7 Raport18mediu

Raport privind impactul asupra mediului ,,Infiintare ferm gini outoare,, SC DANCOLD SRL
Mun. Galati, Jud. Galati
RAPORT
PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
pentru INFIINTARE FERMA GAINI OUATOARE,
municipiul Galati
Titular: S.C. DANCOLD SRL
ELABORATOR:
SC MEDIU CONSULTING SRL
2011
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE................................................................................5
1.1. Descrierea proiectului si descrierea principalelor etape ale acestuia......................... 8
1.1.1. Faza de constuctie........................................................................................... 9
1.1.2. Faza de functionare.........................................................................................17
1.1.3. Poluanti fizici si biologici.................................................................................19
1.1.4. Organizare ....................................................................................................20
1.1.5. Managementul de mediu .................................................................................20
1.2. Localizarea geografica si administrativa a amplasamnetului ..................................24
2. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................ 25
2.1. Procese tehnologice de producTie .......................................................................25
2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice.................................................................. ...25
2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei .... .......47
2.2. Descrierea proceselor .......................................................................................48
2.2.1. Adapostire si curatarea adaposturilor, colectarea si evacuarea dejectiilor ..... ....48
2.2.2 Nutritie ......................................................................................................... 55
2.2.3 Asigurarea apei de baut ............................................................................... ..57
2.2.4 Asistenta sanitar-veterinara ........................................................................ ...61
2.2.5 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor..................................... ....61
2.2.6 Ape de spalare si menajere ........................................................................... .63
2.2.7. Energie ....................................................................................................... 63
2.2.8 Alte activitati .............................................................................................. .64
2.3. ActivitTi de dezafectare ............................................................................... ..65
3. DESEURI ........................................................................................................ 67
3.1. Tipuri si cantitTi de deseuri rezultate......................................................... ......67
3.1.1. Tipuri si cantitTi de deseuri rezultate n perioada de execuTie .................... ...67
3.1.2. Tipuri si cantitTi de deseuri rezultate n perioada de exploatare................. .....68
3.2. Modul de gospodrire a deseurilor ....................................................................69
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI
MASURI DE REDUCERE A ACESTORA...........................................................69
4.1. Impactul in timpul perioadei de constructie.........................................................69
2
4.2. Apa................................................................................................................69
4.2.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ...............................................70
4.2.2. Hidrologia amplasamentului ........................................................................ 71
4.2.3. Alimentarea cu apa........................................................................................71
4.2.4. Managementul apelor uzate........................................................................... 72
4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare...................................................... 73
4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii ............................ ......74
4.3. Aerul .............................................................................................................75
4.3.1. Date generale................................................................................................76
4.3.2. Surse si poluanti generati ..............................................................................78
4.3.3. Prognozarea poluarii aerului ........................................................................79
4.3.4. Msuri de protecTie a aerului n perioada de exploatare...................................81
4.3.5. Emisii de mirosuri ........................................................................................83
4.3.6. Impactul generat de mirosuri.........................................................................83
4.4. Zgomotul si vibratiile.......................................................................................83
4.4.1. Surse de zgomot si vibraTii n perioada de exploatare ................................... .83
4.4.2. Msuri pentru protecTia mpotriva zgomotului si vibraTiilor.............................84
4. 5. Solul .............................................................................................................84
4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta ........84
4.5.2. Surse de poluare a solului si subsolului ..........................................................87
4.5.3.Prognozarea impactului.................................................................................87
4.5.4. Msuri de diminuare a impactului ................................................................ 90
4.6. Geologia subsolului..........................................................................................90
4.6.1 Caracterizare hidrogeologica.........................................................................90
4.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului ................................. 91
4.7. Biodiversitatea ...............................................................................................92
4.7.1 Situatia existenta......................................................................................... .92
4.7.2. Surse de poluare a florei si faunei................................................................. 92
4.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare................................................ ...92
4.8. Peisajul........................................................................................................ 93
4.9. Mediul social si economic ............................................................................. 93
3
4.10. CondiTii culturale si etnice, patrimoniu cultural............................................. 94
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR.................................................................... 94
5.1. Alternativa ZERO sau NICI O ACTIUNE ............................................... 94
5.2. Alternative privind definitivarea proiectului ................................................... 95
5.2.1. Alternative privind data inceperii activitatilor............................................... 95
5.2.2 Alternative privind alte facilitati legate de activitatile propuse ........................96
6. MONITORIZAREA...................................................................................... .97
6.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer......................................................98
6.2. Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane ... .............99
6.3. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare.............................99
6.4. Monitorizarea si raportarea calitatii solului....................................................... 99
6.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor..............................................................99
6.6. Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic..................................... 100
7. SITUAII DE RISC........................................................................................ 100
7.1. Accidente industriale .................................................................................... 100
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR................................................................ .103
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC...................................................... 103
10. CONCLUZII SI RECOMANDRI ............................................................. .110
Prezenta lucrare reprezint Raportul privind impactul asupra mediuluipentru obtinerea Acordului
de mediu pentru proiectul INFIINTARE FERMA GAINI OUATOARE in extravilanul mun.
Galati, judetul Galati.
Necesitatea intocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUGnr. 195/2005 privind
protectia mediului cu modificrile si completrile ulterioare, aHG nr. 445/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice si privateasupra mediului si a Ordinului nr.
135/76/84/1284/2010 privind aprobareaMetodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice siprivate.
Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate in conformitatecu recomandarile
Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologiceaplicabile etapelor procedurii
cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
1. INFORMATII GENERALE
Titularul proiectului: S.C. DANCOLD SRL
Sediu social: Mun. Galati, Str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 8, Galati, Cod Postal: 800287
Adresa: str. Eremia Grigorescu nr.8, bl.L1 ap.21, Galati
Tel.: .0236316865
Fax.: .0236316865
Mobil: .0728320970;0724148440.
E-mail: maricelcana@gmail.com
Numr din registrul comerului J 17/ 216 / 2008
Forma de proprietate: 35-societi comerciale cu rspundere limitat
Cod unic de nregistrare: CUI RO 23187553
Administrator CANA MARICEL
Certificat de Urbanism nr. 525 din 27.05.2010
AUTOR RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI:
SC MEDIU CONSULTING SRL,Telefon: 0236 306 227
DENUMIRE PROIECT:
INFIINTARE FERMA GAINI OUATOARE, MUN. GALATI
AMPLASARE
Ferma de gini outoare este amplasata pe Lotul 2 situat in extravilanul municipiului Galati,
identificat in Tarla 196, Parcela 707/2/1/2/1. Terenul compus din suprafata de teren arabil
5.000,00mp, cu numar cadastral 105260, Carte funciara 105260 este proprietatea SC
DANCOLD SRL conform actului de lotizare cu vanzare-cumparare nr. 632 din 25.05.2010,
autentificat de BNP Floarea Urs.
Amplasamentul studiat are urmatoarele vecinatati:
la nord proprietar Gutu Dumitru
la sud Lotul 1
la est Drum
la vest Lotul 1
Terenul pe care se va amplasa investitia este proprietatea S.C. DANCOLD SRL, reprezentata
prin asociatul unic Damian Mihai Ovidiu.
Suprafata terenului 5.000, 00 mp
Situatia existenta: suprafata construita 0,00 mp; suprafata desfasurata 0,00 mp; POT existent
0,00%, CUT existent 0,00
Situatia propusa: suprafata construita 1816.00 mp; suprafata desfasurata 1918.50 mp; POT
propus 36.38%; CUT propus 0.38
-Profilul de activitate al folosinei:
cod CAEN 0147 - creterea psrilor: creterea i exploatarea ginilor pentru obinerea
produciei de ou de consum prin tehnologia de cretere cu baterii cuti ecologice;
-Capaciti de producie:
1. 1 hal pentru Ferma GOC 40.000 locuri, i corespunde unei capaciti de producie de
30.000 ou/zi, respectiv 11.000.000 ou/an.
2. personal 10 angajai.
-Regimul de funcionare al folosinei: - 365 zile / an cu 24 ore / zi.
-
pentru creterea psrilor adulte (gini outoare):

durata unei serii: 75 sptmni (psri de la 19 sptmni la 77 sptmni);
perioada de igienizare a halelor: 3 sptmni.
SC
DANCOLD
SRL
Proiectul are urmatoarele obiective:
- Hala productie cu dimensiunile: L = 110.90 m; l = 15 m, h = 4.2 m;
- sector pentru colectarea oualor
- Filtru sanitar;
- Platforma bicompartimentata pentru depozitarea dejectiilor solide, cu o suprafata utila de 286
m2pozitionata in partea de vest a amplasamentului. Platforma cu o capacitate totala de 400 m3 va
fi betonata si acoperita, tip sopron. Pentru colectarea levigatului, platforma va fi prevazuta cu o
basa de colectare cu V = 1 m3.
- Bazin vidanjabil, V =10 m3(D = 2m, L = 3,2m) din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla
si intaritura metalica;
- Gospodarie de apa (foraj, bazin de inmagazinare a apei, pompe);
- Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;
- magazie combustibil solid;
- Cai de acces, imprejmuiri si porti.
1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREAPRINCIPALELOR ETAPE ALE

ACESTUIA
Justificarea necesitii proiectului
Necesitatea investiiei: n Romnia, conform legislaiei n vigoare, se preconizeaz
nfiinarea de exploataii agricole, menite s nlocuiasc treptat gospodriile rneti
de subzisten, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analiznd actualul
sistem de producere a oulor comerciale, de consum, trebuie s relevm c
producerea oulor n gospodriile rneti se menine de sute de ani ntr-un proces de
producie anacronic:
Se cresc rase locale de psri, cu potenial genetic i productiv foarte sczut;
Creterea se realizeaz n condiii necorespunztoare;
Hrnirea psrilor este deficitar, constituit exclusiv din cereale, neasigurnd necesarul
nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat
n lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de cretere a fost abandonat de foarte mult
timp n rile cu avicultur dezvoltat, el mai existnd abia n rile subdezvoltate.
Proiectul de investitii are ca obiectiv principal cresterea competitivittii fimei printr-o mai bun
utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie. n acest sens se urmreste dezvoltarea
8
unei ferme de gaini ouatoare in sistem superintensiv care va asigura o productie eficienta, inalt
productiva si profitabila.
Obiectivele specifice ale proiectului se refer la:
1. Infiintarea unei ferme de gaini ouatoare cu o capacitate de maxim 40.000 de gaini in
sistemul superintensiv.
2. Realizarea unei investitii la standarde ridicate de productivitate, automatizare, care sa
asigure o eficienta utilizare a resursei umane, precum si a capitalului investit.
3. Procesarea oualelor produse printr-o sortare efienta, etichetare si ambalare care sa sigure
o valoare ridicata de piata a produselor.
4. Asigurarea unor standarde ridicate privind productia, igiena si calitatea produselor
obtinute.
1.1.1. Faza de constuctie
Investitia consta in :
lucrari de constructie a: unui corp administrativ, unei hale de crestere a gainilor ouatoare,
statieipentrusortarea si colectarea oualor, filtrului sanitar, platformei pentru depozitarea
dejectiilorsolide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare,electricitate;
achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei decrestere a pasarilor
(adapare, hranire, iluminare, climatizare).
amenajare cai de acces.
A. Lucrari de constructii
Hala de crestere a gainilor ouatoare vor fi construite in concordanta cucerintele sanitar
veterinare si de mediu, nationale si ale U.E, cu respectareaCelor Mai Bune Tehnici Disponibile
(BAT).
Indicatori urbanistici
Sistematizarea vertical a amplasamentului a generat urmtoarele suprafee i indicatori:
Suprafaa teren: 5000.00 mp
Suprafaa construit propus (Ac): 1816,00 m
Suprafata desfurat propus (Ad): 1918,50 mp
Hmax = 8.05m (la coama pentru corpul administrativ)
Ariile nivelurilor :
9
Parter:
1816,00 mp
Etaj corp administrativ:
102.50 mp
Indicatori globali
-
Regimul de nlime: Parter+Etaj partial
Aria desfurat propus (Ad): 1918.50 mp
Aria construit (Ac la nivelul solului): 1816. 00 mp;
Categoria de importan global: C(normal)conform HG 766 / 1994 ;
Clasa de importan: III conform P100-1/2006
Risc de incendiu: mic
Zona seismic: Terenul pe care este amplasat construcia are urmtoarele caracteristici
Gradul de reziste la foc: III conform P118-99
conf. P100-1/2006: valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru proiectare ag=0.24g i

perioada de control (col) Tc=1.0s.
Zona climatic: Conf. Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor,
indicativ CR-1-3-2005. Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol este de
250daN/mp.
Zona eolian: Conf. Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor.
Aciunea vntului, indicativ NP 082-04/2005. Valoarea caracteristic a presiunii de
referin a vntului pe interval mediu de recuren de 50 de ani qref = 0,5 kPa, iar valoarea
de referin a vitezei vntului IMR=50ani este de 35m/s.
Solutia constructiva.
Corpul administrativ va avea un regim de inaltime P+1E, inaltimea parterului va fi 3.50m iar a
etajului 2.75m.
Se vor realiza doua deschideri de 5.00m si trei travei de 5.00m. Ca dimensiuni in plan acest corp
va avea 10.30x15.00m. Rezulta astfel ca suprafata construita a parterului este Scp=152.50m,
suprafata construita etaj Sce=102.50 si suprafata desfasurata Sd=255.00m.
Inchiderile perimetrale se vor realiza din panouri tip sandwich de 6cm grosime iar
compartimentarile cu panouri sandwich de 6cm grosime.
Sarpanta va fi metalica, in doua ape cu pante de 10%, iar invelitoarea din panouri tip sandwich
de 8cm grosime.
Acest corp va avea urmatoarea schema functional:
10
Parter
Spatiu ambalare
S=51.09 mp
Camera frigorifica
S=17.39 mp
Laborator
S= 5.90 mp
Magazie cofraje
S=13.05 mp
Sala mese
S=5.70 mp
Hol
S= 8.64mp
Filtru vestiar barbati
S=11.98 mp
Filtru vestiar femei
S=11.82 mp
Hol + casa scarii
S=8.30 mp
Birou livrari
S=6.61 mp
Contabilitate
S= 16.94 mp
Arhiva
S= 6.00 mp
Spatiu soferi
S= 6.90 mp
Grup sanitar
S= 3.60 mp
Grup sanitar
S= 4.44 mp
Birou director
S= 19.07 mp
Hol + casa scarii + secretariat
S= 26.61 mp
Etaj
Se vor realiza fundatii izolate legate intre ele cu grinzi de fundare. Fundarea se va realiza pe
teren consolidat cu perna de piatra sparta cu grosimea si evazarea egale cu 70cm.
Structura de rezistenta se va realizata din europrofile imbinate cu suruburi. Pentru stalpi se vor
folosi profile de forma H din familia HEA cu dimensiuni intre HEA260, iar pentru grinzi se
vor folosi profile de forma I din familia IPE cu dimensiuni intre IPE200 si IPE400.
Dimensiunile finale ale profilelor se vor stabili in faza de proiectare documentatie tehnica in
urma unui calcul amanuntit.
Inchiderile perimetrale se vor realiza din panouri tip sandwich de 6cm grosime iar
compartimentarile cu panouri sandwich de 6cm grosime.
de 8cm grosime.
11
Se va construi o hala de productie cu o suprafata construita de 1663.50 m2, cu o deschidere de
15.00m si 20 de travei de cate 5.50 m, avand dimensiunile in plan de 110,90 x15.00 m. Rezulta o
capacitate de maxim 40.000 locuri.
Inchiderile perimetrale se vor realiza din panouri tip sandwich de 6cm grosime.
de 8cm grosime.
Suprafaa utila a corpului de producie va fi: 1604.54mp.
Gainile vor fi crescute in custi asezate pe 5 nivele si 5 randuri, 6 culoare cu latimea de 1000 mm.
Custile etajate vertical cu benzi pentru ginat cu procedeu imbunttit de uscare fortat cu aer a
dejectiilor.
Dimensiunile pe hala si baterii vor fi :
Suprafata custii : 4800 cm2 (762mm x 630mm);
Numar de sectiuni ale bateriei : 6400
Numar de gaini pe compartiment : 6
Numar total de gaini: 38400

Suprafata locuibila/ gaina : 800 cm2
Latimea de acces la hrana : 12,7 cm
Conform codului de proiectare seismic P100-1/2006, la cladirile mai lungi de 40.00m este
obligatorie realizarea unui rost seismic. Astfel corpul de productie a fost impartit in 3 tronsoane
cu lungimea mai mica de 40.00m, realizandu-se astfel rosturi seismice.
Fundatiile vor fi izolate sub stalpii metalici si vor fi legate intre ele pe directia longitudinala cu
grinzi de fundare din beton armat cu dimensiunile de 30x50cm. Fundatiile se vor aseza pe doua
siruri de perna de piatra sparta de 0.70m grosime realizate pe directia longitudinala.
Structura de rezistenta se va realizata din europrofile imbinate cu suruburi. Pentru stalpi se vor
folosi profile de forma H din familia HEA cu dimensiuni HEA320, iar pentru grinzi se vor
folosi profile de forma I din familia IPE cu dimensiuni intre IPE200 si IPE400. Dimensiunile
finale ale profilelor se vor stabili in faza de proiectare documentatie tehnica in urma unui
calcul amanuntit.
12
Platforma de depozitare a dejectiilor
Pentru depozitarea temporara a dejectiilor va fi amenajata o platforma bicompartimentata cu
suprafata utila de 286 m2 pozitionata in partea de vest a amplasamentului. Platforma cu o
capacitate totala de 400 m3 va fi betonata si acoperita, tip sopron. Pentru colectarea levigatului,
platforma va fi prevazuta cu o basa de colectare cu V = 1 m3. Periodic, dup mineralizare,
dejectiile de pasre vor fi preluate de terti si va fi utilizat la fertilizarea terenurilor agricole din
zon, cu respectarea prevederilor Ordinelor comune nr. 344/708/2004, 242/197/2005 si
1182/1270/2006 ale M.M.G.A. si M.A.P.D.R. si STAS nr. 9450-88, privind managementul
reziduurilor organice provenite din zootehnie si Codului bunelor practici agricole.
Cantitatea de dejectii: 20 kg/loc/an Cantitatea de dejectii anuala = 20 kg/loc
Capacitate ferma : maxim 40 000 capete/serie
Cantitatea totala de dejectii = 20 kg/loc x 40 000 capete/serie x 1 serie/an = 800 t/an (la o
umiditate de aproximativ 60% substanta uscata): 800 t/an : 0,5 t/m3 = 400 m3/an.
Dejectiile vor fi predate catre SC ZEA MAYS SRL in baza Contractului incheiat in 20.07.2011.
Pentru evacuarea apelor uzate se va utiliza un bazin vidanjabil de capacitate 10 mc (D = 2m, L
= 3,2m) din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla si intaritura metalica.
Apele uzate vor fi vidanjate periodic (maxim o data pe luna ape menajere; si zilnic in perioada de
curatare a halei) cu societate autorizata.
Imprejmuirea:
Se va realiza pe toate cele 4 laturi ale lotului cu panouri de plasa bordurata pentru gard
cuinaltimea de 2.00m montata pe stalpi din teava zincata care la randul lor vor fi incastrati in
fundatii din beton ciclopian legate la partea superioara cu o centura din beton armat.
Accesul auto pe lot se va face prin intermediul unei porti industiale de 5.00m iar accesul pietonal
printr-o poarta de 1.00m latime.
Filtrul sanitar va fi prevazut cu vestiare si grupuri sanitare pentru 10angajati. Alimentarea cu
energie termic corpului administrativ se va realiza printr-o reea termic racordata la centrala
termica pe combustibil solid.
Rezerva (magazia) de combustibil solid va fi pozitionata langa CT avand o suprafata de de 2 mp.
Apele uzate vor fi evacuate in bazinul vidanjabil.
13
Gospodaria de apa
Alimentarea cu apa rece a obiectivului- un foraj de medie adancime dotat cu un rezevor de
inmagazinare care va asigura debitul de consum si cel pentru incendiu si o instalatie de ridicare a
presiunii care va avea un filtru pentru purificarea apei.
- grup pompare, cu urmtorii parametrii propusi: H = 55 mcA, Q=1,18 mc/h;
- rezervor subteran, din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla de 10 m3.
Canalizarea menajera evacuarea apelor uzate se va face la bazinul vidanjabil. Racordul va fi
din teava PVC-KG si va fi pozat in canal de protectie pana la caminele exterioare.
Canalizarea pluviala evacuarea se va face prin jgheaburi si burlane la trotuar si de aici prin
sistematizarea pe verticala la rigola strazii.
B. Achizitionarea si montarea unor echipamente moderne, specifice tehnologiei de crestere
a pasarilor
Halele de crestere a pasarilor vor fi echipate cu :
- instalatii de climatizare (racire) ;
- instalatii de iluminat artificial ;
- instalatii de ventilare ;
- instalatii automate de hranire ;
- instalatii de adapare.
Tehnologia de crestere a pasarilor va fi condusa de un calculator care controleaza toate operatiile
din hala:
- ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor);
- umiditatea, incalzirea si racirea aerului;
- sistemul de hranire;
- perioada de iluminare (3 cicluri/zi);
- alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.
Instalaii aferente construciilor
Corpul de productie
Microclimatul va fi asigurat prin ventilatoare cu rol de a exhausta aerul viciat din hala pe timp
de vara si de a reimprospata aerul din corpul de productie pe timp de vara.
Sistemul de ventilatie va fi format din 10 ventilatoare, cu sasiu galvanizat, prevazute cu jaluzele
exterioare si plasa antivrabii.
14
Pe peretele frontal si peretii laterali in exteriorul halei se vor monta 50 metri liniari de sistem de
racire cu panouri de racire tip fagure. sistemul de racire va fi format din panouri, structura
metalica galvanizata, pompe apa, bazine de apa de 500l fiecare, motoare electrice, senzori de
plin/gol.
Componenta panourilor electrice:
-
panouri electrice pentru unitatile motoare ale ferestrelor si sistemul de racire
panouri electrice pentru ventilatoare
sistem computerizat de management
termostat
Echipament apa
-
computer pentru sistemul de alarmare a furnizarii apa
detectori pentru randuri si nivele
kit-ul de dozare
6 randuri de becuri, cu becuri de 11Watt, rosii si albe
total de numar becuri:210
sistem reglaj intensitate luminoasa
sistem de protectie la apa
Iluminat
Corpul administrativ
Instalatii electrice
Tinand seama de destinatia cladirii, s-a prevazut un tablou de distributie care va fi amplasat in
spatiul proiectat la parter si din care se vor prelua toate circuitele.
Instalatiile electrice interioare se vor executa cu conducte din cupru FY protejate in tuburi din
material ignifug pozate ingropat, prin pereti. Golurile si santurile prin elementele de rezistenta se
vor lasa inainte de inchiderea peretilor si numai cu avizul proiectantului de instalatii. Pozitia
corpurilor de iluminat este stabilita de beneficiar. Toate aparatele si corpurile de iluminat folosite
vor fi omologate. Intreruptoarele si comutatoarele se vor amplasa la inaltimea de 1,5 m (daca
beneficiarul nu doreste altfel), prizele cu contact de protectie la 1,4 m, iar cele normale la 0,40 m
de la nivelul pardoselii finite.
Pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere, conform articolului 4.1.51 din normativul I
7/2000 se va folosi priza naturala a cladirii. In acest scop se va ingloba in fundatie pe contur, un
15
conductor din otel rotund de 95 mm2 (12 mm grosime) odata cu turnarea acesteia. La conducte
se vor suda partile metalice ale constructiei, creandu-se continuitatea electrica. In dreptul firidei,
se vor scoate mustati, pentru legarea acesteia la priza de pamant. Rezistenta de dispersie va fi de
4 ohm completandu-se eventual cu o priza artificiala formata din electrozi si platbanda OL si Zn.
Conform articolului 4.1.33 din acelasi normativ, se va realiza o egalizare a potentialelor cu
conductori de cupru de 10 mm2 prin legarea la conducta principala PE a conductelor de apa,
incalzire, elemente metalice ale constructiei. Inainte de astuparea prizei de pamant se vor face
masuratori ale rezistentei de dispersie numai de persoane autorizate. La priza de pamant se vor
lega partile metalice ale firidei, tabloului, nulului de protectie .
Alimentarea cu energie electrica, masurarea energiei electrice se vor rezolva de catre SC
Electrica SA la cererea beneficiarului, care va obtine si avizul de racordare.
Instalatiile electrice se vor executa numai cu instalatori autorizati de S.C. Electrica S.A.
Instalatii sanitare
-
Instalatii interioare de alimentare cu apa rece aferente
Instalatia de evacuare a apelor uzate
Sifoane de pardoseala
Retea de canalizare a apelor uzate menajere.
In conformitate cu art.14.52 din Normativul I-9 nu a fost necesara proiectarea instalatiei de

hidranti interiori.
Instalalatia de canalizare va deversa in reteaua de scurgere si catre bazinul vidanjabil de 10 mc
amplasat in zona de est a suprafetei terenului.
Se vor folosi urmatoarele materiale :
Distributia de apa rece prin tevi din polipropilena ( 16 mm).
Canalizare interioara prin conducte din polipropilena ignifuga imbinate cu garnituri din cauciuc
(32 mm).
Canalizare exterioara prin conducte din policlorura de vinil neplastifiata (110mm).
Instalatii termice
nclzirea corpului administrativ se va realiza prin radiatoare de oel.
Instalaiile se vor realiza din evi din plastic tip PP-R, cu inserie (STABI).
Toate radiatoarele vor fi prevzute cu robinei colar reglaj tur-retur i dezaerator manual.
16
Alimentarea cu energie termic corpului administrativ se va realiza printr-o reea termic
racordata la centrala termica pe combustibil solid.
Rezerva (magazia) de combustibil solid va fi pozitionata langa CT avand o suprafata de de 2 mp.
C. zona pentru colectarea oualor
Zona este organizata in cadrul halei de productie. Hala va fiechipata cu echipamente pentru:
- transportul oualor;
- ambalarea oualor;
- conditionarea aerului.
D. Amenajare platforma pentru depozitarea temporara a dejectiilor
Va fi amenajata o platforma bicompartimentata pentru depozitareatemporara a dejectiilor cu
suprafata utila de 286 m2. Platforma cu o capacitate totala de 400 m3 va fi betonata si acoperita,
tip sopron. Pentru colectarea levigatului, platforma va fi prevazuta cu o basa de colectare cu V =
1 m3 .
E. Amenajare sistem de alimentare cu apa si canalizare
Lucrarile constau in realizarea unui foraj si a unui bazin de stocare (V = 10 mc) din rasina
poliesterica armata cu fibra de sticla si intaritura metalica ce va fi dotat cu un rezervor de
presiunii care va avea inclusa un filtru pentru purificarea apei. Distributia apei la consumatori
(hala si corp administrativ) se face prin intermediul unei retele de conducte de PVC.
Apele uzate menajere si tehnologice (rezultate de la igienizarea si dezinfectia halei) vor fi
colectate separat, in bazinul etans, vidanjabil (V = 10 m3).
1.1.2. Faza de functionare

