50 m fiecare. II. Drumuri existente care se amenajeaza
In cadrul investitiei s-a prevazut amenajarea corespunzatoare si intretinerea retelei de drumuri existente care vor asigura transportul materialelor, utilajelor si personalului in timpul executiei si apoi in timpul exploatrii curente. II.1. Reamenajare drum Dealul Mare Lapustesti Drumul se va amenaja pentru traficul greu datorat transportului anrocamentelor din cariera Dealul Mare in ampriza digului rezervorului superior. Lungimea lui va fi de 6.00 km, va avea diua benzi de circulatie si imbracaminte din beton de ciment. II.2. Reamenajare drum Rasca Dealul Mare Lungimea acestuia va fi de 6.00 m. S-a prevazut asigurarea pe toata lungimea lui a caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare clasei de incadrare precum si intretinerea imbracamintii acestuia . II.3. Reamenajare drum Rasca Baraj Fantanele S-a prevazut asigurarea pe lungimea de 6.75 km intre Rasca si loc. Belis unde drumul intersecteaza DJ 108 Huedin Campeni a caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare clasei de incadrare si intretinerea imbracamintii in perioada de executie. De la Belis pana la baraj Fantanele se circula pe DJ 108. II.4. Reamenajarea drumului Baraj Fantanele Cariera Batrana Lungimea drumului de acces in cariera si a bretelelor de acces la diversele trepte de exploatare este de 3.1 km. Drumul a carei folosinta permanenta a incetat odata cu terminarea barajului Fantanele urmeaza a fi reparat in zonele degradate si intretinut pe intraga perioada de executie a CHEAp Tarnita Lapustesti. II.5. Reamenajare si consolidare drum acces de la gara Garbau la halda din Valea Somesului Cald (cota 550.00 mdM) peste barajul Tarnita Traseul insumand aproximativ 45 km este compus din trei tronsoane distincte de drum si anume: - intre Gara Garbau si Dn 1 (aproximativ km 500.1) drum de exploatare in lungime de cca.13 km; - din intresectia sus mentionata si pana in localitatea Gilau drum national (DN 1 Cluj Oradea) aflat in intretinerea Administratiei Nationale a drumurilor in lungime de cca 6 km; - din localitatea Gilau si pana la halda Somesul Cald (cota 550.00 mdM) drumul este in intretinerea Administratiei Judetene a Drumurilor Cluj in lungime de cca. 26 km. Pe aceasta portiune a fost prevazuta asigurarea caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare claselor de incadrare, dar, in acelasi timp, pentru asigurarea transportului pieselor agabaritice din gara Garbau pana la centrala Lapustesti. Pe aceasta portiune a fost prevazuta consolidarea sau refacerea lucrarilor de arta (podurilor).
SCHEMA GENERALA DE ORGANIZARE A LUCRARILOR DE C + M Schema generala de organizare a lucrarilor de C + M pentru obiectivele ce compun centrala de acumulare prin pompaj, CHEAP Tarnita Lapustesti din zona lacului de acumulare existent Tarnita se situeaza din punct de vedere administrativ in judetul Cluj. Accesul in zona este asigurat de drumul existent pe conturul lacului Tarnita Tarnita Mariselu la cota cca. 530 mdM drum care este asfaltat si care comporta unele redimensionari in vederea asigurarii transportului echipamentului greu cu un convoi de 55 m si raza minima de viraj de cca. 30 m.
Pentru realizarea tuturor obiectivelor amenajarii se propune amenajarea unui grup de santiere principal amplasat in zona fostei colonii Tarnita pe platforma existenta, format din santierul 1 rezervor superior amplasat pe platforma centralei de la cota 1050 mdM spre satul Lapustesti si santierul 2 centrala amplasat pe platforma centralizata de la cota 530 mdM. Organizare tehnologica Pentru aprovizionarea continua a santierelor si punctelor de lucru, cu materiale, utilaje, unelte, etc. se propune modernizarea depozitului central din Girbau. Organizarea sociala In punctul destinat lucrarilor de organizare, se vor executa constructii cu caracter provizoriu pentru cazarea si deservirea muncitorilor constructori si a personalului tehnico-administrativ. Schema de