Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intr-un proiect de drumuri se tine seama atat de efectele pozitive cat si de cele negative ale
drumului propriu-zis si ale circulatiei.
sunt lucrari liniare - cu lungimi mari - care intersecteaza importante habitate naturale si pot
modifica semnificativ ecosistemele astfel taiate”;
definirea scopului proiectului, cuprinzand informatii asupra obiectivelor si limitelor ariei studiului;
o descriere a masurilor preconizate pentru a evita, reduce si (daca este posibil) a suprima efectele
negative semnificative;
Poluarea produsa in timpul prepararii si punerii in opera a straturilor din mixturi asfaltice.
tehnologii la cald”;
prepararea mixturilor asfaltice;
In functie de natura lor, poluantii emisi in atmosfera, in acest caz, pot fi:
Particulele minerale, emanate in timpul prepararii mixturilor asfaltice sunt nocive din doua
puncte de vedere:
nocivitatea rezultata din natura mineralogica a rocilor;
Efectul toxic al particulelor solide depinde intr-o foarte mare masura de dimensiunile
acestora. Cu cat dimensiunile sunt mai reduse cu atat este mai mare posibilitatea patrunderii lor
in organism pe cale respiratorie. De asemenea particulele fine se depun pe vegetatia din
vecinatatea drumului.
Prin arderea combustibililor solizi rezulta: oxidul de carbon, oxizii de azot, funinginea si
pulberile emanate.
Produsele degajate provenite din bitum sunt produsi hidrocarbonati, care dupa pH-ul lor, se
impart in produse: neutre (hidrocarburi), acide (acizi si fenoli) si bazice (porfirine chinoline).
Aceste produse contin elemente nocive care pot actiona in diverse moduri producand: afectiuni
ale aparatului respirator, digestiv, afectiuni oculare etc.
Poluarea produsa de tehnologiile la rece” se manifesta din cauza utilizarii unui liant sub forma
de emulsie bituminoasa. Aceste tehnologii constau in:
Tehnologiile de lucru la rece”, respectiv la temperatura mediului ambiant, sunt recomandate din
punct de vedere ecologic din urmatoarele motive:
se elimina operatiile de incalzire a agregatelor naturale rezultand importante economii de energie si
absenta emisiilor de noxe prin incalzirea agregatelor;
se inlocuieste bitumul fluxat, utilizat in tehnica rutiera, cu alte produse petroliere care se evapora in
atmosfera dupa aplicare.
Totusi utilizarea acestor tehnologii este relativ limitata deoarece rezistentele mecanice ale
mixturilor realizate la rece”, cu emulsie, sunt inferioare celor obtinute la cald”, cu bitum.
Poluarea aerului in timpul punerii in opera a liatilor minerali. Liantii minerali (ciment, var,
cenusa de termocentrala etc.) se folosesc la:
realizarea pamanturilor stabilizate.
Emisia de pulberi are loc atat pe fluxul de punere in opera a agregatelor naturale, dar mai ales pe
fluxul tehnologic de descarcare si de punere in opera a liantului hidraulic sub forma de pulberi.
Transportul rutier are o influent puternic nociva asupra aerului. Autovehiculele, al caror numar a
crescut vertiginos in ultimul deceniu, reprezinta cea mai importanta sursa de
poluare a atmosferei. Ele consuma mult oxigen. Un automobil consuma 16000 litri oxigen pe ora
de functionare. De asemenea, s-a calculat ca la un drum de 1000 km un singur autoturism
consuma oxigenul necesar unei familii de 4 persoane pe an. In acelasi timp se elimina si mari
cantitati de gaze de esapament compuse din oxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi partial
arse, si mici cantitati de plumb etc. Se pot face unele calcule de consum al oxigenului si de
eliminare a gazelor nocive care provoaca sau accentueaza bolile aparatului respirator si ale celui
cardiovascular.
Efectele locale sunt cele din imediata vecinatate a drumului. Poluarea aerului din zona poate
afecta sanatatea celor care traiesc si muncesc in apropierea drumului precum si solul, flora,
fauna, apele etc..