In faza de functionare, ferma va exploata 1 hala de adapostire gaini ouatoare, cu o capacitate
totala de maxim 40 000 capete/serie, 1 serie de 75 saptamani.
Materiile prime folosite sunt:
- Nutreturi combinate
- Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar
- Apa pentru adapare gaini si consum menajer.
Resurse folosite:
17
- Apa in scop igienico-sanitar, pentru adaparea pasarilor si pentru curatarea halelor la sfarsitul
fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de alimentare propriu dotat cu un rezervor de
presiunii care va avea inclusa un filtru pentru purificarea apei.
- Energie electrica Sursa: din reteaua existenta in zona, prin racordarea la un punct de
transformare existent la cca, 350 m printr-un cablu montat ingropat.
Consumul estimat de furaje
41 kg/cap/an x 40 000 gaini/an = 1 640 t/an.
Alimentarea cu apa
Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul pasarilor si
igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.
Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj, amplasat
pe latura de sud la intrare pe amplasament (vezi plan situatie anexat).
Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor (V=10 mc) din rasina poliesterica armata cu
fibra de sticla si intaritura metalica, , subteran.
Distributia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr-o retea de conducte din PE
cu Dn = 25 - 40 mm in lungime de circa 150 m.
Consumul estimat de apa pentru adapare
Raportul apa/furaj = 1,8-2,0 litri/kg furaj
ceea ce reprezint urmtoarele:
- 10 l/pasre /ciclu n perioada de pre-ouat
- 83 120 l/pasre/an n cazul perioadei de ouat; consumul mediu zilnic de ap potabil
variaz ntre 0,222 - 0,262 l/pasre/zi.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate provenite de la filtrul sanitar si apele rezultate de la spalarea si dezinfectia halei la
sfarsitul fiecarui ciclu de productie sunt evacuate prin retele de canalizare care colecteaza in
bazinul vidanjabil cu volumul de 10 m3.
Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar, vor fi colectate prin intermediul unor
conducte din PVC, cu Dn = 110 mm.
18
La sfarsitul unui ciclu de productie, gainile se livreaza abatoarelor, iar halele sunt supuse
procesului de igienizare, in vederea reluarii ciclului de productie. Dupa evacuarea dejectiilor in
stare uscata, halele se matura mai intai,se spala cu apa, se varuiesc, apoi se realizeaza dezinfectia.
Colectarea si evacuarea apelor tehnologice uzate (ape cu caracter menajer rezultate de la
igienizarea anual a halei), se va face gravitational, prin intermediul unor rigole acoperite (in
hal) si a unei conducte din PVC, cu Dn = 110 mm, racordat la bazinul vidanjabil.
Periodic, apele uzate vor fi vidanjate, transportate si evacuate intr-o statie de epurare autorizata.
Asigurarea agentului termic
Halele pentru gainile ouatoare nu se incalzesc.
Inclazirea corpului administrativ se va realiza cu o centrala termica alimentata cu pelete. La
incalzirea apei menajere sunt folosite panouri solare (pe perioada sezonului cald).
Dejectiile solide care sunt evacuate din hala saptamanal sunt depozitate temporar pe o platforma
betonata si acoperita, amenajata special. Dupa mineralizare, aceste dejectii sunt preluate de
agricultorii din zona, pentru a fi utilizate ca ingrasamant natural.
Alimentarea cu energie electrica este asigurata de SC ELECTRICA SA, prin postul trafo
instalat la nivelul fermei. Fiecare spatiu de productie este alimentat prin tabloul general, prevazut
cu circuite separate pentru iluminat si pentru alimentare echipamente.
Deseurile menajere se vor colecta si depozita in pubele ecologice care vor fi preluate de
unitatea de salubritate publica.
Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice si eliminate prin firme specializate.
1.1.3. Poluanti fizici si biologici

Zgomot
Sursele de zgomot sunt:
- Descarcarea hranei din camioane in buncare
- Incarcarea si descarcarea pasarilor
- Trafic auto
- Instalatia de ventilatie
Zgomotul la limita amplasamentului va fi in limitele legale pentru zone cufolosinta industriala.
Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zonalocuita.
19
Poluare biologica potentiala
In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor sirozatoarelor,
care constituie vectori de propagare a poluarii biologice.
De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar puteaconstitui o sursa de
poluare bacteriologica.
Eliminarea poluarii biologice
Masurile de protectie sanitar-veterinara, care se aplica obligatoriu in ferma precum si cele
privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc la eliminarea
surselor de poluare biologica de acest fel.
Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin filtrul
sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a hainelor de strada cu echipamente
de protectie de unica folosinta.
Mortalitatile vor fi pastrate in containere frigorifice speciale pe perioade scurte de timp, pana se
atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la firme autorizate in vederea
neutralizarii.
Radiatii electromagnetice si ionizante
Activitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante.
1.1.4. Organizare
Nu s-au stabilit inca in detaliu posturile necesare; se estimeaza un numar de 10 locuri de munca.
Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract de exemplu pentru paza si pentru
preluarea cadavrelor, deseurilor si apelor uzate , etc.
1.1.5. Managementul de mediu
In ferma vor fi respectate cerintele generale BAT pentru tehnici de management,conform celor
prezentate in tabelul nr. 1
Tabelul nr. 1: Conformarea cu cerintele generale BAT pentru tehnici de management
Nr. crt.
Cerinta caracteristica a BAT
1
2
Politica de mediu
Exista programe preventive/
intretinerepentru
instalatiile
echipamentelerelevante?
Documentul de referinta
sau
termenul de conformare
2
Responsabil
de Se vor intocmi:
Responsabilul
si Planul de prevenire si PM lanivel de
interventiein caz de incendii
firma
20
Exista o metoda de inregistrare a Planul de prevenire si

necesitatilor de intretinere si revizie
combatere
apoluarilor
accidentale
(anexa
laautorizatia de gospodarire a
apelor)Regulamentul
de
intretinere siexploatare a
instalatiilor de captarea apei
(anexa
la
autorizatia
degospodarire a apelor).
Programul de intretinere a
celorlalte instalatii
Monitorizarea
si
masurarea Pe baza conditiilor din
performantei in domeniul protectiei Autorizatia de Mediu.
mediului
- Sistem de identificare a principalilor
indicatori de performanta in domeniul
mediului
- Sistem de stablire si mentinere a unui
program de masurare si monitorizare a
indicatorilor care sa permita revizuirea
si imbunatatirea performantei.
Principalii indicatori de performanta de Se vor stabili pe baza
mediu
conditiilor din Autorizatia de
Mediu.
Sistemele de instruire trebuie sa se Va exista un sistem de
aplice ininerval de 2 luni de la emiterea instruire lanivelul firmei.
AM pentruintreg personalul relevant, Copii
alemanualului
de
inclusivcontractantii
si
cei
care instruire suntdisponibile la
achizitioneazaechipament si materiale; sediulfirmei.
acestea trebuie sa cuprinda urmatoarele Manualul de instruire va fi
elemente:
actualizat permanent pentru a
1. Aducerea la cunostinta a conditiilor acoperi toate necesitatile
din AM si a implicatiilor acestora impusede
conditiile
din
pentruintrega activitate a Companiei si autorizatie.
pentrusarcinile de lucru;
2. Constientizarea tuturor efectelor
potentiale asupra mediului rezultate din
functionarea in conditii normale si
exceptionale;
3. Constientizarea necesitatii de a
raportaorice abatere de la conditiile de
autorizare;
4. Prevenirea emisiilor accidentale si
actionarea cu masuri adecvate in situatii
deemisii accidentale;
Seful fermei
Responsabilul
PM la nivel de
firma
Seful
fermei
Idem
Responsabilul
PM lanivel de
firma
Seful fermei
21
10
11
12
5. Constientizarea necesitatii de
implementare si mentinere a evidentelor
deinstruire
Trebuie sa existe o declaratie clara a
Se va intocmi Fisa postului
abilitatilor si competentelor necesare
pentrufiecare angajat, in
pentru posturile cheie.
termen de 2 lunide la
obtinerea
AM,
pentru
araspunde
conditiilor
dinautorizatie
Standardele de instruire pentru acest Normele
din
sectorul
sectorindustrial
zootehnic sicele din codul
bunelor practiciagricole
Procedura scrisa pentru actionare,
Se va intocmi pana la
investigare, comunicare si raportare in depunereadocumentatiei de
cazde neconformare efectiva sau solicitare aobtinerii AM.
potentiala,inclusiv luarea de masuri
pentru reducereaoricarui impact produs
si pentru initierea siaplicarea de masuri
preventive si corective.
Procedura scrisa pentru evidenta,
Se va intocmi pana la
investigarea, comunicarea si raportarea depunereadocumentatiei de
sesizarilor privind protectia mediului
solicitare aobtinerii AM.
incluzand luarea de masuri corective si
deprevenire a repetarii.
Audituri (preferabil) independente Se va face in conformitate cu
pentru averifica daca toate activitatile procedurile din Sistemul de
sunt realizatein conformitate cu Management al Calitatii
cerintele de mai sus.
(Denumiti organismul de auditare).
Revizuirea
si
raportarea Nu exista o inca o Politica de
mediu documentata
performantelor demediu
Managementul de varf al companiei
trebuiesa
demonstreze
printr-un
document caanalizeaza performanta de
mediu si asiguraluarea masurilor
corespunzatoare necesarastfel incat sa
se garanteze indeplinireaangajamentele
asumate prin politica demediu si
relevanta acesteia.
Denumiti postul cel mai important care
arein sarcina analiza performantei de
mediu
Managementul de varf al companiei Nu exista un document dar
trebuiesa
demonstreze
printr-un Conducerea analizeaza anual
document
caanalizeaza
progresul realizarea programului de
Responsabilul
PM lanivel de
firma
Seful fermei
idem
idem
idem
Responsabilul
PM la
nivel de firma
Directorul
tehnic
Responsabilul
PM la
nivel de firma
Responsabilul
PM la
nivel de firma
22
13
programelor deimbunatatire a calitatii conformare

mediului cel putin odata pe an.
Trebuie
sa
existe
o
evidenta
demonstrabila(de ex. proceduri scrise)
ca in urmatoareledomenii se tine seama
de aspectele demediu (conform
cerintelor IPPC):
controlul schimbarii procesului in
Sarcinile care decurg din
instalatie;
conditiiledin AM vor fi
incluse
in
fisapostului
fiecaruia dintre totifactorii
responsabili in termen de 2
luni
de
la
emiterea
autorizatiei.
proiectarea si inspectarea noilor
idem
instalatii, echipamente sau altor
proiecte importante;
aprobarea de capital;
alocarea de resurse;
planificarea si programarea;
includerea aspectelor de mediu in
procedurile normale de functionare;
politica de achizitii;
14
Responsabilul
PM la
nivel de firma
Seful fermei
Directorul
tehnic
Directorul
economic
Responsabilul
PM la
nivel de firma
Seful fermei
idem
Responsabilul
PM lanivel de
firma
Seful fermei
Directorul
economic
Directorul
economic
evidente contabile pentru costurile de

mediu comparativ cu proceseleimplicate
si nu cu cheltuielile (de
regie).
Compania va intocmi rapoarte privind
performantele de mediu, bazate pe
rezultatele analizelor de management
(anuale sau legate de ciclul de audit)
pentru:
1. informatii solicitate de Autoritatea de Raportul de mediu se include Responsabilul
Reglementare;
inraportul
anual
al PM lanivel de
Companiei.
firma
Dupa obtinerea AM, se va
23
respecta forma ceruta
2. eficienta sistemului de management
Se va implementa SMM pe
fata
de
obiectivele
si baza elementelor enumerate
scopurilecompaniei si imbunatatirile mai sus
viitoare
planificate.
Rapoartari
externe,
preferabil Raportul de mediu este inclus
prindeclaratii publice privind mediul.
inraportul
anual
al
Companiei.
1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMNETULUI
Amplasamentul Fermei de gini outoare este situat in extravilanul localitatii Galati, Tarla 196,
Parcela 707/2/1/2/1, la o distanta de cca. 5000 m fata de localitatea Galati.
Terenul pe care se va amplasa investitia este proprietatea SC DANCOLD SRL.
Amplasamentul fermei este inconjurat de terenuri cu destinatie agricola.
Accesul la amplasament. Circulatia in incinta
Accesul in incinta se face din drumul de exploatare ce se formeaza dindrumul judetean DN 2B.
In incinta va exista o retea de drumuri si platforme care asigura accesul mijloacelor de transport
pentru aprovizionarea cu furaje si pentru livrarea gainilor la abatoare dupa terminarea perioadei
de crestere.
Mijloacele de transport la intrarea si iesirea din incinta vor trece printr-undezinfector rutier care
asigura securitatea biologica a fermei.
Accesul personalului se va face prin filtrul sanitar din cadrul corpului social-administrativ.
Ferma va fi imprejmuita pe toate cele 4 laturi ale lotului cu panouri de plasa bordurata pentru
gard cu inaltimea de 2.00m montata pe stalpi din teava zincata care la randul lor vor fi incastrati
in fundatii din beton ciclopian legate la partea superioara cu o centura din beton armat.
Accesul auto pe lot se va face prin intermediul unei porti industiale de 5.00m iar accesul pietonal
printr-o poarta de 1.00m latime.
Accesul in incinta unitatii se va realiza doar cu aprobarea conducerii societatii. In timpul noptii,
siguranta se realizeaza cu paznici. Unitatea este iluminata pe timpul noptii.
Folosinta si suprafata de teren ocupata
Sistematizarea vertical a amplasamentului a generat urmtoarele suprafee i indicatori:
Suprafaa teren: 5000.00 mp
24
Suprafaa construit propus (Ac): 1816,50 m, din care: Suprafaa construita a corpului
de producie va fi deSc=1663.50m si suprafata desfasurata Sd=1663.50m. Suprafata
desfurat propus (Ad): 1918,50 mp
Hmax = 8.05m (la coama pentru corpul administrativ)
Ariile nivelurilor :
Parter:
1816,00 mp
Etaj corp administrativ:
102.50 mp
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE
Profilul i capacitile de producie
Proiectul cu denumirea Ferma gaini ouatoare apartinand S.C.DANCOLD S.R.L. GALATI
cuprinde:
construirea unei ferme noi, avand o capacitate de maxim 40.000 (efectiv 38400 )
de gaini ouatoare, in sistem de crestere superintensiv, avand cele mai moderne
dotari privind exploatarea;
are la baza o tehnologie moderna, superintensiva, care asigura o productie

eficienta, o productivitate ridicata a muncii si o utilizare eficienta a resurselor
existente.
are in vedere asigurarea procesarii primare a oualelor prin sortare, etichetare,

ambalare in vederea cresterii valorii comerciale a produselor;
investitia este adaptata la standardele comunitare privind cresterea animalelor,

igiena productiei etc.
achizitionarea unei mijloc de transport frigorific pentru asigurarea capacitatii de

distributie a productiei realizate, precum si achizitionarea de dulapuri frigorifice
pentru desfacerea produselor in regim de comercializare cu amanuntul.
achiziionarea de panouri solare in vederea producerii de apa calda menajer

pentru angajai, utiliznd sursa solar de energie regenerabil.
2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice

Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:
25
procese biologice de crestere a gainilor
activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:
- adapostire si curatarea adaposturilor
- colectarea, transferul si procesarea dejectiilor si a apelor uzate
- administrarea hranei
- administrarea apei de baut
- asistenta medicala de specialitate
activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor.
Figura 1. Schema generala a activitatilor
Descarcare sau
Incarcare
animale
Adaposturi
de animale
Depozitare
temporara
cadavre
Procesare
externa
Distributie
hrana
Depozitare
hrana in
buncare
Colectare
dejectii
Depozitare
dejectii
Raspandire pe
camp
Transport
hrana
Procesele operationale din cadrul fermei de gaini ouatoare pot fi impartite in secvente dupa cum
sunt prezentate in cele ce urmeaza:
- populare cu puicute de 17 saptamani aduse din alte ferme si instalarea acestora in hale;
- incarcare gaini adulte pentru a fi transportate cu auto la fermele de abatorizare;
- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice ale animalelor;
- adapostire, constand in hala cu sistem de crestere a gainilor ouatoare la baterii pe 5 nivele,
sisteme de ventilatie si iluminare artificiala;
- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcare in silozul aplasat in
exteriorul halei si administrare prin reteuade distributie, la fiecare cusca;
- alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare prin picuratori;
26
- colectarea dejectiilor cu ajutorul unui sistem de benzi transportoare si depozitarea lor pe
platforma special amenajata;
- curatarea halelor, prin spalarea periodica cu apa sub presiune, respectiv cu masini de curatat la
sfarsitul fiecarui ciclu de productie; aceasta secventa include colectarea si evacuarea apei de
spalare din hala catre bazimul vidanjabil;
- asistenta veterinara de specialitate.
Figura 2. Shema fluxului tehnologic
ETAPE ALE
FLUXULUI
TEHNOLOGIC
ACTIUNI
Pregatirea halelor pentru

populare
Varuire
Dezinfectie
Pregatirea asternutului
Aducerea puicutelor
in ferma
Popularea halelor
Cresterea gainilor75
saptamani
Furajare, adapare, asigurarea

microclimatului, eliminarea
dejectiilor
Depopulare hale
Efectuarea
lucrarilor de
curatire a halelor
Transportul gainilor
la abator
Colectarea si
evacuarea apelor
uzate
Functionarea fermei se face pe principiul "totul plin - totul gol".

Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologiide exploatare, care
reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau fazece se desfasoara intr-o anumita
27
ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje
mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste
valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor
dindotare, a adaposturilor si a fortei de munca, in scopul realizarii unei productii ritmice,
constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs.
PRINCIPALELE ACTIVITI
- Procese tehnologice
Amenajarea functionalului aferent activitii desfurate este conform reglementarilor din BAT
privind cresterea si exploatarea gainilor ouatoare in baterii ecologice, dotat cu echipamente de
hranire, adapare si microclimat corespunzatoare.
Profilul i capacitile de producie
Proiectul cu denumirea Ferma gaini ouatoare apartinand S.C.DANCOLD S.R.L. GALATI
cuprinde:
construirea unei ferme noi, avand o capacitate de maxim 40.000 de gaini

ouatoare, in sistem de crestere superintensiv, avand cele mai moderne dotari
privind exploatarea;
are la baza o tehnologie moderna, superintensiva, care asigura o productie

eficienta, o productivitate ridicata a muncii si o utilizare eficienta a resurselor
existente.
are in vedere asigurarea procesarii primare a oualelor prin sortare, etichetare,

ambalare in vederea cresterii valorii comerciale a produselor;
investitia este adaptata la standardele comunitare privind cresterea animalelor,

igiena productiei etc.
achizitionarea unei mijloc de transport frigorific pentru asigurarea capacitatii de

distributie a productiei realizate, precum si achizitionarea de dulapuri frigorifice
pentru desfacerea produselor in regim de comercializare cu amanuntul.
achiziionarea de panouri solare in vederea producerii de apa calda menajer

pentru angajai, utiliznd sursa solar de energie regenerabil.
Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea
28
Amenajarea functionalului aferent activitii desfurate este conform reglementarilor din BAT
privind cresterea si exploatarea gainilor ouatoare in baterii ecologice, dotat cu echipamente de
hranire, adapare si microclimat corespunzatoare.
Tehnologia cresterii ginilor ouatoare.

n cresterea psrilor pot fi practicate tehnologii foarte variate mai ales prin gradul n care
realizeaz satisfacerea cerintelor psrilor fat de conditiile de ntretinere si prin msura n care
corespund cerintelor de ordin economic.
Tehnologiile aplicate se pot grupa n trei sisteme:
-
sistemul extensiv;
sistemul semiintesiv;
sistemul intensiv industrial,
In general se consider ca sistemul este cu att mai intensiv cu ct permite realizarea pe unitatea
de suprafat de adapost o productie mai mare si un volum mai redus de fort de munc, ceea ce
determin un cost de mai mic pentru produsul finit.
Sistemul de crestere propus prin proiect este unul intensiv industrial care a asigur o capacitate
mare de productie, costuri cu forta de munc reduse.
Productia de ou
Factorii care influenteaz productia de ou.
Specia. Volumul productiei este diferit la fiecare specie de psri. Pentru productia din prezentul
proiect se vor achizitiona pasari hibrizi industriali cu o productie ridicat de pn la 275 de ou
pe an.
Rasa . Determin variatii ale productiei de ou n cadrul aceleasi specii, de aceea se vor
achizitiona rase de gini destinate productieiei de ou.
Furajarea. Este factorul cel mai importanta si chiar determinant n obtinerea unor productii
ridicate, corespunztoare potentialului productiv al speciei. Se vor utiliza furaje adaptate la
specie si rasa, de la productori consacrati.
Conditiile de adapostire. Avnd n vedere c se foloseste sistemul de crestere intensiv industrial,
adposturile vor avea conditii de microclimat corespunztor (temperatur, umiditate,
mprosptare aer, program lumin).
29
Avnd n vedere numeroasele tehnologii de crestere a psrilor s-a avut in vedere dezvoltarea
prin proiect a unei ferme de crestere a psrilor n sistem intensiv industrial, care prezint
urmtoarele caracteristici:
-
halele adpost de capacitate mare, cu echipamente de mecanizare si automatizare de

ultim generatie;
alimentarea cu furaje combinate n sistem mecanizat ceea ce determin o reducere a

pierderilor de furaje;
cresterea psrilor n custi suprapuse n conditii de microclimat asigurate printr-o

instalatie automat de conditionare.
Ferma de cretere GOC-uri n baterii

Popularea halei din cadrul fermei de cretere GOC-uri n baterii se realizeaza cu puicute tineret
inlocuire de 17 saptamini, de la diversi furnizori, capacitatea halei fiind de maxim 40.000
capete/an.
Planul de productie pe o perioad de cinci ani este prezentat n continuare.
Plan productie
Productie oua, buc
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
11.000.000
11.000.000
11.000.000
11.000.000
11.000.000
82.720
82.720
82.720
82.720
Productie gaini
reforma, kg
Activitatea consta in urmtoarele etape:

- pregatirea halei in vederea popularii
- popularea halei cu puicute tineret inlocuire,
- cresterea si exploatarea GOC-uri in baterii ecologice;
- colectarea automata a oulor, sortarea
- comercializarea oulor i gainilor ouatoare dupa ciclul de 75 sptamani.
a) Pregatirea halei in vederea popularii
In cazul cresterii gainilor ouatoare in baterii la finalul ciclului de exploatare se efectueaza
urmtoarele operaii:
- evacuarea psrilor i a eventualelor pierderi naturale
- evacuarea resturilor de furaj
- curatirea mecanica in sistem uscat a halei de cretere; dejectiile rezultate din procesul de
30
crestere si exploatare sunt evacuate in sistem uscat.
- desprafuirea instalatiilor si a incintei halei cu instalatie de aer comprimat;
- efectuarea reviziei tehnice a utilajelor i remedierea eventualelor defeciuni
- efectuarea vidului sanitar n hala de cretere, ce const din:
vruirea i vopsirea pereilor, uilor i utilajelor
splarea cu jet de ap sub presiune a tuturor spaiilor- perei, tavane, pardoseli,

baterii, cuibare, utilaje
limpezirea i zvntarea halei timp de 24h prin functionarea sistemului de

ventilatie
dezinfecia cu soluii preparate conform fiei tehnice de securitate a produsului,

n concentraii admise prin pompare pe toate suprafeele
efectuarea de dezinfecii de fixaie a suprafeelor
dezinfecia coloanelor de ap i a rezervoarelor de ap
dezinfecia suplimentar pentru halele de cretere
vid sanitar de minim 3 zile
aerisirea halei.
Toate aceste operaii trebuie s dureze maxim 21 zile, din care intervalul de vid sanitar este de 37 zile.
n cadrul fermei de cretere GOC consumul total de ap folosit include nu numai consumul
pentru adparea efectivului ci i apa folosit pentru curenia adposturilor, echipamentelor i a
incintei fermei.
Volumul de ap utilizat pentru curenie conform celor mai bune tehnici disponibile depinde de
tehnica aplicat i de presiunea apei, respectiv n cazul GOC-urilor n baterii este de 0,01 mc/mp,
respectiv 20 mc/an.
Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in ceea ce priveste
toxicitatea si impactul asupra mediului.
In cazul acestor operaii se vor respecta msurile prevzute conform reglementrilor sanitarveterinare n fermele de cretere intensiv a psrilor.
Programele de profilaxie, terapie medicamentoasa, precum i tehnologia de cretere aplicat va
trebui s corespund normelor sanitar-veterinare cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
n acest domeniu de activitate.
31
b) Popularea halei
Halele igienizate vor fi populate cu puicute tineret inlocuire cu varsta de 17 saptamani cand
puicutele se considera gaini adulte.
Puicutele tineret inlocuire ce vor popula ferma la varsta de 17 saptamani vor fi pregatite cu
tratamente si vaccinurile necesare aplicandu-se un program de lumina generat pe calculator de 12
h ce simuleaza inceperea zilei prin aprinderea luminei treptat in intensitate pe fiecare nivel dupa
care la inchiderea zilei prin reducerea intensitatii luminoase.
Programul de lumina creste in functie de greutatea gainilor si procentul de ouat de la 12 ore la 16
ore/zi. La populare la varsta de 17 saptamani, greutatea unei puicute este de aproximativ 1,6 kg,
dupa o perioada de 45 zile incepe ouatul, ajungandu-se la maturitate la o greutate de 2kg si un
procent de ouat de 95%.
Perioada de 45 de zile poarta numele de pre-ouat si consta din perioada in care gainile fac oua
mici, destinate numai consumului industrial.
c) Sectorul de cretere i exploatare a gainilor ouatoare - GOC
Procesul de crestere i exploatare a ginilor outoare - GOC se desfasoara in hala de producie
H1,cu dimensiunile Lxlxh=110,90 x 15,0 x 4,20 m cu o suprafa total de 1.663,50 mp i
camera tehnic pe capt; este un proces ce se desfasoara in flux continuu timp de 75 sptmni,
24 h/zi ca urmare a specificului de activitate, din care circa 525 zile ciclul de crestere si
exploatare, urmnd o perioad de 21 de zile vidul sanitar.
n cadrul halei de cretere GOC n baterii se va asigura o activitate industrial continu prin
folosirea raional a capacitilor existente i prin aplicarea de principii tehnologice, de tipul :
- populare i depopulare total (totul plin totul gol);
- cicluri de exploatare pentru tineret nlocuire de la 19 sptmni la la 77 sptamni, cu 3
sptmni de pauz, timp n care se realizeaz vidul sanitar - curenia, dezinfecia i odihna
halei.
Pentru desfasurarea activitatii de cresterea i exploatare n baterii a ginilor outoare s-au propus
urmtoarele dotri:
Hala va fi prevzut cu 5 rnduri de baterii cu 5 nivele, ntre ele existnd culoare de circulaie cu
lime de 1,00 m, cu un efectiv de 38400 psri/hal/ciclu.
Suprafaa total a unei cuti este de 0,48 mp, cu dimensiunile de Lxl=0,762x0,630m, cu nalime
variabil de la 0,52 0m n fa pn la 0,455 m n spate.
32
Conform datelor tehnice pe suprafaa utila de 1604,54 mp a halei, corespunztor celor 25 nivele,
rezult un efectiv de 38400 psri/hal/ciclu.
Dotarea cu echipamente moderne de exploatare a GOC cu functionare automata conduce la
rationalizarea consumurilor energetice i a costurilor de productie.
n cazul halei de cretere GOC n baterii ecologice, aceasta este dotat cu baterii tip MEC 50.
Cutile sunt confecionate din metal galvanizat, cu perei despritori din polipropilena, conform
reglementarilor n vigoare. Pereii de plastic fac mai confortabil habitatul psrii, produc mai
puin stres i reduc rata mortalitii. Gurile de 25 mm permit o bun ventilaie interioar n cazul
cutilor. Podelele sunt dublu galvanizate, nainte i dup sudare i apoi plastifiate si au
dimensiunile de 30 cm / 45 cm, fiind confecionate din srm de 2 mm diametru. Uile sunt
fabricate din otel, acoperite cu plastic de culoare alb, pentru a se evita ruginirea.
Deschiderile necesare accesului la hrana, sunt prevzute cu bare de protecie amplasate n dreptul
pieptului ginii. Suporii i ghidajele pentru benzile de evacuare a dejeciilor, ghidajele pentru
buncrele de alimentare precum i componentele metalice sunt confecionate din oel galvanizat.
Benzile pentru transportul oulor, au o lime de 9,5 cm i sunt confecionate dintr-un amestec de
Nailon i Polipropilen. Benzile de ou sunt acionate de computer la o perioad de timp pentru a
se evita aglomerarea de ou n zona cuibarelor. Pe fiecare nivel de baterie este prevzut cu o
band pentru evacuarea dejeciilor.
Conducta de ap se ntinde de la unitile de acionare a colectrii oulor pn la unitile de
evacuare a dejeciilor aceasta exclude sursa principal i conexiunile pentru fiecare rezervor.
Fiecare nivel de baterie este prevzut cu linie de ap, cu adptori i cupit. Pe fiecare cuc mai
puin zona de cuibar i zona de splare, exist cele trei adptori. Sistemul de adpare este
prevzut cu filtre, regulator de presiune, contor ap.
Bateriile sunt utilate conform normelor europene cu: cuibare, stinghii i spaii pentru imbaiere,
benzi abrazive, pentru tierea, ascuirea ghearelor, model Shappire, teava metalica de mijloc.
Hranirea si adaparea gainilor ouatoare.
Sistemul de hrnire se realizeaz prin intermediul unui buncar de stocare furaje cu V = 15.000
kg. Buncrul este amplasat n exteriorul halei, furajele fiind preluate i dirijate printr-o linie
spiromat i alimentnd fiecare crucior de furajare n numr de 5 buc.
Transportul furajelor asigur necesarul de hran pe fiecare linie i nivel al bateriilor.
33
Sistemul de comanda compus dintr-un computer regleaza furajarea i verific nivelele de
furajare, adaparea pe fiecare nivel, contorizarea apei, dozarea medicamentelor ce se realizeaz
odat cu adparea.
In cazul gainilor ouatoare in baterii ecologice din cadrul halei, aceasta este prevazut cu 5 rinduri
de baterii cu 5 nivele, rezultnd 25 nivele, hala este dotat cu instalatii de furajare ce alimenteaza
cele 5 rinduri de baterii, prevazute cu sistem de alimentare cu spiromat ce face legatura cu
buncarul exterior si sistem de adapare cu adapatori legat la rezervorul tampon din incinta
fiecarei hale.
Hrnirea este important deoarece calitatea hranei determin calitatea produciei de ou,
creterea ginilor outoare depinde de calitatea hranei. Reetele de furajare difer n coninutul de
protein brut funcie de perioada de cretere sau perioada de ouat.
Sistemul de alimentare cu apa asigura necesarul de apa fiind prevazut cu dozator de
medicamente si vitamine ce sunt asigurate preventiv efectivului, apa potabil pentru psri fiind
la discreie.
In principiu o gaina consuma pe zi 120 gr de furaj i 230 ml ap potabil.
Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de furajare consumate n cazul ginilor
outoare sunt:
o 5,5 - 6,6kg/pasre/ciclu n perioada de pre-ouat;
o 34 - 47kg/pasre/an n cazul perioadei de ouat.
Consumul mediu zilnic de furaj variaz ntre 146 gr/zi n perioada de pre-ouat i 120 gr n
perioada de ouat.
Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de adpare consumate n cazul ginilor
outoare este n raport 1,8 - 2,0, cantitate de ap exprimat n litri/kg furaj, ceea ce reprezint
urmtoarele:
Microclimat
Temperatura i umiditatea sunt meninute n halele de cretere prin intermediul sistemelor de
admisie aer proaspt i a sistemului de ventilaie, valori monitorizate i reglate pe calculator.
34
Ventilaia este important pentru sntatea psrilor i poate influena producia de ou. Atunci
cnd este necesar rcorirea aerului, prin aplicarea sistemelor de rcire se menine compoziia
acestuia n hale la nivelele impuse prin tehnologiile de cretere.
In cazul GOC-urilor nivelul de ventilaie trebuie s fie situat n jurul valorii de 5-12mc/pasre/h
n cursul verii i 0,5-0,6mc/pasre/h n perioada rece.
Activitatea n cadrul halelor de cretere GOC-uri este influenat de folosirea luminii artificiale
ceea ce conduce la aplicarea diferitelor scheme de iluminare cu alternri ale perioadelor de
lumin i ntuneric.
Sistemul de reglare si mentinere a parametrilor de clima este un sistem computerizat de
optimizare cu senzori a umiditatii si temperaturii aerului realizat prin intermediul unui
microprocesor amplasat in camera tehnica.
Evacuarea dejeciilor - se realizeaz prin intermediul a 5 uniti de evacuare confecionate din
oel galvanizat situate pe fiecare, prevzute cu raclet de curare din INOX, cu dispunere pe
fiecare rnd i fiecare etaj de baterie.
Acest sistem de evacuare asigur prin intermediul rolelor de aluminiu ce tensioneaz automat
banda transportoare un randament corespunztor privind evacuarea dejeciilor.
n dotarea sistemului, n afara celor 5 uniti de evacuare dejecii, mai sunt prevzute 2
conveioare cu band cu limea de 600 mm cu o capacitate de ncarcare cu 100kg/m, cu o vitez
de 54m/min i o pant de 45% fa de orizontal ce preia dejeciile de pe cele 6 uniti de
evacuare.
Pentru asigurarea condiiilor impuse privind creterea i exploatarea efectivului de psri n
dotarea halelor exist tablouri de comand i control privind sistemul de alimentare cu furaje,
inclusiv a silozurilor exterioare, sistem de comand i control privind evacuarea dejeciilor i
sistem de comand i control pentru colectarea oulor, respectiv funcionarea conveioarelor de
transport.
Dejectiile evacuate pe benzile transportoare din zona bateriilor ecologice au iniial in
componenta materie uscata in proportie de 45-50%, diferenta reprezentand apa.
Dejeciile colectate i evacuate din hal sunt preluate n extremitatea halei i transportate la
platforma aflat pe latura nordic a fermei.
In principiu o gaina consuma 120 gr de furaj si elimina aproximativ 80 gr pe zi dejectii.
Corespunztor efectivului de psri de 40.000 GOC-uri, cantitatea de dejecii uscate evacuat
35
zilnic este de 1,28 t, respectiv 1,60 mc, respectiv 467,20 t/an 584 mc/an dejecii uscate de
GOC-uri.
Pasarile ce pot constitui pierderi naturale in proportie de cca 2%, respectiv 800 psri, vor fi
colectate in saci din polietilena, depozitati in spatii special amenajate, conform normelor sanitarveterinare pana la ridicarea acestora de catre unitati specializate in vederea distrugerii, in baza
contractului incheiat cu societati abilitate in acest sens.
Ca urmare a dotrilor cu care este prevzut hala de cretere, acestea conduc la respectarea
prevederilor conform celor mai bune tehnici disponibile i reducerea personalului necesar
funcionrii obiectivului.
d) Colectare i sortare ou
Colectarea oulor se realizeaza prin intermediul benzilor amplasate pe fiecare rand si nivel, de
unde prin intermediul unui elevator se asigura transportul pe verticala pana la banda colectoare
generala de pe hala, sistemul fiind conectat la un calculator.
Capacitatea de producie proiectat conform activitatii desfasurate n cadrul fermei de cretere i
exploatare GOC-uri este de 40.000 capete/ciclu i corespunde unei capacitati de producie de
30.100 oua/zi, respectiv 11.000.000oua/an.
Preluarea oulor din hal se realizeaz prin intermediul unei benzi transportoare automate ce face
legtura cu staia de sortare ou, situat n vecintatea halei de cretere.
Dup sortare i marcare, oule sunt depozitate n cofraje i comercializate.
Capacitatea liniei de sortare este de 9.000 ou/h.
Se estimeaza ca un procent de cca 2-3% din numarul total de oua produs nu poate fi destinat
consumului datorita faptului ca ouale sunt fie cu coaja murdara, fisurate, ciobite, sau de mici
dimensiuni si forme neregulate.
Sistemul de colectare ou
Benzile pentru preluarea i
transportul oulor din baterii, au o lime de 9,5 cm, fiind
confecionate din material plastic, prevzute cu sisteme ce ajut la evitarea aglomerrii oulor,
acestea fiind dirijate ctre staia de sortare. Oule colectate de cele 5 elevatoare de pe fiecare
rnd ajung pe banda transportoare pentru a le dirija la statia de sortare.
e) Depopularea halelor
Gainile ouatoare, dupa ciclul de 75 saptamini, sunt livrate spre abatorizare prin unitati
specializate, hala urmnd a fi igienizat in vederea repopularii.
36
D) Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

Materiile prime folosite sunt:
- Nutreturi combinate
- Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar
- Apa pentru adapare gaini si consum menajer.
Pentru cresterea efectivului de pasari de maxim 40.000 GOC/an, sunt necesare urmtoarele
materii prime :
Nr.crt
.
1
2
3
4
Denumirea materii prime

Puicute tineret inlocuire
Furaje combinate
Apa potabila pentru adapare
Vitamine si vaccinuri, medicamente
U.M.
buc
t
mc
l
Cantitatea
anuala
40.800
4,8
4.248
210
Materialele auxiliare ce vor fi utilizate in cursul unui an in cadrul fermei avicole sunt prezentate
in tabelul de mai jos :
Nr.crt
1
2
3
Denumirea materialului
Apa potabila
-igienizari incinte tehnologice
-filtru sanitar si consum menajer
Dezinfectanti
Detergenti biodegradabili
U.M.
mc
l
l
Cantitatea
anuala
41
231
500
50
Produse i subproduse obinute

- ou de consum 11.000.000 buc/an;
- subprodus: ou sparte 2 3%.
Cantitatile de materii prime si materiale auxiliare au caracter informativ functie de volumul de
activitate pe care urmeaza a-l desfasura.
Produsele folosite pentru igienizare si dezinfectii sunt achizitionate numai de la furnizori autorizati
pentru care se va ine evidenta. Fisele tehnice de securitate a produselor dezinfectante folosite in
ferma sunt obtinute de la producatorii autorizai. Totodat se va ine evidenta substantelor biocide
37
utilizate. Substantele dezinfectante sunt in cantitati mici pe amplasament iar solutiile folosite au
dilutii ntre 0,12 %.
Descrierea echipamentelor
Bateriile
Numr de seciuni ale bateriilor: 6.400 buc.
Hala va fi prevazuta cu 5 randuri de baterii cu 5 nivele, intre ele existand culoare de circulatie cu
latime de 1m. Suprafata totala a unei custi este de 0.48mp, cu dimensiunile de Lxl =
0.762x0.630m cu latimea variabila de la 0.52m in fata pana la 0.455m in spate
Cutile sunt confecionate din metal galvanizat despritori din polipropilena de culoare verde,
conform reglementarilor Uniunii Europene. Pereii de plastic fac mai confortabil habitatul
psrii, produc mai puin stres i reduc rata mortalitii. Gurile de 25 mm permit o bun
ventilaie interioar.
Podelele sunt DUBLU GALVANIZATE SI PLASTIFIATE, pentru o intrebuintare foarte
indelungata, pentru a se evita ruginirea si pentru o curatare foarte buna, i au dimensiunile
ochiurilor de 30 cm/45 cm . Podelele sunt confecionate din srm de 2 mm diametru. Tijele de
susinere a podelelor sunt ARCURI DE OTEL GALVANIZAT, astfel ca in timp indelungat
podeaua rezista excelent.
Uile sunt fabricate din otel i sunt acoperite cu plastic de culoare alb, pentru a se evita
ruginirea.
Deschiderile (oel galvanizat Galvamir Z-275), necesare accesului la hrana, sunt prevzute cu
bare de protecie amplasate n dreptul pieptului ginii. Suporii i ghidajele pentru benzile de
evacuare a dejeciilor, ghidajele pentru buncrele de alimentare precum i toate componentele
metalice sunt confecionate din oel galvanizat Galvamir Z-275.
Acest ansamblu este prevzut cu picioare galvanizate, de susinere, amplasate la o distan de 76
cm, unul fa de cellalt.
Benzile pentru transportul oulelor, au o lime de 9,5 cm i sunt confecionate dintr-un amestec
de Nylon i Polipropilen. Benzile de oua sunt actionate de computer la o perioada de timp
pentru a se evita aglomerarea de oua in zona cuibarelor. Pe fiecare rand si nivel exista o astfel de
banda de colectare.
38
Fiecare nivel de baterie este prevzut cu o band pentru evacuarea dejeciilor model PPXL262.
Conducta de ap (Superflow 360) se ntinde de la unitile de acionare a colectrii oulelor
pn la unitile de evacuare a dejeciilor (aceasta exclude sursa principal i conexiunile pentru
fiecare rezervor). Fiecare nivel de baterie este prevazut cu linie de apa, cu adapatori si cupita. Pe
fiecare cusca mai putin zona de cuibar si zona de spalare, exista cate 3 adapatori. Sistemul de
adapare este prevazut cu filtre, regulator de presiune, contor apa.
Bateriile sunt prevazute cu 1 carucior cu platforma pentru verificarea bateriilor, pentru accesul
operatorilor la nivelele de baterie superioare.
Bateriile sunt utilate conform norme europene cu: cuibar, stinghii, zona spalare, covoras cuibar,
covoras spalare, zone abrazive pentru tocirea sau ascutirea ghearelor.
Fiecare rand de baterie este dotat cu pastor electric, in total 4 pastori electrici.
Sistemul de colectare a oulor
Numr de elevatoare: 5
Numr de uniti motoare pentru elevatoare: 5
Numar de unitati motoare pentru actionarea benzilor de oua: 5
O unitate prevzut cu motor cu viteza variabil pentru acionarea benzilor colectoare a oulelor.
O unitate de 0,5 cai putere, pentru acionarea elevatoarelor. Sistemul de elevatoare preia ouale de
pe benzile de transport, situate pe fiecare rand si nivel de baterie si le transfera pe conveiorul
final.
Conveiorul final de transport al oulelor, cu o latime de 60 cm, are o capacitate de transport de
pn la 60.000 ou / or si este confecionat din bare de inox i bare acoperite cu plastic. Acesta
transporta ouale de la hala la statia de sortare. Conveiorul in exterioriorul halei este acoperit cu
metal galvanizat. Lungime totala banda transportoare colectare oua in exteriorul halei: 10 m.
In hala, sub banda transportoare, exista o banda din polipropilena, model PPX-L-262, prin care
prin intermediul acesteia se recupereaza praful, ouale neformate care trec de elevatoare, etc.,
astfel incit pardoseaua halei sa ramana intotdeauna curata.
Elevatoarele sunt prevazute cu un ventilator, care periodic, actionat de operatorul de hala, curata
automat eleavatoarele de depuneri sau praf. Elevatoarele cu ajutorul acestui sistem raman in
permanenta curate, iar timpul lor de viata va creste semnificativ.
39
Elevatoarele sunt prevazute pentru fiecare rand si nivel de baterie cu tavite din plastic, astfel incit
ouale neformate sau praful, pene, etc. Sa nu ajunga pe elevatoare si sa cada in aceste tavite.
Saptamanal operatorul va curata aceste tavite.
Pentru eliminarea acumularii oualelor in zonele de cuibare, sistemul este prevazut cu egg-saver
comandat electronic.
Sistemul furajare
Numr de carucioare: 5
Aceste carucioare de alimentare prevzute cu 2 sau 4 guri sunt necesare pentru amestecul i
distribuia optim a hranei. Ele sunt pozitionate la nivelul ultim de baterie, deasupra bateriei.
Pentru fiecare rand de baterie exista cate un carucior de furajare. La intervale de timp definite de
utilizatorul fermei, aceste carucioare se deplaseaza pe toata lungimea halei pentru a alimenta cu
furaj jgheabul de furajare, sau pentru a reimprospata furajul din jgheab.
n componenta acestui sistem mai intr i o unitate de acionare electric de 0,75 cai putere / 1
buncr, care poate fi folosit pn la 10 etaje fr pasarel.
Fiecare carucior de furajare are 2 ventilatoare pe fiecare parte de cte 0,25 cai putere fiecare,
pentru curarea oulelor prin suflare.
STOCARE FURAJ
Numar silozuri: 1 capacitate totala 15.000 kg
Silozul este din metal galvanizat prevazut teava incarcare pneumatica, usa vizitare.
TRANSFER FURAJ
Lungime spira: 18 m, diametru 90 mm.
Transferul furajului de la silozuri la coloanele de furajare se realizeaza prin intermediul a
18 metri de spira, cu un diametru de 90 mm, ce este actionata de un motor electric de 0,75 kW.
Motorul electric este prevazut cu senzor de plin.
Sistemul de evacuare a dejeciilor
Numr de uniti de evacuare: 5
Numar motoare de actionare: 5
Aceste uniti de evacuare sunt confecionate din oel galvanizat, cu dispunere pe fiecare rnd de
cuti. Unitatile de evacuare sunt prevazute cu raclet de curatare din INOX, cu dispunere pe
fiecare rand si fiecare etaj de baterie.
40
n componena acestui sistem, regsim role de aluminiu, ce sunt folosite la tensionarea automat
a benzii transportoare de dejecii.
n afara acestor 4 uniti de evacuare, avem i 2 conveioare cu band cu limea de 600mm,
avnd o rezisten de 250kg/cm2, o capacitate de ncrcare de 100kg/m, o viteza de 54m/min i o
pant maxim de 45% fa de orizontal. Lungime banda transportoare ce preia dejectia de pe
baterii este de 14m, iar banda transportoare ce transporta dejectia la platforma/remorca este de
10m, cu o inaltime la capatul acesteia de 4m.
Unitatea de acionare are 5 cai putere pentru fiecare banda Conveioarele in exteriorul halei sunt
acoperite cu metal galvanizat.
Panouri electrice de control
1 buc. pentru sistemul de alimentare (inclusiv control pentru silozuri)
1 buc. pentru sistemul de evacuare a dejeciilor
1 buc. pentru sistemul de colectare a oulelor i conveioarelor de transport
Sistemul de uscare a dejeciilor
Acest sistem este format din tuburi de PVC cu o lungime total de 2.490 metri, tuburi ce sunt
dispuse de-a lungul cutilor, pentru uscarea dejeciilor. Eficiena uscrii dejeciilor, depinde de
durata de folosire a echipamentelor i de condiiile climaterice (30 % - 40 % materie uscat).
Sursa de aer, are un debit de 0,5 m3 / or, pentru fiecare gin, iar gurile din tuburi au un
diametru de 5,7 mm i sunt dispuse la fiecare 200 mm.
n componena acestui sistem, mai exist i un sistem de amestec al aerului cu dubl atenuare
fonic, cu aprtoare mpotriva cderilor de ap, cu conexiune flexibil, ventilatoare centrifugale
cu acionare prin curea, supori pentru izolarea vibraiilor, control-box, ua de acces, controler i
senzor de temperatur. Capacitatea este de 22.000m3/or. Difuzoarele principale de distribuire a
aerului, sunt de form rotund i sunt aezate n fa respectiv n spatele fiecrui rnd de baterii.
Acestea au conexiuni flexibile i lame de la difuzor pn la tuburile din PVC, supori din oel,
pentru a evita condensarea, coturi i conducte de coborre.
Microclimat
Tip ventilatie folosita: tunel
41
Ventilatoarele au rolul de a exhausta aerul viciat din hala pe timp de vara, si de a reimprospata
aerul din hala pe timp de iarna. Admisia de aer se face prin clapetii de admisie dispusi pe peretii
laterali ai cladirii.
Sistemul de ventilaie este format din 10 ventilatoare, model EX50, cu asiu galvanizat, motor de
1 cai putere, ce furnizeaz un debit de 46.000 m3 / or fiecare.
Ventilatoarele sunt prevazute cu jaluzele exterioare si plasa antivrabii.
Pe peretii laterali se monteaza 66 clapeti de admisie (1000x400) din material termoizolant.
Clapetii de admisie sunt prevazuti cu plasa antivrabii si trapa antilumina exterioara. Clapetii de
admisie sunt actionati de 1 motor de actionare, prevazut cu generator de impulsuri, pentru
deschiderea
/ inchiderea proportionala a clapetilor. Panoul de comanda pentru clapetii de
admisie contine 1 baterie de 24 V, pentru actionarea clapetilor in cazul penelor de curent.

