Raport de Impact

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Municipiul Targoviste, Calea Bucuresti nr. 164, Jud. Dambovita
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
PENTRU STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI

AMPLASAMENT:
Municipiul Targoviste, Calea Domneasca nr. 164

BENEFICIAR:
COTENESCU MARIUS SERBAN
PROIECTANT: SC SFERA PROIECT SRL
Intocmit: ing. LIGIA MILEA
DECEMBRIE 2014
Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

1
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE .............................................................................................................................4
1.1 Introducere .............................................................................................................................................4
1.2 Informatii despre titularul proiectului .......................................................................................................5
1.3 Informatii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului
la acest studiu...............5
1.4 Denumirea proiectului .............................................................................................................................5
1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,
functionare, demontare/dezafectare/nchidere/postnchidere) .....................................................................6
1.5.1 Date tehnice specifice ale investitiei ....................................................................................................6
1.5.2 Date despre amplasament. Identificarea amplasamentului si localizarea..6
1.5.3 Descrierea proiectului si a etapelor investitiei ................................................................................... ..9
1.5.4 Constructia si functionarea obiectivului............................................................................................. 15
1.5.5 nchiderea obiectivului ...................................................................................................................... 15
1.6 Durata etapei de functionare ............................................................................................................... 15
1.7 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite n scopul producerii energiei
necesare asigurrii productiei.15
1.8 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele periculoase...16
1.9 Informtaii despre poluanti fizici si biologici care afecteaz mediul, generati de activitatea propus...16
1.9.1. Zgomot ............................................................................................................................................ 16
1.9.2 Vibratii............................................................................................................................................... 18
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii
uneia dintre ele.19
1.11 Informatii despre modalittile propuse pentru conectare la infrastructura existent.19
2. PROCESE TEHNOLOGICE ...................................................................................................................... 20
2.1. Procese tehnologice de productie ...................................................................................................... 20
2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor de exploatare; alternative finale..20
2.2. Activitti de dezafectare...................................................................................................................... 22
3. DESEURI .................................................................................................................................................. 23
4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MSURI DE REDUCERE A ACESTORA....26
4.1 Apa ...................................................................................................................................................... 26
4.1.1 Apele de suprafat din zona amplasamentului ................................................................................. 26
4.1.2 Alimentare cu apa ...................................................................................................................27
4.1.3 Managementul apelor uzate ............................................................................................................. 28
4.1.4 Prognozarea impactului .................................................................................................................... 29

2
4.1.5 Msuri de diminuare a impactului ..................................................................................................... 30

4.1.6 Impactul transfrontier ...................................................................................................................... 31
4.2 Aerul .................................................................................................................................................... 31
4.2.1 Date generale. Conditii de clim si meteorologice pe amplasament/zon*.31
4.2.2 Prognozarea impactului. Surse si poluanti generati .......................................................................... 32
4.3 Solul ................................................................................................................................................... 34
4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante din zon .................................................................................... 34
4.3.2 Poluare existent. Surse de poluare. Tipuri si concentratii de poluanti35
4.3.3.Prognozarea impactului .................................................................................................................... 35
4.3.4 Msuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului .......................................................... 36
4.4. Geologia subsolului ............................................................................................................................ 36
4.4.1 Generalitti ....................................................................................................................................... 36
4.4.2 Relatia dintre resursele subsolului si zone protejate, zone de recreere sau peisaj37
4.4.3 Obiective geologice valoroase protejate. .......................................................................................... 37
4.4.4 Impactul prognozat ........................................................................................................................... 37
4.4.5.Msuri de diminuare a impactului ..................................................................................................... 37
4.5. Biodiversitatea .................................................................................................................................... 37
4.5.1 Informatii despre biotopurile de pe amplasament ............................................................................. 37
4.6. Peisajul ............................................................................................................................................... 38
4.6.1 Informatii despre peisaj, ncadrarea n regiune, diversitatea acestuia..38
4.6.2 Impactul prognozat .......................................................................................................................... 39
4.7. Mediul social si economic ................................................................................................................... 39
4.7.2 Msuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural si economic...39
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ................................................................................... 40
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................................................................... 40
5.1 Descrierea alternativelor ...................................................................................................................... 40
5.2 Analiza mrimii impactului. Impactul global.......................................................................................... 40
6. MONITORIZAREA ..................................................................................................................................... 43
7. SITUATII DE RISC..................................................................................................................................... 44
8. DESCRIEREA DIFICULTTILOR.............................................................................................................. 44
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC .................................................................................................... 44
10. DOCUMENTE ANEXATE ..............................................................................................................51

3
1. INFORMATII GENERALE
1.1 Introducere
Evaluarea impactului asupra mediului are rolul de a identifica, descrie si aprecia impactul determinat de un proiect
asupra mediului inconjurator, factorilor sociali, culturali sau economici. Impactul poate fi direct sau indirect, pe
termen scurt sau lung, temporar sau permanent, izolat sau cumulativ cu alte forme de impact, dar in toate
aceste cazuri trebuie sa se tina cont de posibilitatea aparitiei riscurilor sau a declansarii de accidente.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului are un caracter dual, atat in ceea ce priveste minimizarea
impacturilor si a efectelor acestora, cat si acumularea de informatii esentiale asupra interactiunilor ce se
stabilesc intre activitatile umane si mediu, fiind esential in procesul de luare a deciziilor, de planificare si
gestionare a mediului. Evaluarea impactului asupra mediului reprezinta un procedeu tehnico administrativ ce
prevede identificarea interventiei antropice asupra mediului, cu potentialele efecte asupra acestuia si
evaluarea posibilelor schimbari la nivelul componentelor environmentale. In acest sens se mentioneaza
definitia data impactului asupra mediului de catre Rojanschi si colaboratorii: orice efect direct sau indirect al
unei activitati umane definite intr-o anumita zona, care produce o schimbare a sensului de evolutie, a starii de
calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sanatatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului
cultural sau conditiilor socio-economice (Rojanschi. V., Bran Florina, Diaconu Gheorghita, Protectia si
ingineria mediului, Editura Economica, 2002). O alta definitie a procesului de evaluare a impactului asupra
mediului este data de Glasson si colab. in 1994: un proces gandit sa asigure ca potentialele impacturi
semnificative asupra mediului sunt evaluate satisfacator si sunt luate in considerare in planificarea,
proiectarea, autorizarea si implementarea tuturor tipurilor de actiuni relevante.
Pornind de la ideea conform careia impactul asupra mediului a unei activitati umane depinde nu numai de
caracteristicile proprii fiecarei activitati, ci si de sensibilitatea geosistemului receptor, astfel exista sisteme
susceptibile la impacturi si sisteme solide, rezistente, mai putin receptive la interventia omului.
Evaluarea impactului asupra mediului identific, descrie si evalueaz n mod corespunztor efectele directe si
indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra snttii oamenilor si a mediului,
tinnd cont de urmtorii factori:
Finite umane si peisaj;
Fauna si flora;
Sol;
Apa;
Aer si clima;
Bunuri materiale;
Patrimoniu cultural;
precum si interactiunea dintre toti acesti factori: fiinte umane, faun si flor, sol, ap, aer, peisaj, bunuri materiale,
patrimoniu cultural.
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste msurile de prevenire, reducere si acolo unde este posibil, de
compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor mai sus prezentati, incluznd
planificarea efectelor asupra factorilor de mediu din primele faze ale proiectului de dezvoltare, n vederea prevenirii
sau reducerii impactului ecologic negativ al activittii preconizate.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru investitia Statie distributie carburanti in
Municipiul Targoviste, str. Calea Bucuresti, nr. 164, jud. Dambovita, beneficiar COTENESCU MARIUS SERBAN, a
fost ntocmit cu respectarea prevederilor urmtoarelor acte normative n vigoare:
Legea nr. 265/2006, de aprobare a OUG nr. 195/2005, cu modificri, privind protectia mediului;
HG nr. 445/2009, privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru
anumite proiecte publice si private;
Ordinul MAPM nr. 863/2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru

4
de evaluare a impactului asupra mediului;

Ordinul MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice si private;
Legea apelor nr. 107/1996, cu modificri si completri ulterioare;
HG nr. 188/2002, modificat prin HG nr. 352/2005 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descrcare n mediul acvatic a apelor uzate (NTPA 001 si 002);
Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
HG. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu amendamentele
ulterioare;
HG. nr. 1061/2008 privind transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei;
Lege nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;
Legea nr. 104/2011 privind protectia atmosferei;
STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului din zonele protejate;
HG nr. 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile,
inclusiv deseurile periculoase;
HG nr. 568/2001 privind limitarea COV la statiile de benzin;
HG nr. 893/20055 pentru modificarea si completarea HG nr. 568/2001;
Ordin nr.122/2005 pentru aprobarea normelor privind inspectia tehnic a instalatiilor n scopul limitrii COV;
Ordin nr.612/2005, Ordin nr.92/2006 pentru aprobarea normelor privind inspectia tehnic a containerelor
mobile;
Ordin nr.1244/2005, Ordin nr.1395/2006, Ordin nr.781/2004 pentru aprobarea normelor metodologice
privind msurarea si analiza emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea benzinei la
statiile de benzin;
HG nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Ordin nr.119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien si sntate public privind mediul de viat al
populatiei;
Legea nr. 458/2002 modificat prin Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile si O.G. nr. 11/2010.
1.2 Informatii despre titularul proiectului
COTENESCU MARIUS SERBAN, cu domiciliul n Targoviste, str. Calea Campulung, nr. 41, judetul Dambovita
Telefon: 0722240838
E-mail: simion.morgociu@midtown.ro
1.3 Informatii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al
raportului la acest studiu
Ing. LIGIA MILEA, Bucuresti, str. Neptun, nr. 26 Tel/fax: 0745098977
E-mail: ligia.milea@gmail.com
Evaluator de mediu nscris in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului la pozitia
nr. 151/29.03.2010 conform Ordinului 1026/2009, postat pe site-ul Ministerului Mediului si Schimbarilor
Climatice.
1.4 Denumirea proiectului
CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI SI IMPREJMUIRE TEREN
Amplasament: Mun. Targoviste, Calea Bucuresti nr. 164, juset Dambovita

5
1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

functionare,demontare/dezafectare/inchidere/postanchidere)
Scopul lucrarilor de investitii propuse este de a construi in zona o statie de distributie carburanti pe un teren cu
o suprafata de 3327,00 mp. Investitia este de utilitate public si are ca scop si obiect de activitate deservirea
populatiei, prestri servicii. Serviciile asigurate constau din alimentarea cu carburanti a autovehiculelor si
comercializarea de uleiuri si accesorii auto, cat si diverse produse alimentare preambalate si produse
nealimentare.
Importanta obiectivului de investitii consta in dezvoltarea retelei de statii de distributie carburanti, care va
genera si aproximativ 15 locuri de munca, intr-o perioada in care recesiunea economica s-a resimtit pregnant.
1.5.1 Date tehnice specifice ale investitiei
Proiectul se ncadreaz n HG nr. 445/2009, Anexa 2, punctul 6, lit. c - instalatii de depozitare a produselor
petroliere, petrochimice si chimice, altele dect cele prevzute n anexa nr. 1.
ncadrarea activittilor care se vor desfsura pe amplasament dup realizarea investitiei se ncadreaz n
Ordinul MMDD nr. 1798/2007, pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, conform codului
CAEN, dup cum urmeaz:
Comert cu amnuntul al carburantilor pentru autovehicule, cod CAEN 4730;
Depozitri, instalatii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice si chimice, cod CAEN
5210.
1.5.2 Date despre amplasament. Identificarea amplasamentului si localizarea
Trgovitea este situat n centrul judeului Dmbovia i, la o scar mai larg, aproape de centrul geografic al
Europei. Aceast dispunere este confirmat, dac privim cu atenie pe harta continentului, de distanele
aproape egale care o despart de capul Nord (Norvegia) i de Capul Matapan al insulei Creta (Grecia) pe
direcia nord-sud, respectiv de Munii Urali (Federaia Rus) i Capul Roca din Portugalia - de la est la vest.
Deasemenea, n orizontul emisferei septentrionale, se situeaz la egal distan ntre Polul Nord i Ecuator. O
alt confirmare a unui astfel de loc privilegiat i pe continent, i n contextul emisferei este poziionarea sa
la ncruciarea paralelei de 4456 latitudine nordic cu meridianul 2528 longitudine estic.
Trgovite este municipiu, reedina de jude i cel mai mare ora al judeului Dmbovia. Are o populaie de
aproximativ 89.000 de locuitori. Reedin domneasc i capital ntre 1396 i 1714, oraul a deinut mai bine
de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico militar i cultural artistic al rii
Romneti.
Oraul este situat pe o teras nalt de 260 m, deasupra vii Ialomiei, la limita dintre regiunea deluroas
subcarpatic i Cmpia nalt a Trgovitei, care cuprinde interfluviul dintre rul Dmbovia i rul
Ialomia pn la contactul cu cmpia de divagare, joas i monoton, fiind o prelungire a cmpiilor
subcolinare. Cmpia este desprins din uniformitatea Cmpiei Romne, Trgovitea fiind aezat n sectorul
subcolinar al acesteia, parte a cmpiei Piemontane nalte a Ialomiei, i n vecintatea Dealurilor Subcarpatice.
Perioada medieval i-a adus recunoaterea ca trg de importan european, unde se schimbau mrfuri sosite
din trei continente cu cele ale productorilor locali.
Municipiul Trgovite este nconjurat la est i la nord de desfurarea domoal a dealurilor de ncreire, iar la
vest i la sud de una din limitele nordice ale Cmpiei Romne - Cmpia subcolinar (nalt) a Trgovitei,
subdiviziune a Cmpiei piemontane a Ialomiei. Altitudinea maxim a reliefului n arealul trgovitean este de
295 m, n cartierul Suseni strvechea vatr a oraului iar cea minim este de 265,4 m, n apropierea
cartierului Matei Voievod. Altitudinea absolut fa de nivelul mrii este de 280,52 m. Este relevant dispunerea
Trgovitei, pe de o parte, la est i nord, n peisajul unui relief cutat i pitoresc, nlndu-se treptat spre
masivitatea maiestuoas a Bucegilor, iar pe de alt parte, la vest i sud, n zarea landaftului Cmpiei Romne
din interfluviul Dmbovia Ialomia. Este o dispunere benefic pentru legturile rutiere i feroviare cu
Bucureti (80 km) i Ploieti (50 km), i rutiere cu Braov (110 km) i Piteti (74 km). Or, aceast aezare ntr-o

6
zon de contact a Subcarpailor cu Cmpia Romn, drenat de rul Ialomia, oferind reale i numeroase
profitabiliti evoluiei existenei umane, a ngduit, nc din protoistorie, manifestri de civilizaie incipient.
Cmpia nalt a Trgovitei aparine vastului landaft al Cmpiei Romne i se desfoar n interfluviul
Dmbovia-Ialomia. Este limitat la nord de Subcarpaii Ialomiei, la est de Pintenul Mgurii, la vest de
Piemontul Cndeti i Cmpia Piciorului de Munte i la sud de Cmpia de divagare. Este drenat n zona
Trgovitei de praiele Baranga i Iflov. Ca form de relief este destul de tnr, neomogen fizico-geografic,
caracterizndu-se printr-o nespectacular fragmentare i o pant interfluvial nesemnificativ. Altitudinal,
Cmpia nalt a Trgovitei scade de la 350 m., dinspre nord-vest, la 150 m. la ntlnirea cu Cmpia de
divagare, iar datorit acestei caracteristici localitile din arealul Trgovitei sunt grupate pe culoarele vilor. n
aceeai arealitate, pe dreapta Ialomiei, cmpia are o deschidere de 6-8 km., i este ornamentat cu cteva
lunci ntre Nisipurile i cartierul Tei.
Dealul Trgovitei cunoscut i sub denumirea de Dealul Mnstirii sau Dealul Voievozilor, tutelat de eleganta
arhitectur a Mnstirii Sf. Nicolae (Dealului) este puternic vlurit pe direcia est-vest. Relieful su, latitudinal,
se arcuiete calm, terminalele fiind Mgura Bucanilor, la sud, i la vest Dealul Sasului. Dealul Trgovitei
strjuiete Trgovitea la est i atinge cota de 425 m i face parte din complexul Subcarpailor Curburii,
subdiviziunea Subcarpaii Munteniei Centrale, segmentul Subcarpaii Ialomiei, care face trecerea de la culmile
mpdurite ale Bucegilor la Cmpia nalt a Trgovitei. Geologic, dealul s-a format n procesul complex de
elevare epirogenetic a Carpailor, mai ales n cuaternar, ca urmare a fenomenului de eroziune, structurndu-
se n arhitectura sa actual. Sunt evideniate depozite piemontane fluvio-lacustre, monoclinale ori slab cutate.
Interfluviul Dmbovia-Ialomia se desfoar ntre rurile Dmbovia, la vest, i Ialomia, la est, atingnd ntre
Trgovite i Dragomireti / Lucieni cea mai mic deschidere 7-8 km pe terasa de lunc suspendat. De
altfel, interfluviul este marcat de trei nivele de teras, cea mai important bordnd vestul Trgovitei ntre dealul
Teiului i Priseaca / Dragomireti. Are aspectul unui culoar cu o altitudine de 60 m n arealul Trgovitei, uor
boltit, punctat de numeroase conuri de dejecie. Fiind i o adevrat cumpn a apelor, n acest interfluviu s-a
manifestat, nc din preistorie, o susinut i continu locuire, iar n antichitate i n Evul Mediu a cunoscut o
intens via economic, nlesnind deschiderea de ci comerciale. Faptul acesta a nlesnit apariia a
numeroase localiti cu funcii agrare i a marelui centru de polarizare uman, economic, politic i cultural
de la Trgovite.
Geologic, Cmpia nalt a Trgovitei este format din depozite loessoide, aluvionare, eoliene i din formaiuni
de molas argilonisipoas dulcicol cu crbuni. Un astfel de sol permite n vestul, estul i sudul Trgovitei
practicarea unei agriculturi de abunden, dac este bine organizat, impunndu-se cultura cerealelor (gru,
porumb) i a legumelor, iar n nord i la nord-vest a culturilor de pomi fructiferi i a viei-de-vie. Detaliind
aspectul geologic mai trebuie adugat faptul c aceast cmpie se evideniaz printr-un variat set litologic:
depozite aluvionare datnd din pleistocenul superior pe valea Ialomiei ntre Trgovite i Aninoasa, depozite
de pietriuri, nisipuri i de loesside depistabile datnd tot din pleistocen.
Depresiunea intracolinar, n care a aprut i s-a dezvoltat orasul Trgovite este strbtaut de rurile
Ialomia, Ilfov i Dmbovia. Pe teritoriul municipiului Trgovite, Ialomia curge pe distana de 18 km, debitul
mediu fiind de 9-13 mc/secund i de 3-4 mc/secund cel minim, iar viteza de flux varieaz ntre 0,75
m/secund (februarie) i 8,37 m/secund (mai). Din albia rului s-a tiat, mergnd paralel cu aceasta, n
vremea domniei lui Mircea cel Btrn pentru a da natere iazului oraului, destinat punerii n funciune a morilor
construite de-a lungul lui, precum i alimentrii cu ap a Trgovitei. Hidronimul se revendic din paleoslav
(Ialov = rul lene) i, ipotetic, din pelasgo-tracicul Aurumetti = rul firelor de aur, ct i din geto-
dacul Naparis = Cerescul/ Divinul.
Iazul Morilor este cursul de ap artificial, numit ntr-o vreme i Iazul cel Btrn, care a constituit sursa de
energie pentru mori i pentru alte instalaii, de unde i numele, dar i element defensiv, component al
fortificaiilor oraului vechi. Lung de peste apte km i spat din amonte de pdurile Tei, vrsndu-se n
Ialomia n captul de jos al oraului, are albia lat de cca. 4 m i adncimea de peste 2 m. Dateaz de la
nceputurile stabilirii domniei, fiind n strns legtur cu edificarea Curii Domneti (sf. sec. XIV ncep. sec.
XV). Exista n vremea domnitorului Mircea cel Btrn deoarece acesta druiete mnstirii Cozia dou mori din

