Sunteți pe pagina 1din 5

Smogul fotochimic Sub denumirea de smog sunt cunoscute (n limba engleza smoke = fum, fog = ceata) fenomenele atmosferice

de suprapunere a poluarii cu fum si gaze nocive peste ceata. Prin efectul combinat al acestora apare un sinergism care determina o nocivitate extrem de mare a diferitelor gaze toxice (n special a SO2 si NO2) aflate chiar n concentratii sub limita maxima admisa. Smogul este un fenomen destul de frecvent n orasele cu circulatie intensa si cu industrie puternica, n care, datorita particularitatilor geografice si climaterice exista conditii pentru formarea cetii, a calmului atmosferic si a inversiei termice. Cele mai vestite pentru formarea smogului sunt metropolele: Los Angeles, Londra, New York, New Orleans si Minneapolis unde n decursul ultimilor 50 de ani s-au semnalat reale catastrofe de poluare din cauza smogului format. 3.1 Producerea smogului fotochimic In zilele noastre, arderea gazolinei n motoarele automobilelor este principala surs de smog n majoritatea regiunilor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot i componentele organice volatile reactioneaz n atmosfer pentru a produce smogul fotochimic. Smogul contine ozon, un compus al oxigenului alctuit din molecule cu trei atomi de oxigen. Ozonul prezent n stratele joase ale atmosferei este otrvitor i pentru a determina severitatea smogului cercettorii trebuie s msoare mai inti cantitatea de ozon aflat n aer. Smogul se formeaza in arealele urbane, in acele locuri in care exista un mare numar de automobile, cand dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberandu-se ozonul, aldehide ai cetone. Cei mai importanti compusi nocivi identificati n smog sunt oxidanti puternici ca: ozonul, peroxizii organici (peroxid de acetil), nitriti si nitroperoxizi (nitrit si nitrat de peroxiacetil), peroxizi anorganici (peroxid de hidrogen), radicali liberi etc. Cercetarile efectuate pentru stabilirea proprietatilor smogului oxidant au relevat cresterea concentratiei agentilor oxidanti spre amiaza cnd radiatiile solare sunt puternice si scaderea concentratiei dupa apusul soarelui. De asemenea formarea smogului este favorizata de cantitati mari de hidrocarburi si oxizi de azot din atmosfera, intensitatea radiatiilor de unde scurte, stabilitatea termica a aerului (inversiunile termice), viteza redusa a vntului etc. S-a stabilit existenta influentei intensitatii traficului rutier asupra aparitiei smogului. n perioada verii, n SUA, concentratia de fond a ozonului este de aproximativ 0,04 ppm. Aceasta valoare de fond a concentratiei ozonului provine n principal din patru surse: aparitiei nedorite a aerului stratosferic bogat n ozon, producerii in situ a ozonului n prezenta hidrocarburilor, emisiei de compusi organici volatili din fotooxidarea naturala a vegetatiei si transportul pe zone ntinse a ozonului format din fotooxidarea compusilor organici antropogenici si a emisiilor de oxizi de azot. Mecanismele de transport a aerului bogat n ozon din stratosfera n zonele de joasa naltime ale troposferei sunt numeroase, cel mai important se pare a fi asociat cu transportul turbionar care are loc n zonele superioare ale aerului de presiune mica asociat cu curentii de aer. Acesta este un