Pe peretele frontal si peretii laterali in exteriorul halei se monteaza 50 metri liniari de sistem de
racire cu panouri de racire tip fagure. Sistemul de racire este format din panouri, structura
metalica galvanizata, pompe apa, bazine apa de 500 l fiecare, motoare electrice, senzori de plin/
gol.
Componenta panourilor electrice i componentele acestora:
o Panouri electrice pentru unitile motoare ale ferestrelor si sistemului de racire
o Panouri electrice pentru ventilatoare.
o Sistemul computerizat de management, ORION.
o Senzor temeperatura si umiditate
o Termostat
Echipament apa
Computer pentru sistemul de alarmare a furnizrii de ap.
Detectori pentru rnduri i nivele.
Kit-ul de dozare (DOSATRON), model MEDIFLOW F16A. (contine filtru apa, contor apa,
regulator presiune, unitate dozare medicamente, vas barbotor medicamente)
Iluminat
6 randuri de becuri, cu becuri de 11 Watt, rosii si albe
Total numar becuri: 210
Sistem reglaj intensitate luminoasa
Sistem de protectie la apa
42
Sortator oua RIVA EGG GRADER S90
Caracteristici tehnice:
Constructie din Inox
Capacitate de productie : 9000 oua/ora
In-line conveyor cu 3 randuri
Poate separa ouale pe 4 sau 7 categorii de greutate
Sistem de ovoscopare integrat
Alimentare standard : 380 V / 50 Hz
Instalatie imprimare date pe ou maxim trei randuri.
Autoutilitarea transport frigorific

Cresterea capacitatii de distributie a productiei realizate va fi asugurata in urma achizitionarii
unei autoutilitate, avand o capacitate sarcina utila maxima de 1630 kg. In prezent, productia
realizata este distribuita utilizand transport specializat contractac de la terti.
Motor & cutie de viteze
-
capacitate cilindrica 2402 cmc, injectie electronica directa cu rampa comuna 4

supape/cilindru, catalizator cu system de recirculare a noxelor;
putere maxima 100CP/3500rpm;
cuplu maxim 285Nm/1500rpm;
norma antipoluare EURO4;
Cutie de viteze manuala, 5+1 trepte, sincronizate;
Mase
-
greutate totala 3500Kg;
sarcina utila maxima: cca 1630 kg;
sarcina maxima pe puntea fata: 1750 kg;
sarcina maxima pe puntea spate: 2250 kg;
Dimensiuni
-
lungimea totala: 5680mm;
latime totala (cu/fara oglinzi): 2360/1974 mm;
consola fata: 933 mm;
consola spate: 997 mm;

43
-
ampatament: 3750 mm;
dimensiuni usa latelara (l x H): 1250 x 1465 mm;
dimensiuni usi spate (l x H): 1540 x 1796 mm;
latime intre contraaripi (spatiu util): 1390 mm;
inaltime spatiu util: 1885 mm;
lungime maxima spatiu util: 3399 mm;
dimensiuni spatiu util marfa ( L x l x H): 3399 x 1762 x 1885 mm;
volum util: 11,29 mc;
Echipamente standard
-
acoperis suprainaltat;
airbag-sofer;
usi spate nevritate;
perete despartitor integral din tabla;
usa culisanta lateral dreapta;
faruri cu halogen reglate electric;
al treilea stop spate;
buzunare usa sofer si pasager;
spatii depozitare bord cu capac, partea superioara;
priza accesorii 12 V in bord;
sistem Follow me home
support pet stanga/dreapta;
carling tractare fata;
oglinzi retrovizoare actionate manual cu brate scurte;
aparatoare noroi-fata;
aparatoare noroi-spate;
echipament pornire la rece pana la -20C;
inele ancorare in spatiu de marfa;
turometru;
pachet fumatori (scrumiera si bricheta);
parasolare sofer si pasager;
roata de rezerva de dimensiuni normale;

44
-
sistem de incalzire cu recirculare;
inchidere centralizata dubla cu telecomanda;
ABS + EBD;
Discuri frana spate;
Aer conditionat;
Baterie dubla;
Geamuri laterale tenta verzuie;
Lumini de zi cu pornire automata;
Geamuri fata actionate electric;
Radiocd cu 2 difuzoare si comenzi pe volan, cu mufa auxiliara MP3;
Pachet 22 scaune fata: scaun sofer ajustabil pe 6 directii, 3 locuri fata, cotiera scaun
ssofer, tapiterie stofa, tetiere reglabile;
Duba frigorifica
Duba frigorifica capacitate 12 mc
Sistem frigorific marca Thermoking tip V 200
Kit compresor pentru motorizare
Vitrine frigorifice, 10 buc.
Destinate pastrarii si prezentarii oualelor;
- usa este confectionata din sticla termoizolanta cu rama de aluminiu;
- vitrina are o etanseitate perfecta pastrand umiditatea aferenta produselor dvs. in asa fel incat
produsele isi pastreaza caracteristicile initiale;
- sunt dotate cu iluminare interioara pentru a asigura o buna vizibilitate a produselor;
- doatat cu sistem de inchidere securizat.
Detalii tehnice
Clasa
Temperatura
tensiune/frecventa
Consum
volum net
volume brut
C
V/Hz
kWh/24h
Lt
Lt
4
+1/+10
230
3.60
260
290
Instalatie panouri solare

45
Panouri solare
Colectoarele solare cu tuburi vidate din sticla borosilicate si rezervor nepresurizat sunt
recunoscute, la nivel mondial, ca fiind cele mai fiabile si mai eficiente sisteme de incalzire a
apei. Functioneaza in perioada primavara-toamna, pe principiul termosifonarii, apa incalzita in
tuburi se ridica in rezervor si este inlocuita de un volum echivalent de apa mai rece.
Avantaje:
-
Durata de viata mai mare decat sistemele clasice;
Randament de 95%;
Se conecteaza direct la sistemul de alimentare cu apa;
Nu necesita lucrari de intretinere;
Design compact si placut;
Se pot monta pe toate tipurile de profile;
Timp scurt de recuperare a investitiei.
Racordarea la retelele utilitare existente n zon

Alimentare cu apa
Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat in incinta microfermei. Acesta va fi dotat cu un
rezervor de inmagazinare care va asigura debitul de consum si cel pentru incendiu si o instalatie
de ridicare a presiunii care va avea inclusa un filtru pentru purificarea apei.
Alimentare cu energie electrica
Se va face de la reteaua existenta in zona, prin racordarea la un punct de transformare existent la
aproximativ 350m printr-un cablu montat ingropat.
Evacuarea apei menajere
Pentru evacuarea apelor uzate se va utiliza un bazin vidanjabil de capacitate 10 mc (D = 2m, L =
3,2m) din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla si intaritura metalica.
Apele uzate vor fi vidanjate periodic (maxim o data pe luna ape menajere; si zilnic in perioada de
curatare a halei) cu societate autorizata pe baza de contract.
Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare,
refacere si folosire ulterioara;
46
INDICATOR
Taxe pentru
ob avize,
acorduri,
autorizaii
Proiectare si
engineering
Luna 0
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Anul I
Luna 6 Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Consultanta
Asistenta
tehnica
Organizare de
santier
Retele
sanitare +
canalizare
Alim. Energie
electr.bransam.
Construcii si
instalaii: hala
pasari
Utilaje,
echipam.tehn.
si func. cu
montaj
Montaj utilaj
tehnologic
Utilaje fara
montaj si
echipamente
de transport
Dotari
Constructia halei are structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice contravantuite si este
realizata din ansambluri de stalpi si grinzi imbinate in santier prin buloane. Toate profilele sunt
Europrofile HEA, IPE.
Avantaje:
- structurile metalice sunt structuri cu o larga raspndire in Romnia in ultimii ani pentru
majoritatea cladirilor de anvergura si industriale dar si pentru cladirile a caror estetica
modernista necesita o flexibilitate mai mare a suprafetelor vitrate etc.
- pentru realizarea in conditii satisfacatoare a acestui tip de structuri este necesar un
personal de executie de inalta calificare, dar viteza de executie dupa aducerea cladirii la cota
0.00 este foarte mare, mai ales ca majoritatea grinzilor si stalpilor nu se executa in santier ci in
ateliere specializate.
47
Luna 12
- totodata aceasta solutie permite realizarea unui numar mare de goluri de orice
dimensiuni in peretii de inchidere si cei de compartimentare. Se pot astfel asigura suprafete
vitrate mari pe fatadele cladirii, golurile de fereastra putnd fi dimensionate in functie de
necesarul privind iluminatul natural, fara a fi limitate de conditii structurale.
Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice si eliminate prin firme specializate.
2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei
In tabelul nr. 2 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au invedere in legatura cu
impactul asupra mediului care ar putea fi generat deactivitatile fermei prin consum de resurse si
emisii poluante inclusiv miros sizgomot.
Tabelul nr. 2: Parametrii cheie legati de mediu pentru activitti principale din ferm
Activitatile principale din
ferma
Adpostire animale:
sistemul de evacuare si
depozitare temporara (interna)
adejectiilor produse
Adpostire animale:
echipamentul de control si
mentinere a climatului interior
echipamentul de hrnire si
alimentare cu apa de baut a
pasarilor
Descrcare si incrcare pasari
Descarcarea/depozitarea
nutretului combinat in buncare
Depozitarea
temporara
a
dejectiilor
in
vederea
fermentarii
Aplicare pe camp a gunoiului
fermentat (fertilizare)
energie
Parametrii cheie legati de mediu

Consum
Emisie potentiala
emisii in aer (NH3), miros,
dejectii
energie, hran, ap
zgomot, ap rezidual, praf,

CO2,
energie
Zgomot
Praf
emisii in aer, miros, accidental

infiltratii in sol si in apa
freatic
emisii in aer, miros, emisii de
N, P si K, etc., in sol, apa
freatic si apa de suprafat
zgomot
mirosuri, poluare sol si apa
freatica
Miros
energie
Depozitarea celorlalte tipuri

de deseuri
Izolare mortalitati (depozitare energie
temporara carcase)
48
Descrierea conditiilor in care se va desfasura si evaluarea conformariiacestora cu cerintele BREF

ILF se prezinta in tabelele urmatoare din aceastasectiune.
2.2. DESCRIEREA PROCESELOR
Materialul biologic (puicute de 17 saptamani) va fi adus in hala specialpregatita. Pregatirea halei
consta in varuirea, curatarea, igienizarea si dezinfectiaacesteia si a instalatiilor interioare.
2.2.1. Adapostire si curatarea adaposturilor, colectarea si evacuarea dejectiilor
Sistemul de adapostire
Gainile vor fi crescute in custi asezate pe 5 randuri si 5 nivele, sistemul de adapostire fiind
similar celui descris in BREF ILF, paragraful 4.5.1.5.3 - Custile etajate vertical cu benzi pentru
colectarea ginatului si cu procedeu imbunttit de uscare fortatcu aer a dejectiilor.
Caracteristicile custilor:
-
Lungimea unui sector- 762mm;
Adancimea totala-630mm;
Inaltimea in fata- 520mm;
Inaltimea in spate- 520mm;
Suprafata totala a custii- 4801cmp
Detaliile pentru bateria cu 5 nivele:

-
Inaltimea totala a bateriei- 3922mm;
Latimea totala a bateriei- 1600mm;
Inaltimea totala a bateriei 3552mm
Incarcarea pe hala:
-
Numar de gaini pe compartiment- 6,25;
Numar total de gaini- 40.000;
Latimea de acces la hrana/gaina 12,19 cm;
Suprafata locuibila/gaina; 768 cmp
Numarul de sectiuni ale bateriilor: 6400 buc, model baterie: ZMEC 50 MODEL 2010
Figura 3. Sistem de custi amplasate vertical cu banda pentru colectarea si uscarea fortata
cu aer a dejectiilor
49
Sistemul de evacuare a dejeciilor

Numr de uniti de evacuare: 5
Numar motoare de actionare: 5
Aceste uniti de evacuare sunt confecionate din oel galvanizat, cu dispunere pe fiecare rnd de
cuti. Unitatile de evacuare sunt prevazute cu raclet de curatare din INOX, cu dispunere pe
fiecare rand si fiecare etaj de baterie.
n componena acestui sistem, regsim role de aluminiu, ce sunt folosite la tensionarea automat
a benzii transportoare de dejecii.
50
Sistemul de uscare a dejeciilor
Acest sistem este format din tuburi de PVC cu o lungime total de 2.490 metri, tuburi ce sunt
dispuse de-a lungul cutilor, pentru uscarea dejeciilor. Eficiena uscrii dejeciilor, depinde de
durata de folosire a echipamentelor i de condiiile climaterice (30 % - 40 % materie uscat).
Sursa de aer, are un debit de 0,5 m3 / or, pentru fiecare gin, iar gurile din tuburi au un
Dejectiile solide vor fi depozitate temporar pe o platforma betonata,acoperita, tip sopron,
prejazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului.
Periodic, dup mineralizare, dejecTiile de pasre vor fi preluate de terTi si vafi utilizat la
fertilizarea terenurilor agricole din zon, cu respectarea prevederilorOrdinelor comune nr.
344/708/2004, 242/197/2005 si 1182/1270/2006 aleM.M.G.A. si M.A.P.D.R. si STAS nr. 945088, privind managementul reziduurilororganice provenite din zootehnie si Codului bunelor
practici agricole.
51
Figura 4. Schema unei instalatii cu de uscare fortat (pneumatic) a dejectiilor
Hala de productie va fi echipata cu :

Tehnologia de crestere a pasarilor va fi condus de un calculator carecontroleaza totate operatiile
din hala:
- ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor);
- umiditatea si racirea aerului;
- sistemul de hranire;
- perioada de iluminare (3 cicluri/zi);
- alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.
Instalatia de furajare consta pentru fiecare hala dintr-un buncar de 15 tonepentru depozitarea
furajelor amplasate in exteriorul halelor si sitemul dedistributie al furajelor in interiorul halei.
52
Sistemul furajare
Numr de carucioare: 5
Aceste carucioare de alimentare prevzute cu 2 sau 4 guri sunt necesare pentru amestecul i
distribuia optim a hranei. Ele sunt pozitionate la nivelul ultim de baterie, deasupra bateriei.
Pentru fiecare rand de baterie exista cate un carucior de furajare. La intervale de timp definite de
utilizatorul fermei, aceste carucioare se deplaseaza pe toata lungimea halei pentru a alimenta cu
furaj jgheabul de furajare, sau pentru a reimprospata furajul din jgheab.
n componenta acestui sistem mai intr i o unitate de acionare electric de 0,75 cai putere / 1
buncr, care poate fi folosit pn la 10 etaje fr pasarel.
Fiecare carucior de furajare are 2 ventilatoare pe fiecare parte de cte 0,25 cai putere fiecare,
pentru curarea oulelor prin suflare.
STOCARE FURAJ
Numar silozuri: 1 capacitate totala 15.000 kg
Silozul este din metal galvanizat prevazut teava incarcare pneumatica, usa vizitare.
TRANSFER FURAJ
Lungime spira: 18 m, diametru 90 mm.
Transferul furajului de la silozuri la coloanele de furajare se realizeaza prin intermediul a 18
metri de spira, cu un diametru de 90 mm, ce este actionata de un motor electric de 0,75 kW.
Motorul electric este prevazut cu senzor de plin.
Instalatia de adapare asigura necesarul de apa fiind prevazut cu dozator de medicamente si
vitamine ce sunt asigurate preventiv efectivului, apa potabil pentru psri fiind la discreie,
astfel: conducta de apa (Superflow 360) se ntinde de la unitile de acionare a colectrii
oulelor pn la unitile de evacuare a dejeciilor (aceasta exclude sursa principal i
conexiunile pentru fiecare rezervor). Fiecare nivel de baterie este prevazut cu linie de apa, cu
adapatori si cupita. Pe fiecare cusca mai putin zona de cuibar si zona de spalare, exista cate 3
adapatori. Sistemul de adapare este prevazut cu filtre, regulator de presiune, contor apa.
In principiu o gaina consuma pe zi 120 gr de furaj i 230 ml ap potabil.
Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de furajare consumate n cazul ginilor
outoare sunt:
o 5,5 - 6,6kg/pasre/ciclu n perioada de pre-ouat;
o 34 - 47kg/pasre/an n cazul perioadei de ouat.
53
Consumul mediu zilnic de furaj variaz ntre 146 gr/zi n perioada de pre-ouat i 120 gr n
perioada de ouat.
Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de adpare consumate n cazul ginilor
outoare este n raport 1,8 - 2,0, cantitate de ap exprimat n litri/kg furaj, ceea ce reprezint
urmtoarele:
Ventilatia halelor.
Clapetii de admisie sunt prevazuti cu plasa antivratii si trapa antilumina exterioara. Clapetii de
deschiderea/inchiderea proportionala a clapetilor. Panoul de comanda pentru clapetii de admisie
contine 1 baterie de 24 V, pentru actionarea clapetilor in cazul penelor de curent.
metalica galvanizata, pompe apa, bazine apa de 500 l fiecare, motoare electrice, senzori de plin /
gol.
Halele pentru gainile ouatoare nu se incalzesc.
Pe timpul verii, racirea halelor se va face cu ajutorul unui sistem pozitionat pe peretele frontal si
peretii laterali in exteriorul halei ce consta in montarea a 50 metri liniari de sistem de racire cu
panouri de racire tip fagure. Sistemul de racire va fi format din panouri, structura metalica
galvanizata, pompe apa, bazine de apa de 500l fiecare, motoare electrice, senzori de plin/gol.
54
Iluminatul halei se va realiza cu 210becuri de 11 Watt, rosii si albe asezate pe 6 randuri de
Sistemul este prevazut cu reglaj al intensitatii luminoase si cu protectie la apa
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 3, arata ca sistemulpentru adapostirea
animalelor este BAT.
Cerinte BAT
Conform BREF ILF sectiunea 5.3.2.1, pentru sistemul de crestere a pasarilor la baterii, BAT
este:
Custile amplasate vertical cu banda pentru colectarea dejectiilor cu uscare imbunatatitafortata
cu aer, dejectiile fiind indepartate de la adapost cel putin o data pe saptamana catre un depozit
acoperit (sistem descris in BREF ILF Sectiunea 4.5.1.5.3.) ;
Reducerea consumului de energie (sectiunea 5.3.4 din BERF ILF) prin izolarea termica
ahalelor, optimizarea sistemului de ventilatie si folosirea becurilor economice pentruiluminare
Uscarea fortata a dejectiilor conduce la o reducere cu 70 - 88 % a emisiilor de amoniac (BREF
ILF, tabel 4.17).
2.2.2 Nutritie
Furajarea pasarilor se face cu furaje speciale furnizate de fabrici dinexteriorul fermei. Se aplica
furajarea dupa retete diferentiate pe faze de crestere.
Fiecare hala este prevazuta cu un buncar pentru furaje amplasat inexterior. Din buncarul mare,
furajul este preluat automat de un sistemtransportor cu spirala si distribuite in fata custilor cu
ajutorul unui carucior.
Hranirea se face non stop (ad libitum).
Se estimeaza un consum anual de aproximativ 1640 t nutreturi combinate.
Tabelul nr. 4: Determinarea cantitatii anuale de hrana
Categoria de
animale
Numar
de
animale/
serie
Numar
serii/an
Cantitate
medie de
nutreturi
[kg
/cap/serie]
Cantitate
anual de
nutreturi
[kg / an]
Gaini ouatoare
Max 40 000
41
1 640 000
55
Se va aplica o hranire eficienta a pasarilor prin furnizarea cantitatii optimede energie neta,
aminoacizi esentiali, minerale, micro-elemente si vitamine pentrucrestere.
Pentru reducerea excretiei de nutrienti (N si P) in dejectii, se va aplica unmanagement nutrional
care consta in aplicarea de retete de furaje diferite pe fazede crestere. In acest fel, se reduce
cantitatea de azot nedigerat sau catabolizat.
Masurile de furajare includ de asemenea, formule de diete bazate pe nutrientidigestibili
/disponibili, cu un continut redus de proteine si fosfor. Pentrureducerea cantitatii de nutrienti in
dejectii se vor utiliza enzime care cresc eficientaalimentara si imbunatatesc retinerea nutrientilor.
Compararea tehnicilor utilizate in ferma cu tehnicile BAT indicate in BREFILF se face pentru
doua categorii de indicatori:
- tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitianutretului combinat pentru
fiecare categorie de animal)
- consumul de nutret
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 5, arata ca tehnicilede nutritie sunt
BAT.
Tabelul nr. 5: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie
Activitatea in ferma
a) Tehnici de nutritie
Gainile sunt hranite dupa retete diferentiate pe
faze ale ciclului de productie. Se utilizeaza
nutret combinat
Faza 1 (17 40 saptamani):
Proteina 16,2 %
Fosfor total 0,52 %
Faza 2 (peste 40 saptamani)
Proteina 15,2 %
Fosfor total 0,48 %
Cerinte BAT
Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere

a animalului
Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 si
Sectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6
Faza 1 (18 40 saptamani)
Proteina 15,5 16,5 %
Fosfor total 0,45 0,55 %
Faza 2 (peste 40 saptamani)
Proteina 14,5 15,5 %
Fosfor total 0,41 0,51 %
b) Consum de nutret
Consum mediu de nutret de 41 kg
furaj/loc/an.
Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul

3.2,
cantitatea de furaj/loc/an este de:
34 47 kg pentru gaini ouatoare in perioada
de
56
productie;
22 29 kg pentru puii de gratar.
2.2.3 Asigurarea apei de baut
Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentruadapatul pasarilor si igienizarea
spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.
Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prinintermediul unui foraj, amplasat
langa filtrul sanitar.
Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor (V=10 mc) din rasina poliesterica armata cu
fibra de sticla si intaritura metalica, subteran.
DistribuTia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr-o reteade conducte din PE
cu Dn = 25 - 40 mm in lungime de circa 150 m.
Instalatia de adapare din interiorul fiecarei hale consta in montarea a 3 adapatori pe fiecare cusca.
Nu se utilizeaza apa recirculata sau refolosita.
Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care:
- varsta si greutatea animalului;
- starea de sanatate;
- temperatura apei;
- temperatura ambientala;
- reteta furajului;
- tipul si starea sistemului de adapare.
Necesarul de apa
Elemente de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma:
capacitatea fermei: 40 000 capete/serie;
nr. serii/an: 1;
numarul de angajati: max 10;
suprafata (totala, construita, spatii verzi, etc.).
Structura necesarului de apa:
apa pentru adapatul gainilor;
apa pentru igienizarea halelor
apa in scop potabil si igienico sanitar;
57
apa pentru spalarea platformelor;
apa pentru stropit spatii verzi.
Presiunea necesara:
Consum menajer- H nec = Hg +Hp+Hu (mcA)
H nec = 7+2+3 = 12 mcA
Proces tehnologic
H nec = 45 mcA
Ho = 55 mcA
Caracteristici grup pompare: Q = 1,18 mc/h;
H1 = 55 mcA
Dimensionarea instalatiilor sanitare interioare s-a facut pe baza debitului de calcul stabilit pe
baza de echivalenti conform STAS 1478/90 cu formula qc = a x b x c E, unde:
a = 0,15 pentru apa rece, 0,23 pentru apa calda
b = 1,0 pentru apa rece, 0,7 pentru apa calda
c = 1,6
E = suma echivalentilor
WC
5x0,5 = 2,5
Lavoar 5x0,35 = 1,75

C dus 3x1 = 3,00
Ear= 7,25
apa calda
apa calda
1,75
apa calda
3,00
Eac= 4,75
Debit apa rece:

qc = 0,15 x 1 x 1,67,25 = 0,64 l/s
Acest debit poate fi asigurat de o conducta 0,40 x 2,3 mm, v = 0,7 m/s
i = 45 mmCA/m
Debit apa calda :
qc = 0,23 x 0,7 x 1,67,25 = 0,56 l/s
Acest debit poate fi asigurat de o conducta 0,32 x 3 mm, v = 1,05 m/s
i = 45 mmCA/m
Presiunea necesara
Hc= Hg +Hp+Hu (mcA)
H nec = 7+2+5 = 14 mcA
58
Necesarul de apa calda; G x N /10 = 30 x 10 x 3,1 = 93 l/h
Dimensionare statie hidrofor:
Pentru o productie a 40.000 gaini ouatoare, conform STAS 1343
V = 250 x qp x [ (Hp +10)] / (Ho-Hp)N (l)
V = 250 x 0,18 x[(45+10)]/(55-45) 10 = 24,75 l
Dimensiuni vas tampon V = 150(10+qp)
V = 150(10+0,05) = 1505 l
Folosinte si norme de consum:
Metabolism : 78 l/loc/an;
Spalari hale : 5 l /m2 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12);
Nevoi igienico-sanitare : 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ;
Spalari platforme (de 5 ori pe an): 1,5 l/m2;
Stropit spatii verzi ( de 10 ori pe an) : 8 litri/m2.
Timpul de funcionare 365 zile/an, 24 ore/zi .
Capaciti nominale :
Numr personal angajat 10 cu un consum specific de 50 l/om/zi, fiind inclus i
consumul pentru filtrul sanitar;

Proces tehnologic de cretere a psrilor adulte (gini outoare), proces ce dureaz
59 sptmni :
365 zile /an pentru creterea psrilor adulte gini outoare;
21 zile pentru splri i igienizri hale;
Capacitatea proiectat - 40.000 locuri;
Consum specific de ap 230 ml ap/cap/zi;
Suprafaa hal utilizat pentru cretere S = 1604,54 mp;
Consum specific de ap pentru splri i igienizri hale 20 l/mp..
Debitele specifice evacuate s-au calculat n conformitate cu prevederile SR 1846/2006,

dup formula Quz = Qs.
NECESARUL DE AP
UM
Necesar ap
mc/an
Consum
menajer
183
Consum tehnologic
consumul
igienizri i
pasarilor
spalari hale
3.358
32
TOTAL
3.573
59
Qnzi med
Qnzi max
Qnorar max
l/s
mc/zi
l/s
mc/zi
l/s
mc/h
l/s
0,006
0,500
0,006
0,650
0,008
0,054
0,015
0,106
9,200
0,106
11,960
0,138
0,997
0,277
0,027
1,528
0,027
1,987
0,034
0,248
0,069
0,139
11,228
0,139
14,597
0,180
1,299
0,361
CERINA DE AP
Cerin ap
Qszi med
Qszi max
Qsorar max
UM
Consum
menajer
mc/an
l/s
mc/zi
l/s
mc/zi
l/s
mc/h
l/s
231
0,007
0,633
0,007
0,822
0,010
0,069
0,019
Consum tehnologic
consumul
igienizri i
pasarilor
spalari hale
4.248
41
0,135
0,034
11,638
1,933
0,135
0,034
15,129
2,513
0,175
0,044
1,261
0,314
0,350
0,087
TOTAL
4.519
0,176
14,204
0,176
18,465
0,228
1,643
0,457
DEBITE DE AP UZAT
UM
Consum
menajer
apa mc/an
l/s
mc/zi
Quzzi med
l/s
mc/zi
Quzzi max
l/s
mc/h
Quzorar maxim
l/s
mc/h
Quzorar minim
l/s
231
0,007
0,633
0,007
0,822
0,010
0,069
0,019
0,003
0,001
Debit
uzat
Consum tehnologic
consumul
igienizri i
pasarilor
spalari hale
0
41
0,000
0,034
0,000
1,933
0,000
0,034
0,000
2,513
0,000
0,044
0,000
0,314
0,000
0,087
0,000
0,016
0,000
0,004
TOTAL
271
0,041
2,566
0,041
3,335
0,053
0,383
0,106
0,019
0,005
Conform BAT cantitatea de ap consumata este specificata in tabelul de mai jos.

