Liceul Teoretic „Traian”

2018

Proiect de investigație la
geografia mediului
Tema : „ Degradarea si protecția mediului
aerian la nivel de mun.Chișinău ”
Realizat :Botezatu Constantin, cl. a 12-a „A”
• Importanța aerului ca elemnt al
naturii :
Aerul este un element
indispensabil vietii , cantitatea
consumata de organismul uman
fiind foarte mare:intr-o singura
inspiratie patrund in pulmo
252h79c nul nostru 0.5l de
aer,ceea ce inseamna 8l pe
minut , respectiv 14-15 mc in 24
ore. In lipsa aerului omul nu
poate supravietuii mai mult de
cateva minute. Intre organism si
aer exista un permanent schimb
de gaze la nivelul pulmonului ,
suprafata de contact la nivelul
alveolelor pulmonare fiind de
aproximativ 70 mp. Aerul este
invelisul gazos care inconjoara
Pamantul , avand o grosime
medie de aproximativ 3000 km ,
numit atmosfera.
• Sursele principale de poluare a aerului
atmosferic în orașul Chişinău sunt
prezentate de: producerea energiei
electrice la termocentrale, sistemele de
încălzire a locuinţelor, traficul auto,
feroviar, aerian şi activitatea industrială.
Poluanţii cei mai importanţi rezultați din
aceste procese sunt: oxizii de carbon,
sulf, azot, particulele în suspensie,
formaldehida, benz(a)pirenul etc. Cea
mai mare sursă de poluare atmosferică
rămîne totuși arderea combustibilului.
Prin impuritățile prezente în combustibili,
prin fum (arderea incompletă) sau prin
oxizii de azot şi sulf aerul este poluat în
proporţii importante. Sursele de poluare
ale bazinului aerian din ecosistemul
urban Chişinău includ: sursele mobile –
peste 270 mii unităţi de transport ;
sursele staţionare – peste 1000
întreprinderi industriale, circa 300
cazangerii, peste 120 staţii PECO, 7 baze
petroliere etc. Un caz aparte îl reprezintă
Staţia de Epurare Biologică a apelor
uzate, unde în rezultatul fermentării
anaerobe a nămolului în paturile de
uscare şi lucrului suflantelor în bazinele
aerare emisiile de gaze nocive sunt încă
semnificative
• Cauzele poluarii :
Cauzele principale de contribuire la poluarea solului şi aerului atmosferic
sunt neefectuarea salubrizării planificate şi spălării tuturor străzilor
localităţilor; transportarea deşeurilor solide şi materialelor de construcţie cu
transport nespecializat; starea deplorabilă a reţelelor de canalizare pluvială;
lipsa schemei generale de circulaţie a transportului urban confirmată prin
calcule; starea deplorabilă a părţii carosabile a străzilor; circulaţia
transportului cu un grad de uzură sporit; utilizarea unităţilor de transport în
lipsa utilajului de neutralizare a gazelor de eşapament şi întreţinerea
nesatisfăcătoare a lor etc.
• Efectele poluarii :
În rezultatul monitorizării calităţii aerului în ultimii ani s-a stabilit, că din totalul de probe
analizate, depăşiri a CMA pentru diferiți indici (monoxid de carbon, oxizi de azot, pulberi,
funingine, plumb, ozon etc.) se depistează permanent. Conform datelor statistice,
parvenite de la CMPM Chişinău, sursa principală de poluare a spaţiului aerian în orașul
Chişinău este transportul auto , ceea ce constituie 96,0% (în Republica Moldova
ponderea emisiilor de noxe de la transportul auto în aerul atmosferic constituie circa
80% din totalul emisiilor de la toate sursele de poluare a aerului) şi 4% de la sursele
fixe. Poluarea aerului de la sursele mobile în municipiul Chişinău nu este echivalentă pe
întreg teritoriul. Evident, aerul atmosferic este mai poluat în sectoarele cu trafic intens al
transportului auto. Însemnătatea problemei constă, în faptul, că în procesul de activitate
transportul are un impact negativ considerabil asupra mediului înconjurător, sănătăţii
populaţiei, mediului de trai. Una din cauzele principale a poluării excesive este creşterea
continuă a numărului de autovehicule, care conform datelor statistice ale Biroului