7
Trgovite. A intrat n alctuirea fortificaiei realizat la sf. sec. XIV-lea nceputul sec. XV-lea. Pe planul
Condureanu din 1886 al oraului Trgovite apare n corelaie cu anul i valul cetii. n lunc, iazul prelua
funcia anului. Din sparea iazului a rezultat un volum de pmnt de cca. 35.000 mc. Probabil c acest
pmnt a fost folosit pentru a face din el nc un obstacol n calea spre ora a unui inamic. Din totalul lungimii
iazului, cca. 3,5-4 km erau n raza localitii. Dup mutarea capitalei la Bucureti valoarea strategic a iazului
dispare i el se transform treptat ntr-un curs de ap artificial pe care se amplasau morile precum i alte
instalaii industriale cunoscute n producia tradiional: ulei, materiale textile, dispozitive i instalaii pentru
irigat. Pn ctre anii 1951-1952 s-au meninut pe Iazul Morilor dou instalaii de irigat cu roi cu cupe i canale
(jgheaburi) de lemn. Morile din Trgovite s-au conservat i au funcionat pn la instaurarea comunismului.
Astzi, Iazul Morilor este un curs de ap mort. Ilfovul izvorte din zona periurban a Trgovitei, din pdurea
Teiului i urmeaz partea de est a interfluviului Dmbovia Ialomia. De la izvor i pn la confluen curge
pe o distan de 69 km. Mai este cunoscut i sub nunele de Blcaciu. n deceniul al optulea al secolului XX,
ntre sudul Trgovitei i comuna Vcreti a fost construit o impresionant salb de lacuri de acumulare
(sistemul Bunget) pe acest ru, menit s asigure irigarea corespunztoare a arealului agricol, evitarea i
controlul inundaiilor i apa potabil i industrial necesar Capitalei. Hidronimul Ilfov vine din
paleoslavul/bulgarul elha/elchon (arin) i nseamn rul cu arini.
Milioara era un pru care strbatea Trgovitea de la nord la sud, izvornd din marginea pdurii de la Tei. Se
scurgea spre Iazul Morilor prin anul Cetii. A fost regularizat n anii 70, pentru a i se opri revrsrile. Cursul
su se mai poate observa pe cmpurile de la Priseaca, precum i n zona Cartierului Romlux unde albia
acestuia se umple cu ap n principal la ploi. Blile care se formeaz frecvent n zona Autogrii, determinnd
inundarea cimitirului din zon, au ca surs apa care se strnge pe cursul Milioarei. Prul i continu apoi
drumul, ajungnd pe strada Milioara, denumit astfel tocmai din acest motiv. Din vechiul curs se mai poate
vedea pe Strada Srbilor (Cartierul Matei Voievod) un nule pe care curge canalizarea locuinelor din zon.
Iniial era un afluent al rului Ialomia. Rul a fost canalizat i deviat n rul Ilfov n amonte de Trgovite n anul
1927.
Microclimat specific urban, cu ierni blnde i veri rcoroase, temperatura medie anual fiind de + 9,9C. n
sezonul rece temperatura medie este de -2 -3C, iar n sezonul cald media se ridic la +21 +22C. Pe
fondul nclzirii globale a planetei, n ultimele dou decenii s-a manifestat o tendin de ncalzire a atmosferei
cu aproximativ 0,7C. Aerul cald, de origine tropical, a generat zile tropicale cu valori cuprinse ntre 35 40C,
astfel c n ziua de 5 iulie 2000 s-a nregistrat maximum de temperatur n aer: 39,1C.
Valoarea amplitudinal termic de 20,8C este caracteristic unui climat moderat, fr valori termice excesive.
Datorit influenei circulaiei generale a atmosferei, dar i a factorilor fizico-geografici locali, temperatura
depeste sau coboar anumite praguri n funcie de care are loc fenomenul de nghe. Cel mai timpuriu nghe
poate avea loc n a doua decad a lunii septembrie, iar cel mai trziu n prima decad a lunii mai, ambele
avnd efecte de calamitate. Numarul mediu al zilelor cu nghe este de aproximativ 180/an.
Advecia maselor de aer generate de diferenele barometrice create n urma transformrii energiei solare n
energie termic, influeneaz suprafaa activ de contact, astfel c dealurile nconjuratoare Trgovitei
formeaz un scut de protecie n calea maselor de aer rece, polar,continental, fapt pentru care temperatura
medie a aerului este mai ridicat, respectiv 2C, necobornd n general, nici n perioada rece a anului.
Arealul trgovitean beneficiaz de o cantitate medie de precipitaii de 600 mm/an, din care 30-60 mm se
nregistreaz n lunile ianuarie februarie, 50-150 mm n mai iunie i 390 mm n perioada iunie-august
(maximum pluviometric). Precipitaiile care ating sau depecsc pragul de 30 mm/mp (prag ce garanteaz
rezerve substaniale n sol), produc viituri pe Ialomia, datorit scurgerii accentuate pe versanii dealurilor
nvecinate, unde defrisarea nemiloas a pdurilor permite declanarea fenomenului respectiv. Ploile de cea
mai mare intensitate cad n perioada de var, cnd se dezvolt brusc nori convectori sub form de averse, iar
ploile de intensitate redus cad tot timpul anului. Din luna mai, cantitile masive de precipitaii n 24 de ore
nregistreaz valori foarte mari, avnd ca efect colateral inundaiile (cazul anilor: 1924, 1979, 1981).
Numarul zilelor cu cea este de 50 55/an, frecvena mai mare evideniindu-se n perioada ocombrie
februarie. n dimineile cu cer senin, datorit polurii industriale a oraului, apar i ceurile de radiaii.

8
n afara excepiilor, numrul zilelor cu polei n timpul iernii este n medie de 4 -5, iar a celor cu chiciur de 2-3.
n timpul nopilor senine, calme i reci ale toamnei i primaverii se depune bruma.
Grindina se formeaz n perioada cald a anului, lunile mai august , fiind nsoit de averse, oraje i vijelii.
Fenomenul de rou se nregistreaz anual n peste 43 de nopti, din februarie martie, pn n noiembrie, cu
evoluia maxim n lunile iunie octombrie, cnd atmosfera este calm, cerul senin n cursul nopii i
temperatura solului mai mare de 1C.
Este situat la 80 km de Bucuresti pe DN 71, spre nord-est, la 70 km de Pitesti, la 50 km de Ploiesti pe DN 72 si
la 66 km de Campulung Muscel pe DN 72A.
Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:
Nord : S.C. CREON IMPEX S.R.L;
Est : Calea Bucuresti;
Sud : S.C. CREON IMPEX S.R.L.;
Vest : S.C. CREON IMPEX S.R.L.;
Conform certificatului de urbanism nr. 180 din 04.04.2014, eliberat de Primria Municipiului Targoviste, din
punct de vedere al regimului juridic, terenul este domeniu privat, situat in intravilan, unitatea teritoriala nr. 31,
zona industriala si de depozitare, conform PUG al Municipiului Targoviste. Din punct de vedere al regimului
economic, destinatia actuala este libera de constructii, fiind in proprietatea solicitantului COTENESCU MARIUS
SERBAN.
Terenul pe care se va construi statia de distributie carburanti MOL, se afla in intravilanul Municipiul
Targoviste, cu intrare din Calea Bucuresti, nr. 164, pe o suprafata de 3327,00 mp.
Dup finalizarea investitiei statia de distributie carburanti - MOL, aceasta va asigura:
eficient n exploatare, prin conditiile de operare utiliznd sistemul electronic de gestiune;
eficient economic, prin comercializarea diferitelor tipuri de carburanti oferind un standard de calitate
european clientilor;
respectarea prevederilor legislatiei de protectia mediului n vigoare, protectiei muncii si securittii mpotriva
incendiilor.
1.5.3 Descrierea proiectului si etapelor investitiei
Terenul pe care se va construi statia de distributie carburanti MOL are o suprafata totala de 3327,00 mp, din
care suprafata copertinei va fi de 353,00 mp. Prin realizarea investitiei, se doreste construirea si dotarea cu
urmatoarele instalatii si echipamente:
PAVILION COMERCIAL 13,61 x 12,27 = 167,00 mp;
COPERTIN METALIC PROTECIE PERON POMPE = 353,00 mp;
POMPE DISTRIBUIE CARBURANI = 3 buc;
REZERVOARE (CU PERETI DUBLI) STOCARE CARBURANI = 2 buc x 60 mc/buc;
PLATFORMA DESCARCARE CISTERNA SI CAMIN GURI DESCARCARE;
PLATFORMA DESCARCARE GPL;
INSTALATIE MONOBLOC DE TIP SKID;
ELEMENTE DE SEMNALISTICA SI RECLAMA;
SEPARATOR HIDROCARBURI;
RASTEL DE BUTELII GPL = 20 buc;
SEMNAL PREURI (TOTEM);
POLE SIGN (SEMNAL LOGO);
UTILITATI SI BRANSAMENTE;
GARD MPREJMUITOR;
ZON VERDE CU PLANTAII;
PLATFORM CIRCULAIE AUTO I PIETONAL SI MARCAJE RUTIERE CAROSABIL;
PARCAJE AUTO.

9
PAVILIONUL COMERCIAL este o constructie, fara subsol, cu dimensiunile de in plan, de 13,61 x 12,27m, cu o
inaltime la atic de 4,15 m. Pavilionul comercial va avea spaiu de vnzare, grup sanitar, depozit, vestiar personal,
spaii tehnice pentru centrala termic, boiler, rezervor tampon ap, tablou electric. Structura de rezistenta este
realizata din cadre metalice (stilpi si ferme). Inchiderea laterala se va realiza din panouri de tabla tip sandwich cu
termoizolatie din vata minerala. Inchiderea la nivelul acoperisului va fi constituita, din panouri de tabla cutata
zincata, termoizolata cu vata minerala. Pentru teserea foilor de tabla cutata la petreceri se vor utiliza nituri pop sau
suruburi autofiletante. Compartimentarea interioara a pavilionului comercial s-a facut tinid cont de standardul
specific al statiilor de distributie carburant. Peretii despartitori sunt pereti usori din gips-carton. Cladirea este dotata
cu spatii sanitare, instalatii de incalzire, instalatie de aer conditionat. Alegerea materialelor pentru bariera de vapori,
tipul termo si hidroizolatiilor, a panourilor de inchidere si compartimentare, se va face de catre beneficiar si
constructor, cu acceptul proiectantului.
Este necesara agrementarea materialelor propuse spre utilizare si date privind comportarea in timp a acestora.
Tamplaria exterioara se va realiza din profile de aluminiu cu geamuri tip termopan. Vor fi prevazute sisteme de
siguranta pentru inchidere. Din punct de vedere al incadrarii in Normativul P118/1983 (tabel 2.1.9 , art. 2.1.12)
constructia pavilionului comercial are gradul II rezistenta la foc si nivelul de risc mic de incendiu (qs < 420 Mj/mp).
COPERTINA PERON POMPE are o structur metalic, de tip reticular, cu rol de protecie dar si de semnal
vizual, la partea superioara va fi din tabla cutata, iar la partea interioara va fi prevazuta cu plafon fals din profile de
aluminiu. In dreptul fiecarei pompe, se vor afla coloanele de colectare a apelor pluviale de pe copertina.
Copertina metalica are o suprafata S = 353,00 mp.
POMPELE DE ALIMENTARE pentru distribuia carburanilor sunt prevazute 2 (doua) pompe de tip multiprodus
(MPD) si o pompa de tipul cu debit marit (HS), toate trei amplasate sub copertina. Toate pompele sunt fabricate de
firma TOKHEIM. Pompele MPD sunt dotate cu 8(opt) furtune de alimentare, cate 4(patru) pe fiecare parte, cu un
debit de 40 l/min si sistem de recuperare vapori, iar pompa HS este dotata cu 4 (patru) furtune, cate 2(doua) pe
fiecare parte, cu un debit marit de 120 l/min si sistem de recuperare vapori.
Comanda/blocarea pompelor se face de la pupitrul de comanda din interiorul pavilionului comercial. Fiecare pompa
este prevazut cu soclu de protecie. Sub pompe s-a prevzut cte un spatiu n care se realizeaz legturile
pompei la conductele de produse petroliere, conducta de recurerare vapori i legturile electrice. Confecile
metalice de ancorare a pompelor sunt din oel inox. Produsele petroliere circul prin conducte tehnologice n sistem
nchis, perfect etan, neexistnd pericolul de pierderi prin scurgeri.
REZERVOARELE PENTRU DEPOZITARE PRODUSE PETROLIERE sunt 2 buc. montate ngropat, sub zona
verde, pe o placa de radier din beton armat i ancorate de acesta, pentru a preveni flotabilitatea n cazul ridicrii
pnzei de apa freatic. Fiecare compartiment de rezervor este prevzut cu un cmin de vizitare, realizat conform
detaliilor furnizorului. Capacele cminelor sunt etane, antiscntei, cu o deschidere liber de 1000 x 1000 mm.
Capacitatea totala de depozitare a produselor petroliere este de 120m3.
Izolaia rezervoarelor se executa n conformitate cu prevederile STAS 7335/86, de tipul foarte ntrit.
Rezervoarele sunt prevzute cu un aparat tip DL 4000 (senzor de presiune) legat permanent cu spaiul dintre cele
doua mantale, care are rolul de a semnaliza apariia unei fisuri la una dintre mantale ca urmare a coroziuni sau alte
cauze accidentale.
Destinaia rezervoarelor este urmtoarea:
- 1 rezervor 60 m3, cu trei compartimente, impartit astfel:
un compartiment de 10 m3 alimentat cu benzina Evo Benzina;
un compartiment de 15 m3 alimentat cu motorina Evo Diesel;
un compartiment de 35 m3 alimentat cu Benzina Fara Plumb Tempo 95.
- 1 rezervor 60 m3, moncompartiment:
un compartiment de 40 m3 alimentat cu motorina Tempo Diesel;
un compartiment de 20 m3 alimentat cu motorina Tempo Diesel.
Benzina EVO este recomandata atat celor mai noi autovehicule (cu sau fara supraalimentare), cat si vehiculelor
mai vechi care functioneaza cu benzina fara plumb. Datorita continutului de sulf practic nul, EVO Benzina este un
carburant ecologic, care satisface normele EURO 5. Combustibilul indeplineste cele mai stricte standarde de

10
calitate ale Federatiei Internationale a producatorilor de automobile si se incadreaza in specificatiile Uniunii

Europene ce au devenit obligatorii in anul 2008.
Motorina EVO Diesel este recomandata atat celor mai noi autovehicule Turbo Diesel, cat si vehiculelor mai vechi.
Datorita continutului de sulf practic nul (sub 10 ppm) si a vascozitatii scazute, motorina EVO Diesel este un
carburant ecologic, care satisface normele EURO 5.
Motorina Tempo Diesel este destinata tuturor motoarelor diesel. O caracteristica importanta este continutul foarte
mic de Sulf, conform standardelor EURO 5
Toate rezervoarele sunt dotate cu sisteme automate de masura a volumelor de carburant din interiorul lor si cu un
calculator de proces care semnalizeaza orice pierdere de produs, prin compararea permanenta a cantitatilor livrate
cu cele ramase in rezervor. Rezervoarele sunt metalice (tabla de otel OL37.2 STAS 500), cu pereti dublii, izolate
la exterior impotriva coroziunii in conformitate cu prevederile STAS 7335/86, cu izolatie de tipul foarte intarita ce
consta din:
citomare usoara + strat bitum 3-4 mm grosime;
strat de armare din panza de fibra de sticla + strat bitum 3-4 mm grosime;
infasurare exterioara din carton bituminos.
Rezervoarele sunt prevazute cu un aparat electronic de control si semnalizare (detector de pierderi DL 4000
SGB), legat permanent cu spatiul dintre cele doua mantale ale fiecarui rezervor, care are rolul de a semnaliza
aparitia unei fisuri la una dintre mantale ca urmare a coroziuni sau alte cauze accidentale. In conformitate cu
prevederile NP 004/2003 gurile de vizitare si orificile prin care trec racordurile sunt captusite cu tabla de plumb,
pentru a impiedica producerea scanteilor la demontarea acestora. Rezervoarele sunt montate pe un radier general
din beton armat si sunt ancorate de acesta, pentru a preveni flotabilitatea in cazul ridicarii panzei de apa freatica.
Fiecare compartiment al rezervoarelor este prevazut cu un camin de vizitare, realizat conform detaliilor furnizorului.
Caminele de vizitare si capacele acestora sunt din fibra de sticla, de tip FIBRELITE, cu rama de aluminiu,
prevazute cu izolatie antiscantei. In caminele de vizitare sunt realizate racordurile de la gurile de descarcare si la
pompele de alimentare auto. Sunt prevazute, de asemenea, dispozitive care permit masurarea manuala nivelului
de carburant in rezervoare, cu sonde gradate din alama, care nu produc scantei. Benzina este una dintre
substanele periculoase nominalizate n HG nr.95/23 ianuarie 2003, de aceea pentru a se vedea dac obiectivul se
ncadreaza n domeniul de aplicare al prevederilor hotrrii menionate mai sus, se efectueaz un calcul de
evaluare. Acest calcul se va face pentru benzina prognozata de beneficiar sa fie depozitat n rezervoare (15 + 30
= 45 m ; 0,7t/m x 45 m = 31,5t).
Cantitatea Cantitatea relevanta (tone)
Substana
Fraze de existent n Coloana 2 din Coloana 3 din
chimic Clasificare
risc unitate (to) Parile I sau II Parile I sau II
Substana nominalizat,
extrem de inflamabil (F+), R12-51/53-
Benzina 31,5 5000 50000
periculoas (Xn) si 65-66-67
periculoas pentru mediu (N)
Dac suma :
q1/Q1 + q2/Q2 + q3/Q3 + + qn/Qn 1,
unde:
qi = cantitatea de substane periculoase I (I = 1..n) sau categoria de substane periculoase, care intr sub incidena
prii I sau II din prezenta anexa.
Qi= cantitatea relevant specificat in coloana 2 sau 3 din tabelul nr.1 sau 3, atunci obiectivului i sunt aplicabile
prevederile privind controlul pericolelor de accidente majore.
In caz contrar, adic dac suma < 1, nseamn c obiectivul nu intr sub incidena prevederilor HG nr. 95/2003.
Deoarece titularul activitii nu deine dect benzina, ca substana periculoas, se va efectua urmtorul calcul:
pentru limita inferioar a cantitatilor relevante specifice:
31,5/5000 = 0,0063 < 1

11
Nu intr sub incidena prevederilor HG 95/2003, la limita inferioara a cantitatilor relevante specifice.
pentru limita superioara a cantitilor relevante specifice:
31,5/50000 = 0,00063 < 1
Nu intr sub incidena prevederilor HG 95/2003, la limita superioara a cantitilor relevante specifice.
Izolaia rezervoarelor este executa n conformitate cu prevederile STAS 7335/86, de tipul foarte ntrit.
Rezervoarele sunt prevzute cu un aparat tip DL 4000 ( senzor de presiune) legat permanent cu spaiul dintre cele
cauze accidentale.
CMINUL GURILOR DE DESCARCARE I RECUPERARE VAPORI produsele petroliere aprovizionate sunt
descarcate n rezervoare, gravitaional, prin filtrele gurilor de descrcare, cte una pentru fiecare compartiment de
rezervor (tip de carburant). Construcia cminului este din metal. Cminul este acoperit cu un capac metalic n
construcie antiscnteie.
BLOCUL DE AERISIRE cuprinde gurile de aerisire de la rezervoare. Rezervoarele de depozitare produse
petroliere sunt prevzute cu conducte de aerisire dotate la partea superioara cu valva de respirare i dispozitiv de
oprire a flcrilor (reductie, mufa, corp opritor de flacari cu pietris, margaritar). Zona de aerisire este in categoria A
pericol de incendiu.Dispozitivele de oprire a flacarilor la o inaltime de minim 4,00 m de la teren si la cel putin 3,00 m
de la limita statiei.
SEPARATORUL DE HIDROCARBURI deversarea apelor pluviale contaminate n reeaua exterioar unitar se
face numai dup trecerea acestora prin separatorul de hidrocarburi, avand urmtoarele caracteristici constructive:
debit nominal 6l/s;
grad de epurare - II (mai mic de 20mg/l);
volumul decantorului 3,0 m3.
Separatorul este prevzut cu o conducta de aerisire amplasate conform NP 004/2003 i care depete nivelul
terenului sistematizat cu min. 2,5 m i o distana de cel puin 2,0m faa de limita staiei. Degajarea nmolului din
separator i curirea periodic a filtrului se va realiza printr-o firma specializat, agrementat de ctre Agenia
Naional de Mediu. Separatorul de hidrocarburi colecteaza apele posibil impurificate cu produse petroliere, ape
provenite din zona platformei de descarcare a cisternei si a caminului de descarcare si zona pompelor de distributie
carburanti apele pluviale care au spalat suprafete cu posibile impurificari de produse petroliere, trec printr-un
deznisipator, apoi prin separatorul de hidrocarburi.
SKID UL GPL Instalatia are in componenta sa urmatoarele utilaje si echipamente:
un recipient de stocare G.P.L., cilindric, orizontal, suprateran, cu capacitate de maximum 5.000 l volum apa,
echipat cu racorduri, aparatura de indicare, masura si control, robinete si armaturi de siguranta,
o pompa centrifuga antrenata de un motor electric in constructie antiEx, pentru vehicularea G.P.L. in faza
lichida, de la recipient spre pompa de distributie G.P.L. la autovehicule.
o pompa de distributie G.P.L. la autovehicule echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armaturi,
aparatura de indicare si control si afisaj electronic,
trasee de conducte si armaturile aferente pentru faza lichida, respectiv gazoasa
ventil actionat de la distanta pneumatic alimentat cu aer de la un compresor pentru izolarea traseului de faza
lichida in caz de incident;
buton de emergenta prin a carui actionare se inchide ventilul pneumatic si se scoate tensiune de la pompa;
SKID-ul se livreaza cu toate utilajele, armaturile, aparatele, echipamentele si conductele montate si garantate de
producator conform legislatiei in vigoare in Romania.
Recipientul este prevazut cu urmatoarele :
racord la partea superioara pentru umplere;
racord la partea inferioara pentru conducta de aspiratie a pompei centrifuge
racord pentru manometru;
racord pentru supapa de siguranta;
racord pentru indicatorul de nivel cu transmisie magnetica;
racord la partea superioara pentru retur faza lichida de la supapa de exces de flux
racord la partea superioara pentru retur faza gazoasa din dispenser in recipient;