Efectele globale sau regionale ale poluarii aerului, de exemplu: efectul de sera, distrugerea
stratului de ozon, ploile acide au devenit ingrijoratoare si se tinde sa fie sever controlate si reduse
prin politicile si reglementarile nationale sau regionale in domeniul transporturilor, care se refera
la:
Poluarea atmosferei constituie cel mai grav si amplu efect negativ produs de circulatia pe caile
de comunicatii rutiere.
Oxidul de azot (NO), care poate ramane in aer cateva zile, are un rol important in formarea
acizilor in atmosfera. El afecteaza respiratia oamenilor si a plantelor (fie ca un acid, fie ca un
oxidant).
Oxidul de carbon (CO) ramane in atmosfera una sau doua luni. Motoarele Diesel emit mult mai
putin CO decat cele cu benzina. El intra in combinatie cu hemoglobina din sangele uman si
impiedica improspatarea oxigenului din organism. In doze mici el poate cauza dureri de cap,
ameteli si afectiuni senzoriale, in doze mari produce asfixierea care poate fi mortala.
Pulberi, inclusiv particulele aflate in aer de la motorina motoarelor Diesel, materialele rezultate
din frecare, uzura cauciucurilor, metale grele si praf. Efectele acestor particule asupra sanatatii
constau in iritarea ochilor si cailor respiratorii, alergii, efecte cancerigene.
Plumbul (Pb), care se introduce in carburanti, are efecte negative asupra sanatatii. Exemple sunt
afectiunile de ordin nervos, anemii, in special la copii. Plumbul emis in aer poate fi inhalat direct
sau ajunge in organism prin apa de baut sau legume si fructe.
Acesti poluanti primari sunt apoi transformati in poluanti secundari si tertiari, cum sunt ozonul si
ploaia acida, prin diferite reactii chimice legate de factorii meteorologici, temperatura si
umiditatea aerului, topografia locului.
Instabilitatea si contaminarea chimica a terenurilor reprezinta cele mai frecvente manifestari ale
impactului drumurilor asupra solului.
Eroziunea, ce se produce de-a lungul drumurilor, are diverse cauze; din care cea mai importanta
este interactiunea dintre natura pamantului, conditiile climatice si panta drumului.
Alunecarile de teren se pot produce din cauza inclinarii promulgate a taluzurilor de debleu,
deficiente de drenare, modificarea scurgerii apelor de suprafata si a vibratiilor produse de
vehiculele grele si a compactarii deficitare a rambleului.
Contaminarea pamantului poate sa apara din cauza cresterii intensitatii zilnice a traficului pe
drumurile foarte solicitate (de regula, peste 20000 vehicule etalon/24ore anual), ca urmare a
cresterii concentratiei poluantilor emisi in trafic si transportati prin aer si apa. Metale cum sunt:
cromul, plumbul si zincul au efecte remanente pe perioade foarte lungi. Efectele negative ale
poluantilor chimici asupra solului trebuie examinate in zonele din imediata vecinatate a drumului
(5 ÷ 20 m) pe terenurile limitrofe unde sunt suprafete cu plante ce vor fi recoltate si consumate
de oameni.
Pentru animale, trebuie avut in vedere ca drumurile intersecteaza caile de circulatie terestre, in
special a animalelor salbatice, spre locurile de adapare, vizuini, zone specifice de hranire, se
impiedica migratii sezoniere etc.
Pentru descrierea starii initiale a vegetatiei trebuie avute in vedere functiile pe care le
indeplineste vegetatia. Padurea, de exemplu, poate avea urmatoarele functii: productiva (lemn),
recreativa, estetica si peisagistica, anti-eroziva, ecologica si stiintifica, hidrologica, sanitara,
climatica. Cand se evalueaza efectele negative se urmaresc modificarile produse fata de situatia
initiala.
Impactul asupra vegetatiei se manifesta si prin cresterea continutului in elemente minerale toxice
la unele culturi. Prin depunerea pulberilor pe frunze, se modifica procesul de fotosinteza a
plantelor.
poluarea accidentala, produsa de diverse substante nocive ce se pot scurge in mod accidental din
mijloacele de transport;
poluarea permanenta, produsa ca urmare a traficului rutier si care consta din particule rezultate din
uzura imbracamintilor rutiere, coroziunea elementelor metalice ale vehiculelor, uzura pneurilor,
emisia gazelor de esapament.