Sursa valorii limita
BAT - Ferma pasari
Valoarea limita
83 120 l/pasare/an
Performanta companiei propus

112 l/pasare/an
Reglementarile BAT recomanda un nivel de ventilatie de minim 5-12 mc/pasare/h vara si 0,5-0,6
mc/pasare/h iarna.
60
Cerinta de apa
Cerinta de ap este cantitatea de ap care trebuie prelevat dintr-o surspentru satisfacerea
necesarului (nevoilor) rational de ap ale unuibeneficiar/utilizator.
Cerinta de apa se determina tinand seama de necesarul de apa, depierderile de apa din aductiune
si reteaua de distributie si de nevoile tehnologiceale sistemului de alimentare cu apa.
Gradul de recirculare a apei = 0%
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 6, arata ca tehnicilede adapare sunt
BAT.
Tabelul nr. 6: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei
Activitatea la ferma
a) Apa de baut
Hala are 1 linie de adapare pe fiecare nivel,
fiecare linie Instalatia va fi dotata cu debitmetru
electronic si sistem de dozare a medicamentelor.
Consumul specific este de 78 l/loc/an.
Cerinte BAT
Reducerea consumului de apa de baut nu este
considerata o masura practica. Este obligatoriu
sase asigure accesul permanent la apa pentru
gaini.
Consum mediu pt. apa de baut:
10 l/cap/ciclu pentru puicute pana la intrarea in
productie
83 120 l/loc/an pentru gaini ouatoare.
(BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11).
b) Curatarea si igienizarea boxelor

Hala se spala cu masina sub presiune folosind
apa la temperatura naturala si dezinfectanti.
Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati
de apa care sa asigure curatenia.
Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de

productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)
Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si
mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea
5.2.3).
Consumul specific de apa de spalare este de Consumul mediu de apa pentru curatenie:
0,01 m3/ m2(BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab.
0,005 m3/ m2.
3.12).
c) Monitorizarea consumului de apa
Halele sunt dotate apometre pentru controlul Evidente privind consumul de apa. (BREF ILF
furnizarii apei de baut fiind posibila Sectiunea 5.2.3).
monitorizarea consumului de apa
Scurgerile se detecteaza prin control vizual si Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILF
eventualele defectiuni se remediaza cat mai Sectiunea 5.2.3).
repede posibil
61
2.2.4 Asistenta sanitar-veterinara
Asistenta veterinara este asigurata de catre medicul veterinar din ferma simedicul veterinar
epizootolog.
2.2.5 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor
Conform celor prezentate anterior, dejectiile solide sunt colectate cu ajutorul a 5 uniti de
evacuare actionate de 5 motoare.
Sistemul de uscare a dejeciilor este format din tuburi de PVC cu o lungime total de 2.490
metri, tuburi ce sunt dispuse de-a lungul cutilor, pentru uscarea dejeciilor. Eficiena uscrii
dejeciilor, depinde de durata de folosire a echipamentelor i de condiiile climaterice (30 % - 40
% materie uscat).
Sursa de aer, are un debit de 0,5 m3/or, pentru fiecare gin, iar gurile din tuburi au un
Pentru depozitarea temporara a dejectiilor va fi amenajata o platformabicompartimentata cu
suprafata utila de 286 m2. Platforma cu o capacitate totalade 875 m3 va fi betonata si acoperita,
tip sopron. Pentru colectarea levigatului,platforma va fi prevazuta cu o basa de colectare cu V =1
m3.
62
Periodic, dup mineralizare, dejecTiile de pasre vor fi preluate de terTi si vafi utilizat la
practici agricole.
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 7, arata ca tehnicilede adapare sunt
BAT.
Tabelul nr. 7: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor
Activitatea la ferma
Dejectiile sunt colectate pe o band rulanta si
depozitate temporar
pe o
platforma
bicompartimentata, betonata si acoperita, tip
sopron.
Continutul de substanta uscata: 60%

Cantitatea de dejectii : 20 kg/loc/an
Cerinte BAT
Depozitele pentru dejectii trebuie sa aiba o
capacitate suficienta pana cand pot fi aplicate
pe teren.
Dejectiile uscate trebuie stocate in soproane cu
podea impermeabila si ventilare suficienta.
(BREF ILF Sectiunea 5.3.5)
Continutul de substanta uscata: 60 70%
pentru sistemul de uscare fortata a dejectiilor
pe benzi rulante;
Cantitatea de dejectii: 20 kg/loc/an
(BREF ILF Sectiunea 3.3.1.1, tabel 3.26).
2.2.6 Ape de spalare si menajere

Apele rezultate de la spalarea halelor si apele menajere de la filtrul sanitar,sunt colectate separat
in bazinul vidanjabil cu V = 10m3.
Periodic, apele uzate sunt vidanjate si tratate intr-o statie de epurareautorizata.
Tabelul nr. 8: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate
Colectare separata in bazin vidanjabil.
Cerinte BAT
Apele uzate, care inseamna amestecul de ape de
spalare, ape menajere si ape pluviale care au fost
contaminate cu dejectii, pot fi amestecate cu
dejectiile lichide sau semisolide si gospodarite in
acelasi fel. (BREF ILF sectiunea 4.12.1)
Tratare in statie de epurare a unui operator Apa uzata menajera poate fi evacuata fie prin
autorizat (pe baza de contract).
sistemul local de canalizare sau colectata si
transportata pe alte cai sau tratata altfel (de ex. Prin
instalatiile de tratare conectate la canalizarea
amplasamentului) urmate de evacuarea directa in
63
apele de suprafata. (BREF ILF sectiunea 4.12.1)
2.2.7. Energie
Utilizarea de energie la fermele de pasari este legat de distribuireafurajelor, alimentarea cu apa,
iluminare, inclzire, ventilatie si colectare oua.
Lumina zilei trebuie utilizata la maxim, dar trebuie utilizat si iluminatul artificial.
Exemple privind consumul de energie sunt date in BREF ILF sectiunea3.2.3.1.
Tabelul nr. 9: Consumul estimat de energie

Activitate
Consum energie
[Wh/cap/zi]
Consum energie pe
ferma
[MWh/an]
Iluminat
0,28
Furajare
0,65
Ventilare
0,29
Conservare oua
0,32
TOTAL
1,34
Cele mai mari oportunitti pentru economia de energie pot fiierarhizate in ordinea priorittii
astfel:
1. inclzire
2. ventilatie
3. iluminat
4. preparare hran.
Msurile operationale generale de reducere a consumului de energie infermele de pasari sunt:
- Izolarea cladirilor in regiuni cu temperature ambientale;
- Optimizarea designului sistemului de ventilare in fiecare adapostpentru a oferi un bun control al
temperaturii si pentru a realiza rateminime de ventilare iarna;
- Evitarea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectia frecventa sicuratarea conductelor si
ventilelor;
- Aplicarea iluminarii cu energie redusa.
Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai sczut consum posibil de energiepentru o rat de volum
de aer si pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cuturtie sczut utilizeaz mai putin
energie decat acele care opereaz la turatieridicat.
64
Semnificative reduceri in consumul de energie pot fie realizate cu un sistemcombinat pentru
controlul sistemelor de inclzire si ventilatie, optim adaptat lacerintele animalelor.
2.2.8 Alte activitati
Alimentarea cu carburanti, intretinerea si repararea autovehiculelor si aaltor utilaje de transport
nu se realizeaza pe amplasament. In consecinta, fermanu detine depozit propriu de carburanti si
nici atelier mecanic.
2.3. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permitautilizarea sa in viitor, se
vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative intimpul actiunii de inchidere si sa se
minimizeze impactul potential remanent dupaincetarea activitatii.
In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedereredarea amplasamentului
intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si sebazeaza pe urmatoarele elemente:
- splarea si dezinfectarea halelor;
- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane:
vidanjabil,
basa, canale colectoare si bazine colectoare;

- splarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;
- evacuarea apelor uzate rezultate din splarea structurilor subterane sisupraterane;
- ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;
- colectarea si evacuarea din incint a tuturor deseurilor menajere siindustriale.
Tabelul nr. 10: Structuri subterane
Structuri subterane
Retea de canalizare interioara si exterioara.

Camine de vizitare.
Bazin de colectare a apelor uzate
Continut
Masuri pentru scoaterea din

functiune in conditii de
siguranta
Dejectii, ape Golirea preliminara, spalarea si
uzate
igienizarea retelei de canalizare
Tabelul nr. 11: Structuri supraterane

Cladire sau alta structura
Materiale
periculoase
Alte pericole potentiale
Hale de productie, platforma

dejectii, alte cladiri.
Nu
Nu exista alte pericole

potentiale pentru mediu
65
Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

Tabelul nr. 12. Zone in care se preleveaza probe
Zone/ localizari
in care se
preleveaza probe
Eventual, din
jurul structurilor
subterane
Motivatie
Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane va avea ca obiect

doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului,
deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzate cu continut de azot si
fosfor care nu sunt considerate poluanti pentru mediu decat in zone cu
vulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole. Conform
inventarului realizat si pus la dispozitia publicului prin OM 242/2005 al
MMGA si MAPDR, ferma nu este amplasata intr-o astfel de zona.
Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum sepoate realiza incetarea
activitatii cu minimum de risc pentru mediu.
Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inaintaARPM Galati solicitarea de
obtinere a autorizatiei pentru incetarea activittii.
Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului
Curtarea si dezinfectarea halelor
Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectareahalelor de productie
respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulariobisnuite, mai putin actiunile de
pregatire a halelor pentru repopulare.
Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane:
bazin
vidanjabil, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut deresturi de dejectii
rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.
Splarea si igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare. Dupa golirea bazinelor se va
face spalarea acestora iar apa rezultata va fi deasemenea vidanjata
Demolarea halelor si a celorlalte structuri supraterane.
In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreascademolarea
tuturor structurilor supraterane. In acest caz:
- se va elabora un proiect de demolare;
- se va obtine autorizatia de demolare;
66
- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si inconformitate cu toate normele de
securitate specifice;
- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitatecu regulile aplicabile
pentru gestionarea deseurilor, in bazaprevederilor din proiectul de demolare.
Gestionarea materialelor de constructie periculoase.
In componenta cladirilor de pe amplasament nu sunt materiale periculoase.
Colectarea si evacuarea din incint a tuturor deseurilor menajere siindustriale.
De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurileramase in incinta vor
fi colectate si eliminate corespunzator.
3. DESEURI
In fermele de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, principalele tipuri dedeseuri (care in cazul
altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-ofolosire judicioasa a materiilor
prime) sunt dejectiile si cadavrele de animale. Incazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare
a cantitatilor anuale produse,acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de
hrana si deapa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/
adapare/ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitelenormale se
realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.
Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative sidepind de activitatile
conexe desfasurate in ferma.
In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoareledeseuri:
- deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta
-cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei - 20 03 01;
- dejectii solide 02 01 06;
- deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate dinactivitatea de asistenta
veterinara 02 01 09;
- cadavre de animale - 02 01 02.
3.1. TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE
3.1.1. Tipuri si cantitti de deseuri rezultate n perioada de executie
Deseuri inerte si nepericuloase
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru EvidenTa gestiunii deseurilor si pentruaprobarea listei
cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabilesteobligativitatea pentru agentii
67
economici si pentru orice alti generatori de deseuri,persoane fizice sau juridice, de a tine evidenta
gestiunii deseurilor.
Conform listei mentionate, deseurile din constructii se clasific dup cumurmeaz:
_ 01.04.08 deseuri de piatr si sprturi de piatr;
_ 17.01.07 beton, crmizi, materiale ceramice;
_ 17.02.01 lemn;
_ 17.02.02 sticl;
_ 17.02.03 materiale plastice;
_ 17.04.07 amestecuri metalice;
_ 17.09.00 deseuri amestecate de materiale de construtie.
Examinind lista de mai sus, se constat c nu apar deseuri periculoaseintrucat aceast categorie
de deseuri nu se genereaz prin lucrrile de constructieproiectate.
Deseurile de lemn, sticl, materiale plastice se incadreaz in categoriadeseurilor menajere; sunt
generate de personalul de executie a lucrrilor deconstructii.
Deseurile de piatr si sprturi de piatr, beton, crmizi, materiale ceramicesunt deseuri
provenite din activitatea de renovare a cladirilor.
Deseurile amestecate de materiale de constructie sunt deseuri provenite dela surplusul de
materiale de constructii: constructiile vor fi realizate dup normelede calitate in constructii astfel
incat cantittile de deseuri rezultate s fie limitate laminim.
Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatiispecial amenajate in
incint, selectate si evacuate periodic la gropile existente saudup caz reciclate.
3.1.2. Tipuri si cantitti de deseuri rezultate n perioada de exploatare
Tipurile si cantitatile de deseuri generate din activitatea de crestere apasarilor sunt prezentate in
tabelul urmator:
Tabelul nr. 13: Tipurile si cantitatile de deseuri generate
Nr
crt
1
Cod
deseu
20 03 01
02 01 02
02 01 06
Denumire
deseu
Deseuri
menajere
Cadavre deanimale
(mortalitati)
Dejectiianimaliere
Sursa/
provenienta
Intreaga unitate
Cantitatea
Cca 500
kg/an
Procesul
decrestere Cca 1
gainiouatoare
tone/an
Procesul
decrestere 400 m3/an
gainiouatoare
Starea
fizica
solida
solida
solida
68
4
02 01 09
Deseurimedicale
Activitatea deasistenta
medicala
Fundamentarea volumului de dejectii
Cca 50
kg/an
solida
Cantitatea de dejectii anuala = 20 kg/loc

Capacitate ferma : 40 000 capete/serie
Cantitatea totala de dejectii = 20 kg/loc x 40 000 capete/serie x 1 serie/an
= 800 t/an (la o umiditate de aproximativ 60% substanta uscata)
800 t/an : 0,5 t/m3 =400 m3/an
3.2. MODUL DE GOSPODARIRE A DESEURILOR
Modul de gospodrire a deseurilor se prezint sintetic in cele ce urmeaz.
Tabelul nr. 14: Modul de gospodrire a deseurilor
Tip deseu
Menajer
Cod
deseu
20 03 01
Dejectii
animaliere
02 01 06
Deseuri
medicale
02 01 09
Cadavre
animale
de 02 01 02
Mod de colectare / evacuare

In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevzute
cu containere de tip pubel. Periodic acestea vor fi golite de
masinile de salubritate. Se vor incheia contracte cu unitTile
specializate pentru colectarea deseurilor menajere.
Dejectiile se evacueaza periodic din hale. Se depoziteaza temporar
pe o platforma special amenajata. Se valorifica in agricultura ca
fertilizant
Ambalajele de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea
de asistenta veterinara se colecteaza separat de medicul veterinar si
se elimina prin firme specializate
Se depoziteaza temporar intr-o lada frigorifica si se elimina prin
firme specializate
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRACOMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI

DEREDUCERE A ACESTORA
4.1. IMPACTUL IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE
Conform celor prezentate, in faza de constructie se vor realiza urmatoarelelucrari:
lucrari de constructie a cladirii ad-tive, a halei de crestere a gainilor ouatoare, filtrului sanitar,
sectoruluide colectare a oualor, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide,gospodariei de
apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;
montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor(adapare, hranire,
iluminare, climatizare).
69
Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vorgenerea doar niveluri
reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice dindemolari si constructii.
Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotuluiastfel incat efectul
acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului.
Deseurile vor fi eliminate in conformitate cu cerintele legale.
In perioada de executie, impactul este nesemnificativ.
4.2. APA
4.2.1. Conditiile hidrogeologiceale amplasamentului
In judetul Galati, varietatea litologica, tectonica si structurala, specificaunitatii de relief,
influenteaza in mod direct distributia si caracterulapelor subterane.
Municipiul Galai este situat n zona estic a Romniei, n extremitatea sudic a platoului
Moldovei, la 45 27' latitudine nordic i 28 02' longitudine estic. Situat pe malul stng al
Dunrii, ocup o suprafa de 246,4 km2, la confluena rurilor Siret (la vest) i Prut (la est),
lng Lacul Brate, la circa. 80 de kilometri de Marea Neagr. Cel mai apropiat ora este Brila,
la doar 15 kilometri spre sud. Oraul se ntinde pe trei terase: Valea oraului, cu altitudine ntre 5
- 7 m i altele dou, trasate aproape n form de evantai; prima cu o altitudine ntre 20 - 25 m
(nucleul oraului medieval, actualmente centrul oraului) i a doua cu altitudini care depesc 40
m (oraul modern). Viaa comunitilor umane a fost influenat n mod direct de ctre Dunre,
cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de
6.199 mc/s, dup ce primete n amonte apele rului Siret cu un debit mediu de 210 mc/s (cel mai
mare afluent de pe teritoriul romnesc). Fluviul i continua drumul spre Marea Neagr dup ce
primete, n avalul porturilor din Galati, apele rului Prut, cu un debit mediu de 86 mc/s. Debitele
Dunrii au o variaie important, n funcie de anotimp i an, cu valori maximale n luna mai
(18.000 - 19.000 mc/s) i minimale in cursul verii (2.000 - 2.450 mc/s). Datorit senalului adnc
pn n zona oraului Brila, Dunrea este declarat maritim.
Suprafata totala ocupata de ape si balti la nivelul judetului Galati este de 13019 ha.
Zona studiata este amplasatala la cca. 4 km nord de fluviul Dunarea, cca.4 km est de lacul Brates
si cca. 2,5 km vest de raul Prut.
Principalele cursuri de apa care strabat judetul Galati si care sunt in apropierea zonei analizate
sunt: Dunarea si Prutul
Cursuri de apa care strabat jud. Galati
70
Curs de apa
Dunare
Prut
Lungime totala pe teritoriul

Romaniei (km)
1075
742
Lungime in jud. Galati (km)

20
121
Principalele lacuri si balti.

La cca. 4 km nord-vest de amplasament se afla Lacul Brates cu o suprafata de 2400 ha.
Alte lacuri si balti sunt aferente luncii joase a Prutului Inferior si sunt mai indepartate de zona
analizata.
Din punct de vedere geomorfologic terenul face parte din unitateageomorfologica majora Campia Romana - cu un relief in general plan, cu zonelargi ridicate sau coborate specifice
zonelor de cimpie, datorate depuneriloreoliene.
Litologic terenul este constituit din depozite eoliene (loess), cu grosimi maimici de 5,00 m. care
stau peste depozite aluvionare constituite din nisipuri finprafoase si nisipuri medii cu indesare
medie sau afanate.
Hidrologic, primul nivel freatic este cantonat in orizontul nisipos laadancimi de 3,50 - 5,00 m., in
functie de cota terenului, si are caracter ascensionalin perioadele ploioase aceasta urcand cu cca.
1,00 m.
In zona propusa pentru implementarea proiectului, calitatea apei esteposibil sa fie afectata de
doua categorii majore de factori de stres fizici si chimici:
tipul de mineralizatie al zonei;
folosirea fertilizantilor in agricultura.
Nu a fost investigata calitatea apei freatice de pe amplasament.
4.2.2. Hidrologia amplasamentului
Principala artera hidrografica ce strabate judetul Galatisi care dirijeazaaproape intregul regim
hidrologic este Fluviul Dunarea. Extremitatea estica a judetului esteocupata de bazinul Prutului
care, prin suprafata lui redusa, nu prezinta mareimportanta sub aspect hidrologic.
Caracteristicile hidrografice i hidrogeologice sunt n strns legtur cu condiiile geologice i
geomorfologice specifice zonei studiate, precum i cu condiiile de clim excesiv continentale;
Apa subteranare nivelul hidrostatic situat la adncimi de cca. 14,0 m fa de cota terenului (din
fntnile din zon), fiind cantonat n lunca Siretului i are n general nivel ascensional, cu debite
oscilnd ntre 0,2 i 13,3 l/s;
71
- Apa subteran prezint, n timp, variaii mici pe vertical, n funcie de cantitatea de precipitaii
czute.
Pe amplasamentului fermei de gaini ouatoare nu exista ape de suprafata.
4.2.3. Alimentarea cu apa
Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentruadapatul pasarilor si igienizarea
spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.
Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prinintermediul unui foraj, amplasat
langa filtrul sanitar.
Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor (V=1505 litri) din beton,suprateran.
DistribuTia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr-o reteade conducte din
polipropilena reticulara (PP-R) cu Dn = 25 - 40 mm in lungime de circa 150 m.
Pentru canalizarea menajera se vor folosi tevi din polipropilena ignifugata, iar pentru racordul la
canalizare tevi PVC KG.
Obiectele sanitare vor fi echipate cu organe de inchidere, robineti de trecere cu sfera si baterii
monocomanda. Conductele vor fi izolate cu tub Armaflex (legaturile) si cochilii din vata
minerala casetate cu folie din aluminiu (coloane si distributia).
4.2.4. Managementul apelor uzate
Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie
Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului suntreprezentate de :
- utilajele de transport ;
- activitatea umana.
Utilajele de transport pot cauza poluarea apelor prin scurgeri decarburanti sau uleiuri minerale.
Activitatea salariatilor de pe santier este generatoare de poluanti cu impactasupra apelor prin :
- producerea de deseuri menajere, care prin depozitare necorespunzatoarepot fi antrenate de vant
si ploi sau pot genera levigat care sa afectezeapele de suprafata sau subterane ;
- evacuarile fecaloid menajere ale organizarii de santier pot si ele afectacalitatea apelor de
suprafata sau subterane daca grupurile sanitare suntimprovizate.
Surse de poluanti pentru ape in perioada de exploatare
In perioada de exploatare sursele de poluare a apelor sunt reprezentatede :
- utilajele de transport ;
- apele uzate menajere si rezultate de la igienizarea halei.
72
Utilajele de transport pot cauza poluarea apelor prin scurgeri decarburanti sau uleiuri minerale.
Ape uzate rezulta de la filtrul sanitar si din igienizarea halelor la sfarsitulfiecarui ciclu de
productie.
Apa menajera rezultata de la grupurile sanitare si dusurile amplasate infiltrul sanitar este si ea un
potential poluator daca sistemul de canalizare nufunctioneaza corespunzator sau daca este
evacuata in mediu, in loc sa fie dirijatacatre reteaua de canalizare.
Pentru calculul volumului de ape uzate s-au utilizat urmatorii coeficienti derestitutie:
- 0,9 pentru apele uzate rezultate de la spalarea halelor ;
- 0,8 pentru apele uzate rezultate de la grupurile sanitare din cadrulamplasamentului.
Tabel 15. Ape uzate rezultate in perioada de exploatare
Folosinta
Debit anual
Preepurare
Restitutie
Calitate
Igienico-sanitara
personal
231m3/an
Depozitare
in bazin
vidanjabil
Depozitare
in bazin
vidanjabil
Statie de
epurare
Conform limitelorimpuse prin