mecanism intermitent astfel nct contributia ozonului stratosferic la cresterea concetratiei ozonului de suprafata va avea variatii temporale considerabile. n unele situatii acest mecanism a condus la valori ale concentratiei ozonului care depasesc valoarea de fond de 0,12 ppm. Transportul In lumea noastr modern, autoturismele i camioanele reprezint o surs major de poluare. Pe eava de eapament se elimin un amestec de gaze, printre care i unele foarte otrvitoare, cum ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot i hidrocarburile. In condiii de lumin i cldur solar, aceste gaze formeaz un smog fotochimic cunoscut n special sub numele de L.A. smog deoarece apare foarte frecvent n acest ora. Smogul reprezint un amestec de fum i cea coninnd gaze toxice, inclusiv ozon. Ozonul este, dup cum am vzut, extrem de folositor n stratosfer - ptura de ozon ce protejeaz Pmntul de razele ultraviolete dar foarte nociv cnd apare aproape de nivelul solului. Aceste gaze rezult din procesele de ardere ale benzinei sau motorinei n motoarele mainilor. Orice form de transport motorizat produce probleme ecologice, dar autoturismele sunt, de departe, cele mai poluante. Utilizarea transportului public sau a mijloacelor nepoluante de deplasare biciclete, mersul pe jos poate reduce concentraia de gaze toxice din atmosfer. De asemenea, ncurajarea oamenilor de a locui ct mai aproape de locul de munc ar fi o parte a soluiei. Industria Datorit declinului industriei grele, poluarea aerului datorat industriei a sczut n ultimul timp. Dar aceasta nu nseamn c ea a disprut, fiind meninut de procesele industriale de ardere a combustibililor fosili. In 1984, n localitatea Bhopal din India, mai mult de 4000 persoane au murit i alte aproape 200.000 au avut de suferit n urma unei scurgeri de dioxin, survenit de la o fabric agro-chimic. Acest incident demonstreaz consecinele dezastruoase ale polurii aerului, survenit chiar accidental. Controale periodice ale nivelului emisiilor i stabilirea unor concentraii maxime admisibile, foarte stricte, ale diferiilor poluani din aer sunt ci care pot preveni incidena unor astfel de probleme. Efectele smogului fotochimic Smogul poate cauza severe probleme medicale. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului. Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si radiatiile solare. Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt: acute: uscaciune a mucoaselor gurii, nasului, modificari ale acuitatii vizuale, cefalee pna la congestie pulmonara, edem si moarte. La concentratii de 0,02-0,05 ppm ozonul este

sesizat olfactiv, la 0,1-1 ppm creaza tulburari de vedere, modificari ale functiei pulmonare, iar la 0,8-1,7 ppm apar congestiile pulmonare. cronice: leziuni cronice pulmonare (bronsita, pneumonii), aparitia si dezvoltarea tumorilor pulmonare. Ozonul prezinta influente negative asupra cauciucului natural si a materialelor similare prin oxidare si ruperea legaturilor duble din polimer. Prin sciziunea oxidativa au loc ruperi de legaturi si n final deteriorarea polimerului Particulele de aerosoli care reduc vizibilitatea se formeaza prin polimerizarea moleculelor mici produse n reactiile de formare a smogului. Deoarece aceste reactii implica oxidarea hidrocarburilor nu este surprinzator faptul ca speciile organice ce contin atomi de oxigen determina aglomerarea particulelor produse n smog. Aerosolii solubili n eter colectati din atmosfera Los Angelesului au compozitia elementara aproximativa ce corespunde formului CH2O. Speciile identificate n aerosolii organici din smog sunt: alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii organici, esterii si nitrati organici. Aerosolii smogului se formeaza mai degraba prin condensarea nucleelor existente dect prin autonucleatia moleculelor produsilor de reactie. Materia n suspensie dintr-o alta sursa dect smogul poate avea o anumita influenta asupra formarii si proprietatilor aerosolilor smogului. Efectele negative ale smogului asupra plantelor sunt numeroase si se datoreaza oxidantilor. Astfel, PAN prezinta toxicitate fata de plante atacnd frunzele tinere si cauznd arsuri si negriri ale acestora. Oxizii de azot chiar la concentratii mari au toxicitate scazuta fata de plante. Tokyo este capitala si cel mai mare oras al Japoniei, precum si unul dintre cele mai populate orase ale lumii, dupa statisticile din anul 1993, metropola insumand 11 631 901 de persoane. Orasul este centrul cultural, economic si industrial al Japoniei. Industria este concentrata in zona Golfului Tokyo, extinzandu-se spre Yokohama, producand aproape o cincime din totalul de produse economice, acestea cuprinzand: industria grea (cu mai mult de doua treimi din total), si industria usoara, care este foarte diversificata: produse alimentare, textile, produse electronice si optice, masini, chimicale, etc. Aceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De asemenea, numarul mare de autovehicule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentru a se reduce gradul de poluare, autoritatile locale incurajeaza folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza, care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si blocajele rutiere. Totusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei. Mexico City este capitala statului Mexic, fiind cel mai mare oras al acestei tari. Este, totodata, si cel mai mare oras al emisferei vestice si reprezinta centrul cultural, economic si politic al tarii, avand o populatie de 8 236 960 de locuitori, conform statisticilor facute in anul 1990. In acest oras se produce aproximativ o jumatate din productia economica a Mexicului, aceasta fiind reprezentata de: industria textila, chimica si farmaceutica, electrica si electrotehnica, precum si o dezvoltata industrie; aditional la acestea se mai dezvolta si industria usoara, industria alimentara si cea textila. Din cauza poluarii excesive, Bucurestiul ar putea intra in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu. Sanatatea bucurestenilor s-a inrautatit alarmant in