organizare propusa pentru amenajarea urmatoarelor colonii este urmatoarea: pentru varianta IIA (esalonare pe 7 ani). - colonia Mariselu (800 loc) pe platforma existenta la confluenta Somesului Cald cu paraul Lesu - Colonia Lapustesti (1700 loc) pe platforma Lapustesti cota 1050 mdM in apropierea obiectivelor din aceasta zona - Colonia Tarnita (1000 loc) pe amplasamentul fostei colonii a barajului Tarnita. Odata cu terminarea lucrarilor de C + M + I din etapa 1 dupa punerea in functiune a 2 din cele 4 grupuri de 250 MW (Etapa 1 = 5 ani) pentru organizarea de santier aferenta etapei 2 sunt necesare ori lucrari de intretinere si conservare, ori demontarea dotarilor si transportului lor in depozitele agentului economic care executa lucrarile de C + M. MATERIALE DE CONSTRUCTIE Investigatiile efectuate au scos in evidenta trei surse de materiale de constructie, dupa cum urmeaza: o Cariera Batrana (la cca. 20 km departare fata de bazinul Lapustesti) va fi folosita pentru obtinerea prin concasajul andezitului existent a agregatelor pentru betoanele asfaltice; o Cariera Dealu Mare furnizeaza materialul de concasaj pentru agregatele betoanelor de ciment. Granitul din cariera nu poate fi folosit si pentru betoanele asfaltice. Distanta de transport este de 6 km. o Balastiera Auseu Cris Repede, situata la o distanta de 120 km, va furniza nisipul de rau menit sa amelioreze calitatea nisipului de concasaj. Datorita distantei de transport foarte mare s-a stabilit sa fie adus doar 30% din totalul necesar de nisip. Materialele de constructie (anrocamente) necesare executarii digurilor pentru rezervorul superior si agregatele pentru betoanele de ciment folosite la structurile de rezistenta de la constructiile subterane si de suprafata, cat si pentru betoanele bituminoase pentru etansarea constructiilor subterane si de suprafata, cat si pentru betoanele bituminoase pentru etansarea rezervorului superior, se gasesc in zona.
Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti se bazeaza pe urmatoarele avantaje i necesiti: AVANTAJELE AMPLASAMENTULUI o Existenta rezervorului inferior Acumularea Tarnia cu NNR: 521,51 mdM i Niv. min. expl. : 514.00 mdM;
Existenta platoului Lputeti la cota medie 1070 mdM pe versantul stang al raului Someul Cald adiacent Acumulrii existente Tarnia, platou adecvat realizarii rezervorului superior; (Acumularea Lputeti) o Posibilitatea obinerii unei cderi brute de cca. 550 m ntre rezervorul superior i rezervorul inferior. AVANTAJELE I NECESITILE PENTRU SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL (SEN) o Repunerea n funciune SEN (black out); o Particip la reglajul frecventa putere; o Asigura rezerva de avarie de scurta durat; o Furnizeaz puterea reactiv i functionarea n regim compensator asigurand respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; o Asigur condiii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2000 MW n centralele electrice eoliene; o mbuntaeste regimul de functionare a grupurilor mari din CNE Cernavoda i centralele termoelectrice de condensatie pe combustibili fosili i cogenerare (evitandu-se producerea de energie electric pe coada de condensaie) prin transferul de energie electrica de la gol la varf; o mbuntete participarea SEN la piata unic de energie electric, mrind gradul de siguran pe ansamblu SEN, posibilitatea exploatarii SEN n conditii tehnice i economice superioare; o Schimbul prin interconexiune in cadrul UCTE; o Utilizarea resurselor pretioase de combustibil fosil va fi redusa; o "Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti" va dezvolta i utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente n zona Tarnia -Lputeti i va servi la promovarea utilizrii concentrate a resurselor de apa i a potentialului hidroenergetic al zonei. n condiiile n care este respectat proiectul tehnic cu toate detaliile de execuie si tehnologiile de lucru precum i ansamblul de msuri de protecie a mediului prezentate in raport, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului: CENTRALA HIDROELECTRIC CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIA- LPUTETI, MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE ADMISIBILE".