contractul de epurare a eplor
uzate
Conform limitelorimpuse prin
contractul deepurare a eplor
uzate
Apa pentru
spalarea
halelor
41 m /an
Statie de
epurare
272 m3/an
Total apa azata 272 m3/an
Sistemul de colectare a apelor uzate
Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar vor fi colectate printr-oretea de canalizare
realizata din conducte de polipropilenacu Dn = 110 mm in bazinul vidanjabil.
Reteaua de canalizare pentru colectarea apelor uzate rezultate de laspalarea halei consta dintr-o
conducta din PVC-KG (Dn = 110mm) carecolecteaza apele uzate din hala si le evacueaza in
bazinul vidanjabil.
Locul de descarcare al apelor uzate
Periodic, apele uzate (menajere si rezultate de la spalarea halelor) vor fividanjate, transportate si
tratate intr-o statie de epurare autorizata.
4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare
73
In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu si /sau a sanatatii oamenilor
este nesemnificativ, in conditiile in care se respecta:
prevederile proiectului;
tehnologia de executie;
tehnologia de exploatare.
Apele uzate generate pe amplasament pot polua solul si apele freatice si desuprafata prin:
fisurarea sistemul de etansare al platformei de dejectii;
fisurarea conductele de canalizare.
In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe inapele de suprafata
sau subterane.
In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele:
a) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare a halei care nu contincantitati mari de poluanti,
b) sistemul de colectare a acestora va fi nou si va fi bine intretinut, facandimprobabila aparitia de
exfiltratii,
c) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul cladirilornepermitandu-se venirea in
contact a apelor meteorice cu eventuale resturi dedejectii. In acest fel, se inlatura riscul de
patrundere a apelor uzate in apa freatica.
De altfel, aceste ape nu sunt considerate a constitui un risc pentru calitatea apelorfreatice iar
folosirea lor directa la udarea terenurilor agricole este o practicarecunoscuta ca BAT.
In concluzie, activitatea din ferma nu va avea impact asupra apelor.
4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii
Masurile luate prin proiect pentru protectia factorului de mediu apa sunt:
Apele uzate sunt evacuate printr-o retea de canalizare care colecteaza separat apele uzate de la
corpul administrativ si apele rezultate de la spalarea si dezinfectia halei la sfarsitul fiecarui ciclu
de productie, intr-un bazin, etans, cu volumul total de 10 mc.
Etansarea se va face cu geomembrana;
Apele uzate se vidanjeaza de firme autorizate ori de cate ori este nevoie;
Platforma de depozitare a dejectiilor este betonata, acoperita (tip sopron) si prevazuta cu zid
perimetral, rigole si basa de colectare a levigatului. Etansarea bazei depozitului va fi realizata cu
geomembrana.
Este necesar ca utilajele de exploatare si mijloacele de transport:
74
_ sa fie verificate tehnic si s nu prezinte defectiuni prin care s aib locscurgeri de motorin,
uleiuri etc.
_ alimentarea cu motorin si schimbul de ulei se va face in locuri specialamenajate (garaje,
ateliere).
_ reparatiile se vor executa in ateliere speciale;
_ spalarea autovehiculelor se va face in spltorii special amenajate, cuconditii speciale de
protectie si colectare a apelor;
_ orice utilaj sau autovehicul care nu prezint sigurant in exploataredin punct de vedere al
protectiei mediului va fi oprit sa lucreze;
_ mecanicii de utilaje si soferii vor fi instruiti in acest sens.
Activitatea umana
In fapt, ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia deexploatare, monitoring si
eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile deproiectare.
Se vor lua masuri speciale pentru ca:
Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului sa fie depozitate incontainere speciale
amplasate in locuri protejate;
Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie amediului pe care
trebuie sa le respecte si vor fi informati cu privire lamasurile coercitive ce vor fi luate in caz de
accidente ecologice datorateneglijentei.
4.3. AERUL
Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatileantropice actuale si de
fenomenele naturale precum eroziunea solului.
Principala cale de acces in zona este drumul judetean DN2B.
Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele carese deplaseaza in zona.
Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specificeperimetrelor localitatilor, si
anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseurilemnoase, deseuri agricole) in sisteme
casnice de incalzire si de preparare a hranei,cresterea animalelor in gospodariile individuale si
culturile de vegetale.
75
Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi deazot (NO, NO2, N2O),
oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3),particule, compusi organici volatili si
condensabili (inclusiv hidrocarburiaromatice policiclice substante cu potential cancerigen),
metale grele.
Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definescnivelurile initiale (de
fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatiloraferente proiectului si care vor continua sa
afecteze calitatea aerului pe durataciclului de viata a obiectivului analizat, sunt reprezentate de
arderea lemnului sau a altorcombustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati
comerciale sauinstitutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.
Nu exista studii privind calitatea aerului in zona aferenta proiectului.
Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de cca.1000 m fata de cea mai
apropiata zona locuita si cca. 5000 m fata de localitatea Galati si ca in zona nu se desfasoara o
activitate industriala semnificativa, sepoate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului
nu este poluat decatde sursele naturale, temporare.
4.3.1. Date generale
Dat fiind faptul c judeul Galai reprezint o poart spre nord-est i spre sud-vest, el se gsete
sub influena maselor de aer continental estice i mai putin sudice, lipsind aproape cu totul
influena aerului vestic care este oprit de paravanul munilor Carpai. Temperatura medie anual,
calculat pe o perioad de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie n timpul verii este
de 21,3 grade C. n timpul iernii, deasupra judeului Galai vin din nord i nord-est mase de aer
rece care produc scderi de temperatur care oscileaz ntre 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura
medie lunar este mai sczut n ianuarie cnd are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura
medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. n timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de
peste 10 grade C. Repartiia anual a precipitaiilor este neuniform, cele mai mari cantiti de
ap cad n anotimpul de var, sub form de averse. Vntul predominant este Crivul, care
reprezint 29% din frecvena anual a vnturilor. Al doilea vnt predominant este cel din sud, cu
o frecven de 16% i bate mai mult vara i este destul de uscat. Clima, aa cum rezult din cele
prezentate, este temperat-continental. Conform unui memoriu de prezentare a judeului Galai,
mediile multianuale n municipiul Galai sunt:
Presiune medie la nivelul staiei: 1008,4 mb Presiune medie la nivelul mrii: 1017,4 mb
Temperatura medie anual: 13,1 C Temperatura maxim anuala a fost in 2007: 40,5C
76
Temperatura minim anuala 2007: 13.1 C Cantitatea lunar de precipitaii medie: 477 l/m2
Numr de zile (mediu) cu precipitaii: 66 zile Durata de strlucire a soarelui (medie): 184,3 ore
Regimul precipitatiilor
Acesta este determinat de factori generali, ca circulatia maselor de aer, darsi locali, precum
pozitia geografica, unitatile de relief vecine, altitudinea reliefului,orientarea principalelor culmi
si vai, inclinarea versantilor, gradul de impadurireetc.
Precipitatiile anuale sunt de 500 mm si zpada, iarna, poate ajunge pan la30 cm.
In medie, lunile cu caderi de precipitatii mai frecvente si mai nsemnatecantitativ, sunt
aprilie - iunie, cu un al doilea maxim in octombrie-noiembrie, acestlucru fiind datorat indeosebi
activitatii ciclonale. In luna iunie se inregistreaza inmedie cele mai mari cantitati 60-140 mm
lunar , iar minime de cantitati lunare deprecipitatii se inregistreaza in luna februarie , 20- 40 mm
lunar.
Exceptional, cad cantitati anuale abundente de precipitatii (in anii ploiosi),asa cum a fost in anii
1972, 1975 si 2005, datorita activitatii mai intense a ciclonilor,mai ales a celor de origine
mediteraneeana care, ajunsi deasupra Marii Negre,sufera o intoarcere spre partea de SE a tarii
noastre (cicloni retrograzi) si afronturilor reci de origine atlantica.
Astfel, in 24 de ore pot sa cada cantitati insemnate de precipitatii. Cele maimari cantitati maxime
de precipitatii in 24 de ore , cad in lunile iunie - august, iarcele mai mici in februarie - aprilie si
octombrie.
Prima bruma se inregistreaza in prima decada a lunii noiembrie. Ultimabruma cade in luna
martie.
In zilele geroase de iarna apare chiciura. Zilele cu ceata sunt frecvente inlunile de toamna si
iarna. Vara se inregistreaza 20 de zile tropicale, datoritaprezentei aerului de origine tropicala din
Africa de Nord.
Cantitatea totala de precipitatii inregistrata pe teritoriul jud. Galati in anul 2007 a fost de 499,6
l/mp.
Date meteo privind aerul si cantitatea de precipitatii in jud. Galati
Element meteo
Temperatura
(grade C)
aerului Media
Minima
1969-2008
2008
10.8
12.5
absoluta -21.8/19.02.1985
-15.3 / 05.01.2008
77
(grade C/data)
Maxima
absoluta 40.5/22.07.2007
37.9/16.08.2008
(grade C/data)
Precipitatii
Media
atmosferice (l/mp)
Minima
491.4
352.2
absoluta 346.7/1994
1.3/02.2008
absoluta 832.3/1967
81.2/09.2008
(l/mp/data)
Maxima
(l/mp/data)
Regimul vanturilor
Regimul eolian este predominant estic. Iarna se face simtit Crivtul careprovoaca troienirea
zapezii. Vntul predominant este Crivul, care reprezint 29% din frecvena anual a vnturilor.
Al doilea vnt predominant este cel din sud, cu o frecven de 16% i bate mai mult vara i este
destul de uscat.
Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor
lente de aer temperat oceanic din V si NV (mai ales in sezonul cald), frecventa de asemenea
mare a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E (mai ales in sezonul rece), precum si
avvectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.
Vantul predominant bate din directia N-N-E cu o frecventa de 18,4%, iar intensitatea medie
anuala este de 3 grade Beaufort, corespunzator unei viteze medii de 8 m/s.
Vantul se intensifica incepand din octombrie si ajunge la apogeu in aprilie, cand se inregistreaza
in medie 5,5 zile cu vanturi de intensitate depasind 6 grade Beaufort, pana la 8,7 grade Beaufort.
Conditii de transport si difuzie a poluantilor
Din datele preluate de la statia meteo Galati a rezultat ca frecventa cea maipronuntata au
inregistrat-o vanturile din directia NE, peste 30%.
Vanturile din directia SE au frecventa cea mai mica 3% pe an.
Viteza medie anuala este de 2,71 m/s. Vanturile din directiile E si NE auviteze medii cele mai
mari de 3,1 m/s, iar cele din directiile N si NV au vitezelecele mai mici, si anume de 2,3 m/s.
Vanturile dominante sunt pe directiile NE, N, SV si NV.
78
4.3.2. Surse si poluanti generati
Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti n perioada de executie
Conform celor prezentate anterior, in faza de constructie se vor realizaurmatoarele lucrari:
lucrari de constructie a haleide productie, a cladirii ad-tive, filtrului sanitar, platformei pentru
depozitarea a dejectiilor,gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare,
electricitate;
montarea echipamentelor specifice tehnologiei de productie(adapare, hranire, iluminare,
climatizare).
Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei si vor genera doar nivelurireduse de pulberi
specifice lucrarilor de constructii.
Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti n perioada de exploatare
In perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie in sursmajor de poluare a
atmosferei.
Principalele forme de poluare ale factorului de mediu aer, sunt datorate:
emisiilor de poluanti din procesele metabolice a gainilor ouatoare;
emisiile de poluanti provenite din depozitele de dejectii;
circulatia vehiculelor care asigur deservirea fermei.
Prin tehnologia de crestere a gainilor in hale trebuie asigurati parametrinormali pentru factorii
fizici (temperatura, umiditate, curenti de aer) si factoriichimici (concentratie poluanti).
Pentru mentinerea unei atmosfere de normalitate in hala, poluantii din aesunt evacuati in exterior
printr-un sistem de ventilatie.
Emisii de poluanti din procesele metabolice
Emisiile de poluanti in aer din hala reprezinta cele mai mari cantitati deemisii din tot procesul
tehnologic din ferma, cele mai importante fiind cele deamoniac (NH3), de metan (CH4),
protoxid de azot (N2O) si pulberi. Amoniacul simetanul rezulta din reactiile metabolice si din
fermentarea dejectiilor. Amoniaculeste principala cauza a mirosurilor neplacute. Protoxidul de
azot este un produsde reactie secundar in amonificarea acidului uric din urina.
Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori care pot aveaefecte in lant:
Numarul de gaini.
Proiectarea si constructia cladirilor (hale);
79
Formula furajelor (nivelul de proteine si fosfor);
Sistemul de adapare;
Sistemul de gestionare a dejectiilor;
Se mentioneaza ca, in cazul instalatiilor de tipul crestere intensiva apasarilor si porcilor
documentul de referinta BREF ILF nu contine valori limita deemisie VLE. Sunt prezentate insa
valori indicative ale factorilor de emisie din halepentru NH3, CH4, N2O si pulberi, care
reprezinta principalii poluanti emisi in aer.
4.3.3. Prognozarea poluarii aerului
Emisii din activitatea de crestere a pasarilor
Luand in considerare factorii de emisie prezentati in BREF ILF, cantitatileestimate de poluanti
atmosferici proveniti din hala de crestere a gainilor siplatforma de depozitare a dejectiilor (40
000 capete) sunt prezentate in tabeleleurmatoare. Comparatia a fost facuta cu valoarea prag de
emisie conform HG nr.140/2008 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor
Regulamentului(CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 166/2006 privind
nfiintareaRegistrului
European
al
Poluantilor
Emisi
si
Transferati
si
modificaea
directivelorConsiliului 91/689/CEE si 96/61/CE.

Tabel 21. Cantitatile estimate de poluanti atmosferici emisi din halele de crestere
apasarilor, conform BREF
Nr. Poluant
crt.
Factor de emisie (hale)[kg/loc/an]
1
Factor de emisie (fermastudiata)
2
[kg/loc/an]
Debit de emisie pentruferma studiata
3
[kg/an]
Valoare prag de emisie[kg/an]
4
* Valori conform BREF ILF (tabel 3.34)
NH3
CH4
N2O
0,01 0,067**
0,0385**
0,021 0,043*
0,032***
0,014 0,021*
0,0175***
1540
1280
700
10 000
100 000
10 000
** Valoare conform BREF ILF (paragraf 4.5.1.5.3 si tabel 4.17)

***Valoare medie a valorilor din linia 1
Tabel 22. Cantitatile estimate de amoniac emis din depozitarea dejectiilor, conformBREF
(tabel 3.36)
Factor de emisie
[kg/cap/an]
Capacitatea fermei
[locuri]
Cantitatea
de NH3 emis
80
0,08
40 000
3200
Utilajele de transport si exploatare

Pentru buna desfasurare a activitatii in ferma, vor fi folosite urmatoareleutilaje: tractoare si
mijloace auto pentru transportul personalului, furajelor sipasarilor.
Estimarea emisiilor de poluanti de catre utilajele de transport si exploatareau la baza urmatoarele
date:
Consumul total de carburanti: 26 kg/h;
Timp de functionare zilnica: 10 h/zi;
Debit masic CO2 estimat conf AP-42: 20,8 g/kg carburanti;
Debit masic SO2 estimat conf AP-42: 7,8 g/kg carburanti;
Debit masic NOx estimat conf AP-42: 4,2 g/kg carburanti;
Debit masic aldehide estimat conf AP-42: 0,8 g/kg carburanti;
Debit masic hidrocarburi nearse estimat conf AP-42: 20,8 g/kg carburanti.
Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport si utilaje suntprezentate in tabelul
23.
Tabel 23. Emisii in atmosfera de poluanti generati de utilaje si mijloace de transport
pentrurealizarea noilor obiective
Denumirea
sursei
Mijloace detransport siutilaje
Debite masice [g/h]

CO2
551
SO2
199
NOx
107
Aldehide
20
Hidrocarburinearse
551
Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile OrdinuluiMAPPM nr. 462/1993

(sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privindimpactul asupra calitatii aerului.
Arderea combustibililor. Agentul termic folosit pentru incalzirea spatiilor administrative se
obtine prin utilizarea de combustibil solid = pelete. Pentru incalzirea apei menajere sunt utilizate
panourile solare.
Modelarea dispersiei poluantilor atmosferici proveniti din activitateafermei
Impactul asupra aerului este cel mai important impact care poate apare incazul fermelor de
cresterea pasarilor si se datoreaza in special emisiei de amoniacsi mirosurilor neplacute.
81
Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3), deoarecelegislatia nationala nu
prevede limite de concentratie in imisie pentru ceilaltipoluanti din aer care se emit in cantitati
semnificative in fermele de crestereaporcilor si pasarilor, respectiv metan si protoxid de azot.
Luand in considerare curbele pentru distantele minime descrise de TA Luft5.4.7.1, pentru
capacitatea fermei (40 000 capete gaini; GV/cap = 0,0014), rezulta56 GV (unitati de greutate
animala). Pentru aceasta valoare, distanta minima fatade zona locuita recomandata de TA Luft
este de 370 m.
Impactul asupra aerului este nesemnificativ
4.3.4. Msuri de protecTie a aerului n perioada de exploatare
Aspectul cheie al cresterii intensive de pasari este cel legat de proceselenaturale, deoarece
pasarile metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientiiprin dejectii. Calitatea si compozitia
dejectiilor de pui precum si modul de stocaresi de manipulare sunt factori determinanti pentru
nivelul de emisii.
La construirea halelor se va tine cont de recomandarile BREF ILF, astfelincat va fi aplicata
varianta constructiva descrisa in paragraful 4.5.1.5.3.
Astfel,ventilatoarele au rolul de a exhausta aerul viciat din hala pe timp de vara, si de a
reimprospata aerul din hala pe timp de iarna. Admisia de aer se face prin clapetii de admisie
dispusi pe peretii laterali ai cladirii. Sistemul de ventilaie este format din 10 ventilatoare,
model EX50, cu asiu galvanizat, motor de 1 cai putere, ce furnizeaz un debit de 46.000 m3 /
or fiecare. Ventilatoarele sunt prevazute cu jaluzele exterioare si plasa antivrabii.
deschiderea/inchiderea proportionala a clapetilor. Panoul de comanda pentru clapetii de admisie
contine 1 baterie de 24 V, pentru actionarea clapetilor in cazul penelor de curent.
gol.
Panouri electrice pentru unitile motoare ale ferestrelor si sistemului de racire
82
Panouri electrice pentru ventilatoare.
Sistemul computerizat de management, ORION.
Senzor temeperatura si umiditate
Termostat
Protectia aerului se realizeaza prin amplasarea fermei intr-o zona carerespecta zona de protectie
sanitara fata de asezarile umane, unde factorul demediu aer nu va fi afectat.
Ferma va fi amplasata in extravilanul localitatii, la o distanta de 1000 m fata de cea mai apropiata
zona locuita (distanta minima recomandata de Ordinul536/1997 pentru aprobarea Normelor de
igiena si a recomandarilor privindmediul de viata al populatiei este de 1000 m) si de cca. 5000 m
distanta de mun. Galati
Msurile de minimizare a emisiilor de poluanTi in atmosfer vor consta in:
_ Aplicarea tehnicilor BAT;
_ proiectarea sistemului de adapostire conduce la reducereaemisiilor de amoniac cu 70 - 88%
fata de sistemul de referinta(BREF ILF, tabelul 4.17) ;
_ hranirea in faze diferentiate pe faze de crestere in functie degreutatea corporala a animalului
(BREF ILF sectiunea 5.3.1);
_ Buna gospodarire a dejectiilor;
_ Infiintarea unei perdele vegetale perimetrale;
_ Controlul traficului auto in interiorul amplasamentului;
_ IntreTinerea drumurilor de acces.
4.3.5. Emisii de mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de:
- emisiile de amoniac din halele de productie;
- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT,sunt nesemnificative
fiind sub limita de detectie chiar si in interiorulhalei.
Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicareacelor mai bune tehnici
pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modulde administrare a acesteia, colectarea/
transferul/ tratarea/ stocarea si eliminareadejectiilor.
4.3.6. Impactul generat de mirosuri
83
Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele decresterea animalelor este
mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar sialtor compusi ca de ex. hidrogenul
sulfurat.
Ordinul nr. 536/1997 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta deminim 1,0 km intre
localitati si fermele pasari, determinante fiind insa rezultatelestudiilor de evaluare a impactului.
Ferma se afla la distanta mare fata de zonele locuite astfel incat este putinprobabil sa se
inregistreze plangeri de la vecini in ceea ce priveste mirosurile.
Deoarece calculul dispersiei amoniacului in aer a evidentiat concentratiimici pentru mediile pe
intervale scurte, se concluzioneaza ca receptorii umani nuvor fi afectati de mirosurile generate de
ferma.
4.4. ZGOMOTUL SI VIBRATIILE
4.4.1. Surse de zgomot si vibraTii n perioada de exploatare
Principalele surse de zgomot si vibratii in cadrul amplasamentului suntreprezentate de:
vehiculele care vor trasporta materiile prime si produsele finite;
motoarele electrice care actioneaza utilajele procesului tehnologic.
4.4.2. Msuri pentru protectia mpotriva zgomotului si vibratiilor

Pentru mentinerea unui microclimat optim in hale se face aerisirea cuventilatoare actionate de
motoare electrice care introduc aer proaspat si evacueazaaerul incarcat cu emisii, rezultat din
activitatea de crestere a pasarilor.
Nivelul de zgomot al utilajelor este sub 80 dB (A), nivel situat sub limita maxim admis pentru
zgomotul de la locurile de munc cu solicitare normal a atentieicare este de 87 dB (A), nivel
acustic pentru expunerea zilnic, conform Ordinuluiministrului muncii si protectiei sociale nr.
508/2002 si Ordinul ministrului snttii sifamiliei nr. 933/2002 privind aprobarea Normelor
generale de protectie amuncii.
Nivelul de zgomot nu depaseste valoarea de 30 dB(A).
Nu sunt necesare amenajari speciale impotriva zgomotelor si vibratiilor.
In perioada de exploatare, singurele msuri de reducere a zgomotelor sivibratiilor sunt cele
legate:
_ de buna functionare a utilajelor folosite pe amplasament;
_ optimizarea tuturor activittilor desfsurate in incinta fermei.
84
Zgomotul si vibratiile se vor incadra in limitele impuse de legislatia demediu romaneasca si
europeana.
Impactul surselor de zgomot si vibratii este minim, avand efecte locale.
4. 5. SOLUL
4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul defolosinta
Calitatea solului n judeul Galai
Din punct de vedere geologic orasul Galati este situat in partea de sud a platformei Moldovenesti
in zona in care se intersecteaza cu platforma de tip nord-dobrogean. Cuvertura sedimentara care
acopera solul rigid al platformei cu grosimi de peste 3000 de metri este constituita din formatiuni
paleozoice si neozoice.
In zona de sud a campiei Covurluiului, zona in care se incadreaza amplasamentul studiat se
intalneste cernoziomul carbonatic, format in partea cea mai uscata a stepei pe pajisti xerofile cu
graminee.
In podisul Covurlui ca si in Campia Covurluiului apare pe depozitele loessoide cernoziomul
levigat.
n judeul Galai sunt urmtoarele tipuri de sol: cernoziom calcaric, cernoziom cam erodosol,
aluviosol, gleiosol, faeoziom, psamosol, pegosol.
Din punct de vedere tectonic, mun. Galati este situat la linia de fractura tectonica FocsaniNamoloasa_Galati, zona in care se fac resimtite seismele produse in zona Vrancea si a caror
frecventa este de cca. 30 de ani cu o intensitate seismica de 8 grade pe scara Mercalli.
Factorii naturali limitativi ai calitii solului sunt: eroziunea, alunecrile de teren, srcirea
solului i lipsa apei din sol.
Eroziunea este un proces continuu de distrugere a solului, deoarece prin ndeprtarea
stratului de la suprafa, acesta i poate pierde principala sa proprietate, care-l deosebete de
roc, adic fertilitatea. Eroziunea rocilor i a solurilor este cauzat de aciunea vntului,
ploilor i de activitile umane de tipul: lucrri agricole necorespunztoare, care distrug
textura solului, tratamente cu pesticide i fertilizani chimici, ploi acide, defriri, etc.
Alunecrile de teren se produc prin mijlocirea apei, i pot fi considerate ca nsumarea
proceselor de deplasare natural a maselor de teren datorit nmuierii bazei prin ap i puse
n micare prin aciunea gravitaiei. Urmrile alunecrilor de teren sunt dezastruoase:la
suprafa ajung roci nefertile, sunt distruse obiective, se schimb cursurile de ap, etc.
85
Alt factor limitativ este srcirea solului n principalele elemente fertilizante (fertilizrile
organice i minerale atunci cnd se fac nu au la baz studii agropedologice, se fac n
mod empiric i numai pentru culturile de baz) i lipsa apei din sol.
Terenurile afectate de eroziunea la suprafa n judeul Galai
-
Tipuri de eroziune
Suprafaa
Procentual
(ha)
(%)
Slab
84849,52
24,91
Moderat
25655
7,53
Puternic
18018,91
5,29
Foarte puternic
18557,68
5,44
Excesiv
94,22
0,03
Sursa: Oficiul Judeean pentru Studii pedologice i Agrochimice Galai

Terenurile afectate de eroziunea n adncime n judeul Galai
-
Tipuri de eroziune
Suprafaa
Procentual
(ha)
(%)
Siroiri, rigole
84849,52
24,91
Moderat
25655,59
7,53
Puternic
18018,91
5,29
Foarte puternic
18557,68
5,44
Excesiv
94,22
0,03
Sursa: Oficiul Judeean pentru Studii pedologice i Agrochimice Galai

Terenuri inundabilesunt rspndite pe raza judeului Galai dup cum urmeaz: Branitea,
Cosmeti, Fundeni, Iveti,
Lieti, Nmoloasa, Piscu, Schela, Slobozia Conachi, Tudor
Vladimirescu .
Indicator
Produse
petroliere
Suluri
Unitate de
masura
Valori
determinate
(mg/kg.su)
138
Valori conform OM 756/1997

Soluri
Prag de alerta /Tipul
Prag de interventie
normale
defolosinta
/Tipul de folosinta
Mai putin
Mai putin
Sensibila
Sensibila
Sensibila
Sensibila
<100
200
1.000
500
2.000
(mg/kg.su)
< 0,01
200
400
1 000
2 000
86
Sulfati
(mg/kg.su)
Zinc (Zn) (mg/kg.su)
Cupru(Cu) (mg/kg.su)
Crom total (mg/kg.su)
Nickel
(mg/kg.su)
(Ni)
Carbon
%
organic
Suprafaa aproximativ a
394,4
95
26,9
20,7
19,2
100
20
30
20
2.000
300
100
100
75
5.000
700
250
300
200
10.000
600
200
300
150
50.000
1.500
500
600
500
3,05
terenurilor inundabile la nivel de jude, este de 3106,36 ha, n timp ce
solurileafectate de salinizare sunt n suprafa de 35428,30 ha.

Conform analizelor reelei de supraveghere a calitii solurilor din judeul Galai, a rezultat:
Carbonul organic, care d indicaii indirecte asupra coninutului total de humus,
ncadreaz solurile analizate n categoria celor cu textur grosier bun i foarte
bun,
Metale grele - n punctele de monitorizare, concentraia metalelor s-a ncadrat n limitele
admisibile prevzute de legislaia de mediu n vigoare. S-aunregistraturme de metale
grele n straturile superficiale din punctele monitorizate amplasate pe DN 2B i DN 25,
care au sczut n intensitate n straturile de profunzime (20-40 cm),
Nu s-au semnalat surse antropogene de poluare (reziduuri lichide, solide, menajere,
stradale i industriale).
Solurile analizate s-au ncadrat n valorile normale admisibile conform Ordinului nr. 756/1997.
Tabelul 25. Clasa de aprovizionare a solurilor agricole cu azot si fosfor
Clase
de
aprovizionare
foarte scazuta
Scazuta
Mijlocie
bun (normal)
Ridicata
foarte ridicata
azot total (ppm - mg/kg s.u.)

culturi de camp culturi intense
<20
< 30
21 - 30
31 - 60
31 - 50
61 - 80
51 - 60
81 - 120
> 61
> 121
fosfor total (ppm - mg/kg s.u.)

culturi de camp Culturi intense
<4
< 20
5 - 20
21 35
21 - 35
36 70
36 - 50
71 110
51 - 70
111 145
> 71
> 146
Modul de folosinta al amplasamentului la data executarii prezentuluistudiu era teren agricol.