12
racord pentru nivel maxim in recipient

Recipientul se protejeaza impotriva suprapresiunilor cu o supapa de siguranta cu arc, prevazuta cu o subsupapa
reglata sa deschida in atmosfera Ia 17,65 bar. Supapa de siguranta va fi sigilata de furnizor, insotita de certificat de
calitate. Supapa se fi verificata o data la un an. Verificarea supapei se face prin demontarea acesteia si probarea
pe standul de verificare
Recipientul este echipat cu urmatoarele aparate de masura si control:
un grup de serviciu prevazut cu un manometru, cu indicare permanenta a presiunii G.P.L. din interior si un
sistem de control al nivelului maxim (80%);
un indicator de nivel cu flotor tip OMEGA si cu indicare permanenta.
Volumul maxim admis de stocare G.P.L. in recipient este de 80% din capacitatea recipientului in volum apa.
Volumul minim admis de utilizare in functiune al recipientului de G.P.L. este de 10% din capacitate, nivel la care
alimentarea autovehiculelor este intrerupta, SKID-ul trecand in stare de asteptare (realimentarea cu G.P.L.).
Pompa de vehiculare tip centrifuga
Pompa centrifuga cu debit Q=45 l/min, si H=135 m, asigura vehicularea fazei lichide din recipient spre pompa de
distributie G.P.L. la autovehicule. Pornirea-oprirea pompei se realizeaza prin actionarea butonului de pornire
amplasat pe carcasa pompei de distributie. Motorul de antrenare al pompei este realizat in constructie antiEx.
Pe traseul de aspiratie al pompei exista un filtru pentru retinerea impuritatilor si un ventil de izolare
Pompa de alimentare (dispenser)
Pompa de alimentare (dispenser), asigura alimentarea cu G.P.L. a autovehiculelor.
Pompa de alimentare are in componenta sa:
supapa diferentiala si solenoida;
filtru pe traseul de admisie a G.P.L.;
contor volumetric;
separator de faze;
afisaj electronic a cantitatii de G.P.L. livrate (calculator);
ventile manuale de izolare pe faza lichida si gaz;
aparatura de masura si control;
furtun flexibil, echipat cu pistol de alimentare a recipientelor care echipeaza autovehiculele si cuplaj de
inchidere automata a circuitului in cazul smulgerii accidentale a furtunului (break valve).
Conductele de legatura
Conductele sunt realizate din tevi imbinate prin holendere sau sudura, armaturi, furtunuri, fitinguri, etc. care leaga
utilajele intre ele in scopul vehicularii G.P.L.-ului din instalatia tip monobloc in autovehicul.
Racordul de incarcare G.P.L. de la partea superioara a recipientului este prevazut cu o supapa de siguranta care
trebuie sa deschida numai la presiunea creata in urma pornirii pompei din dotarea autocisternei de G.P.L..
Traseul pentru vehicularea fazei lichide cuprinde:
conducta de legatura intre recipient si pompa de vehiculare pe care exista un ventil manual si unul pneumatic
de izolare ,o supapa de exces de flux si un filtru;
conducta de legatura intre pompa vehiculare si pompa de distributie echipata cu un ventil manual si un
manometru;
conducta de retur intre refularea pompei de vehiculare si recipient, prevazuta cu supapa de exces de flux care
deschide la atingerea unei presiuni intre 7 10,5 bar, o supapa cu esapare in atmosfera si un ventil manual;
traseul de faza gazoasa de la pompa de alimentare spre recipient, care se leaga la grupul de serviciu,
prevazuta cu ventil de izolare.
La executia, montarea si exploatarea componentelor sistemului de distributie G.P.L. pentru autovehicule, furnizorul
va fi respectat in mod obligatoriu prevederile specifice din Prescriptiile tehnice in vigoare, colectia I.S.C.I.R. Toate
materialele utilizate in constructia utilajelor, conductelor, armaturilor, etc. care vin in contact cu G.P.L.-ul vor fi
oteluri cu rezilienta adecvata temperaturilor negative (- 20C conform certificatelor de receptie), respectiv pozitive (+
50C). Sisteme de siguranta:
echipamente electrice in constructie Ex (motor pompa centrifuga, echipamente in interiorul distribuitorului);

13
buton de emergenta care asigura izolarea recipientului prin inchiderea automata a ventilului pneumatic si
scoaterea de sub tensiune a instalatiei;
aparatura de masura si control prin care se asigura citirea parametrilor de lucru (presiune, nivel);
supapa de siguranta pentru protectia recipientului impotriva cresterii presiunii vaporilor peste presiunea
maxima de lucru (17,65) bari, cu esapare in atmosfera;
supape de siguranta pe conducta de alimentare , intre pompa centrifuga si distribuitor si retur in recipient care
protejeaja impotriva cresterii presiunii in sistem, in cazul in care un ventil pe traseu este inchis;
supapa diferentiala care asigura returnarea surplusului de G.P.L. in recipient;
pistol de alimentare cu sistem de siguranta care nu permite iesirea de G.P.L. in exterior , circulatia G.P.L. fiind
asigurata numai dupa cuplarea pistolului la gura de incarcare de pe autovehicul;
supapa diferentiala si cutie inteligenta , cu calculator la distribuitor;
afisaj electronic in care , in caz de defect , apare sub numar de cod defectiunea si nu se permite alimentarea
in continuare a autovehiculelor;
Parametrii de lucru
Parametrii de operare ai instalatiei de distributie G.P.L. au limitele maxime:
P max = 17,65 bari T = - 20C + 50C
PARCAREA AUTO se compune dintr-o platforma betonata si are in total 37,5 mp.
TERASA este amplasata in partea lateral stanga a pavilionului comercial, cu acces usor al publicului in/din
acesta, pavata cu pavele autoblocante montate pe un pat de nisip, S ~ 65,00 mp.
PLATFORM DESCRCARE CISTERN este amplasata in dreptul caminului de descarcare si va fi betonata.
TOTEM (preturi) este amplasat in pastila verde de la intrarea in statie, la loc vizibil.
STALPI ILUMINAT sunt amplasati in incinta statiei, functie de necesitati.
SPATII VERZI sunt acoperiti 51% din suprafata totala a statiei (1721,00 mp), fiind plantati cu gazon si arbusti.
BOXA DE GUNOI este o construcie avnd structura metalica i mprejmuire cu panouri din lemn, in interiorul
carei se gasesc 4 europubele de 240l/buc.
Deeurile menajere sunt formate din ambalajele produselor care se comercializeaza n cadrul staiei (ambalaje
hartie, carton sau mase plastice).
Deeurile sunt prezente sub forma de:
o deeuri menajere;
o eventualele reziduuri industriale sunt reprezentate de produsele petroliere rezultate din operaia de curire
a rezervoarelor de depozitare.
Eventualele reziduuri industriale pot aparea pe fundul rezervoarelor de depozitare i sunt constituite din deeuri
lichide, semisolide i solide.
Cantitile de reziduuri industriale sunt estimate a fi:
depuneri lichide i semisolide cca. 25 dm/5 ani;
depuneri solide mbibate cu combustibil cca. 25 dm/5 ani.
Cantitile reale urmeaz a fi determinate n timpul exploatrii obiectivului. Deseurile menajere si eventualele
reziduuri industriale vor fi colectate periodic de catre firme specializate.
PLATFORME CAROSABILE SI PARCARI sitemul rutier pentru platformele carosabile, parcaje si trotuare, are
structura din beton slab armat, acoperit cu pavele carosabile autoblocante de 8 cm, pe strat de nisip de 4 cm
grosime, cu exceptia platformei de stationare a cisternei la descarcare, care are structura din beton rutier fata-
vazuta, cu suprafata tratata cu nisip cuartos, atat pentru impermeabilizare, cat si pentru cresterea rezistentei la
gelivitate. Partea carosabila este incadrata cu borduri prefabricate cu muchie tesita de 20 x 25 cm, asezate aperent
la 15 cm, pe fundatie din beton de ciment.
Elementele caracteristice investiiei :
Aria construit Ac = 167,00 mp
Aria copertinei = 353,00 mp
Regim de nlime = parter (P)
Suprafata platforme betonate = 1317,00 mp;

14
Suprafata parcaje auto = 37,50 mp;

Suprafata zone verzi = 1721,00 mp.
1.5.4 Constructia si functionarea obiectivului
Investitia analizat Statie distributie carburanti MOL municipiul Targoviste, str. Calea Bucuresti nr. 164,
jud. Dambovita, propune o perioad de executie de 60 de zile calendaristice, iar durata de functionare este
nedeterminat.
Zona n care se va realiza investitia prezint o important economic si social deosebit. Dezvoltarea acestor
zone este indispensabil legat de dezvoltarea infrastructurii de transport si de mediu din aceste zone, care va duce
la dezvoltarea activittilor economice si implicit crearea de oportunitti ocupationale. Programul de functionare va fi
permanent. Numrul de angajati va fi de 20, organizati n trei schimburi, astfel nct desfsurarea activittilor s fie
corespunztoare. Zonele functionale ale statie de carburanti sunt marcate si delimitate. Accesul n statie se va
realiza direct din Calea Bucuresti.
Prin realizarea proiectului se prevede continuarea dezvoltrii zonei, iar pentru realizarea n cele mai bune conditii a
lucrrilor propuse se va urmri, att n faza de constructie, ct si n faza de functionare ncadrarea n normele
legale n vigoare privind protectia snttii populatiei si factorilor de mediu.
1.5.5 Inchiderea obiectivului
Construirea obiectivului Statie distributie carburanti MOL, presupune functionarea pe termen lung, cu posibilitti
de extindere si modernizare pe parcursul mentinerii acestei investitii. Nu sunt prevzute n perioad apropiat de
timp lucrri de nchidere, n cadrul obiectivului nefiind prevzute procese tehnologice de productie.
n cazul ncetrii activittii titularul va realiza lucrrile de nchidere (curtare si ecologizare rezervoare, separator
produse petroliere, etc.), de refacere a mediului n caz de afectare a acestuia si monitorizare postnchidere, cerinte
ce vor fi stabilite de catre autorittile de protectia mediului.
1.6 Durata etapei de functionare
Investitia propus va functiona pe durat nedeterminat, fiind efectuate lucrri de mentenant pe durata
functionrii.
1.7 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul
producerii energiei necesare asigurarii productiei
Studiile efectuate de ctre beneficiar au condus la concluzia oportunittii si necesittii economice si tehnice de
amenajare si punere n functiune a obiectivului analizat.
Amplasarea obiectivului a tinut seam de urmtoarele elemente:
posibilitatea de utilizare si valorificare a terenului liber de constructii, neutilizat in prezent si pentru care nu
se pune problema polurii istorice;
asigurarea resurselor de fort de munc;
existenta posibilittilor de asigurare a utilittilor: alimentare cu ap din reteaua de alimentare si distributie
oraseneasca, canalizare interioar si evacuare ape pluviale n reteaua de canalizare existenta in zona
(conform avizului de principiu de executie a bransamentului la reteaua de apa potabila si racord la reteaua
de canalizare cu SC Compania de Apa Targoviste - Dambovita), energie electric racord la reteaua de
energie electrica existenta in zona, gaze, telefon;
posibilitti de aprovizionare cu materii prime si materiale auxiliare;
acces direct din Calea Bucuresti.
Pe amplasamentul studiat nu sunt propuse activitti de productie. Activittile propuse sunt doar n scop comercial,
att pentru persoane fizice ct si pentru agenti economici, institutii, etc.
Informatii privind parametrii acestei Statii de distributie carburanti MOL, precum si necesarul resurselor energetice
sunt prezentate n tabelul de mai jo:.

15
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitatea anuala Denumirea Cantitatea anuala Furnizor

Amenajare statie
distributie carburanti Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul
MOL
1.8 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele periculoase
Materiile prime: benzina si motorina de diferite tipuri necesare functionrii statiei de distibutie carburanti vor fi
asigurate de diversi furnizori cu care beneficiarul va ncheia contracte, iar transportul carburantilor vor fi realizate de
firme autorizate, care detin mijloace de transport adecvate cu respectarea cerintelor HG nr. 1175/2007 si HG nr.
958/2012 pentru modificarea si completarea HG nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea
emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, ncrcarea, descrcarea si distributia benzinei la
terminale si la statiile de benzin, precum si HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor periculoase.
n activittile desfsurate se vor utiliza substante chimice periculoase si se vor respecta prevederilor HG nr.
928/2012 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piat a benzinei si motorinei si de introducere a unui
mecanism de monitorizare si reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser pentru distribuitori.
1.9 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de
activitatea propusa
Se va face referire la urmtoarele tipuri de poluanti:
Zgomot;
Vibratii;
Radiatiile ionizante;
Poluarea biologic (microorganisme, virusi, bacterii)
Prin lucrrile ce se vor efectua n vederea realizrii investitiei propuse si dup nceperea constructiilor si
amenajrilor nu vor fi generate surse semnificative de poluare fizic si biologic. Una din sursele potentiale de
poluare poate fi zgomotul, produs de functionarea utilajelor n timpul constructiei (buldoexcavatoare, ncrctoare
frontale, buldozere, autobasculante, macarale, etc.).
1.9.1 Zgomot
Evaluarea nivelului de zgomot se va face prin compararea cu prevederile STAS 10009/1988, cu mentionarea c
obiectivul ce se va realiza prin prezenta investitie, va trebui sa respecte cerintele impuse prin certificatul de
urbanism nr. 180/04.04.2014, si anume, distantele constructiilor fata de vecinatati se vor respecta conform codului
civil, minim 60 cm sau accord notarial vecin. Datorita faptului ca in imediata apropiere se afla si zone locuite, se va
avea in vederea si distantele specifice stabilite fat de zonele de locuit n Ord. MS nr. 119/2014 pentru aprobarea
Normelor de igien si a recomandrilor privind mediul de viat al populatiei, pentru categoria statii distributie
carburanti.
Lund n calcul si evalund nivelele de zgomot rezultate n urma functionrii utilajelor, comparnd si cu date din alte
constructii asemntoare, cu acelasi regim de lucru, si tinnd cont de faza de lucru cu impact maxim, cnd pe
amplasament functioneaz toate utilajele (buldoexcavatoare, ncrctor frontal, buldozer, autobasculanta,
macarale, etc.), nivelul de zgomot produs prin calcule matematice, se ncadreaz n limitele maxim admisibile
stabilite n STAS 10009/1988:
Nivel de zgomot admis la limita zonei functionale:
Lech = 65 dB(A); valoarea curbei de zgomot Cz = 60 dB(A);

16
Distanta fat de asezrile umane este de cca. 70 m, se vor respecta limitele maxim admisibile, valoarea
maxim admis a nivelului de zgomot la cel mai apropiat receptor protejat fiind:
Lech = 45 db A; valoarea curbei de zgomot Cz = 40 dbA;
Pot fi nregistrate niveluri de zgomot de valori mai mari, dar ele sunt n general doar locale si de scurt durat si nu
vor afecta receptorii sensibili.
n perioada de exploatare cele mai semnificative surse de zgomot vor fi instalatiile din dotare pompele de
alimentare, cu un nivel maxim de 90 dB(A).
Conform teoriei, neglijnd absorbtia, la o und sferic radiant ntr-un spatiu deschis, intensitatea sunetului
descreste invers proportional cu ptratul distantei fat de surs.
Cunoscnd valorile nivelului maxim de intensitate sonor la limita zonei sursei de zgomot si neglijnd efectul
absortiei de aer, se poate calcula nivelul maxim de intensitate sonor la limita zonei de locuit, pe baza relatiei:
L2 = L1 20 lg r1/r2,
unde:
L1 - nivelul de zgomot la distanta r1 de surs;
L2 -nivelul de zgomot maxim,calculat la nivelul zonei de locuit;
r1 - distanta fat de surs, 1 m;
r2 - distanta de la surs pn la limita zonei protejate cca 30m.
Absortia energiei sonore n aer este foarte mic si poate fi luat n considerare numai n cazul distantelor mari.
Nivelul de zgomot maxim calculat la limita zonei de locuit este:
L2 = 90 20 lg(1/30) < 45 dB(A),
valoare admis de STAS 10009/88.

17
Zgomot Zgomot Tipul poluarii
(virusi,
Poluare
anisme)
microorg
biologica
Pompele de
Utilaje de constructii Sursa de poluare
alimentare carburanti
1.9.2 Vibratii
4
48 Nr. surse de poluare
La cel mai
La limita zonei
Nu exist poluare prin vibratii.
apropiat
receptor functionale Poluare maxima permisa (limita

protejat Lech= 65dB(A), maxima admisibila pentru om si mediu)
65 dB(A)
L=45dB(A), Cz=60dB(A)
Cz=40dB(A)
In limite admisibile Poluare de fond
Nu
La cel mai
apropiat La limita zonei
receptor functionale e max. Pe zona obiectivului
protejat L=45 Lech=65 dB(A)
90 dB/A
dB(A)
Pe zona de protectie/restrictie
aferente obiectivului conform
cazul
Nu este
legislatiei in vigoare
60 dB/A
Nu este cazul
Fara masuri de
eliminare/reducer
cazul
Nu este
e a poluarii
<45 dB/A
Cu
masuri de eliminare/reducere
implementarea
Se va respecta programul de lucru
-
masurilor de
poluarii de fond
stabilit
zone protejate cu
Poluare calculate produsa de activitate si
eliminarea/reduc
de recreere sau alte
Pe zone rezidentiale,
Informatii despre poluarea fizic si biologic generate de activitate, se prezint n tabelul de mai jos:
luarea in considerare a
ere a poluarii
Nu este cazul.
Se vor respecta programul de
Pompele si instalatiile Masuri de eliminare sau reducere a
lucru stabilit, utilajele vor functiona
18
tehnologice sunt poluarii
doar in timpul zilei
conforme CE
Nu este
cazul
(distanta
fata de
zona
protejata
este de
Platforma statiei
cca 70m)
4 pompe
Mirosuri
Miros Miros Rezervo

Sa nu produca
Nu sesizabil sesizabil Fara miros - arele si
discomfort
olfactiv olfactiv pompele
de
benzina
vor fi
echipate
cu
recupera
re de
vapori
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele
Amplasamentul obiectivului a fost identificat dup ce au fost efectuate n zon, studii si lucrri de cercetare
geologic.
Proiectarea lucrrilor de investitii s-a fcut n asa fel nct suprafata afectat de activitatea obiectivului s fie doar
pe o arie care s asigure eficient maxim n desfsurarea activittilor, si activitatea ce se va desfsura s aib un
impact ct mai redus asupra factorilor de mediu.
Proiectantul si beneficiarul au analizat diferite alternative, alegnd solutia optim din punct de vedere tehnic si
economic, specific terenului si constructiilor deja existente n vecinttile obiectivului.
Cu toate c valoarea investitiei este considerabil, aceste tipuri de investitii n general se amortizeaz dup 56
ani. Dup perioada de amortizare costurile se cuantific doar prin consumul de energie electric, necesar
desfsurrii activittii.
n zona amplasamentului nu sunt identificate monumente istorice si de arhitectur, diverse asezminte culturale
sau religioase, zone de interes traditional, etc., ca atare amplasamentul ales este ideal pentru aceast investitie,
nefiind necesare lucrri, dotri si msuri pentru protectia asezrilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de
interes public, sau obiective industriale.
1.11 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta
Accesul la statia de alimentare carburanti se va face direct din Calea Bucuresti nr. 164, atat pietonal cat si cu auto.
Proiectul propus este inclus n zona de industrie si depozitare, conform Planului Urbanistic General al Municipiului
Targoviste, urmnd ca dezvoltrile viitoare s aib n vedere existenta acestui proiect.

19
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1 Procese tehnologice de productie
Proiectarea lucrrilor de investitii s-a fcut n asa fel nct suprafata afectat de activitatea obiectivului s fie ct mai
restrns, activitatea s aib un impact ct mai redus asupra mediului.
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor de expoatare; alternative
finale
2.1.1.1 Etapele fluxului tehnologic
Fluxul tehnologic al statiei de alimentare si distributie carburanti const din urmtoarele faze generale:
a. Aprovizionarea cu produse petroliere (benzina si motorina) cu autocisterne;
b. Descrcarea autocisternelor prin cdere liber n rezervoarele de depozitare, montate ngropat, prin
intermediul gurilor de descrcare amplasate n cminul gurilor de descrcare, utiliznd obligatoriu
tehnologia de recuperare si colectare a vaporilor de benzin ce se degaj pe durata ncrcrii rezervoarelor
de depozitare ale statiei si ale autovehiculelor. Produsele petroliere vor fi vehiculate prin conducte
tehnologice si sistem nchis, perfect etans, neexistnd pericolul de pierderi de produse petroliere prin
scurgeri;
c. Transferul produselor petroliere din rezervoare cu ajutorul pompelor;
d. Refularea produselor petroliere n rezervoarele autovehiculelor;
e. Alimentarea cu lubrefianti, produse livrate n ambalaje;
f. Vnzri de accesorii auto, produse de cosmetic auto si diferiti aditivi pentru mbunttirea functionrii
motoarelor, piese de schimb auto, produse alimentare preambalate, buturi rcoritoare, suveniruri etc;
g. Asigurarea nclzirii pavilionului administrativ de la statia de distributie carburanti se va realiza prin racord
la centrala termica.
ncrcarea rezervoarelor din autocisterne
Cele doua rezervoarele de depozitare produse petroliere (unul tricompartimentat si unul bicompartimentat) sunt
montate ngropat in zona din lateralul copertinei, sub platforma carosabila, pe un radier de beton armat si
ancorate de acesta, pentru a preveni flotabilitatea n cazul ridicrii pnzei de apa freatic.
Cisternele auto care vor aproviziona statia de distributie carburanti, vor parca n zona de stationare, unde este
prevzut cminul pentru gurile de descrcare. n zona de sigurant a cisternei nu se va circula. Fiecare
compartiment de rezervor este prevzut cu un cmin de vizitare, realizat conform detaliilor furnizorului.
Rezervoarele sunt prevzute cu un aparat tip DL 4000 (senzor de presiune) legat permanent cu spatiul dintre
cele doua mantale, care are rolul de a semnaliza aparitia unei fisuri la una dintre mantale ca urmare a
coroziunii sau alte cauze accidentale.
Cminul gurilor de descrcare este prevzut cu gura pentru colectarea vaporilor ce va fi conectat la cisterna
de aprovizionare. Astfel vaporii cu continut de COV, care se pot degaja la umplerea rezervorului trec n
autocisterna de aprovizionare. Pe gurile de vizitare ale rezervorului sunt montate urmtoarele:
racord de ncrcare, prevzut cu valva de preaplin;
racorduri pentru aspira"ia pompelor;
un racord aerisire;
un racord pentru detectarea scurgerilor;
un dispozitiv de msurare automat a nivelului;
un dispozitiv de msurare manual.
Capacele cminelor sunt etanse, antiscntei, cu o deschidere liber de 1000 x1000 mm. Dispunerea acestor
dispozitive, pe capacul gurii de vizitare, prin mbinri demontabile, cu flanse speciale, s-a fcut astfel nct s
permit un acces usor, ct si posibilitatea demontrii n vederea remedierii eventualelor defecte aprute n
timpul exploatrii.