municipal de statistică a constituit în municipiul Chişinău în anul 2007 – 196058 unităţi,
în anul 2008 a crescut pînă la 216628, iar la 01.06 2015 – 271155. Sursele principale de
poluare a atmosferei în municipiul Chișinău sunt: SA „CET-1”, SA „CET2”, SA „Elcas”, SA
„Piele”, SA „Viitorul”, Combinatul de şampanie „Cricova”, SRL „East Auto Lada”, SA
„Tutun”, SA „Fabrica de sticlă”, SA „Agurdino”, Glass Container Company, SA „Macon”,
Fabrica de drojdii, SA „Termocom”/cazangeria de Sud, SA „Icam”, SA
„Termocom”/cazangeria Sculeni, SA „Aralit”, SA „Bucuria”, SA „Zorile”, SA „Fabrica de
beton şi mortar”, SA „Taxi-Service”, Trustul „Edilitate”, SA „Autosalubritate”, SA „Topaz”,
SA „Termocom”/ cazangeria Munceşti, SA „Carmez”, SA „Frigo”, SA „Franzeluţa”, SA
„Alimcom”, SA „Moldcarton”, SA „Vitanta”, Combinatul auto nr. 4 etc. Pe parcursul anului
în municipiul Chişinău se prelevă şi analizează peste 27000 probe de aer de la 6 posturi
staţionare de observaţii în baza a 7 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili,
monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi aldehidă formică. Rezultatele investigaţiilor
efectuate denotă că în ultimii ani nivelul de poluare a aerului conform concentraţiilor
medii anuale se modifică din an în an neesenţial. Cel mai înalt nivel al poluării aerului în
municipiul Chişinău s-a semnalat pentru dioxid de azot. Spre exemplu, în perioada anilor
2005-2014, peste 55% din zilele cu observaţii (tab. 1.) s-a înregistrat depăşirea CMA
medii zilnice şi maximă momentană.
Dioxidul de azot întră în lista celor mai periculoşi poluanţi, deoarece provoacă efecte senzoriale, funcţionale şi
patologice. Persoanele expuse la concentraţii ridicate de dioxid de azot, cel mai des sunt supuşi bolilor de catar ale
tractului respirator superior, bronşită, mană şi pneumonie. Poluarea aerului cu dioxid de azot conţine o ameninţare nu
numai pentru sănătatea umană, dar provoacă şi daune ecologice pentru mediul ambiant. Influenţa dioxidului de azot
asupra plantelor provoacă înălbirea frunzelor, ofilirea florilor, fructelor şi încetarea creşterii lor. În aerul atmosferic a
municipiului Chişinău dioxidul de azot este eliminat practic de la toate întreprinderile existente. Principalele surse de
oxizi de azot sunt procesele de ardere la temperaturi înalte a diferitor tipuri de combustibil (gaze naturale, cărbune,
benzină, ulei, motorină) în centralele termice, boilere, instalaţii industriale. Circa 90% din toate emisiile de oxizi de
azot în atmosferă sunt legate de arderea combustibilului. Pentru evaluarea influenţei emisiilor întreprinderilor din
municipiul Chişinău asupra nivelului poluării atmosferei cu dioxid de azot s-au utilizat datele de inventariere a 9 surse
majore de poluare: SA „CET-1”, SA „CET-2”, SA „Fabrica de sticlă”, SA „Bucuria”, SA „Beton şi mortari”, SA
„Edilitate”, SA „Zorile”, SA „Tutun”, SA „Carmez” şi conform OND-86 au fost estimate zonele de influenţă (emisiilor)
a acestor întreprinderi (tab. 2)
• Principalii poluanţi ai aerului
• Monoxidul de carbon (CO)
• Circulaţia rutieră produce cel mai ridicat procent de CO eliberat în atmosferă
(aproximativ 85%). Aceste emisii pot fi însă reduse prin ataşarea la maşini a
unor convertori catalitici. Persoanele cardiace, copii mici şi bătrânii sunt cei mai
expuşi la intoxicarea cu CO.
• Ozonul (O3) este cel de-al doilea agent poluant al aerului. El este rezultatul unor
reacţii chimice ce implică prezenţa oxizilor de azot şi a hidrocarburilor, sub
incidenţa luminii solare, în condiţii constante. Concentraţii ridicate de ozon se
găsesc în acest tip de smog fotochimic.
• Oxizii de azot ( NOx)
• Principalele surse de NOx sunt emisiile autovehiculelor şi termocentralelor.