12 ANEXE
ATESTATE Certificat de atestare SC LAIG SERV SRL Certificat de atestare evaluator mediu Certificat de atestare imbunatatiri funciare ACTE DE REGLEMANTARE EMISE 1. Certficat de urbanism nr. 350 din 03.08.2009 , eliberat de Consiliul Judetean Cluj. 2. Aviz de gospodrire a apelor nr. 38 din 21.03.2011, eliberat de Administatia Nationala Apele Romane. 3. Aviz de gospodrire a apelor nr. 7/JJ din 10.02.1992, eliberat de Ministerul Mediului Strategi si Reglementari Ape 4. Acord de mediu nr. 34 din 03.08.1994. ANEXE Anexa 1. Schema de amenajare hidroelectrica bazinul Somesul Mic amonte Cluj Napoca Anexa 2. Plan urbanistic de zona protejata lacul Tarnita Anexa 3. Plan de acces Anexa 4. Curba capacitatii acumularii Lapustesti NNR 1085 mdM Anexa 5. Cote, niveluri si volume caracteristice lacului de acumulare Tarnita Anexa 6. Extras din amenajamentul silvic U.P. II di U.P. III O.S. Gilau Anexa 7. Diagrama ternara - studiu geotehnic PIESE DESENATE Planuri generale de ansamblu Plan general de ansamblu H-1854-08 Plan general de ansamblu drumuri H-1855-08 Halda steril H-1857-08 Planuri Centrala . Galerii Centrala sectiune transversala H 1858-08 Centrala sectiune longitudinala H-1859-08 Centrala si caverna trafo. sectiuni orizontale cota 458,00 mdM, H-1860-08 Plan ansamblu. Nivel sala masinilor H-1861-08 Centrala plan galerii necesare executiei H-1863-08 Galeria de acces principal H-1864-08 Plan longitudinal prin amenajare H-1870-08 Priza amonte H-1871-08 Priza si casa vane. priza Tarnita H-1873-08 Galerii de atac H-1875-08 Planuri Rezervorul superior Tarnita Lapustesti Plan de situatie Rezervor superior Tarnita Lapustesti - H-1893-08 Rezervor superior Tarnita Lapustesti sectiuni transversale 1-1,2-2,3-3, H-1894-08 Rezervor superior Tarnita Lapustesti sectiuni transversale 4-4,5-5,6-6,7-7., H-1895-08 Rezervor superior Tarnita Lapustesti sectiuni transversale 8-8,9-9,10-10, H-1896-08 Descarcator de ape mari detalii - H-1897-08 Etapele de executie ale rezervorului superior Tarnita Lapustesti H-1898-08 Planuri profile si sectiuni galerie si centrala Galeria de cabluri. Profil longitudinal. sectiuni H-2055-08 Centrala .Sectiune orizontala nivel vane cota 445,50 mdM H-2056-08 Centrala .Sectiunea orizontala nivel turbine cota 440,50 mdM. H-2057-08 Centrala .Sectiunea orizontala nivel generatori cota 452,00 mdM. H-2058-08 Centrala sectiune orizontala nivel anexe sala masinilor cotele 463,00 si 467,40 mdM, H-205908.
Centrala sectiune orizontala nivel statii electrice cota 470,00 mdM, H-2060-08. Planuri drumuri Profil longitudinal drum acces cariera inferioara H-2488-08 Profile transversale tip H-2489-08 Drum acces cariera superioara H- 2490-08 Drum acces cariera inferioara H-2491-08 Planuri colonii Colonia Mariselu H-2492-08 Colonia Lapustesti H 2493-08 Santier 2 Centrala H-2494-08 Santier 1 Rezervor superior H-2495-08 Planuri studiul geotehnic Harta geologica cu amplasarea lucrarilor G-65-2008 Plan geologic la cota de fundare 1055 m in zona bazinului Lapustesti G-66-2008 Corelarea modullilor presiosmetici G-76-2008 Acumularea Lapustesti profile geologice G-79-2008 Plan geologic cariera Dealu Mare G-84-2008.
13 FOTOGRAFII
Foto 1,2 Lacul Gilau.Conducta de alimentare cu apa potabila in aval - la momentul elaborarii raportului nefunctionala
Foto 3,4. CHE Tarnita, Acumularea Tarnita- priza de apa - alimentarea cu apa potabila si industriala orasul Cluj-Napoca si Gilau
Foto 5,6 . Organizarea de santier Tarnita
Foto 7,8 Vegetatia din zona haldei de steril valea Somedului Cald din excavatiile subterane ( centrala si galerii)
Foto 9, 10 Drum de acces existent zona centralei , galerii si drum propus pentru accesul la acumularea Lapustesti
Foto 11,12, Platoul Lapustesti 171 S.C. LAIG SERV S.R.L.