20
Produsele petroliere aprovizionate sunt descarcate n rezervoare, gravitational, prin filtrele gurilor de
descrcare, cate una pentru fiecare compartiment de rezervor (tip de carburant). Capacitatea totala de
depozitare a produselor petroliere este de 2 buc x 60 mc/buc = 120 mc. Izolatia rezervoarelor se executa n
conformitate cu prevederile STAS 7335/86, de tipul foarte ntrit.
Montajul conductelor de legtur ntre rezervor si pompe, prevzute a fi din polietilen de nalt densitate,
electroconductibile si amplasate pe pat de nisip, este conceput cu pant de 1% spre rezervoare, pentru a
permite condensului format pe conductele de vapori s intre n rezervor, iar n caz de interventie la o conduct
de lichid, aceasta s poat fi usor golit;
Conductele de aerisire dotate la partea superioara cu valva de respirare si dispozitiv de oprire a flcrilor
(reductie, mufa, corp opritor de flacari cu pietris, margaritar). Zona de aerisire este in categoria A pericol de
incendiu. Dispozitivele de oprire a flacarilor la o inaltime de minim 4,00 m de la teren si la cel putin 3,00 m de la
limita statiei.
Conductele aparente, n cminul rezervorului si pompelor, gurile de vapori, de descrcare si de aerisire se vor
marca si vopsi n culori conventionale, n scopul evitrii erorilor si confuziilor ce pot duce la incidente grave.
Marcajul conductelor va respecta sensul de curgere, produsul si functia conductei. Fiecare conduct de
ncrcare a compartimentelor rezervorului va fi marcat cu produsul si numrul rezervorului deservit.
Fiecare compartiment va fi marcat la cminul gurii de vizitare, cu numar de identificare, capacitatea si produsul
de depozitat.
La cminul gurilor de descrcare se va inscriptiona pe o plcut c nu se permite conectarea gurii de
descrcare nainte de conectarea gurii de recuperare vapori.
Culorile conventionale de vopsire a conductelor si echipamentelor sunt:
benzin premium - albastru
benzin fr plumb - verde
motorin - negru
Initial se msoar nivelul n rezervor, stabilindu-se volumul gol al rezervorului si dac acesta este suficient
pentru a primi cantitatea ce urmeaz a fi aprovizionat se ncepe actiunea de descrcare.
Descrcarea produselor petroliere din cistern se va realiza gravitational, n acelasi timp contorizndu-se
cantitatea ncrcat n rezervore. Pe timpul descrcrii/ncrcrii rezervoarelor se va opri livrarea produselor n
statie.
Pompa de distributie este prevzut cu sistem de recuperare vapori de benzin, care cu un compresor va
pompa vaporii degajati, printr-o conduct n rezervorul de depozitare a benzinei. Pompele de distributie
carburanti vor fi amplasate sub copertina statiei, prevzut cu luminator.
Comanda/blocarea pompelor se face de la pupitrul de comanda din interiorul pavilionului comercial. Fiecare
pompa este prevazut cu soclu de protectie. Sub pompe s-a prevzut cte un spatiu n care se realizeaz
legturile pompei la conductele de produse petroliere, conducta de recurerare vapori si legturile electrice.
Confectiile metalice de ancorare a pompelor sunt din otel inox. Produsele petroliere circul prin conducte
tehnologice n sistem nchis, perfect etans, neexistnd pericolul de pierderi prin scurgeri. n pavilionul comercial
va fi prevzut un sistem automatizat pentru gestionarea vnzrilor de carburanti, precum si a diferitelor produse
aflate n magazin.
Configuratia sistemului include calculator PC, tastatur, imprimant, chitante fiscale, display client, cititor cod
de bare, calculator PC cu imprimant pentru supraveghere si manageriat.
Cantitatea de carburanti livrate, pretul de cost si valoarea produsului livrat vor fi afisate att local, pe panoul
pompei de livrare, ct si pe display-ul calculatorului din cabina statiei.
Evidenta gestiunii produselor livrate este tinut permanent de calculatorul statiei.
2.1.1.2 Organizarea de santier
Organizarea de antier va include toate lucrrile pregtitoare n vederea amplasrii statiei cu toate
componentele ei, spturi pentru amplasarea rezervoarelor n subteran, lucrri de amenajare i constructii
specifice.

21
Personalul care lucreaz pe antier va fi instruit la locul de munc din punct de vedere al protectiei muncii.
Personalul va fi dotat cu echipament de protectie i de lucru, specific tipului de lucrri pe care le execut, sau n
functie de instalatie la care se lucreaz.
Se vor delimita zonele n care se lucreaz prin mprejmuirea incintei organizrii de antier cu gard din panouri
metalice, i vor fi montate panouri de atentionare Atentie, antier.
antierul va fi organizat pe platform impermeabilizat, se va pstra distanta fat de zonele de locuit. Se
interzice organizarea de antier pe malul unui curs de ap i pe spatii verzi, n zone unde au fost identificate
situri arheologice, monumente istorice sau constructii culturale protejate prin lege.
Repararea utilajelor, mijloacelor auto se va efectua n afara incintei antierului. Lucrrile se vor realiza n etape,
conform proiectului, astfel nct impactul generat s fie ct mai mic.
Pentru diminuarea impactului generat n timpul constructiei se va urmri:
scurtarea duratei de executie a proiectului, pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor
negative;
depozitarea materialelor de constructie, astfel nct s nu blocheze cile de acces si s nu poat fi
antrenate de vnt sau de apele pluviale;
optimizarea traseului utilajelor care transport materiale de constructie la amplasament i pe cele
nerecuperabile la depozitul de deeuri;
evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;
folosirea unor utilaje adecvate i silentioase att n faza de constructie, ct i de exploatare a
instalatiei;
ndeprtarea de pe teren a deeurilor rezultate n urma lucrrilor.
Dup finalizarea investitiei platforma antierului se va reda la starea initial, utilajele vor fi transporate la bazele
firmelor executante, deeurile rezultate vor fi gestionate conform legislatiei de mediu n vigoare.
2.1.2 Valorile limit ale parametrilor relevanti (consum de ap i energie, poluanti n aer
i ap, generarea deeurilor) atini prin tehnicile propuse de titular i prin cele
mai bune tehnici disponibile, sunt prezentate n tabelul alaturat
Valori limita
Parametru
(U.M.) Tehnici alternative Prin cele mai bune Conform celor mai bune
propuse de titular tehnici disponibile practici de mediu
Nesemnificativ (doar
Sunt respectate Sunt respectate
Emisii de poluanti in aer din emisiile rezultate din
prevederile Ord. MAPM prevederile Ord. MAPM
surse difuze autovehiculele din parcul
nr.462/1993 nr.462/1993
auto propriu
Nesemnificativ
Sunt respectate Sunt respectate
(rezervoarele si pompele
Emisii de poluanti (COV-uri) prevederile Ord. MAPM prevederile Ord. MAPM
de benzina vor fi dotate
in aer din activitate nr.462/1993, HG nr. nr.462/1993, HG nr.
cu recuperare de vapori
568/2001 568/2001
COV)
Se va utiliza pentru
Consum de energie - -
functionarea statiei
Legislatia comunitara
Conform HG transpus n
Apele pluviale potential nr.188/2002, modificata
legislatia national;
contaminate rezultate de pe Separator de si completata prin HG
Sunt respectate
platforma statiei de produse petroliere nr.352/2005, NTPA 002
prevederile HG
distributie carburanti pentru ape uzate
nr.188/2002,
preepurate si evacuate in
modificat prin HG

22
reteaua publica: Ph-6,5- nr.352/2005 (NTPA

8,5; materii in suspensie- 002/2005).
350mg/l; reziduu filtrate
la 1050C-2000mg/l;
produse petroliere-
30,0mg/l; substante
extractibile solvent
organici-25mg/l.
Legislatia comunitara
Conform HG
transpus n
nr.188/2002, modificata
legislatia national;
si completata prin HG
Sunt respectate
Retea publica de nr.352/2005, NTPA 002
Ape uzate menajere prevederile HG
canalizare menajera pentru ape uzate
nr.188/2002,
preepurate si evacuate in
modificat prin HG
reteaua de canalizare
nr.352/2005 (NTPA
menajera
002/2005).
Deeuri menajere,
deseuri de ambalaje
Legislatie comunitara
de hartie si carton,
Sunt colectate i transpus n
deseuri de ambalaje
transportate pe baz legislatia national;
plastic, deseuri din
de contract de ctre sunt respectate
sticla, slamuri
firma de salubrizare prevederile Legii nr.
petroliere, namol de la
Categorii i pe baz de contract, 211/2011 privind
separatoarele de
cantitti respectiv regimul deeurilor,
produse petroliere,
diferite valorificate/eliminate cu modificrile
uleiuri uzate de
prin firme autorizate ulterioare; HG nr.
motor, de trasmisie si
conform 856/2002 si HG nr.
de ungere,
reglemantarilor 1061/2008
deeuri ambalaje care
legale in vigoare
contin reziduuri sau
sunt contaminate cu
substante periculoase
2.2 Activitati de dezafectare

n cazul dezafectrii constructiilor de pe amplasament se vor desfura urmtoarele activitti:
demontare conducte, ecologizare decantor separatorul de produse petroliere, curtare i decontaminare
rezervoare;
evacuarea tuturor deeurilor de pe amplasament si valorificarea/depozitarea acestora, conform cerintelor
Legii nr. 211/2011 privind regimul deeurilor cu modificarile ulterioare;
redarea la starea initial a amplasamentului.
Mentionez faptul c aceast investitie este proiectat pentru a functiona pe durat nedeterminat.

23
3. DESEURI
In faza de constructie:
Pentru realizarea proiectului se vor desfura lucrri de constructii-montaj, care vor genera deeuri de constructii
(conducte PVC, deeuri metalice, etc.) i pmnt din excavatii.
In faza de constructie:
Dup punerea n functiune vor fi generate deeuri specifice acestor investitii, de exemplu:
deeuri menajere - 20 03 01;
deseuri de ambalaje de hartie si carton - 15 01 01;
deseuri de ambalaje plastic - 15 01 02;
deseuri din sticla - 15 01 07;
slamuri petroliere din rezervoare - 05 01 03*;
namol de la separatoarele de produse petroliere - 13 05 02*;
uleiuri uzate de motor, de trasmisie si de ungere - 13 02 05*;
deeuri ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase -15 01 10*;
Toate tipurile de deseuri nepericuloase si periculoase vor fi eliminate/valorificate prin firme autorizate in acest sens,
pentru eliminare/valorificarea lor.
Gestionarea deeurilor (colectarea, stocarea temporar, transportul, valorificarea/eliminarea) se va realiza cu
respectarea legislatiei din domeniu, conform celor prezentate:
Legea nr. 211/2011 privind regimul deeurilor cu modificarile si completarile ulterioare;
Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
Hotararea de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei.
Generarea deeurilor, managementul deeurilor, eliminarea i reciclarea deeurilor sunt prezentate n conformitate
cu prevederile legale n vigoare n tabelul de mai jos (faza de construire).
Starea fizica Managementul deseurilor
Cantitatea
(Solid S, Codul cantitatea prevazuta a fi generata
Denumirea prevazuta Codul
Lichid L, calificarii tone/an
deseului* a fi deseului*
Semisolid statistice* Ramasa in
generata Valorificata Eliminata
SS) stoc
Pamant 1000 1000
S 17 05 04 - - -
decopertat 1200 t 1200 t
Deseuri
1.0 t/an S 20 01 08 - - 1.0 -
menajere
Deseuri de
constructii:
17 02 03
PVC, 0.3 t/an S - 0.3 - -
17 04 07
amestecuri
metalice
Nota* : In faza de investitie nu se pot aprecia cu exactitate cantitatile de deseuri produse;

24
Generarea deeurilor, managementul deeurilor, eliminarea i reciclarea deeurilor sunt prezentate n conformitate
cu prevederile legale n vigoare n tabelul de maio jos (perioada de functionare):
Starea fizica Managementul deseurilor
Cantitatea (Solid S, Codul cantitatea prevazuta a fi
Denumirea Codul
prevazuta a fi Lichid L, calificarii generata tone/an
deseului* deseului*
generata Semisolid statistice* Ramasa
Valorificata Eliminata
SS) in stoc
Deseuri Cantitati variabile
S 20 03 01 - - Da -
menajere in functie de sezon
Deseuri de
Cantitati variabile
ambalaje S 15 01 02 - Da - -
in functie de sezon
plastic
Deseuri de
ambalaje de Cantitati variabile
S 15 01 01 - Da - -
hartie si in functie de sezon
carton
Deseuri din Cantitati variabile
S 15 01 07 - Da - -
sticla in functie de sezon
Namol de la
separatoarel 700 kg/an S 15 05 02* - - Da -
e petroliere
05 01 03*
Slamuri
50 l/5 ani S (slamuri din - - Da -
petroliere
rezervoare)
Uleiuri uzate
Cantitati egale cu Se preda
de motor, de
cantitatea Semilichida 13 02 05* - furnizorului Da -
transmisie si
comercializata de uleiuri
de ungere
Ambalaje
care contin
reziduuri
saucontamin 0 buc. S 15 01 10* - - - -
ate cu
substante
periculoase
*) n conformitate cu Lista cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase prevzut
n anexa nr. 2 la Hotrrea Guvernului nr. 856/2002 privind eviden_a gestiunii
deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase.
**) La data apari_iei legisla_iei care reglementeaz clasificarea statistic.
Tabel Mod de valorificare si eliminare

Nr.
Tip deseu Modul de valorificare i eliminare
crt.
Se colecteaz n containere i se predau la firme
1. Deeuri menajere specializate pt. eliminarea deeurilor menajere pe
baz de contract
2. Deseuri de ambalaje plastic specializate pt. valorificarea / eliminarea deeurilor
pe baz de contract

25

Deseuri de ambalaje de hartie
3. specializate pt. valorificarea / eliminarea deeurilor
si carton
pe baz de contract
4. Deseuri din sticla specializate pt. valorificarea / eliminarea deeurilor
pe baz de contract
Namol de la
5. Se valorifica prin unitati autorizate pentru valorificare
separatoare petroliere
6. Slamuri petroliere Se valorifica prin unitati autorizate pentru valorificare
Se colecteaz n recipien"i metalici etani i se
Uleiuri uzate de motor,
7. predau furnizorilor sau la firme specializate pt.
de trasmisie si de ungere
eliminarea deeurilor periculoase pe baz de contract
Ambalaje care contin
Se valorifica / elimina prin unitati autorizate
8. reziduuri sau contaminate cu
pentru valorificare, pe baza de contract
substante periculoase
4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE
A ACESTORA
4.1 Apa
4.1.1 Apele de suprafata din zona amplasamentului
Depresiunea intracolinar, n care a aprut i s-a dezvoltat orasul Trgovite este strbtaut de rurile Ialomia,
Ilfov i Dmbovia. Pe teritoriul municipiului Trgovite, Ialomia curge pe distana de 18 km, debitul mediu fiind de
9-13 mc/secund i de 3-4 mc/secund cel minim, iar viteza de flux varieaz ntre 0,75 m/secund (februarie) i
8,37 m/secund (mai). Din albia rului s-a tiat, mergnd paralel cu aceasta, n vremea domniei lui Mircea cel
Btrn pentru a da natere iazului oraului, destinat punerii n funciune a morilor construite de-a lungul lui, precum
i alimentrii cu ap a Trgovitei.
Iazul Morilor este cursul de ap artificial, numit ntr-o vreme i Iazul cel Btrn, care a constituit sursa de energie
pentru mori i pentru alte instalaii, de unde i numele, dar i element defensiv, component al fortificaiilor oraului
vechi. Lung de peste 7 km i spat din amonte de pdurile Tei, vrsndu-se n Ialomia n captul de jos al
oraului, are albia lat de cca. 4 m i adncimea de peste 2 m. Dateaz de la nceputurile stabilirii domniei, fiind n
strns legtur cu edificarea Curii Domneti (sf. sec. XIV ncep. sec. XV). Astzi, Iazul Morilor este un curs de
ap mort.
Ilfovul izvorte din zona periurban a Trgovitei, din pdurea Teiului i urmeaz partea de est a interfluviului
Dmbovia Ialomia. De la izvor i pn la confluen curge pe o distan de 69 km. Mai este cunoscut i sub
nunele de Blcaciu. n deceniul al optulea al secolului XX, ntre sudul Trgovitei i comuna Vcreti a fost
construit o impresionant salb de lacuri de acumulare (sistemul Bunget) pe acest ru, menit s asigure irigarea
corespunztoare a arealului agricol, evitarea i controlul inundaiilor i apa potabil i industrial necesar
Capitalei.
Milioara era un pru care strbatea Trgovitea de la nord la sud, izvornd din marginea pdurii de la Tei. Se
scurgea spre Iazul Morilor prin anul Cetii. A fost regularizat n anii 70, pentru a i se opri revrsrile. Cursul su
se mai poate observa pe cmpurile de la Priseaca, precum i n zona Cartierului Romlux unde albia acestuia se
umple cu ap n principal la ploi.Rul a fost canalizat i deviat n rul Ilfov n amonte de Trgovite n anul 1927.
Microclimat specific urban, cu ierni blnde i veri rcoroase, temperatura medie anual fiind de + 9,9C. n sezonul
rece temperatura medie este de -2 -3C, iar n sezonul cald media se ridic la +21 +22C. Pe fondul nclzirii
globale a planetei, n ultimele dou decenii s-a manifestat o tendin de ncalzire a atmosferei cu
aproximativ 0,7C. Aerul cald, de origine tropical, a generat zile tropicale cu valori cuprinse ntre 35 40C, astfel
c n ziua de 5 iulie 2000 s-a nregistrat maximum de temperatur n aer: 39,1C.