Facandu-se o sinteza a factorilor de poluare prezentati mai sus, s-au stabilit valorile absolute
anuale a acestora la un trafic de 10000 vehicule etalon/zi, astfel:
hidrocarburi: 3 ÷ 31 kg/km;
zinc l,4kg/km.
Aceste produse sunt antrenate de apele scurse de pe suprafata partii carosabile in apele de
suprafata si apele subterane si produc modificari ale calitatii apei. Efectele negative asupra
calitatii apei sunt reprezentate de:
Efectele cantitative
O zona linistita are un nivel acustic de 30 ÷ 50 dB, iar peste 70 dB sunetul devine dezagreabil.
Nivelul de intensitate sonora al zgomotului, produs de diverse surse, are urmatoarele valori:
pragul dureros 120 dB
traficul aerian 90 dB
traficul strazii aglomerate 70 dB
conversatia obisnuita 65 dB
automobil silentios 50 dB
aparatul de radio 40 dB
soapte 20 dB
fosnetul frunzelor 10 dB
pragul audibilitatii 0 dB
Zgomotul reprezinta unul dintre cele mai importante efecte negative ale traficului
rutier ce afecteaza, in principal, zonele urbane si rurale din apropierea drumurilor cu trafic greu.
Expunerea la zgomote are influente fiziologice exprimate prin dereglari de ritm cardiac, tulburari
ale reflexelor, precum si influente psihice, exprimate prin tulburari ale somnului.
Pe langa sursele de zgomot pe perioada exploatarii drumului trebuie avute in vedere si acelea
produse de masinile, instalatiile si utilajele din timpul constructiei si intretinerii drumului.
viteza;
intensitatea traficului;
pozitia sectorului de drum fata de receptor (in debleu, in rambleu, la nivelul terenului natural);
conditii atmosferice.
Adesea prin constructia unui drum se schimba un peisaj, si astfel se modifica impresia estetica si
vizuala pentru utilizatorii drumului si pentru locuitorii din zona.
relieful natural si morfologia peisajului; - daca traseul drumului nu urmareste relieful cat mai mult
posibil si conduce la crearea unor zone cu ramblee si deblee mari, atat in lungime si inaltime cat si
ca inclinare a taluzurilor;
hidrologia zonei - daca prin constructia drumului se provoaca schimbarea traseului si corectarea
albiei unui curs de apa;
vegetatie - daca proiectul de drum conduce la despaduriri, distruge alei de pomi sau garduri vii,
intrerupe continuitatea vegetatiei intr-o vale;
structura si tipul peisajului - daca drumul taie oblic un sistem de gospodarii ortogonale, creand
numeroase parcele izolate, dificil de cultivat;
zonele urbane sau rurale - daca drumul favorizeaza noi urbanizari, modifica modul in care o
localitate se dezvolta si se extinde.
se modifica profilul longitudinal al drumului astfel incat el sa urmareasca relieful natural, tinand
seama de posibilele restrictii tehnice (declivitati sau raze de curbura).
Siguranta traficului
La nivel de proiect, informarea locala asupra istoriei accidentelor poate identifica locurile
nesigure de pe drumurile existente.
Informatiile de baza asupra numarului de morti si raniti sunt foarte importante, iar localizarea
acestor evenimente este foarte utila pentru identificarea punctelor negre” pentru accidente, unde
se impune realizarea unor imbunatatiri ale drumului. O informare completa poate identifica:
tipul de manevra (coliziune frontala sau in unghi drept, iesirea vehiculului de pe partea carosabila);
Aceste informatii sunt, de regula, inregistrate de organele de politie care participa la cercetarea
accidentelor. Analiza datelor privind producerea accidentelor favorizeaza luarea unor masuri de
remediere eficienta a „punctelor negre”.
Dintre caracteristicile unui drum si ale imprejurimilor sale care influenteaza riscul unor accidente
rutiere sunt:
prezenta unor stalpi, pomi, santuri, taluzuri abrupte si bariere la marginea drumului;
accesul in zonele laterale fara vizibilitate ale drumului, amenajarea defectuoasa a locurilor de
parcare;