5436

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5436

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. HIDROELECTRICA S.A.

SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ

S.C. LAIG SERV S.R.L.

CENTRALA HIDROELECTRICA CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNITA-LPUTETI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sef Proiect Chim. Dr. Moater Elena Irina

S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ

2 S.C. LAIG SERV S.R.L.

3 S.C. LAIG SERV S.R.L.

4 S.C. LAIG SERV S.R.L.

5 S.C. LAIG SERV S.R.L.

6 S.C. LAIG SERV S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1.2. ELABORATORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

7 S.C. LAIG SERV S.R.L.

Titularul investiiei: MINISTERUL ECONOMIEI, COMERULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

Beneficiarul investiiei: CLUJ.

S.C. HIDROELECTRICA S.A.- SUCURSALA HIDROCENTRALE

Elaboratorul studiului de fezabilitate: Institutul de Studii si Proiectri Hidroenergetice Bucureti.

8 S.C. LAIG SERV S.R.L.

1.4. NECESITATEA I OPORTUNITATEA INVESTIIEI

9 S.C. LAIG SERV S.R.L.

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

Foto 1.1. Amenajarile hidroenergetice pe Somesul Mic

10 S.C. LAIG SERV S.R.L.

11 S.C. LAIG SERV S.R.L.

12 S.C. LAIG SERV S.R.L.

13 S.C. LAIG SERV S.R.L.

14 S.C. LAIG SERV S.R.L.

15 S.C. LAIG SERV S.R.L.

16 S.C. LAIG SERV S.R.L.

17 S.C. LAIG SERV S.R.L.

18 S.C. LAIG SERV S.R.L.

19 S.C. LAIG SERV S.R.L.

20 S.C. LAIG SERV S.R.L.

21 S.C. LAIG SERV S.R.L.

22 S.C. LAIG SERV S.R.L.

23 S.C. LAIG SERV S.R.L.

24 S.C. LAIG SERV S.R.L.

25 S.C. LAIG SERV S.R.L.

26 S.C. LAIG SERV S.R.L.

27 S.C. LAIG SERV S.R.L.

28 S.C. LAIG SERV S.R.L.

29 S.C. LAIG SERV S.R.L.

30 S.C. LAIG SERV S.R.L.

INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE

433.000 mc 300.000 tona 260 KWh

Smoala * Aditivi beton* Combustibil conventional

93 t 1040 t 300.000 tone

31 S.C. LAIG SERV S.R.L.

Craci , resturi 2500 mc Apropiatul lemnului i transport

32 S.C. LAIG SERV S.R.L.

33 S.C. LAIG SERV S.R.L.

1.219488 hMW 2.424581 hMW 1.719.900 hMW

Resurse energetice Energia electric n baza Avizului de

34 S.C. LAIG SERV S.R.L.

35 S.C. LAIG SERV S.R.L.

36 S.C. LAIG SERV S.R.L.

37 S.C. LAIG SERV S.R.L.

38 S.C. LAIG SERV S.R.L.

39 S.C. LAIG SERV S.R.L.

40 S.C. LAIG SERV S.R.L.

41 S.C. LAIG SERV S.R.L.

zgomot mijloace de transport /utilaje in functiune