26
Valoarea amplitudinal termic de 20,8C este caracteristic unui climat moderat, fr valori termice excesive.
Arealul trgovitean beneficiaz de o cantitate medie de precipitaii de 600 mm/an, din care 30-60 mm se
nregistreaz n lunile ianuarie februarie, 50 150 mm n mai iunie i 390 mm n perioada iunie-august
(maximum pluviometric). Precipitaiile care ating sau depecsc pragul de 30 mm/mp (prag ce garanteaz rezerve
substaniale n sol), produc viituri pe Ialomia, datorit scurgerii accentuate pe versanii dealurilor nvecinate, unde
defrisarea nemiloas a pdurilor permite declanarea fenomenului respectiv. Ploile de cea mai mare intensitate cad
n perioada de var, cnd se dezvolt brusc nori convectori sub form de averse, iar ploile de intensitate redus
cad tot timpul anului. Din luna mai, cantitile masive de precipitaii n 24 de ore nregistreaz valori foarte mari,
avnd ca efect colateral inundaiile (cazul anilor: 1924, 1979, 1981).
4.1.2 Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa potabila a statiei de distributie carburanti, se va realiza din bransament la reteaua de distributie
oraseneasca, pe baza de contract cu SC Compania de Apa Targoviste - Dambovita SA. Apa va fi utilizat n scop
de nevoi potabile si igienico-sanitare si pentru udat spatiile verzi. Conductele atat pentru aductiune de la
branament pn la obiectivul propus, precum si pentru reteaua de distributie interioar a apei vor fi realizate din
polietilena de inalta densitate HDPE. Debitele i volumele de ap utilizate vor fi contorizate cu un apometru
montat pe branament.
Recirculata/
Apa prelevata din sursa
reutilizata
Necesar total de apa
Proces tehnologic
Consum industrial
Apa de la propriul obiectiv
Apa de la alte obiective

Sursa de apa
Consum menajer
Pentru compensarea
Apa de suprafata
pierderilor in
Apa subterana
sistemele cu circuit
Total
inchis
Apa Apa de
subterana suprafata
Scop Qzimax =
potabil Retea de 0.858 mc/zi;
1.727 mc/zi
0.52 mc/zi
si alimentare Qzimed =
- - - - - -
igienico cu apa 0.780 mc/zi;
municipala Qorar max =
sanitar 0.0894 mc/zi
Qzimax =
8.114 mc/zi;
18.847 mc/zi
2.40 mc/zi
Udat
Qzimed =
spatii - - - - - -
7.376 mc/zi;
verzi
Qorar max =
3.357 mc/zi

27
4.1.3 Managementul apelor uzate

Prin ape uzate se nteleg toate acele ape care se scurg din diferite surse de pe amplasament i sunt poluate n
comparatie cu apele folosite initial.
n cazul obiectivului studiat sursele sunt:
ape uzate menajere de la grupurile sanitare din pavilionul comercial;
ape pluviale de pe copertina peronului pompelor de alimentare auto, de pe acoperisul cladirii statiei, ape
pluviale conventional curate, preluate de rigole si guri de scurgere cu sifon i depozit;
ape pluviale colectate de pe platforma (peronul) pompelor de livrare a combustibililor si de pe platforma de
descarcare a cisternei, cu posibile impurificari de produse petroliere, dirijate prin rigole si conducte
separate la un deznisipator si apoi la separatorul de produse petroliere, amplasat in incinta.
Colectarea tuturor acestor ape uzate se va realiza in sistem divizor, astfel incat apele pluviale vor fi deversate la
reteaua publica meteorica, existenta pe Calea Bucuresti, iar cele menajere la un bazin vidanjabil, cu un volum de
20 mc.
Prin colectarea i epurarea apelor menajere se ntelege totalitatea msurilor i tehnicilor aplicate n vederea
reducerii ncrcrilor cu elemente poluante pn sub nivelurile maxim admise de reglementrile legale n vigoare.
A. Colectarea apelor uzate menajere
Apele uzate menajere sunt evacuate intr-un bazin de vidanjare. Aceste ape nu vor depi ncrcrile stabilite de
prevederile HG. 188 din 2002, modificat i completat cu HG 352/2005 Normativul NTPA 002/2005.
Bazinul vidanjabil pentru ape uzate este o constructie subterana compusa dintr-un rezervor cilindric din fibra de
sticla, cu un volum util Vutil = 20 mc, menit sa colecteze apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale
pavilionului comercial. Acesta este pozitionat in pastila verde din spatele pavilionului comercial, in imediata
apropiere a limitei de proprietate, astfel incat sa se faca destul de facil accesul autovidanjei. Vidanjarea apelor
uzate menajere se va executa in baza unui contract de vidanjare incheiat cu o firma agrementata de catre Agentia
de Mediu sa desfasoare actiuni de acest gen.
B. Colectarea si evacuarea apelor pluviale
B.1 Apele pluviale potential contaminate
Apele pluviale potential contaminate deversarea apelor pluviale contaminate n reteaua exterioar unitar se face
numai dup trecerea acestora prin separatorul de hidrocarburi, avand urmtoarele caracteristici constructive:
debit nominal 6 l/s;
Separatorul este prevzut cu o conducta de aerisire amplasate conf. NP 004/2003 i care depete nivelul
terenului sistematizat cu min. 2,5 m i o distanta de cel putin 2,0m fata de limita statiei. Degajarea nmolului din
separator i curtirea periodic a filtrului se va realiza printr-o firma specializat si autorizata in acest sens de catre
Agentia de Mediu.
Separatorul de hidrocarburi colecteaza apele posibil impurificate cu produse petroliere, ape provenite din zona
platformei de descarcare a cisternei si a caminului de descarcare si zona pompelor de distributie carburanti apele
pluviale care au spalat suprafete cu posibile impurificari de produse petroliere, trec printr-un deznisipator, apoi prin
separatorul de hidrocarburi.
Apele pluviale potential contaminate provenite de la splarea peroanelor n zona pompelor de alimentare, din zona
rezervoarelor, suprafetelor carosabile, dup trecerea prin decantor separator de produse petroliere sunt
deversate n reteaua publica i se vor ncadra n limitele prevederilor H.G. 188/2002 modificat i completat cu H.G.
352/2005 Normativul NTPA 001/2005.

28
Indicatorii apelor pluviale preepurate la evacuare n reteaua publica pluviala vor respecta urmtoarele valori
maxime: pH 6,5 8,5; materii n suspensie: 350 mg/l; substante extractibile cu solventi organici: 25 mg/l: produse
petroliere: 30 mg/l; reziduu filtrate la 105C: 2000 mg/l.
B.2 Apele pluviale conventional curate
Apele pluviale conventional curate se vor colecta prin burlane pozitionate lng stlpii structurali care sustin
copertina, respectiv de pe acoperului cldirii administrative fiind dirijate prin sistemul de canalizare pluvial pentru
apele pluviale conventional curate, prin panta de scurgere n rigola zonal. Aceste ape nu sunt impurificate chimic.
Vor fi respectate prevederile HG 188/2002 modificat i completat cu HG 352/2005 Normativul NTPA 001/2005.
C. Monitorizarea apelor subterane
Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate evacuate n bazinul de retentie vor corespunde prevederiilor HG.Nr.
188/2002, modificata prin HG 352/2005 i NTPA 001/2002, n acest fel se estimeaz c impactul produs asupra
factorului de mediu apa de ctre acest poluant este neglijabil. In cazul unor accidente la pompele de distributie i
zona descrcare din autocisterna platforma este prevzut cu rigole de colectare a produselor petroliere
accidentalprovenite i dirijate print-o canalizare subteran ntr-un cmin deznisipator i un separator de produse
petroliere dup care urmeaz branmentul la canalizarea urban.
n vederea monitorizrii i observatiei apelor freatice din zona depozitului de carburanti se vor efectua lunar
determinari prin intermediul laboratoarelor specializate si autorizate. Indicatorii de calitate pentru apele subterane
se vor ncadra n limitele prevzute de Legea nr. 458/2002 cu modificri i completri ulterioare i a
legislatiei privind programul de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de substante prioritar
periculoase.
Bilantul apelor uzate este prezentat n tabelul de mai jos:
Sursa apelor Ape uzate evacuate
Totalul
uzate Pluviale si In acest Catre alte
apelor uzate
Proces Menajere Spatii verzi spalare obiectiv obiective
generate
tehnologic platforme mc/zi mc/zi
Activitatile de
Quz zimax = Quz zimax = Quz zimax =
pe 24.03 l/s - -
9.804mc/zi 0.963mc/zi 8.841mc/zi
amplasament
4.1.4 Prognozarea impactului

A. Incarcarea cu poluanti ai apelor uzate evacuate
Concentratiile indicatorilor de calitate n apele uzate menajere deversate in bazinul vidanjabil, nu vor depi
ncrcrile stabilite de prevederile H.G. 188/2002, modificat i completat cu H.G. 352/2005 Normativul NTPA
002/2005.
Conform caracteristicilor tehnice ale decantorului separator de produse petroliere, concentratiile poluantilor n
apele preepurate evacuate, nu vor depi valorile maxime admise conform HG nr. 188/2002 modificat i completat
prin HG nr. 352/2005 NTPA 002, valori care tin cont de receptorul acestor ape uzate, de gradul de dilutie i
calitatea acestuia.
Indicatorii de calitate ai acestor ape trebuie sa se incadreze in limitele impuse:
pH = 6,5 - 8,5
Materii n suspensie - 350 mg/l
CBO5 (Consum biochimic de oxygen la 5 zile) 300 mg/l
CCO-Cr( Consum chimic de oxigen) - 500 mg/l
Reziduu filtrat la 105 C 2000 mg/l
Azotiti -1mg/l
Sulfati - 600 mg/l

29
Substante extractibile in eter de petrol - 30 mg/l

Azot amoniacal NH4+ - 30 mg/l
Cloruri 500 mg/l
Detergenti sintetici - 25 mg/l;
Decantorului - separator de produse petroliere va fi prevazut la partea superioara cu cu doua guri de vizitare care
sunt folosite pentru prelevarea de probe si de evacuarea namolului si a hidrocarburilor retinute de acesta. Din
punctul de control stabilit se vor putea preleva probe reprezentative din influentul separatorului i din efluentul
preepurat sau din efluentul final, nainte de evacuarea finala. Apele uzate preepurate vor fi descrcate n bazinul de
retentie al apelor pluviale.
A.1 In etapa de executie
n cadrul lucrrilor de realizare a investitiei se vor utiliza cantitti relativ mici de ap pentru prepararea materialelor
de constructie. Acestea vor fi asigurate din punctele de lucru ale furnizorilor de materiale de constructii, respectiv
statiile de preparat betoane. Cantittile de ap utilizate vor fi n cea mai mare msur nglobate n material.
Msurile propuse pentru realizarea lucrrilor vor duce la reducerea impactului asupra factorului de mediu ap n
limite admisibile.
A.2 In perioada de functionare
Lucrrile ce se execut nu vor influenta negativ calitatea apelor subterane, fiind asigurat etaneitatea retelelor de
canalizare pentru evitarea exfiltratiilor.
Realizarea sistemului de canalizare interioar i decantorul - separator de produse petroliere, va avea influent
pozitiv asupra apelor de suprafat, deoarece apele pluviale potential contaminate preepurate vor fi colectate i
transportate prin conducte pn la punctul de evacuare final n rigola zonal, eliminndu-se astfel impurificarea
apelor de suprafat i subterane, a solului i subsolului. Decantorul - separator de produse petroliere proiectat va
asigura evacuarea n rigola zonal a unor ape preepurate, ai cror parametri calitativi vor respecta prevederile
Normativului NTPA 002/2005 cu privire la conditiile de evacuare a apelor uzate epurate n retele de canalizare.
n zona de amplasare a decantorului - separator de produse petroliere, nu sunt utilizatori de ape de suprafat sau
subterane pentru alimentri cu apa potabil sau industrial.
4.1.5 Masuri de diminuare a impactului
retele de canalizare etane, amplasate corespunztor n sol sub cota de nghet, cu o pant
corespunztoare, dup caz; prin realizarea colectrii apelor uzate se va reduce impactul asupra apelor
de suprafat i subterane.
decantorul - separator de produse petroliere, care va asigura gradul de preepurare necesar pentru a
respecta conditiile de calitate conforme cu Normativul NTPA 002/2005, care stabilete conditiile de
descrcare a apelor uzate n aretele de canalizare;
pentru prevenirea polurilor accidentale n caz de avariere a decantorul - separator de produse
petroliere, nainte de punerea n functiune a acesteia, se va ntocmi un plan i o procedur de actiune
pentru prevenirea i limitarea polurii accidentale:
o angajatul care observ fenomenul anunt imediat conducerea firmei i autorittile
responsabile de mediu;
o se va trece imediat la msurile i actiunile necesare eliminrii cauzelor care au
provocat poluarea, n vederea diminurii efectelor polurii;
o informarea continu/periodic a autorittii de gospodrire a apelor i autorittii de
protectia mediului asupra desfurrii lucrrilor de sistare a polurii accidentale; se vor
elimina cauzele care au provocat poluarea, vor fi limitate i reduse suprafetele de
sigurant, n spatii speciale materialele absorbante contaminate, substantele poluante
n vederea eliminrii ecologice;

30
o se va ntocmi un plan care va contine msuri de ntretinere i curtire periodic a

separatorului de produse petroliere.
o Personalul va urmri permanent prin vizualizare modul de exploatare al separatorului.
Activittile ce se vor desfura n cadrul obiectivului Statie de distributie carburanti MOL , n urma crora vor
rezulta ape uzate nu vor genera o ncrcare semnificativ cu poluanti a efluentului general al statiei de carburanti,
rezultnd un impact redus asupra factorului de mediu AP.
Msurile stabilite i adoptate pentru reducerea posibilittilor polurii factorului de mediu ap cu poluanti
rezultati, vor conduce att la prevenirea, ct i la controlul polurii.
Nu sunt necesare msuri de diminuare a impactului asupra apelor, ntruct acesta este redus n limita unui
risc acceptabil.
4.1.6 Impactul transfrontiera
Ne este cazul, obiectivul nu va avea impact transfrontier.
4.2 Aerul
4.2.1 Date generale. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona
Clima pe zona Targoviste
Existena climei temperat-continentale pe teritoriul Trgovitei se motiveaz prin faptul c paralela de 45 latitudine
nordic reprezint nu numai jumtatea distanei dintre Polul Nord i Ecuator, dar i dintre culmile Carpailor
Meridionali i Cmpia Romn, strbtnd teritoriul municipiului pe la nord, pe linia otnga-Doiceti-Aninoasa.
Masele de aer rece polar ocolesc arealul trgovitean datorit prezenei dealurilor nconjurtoare. Beneficiind de
aprarea natural mpotriva vnturilor dominante, datorit barajelor oferite de Culmile Subcarpailor externi, care o
mpresoar spre nord-vest (Masivul Sptrelul - Mitropolia, cu altitudine maxim de 693 m) i nord-est (Dealul
Mnstirii, altitudine maxim de 425 m), Trgovitea este caracterizat de un microclimat specific urban, cu ierni
blnde, uneori prea blnde, i veri aproximativ rcoroase, cu o temperatur medie anual de + 9,9C (izoterma de
+ 10C contureaz limita nordic a cmpiei i traverseaz de la vest la est Cmpia nalt a Trgovitei). Circulaia
aerului fiind slab, frecvent se produc inversiuni de temperatur. Numrul zilelor senine este n medie de 110 -
120/an, iar al celor acoperite de 120 - 140/an. Orientarea nord-vest - sud-est a Vii Ialomiei i fragmentarea
reliefului fac ca, la Trgovite, vnturile din nord-vest s aib o pondere de 23%, n timp ce vnturile din direcia
nordic s aib o frecven de numai de 37% . Viteza lor medie variaz ntre 1-3 m/s, valoarea cea mai mare
nregistrndu-se n luna aprilie, iar cea mai mic n luna iunie. Cmpia Trgovitei este spaiul manifestrilor
eoliene moderate. Vnturile cu viteze cuprinse ntre 2-5 m/s au o pondere de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10
m/s, sunt rare, iar cele mijlocii, cu viteze ntre 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 % . Vnturile violente sunt rare, se
resimt n lunile de var (iulie, august) i produc pagube livezilor, culturilor i reelelor de telefonie i electricitate.
Valorile precipitailor atmosferice sunt cuprinse ntre 600-700 mm anual: cele mai sczute se nregistreaz n luna
martie (36 mm), iar cele mai mari n luna iunie (1000 mm), respectiv iulie, anul 2005, cu cderi spectaculoase de
ape meteorice.
n zilele senine, indiferent de anotimp, pitorescul masivului Leaota din Bucegi este perfect vizibil, dominnd peisajul
Trgovitei.
n Trgovite sunt create condiiile de apariie a ceei, datorit numeroaselor nuclee de condensare aflate n
suspensie, la o umiditate a aerului mai mic de 100%, numrul zilelor cu cea "de advecie" fiind aproape dublu
fa de regiunile nvecinate (50-55 zile). Se remarc o frecven mai mare a ceei n lunile octombrie-februarie.
Platforma industrial a oraului, care eman n atmosfer pulberi sau noxe poluante, determin o vizibilitate mai
redus, favoriznd apariia ceurilor de radiaii n dimineile cu cer senin, nebulozitatea crescnd artificial din cauza
polurii cu cel puin 1/10 fa de zonele nvecinate.
Numrul zilelor cu polei este n medie de 4-5 zile, excepia producndu-se n anul 1963, cnd au existat 12 zile cu
acest fenomen climatic.

31
Iarna, pe timp ceos i vntos (sub 5 m/s), apare chiciura n cazul adveciei aerului umed i n condiiile rcirilor
radiative nocturne, n medie 2-3 zile, dar n anii 1942,1954 i 1963, numrul zilelor cu chiciur a ajuns la 20.
Brumele de toamn, dar mai ales cele de primvar, pe fondul temperaturilor negative, a umezelii relative apropiat
de saturaie, a micorrii turbulente a aerului, dar i a altor cauze fizico-geografice locale, provoac importante
pagube culturilor legumicole i livezilor de pomi fructiferi, dar fr a afecta circuitul biologic al culturilor agricole.
Cele mai timpurii brume se ncadreaz n a doua decad a lunii aprilie, intervalul fiind de 140-150 zile pn la cele
de toamn.
Trgovitea deine recordul pe ar cnd, n anul 1962 n luna iunie, s-au nregistrat 20,4 ore cu fenomene orajoase
ntr-o singur zi, de 8 ori mai mult fa de durata medie exprimat n ore/zi. n zona Trgovite se nregistreaz 3
luni reci i umede (I,II i XII) i 4 luni aride (III, VIII, X i XI), celelalte fiind moderate.
n concluzie, potenialul climatic la Trgovitei, n ansamblu, este moderat, fr contraste termice pronunate, cu
fenomene climatice - cea, brum, oraje - mai puin intense i frecvente, durata de strlucire a soarelui fiind
satisfctoare, iar vitezele reduse ale vntului caracterizndu-se prin predominarea calmului atmosferic.
Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona, surse
de poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental
din zona amplasamentului obiectivului
Conform certificatului de urbanism nr. 180 din 04.04.2014, din punct de vedere al regimului juridic, terenul este
domeniu privat situat in intravilan, unitatea teritoriala nr. 31, zona de industrie si de depozitare, conform PUG al
Municipiului Targoviste. Din punct de vedere al regimului economic, destinatia actuala este libera de constructii,
avand ca si vecinatati zone comerciale si locuinte, iar calitatea aerului nu va fi influentat de activittile care se vor
desfura n cadrul obiectivului, deoarece ca o surs secundar de impurificare a atmosferei, adiacenta
amplasamentului propriu-zis a statiei, o constituie gazele de eapament de la autovehiculele care circula in zona
obiectivul studiat. Nu au fost identificati receptori sensibili.
4.2.2 Prognozarea impactului. Surse si poluanti generati
A. In perioada de executie
Avnd n vedere natura lucrrilor de amenajare a obiectivului, se constat c este necesar utilizarea de utilaje
grele sau de ridicat pentru perioade scurte, respectiv autovehicule de mare tonaj pentru transportul surplusului de
pmnt excavat, autobetoniere, etc.
Singura surs generatoare de noxe pentru factorul de mediu aer n perioada de constructie va fi functionarea
utilajelor i circulatia mijloacelor de transport, la i de la obiectiv. Tipurile de noxe rezultate sunt: NOx, CO, SO2,
COV, particule.
Tinnd cont de volumul relativ mic al acestui tip de trafic, de perioadele scurte i locale de functionare a motoarelor
mijloacelor de transport, rezult c activitatea nu creeaz probleme deosebite din punct de vedere al protectiei
calittii aerului.
n perioada de executie vor fi respectate urmtoarele:
utilajele i mijloacele de transport folosite n timpul lucrrilor de constructie (spturi, constructii) vor
respecta prevederile legale privind stabilirea procedurilor de aprobare tip a motoarelor cu ardere
intern destinate mainilor mobile nerutiere i stabilirea msurilor de limitare a emisiilor de gaze i
particule poluante provenite de la aceste, n scopul protectiei atmosferei;
respectarea tehnologiilor specifice lucrrilor de constructie;
folosirea de utilaje i autovehicule cu grad redus de emisii de gaze de ardere (EURO);
verificarea periodic din punct de vedere tehnic;
folosirea motorinei EURO la alimentarea utilajelor i autovehiculelor;

manipularea i procesarea materialelor pulverulente se face numai n sistem nchis, sau prin transport
pneumatic, dup caz.