Oxizii de azot sunt: dioxidul de azot NO2 şi monoxidul de azot NO – ei
contribuind la problemele cauzate de smogul fotochimic.
• Dioxidul de sulf ( SO2)
• Termocentralele de cărbune reprezintă principala sursă de SO2; este urmată de
industrie şi de arderea în gospodării a cărbunelui – aceasta din urmă constituie
cea mai importantă sursă de poluare în alte părţi ale lumii, în special în lumea a
treia.
• Hidrocarburile
• Acestea apar în urma arderii incomplete a combustibililor fosili, întâlnindu-se
sub formă gazoasă (metan) şi solidă (particule invizibile prezente în fum).
Motoarele Diesel prost întreţinute evacuează gaze cu un conţinut ridicat de
particule solide.
• Efectele poluării atmosferei
• Poluarea aerului poate afecta
mediul înconjurător în mod direct
şi indirect.
• Concentraţii mari de SO2 şi NOx
pot provoca daune arborilor şi
lichenilor, pot afecta sănătatea
populaţiei şi pot coroda structura
materialelor, cum ar fi oţelul.
Efectele directe apar de obicei în
vecinătatea surselor de emisie.
• SO2 şi NOx pot forma acidul
sulfuric şi acidul azotic, substanţe
ce sunt purtate de vânt pe
distanţe lungi, revenind pe
pământ sub formă de ploi sau
ninsori acide. In acest fel, solul şi
apa devin acide la distanţe mari
de sursa de emisie.
• Aciditatea este un efect care
depinde de cantitatea de poluanţi
eliberaţi şi de rezistenţa opusă de
sol şi apă la acest fenomen.
• Efecte asupra mediului
• - acidificarea lacurilor şi a apelor
curgătoare, datorată ploilor acide.
• - dispariţia speciilor de plante şi
animale din apele cu aciditate
crescută.
• - creşterea concentraţiei de
mercur în ape, implicit în
animalele ce populează aceste
ape; efectul cel mai negativ al
acestui fapt este otrăvirea
populaţiei cu mercur.
• - acidificarea solului, fapt ce
produce creşterea concentraţiei
de aluminiu şi a altor metale
toxice, însoţită de dispariţia
nutrienţilor – potasiu, calciu,
magneziu.
• - scăderea producţiei agricole.
• - îmbolnăvirea şi dispariţia
pădurilor.
• afectarea apelor freatice.
• Rezultatele estimării denotă, că cea mai mare influenţă asupra poluării
aerului atmosferic cu dioxid de azot revine centralelor termoelectrice.
Zonele de influenţă a întreprinderilor sunt demonstrate pe harta
municipiului Chişinău în figura 2. Suprapunerea zonelor de influenţă a
întreprinderilor duc la majorarea concentraţiei dioxidului de azot în sectorul
de reacoperire. La aceste zone se referă sectoarele Buiucani şi Ciocana din
orașul Chişinău. Zonele de influenţă ale SA „CET-2” şi SA „CET-1” sunt
foarte mari şi acoperă toată aria oraşului şi suburbiile lui.
Măsuri de protecție :

1. 1. Construirea unor cosuri cat mai inalte in fabricile in care se

produc gaze nocive, pentru a elimina gazele cat mai sus in
atmosfera; unele gaze sunt arse la inaltimi, in atmosfera.
2. Fixarea de filtre moderne in fabricile de negru fum, ciment,
var etc, care sa retina particulele solide.
3. Imbunatatirea calitatii carburantilor, care sa reduca procentul
de oxid de carbon din gazele arse.
4. Fixarea de filtre catalitice la motoarele autovehiculelor, care
sa retina oxidul de carbon.
5. Obligativitatea reglarii corespunzatoare a combustiei
motoarelor, astfel incat gazele evacuate sa aiba un continut cat
mai redus de componente poluante.
6. Economica si financiara a intreprinzatorilor care folosesc
surse de energie regenerabila
7. Instalarea dispozitivelor (filtrelor) de purificare a emisiilor
8. Purificarea apelor prin procedee de separare sau distrugere a
substantelor nocive.
9. Inverzirea teritoriilor fiind proiectae spatii verzi
10. Inventarierea si intretinerea corecta a incaperilor pentru
stocarea pesticidelor
11. Interzicerea arderii substantelor solide , a frunzelor
12. Crearea unui sistem centralizat si a rampelor de colectare a
deseurilor , intalarea tomberoanelor speciale