4.5.2. Surse de poluare a solului si subsolului
Principalele surse de poluare ale solului in perioada de exploatare a fermeisunt reprezentate de:
_ poluri accidentale prin deversarea unor produse (vopsele, produsepetroliere) direct pe sol;
_ depozitarea necontrolat a deseurilor provenite din activittiledesfsurate in amplasament;
87
_ scprile accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport;
_ depunerea pe sol a gazelor emise din functionarea utilajelor de transport;
_ splarea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substante dectre apele de precipitatii
poate constitui o alt surs de poluare asolului.
Conform celor prezentate anterior, in conditii normale, activitatea dinferma nu reprezinta surse
de poluare pentru solul de pe amplasament.
Conform calculelor efectuate pe baza factorilor din BREF ILF, cantitateatotala de fosfor emisa
este de 122 kg/ an, iar cantitatea de azot continuta indejectiile care se folosesc in agricultura ca
fertilizanti este de 154,4 tone/ an.
4.5.3. Prognozarea impactului
Amenajarea unei platforme ecologice de stocare a dejectiile animaliere eliminaposibilitatea
poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute deacestea (azot amoniacal, fosfor,
potasiu, substante organice, microelemente cupru, zinc, mangan, fier, etc.). Poluarea solului si a
subsolului nu se poateproduce decat accidental.
Dupa fermentarea dejectiilor si transpormarea lor in ingrasamant natural,acestea pot fi folosite
pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice aledejectiilor sunt in
funtie de specia si marimea animalelor, cima, caracteristicilefurajelor si sitemul de crestere a
animalelor. Deoarece aceste proprietati variazamult, este necesar ca dejectiile sa faca obiectul
unor analize de laborator inainte dea fi utilizate in agricultura.
Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice,modul de folosinta a
terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelulpanzei de apa freatica si masurile de
protectie si ameliorare a solurilor.
Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, decerintele culturilor,
rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare,levigare, denitrificare si pierderea prin
scurgerea de suprafata.
Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functiede continutul
acestora in azot si saruri.
In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza afi fertilizate cu dejectii
animaliere.
88
In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folositeca ingrasamant si nu
se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza afi fertilizat pot apare efecte
daunatoare asupra solului, cum ar fi:
- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesivaa continutului de
saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau potleviga in apele freatice;
- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolicela animalele care
consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu uncontinut ridicat de nitrati pot fi
daunatoare animalelor.
- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stareproaspata a unor legume cu o
capacitate mare de acumulare a nitritilor (morocv,ceapa, sfecla, salata, telina, etc.), precum si a
unor legume preparate (cartofi,spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc formarea
nitrozaminelor(substanta cu mare potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii
intreaminele secundare si acidul azotos.
- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces adejectiilor, contribuie la
marirea continutului de saruri solubile, la degradareastructurii solului si reducerea productiei
vegetale.
- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.
In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poateproduce si o poluare
biologica a solului. Aceasa este caracterizata prindiseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri
a germenilor patogeni.
Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de speciamicrobiana cat si de
calitatile solului si conditiile meteo climatice.
Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie degermeni a caror prezenta si
mai ales numar arata gradul de poluare.
Numarul total de germeni din sol sau mai ales numarul germenilorimpurificatori, constituie un
indicator global a carui valoare in cazul solului estemult mai redusa decat in cazul apei.
In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta atat pentru muncitoriiagricultori, cat si
pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cuaceste reziduuri.
Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata esteinterzisa.
Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 3 luni vara si in 3 4 luni iarna,timp in care sunt
distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele deinsecte.
89
Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrulactiunii de fertilizare sunt
componente fertilizante.
Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze inconformitate cu cerintele de
protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cunitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor
fi obligati sa intreprindademersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv
aprobareaplanului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.
In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsoluluieste pozitiv in
conditiile:
- etanseizarii depozitului de dejectii;
- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;
- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedeapentru ce tipuri
deculturi si terenuri se preteaza;
- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicateingrasaminte naturale.
4.5.4. Msuri de diminuare a impactului
Solul este factorul de mediu care preia si transmite majoritatea poluantiloremanati in mediul
inconjurator.
Activitatea ce se desfasoara in hale nu are impact direct asupra solului. Eainfluenteaza solul in
mod indirect prin intermediul altor factori de mediu si inspecial prin intermediul particulelor in
suspensie care, fiind mai grele decat aerul, sedepun pe sol.
Forma sub care poate fi afectat direct solul in etapele de construire,functionare si dezafectare este
depozitarea pe suprafata solului a deseurilor.
Pentru eliminarea acestui pericol, in perioada de exploatare, dejectiile suntevacuate periodic din
haleprin intermediul unui sistem de benzi transportoareintr-un depozit acoperit din afara halei.
Dup mineralizare, dejectiile de pasre vor fi preluate de terti si va fiutilizat la fertilizarea
terenurilor agricole din zon. Cantitatea de nutrienti aplicatava fi stabilita pe baza unui studiu
pedologic. Integritatea canalizarii si gospodariei dedejectii va fi verificata periodic.
Deseurile menajere vor fi depozitate temporar in containere speciale sipreluate de firme
specializate.
Cadavrele se depoziteaza temporar in spatii frigorifice si eliminate prinintermediul firmelor
specializate.
4.6. GEOLOGIA SUBSOLULUI
90
4.6.1 Caracterizare hidrogeologica
Geologic structural depozitele care alcatuiesc regiunea in care este situatamplasamentul studiat,
reprezinta sectorul sudic al Campiei Covurluilui.
Formatiunile geologice care alcatuiesc regiunea cu grosimi de 3000m este constituita din
formatiuni paleozoice si neozoice.
Apa subteran are nivelul hidrostatic situat la adncimi de 10 - 30m fa de cota terenului. Apa
subteran prezint, n timp, variaii mici pe vertical, n funcie de cantitatea de precipitaii
czute.
Apele subterane au debite variabile n cursul anului, aflndu-se sub influena direct a regimului
pluviometric.
Apa de adncime se afl n stratele acvifere ntlnite la adncimi variabile. Nivelul apei este
ascensional, variind n limite foarte largi, respectiv ntre 10 i 30 m.
La nivelul judeului, calitatea apelor freatice se nrutete de la nord-vest la sud-est. Caracterul
de nepotabilitate a zonei adiacente cursului inferior al rului Prut este dat att dup indicatorii de
amoniu, azotai i azotii, substane organice, ct i de concentraiile mari de cloruri de sodiu i
gradul ridicat de mineralizare.
Referitor la apele subterane la nivelul judeului Galai, se nregistreaz n special depiri ale
coninutului de substane organice, fier, azotii, duritate total, datorate influenei pe care o au
apele curgtoare de suprafa i a evacurilor de ape uzate insuficient epurate sau neepurate.
Se nregistreaz de asemenea un grad ridicat de mineralizare, valorile indicatorilor reziduu fix,
cloruri, sulfai, fiind depite la majoritatea forajelor monitorizate.
Cauzele probabile pentru care n majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinelor
pentru a fi utilizate n scopuri potabile sunt urmatoarele:
poluarea apelor de suprafa;
dezvoltarea intensiv a agriculturii n ultimele decenii cu utilizarea excesiv a
ngrmintelor chimice pe baz de azot i fosfor i a pesticidelor, a condus
la
acumularea n sol a unora dintre acetia (sau a produilor de degradare);

efectele pasivitii fostelor complexe zootehnice de capaciti mari privind msurile
pentru conservarea factorilor de mediu;
91
particularitile climatice, hidrogeologice i exploatarea sistemelor de irigaii care
au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol i migraia substanelor rezultate
din aceste procese.
Avnd n vedere faptul c apele subterane reprezint o important rezerv de ap potabil, este
necesar s se menin n continuare interesul acordat proteciei calitii acestora, cu att mai mult
cu ct creterea gradului de urbanizare este unul din factorii care pot conduce la deteriorarea
caracteristicilor naturale ale acestora.
4.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului
Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale, altele decatapa extrasa din forajul
de medie adancime pentru alimentarea fermei.
Proiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice sinici, prin mediul
geologic, asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteauahidrologica, zone umede,
biotopuri, etc.
4.7. BIODIVERSITATEA
4.7.1 Situatia existenta
Strict in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specievegetala sau animala
protejata prin reglementarile legale in vigoare. De asemenea,pe amplasament nu exista arii
protejate din ratiuniistorice sau culturale.
Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fostmodificata de om si
inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu exceptia islazurilor, vailor, sunt
cultivate cu cereale, floarea soarelui,leguminoase si, mai putin, cu pomi fructiferi si vita de vie.
Vegetatia naturala este reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisiaaustriaca), palamida,
pelinul, ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa capillata),scaietele, spinul, brusturul.
Prin si pe langa terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul,neghina, cicoarea,
musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele avandvirtuti terapeutice. Foarte raspandite
sunt loboda si traista ciobanului.
In stepa vegetatia lemnoasa este rara, reprezentata mai ales de salcam, dud,ulm, plop, tei si
arbusti ca macesul.
Fauna
92
Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie demoluste (Helicella, Helix
pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse.
Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna depamant, salamandra,
brotacelul), reptile (soparla cenusie, gusterul, serpineveninosi - Natrix n. si, mai rar, vipera),
pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua,soimul, grangurul, gaita, pupaza, pitigoiul, sitarul, cucul,
ciocanitoarea pestrita),mamifere (orbetele, popandaul, harciogul, cartita, liliacul, soarecele de
camp,dihorul, iepurele).
4.7.2. Surse de poluare a florei si faunei
In capitolul anterior au fost analizate sursele de poluare ale aerului. S-aapreciat c poluantii
chimici din aer, poluanti rezultati din procesele metabolice alepasarilor, arderea combustibililor,
in perioada executiei lucrrilor de constructie si inperioada de exploatare, sunt in concentratii
foarte mici. Concentratiile potentiale nusunt periculoase pentru vegetatie si animale.
4.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare
Deoarece activitatea de crestere a pasarilor in ferma se desfasoara in spatiiinchise, precum si
datorita masurilor de biosecuritate specifice, nu va apare unimpact advers asupra biodiversitatii
avifaunistice.
In ce priveste impactul asupra vegetatiei, se apreciaza ca activitatea fermeinu va avea impact din
motivele enumerate in continuare:
- Poluantii cu efecte negative pentru vegetatia forestiera sunt SO2, NO2 siNO3 (conform
ghidurilor de calitate a aerului recomandate de OrganizatiaUniunii Internationale de Cercetare a
Padurilor IUFRO); pe de o parteacesti poluanti nu sunt generati pe amplasamentul fermei iar
pe de altaparte, in imprejurimile fermei nu exista vegetatie forestiera.
4.8. PEISAJUL
Constructiile amenajate vor avea un aspect agreabil si vor fi permanentingrijite. Spatiile care nu
sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatiiverzi pe care se vor planta arbusti si plante
ornamentale. Perimetral se vor plantaperdele de arbori de talie mijlocie-mare avand atat rol
estetic, cat si de protectieimpotriva zgomotului si emisiilor.
Pentru integrarea armonioasa a cladirilor in peisaj, se va acorda o atentiedeosebita pentru
alegerea materialelor folosite la finisajele exterioare si aleplatformelor de acces.
In vecinatatea obiectivului analizat nu exista zone naturale folosite in scoprecreativ sau zone
protejate. Amplasamentul nu este vizibil din DN2B.
93
Se apreciaza ca activitatea fermei, nu vor avea efecte negative asuprapeisajului din zona.
4.9. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
Zona studiata este situat la o distanta de aproximativ 5 kmde mun. Galati. Accesul in zona se
face pe drumul judetean DN2B.
Activitatile specificezonei,importante sunt:
- Agricultura;
- Cultivarea cerealelor;
- Cresterea animalelor.
Impact potential
Activitatea in ferma va crea un numar de circa 50 locuri de munca inperioada de constructie si 10
locuri de munca in perioada de exploatare ceea ce vaavea efecte benefice asupra mediului
economic.
Conform normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata alpopulatiei, distantele
minime de protectie sanitara sunt respectate de catre prezentulproiect. Activitatea fermei avicole
se realizeaza in spatii inchise, departe de zonelelocuite (aproximativ 1000 m).
Avand in vedere specificul, amaplasamentul si vecinttile noului obiectivse apreciaz c
impactul realizrii si exploatrii acestuia asupra asezrilor umaneeste nesemnificativ. Nu sunt
necesare msuri suplimentare pentru protectiaacestor obiective.
4.10. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUCULTURAL
Realizarea proiectului in zona de amplasament studiat, nu va duce lamodificarea conditiilor
etnice si culturale locale.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. ALTERNATIVA ZERO SAU NICI O ACTIUNE
Alternativa zero a fost luata in considerare ca element de referinta fatade care se compara
celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectuluiInfiintare ferma gaini ouatoare.
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei zero sunt:
pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 20 50 angajari directe in
etapa de preconstructie si in etapa de constructie, 10 in etapade operare, la care se adauga
angajari suplimentare indirecte);
94
pierderea investitiilor efectuate pana in prezent, avand ca rezultatpierderea interesului
investitorilor privati, bancilor comerciale si al institutiilorinternationale de finantare cu privire la
proiectele de dezvoltare industrialaviitoare in regiune si in Romania;
pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne,conforme reglementarilor.
Cea mai favorabila situatie pentru zona ar fi:
sa dispuna de solide oportunitati economice si de locuri de munca;
impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se vadezvolta si de
celelaltedezvoltari economice majore sa fie minim;
sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remediereaaparitiei unor poluarii.
Pentru a realiza aceasta (si a preveni impactul socio economic negativgenerat de
neimplementarea planului) este necesara o resursa economica viabila,capabila sa genereze
oportunitati pentru locuri de munca in numar semnificativ sisuficiente venituri pentru a permite
rezolvarea problemelor de mediu.
5.2. ALTERNATIVE PRIVIND DEFINITIVAREA PROIECTULUI

In vederea selectarii celei mai bune alternative de dezvoltare a activitatiordin punct de vedere al
impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevantpentru proiectul analizat au fost
evaluate alternativele a doua variante:
Alternativa 1.
Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat.
Structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat monolit este solutia clasica de
construire si asigura un grad ridicat de flexibilitate functionala prin posibilitatea de realizare a
compartimentarilor fara rol structural. In acest mod, utilizarea compartimentarilor cu pereti din
ghips carton montati pe structura metalica ofera asigurarea unor functiuni ale spatiului interior,
independente de structura de rezistenta.
Din punct de vedere al formei si alcatuirii de ansamblu a cladirii se recomanda o forma in plan
regulata, compacta si simetrica, cu distibutie uniforma a maselor si rigiditatilor in plan si pe
inaltimea constructiei. Cladirea va avea in plan o forma dreptunghiulara. Distributia stlpilor in
planul constructiei va fi cat mai uniforma. Rigiditatile structurii pe directiile principale vor fi cat
mai apropiate valoric.
95
La distributia si alcatuirea peretilor despartitori se vor avea in vedere, pe langa conditiile
functionale si cele referitoare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile cu
structura principala de rezistenta precum si limitarea degradarii lor in cazul actiunilor seismice
de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica precizat de normele specifice.
Planseul va fi realizat din beton armat cu bare independente.
Alternativa 2
Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice.
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice contravantuite si este realizata din
ansambluri de stalpi si grinzi imbinate in santier prin buloane. Toate profilele sunt Europrofile
HEA, IPE.
Avantaje:
- structurile metalice sunt structuri cu o larga raspndire in Romnia in ultimii ani pentru
majoritatea cladirilor de anvergura si industriale dar si pentru cladirile a caror estetica
modernista necesita o flexibilitate mai mare a suprafetelor vitrate etc.
- pentru realizarea in conditii satisfacatoare a acestui tip de structuri este necesar un
personal de executie de inalta calificare, dar viteza de executie dupa aducerea cladirii la cota
0.00 este foarte mare, mai ales ca majoritatea grinzilor si stalpilor nu se executa in santier ci in
ateliere specializate.
- totodata aceasta solutie permite realizarea unui numar mare de goluri de orice
dimensiuni in peretii de inchidere si cei de compartimentare. Se pot astfel asigura suprafete
vitrate mari pe fatadele cladirii, golurile de fereastra putnd fi dimensionate in functie de
necesarul privind iluminatul natural, fara a fi limitate de conditii structurale.
Analizand toti acesti parametri din punctul de vedere al tuturor factorilor implicati in realizarea
investitiei, respectiv : beneficiar proiectant constructor, avand in vedere avantajele si
dezavantajele fiecarui scenariu propus in parte, se constata faptul ca varianta optima de realizare
a investitiei a fost Alternativa 2.
Alimentarea cu apa proaspata
Au fost identificata si evaluata o singura alternativa: realizarea unui putde medie adancime.
In zona nu exista retea de alimentare cu apa.
Gospodarirea apelor
Obiectivele de gospodarirea apelor necesar a fi atinse sunt:
96
asigurarea unei cantitati de apa suficiente pentru operatiile tehologice,cu minimizarea cererii de
apa bruta;
mentinerea separarii intre apele curate si cele poluate;
Alimentarea cu energie electrica
A fost identificata si evaluate doua alternative:
obtinerea de energie electrica prin oferta de piata;
obtinerea de energie electrica de la ELECTRICA.
Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este obtinerea de energie
electrica de la ELECTRICA, cu prevederea postului de transformare post TRAFO existent la
marginea amplasamentului.
Pentru definitivarea proiectului au fost analizate de asemenea, alternative referitoare la
amplasament, dar si la tehnologia care va fi folosita pentru cresterea pasarilor.
Amplasamentul actual are avantajul amplasarii fata de cea mai apropiata zona locuita la o
distanta de 1000 m si la cca. 5000m fata de orasul Galati.
Referitor la tehnolgie au fost alese optiuni BAT in ceea ce privesteconstructia halei, alegerea
sistemelor de hranire, adapare, ventilare, iluminat siincalzire. De asemenea au fost adoptate
tehnici BAT si pentru managementuldejectiilor.
6. MONITORIZAREA
In conformitate cu OUG 152/2005 art. 17, f), care precizeaza ca in cazulfermelor de crestere
intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentrumonitorizare iau in considerare
costurile si beneficiile si cu BREF-ul care arata caaceasta prevedere trebuie interpretata in
sensul evitarii unei monitorizari excesive,actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de
poluanti (amoniac, protoxidde azot si metan) are in vedere nu masurarea acestora ci estimarea
prin calcul.
Se vor raporta anual cantitatile de emisii care depasesc valorile pragprevazute in HG nr. 140 din
6 februarie 2008 privind stabilirea unor msuri pentruaplicarea prevederilor Regulamentului
(CE) al Parlamentului European si al Consiliuluinr. 166/2006 privind nfiintarea Registrului
European al Poluantilor Emisi si Transferati si modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE
si 96/61/CE.
Proiectul este in acord cu standardele nationale, iar investitia va fi in acordcu standardele sanitar
veterinare, de igiena si bunastare a animalelor si demediu ale UE.
97
Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatii seva realiza prin controale
periodice efectuate de reprezentantii autoritatilor demediu si de sanatate publica.
Sistemul de automonitorizare in faza de exploatare are doua componenteprincipale :
monitorizarea tehnologica;
monitorizarea factorilor de mediu in zona de influenta.
Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a stariide functionare a :
utilajelor si autovehiculelor ;
sistemului de colectare a apelor uzate ;
drumurilor din incinta.
Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectateale tuturor

echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilorde accidente care pot avea
efecte negative pentru mediu si sanatatea oamenilor
Se vor monitoriza urmatorii parametrii tehnologici:
- Numarul de animale;
- Cresterea in greutate;
- Consumul de hrana;
- Compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda sifosfor;
- Consumul de apa;
- Consumul de energie electrica;
- Cantitatea de deseuri produsa.
Automonitorizarea factorilor de mediu consta in prelevarea si analizareacalitatii apei de
alimentare, apelor uzate si a dejectiilor.
Analizele si determinarile vor fi realizate de laboratoare acreditate, iarrezultatele vor fi
inregistrate pe toata perioada de activitate a fermei.
Titularul activitatii va raporta autoritatii teritoriale pentru protectiamediului rezultatul actvitatii
de automonitorizare.
6.1. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER
Pe baza factorilor de emisie corespunzatori sistemului de adapostire sicontinutului de proteina
cruda si fosfor in furaje, se vor estima emisiile semnificativede poluanti in aer (amoniac,
protoxid de azot si metan).
98
Tinand seama de cele prezentate anterior, activitatea din ferma ar puteacontribui la poluarea
mediului ambiant prin emisiile de poluanti in aer. Contributiaeste redusa: concentratiile
poluantilor in aer sunt sub valorile limita prevazute delegislatia in vigoare, iar distanta fata de
zone locuite este suficient de mare. In acesteconditii, se considera ca nu este necesara instituirea
unui program de monitorizare acalitatii aerului la limita incintei fermei.
Tabelul 28. Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea emisiilor in aer
Activitatea laferma
Cerinte BAT
In sectiunea 4.3.2sunt expuseemisiile de In mod curent emisiile in aer nu se masoara.
poluantiin aer determinateprin calcul
Exceptii fac situatiile cand apar plangeri din
partea vecinilor. (BREF ILF Sectiunea 2.14)
Masurarea emisiilor este dificila (deoarece nu sunt surse punctiforme,n.a.) si necesita dezvoltarea
unor protocoale clare care sa permitacompararea rezultatelor din aceste masuratori cu rezultate
dinmasuratori efectuate pentru activitati si situatii similare.(BREF ILF Sectiunea 3.3.8)
6.2. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DESUPRAFATA SI

SUBTERANE
Se va monitoriza concentratia indicatorilor fizico chimici si bacteriologiciprecum si debitul
apei de alimentare de put, atat la inceputul activitatii cat si peparcursul desfasurarii acesteia,
conform unui program prestabilit. Compararea culimitele prevazute in Legea nr. 458/2002.
Monitorizarea in timp va putea punein evidenta din timp si un eventual inceput al procesului de
poluare a freaticului(evolutia CCO-Cr, CBO5, urmelor de dezinfectanti care vor fi folositi).
6.3.
MONITORIZAREA
SI
RAPORTAREA
EMISIILOR
INRETEAUA
DE
CANALIZARE
Inainte de vidanjare se va monitoriza concentratia indicatorilor din apeleuzate. Compararea se
va face cu limite prevazute in contractul de vidanjaresi/sau NTPA 002/2005.
6.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA CALITATII SOLULUI
Calitatea solurilor va fi monitorizata prin efectuarea studiilor pedologicepentru terenurile pe
care se vor aplica ingrasamintele naturale.
6.5. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR
Se vor inregistra si raporta cantitatile anuale de deseuriinclusiv cantitatilede dejectii.
O data pe an, se va face analiza chimica a dejectiilor fermentate inainte delivrarea la terti.
99
Se va institui un registru de evidenta: cantitati de dejectii livrate la terti,data livrarii, numele
beneficiarului, destinatia dejectiilor.
Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, subsemnatura, obligatiile
legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant,inclusiv prelevarea de probe de sol de pe
terenul pe care se aplica dejectiile.
Tabelul 29. Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea deseurilor
Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp nu
este in responsabilitatea fermei .
Se vor stipula clauze contractuale prin care
utilizatorul isi insuseste, sub semnatura,
obligatiile legale ce ii revin la utilizarea
dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de
probe de sol de pe terenul pe care se aplica
dejectiile.
Termen: permanent
Cerinte BAT
Pentru utilizatorul de material fertilizant,
BREF ILF prevede necesitatea de Inregistrari/
evidente/monitoring privind:
a) cantitati de ingrasaminte anorganice
si fertirigatii aplicate pe sol(BREF ILF
Sectiunile 5.1 si 4.1.4)
Cu titlu informativ:
b) balanta cantitatilor de fosfat si azot(daca se
constata un impact mare asupra mediului
inconjurator) si starea generala a solurilor pe
care se aplica dejectiile pt. a stabili necesarul
de nutrienti de aplicat BREF ILF Sectiunea
2.14
6.6. MONITORIZAREA ALTOR ELEMENTE ALE PROCESULUITEHNOLOGIC

Tabelul 30. Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea altor elemente
aleprocesului tehnologic
Activitatea in ferma Cerinte BAT
a) numarul /efectivul de animale se inregistreaza
la fiecare data de intrare/iesire
b) greutatea corporala se inregistreaza la fiecare
data de iesire
c) cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la
fiecare data de intrare; consumul lunar se
determina prin calcul;
d) reteta nutretului combinat este pastrata la sediul
fermei;
e) gospodaria de apa va fi dotata cu debitmetru
pentru inregistrarea consumului de apa;
f) consumul lunar de energie;
g) cantitati de deseuri si compozitia acestora
(inclusiv dejectii);
h) integritatea retelei de canalizare exterioare, a
Inregistrari si evidente curente:

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:
a) numar de animale
b) cresterea in greutate
c) consum de hrana,
d) compozitie hrana cu evidentiere continut de
proteina cruda si fosfor,
e) consum de apa,
f) consum de energie,
g) cantitati de deseuri si compozitia acestora
(inclusiv dejectii),
(BREF ILF Sectiunea 4.1.4)
h) evidenta verificarii integritatii bazinelor de
stocare a dejectiilor lichide care se efectueaza la
fiecare golire completa, precum si a rezultatelor
controlului si a masurilor de remediere, dupa
100
caminelor de vizitare si a batalelor.
caz(BREF ILF Sectiunea 2.14)
Sistemul de monitorizare este conform cu cerintele BAT.
7. SITUAII DE RISC
Ferma este situata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistratincidente legate de
inundatii.
Cladirile sunt incadrate intr-un areal amplasat in zona seismica D,caracterizata de o intensitate
seismic de gradul VIII pe scara MSK. In conformitatecu normativul P100/92 parametrii
sunt:Coeficientul de seismicitate: KS = 0,16Perioada de colt: TC = 1,5.
7.1. ACCIDENTE INDUSTRIALE
Pe amplasamentul fermei nu vor fi depozitate substante caresa determine incadrarea activitatii in
categoriile de risc conform prevederilor HG804/2007 care transpune Directiva SEVESO.
Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile deprevenire instituite se
prezinta in tabelul 31.
Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/ incidentelor,schimbarilor de
procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor deintretinere (a se vedea
sectiunea 1.1.5).
Tabelul 31: Tipuri de accidente si Tehnici de prevenire
Tip de
Cauze
accident potentiale
Incendii
Scurtcircuit
electric;
neglijenta;
intretinere
necorespunzatoare
aechipamentelor
Impact
potential
Probabilitate Risc
de
estimat
producere
Poluareatmosferica; mica
mic
Impact vizual;
Pagubemateriale
Tehnici
preventive
Se respect
instructiunile de
prevenire
siinterventie in
caz deincendii.
La acestea se
adaugamasurile
deprevenire
adoptate infaza
de
proiectare
sidescrise mai
jos.
101
Situatiile de risc sunt generate de indisciplin si de nerespectarea de ctrepersonalul angajat a
regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si deneutilizarea echipamentelor de protectie,
acestea fiind posibile in legtur cuurmtoarele activitti:
o lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;
o circulatia pe drumurile de acces;
o incendii din felurite cauze;
o electrocutri, arsuri, orbiri de la aparatele de sudur;
o inhalatii de praf sau de gaze;
o striviri de elemente in cdere.
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurtor, avandcaracter limitat in
timp si spatiu, dar pot produce pierderi de viti omenesti sau potconduce la invaliditate temporar
sau definitiv. De asemenea, ele pot avea si efecteeconomice negative prin pierderi materiale si
intarzierea finalizrii lucrrilor.
Este necesar securizarea locatiei pe toat perioada de viat a obiectivului, peperioada lucrrilor
de executie cat si in perioada de exploatare.
Msuri de reducere a riscului
o controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in ferma:instructajul periodic, portul
echipamentului de protectie, verificriprivind consumul de alcool sau chiar de droguri, prezenta
numai lalocul de munc unde este alocat;
o verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor detransport, macaralelor,
echipamentelor, mecanismelor si sculelorpentru a constata integritatea si buna lor functionare;
o verificarea la perioadele normate, a instalagiilor electrice;
o verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone,a plcugelor indicatoare cu
insemne de pericol;
o realizarea de imprejmuiri, semnalizri si alte avertizri pentru adelimita zonele de lucru;
o controlul si restrictionarea accesului persoanelor in ferma;
o intocmirea unui plan de intervenii in caz de situatii neprevzute saua unor fenomene
meteorologice extreme (precipitatii, furtuni);
Planul va prevedea in special msurile de alertare, informare, punerela adpost a bunurilor
degradabile, solutii pentru minimizareaefectelor ; se vor asigura mijloacele materiale pentru
interventia inastfel de cazuri.
102
Plan de urgenta cu masuri de interventie
Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat incaz de accidente.
Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cea normala, denatura sa creeze o
conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediusau bunuri.
Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:
o responsabilul pentru siguranta activitatii;
o personalul si atributiile lor specifice;
o sarcinile echipei de interventie pentru urgente;
o procedurile operative de tratare a diferitelor situatii;
o colaborarea cu echipele de interventie externe.
Sistemul de administrare al fermei va dispunde de un plan de urgentaadecvat si de echipamente
si/sau dotarile specifice pentru urgente. De aceea pelanga eliminarea riscului producerii unui
accident se elimina si riscul imposibilitatiide a interveni pentru prevenirea sau ameliorarea lui.
Cu toate ca echipamentele si mijloacele de urgenta se utilizeaza din fericirerar, atunci cand sunt
necesare, ele trebuie sa functioneze perfect, intrucat de acestlucru poate depinde siguranta uneia
sau mai multor persoane. Ele trebuie sa fie laindemana pentru a putea fi folosite imediat.
De aceea este necesar ca zonele din fata lor sa fie intotdeauna libere de oriceobstacol, astfel incat
accesul sa fie imediat.
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR
In procesul efecturii evalurii impactului asupra mediului nu s-au pusprobleme deosebite de
culegere de informatii, consultare documente sidocumentaTtii, vizite pe teren, etc.,
managementul SC DANCOLD SRLasigurand conditiile necesare realizarii lucrarii.
Datele tehnice furnizate de beneficiar sunt considerate reale, raspundereapentru aceste date
revenindu-le acestuia.
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

1. INFORMATII GENERALE
Localizare
Ferma de crestere a gainilor ouatoare a SC DANCOLD SRL, amplasata in extravilanul
municipiului Galati, identificat in Tarla 196, Parcela 707/2/1/2/1,compus din suprafata de teren
arabil 5.000,00mp, cu numar cadastral 105260 este situata in partea de est a judetului Galati, in
103
zona cu cea mai joasaaltitudine a campiei inclinata in general de la nord-vest la sud-est care
predominarelieful judetului.
Amplasamentul Fermei de gaini ouatoare este situat la o distanta de cca, 1000 m de cea mai
apropiata locuinta si la cca.5000 m fata de localitatea Galati, fiind inconjurat de terenuri
cufolosinta agricola.
Categoria de activitate si operatorul
Profilul fermei apartinand SC DANCOLD SRL va fi de crestere againilor ouatoare.
Capacitatea fermei va fi de maxim 40 000 capete/serie, 1 serie/an.
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
Faza de constructie
Investitia consta in :
lucrari de constructie a unei hale de crestere a gainilor ouatoare, filtruluisanitar, halei pentru
colectarea oualor, platformei pentru depozitareadejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de
alimentare cu apa,canalizare, electricitate;
achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei decrestere a pasarilor
(adapare, hranire, iluminare, climatizare).
Hala de crestere a gainilor ouatoare va fi echipata cu :
Faza de functionare
In faza de functionare, ferma va exploata 1 halade cresterea gainilorouatoare, cu o capacitate
totala de 40 000 capete/serie, 1 serie/an.
Principalele materii prime sunt:
- puicute: 40 000 capete/ an;
- nutreturi combinate: cca. 1640 tone furaj/ an;
Alte materiale:
104
- dezinfectante: materiale cu destinatie pentru uz veterinar care potcontine chimicale potential
toxice si periculoase, in sensul OUG200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor sipreparatelor chimice periculoase, cu modificarile si completarileulterioare;
cantitatea utilizata va fi de cca. 30 l/ an; acestea vor fiutilizate in conformitate cu instructiunile
inscrise in fisele de securitatecorespunzatoare
- medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe bazaprescriptiei medicului
epizootolog
Resurse folosite:
- Apa in scop igienico-sanitar, pentru adaparea gainilor ouatoare si pentrucuratarea halelor la
sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj dealimantare propriu.
- Energie electrica Sursa: din reteaua existenta in zona, printr-un post detransformare de 120
KVA.
Asistenta veterinara va fi asigurata de catre medicul epizootolog.
Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele BAT (cele maibune tehnici disponibile)
si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentruprotectia mediului.
3. CONFORMAREA CU CERINTELE BAT
Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele BAT (cele mai bunetehnici disponibile)
si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru protectiamediului.
Tehnici de management
Organizare: se estimeaza un numar de 10 locuri de munca.
Activitatea de Protectie a Mediului este in competenta compartimentului tehnic sia celui de
protectia muncii la nivelul firmei. Cerintele legislatiei de mediu suntbine cunoscute, conducerea
companiei fiind preocupata sa asigure dotarea sifunctionarea tuturor instalatiilor IPPC pe care le
are in exploatare in conditiileprotejarii mediului ca intreg, astfel incat sa se respecte toate
cerintele legislatieinationale. Se intentioneaza implementarea Sistemului de Management de
Mediuconform ISO 14001.
Folosirea apei
Vor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in cepriveste consumul
biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igienizareahalelor. Sistemul de adapare a
animalelor este mecanizat evitandu-se risipa deapa. Spalarea halelor se face doar la sfarsitul
105
fiecarui ciclu de productie, dupacolectarea dejectiilor si evacuarea acestora in exteriorul halei,
folosind masina despalat cu apa sub presiune si cu consum redus de apa.
Adapostirea animalelor
Gainile vor fi crescute in custi asezate pe 5 nivele, sistemul de adapostire fiindsimilar celui
descris in BREF ILF, paragraful 4.5.1.5.3 - Custile etajate vertical cubenzi pentru ginat cu
procedeu imbunttit de uscare fortat cu aer a dejectiilor.
Custile vor fi asezate pe 5 nivele pe 5 randuri.
Pentru accesul la custi vor fi 4 culoare longitudinale cu o latime de 1,0 m.
Instalatia de furajare consta pentru fiecare hala dintr-un buncar de 15tonepentru depozitarea
furajelor amplasate in exteriorul halelor si sistemul dedistributie al furajelor in interiorul halei.
Furajele sunt preluate din buncarulexterior de un sistem transportor cu spirala si distribuite in
fata custilor cuajutorul unui carucior. Hranirea se face non stop (ad libitum).
Instalatia de adapare din interiorul fiecarei hale contine linii de adapare pefiecare nivel, fiecare
linie avand 100 nipluri (2 niplu la fiecare cusca). Instalatia vafi dotata cu debitmetru electronic si
sistem de dozare a medicamentelor.
Ventilatia
deschiderea
/ inchiderea proportionala a clapetilor. Panoul de comanda pentru clapetii de
admisie contine 1 baterie de 24 V, pentru actionarea clapetilor in cazul penelor de curent.

gol.
106
Panouri electrice pentru unitile motoare ale ferestrelor si sistemului de racire
Panouri electrice pentru ventilatoare.
Sistemul computerizat de management, ORION.
Senzor temeperatura si umiditate
Termostat
Iluminatul fiecarei hale se va realiza cu 210 becuri de 11 watt rosii si albe.
Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza pentru curatarea generala sidezinfectarea halelor;
se parcurg urmatoarele faze:
- se evacueaza dejectiile ;
- hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala) se degreseaza cu solutie detergenta,se inmoaie, se spala
cu masina automata cu jet de apa sub presiune sidezinfectant;
- se usuca hala;
- se dezinfecteaza;
Tehnici de nutritie
Furajarea pasarilor se face cu furaje combinate. Se aplica furajarea dupa retetediferentiate pe faze
de crestere.
Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si cantitatea zilnica dehrana administrata
sunt conforme cu cerintele BAT.
Managementul dejectiilor
Dejectiile sunt colectate pe o band rulanta din polipropilena amplasata sub custi,cate o band
pentru fiecare etaj de custi. Deasupra benzii este plasat un tubperforat care sufl aer (care poate fi
preinclzit) pentru uscarea dejectiilor.
Aerul necesar uscarii dejectiilor va fi asigurat de 10 turbine de 4,47 kW. In functiede temperatura
exterioara, aerul pentru uscarea dejectiilor poate fi amestecat cuaer din interiorul halei.
GinaTul este indeprtat din adpost o dat pe sptman cu ajutorul unui sistemde benzi
transportoare intr-un depozit acoperit din afara halei, unde ginaTulpoate fi depozitat timp mai
lung.
Dejectiile solide vor fi depozitate temporar pe o platformabetonata, acoperita, tipsopron,
prejazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului.
107
Periodic, dup mineralizare, dejectiile de pasre vor fi preluate de terti si vor fi utilizate la
practici agricole.
Se folosesc tehnici BAT atat pentru procesarea cat si pentru modul de tratare aldejectiilor.
Controlul emisiilor
Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac si gaz metan inatmosfera, care
rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii inatmosfera sunt halele de
productie si sistemul de management al dejectiilor.
Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentruadapostirea
pasarilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare aacesteia, colectarea/ transferul/
stocarea si eliminarea dejectiilor.
Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru adapostirea sifurajarea
pasarilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand astfel ca atatproductia de azot si fosfor cat si
emisiile de amoniac din hale sunt cele mai miciposibile. Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de
sulf, bioxid de azot, hidrogensulfurat, pulberi) sunt in cantitati nesemnificative.
Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.
Eventualele emisii necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol(potentialele exfiltratii din
sistemul de canalizare) sunt foarte mici si nu prezintarisc de poluare.
Mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime inconditiile in care
si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile secundare dehidrogen sulfurat genereaza de
asemenea mirosuri dar, in conditiile respectariicerintelor BAT de adapostire a animalelor, cum
este cazul fermei, aceste emisiisunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in
interiorul halelor.
Distanta fata de cele mai apropiate zone locuite este mult mai mare decat cearecomandata de
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997.
Deseuri
108
Pe langa dejectiile solide, principalele deseuri periculoase sunt cele sanitarveterinare: ambalaje
de la vaccinuri si cadavre de pasari. Acestea se elimina inafara fermei conform normelor sanitarveterinare.
Energie
Energia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu cerintele BAT.
Accidente
Masurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv acelor de colectare,
transport si eliminare a dejectiilor, asigura prevenireaaccidentelor de tip industrial.
Zgomot
Nivelul zgomotului va fi redus. Se vor avea in vedere respectarea recomandarilorBAT (privind
transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise lasacrificare, manipularea
dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor,functionarea celorlalte utilaje) pentru
reducerea zgomotului specific precum simentinerea acestuia in limitele acceptate.
Monitorizare; Raportare
Monitorizarea va fi de asemenea in conformare cu cerintele BREF. Se vor mentineurmatoarele
inregistrari si evidente curente:
a) numarul/ efectivul de animale la fiecare data de intrare/iesire
b) greutatea corporala la fiecare data de iesire
c) cantitatile de furaj intrate; consumul lunar se determina prin calcul;
d) cantitatea de cadavre de pasari.
Reteta nutretului combinat va fi pastrata la sediul companiei.
Halele vor fi dotate cu apometre fiind posibila organizarea sistemului de evidente.
In scopul conformarii cu alte cerinte ale legislatiei nationale (referitoare laprevenirea poluarii
apelor cu nitrati din surse agricole), se vor mai intreprinde oserie de actiuni dintre care se
mentioneaza:
- pastrarea unei evidente stricte a cantitatilor de dejectii livrate la terti pentru a fifolosite ca
material fertilizant, si a datelor de livrare;
- stipularea unor clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, subsemnatura, obligatiile
legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant,inclusiv prelevarea de probe de sol de pe
terenul pe care se aplica dejectiile.
109
Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac, protoxidde azot si
metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul.
Scoaterea din functiune
Activitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica aamplasamentului. De
asemenea, pe amplasament nu vor exista zone de depozitarea deseurilor periculoase.
Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o starecare sa permita
utilizarea sa in viitor. In acest scop s-au identificat elementeleconstituente ale Planului de
inchidere a instalatiei.
Reglementarile privind protectia habitatelor
Pe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animaleprotejate.
4. ALTERNATIVE STUDIATE
Tehnicile utilizate au fost alese dintre alternativele BAT care asigura cel mai marebeneficiu
pentru mediu, fara antrenarea unor costuri excesive.
5. EVALUAREA IMPACTULUI
Singurul impact potential semnificativ este cel asupra calitatii aerului si sedatoreaza in special
emisiei de amoniac din halele de productie si din stocareadejectiilor. Pe langa efecte asupra
sanatatii receptorilor umani, amoniacul conducesi la producerea mirosurilor neplacute. Datorita
amplasarii fermei, departe dezonele locuite, impactul asupra calitatii aerului in zonele locuite
estenesemnificativ. Ca urmare a crearii de noi locuri de munca si crearea unoroportunitati de
dezvoltare ulterioara a unor alte proiecte, impactul construiriifermei este unul pozitiv.
10. CONCLUZII SI RECOMANDRI
Raportul privind impactul asupra mediului a relevat urmtoarele aspecte:
1. Ferma SC DANCOLD SRL are ca profil de activitate cresterea gainilor ouatoare;
2. In unitate se vor respecta procesele tehnologice de crestere a gainilor ouatoare ce vor asigura
realizarea in conditii economice si de protectia mediului corespunzatoare a produselor, in
conformitate cu BREF,normele si standardele in vigoare;
3. Produsele sunt valorificate integral. Gainile la sfarsitul ciclului deproductie sunt livrate
abatoarelor. Deseurile menajere sunt preluateperiodic pe baza de contract de unitatea de
salubritate oraseneasca.
Dejectiile, dupa tratare, se folosesc in agricultura ca ingrasamant natural;
110
4. Nu vor fi afectate apele de suprafat si subterane, atat in perioada deconstructie cat si dup
punerea in exploatare, nu vor exista surse dirijate de poluanti pentru apele subterane si de
suprafat;
5. Toate apele uzate vor fi colectate prin reteaua de canalizare, astfel c solul sau subsolul nu va
fi afectat;
6. Utilitatile vor fi asigurate prin contracte incheiate cu furnizorii deenergie electrica, Apele
Romane, prestare servicii colectare si tratare deseuri, epurare ape uzate, etc.
7. Emisiile rezultate de la motoarele utilajelor implicate in lucrrile derealizare a obiectivelor
nuvor implica depsirea concentratiilor maximeadmisibile pentru zonele protejate;
8. Concentratiile de poluanti se incadreaza sub valorile limita admisibile prevazute in
normativele in vigoare, respectiv STAS 12574/1997 siOrdin nr. 592/2002.
9. Impactul unitatii analizate asupra poluarii fonice este nesemnificativ. Se apreciaza ca nivelul
sonor in jurul perimetrului se inscrie in prevederile STAS 10.009/1988.
10. Instalatia fiind amplasat, la o distanta de 1000 m de cele mai apropiate locuite, nu va fi
afectat calitatea vietii sau starea de sntate a populatiei;
11. Nu va fi afectat vegetatia sau fauna din zona amplasamentului, atat inperioada de
constructie cat si dup darea in folosint;
12. Impactul acestei investitii in ceea ce priveste mediul social si economicva fi pozitiv, se vor
crea noi locuri de munca;
GRILA DE APRECIERE a impactului asupra factorilor de mediu se bazeaz pe cuantificarea a
doi parametrii care caracterizeaz impactul asupra mediului.
Astfel, pentru fiecare factor de mediu analizat se poate stabili:
1. probabilitatea polurii;
2. intensitatea polurii.
Probabilitatea polurii se va cuantifica tinand cont de fluxul tehnologic specific obiectivului si de
posibilitatea afectrii factorilor de mediu.
Cuantificarea probabilittii se va face prin stabilirea unui coeficient subunitar dup urmtoarele
criterii:
Coeficient
0
0,1 - 0,4
Probabilitatea
Nul
Minim
111
0,5 - 0,9
1
Medie
Cert
Intensitatea polurii se va cuantifica separat pentru fiecare factor de mediu, tinand cont de
valoarea si volumul emisiilor si imisiilor:
1. Ape de suprafat si subterane
Cuantificarea se va face in functie de valoarea emisiilor cat si a imisiilor,astfel:
Nota
1
Intensitatea
ncadrare n limitele prevzute de Ord. 462/1993, STAS 12574/87 si/sau
Ordinul 592/2002
Depsiri ale concentraTiei maxime admisibile <100%
Depsiri ale concentraTiei maxime admisibile intre 100% - 200%
Depsiri ale concentraTiei max. admisibile > 200%
2
3
4
2. Aerul
Cuantificarea se va face in functie de valoarea emisiilor cat si a imisiilor,astfel:

Nota
1
2
3
4
Intensitatea
ncadrare n limitele prevzute de Ord. 462/1993, STAS 12574/87 si/sau Ordinul
592/2002
Depsiri ale concentratiei maxime admisibile <100%
Depsiri ale concentratiei maxime admisibile intre 100% -200%
Depsiri ale concentratiei max. admisibile > 200%
3. Solul
Cuantificarea se va face in functie de gradul de afectare astfel:
Nota
1
2
3
4
Intensitatea
Modificarea configuratei terenului fr scoaterea lui din circuitul agricol
Degradarea minora a fertilittii solului
Degradarea medie a fertilittii solului
Degradarea majora a fertilittii solului
4. Fauna si vegetatia
Cuantificarea se va face in functie de gradul de afectare al speciilor care isi au habitatul in zona
de amplasare si in zonele invecinate:
Nota
1
2
3
Intensitatea
Nul
Minim
Mediu
112
4
Inacceptabil
5. Constructii nvecinate
Cuantificarea se va face in functie de gradul de risc pe care il reprezint desfsurarea activittii
fat de constructii invecinate si fat de asezrile omenestidin zona:
Nota
1
2
3
4
Risc
Inexistent
Minim
Mediu
Major
6. Populatia
Cuantificarea se va face in functie de gradul de risc pe care il reprezint activitatea fat de
populatia din zona:
Nota
1
2
3
4
Intensitatea
Inexistent
Minim
Mediu
Major
Modul de calcul
Notele acordate privind intensitatea polurii factorilor de mediu vor ficorectare cu coeficientul de
probabilitate. In funcTie de punctajul rezultat, se poatedetermina gradul de afectare al factorilor
de mediu astfel:
1. grad de afectare minim 0 - 6
2. grad de afectare mediu > 6 - 12
3. grad de afectare acceptabil > 12 - 18
4. grad de afectare inacceptabil > 18 24
Valoarea probabilittii de afectare si a intensittii polurii pentru fiecarefactor de mediu este
prezentat in tabelul urmtor:
Factor de mediu
afectat
Ape de suprafat si
subterane
Aerul
Probabilitate
de afectare
1
Intensitatea
polurii
0,1
Nota
final
0,1
0,2
0,2
113
Solul
Fauna si vegetatia
Constructii invecinate
Populattie
Total 1,6
1
1
1
1
1
0,1
0,1
0,1
1
0,1
0,1
0,1
Punctajul total obtinut in urma insumrii notelor finale privind afectareafactorilor de minim in
timpul realizrii si punerii in functiune a instalatiei este de1,6.
In concluzie, se apreciaza ca investitia Infiintare ferma gaini ouatoare in extravilanul mun.
Galati, Tarlaua 196, parcela 707/2/1/3/1 este in concordanta cu legislatia invigoare, iar impactul
asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte in context transfrontiera, iar
impactul social-economic fiind pozitiv in ceea cepriveste modul de viat, aspectele psihologice,
comunicatiile etc..
Avand in vedere calitatea proiectului propus, conditiile de amplasament,procesul tehnologic,
calitatea echipamentelor, instalatiilor si materialelor ce vor fiutilizate, impreun cu msurile
prevzute pentru evitarea afectrii factorilor demediu, apreciem c investitia propus poate primi
Acordul de mediu pentru a putea fi promovat.
114

7 Raport18mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7 Raport18mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind impactul asupra mediului ,,Infiintare ferm gini outoare,, SC DANCOLD SRL

Mun. Galati, Jud. Galati

Titular: S.C. DANCOLD SRL

pentru creterea psrilor adulte (gini outoare):

1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREAPRINCIPALELOR ETAPE ALE

Etaj corp administrativ:

Regimul de nlime: Parter+Etaj partial

Aria desfurat propus (Ad): 1918.50 mp

Aria construit (Ac la nivelul solului): 1816. 00 mp;

Categoria de importan global: C(normal)conform HG 766 / 1994 ;

Clasa de importan: III conform P100-1/2006

Risc de incendiu: mic

conf. P100-1/2006: valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru proiectare ag=0.24g i

Filtru vestiar barbati

Filtru vestiar femei

Hol + casa scarii

Hol + casa scarii + secretariat

Numar total de gaini: 38400

panouri electrice pentru unitatile motoare ale ferestrelor si sistemul de racire

panouri electrice pentru ventilatoare

sistem computerizat de management

computer pentru sistemul de alarmare a furnizarii apa

detectori pentru randuri si nivele

6 randuri de becuri, cu becuri de 11Watt, rosii si albe

total de numar becuri:210

sistem reglaj intensitate luminoasa

sistem de protectie la apa

Instalatii interioare de alimentare cu apa rece aferente

Instalatia de evacuare a apelor uzate

Retea de canalizare a apelor uzate menajere.

In conformitate cu art.14.52 din Normativul I-9 nu a fost necesara proiectarea instalatiei de

1.1.2. Faza de functionare

1.1.3. Poluanti fizici si biologici

Cerinta caracteristica a BAT

Exista o metoda de inregistrare a Planul de prevenire si

programelor deimbunatatire a calitatii conformare

evidente contabile pentru costurile de

Etaj corp administrativ:

are la baza o tehnologie moderna, superintensiva, care asigura o productie

are in vedere asigurarea procesarii primare a oualelor prin sortare, etichetare,

investitia este adaptata la standardele comunitare privind cresterea animalelor,

achizitionarea unei mijloc de transport frigorific pentru asigurarea capacitatii de

achiziionarea de panouri solare in vederea producerii de apa calda menajer

2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice

Pregatirea halelor pentru

Furajare, adapare, asigurarea

Functionarea fermei se face pe principiul "totul plin - totul gol".

construirea unei ferme noi, avand o capacitate de maxim 40.000 de gaini

are la baza o tehnologie moderna, superintensiva, care asigura o productie

are in vedere asigurarea procesarii primare a oualelor prin sortare, etichetare,

investitia este adaptata la standardele comunitare privind cresterea animalelor,

achizitionarea unei mijloc de transport frigorific pentru asigurarea capacitatii de

achiziionarea de panouri solare in vederea producerii de apa calda menajer

Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

Tehnologia cresterii ginilor ouatoare.

sistemul intensiv industrial,

halele adpost de capacitate mare, cu echipamente de mecanizare si automatizare de

alimentarea cu furaje combinate n sistem mecanizat ceea ce determin o reducere a

cresterea psrilor n custi suprapuse n conditii de microclimat asigurate printr-o

Ferma de cretere GOC-uri n baterii

Activitatea consta in urmtoarele etape:

vruirea i vopsirea pereilor, uilor i utilajelor

splarea cu jet de ap sub presiune a tuturor spaiilor- perei, tavane, pardoseli,