32
Poluantii caracteristici n perioada de executie a proiectului sunt praful, particulele rezultate din manipulare n urma
lucrrilor de constructie, praf rezultat de la circulatia autovehiculelor pe drumul de acces existent n incinta
obiectivului, gazele de eapament ale utilajelor de lucru i transport.
Sursele de poluare mobile i stationare (se consider utilaje ca: incarcator frontal, excavator, etc.) au urmtoarele
caracteristici:
Depuneri de pulberi i alti poluanti la nivelul solului;
Evacuri intermitente de gaze de eapament.
Mijloacele de transport auto i utilajele care vor functiona i circula vor fi actionate de motoare Diesel. Datorit
specificului activittii, functionarea utilajelor i mijloacelor auto este intermitent, impactul activittii obiectivului
asupra aerului se va situa n limitele admisibile.
Factorii de emisie Corinair pentru gazele de eapament ale motoarelor tip Diesel, sunt urmtorii:
Pulberi 5,73 g/kg.
SO2 10,0 g/kg,
CO 15,8 g/kg.
CH4 0,17 g/kg.
NOx 48,8 g/kg.
Debitele masice de poluanti rezultate din functionarea utilajelor i autobasculantelor actionate de motoare Diesel
sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Denumirea sursei Poluant Debit masic g/h
SO2 420.0
CO 663.6
Utilaje si autobasculante CH4 7.14
NOx 2049.6
Pulberi 240.7
Prin debitul masic sczut i caracterul difuz al acestor emisii de noxe, sursele nu intr sub incidenta Ord.462/1993.
B. In perioada de functionare
Sursele de poluanti pentru mediul atmosferic sunt:
emisiile de compui organici volatili (vapori de hidrocarburi) care se emit difuz n timpul operatiunilor de
descrcare din autocisterne n rezervorul de benzin i alimentare n autovehicule de la pompe;
pierderi prin deversare la umplerea rezervoarelor de automobile (emisiile de compui organici volatili);
pierderi prin evaporare de la carburatoarele i rezervoarele automobilelor;
poluantii din gazele de eapament: SO2, NO2, CO, COV, pulberi ale autovehiculelor care intr i ies n
statie.
Avnd n vedere c n timpul alimentrii sau parcrii n incinta statiei, motoarele autovehiculelor nu au voie s
functioneze, gazele det eapament ale autovehiculelor ce tranziteaz statia de alimentare carburani nu reprezint o
surs de poluare semnificativ a aerului, aceasta pstrndu-se n limitele specifice traficului urban.
Evitarea polurii atmosferei se realizeaz prin dotri speciale prin care pompele de distributie carburanti sunt
prevzute cu sisteme de captare i recuperare a vaporilor degajati.
Cminul gurilor de descrcare benzina si motorina este prevzut cu gur pentru recuperarea vaporilor care se
conecteaz la cisterna de aprovizionare carburanti (benzin). n acest mod se realizeaz egalizarea de presiune i
trec n autocisterna de aprovizionare, eliminndu-se posibilitatea evacurii lor n atmosfer.
Emisiile totale anuale de compui organici volatili (COV) n atmosfer, la statiile de distributie carburanti, n
operatiile de ncrcare a benzinei n rezervoarele de depozitare nu vor depi valoarea de referint de 0,01 % n
greutate din cantitatea total de benzin anual tranzitat.
Concentratia medie orar a vaporilor evacuati de la sistemele de recuperare aferente pompelor de distributie,
sisteme ce au rolul de a dilua emisia n timpul alimentrii n rezervoarele autovehiculelor, nu va depi 35 g/Nmc.
Vor fi respectate ntocmai prevederile HG nr. 568/2001 republicat, i Ordinul MEC nr. 122/2005 privind nlocuirea
anexei la Ordinul ministrului industriei i resurselor nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia

33
tehnic a instalatiilor, echipamentelor i dispozitivelor utilizate n scopul limitrii emisiilor de compui organici volatili
rezultati din depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distributia benzinei la terminale i la statiile de benzin.
Respectarea valorilor limit va fi urmrit prin automonitorizare i la solicitrile autorittilor de mediu.
n perioada de functionare vor fi respectate urmtoarele:
Prin realizarea lucrrilor propuse se va asigura ncadrarea n prevederile STAS 12574/1987 privind imisiile n aerul
nconjurtor, Legea nr. 104/2011 privind protectia atmosferei i a Ordinului nr. 462/1993 privind emisiile, att pe
durata realizrii lucrrilor ct i dup punerea n functiune a obiectivului.
Din punct de vedere al impactului asupra factorului de mediu AER, activittile desfurate nu reprezint surs
potential de poluare.
A. Pe durata realizarii investitiei:
Referitor la ncadrarea emisiilor din traficul rutier, legislatia prevede urmtoarele:
emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaz cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevzute
la omologarea pentru circulatie, operatiune ce se efectueaz la nmatricularea pentru prima dat n tar a
autovehiculelor de producte indigen sau importate, ct i prin conditiile tehnice prevzute la inspectiile tehnice
ce se efectueaz periodic pe toat durata utilizrii tuturor autovehiculelor rutiere nmatriculate n tar;
pentru a nu se depi valorile reglementate la nregistrarea n circulatie, este obligatorie exploatarea
corespunztoare a mijloacelor auto utilizate pe durata executiei lucrrilor i inspectia tehnic anual.
B. Pe perioada de functionare:
Pentru a respecta legislatia de mediu din domeniu i a asigura protectia snttii umane la finalizarea investitiei
sunt prevzute urmtoarele msuri:
rezervorul de benzin este bine etanat i dotate cu sisteme de recuperare vapori de hidrocarburi n timpul
desfurrii activittii de descrcare benzin din autocisterne n rezervor;
pompele de distributie benzina sunt prevzute cu sisteme de captare i recuperare a vaporilor degajati;
cminul gurilor de descrcare benzin este prevzut cu gur pentru recuperarea vaporilor care se
conecteaz la cisterna de aprovizionare carburanti (benzin). n acest mod se realizeaz egalizarea de
presiune i trec n autocisterna de aprovizionare, eliminndu-se posibilitatea evacurii lor n atmosfer.
ncadrarea n nivelul concentratiilor maxim admisibile pentru poluantii specifici este asigurat de msurile mai sus
mentionate, fapt pentru care poluarea se va ncadra n domeniul nesemnificativ, fiind respectate toate prevederile i
cerintele legislatiei comunitare transpuse.
4.3 Solul
Solul este partea superioar si afnat a litosferei, care se afl ntr-o continu evolutie sub influenta factorilor
pedogenetici, reprezentnd stratul superficial al Pmntului n care se dezvolt viata vegetal. Stratul fertil al solului
contine nutrienti i este alctuit din humus i din loess. Un sol lipsit de o cantitate suficient de nutrienti se numete
oligotrofic.
Solul, n decursul timpului poate suferi diferite procese care i pot afecta structura i calitatea, aceste procese pot fi
de natur fizic, chimic sau biologic, fiecare dintre acestea avnd o influent pozitiv sau negativ asupra sa.
4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante din zona
Sub aspect pedologic zona Targoviste se incadreaza in tipul genetic de soluri specifice etajului stejarului, caruia
local ii corespund solurile silvestre brune, reprezentate in cea mai mare parte prin solurile negre argiloase de
fanete, soluri silvestre podzolice brune si brune-galbui si pseudo redizionale specifice complexelor de interfluviu la
care se adauga solurile superficiale de lunca, nediferentiate. Aceasta diversitate de soluri e generata de conditiile
locale (litologice, morfologice, regim climatic, flora), individualizand anumite regnuri si creand diferentiere intre
zonele de interfluviu si cele de vale. In cea mai mare parte a interfluviilor, in special pe pante, sunt prezente solurile
negre si brune. Dezvoltate in mare parte pe marne, argile si nisipuri, solurile silvestre au o tesatura variabila intre

34
lutoase si litologice in functie de procentul de argila pe care-l contin si in cea mai mare parte, o structura bulgaroasa
in special solurile mai compacte. In unele zone, prezenta argilei in cantitate mare imprima solului o coziune ridicata,
acesta devenind impermeabil pentru apa si aer. Avand in vedere faptul ca humusul este format prin
descompunerea resturilor organice de natura vegetala, se poate aprecia ca solurile silvestre au un procent ridicat
de humus datorita abundentei de substante organice, dar acesta se gaseste in diferite stadii de solificare, procesul
fiind mult incetinit de prezenta argilei. Pe pantele abrupte ca rezultat al proceselor de panta activa se gasesc soluri
cu profil trunchiat, reprezentate prin litosoluri.
4.3.2 Poluare existenta. Surse de poluare. Tipuri si concentratii de poluanti
Terenul pe care va functiona statia de distributie carburanti nu prezint urme de poluare anterioar
sau existent. Nu au fost identificate surse de poluare a solului i subsolului.
Terenul din amplasament prezint stabilitate general asigurat att prin orizontalitatea terenului, ct
i prin maniera uniform de dispunere a stratificatiei aluvionare.
Platforma statiei va fi betonat n ntregime, vor fi executate rigole perimetrale din beton pentru
colectarea apelor pluviale, att conventional curate, ct i potential impurificate, care vor fi dirijate
prin rigole betonate prevzute cu grilaj metallic la un decantor separator de produse petroliere n
vederea preepurrii.
4.3.3 Prognozarea impactului
A. Pe durata realizarii proietului
n cazul amplasrii rezervoarelor subterane i decantorului separator de produse petroliere, a realizrii tuturor
constructiilor, retelelor de alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu energie electric, gaz, lucrrile de
amenajare se vor desfura n interiorul perimetrului apartintor obiectivului.
Impactul este n primul rnd de natur fizic i se manifest prin:
tasare datorit accesului i stagnrii utilajelor;
decopertare sol la pregtirea terenului pentru amplasarea rezervoarelor n subteran, construirea cldirii
administrative, platformei statiei, retelelor de alimentare cu ap i canalizare, cabluri pentru alimentare cu
energie electric;
nlturarea solului, n zonele nvecinate obiectivului,prin compactare i destructurare;
lucrrile de constructii a retelelor de canalizare interioar, alimentare cu ap, vor afecta temporar structura
solului, prin executarea spturilor pentru reteua de canalizare interioar i alimentare cu ap;
pe amplasamentul statiei i n organizarea de antier vor fi efecte asupra structurii solului, prin efectuarea
unor spturi pentru fundatii. De asemenea executia lucrrilor va determina generarea de deeuri (deeuri
de PVC - capete de conducta, deeuri metalice, pmnt excedentar, etc);
se va face accesul la LEA (linie electric aeriana) de la reteaua electrica zonal pentru asigurarea
alimentrii cu energie electric a statiei;
se vor monta retele de iluminat statia i ornamental, dup caz;
B. Pe durata functionarii
Sursele posibile de poluare care pot afecta solul sunt:
Posibile infiltratii n sol a poluantilor n urma scurgerilor accidentale de carburanti de la pompele de
distributie i/sau deversri din rezervoarele autovehiculelor, din rezervoarele de depozitare subterane i n
cazul defectiunilor la conductele de legtur ntre rezervor i pompele de alimentare autovehicule;
Poluantii din efluentii gazoi;
Depozitarea necontrolat pe sol a unor deeuri menajere i reciclabile;
Conducte i instalatii subterane tehnologice i de canalizare: retele de canalizare interioar, prin scurgeri
de ape uzate n sol, datorit degradrii.

35
4.3.4 Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului

Lucrrile i msurile pentru protectia solului i subsolului propuse pentru eliminarea riscurilor de poluare a solului
sunt:
Depozitarea i gospodrirea corespunztoare a deeurilor rezultate;
Pe durata executiei lucrrilor deeurile de constructii se vor colecta separat, i se vor elimina la un depozit
autorizat de deeuri sau se vor valorifica prin unitti autorizate.
Pmntul rezultat din sptur se va stoca temporar pe amplasament i se va reutiliza la refacerea la
starea initial a terenului, concomitent cu executia lucrrilor pe anumite zone, n conditiile cerute de
normele tehnice n constructii;
Evitarea eventualelor deversri n timpul executrii operatiunilor de descrcare a carburantilor n
rezervoare;
Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde ar exista posibilitatea unori deversri accidentale
din separatorul de produse petroliere;
Colectarea i evacuarea n mod controlat a apelor meteorice potential impurificate, colectarea pierderilor
accidentale de carburanti din zona de distributie i retinerea poluantilor n instalatia de preepurare
(separatorul de produse petroliere);
Realizarea unor retele de canalizare etane, cu racorduri etane i flexibile, amplasate corespunztor n
sol, pe un strat de nisip. Adncimea conductelor va fi stabilit, astfel nct s nu afecteze natura i structura
solului; conducte de tragere i absorbtie vor fi din polipropilen de nalt densitate, fitingurile legate prin
termosudur, vor asigura calitatea conductelor cu pereti dubli;
Monitorizarea calittii apelor preepurate deversate n canalizare periodic;
Instituirea unui program de inspectie a traseului retelei de canalizare interioar i a unui management
corespunztor;
Amenajare de spatii verzi i plantare de arbori n vederea asigurrii unei perdele vegetale i mbunttirea
aspectului peisagistic al obiectivului;
Stocarea carburantilor n rezervoare cu pereti dubli, prevzute cu sistem automatizat de semnalizare a
avariilor;
Izolarea rezervoarelor i conductelor metalice cu hidroizolatie (fibr de sticl sau carton bitumat).
Prin respectarea tuturor msurilor de organizare, functionare a obiectivului, precum i a prevederilor din domeniul
protectiei mediului, protectiei i securittii muncii, polurile accidentale cu impact semnificativ asupra solului pot fi
prevenite i vor fi evitate.
Din cele artate la acest subcapitol rezult concluzia c sunt luate toate msurile de protectie a solului i
subsolului, n vederea evitrii contaminrii acestora.
4.4 Geologia subsolului
4.4.1 Generalitati
Cmpia nalt a Trgovitei cuprinde interfluviul Dmbovia - Ialomia pn la contactul cu "cmpia de divagare",
joas i monoton, fiind o prelungire a cmpiilor subcolinare. Cmpia este desprins din uniformitatea Cmpiei
Romne, Trgovitea fiind aezat n sectorul subcolinar al acesteia - parte a Cmpiei Piemontane nalte a
Ialomiei -, i n vecintatea Dealurilor Subcarpatice - la nord, Pintenul Mgurii - la est i Piemontul Cndeti - la
vest.
Litologia este variat, alctuit din depozite din pleistocenul superior, din depozite aluvionale de teras n zona
Tei, ct i din depozite de pietriuri, nisipuri, depozite loessoide care, mpreun, au o grosime de 10 25 m.
Solurile din zona oraului Trgovite sunt soluri argiloiluviale brun-rocate, cu orizont de humus de 20 40 cm,
care le confer o bun fertilitate pentru plantele de cultur. Solurile sufer impactul cauzat de urbanizare i de
activitile industriale, mai ales n zona de sud a oraului.

36
Ca resurse minerale pot fi menionate: pietriurile i nisipurile existente ntr-o zon puternic aluvionar, petrolul i
gazele de sond exploatate prin Schela de Petrol Trgovite, crbunele (lignitul) care este extras n apropierea
municipiului, la otnga i Mrgineanca.
n depozitele de pietriuri, nisipuri, argile, exist importante straturi acvifere locale cu caracter permanent, la
adncimi de 2 4 m n aluvialul luncilor i teraselor de lunci.
Municipiul Trgovite are un teritoriu administrativ n suprafa de 4681 ha, din care suprafaa intravilanului este de
1966 ha, iar n intravilan 100,7 ha reprezint zona verde. Dup destinaie: suprafaa agricol - 2141 ha (arabil - 917
ha, plantaii viticole i pomicole - 20 ha, puni i fnee - 204 ha); pduri i alte terenuri forestiere - 1035 ha;
terenuri cu ape i ape cu stuf - 102 ha; ci de comunicaie i ci ferate - 153 ha; terenuri ocupate cu construcii i
curi - 1248 ha; terenuri degradate i neproductive - 2 ha.
4.4.2 Relatia dintre resursele subsolului si zone protejate, zone de recreere sau peisaj
n vecintatea zonei nu sunt zone protejate, arii naturale protejate, nu au fost identificate monumente istorice i de
arhitectur, diverse aezminte culturale sau religioase. n concluzie nu sunt necesare lucrri, dotri i msuri
pentru protectia aezrilor umane i a obiectivelor protejate i/sau de interes public.
Ca urmare, activitatea care se va desfura dup realizarea proiectului, nu va afecta cadrul natural pitoresc din
zon, ci dimpotriv, dup finalizare, va conduce la evidentierea peisajului zonei.
4.4.3 Obiective geologice valoroase protejate
n zona obiectivului analizat nu se afl obiective geologice valoaroase care s necesite msuri de protectie.
4.4.4 Impactul prognozat
Lucrrile de realizare a statiei de distributie carburanti, respectiv functionarea acesteia, nu conduc la impact direct
asupra componentelor subterane geologice.
Stocarea carburantilor n rezervoare cu pereti dubli, prevzute cu sistem automatizat de semnalizare a
avariilor;
Realizarea unor retele de canalizare etane, cu racorduri etane i flexibile, amplasate corespunztor n
sol, pe un strat de nisip. Adncimea conductelor va fi stabilit, astfel nct s nu afecteze natura i structura
solului;
Evitarea eventualelor deversri n timpul executrii operatiunilor de descrcare a carburantilor n
rezervoare;
Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde ar exista posibilitatea unori deversri accidentale
din separatorul de produse petroliere;
Colectarea i evacuarea n mod controlat a apelor meteorice potential impurificate, colectarea pierderilor
accidentale de carburanti din zona de distributie i retinerea poluantilor n instalatia de preepurare
(separatorul de produse petroliere);
Prin msurile stabilite n vederea proteciei solului i subsolului, se aprecieaz c impactul poluator va fi
redus la minim, ncadrndu-se n limitele legale prevzute n actele normative specifice, amplasamentul n
cauz se ncadreaz n categoria de risc geotehnic redus.
4.5 Biodiversitatea
4.5.1 Informatii despre biotopurile de pe amplasament
Mentionm c n perimetrul obiectivului analizat i n imediata vecintate a acestuia, fiind vorba de un teren
intravilan intr-o zona de industrie si de depozitare, nu sunt specii rare ocrotite, arii naturale protejate, specii
protejate din fauna i flora slbatic.

37

Nu vor fi efecuate tieri de arbori sau activitti de desfriare, suprafata amplasamentului este n afara pdurilor din
zona obiectivului.
Msurile de diminuare a impactului produs de activittile din cadrul obiectivului se vor lua n perioada de derulare a
lucrrilor de constructie i pn la ncetarea acesteia, dup cum urmeaz:
A. In perioada de executie
lucrrile aferente sistemelor de ap i canalizare, retele de alimentare energie termic i electric, vor fi
realizate n perimetrele stabilite;
n locul vegetatiei afectat n zonele de lucru vor fi plantate alte specii de vegetatie, vor fi amenajate spatii
verzi;
se vor delimita zonele de lucru pentru prevenirea/minimizarea distrugerii florei pe terenurile nvecinate
amplasamentului;
dup executarea lucrrilor vor fi ntreprinse actiuni de refacere ecologic a zonelor afectate, inclusiv
restaurarea stratului de sol vegetal;
nu se impun alte msuri speciale de protectie a biodiversittii, zona obiectivului nu este in interiorul sau
vecintatea unei arii naturale protejate.
B. In perioada de exploatare
impactul asupra florei i faunei terestre pe durata fazei de exploatare este mai mic dect cel din faza de
constructie i se reduce n principal la impactul determinat de activit"ile de ntretinere a canalelor pentru
care pot fi necesare lucrri de excavatie, dup caz;
impactul asupra faunei i florei acvatice se va reduce la situatia existent, proiectul viznd mbunttirea
calittii apei preepurate i mbunttirea calittii apelor de suprafat;
se vor crea spatii verzi, iar evolutia renaturrii suprafetelor se va monitoriza permanent.
Impactul activittii ce se va desfura n cadrul obiectivului asupra biodiversittii din zon va fi redus.
4.6 Peisajul
4.6.1 Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia
Oraul este situat pe o teras nalt de 260m, deasupra vii Ialomiei, la limita dintre regiunea deluroas
subcarpatic i Cmpia nalt a Trgovitei, care cuprinde interfluviul dintre rul Dmbovia i rul Ialomia pn la
contactul cu cmpia de divagare, joas i monoton, fiind o prelungire a cmpiilor subcolinare. Cmpia este
desprins din uniformitatea Cmpiei Romne, Trgovitea fiind aezat n sectorul subcolinar al acesteia, parte a
cmpiei Piemontane nalte a Ialomiei, i n vecintatea Dealurilor Subcarpatice.
Trsturile nveliului vegetal poart amprenta reliefului, a caracteristicilor pedologice, termice i de umiditate
specifice, dar i amprenta urbanitii - cu arbori, arbuti i formaiuni florale de decor.
Pe lunca Ialomiei exist grupri vegetale forestiere pn la tufiuri i comuniti de pajiti cu caracter secundar.
Vegetaia forestier, specific zonei de silvostep, este bine reprezentat de anin, plop, salcie, salcm, cireul
slbatic, carpen, stejar, gorun, platan, arar, ulm, frasin, tei etc., iar subarboretul este constituit din pducel, snger,
lemn cinesc, mce, porumbar, ctin, salb moale, soc .a.
Vegetaia primar a fost profund modificat de activitile antropice de urbanizare, nct este greu de stabilit
caracteristicile vegetaiei spontane n funcie de condiiile ecologice. Covorul vegetal ierbaceu a suferit mari
transformri n ceea ce privete compoziia floristic. Dintre ierbacee ntlnim: iarba gras, pirul, trifoiul, mohorul,
traista-ciobanului, neghina, iarba de gazon, mueelul, cicoarea, viorelele, toporaii, ppdia, romania, margareta,
piciorul cocoului, glbenelele i altele.

38
Condiiile ecologice au permis dezvoltarea unor categorii de specii xerofile, cu pronunat caracter stepic, cele mai
productive specii ierbacee fiind reprezentate de Agrostis, Temis, Festuca, Rubra, Nardustricta, la contactul cu
dealurile nvecinate. Din punct de vedere al regionrii geo-botanice, flora este bogat i variat, ncadrndu-se
cmpiei nalte din regiunea sudic.
Lumea animal este caracterizat printr-un grad mare de adaptabilitate la mediu, format din comuniti de animale
terestre, acvatice i subterane. Cele mai des ntlnite sunt veveria i vulpea, iar pe lunca Ialomiei se ntlnesc
diferite specii de roztoare: iepurele, oarecele de cmp, popndul, ariciul. Dintre psri mai frecvente sunt
ciocnitoarea, cucul, pupza, piigoiul, eretele, coofana i, la tot pasul, - vrabia, gugutiucul i norii de ciori care
traverseaz oraul n fiecare zi, de la un cap la altul, gsindu-i condiii optime de habitat.
Avnd n vedere cele prezentate, rezult c activitatea obiectivului nu va produce impact negativ asupra
peisajului.
Prin proiectul propus peisajul va fi afectat n limite admisibile. Conductele de canalizare i alimentar cu
ap, retelele de energie electric se vor amplasa subteran, fr a avea vreun impact asupra peisajului.
Nu vor fi efecuate tieri de arbori sau activitti de desfriare, suprafata amplasamentului este n afara
pdurilor din zona obiectivului.
Toate constructiile vor fi realizate conform normelor urbanistice legale.
Prin plantrile de arbori i amenajrile de noi spa"ii verzi se va realiza o imagine placuta si primitoare a
intregului amplasament.
4.7 Mediul social si economic
n ceea ce privete zona amplasamentului studiat, acesta este situat la o distant de cca. 30 m de zonele locuite.
Activittile principale din zonele imediat nvecinate sunt locuirea si activiti comerciale. Prin realizarea investiiei se
contribuie la dezvoltarea socialeconomic, prin crearea i asigurarea de noi locuri de munc.
Avnd n vedere cele prezentate n cadrul acestui studiu de impact asupra mediului, rezult c activitatea
obiectivului nu va produce impact negativ asupra peisajului, ci dimpotriv, iar finalizarea obiectivului va contribui n
mod pozitiv la dezvoltarea localittii i va deschide noi ci de revitalizare a zonei.
Amplasarea i functionarea statiei nu va crea situatii periculoase la nivele care pot genera riscuri semnificative
asupra:
strii de sntate a populatiei din zona de impact i personalului firmei;
activittilor economice locale;
conditiilor de viat din zona de impact a societtii.
4.7.2 Masuri de diminuare a impactului asupra mediului natural si economic
Aezrile umane, populatia i fondul construit pot fi afectate de nivelul de zgomot, de concentratiile n imisie a
poluantiilor n aer i de evacuri de ape uzate i deeuri necontrolate, dup caz.
Nivelul de zgomot la receptorul protejat este sub nivelul admis de STAS 10009/88, pe ntreaga durat de
functionare a proiectului.
Pe durata executrii lucrrilor, populatia din imediata vecintate a amplasamentului unde vor avea loc constructiile
va fi afectat temporar i local, acest impact neputnd fi evitat.
Imisiile de poluanti rezultati din circulatia i functionarea mijloacelor auto i a utilajelor pentru constructii au efecte
strict locale, n vederea reducerii efectului activittii asupra aezrilor umane, se vor lua msuri de mprejmuire a
amplasamentului n timpul procesului de construire.
Avnd n vedere cele prezentate, populatia nu va fi afectat negativ de realizarea acestei investitii.