ultima perioada, iar factorii de mediu din s-au deteriorat grav. Cel putin asa reiese dintrun studiu realizat de Asociatia ECO-EUROPA, care a identificat principalii factori responsabili pentru situatia grava existenta la nivelul orasului. Printre acestia se numara: praful, poluarea industriala si fonica, poluarea cauzata de traficul auto, emisiile de dioxina, calitatea aerului si a apei potabile, precum si reducerea drastica a spatiilor verzi. In opinia autorilor studiului, din cauza poluarii excesive, Bucurestiul poate fi considerat "Copsa Mica doi". Locuitorii Bucurestiului inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil de 70a din poluarea orasului. Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 de tone de praf pe kilometru patrat. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul dintre orasele in care nu-ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe kilometru patrat. O comparatie cu marile metropole europene arata ca Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta - 3.674, iar Bratislava 3.674 de locuitori pe kilometru patrat. Spatiile verzi, pe cale de disparitie. Studiul realizat de specialistii de la Eco-EUROPA, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, care se sarbatoreste pe 5 iunie, arata ca in zona centrala a Bucurestiului au loc depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, din cauza traficului rutier si a parcului auto invechit. De asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca "zgomotele de tot felul sa se plimbe nestingherite printer zidurile betonate ale orasului". In ultimii 15 ani, se mai arata in studiu, din Bucuresti au disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi. Asociatia arata ca unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a automobilelor ii revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp - norma acceptata la nivel international. Masuri de combatere a formarii smogului fotochimic Un control riguros al substantelor de baza ale formarii smogului contribuie la buna protejare amediului. Pentru aceasta s-a realizat constructia de autovehicule cu motoare ale caror emisii nocive (NOx,CO, CnHm) sunt extrem de reduse.n privinta emisiilor rezultate din sursele stationare mari, cum ar fi de exemplu cele provenite de lafabricile chimice, rafinarii de petrol, controlul acestora este mai usor. Dificil este controlul surselor stationaremici unde procesul este de multe ori intermitent, sezonier si dependent de materia prima. Masuri de reducere a poluarii: Catalizatorul Catalitic reduce efectul negativ al ozonului atmosferic, compusilor organici volatili, oxidului carbonic, oxizii de azot. Combustibili alternativi (metanol, etanol, gazul natural). Scuberul este o instalatie care colecteaza emisiile convertindu-le in acid sulfuric in urma trecerii gazului printr-un recipient unde sunt pulverizate particule mici de apa sau de lapte de var. Turnurile de stripare reduc nocivitatea amoniacului care apare in procesul de productie al acestuia. Filtrele electrostatice sunt eficiente in cazul pulberilor sedimentabile in suspensie provenite din fabrici de ciment, termocentrale, fabricile de acid sulfuric. Filtrul consta in trecerea gazului solid (praf, pulbere, fum) printr-un recipient in

care se creeaza un camp electrostatic, cu capacitatea de epurare a emisiei si recuperarii solidului dispersat.