39
4.8 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Obiectivul Statie distributie carburanti MOL, nu va afecta conditiile etnice i culturale din zon, deaorece in
imediata vecintate a amplasamentului nu exist obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente
istorice.
n concluzie, impactul rezultat n urma construirii statiei de distributie carburanti asupra patrimoniului
cultural i etnic va fi nesemnificativ.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1 Descrierea alternativelor
Proiectarea lucrrilor de investitii s-a fcut n aa fel nct suprafata afectat de activitatea
obiectivului s fie ct mai restrns, activitatea s aib un impact ct mai redus asupra
tuturor factorilor de mediu, i lucrrile de ecologizare s asigure reconstructia ecologic i
readucerea terenului la starea initial.
Tehnologiile adoptate n scopul realizrii investitiei au fost stabilite n urma identificrii i studierii
solutiilor tehnice i tehnologice existente, pe baza celor mai bune tehnici disponibile i a celor mai
bune practici de mediu. La alegerea amplasamentuli s-a tinut cont de suprafata i configuratia
terenului, criteriile avute n vedere fiind respectarea distantelor reglementate fat de vecintti,
asigurarea n mod corespunztor a acceselor i respectarea normelor, standardelor i legislatiei n
vigoare.
5.2 Analiza marimii impactului. Impactul global
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului nconjurtor parcurge mai multe etape de
aprecieri sintetice, bazate pe indicatorii de calitate posibil s reflecte starea general a factorilor de
mediu analizati. Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se ncadreaz n raport cu
limitele admise n STAS-uri sau Normativele de reglementare.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului au fost utilizate valorile CE ale parametrilor care
caracterizeaz diveri poluanti sau factori perturbatori stabilite prin calcul. Valorile au fost utilizate la stabilirea
indicelui de poluare cu relatia:
Ip = C/CMA
n care:
Ip - indice de poluare pentru un anumit factor de mediu (aer, apa, sol, etc);
CE valoarea efectiv a parametrilor care caracterizeaz diveri poluanti sau factori perturbatori ai factorilor de
mediu;
CMA valoarea maxim admis a aceluiai parametru.
Pe baza indicelui de impact Ip se apreciaz impactul asupra factorilor de mediu utiliznd scara de bonitate
prezentat n anexa de mai jos:
VALOAREA
NOTA DE BONITATE EFECTELE ASUPRA OMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR
Ip = Cmax/CMA
10 Ip = 0 - Mediu neafectat
9 Ip = 0.0 0.25 - Fara efecte
- Fara efecte decelabile cazualistic
8 Ip = 0.25 0.50
- Mediul este afectat in limite admise nivel 1
Ip = 0.50 1.00 - Mediul este afectat in limite admise nivel 2
7
- Efectele nu sunt nocive

40
Ip = 1.00 2.00 - Mediul este afectat peste limita admisa nivel 1

6
- Efectele nu sunt accentuate
Ip = 2.00 4.00 - Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2
5
- Efectele sunt nocive
Ip = 4.00 8.00 - Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3
4
- Efectele nocive sunt accentuate
Ip = 8.00 12.00 - Mediul degradat nivel 1
3
- Efectele sunt letale la durate medii de expunere
Ip = 12.00 20.00 - Mediul degradat nivel 2
2
- Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip peste 20.00 - Mediul este impropriu formelor de viata
Indicele de poluare pentru factorii de mediu : Sol, Subsol, Vegetatie, Faun: Ip S, SS, V, F:
Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie, faun vor fi afectati initial de lucrrile de constructie. Dup finalizarea
lucrrilor de constructie, impactul activittii asupra acestor factori de mediu va fi mult diminuat, astfel nct afectarea
mediului se va ncadra n limitele admise, ceea ce va corespunde la un indice de poluare : Ip S. SS, V, F = 0,00 -
0,25.
Indicele de poluare pentru factorul de mediu Ap Ip ap:
Ca urmare a faptului c n cadrul obiectivului apele pluviale potential contaminate vor fi dirijate ctre separatorul de
produse petroliere i preepurate, dup care evacuate n bazinul de retentie al apelor pluviale, activitatea obiectivului
va avea un impact minim asupra factorului de mediu Ap, astfel nct valoarea indicelui de poluare Ip Ap = 0 -
0,25.
Indicele de poluare pentru factorul de mediu Aer Ip aer:
Prin echiparea rezervorului de benzin i a pompelor cu recuperatori de vapori, aa cum s-au prezentat n acest
studiu de impact, rezult c factorul de mediu aer va fi afectat n limitele admise. Indicele de poluare Ip Aer = 0,
- 0,25.
Indicele de poluare pentru aezrile umane Ip aezri umane:
Datorit faptului c obiectivul nu are un impact cu efecte negative asupra factorilor de mediu analizati anterior i c
cea mai apropiat zon de locuit se gsete la o distant de cca. 70 m, rezult c indicele de poluare pentru
aezrile umane este Ip aezri.um = 0 0,25, deci factorul de mediu aezrile umane va fi afectat n limitele
admise.
Realizarea lucrrilor de investitie va avea efecte positive asupra populatiei din zon, prin crearea de noi locuri de
munc i revitalizarea zonei.
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu:
Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de mediu se face utiliznd
scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate corespunztoare valorii fiecrui indice de
poluare calculat, aa cum este prezentat n tabelul urmtor:
Indicele de calitate Indicele de bonitate

Factorii de mediu
- Ip - Nb
Aer 0,00 0,25 9
Ap 0,00 - 0,25 9
Sol, Subsol, Vegetatie, Faun 0,00 0,25 9
Aezri umane 0,00 0,25 9

41
Din analiza notelor de bonitate, rezult urmtoarele concluzii:

Factorii de mediu Sol, Subsol, Vegetatie, Faun vor fi afectate: fara efecte
Factorul de mediu Ap va fi afectat: fara efecte
Factorul de mediu Aer va fi afectat: fara efecte
Factorul de mediu Aezri umane va fi afectat: fara efecte
Calculul indicelui de poluare global - IPG
Pentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utiliznd metoda Vladimir Rojanschi, cu ajutorul notelor de
bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de mediu, se construiete diagrama. Starea ideal este
reprezentat grafic printr-o figur geometric regulat nscris ntr-un cerc cu raza egal cu 10 unitti de bonitate.
Metoda de evaluare a impactului global, are la baz exprimarea cantitativ a strii de poluare a mediului pe baza
indicelui de poluare global a IPG. Acest indice rezult din raportul dintre starea ideal SI a mediului i suprafata ce
reprezint starea real SR. Metoda grafic propus de Vladimir Rojanschi, const n determinarea indicelui de
poluare global prin raportul dintre suprafata ce reprezint starea ideal i suprafata ce reprezint starea real,
adic :
IPG = SI/SR,
unde,
SI = suprafata strii ideale a mediului

SR = suprafata strii reale a mediului
Pentru IPG = 1, nu exist poluare

Pentru IPG > 1, exist modificri de calitate a mediului
Pe baza valorii IPG s-a stabilit o scar privind calitatea mediului, aa cum este prezentat n urmtorul tabel:
Valoarea IPG IPG = Si/Sr Efectele activittii asupra mediului nconjurtor
IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea uman
IPG = 1 2 Mediul este afectat de activitatea uman n limite admisibile
IPG = 2 3 Mediul este afectat de activitatea uman provocnd stare de disconfort formelor de
viat
IPG = 3 4 Mediul este afectat provocnd tulburri formelor de viat
IPG = 4 6 Mediul este afectat de activitatea uman devenind periculos formelor de viat
IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viat
Pentru obiectivul studiat, relatia grafic ntre notele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figur
geometric.
Rezult c IPG pe care l va determina realizarea investitiei propuse i functionarea obiectivului Statie distributie
carburanti MOL, va fi : IPG = SI/SR = 100 unitti/81 unitti, rezulta:
IPG = 1,23

42
RAP
PORT LA STTUDIUL DE EVALUARE
E A IMPACTULUI ASUPRA A MEDIULUI
Municipiuul Targovistee, Calea Bucuuresti nr. 1644, Jud. Dambbovita
Concluziee: Indicele de
d poluare global
g IPG are valoareea de 1,23 ceea
c ce arat c activittatea analizat va
afecta meediul n limiteele admisibiile.
6. M
MONITOR
RIZAREA
Planul de m
monitorizare a mediului pe
p durata reaalizrii proiecttului i dup punerea n functiune estee urmtorul:
6.1 Mon
nitorizareea apei
a. Aparatur i insstalatii de msurare a debbitelor i voluumelor de ap evacuate;
b. Aparatur i insstalatii de moonitorizare a calittii apei:
Se prevede un program m de msuraare a parametrilor calitativvi ai apelor uzzate pe flux i
la evacuaree, astfel:
Coontrolul functtionrii decanntorului sepparator de prroduse petroliere;
Caalitatea apei uzate menajere evacuatee;
Frecventa de monitorizzare se va staabili de ctree autorittile de
d mediu.
Pe durata executiei luccrrilor nu sunt prevzute msuri specciale de monitorizare, darr se vor evita orice depozitri de
deeuri neecontrolate nn vecintateaa sau pe maluurile cursuriloor de ape.
6.2 Mon
nitorizareea aeruluii
n faza dee exploatare a statiei see va evalua anual emisiiile de comppui organici volatili n atmosfer,
a coonform
prevederiloor din HG nr.. 568/2001 reepublicat.
6.3 Mon
nitorizareea gerstioonarii desseurilor
Este prevzuta monitoorizarea gesttionrii deeuurilor conform
m cerintelor HG nr. 856/2002, att pe
p durata exeecutiei,
ct i pe durata functioonrii.
Proiectant: S.C. SFERA PR

ROIECT S.R.L.
43
7. SITUATII DE RISC
Situatiile de risc pot aprea numai n cazurile de nerespectare a prevederilor legislative i nclcrilor grave din
domeniul protectiei mediului, protectiei i securittii muncii, sau n cazul n care nu sunt respectate tehnologiile de
exploatare stabilite prin actele de reglementare.
Situatiile de risc potential sunt:
riscuri naturale (risc de inundare, risc de cutremur, risc de alunecri de teren): in zon nu exist riscuri
potentiale de alunecri de teren, cutremur, zona amplasamentul nu este n zon inundabil;
riscuri tehnologice accidentale: in cazul scurgerilor accidentale se vor ndeprta sursele de cldur i
aprindere i se va asigura o ventilatie adecvat pentru a preveni explozia. Se vor folosi unelte care nu
produc scntei. Se vor acoperi scurgerile mici cu materiale absorbante (nisip, rumegu). Se vor ridica diguri
de pmnt mprejurul suprafetelor de depozitare pentru a controla scurgerile sau mprtierile. n cazul
scurgerilor de amploare se va constitui un dig de retentie la distant;
risc de incendiu: statia va fi dotat cu stingtoare de incendiu cu pulbere i cu spum chimic. Respectarea
cu strictete a msurilor prevzute, cum sunt: msurile tehnologice adoptate pentru exploatare n sigurant,
msurile specifice pentru rezervoare i pompe, msurile constructive privind prentmpinarea propagrii
incendiilor, precum i prevederea unor distante de sigurant, asigur prevenirea i reducerea posibilelor
efecte negative ce pot aparea n cazul unui eventual incendiu asupra vecinttilor i personalului de
operare, inclusiv asupra personalului de interventii, la nivelul unui risc acceptabil.
riscul datorat manipulrii substantelor chimice: benzine i motorine. Utilizarea acestor substante se va face
controlat, msurile adoptate n gestionarea acestora limitnd riscul la un nivel maxim admisibil.
Se va realiza plan de prevenire i combatere a polurilor accidentale asupra apelor, care va fi implementat att
pentru actiuni de prevenire, ct i n cazul producerii unui accident de poluare.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
n timpul strngerii de informatii i elaborrii studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest obiectiv
nu au fost ntmpinate probleme i/sau disficultti de ordin teoretic, tehnic sau practic.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Denumirea proiectului:
STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI SI IMPREJMUIRE TEREN
Titular: COTENESCU MARIUS SERBAN, cu domiciliul n Targoviste, str. Calea Campulung nr. 41, jud. Dambovita
Telefon: 0731210493
Email: marius_cotenescu@yahoo.com
Localizarea amplasamentului: Municipiul Targoviste, str. Calea Bucuresti nr. 164, judetul Dambovita
Desfurarea activittii:
Fluxul tehnologic al statiei de alimentare carburanti const din urmtoarele faze generale:
Aprovizionarea cu produse petroliere (benzine i motorine) cu autocisterne;
Descrcarea autocisternelor prin cdere liber n rezervoarele de depozitare, montate ngropat, prin
intermediul gurilor de descrcare amplasate n cminul gurilor de descrcare, utiliznd obligatoriu
tehnologia de recuperare i colectare a vaporilor de benzin ce se degaj pe durata ncrcrii rezervoarelor
de depozitare ale statiei i ale autovehiculelor. Produsele petroliere vor fi vehiculate prin conducte
tehnologice i sistem nchis, perfect etan, neexistnd pericolul de pierderi de produse petroliere prin
scurgeri.
Transferul produselor petroliere din rezervoare cu ajutorul pompelor;
Refularea produselor petroliere n rezervoarele autovehiculelor;
Alimentarea cu lubrefianti, produse livrate n ambalaje;

44
Vnzri de accesorii auto, produse de cosmetic auto i diferiti aditivi pentru mbunttirea functionrii
motoarelor, piese de schimb auto, produse alimentare preambalate, buturi rcoritoare, suveniruri, etc;
Asigurarea nclzirii corpului administrativ de la statia de distributie carburanti se va realiza prin racord la
centrala termica, apartinand beneficiarului.
Constructia i functionarea obiectivului:
Investitia analizat Statie distributie carburanti MOL municipiul Targoviste, str. Calea Bucuresti nr. 164, judet
Dambovita, propune o perioad de executie de 60 de zile calendaristice, iar durata de functionare este
nedeterminat.
Zona n care se va realiza amplasamentul prezint o important economic i social deosebit. Dezvoltarea
acestor zone este indispensabil legat de dezvoltarea infrastructurii de transport i de mediu din aceste zone, care
va duce la dezvoltarea activittilor economice i implicit crearea de oportunitti ocupationale. Programul de
functionare va fi permanent. Numrul de angajati va fi de 20, organizati n trei schimburi, astfel nct desfurarea
activittilor s fie corespunztoare. Zonele functionale ale statie de carburanti sunt marcate i delimitate. Accesul n
statie se va realiza direct din Calea Bucuresti.
Suprafata pe care se va construi statia de distributie carburanti MOL are o suprafata totala de 3327,00 mp, din care
suprafata copertinei va fi de 353,00 mp.
Pentru realizarea investitiei, titularul i-a propus amplasarea unei statii de distributie carburanti MOL, cu capacitatea
de depozitare total de 120 mc, care va consta din urmtoarele dotri, instalatii i echipamente:
PAVILIONUL COMERCIAL este o constructie, fara subsol, cu dimensiunile de 13,61 x 12,27m m, cu regim parter
(S = 167 mp). Pavilionul comercial are spatiu de vnzare, grup sanitar, depozite, vestiar personal, spatii tehnice
pentru centrala termic, boiler, rezervor tampon ap, tablou electric. Constructia are structur metalic i nchideri
din tmplrie de aluminiu cu geamuri termopan i panouri termoizolante. Inchiderea la nivelul acoperisului este
alcatuita, din panouri din tabla cutata zincata, termoizolata cu vata minerala. Pentru teserea foilor de tabla cutata la
petreceri s-au utilizat nituri pop sau suruburi autofiletante. Compartimentarea interioara a pavilionului comercial s-a
facut tinid cont de standardul specific al statiilor de distributie carburant MOL. Peretii despartitori sunt pereti usori
din gips-carton. Cladirea este dotata cu spatii sanitare, instalatii de incalzire, instalatie de aer conditionat.
Alegerea materialelor pentru lucrarile de recompartimentare, s-a facut de catre beneficiar si constructor, cu acceptul
proiectantului.
COPERTINA PERON POMPE va avea o structur metalic, de tip reticular, cu rol de protectie a zonei de
vanzare a carburantilor si accesul in pavilionul comercial, dar si de semnal vizual. La partea superioara, copertina
va fi acoperita cu tabla cutata, iar la partea interioara este prevazuta cu plafon fals din profile de aluminiu.
Apele pluviale, ce se strang pe acoperisul copertinei, sunt colectate si dirijate spre sistemul de canalizare prin
intermediul unor coloane de colectare, care se gasesc in interiorul stalpilor din dreptul fiecarei pompe.
POMPELE DE ALIMENTARE - pentru distribuia carburanilor sunt prevazute 2 (doua) pompe de tip multiprodus
(MPD) si o pompa de tipul cu debit marit (HS), toate trei amplasate sub copertina. Toate pompele sunt fabricate de
firma TOKHEIM. Pompele MPD sunt dotate cu 8(opt) furtune de alimentare, cate 4(patru) pe fiecare parte, cu un
debit de 40 l/min si sistem de recuperare vapori, iar pompa HS este dotata cu 4 (patru) furtune, cate 2(doua) pe
fiecare parte, cu un debit marit de 120 l/min si sistem de recuperare vapori.
Comanda/blocarea pompelor se face de la pupitrul de comanda din interiorul pavilionului comercial. Fiecare pompa
este prevazut cu soclu de protecie. Sub pompe s-a prevzut cte un spatiu n care se realizeaz legturile
pompei la conductele de produse petroliere, conducta de recurerare vapori i legturile electrice. Confecile
metalice de ancorare a pompelor sunt din oel inox. Produsele petroliere circul prin conducte tehnologice n sistem
nchis, perfect etan, neexistnd pericolul de pierderi prin scurgeri.
REZERVOARELE PENTRU DEPOZITARE PRODUSE PETROLIERE sunt 2 buc. montate ngropat, sub zona
verde, pe o placa de radier din beton armat i ancorate de acesta, pentru a preveni flotabilitatea n cazul ridicrii
pnzei de apa freatic. Fiecare compartiment de rezervor este prevzut cu un cmin de vizitare, realizat conform
detaliilor furnizorului. Capacele cminelor sunt etane, antiscntei, cu o deschidere liber de 1000 x 1000 mm.
Capacitatea totala de depozitare a produselor petroliere este de 120m3.
Izolaia rezervoarelor se executa n conformitate cu prevederile STAS 7335/86, de tipul foarte ntrit.

45
Rezervoarele sunt prevzute cu un aparat tip DL 4000 (senzor de presiune) legat permanent cu spaiul dintre cele
cauze accidentale.
Destinaia rezervoarelor este urmtoarea:
- 1 rezervor 60 m3, cu trei compartimente, impartit astfel:
un compartiment de 10 m3 alimentat cu benzina Evo Benzina;
un compartiment de 15 m3 alimentat cu motorina Evo Diesel;
un compartiment de 35 m3 alimentat cu Benzina Fara Plumb Tempo 95.
- 1 rezervor 60 m3, moncompartiment:
un compartiment de 40 m3 alimentat cu motorina Tempo Diesel;
un compartiment de 20 m3 alimentat cu motorina Tempo Diesel.
Izolaia rezervoarelor este executata n conformitate cu prevederile STAS 7335/86, de tipul foarte ntrit.
Rezervoarele sunt prevazute cu un aparat electronic de control si semnalizare (detector de pierderi DL 4000
SGB), legat permanent cu spatiul dintre cele doua mantale ale fiecarui rezervor, care are rolul de a semnaliza
aparitia unei fisuri la una dintre mantale ca urmare a coroziuni sau alte cauze accidentale. In conformitate cu
prevederile NP 004/2003 gurile de vizitare si orificile prin care trec racordurile sunt captusite cu tabla de plumb,
pentru a impiedica producerea scanteilor la demontarea acestora. Rezervoarele sunt montate pe un radier general
din beton armat si sunt ancorate de acesta, pentru a preveni flotabilitatea in cazul ridicarii panzei de apa freatica.
Fiecare compartiment al rezervoarelor este prevazut cu un camin de vizitare, realizat conform detaliilor furnizorului.
Caminele de vizitare si capacele acestora sunt din fibra de sticla, de tip FIBRELITE, cu rama de aluminiu,
prevazute cu izolatie antiscantei. In caminele de vizitare sunt realizate racordurile de la gurile de descarcare si la
pompele de alimentare auto. Sunt prevazute, de asemenea, dispozitive care permit masurarea manuala nivelului
de carburant in rezervoare, cu sonde gradate din alama, care nu produc scantei.
CMINUL GURILOR DE DESCARCARE I RECUPERARE VAPORI cele 4(patru) guri de descarcare sunt
amplasate intr-un camin semiingropat cu o suprafata de cca.1,00 mp si sunt prevazute cu un dispozitiv pentru
cuplarea rapida la cisterna, precum si cu capace etanse. In acelasi camin se gasesc si cele patru guri de
recuperare a vaporilor din rezervoare, acestea fiind, desemenea, dotate cu dispozitive pentru cuplarea rapida la
instalatia de recuperare vapori a cisternei si cu capace etanse, dar si cu supape supape opritoare de flacari.
Produsele petroliere aprovizionate sunt descarcate n rezervoare, gravitational, prin filtrele gurilor de descrcare,
cte una pentru fiecare compartiment de rezervor (tip de carburant). Constructia cminului este din metal.
Cminul este acoperit cu un capac metalic n constructive antiscnteie.
BLOCUL DE AERISIRE cuprinde gurile de aerisire de la rezervoare. Rezervoarele de depozitare produse
petroliere sunt prevzute cu conducte de aerisire dotate la partea superioara cu valva de respirare i dispozitiv de
oprire a flcrilor (reductie, mufa, corp opritor de flacari cu pietris, margaritar). In spatele gurii de descarcare se afla
blocul gurilor de aerisire ale rezervoarelor. Coloanele de aerisire ale rezervoarelor au o inaltime de 4 m deasupra
terenului amenajat din zona si sunt separate pe cele doua categorii de carburant existente. Coloana de aerisire
pentru benzene este dotata la partea superioara cu supapa de respiratie si opritor de flacari, iar coloana de aerisire
pentru motorine este dotata cu opritor de flacari. Zona blocului de aerisire este incadrata in categoria A pericol de
incendiu. Dispozitivele de oprire a flacarilor la o inaltime de minim 4,00 m de la teren si la cel putin 3,00 m de la
limita statiei.
SEPARATORUL DE HIDROCARBURI: Deversarea apelor pluviale contaminate n reteaua exterioar unitar se
face numai dup trecerea acestora prin separatorul de hidrocarburi tip CRIBERNET TN 6l/s, avand urmtoarele
caracteristici constructive:
debit nominal 6l/s;
Principiul de functionare al separatorului de hidrocarburi se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre apa si
hidrocarburi, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale, astfel: apa uzata continand reziduuri de ulei si
hidrocarburi va fi colectata de la platforme sau rigole si intra in separatorul de hidrocarburi printr-un dispozitiv de

46
linistire si uniformizare. Pe masura ce apa uzata curge lin si uniform prin corpul principal al separatorului de
hidrocarburi, particulele grosiere si materiile solide in suspensie se decanteaza in partea inferioara (trapa de namol)
formand un strat de namol, iar uleiul si hidrocarburile, fiind mai usoare decat apa, se ridica la suprafata. Datorita
compartimentarii interioare si constructiei speciale a a dispozitivului de iesire, este permisa numai evacuarea apei
filtrare, namolul, uleiurile si hidrocarburile fiind retinute in interior. Din aceste motive separatorul de hidrocarburi nu
necesita sursa exterioara de energie sau substante chimice. Separatorul de hidrocarburi de tip CRIBERNET este
realizat in varianta compacta, trapa de namol, inchizatorul automat si filtrul coalescent aflandu-se intr-un singur
recipient realizat din poliesteri armati cu fibra de sticla. Acest lucru duce la o economie de spatiu si o reducere a
costurilor. La partea superioara este prevazut cu doua guri de vizitare care sunt folosite pentru prelevarea de probe
si de evacuarea namolului si a hidrocarburilor retinute de acesta.
Separatorul de hidrocarburi este ncadrat n categoria A pericol de incendiu, ca urmare la amplasarea lui s-a tinut
seama de prevederile NP 004/2003, distanta dintre separator i limita statiei fiind de minim 8,00 m. Degajarea
nmolului din separator i curtirea periodic a filtrului se va realiza printr-o firma specializat, autorizata din acest
punct de vedere de ctre Agentia de Mediu. Separatorul de hidrocarburi colecteaza apele posibil impurificate cu
produse petroliere, ape provenite din zona platformei de descarcare a cisternei si a caminului de descarcare si
zona pompelor de distributie carburanti.
SKID- UL GPL Instalatia are in componenta sa urmatoarele utilaje si echipamente:
un recipient de stocare G.P.L., cilindric, orizontal, suprateran, cu capacitate de maximum 5.000 l volum apa,
echipat cu racorduri, aparatura de indicare, masura si control, robinete si armaturi de siguranta,
o pompa centrifuga antrenata de un motor electric in constructie antiEx, pentru vehicularea G.P.L. in faza
lichida, de la recipient spre pompa de distributie G.P.L. la autovehicule.
o pompa de distributie G.P.L. la autovehicule echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armaturi,
aparatura de indicare si control si afisaj electronic,
trasee de conducte si armaturile aferente pentru faza lichida, respectiv gazoasa
ventil actionat de la distanta pneumatic alimentat cu aer de la un compresor pentru izolarea traseului de faza
lichida in caz de incident;
buton de emergenta prin a carui actionare se inchide ventilul pneumatic si se scoate tensiune de la pompa;
SKID-ul se livreaza cu toate utilajele, armaturile, aparatele, echipamentele si conductele montate si garantate de
producator conform legislatiei in vigoare in Romania.
Recipientul este prevazut cu urmatoarele :
racord la partea superioara pentru umplere;
racord la partea inferioara pentru conducta de aspiratie a pompei centrifuge
racord pentru manometru;
racord pentru supapa de siguranta;
racord pentru indicatorul de nivel cu transmisie magnetica;
racord la partea superioara pentru retur faza lichida de la supapa de exces de flux
racord la partea superioara pentru retur faza gazoasa din dispenser in recipient;
racord pentru nivel maxim in recipient
Recipientul se protejeaza impotriva suprapresiunilor cu o supapa de siguranta cu arc, prevazuta cu o subsupapa
reglata sa deschida in atmosfera Ia 17,65 bar. Supapa de siguranta va fi sigilata de furnizor, insotita de certificat de
calitate. Supapa se fi verificata o data la un an. Verificarea supapei se face prin demontarea acesteia si probarea
pe standul de verificare
Recipientul este echipat cu urmatoarele aparate de masura si control:
un grup de serviciu prevazut cu un manometru, cu indicare permanenta a presiunii G.P.L. din interior si un
sistem de control al nivelului maxim (80%);
un indicator de nivel cu flotor tip OMEGA si cu indicare permanenta.
Volumul maxim admis de stocare G.P.L. in recipient este de 80% din capacitatea recipientului in volum apa.
Volumul minim admis de utilizare in functiune al recipientului de G.P.L. este de 10% din capacitate, nivel la care
alimentarea autovehiculelor este intrerupta, SKID-ul trecand in stare de asteptare (realimentarea cu G.P.L.).

47
Pompa de vehiculare tip centrifuga

Pompa centrifuga cu debit Q=45 l/min, si H=135 m, asigura vehicularea fazei lichide din recipient spre pompa de
distributie G.P.L. la autovehicule. Pornirea-oprirea pompei se realizeaza prin actionarea butonului de pornire
amplasat pe carcasa pompei de distributie. Motorul de antrenare al pompei este realizat in constructie antiEx.
Pe traseul de aspiratie al pompei exista un filtru pentru retinerea impuritatilor si un ventil de izolare
Pompa de alimentare (dispenser)
Pompa de alimentare (dispenser), asigura alimentarea cu G.P.L. a autovehiculelor.
Pompa de alimentare are in componenta sa:
supapa diferentiala si solenoida;
filtru pe traseul de admisie a G.P.L.;
contor volumetric;
separator de faze;
afisaj electronic a cantitatii de G.P.L. livrate (calculator);
ventile manuale de izolare pe faza lichida si gaz;
aparatura de masura si control;
furtun flexibil, echipat cu pistol de alimentare a recipientelor care echipeaza autovehiculele si cuplaj de
inchidere automata a circuitului in cazul smulgerii accidentale a furtunului (break valve).
Conductele de legatura
Conductele sunt realizate din tevi imbinate prin holendere sau sudura, armaturi, furtunuri, fitinguri, etc. care leaga
utilajele intre ele in scopul vehicularii G.P.L.-ului din instalatia tip monobloc in autovehicul.
Racordul de incarcare G.P.L. de la partea superioara a recipientului este prevazut cu o supapa de siguranta care
trebuie sa deschida numai la presiunea creata in urma pornirii pompei din dotarea autocisternei de G.P.L..
Traseul pentru vehicularea fazei lichide cuprinde:
conducta de legatura intre recipient si pompa de vehiculare pe care exista un ventil manual si unul pneumatic
de izolare,o supapa de exces de flux si un filtru;
conducta de legatura intre pompa vehiculare si pompa de distributie echipata cu un ventil manual si un
manometru;
conducta de retur intre refularea pompei de vehiculare si recipient, prevazuta cu supapa de exces de flux care
deschide la atingerea unei presiuni intre 7 10,5 bar, o supapa cu esapare in atmosfera si un ventil manual;
traseul de faza gazoasa de la pompa de alimentare spre recipient, care se leaga la grupul de serviciu,
prevazuta cu ventil de izolare.
La executia, montarea si exploatarea componentelor sistemului de distributie G.P.L. pentru autovehicule, furnizorul
va fi respectat in mod obligatoriu prevederile specifice din Prescriptiile tehnice in vigoare, colectia I.S.C.I.R. Toate
materialele utilizate in constructia utilajelor, conductelor, armaturilor, etc. care vin in contact cu G.P.L.-ul vor fi
oteluri cu rezilienta adecvata temperaturilor negative (- 20C conform certificatelor de receptie), respectiv pozitive (+
50C). Sisteme de siguranta:
echipamente electrice in constructie Ex (motor pompa centrifuga, echipamente in interiorul distribuitorului);
buton de emergenta care asigura izolarea recipientului prin inchiderea automata a ventilului pneumatic si
scoaterea de sub tensiune a instalatiei;
aparatura de masura si control prin care se asigura citirea parametrilor de lucru (presiune, nivel);
supapa de siguranta pentru protectia recipientului impotriva cresterii presiunii vaporilor peste presiunea
maxima de lucru (17,65) bari, cu esapare in atmosfera;
supape de siguranta pe conducta de alimentare , intre pompa centrifuga si distribuitor si retur in recipient care
protejeaja impotriva cresterii presiunii in sistem, in cazul in care un ventil pe traseu este inchis;
supapa diferentiala care asigura returnarea surplusului de G.P.L. in recipient;
pistol de alimentare cu sistem de siguranta care nu permite iesirea de G.P.L. in exterior , circulatia G.P.L. fiind
asigurata numai dupa cuplarea pistolului la gura de incarcare de pe autovehicul;
supapa diferentiala si cutie inteligenta , cu calculator la distribuitor;

48
afisaj electronic in care , in caz de defect , apare sub numar de cod defectiunea si nu se permite alimentarea
in continuare a autovehiculelor;
Parametrii de lucru
Parametrii de operare ai instalatiei de distributie G.P.L. au limitele maxime:
P max = 17,65 bari T = - 20C + 50C
PARCAREA AUTO se compune dintr-o platforma betonata; are o suprafata de 37,50 mp, compusa din trei locuri,
dintre care unul pentru persoane cu dizabilitati.
TERASA este amplasata in partea lateral stanga a pavilionului comercial, cu acces usor al publicului in/din
acesta, pavata cu pavele autoblocante montate pe un pat de nisip, S = 63,00 mp.
PLATFORM DESCRCARE CISTERN este amplasata in dreptul caminului de descarcare si va fi betonata.
TOTEM (PRETURI) este amplasat in insula verde de la intrarea in statie, la loc vizibil.
STALPI ILUMINAT sunt amplasati in incinta statiei, functie de necesitati.
SPATII VERZI sunt acoperiti cca. 51% din suprafata totala a statiei, fiind plantati cu gazon si arbusti.
BOXA DE GUNOI este o constructie avand structura metalica i mprejmuire cu panouri din lemn, in interiorul
carei se gasesc 4 europubele de cate 240 l/buc.
PLATFORME CAROSABILE SI PARCARI: sitemul rutier pentru platformele carosabile, parcaje si trotuare, are
structura din beton slab armat, acoperit cu pavele carosabile autoblocante de 8 cm, pe strat de nisip de 4 cm
grosime, cu exceptia platformei de stationare a cisternei la descarcare, care are structura din beton rutier fata
vazuta, cu suprafata tratata cu nisip cuartos, atat pentru impermeabilizare, cat si pentru cresterea rezistentei la
gelivitate. Partea carosabila este incadrata cu borduri prefabricate cu muchie tesita de 20 x 25 cm, asezate aperent
la 15 cm, pe fundatie din beton de ciment.
Asigurarea utilittilor:
1. Alimentarea cu ap:
Pentru asigurarea necesarului de ap la statia de distributie carburanti, alimentarea cu ap potabil se va realiza
din bransament la reteaua de distributie oraseneasca, existenta in zona, pe baza de contract. Apa va fi utilizat n
scop de nevoi potabile si igienico-sanitare si pentru udat spatiile verzi. Conductele atat pentru aductiune de la
branament pn la obiectivul propus, precum si pentru reteaua de distributie interioar a apei vor fi realizate din
polietilena de inalta densitate HDPE. Debitele i volumele de ap utilizate vor fi contorizate cu un apometru
montat pe branament.
2. Evacuarea alelor uzate menajere:
A. Colectarea apelor uzate menajere
Apele uzate menajere sunt evacuate intr-un bazin de vidanjare. Aceste ape nu vor depi ncrcrile stabilite de
prevederile HG. 188 din 2002, modificat i completat cu HG 352/2005 Normativul NTPA 002/2005.
Bazinul vidanjabil pentru ape uzate este o constructie subterana compusa dintr-un rezervor cilindric din fibra de
sticla, cu un volum util Vutil = 20 mc, menit sa colecteze apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale
pavilionului comercial. Acesta este pozitionat in pastila verde din spatele pavilionului comercial, in imediata
apropiere a limitei de proprietate, astfel incat sa se faca destul de facil accesul autovidanjei. Vidanjarea apelor
uzate menajere se va executa in baza unui contract de vidanjare incheiat cu o firma agrementata de catre Agentia
de Mediu sa desfasoare actiuni de acest gen.
B. Colectarea si evacuarea apelor pluviale
B.1 Apele pluviale potential contaminate
Apele pluviale potential contaminate deversarea apelor pluviale contaminate n reteaua exterioar unitar se face
numai dup trecerea acestora prin separatorul de hidrocarburi, avand urmtoarele caracteristici constructive:
debit nominal 6 l/s;
Separatorul este prevzut cu o conducta de aerisire amplasate conf. NP 004/2003 i care depete nivelul
terenului sistematizat cu min. 2,5 m i o distanta de cel putin 2,0m fata de limita statiei. Degajarea nmolului din

49
separator i curtirea periodic a filtrului se va realiza printr-o firma specializat si autorizata in acest sens de catre
Agentia de Mediu.
Separatorul de hidrocarburi colecteaza apele posibil impurificate cu produse petroliere, ape provenite din zona
platformei de descarcare a cisternei si a caminului de descarcare si zona pompelor de distributie carburanti apele
pluviale care au spalat suprafete cu posibile impurificari de produse petroliere, trec printr-un deznisipator, apoi prin
separatorul de hidrocarburi.
Apele pluviale potential contaminate provenite de la splarea peroanelor n zona pompelor de alimentare, din zona
rezervoarelor, suprafetelor carosabile, dup trecerea prin decantor separator de produse petroliere sunt
deversate n reteaua publica i se vor ncadra n limitele prevederilor H.G. 188/2002 modificat i completat cu H.G.
352/2005 Normativul NTPA 001/2005.
Indicatorii apelor pluviale preepurate la evacuare n reteaua publica pluviala vor respecta urmtoarele valori
maxime: pH 6,5 8,5; materii n suspensie: 350 mg/l; substante extractibile cu solventi organici: 25 mg/l: produse
petroliere: 30 mg/l; reziduu filtrate la 105C: 2000 mg/l.
B.2 Apele pluviale conventional curate
Apele pluviale conventional curate se vor colecta prin burlane pozitionate lng stlpii structurali care sustin
copertina, respectiv de pe acoperului cldirii administrative fiind dirijate prin sistemul de canalizare pluvial pentru
apele pluviale conventional curate, prin panta de scurgere n rigola zonal. Aceste ape nu sunt impurificate chimic.
Vor fi respectate prevederile HG 188/2002 modificat i completat cu HG 352/2005 Normativul NTPA 001/2005.
C. Monitorizarea apelor subterane
Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate evacuate n bazinul de retentie vor corespunde prevederiilor HG.Nr.
188/2002, modificata prin HG 352/2005 i NTPA 001/2002, n acest fel se estimeaz c impactul produs asupra
factorului de mediu apa de ctre acest poluant este neglijabil. In cazul unor accidente la pompele de distributie i
zona descrcare din autocisterna platforma este prevzut cu rigole de colectare a produselor petroliere
accidentalprovenite i dirijate print-o canalizare subteran ntr-un cmin deznisipator i un separator de produse
petroliere dup care urmeaz branmentul la canalizarea urban.
n vederea monitorizrii i observatiei apelor freatice din zona depozitului de carburanti se vor efectua lunar
determinari prin intermediul laboratoarelor specializate si autorizate. Indicatorii de calitate pentru apele subterane
se vor ncadra n limitele prevzute de Legea nr. 458/2002 cu modificri i completri ulterioare i a
legislatiei privind programul de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de substante prioritar
periculoase.
3. Asigurarea energiei termice
Asigurarea nclzirii pavilionului commercial al statiei de distributie carburanti se va realiza cu ajutorul
unei centrale termice.
4. Asigurarea energiei electrice
Asigurarea energiei electrice se va realiza de la reteaua de energie electrica zonal, prin executarea retelelor de
racord i distributie pentru consumator (titularul proiectului).
Impactul prognozat asupra mediului:
Pe baza evalurilor fcute privind posibilul impact al proiectului asupra mediului prin determinarea impactului
logbal, prezentat la capitolul 5.2 Analiza mrimii impactului. Impactul global, rezult c indicele de poluare global
- IPG are valoarea de 1,23, ceea ce arat c activitatea analizat va afecta mediul n limitele admisibile.
CONCLUZII: CA URMARE A CELOR PREZENTATE, SE RECOMAND REALIZAREA PROIECTULUI N

CONDITIILE PREVZUTE N RAPORTUL LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.

50
10. DOCUMENTE ANEXATE

Certificat de Urbanism nr.180/04.04.2014 eliberat de catre Primaria Municipiului Targoviste;
Aviz de amplasament favorabil nr. 23290/06.08.2014 eliberat de Compania de Apa Targoviste
Dambovita;
Aviz favorabil eliberat de ctre GDF Suez Distributie Sud Retele;
Aviz de Securitate la Incendiu nr. 115/14/SU-DB/16.12.2014, eliberat de catre ISU Dambovita;
Aviz de amplasament favorabil nr. 30601407820/11.11.2014, eliberat de SC ELECTRICA SA;
Acord favorabil de principiu nr. 550322/24.05.2014, eliberat de catre Inspectoratul de Politie Judetean
Dambovita;
Aviz tehnic cu conditii nr. 100/05/02/02/01/03/0146/18.07.2014, eliberat de catre SC ROMTELECOM SA;
Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 25/15.12.2014, eliberat de catre AN Apele Romane SGA Dambovita;
Plan de situatie si plan retele exterioare aer apa canal.
Proiectant
SC SFERA PROIECT SRL
Intocmit: ing. LIGIA MILEA
Evaluator de Mediu nscris in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru

Protectia Mediului la pozitia nr. 121/29.03.2010 conform Ordinului 1026/2009.

51

Raport de Impact

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Impact

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Municipiul Targoviste, Calea Bucuresti nr. 164, Jud. Dambovita

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

PROIECTANT: SC SFERA PROIECT SRL

Intocmit: ing. LIGIA MILEA

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

4.1.5 Msuri de diminuare a impactului ..................................................................................................... 30

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

de evaluare a impactului asupra mediului;

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

calitate ale Federatiei Internationale a producatorilor de automobile si se incadreaza in specificatiile Uniunii

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

racord pentru nivel maxim in recipient

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Suprafata parcaje auto = 37,50 mp;

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea anuala Denumirea Cantitatea anuala Furnizor

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Miros Miros Rezervo

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

reteaua publica: Ph-6,5- nr.352/2005 (NTPA

2.2 Activitati de dezafectare

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Tabel Mod de valorificare si eliminare

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Se colecteaz n containere i se predau la firme

4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

4.1.3 Managementul apelor uzate

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

4.1.4 Prognozarea impactului

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Substante extractibile in eter de petrol - 30 mg/l

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

o se va ntocmi un plan care va contine msuri de ntretinere i curtire periodic a

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

folosirea motorinei EURO la alimentarea utilajelor i autovehiculelor;

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.

4.3.4 Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului

Proiectant: S.C. SFERA PROIECT S.R.L.