Universiteatea de Stat de Educație Fizica

și Sport
Facultatea de Kinetoterapie

Caiet de practică

Student a gr.313K: Botezatu Ștefan

Coordonator: Zavalișca Aurica
Medic: Mihaluță Adrian
 Cuprins
1 . Istoricul clubului
2. Noțiuni: traumatologie și ortopedie
3. Obiective generale
4. Efectele posturii
5. Program de recuperare a
pacienților/planul Concluzi
Universitate de Stat de Educație Fizică și Sport

Agenda

Studentului Botezatu Ștefan Mihail, anul IV, Gr., 407 facultatea de

kinetoterapie.

Coordonatorul practicii, Agapii Eugen

Metodist de specialitate,Mihaluța Adrian

Agenda a fost începută la 16 septembrie

Agenda a fost finisata la
Istoric denumiri

 1947—1949 — «Dinamo»
 1950—1957 — «Burevestnik»
 1958—1965 — «Moldova»
 1966 — «Avântul»
 1967—1971 — «Moldova»
 1972—1990 — «Nistru»
 Din 1991 — «Zimbru»

Dinamo
Clubul a fost fondat în anul 1947, cu numele Dinamo Chișinău. Data fondării clubului este
considerată 16 mai 1947 În această zi echipa a disputat un meci la Odesa, într-o ligă regională din
campionatul URSS, contra echipei locale Pișcevic, și a suferit înfrîngere: scor 0:1. Peste o zi, tot
la Odesa a avut loc ”returul”, consemnându-se o înfrângere și mai mare - 0:4. Nereușită a fost și
evoluția în ansamblu în campionat, dinamoviștii încheind sezonul pe ultimul loc - 13. Cauză a
insucceselor poate fi considerată că echipa a fost creată în perioada dificilă de după război. Pe
parcursul a trei sezoane echipa a fost condusă de Serghei Eriomin. El era ajutat de Gheorghe
Mocanu, care ulterior a edificat o generație întreagă de fotbaliști moldoveni și a fost desemnat
antrenor emerit al Republicii Moldova. Din rândul jucătorilor acelei perioade s-a remarcat
Serghei Kornilov, care, peste ani, devenind antrenor, s-a distins și el cu titlul de antrenor emerit al
republicii.
Burevestnic
În 1950 Dinamo a fost redenumită în Burevestnic (în traducere din rusă: Rândunica). Anume cu
această denumire echipa a obținut cea mai mare performanță din perioada sovietică. În
sezonul 1955 Burevestnic a câștigat primul loc în liga secundă a campionatului URSS, la o
diferență de 9 puncte de locul 2, și a promovat în prima ligă pentru sezonul următor.
În 1956 chișinăuenii au debutat în prima ligă, numită «Clasa “A”» și s-a clasat pe locul 6 din 12
echipe. A fost un debut de succes, după primul tur de campionat, având 7 victorii în 11 partide,
echipa împărțea primul loc cu granzii Spartak și Torpedo, toate cele trei echipe având câte 15
puncte.
Această evoluție bună a echipei de pe stadionul Republican a dus la umplerea stadionului la
fiecare meci. Chiar dacă stadionul a fost mărit la 25.000 de locuri, existau în continuare suporteri
care rămâneau fără bilete. Sub denumirea Burevestnik echipa a intrat în istoria campionatului
URSS, ca fiind unica echipă care a reușit să revină pe tabelă de la scorul 0–4, egalând 4–4. S-a
întâmplat asta pe 11 septembrie 1957, la meciul dintre Burevestnic și Spartak Moscova, care a
avut loc la Moscova.
În minutul doi al jocului pentru moscoviți a marcat А. Iliin, iar în minutele 8 și 9 au mai înscris
doi campioni olimpici ai anului 1956 - N. Simonean și Tatușin (care ulterior în 1962-1963 a jucat
pentru Zimbru). În minutul 19 a marcat din nou А. Iliin, stabilind scorul de 4–0. Burevestnik,
fiind condusă de moscoviți, în timpul care a rămas de jucat, a marcat de trei ori prin Iuri
Korotkov și o dată prin Eduard Danilov, și a adus partida la egalitate, scor final 4–4. În acea
periaodă în componența echipei Burevestnik au excelat asemenea fotbaliști, precum Iuri
Korotkov, Mihail Muhortov, Vitali Vațkevici, Mihail Potapov și Valentin Mirgorodschi.
Moldova
În anul 1958, echipa și-a schimbat numele în Moldova și din același an echipa s-a ales și cu o
bază sportivă - pe același loc, unde este amplasată și în prezent. Doar că în locul complexului
sportiv actual, aici erau edificate câteva căsuțe „finlandeze" de lemn și două terenuri. În această
perioadă s-a remarcat atacantul Vladimir Țincler, legendă vie a fotbalului moldovenesc.
Evoluând pentru formația Moldova, el a devenit primul și unicul jucător al clubului, inclus în
topul celor mai buni 33 fotbaliști ai Campionatului URSS. El a evoluat și în selecționata olimpică
a Uniunii Sovietice.
În componența echipei Moldova, de asemenea s-au remarcat Nicolae Esin, Vladimir Vostroilov,
Evgheni Larin, Anatol Morărița, Valeri Volostnîh, Valeri Colbasiuc și Anatol Mironov.
În 1964 echipa a ocupat ultimul loc în clasament și a părăsit primul eșalon al fotbalului sovietic.
În grupa a 2-a a ligii secunde echipa a jucat 5 sezoane. Suporterii erau nemulțumiți din cauza că
având o experiență de 9 ani petrecuți în prima ligă, după câteva sezoane în liga secundă, echipa
nu putea promova din nou în eșalonul superior. Antrenorul principal al clubului, Ivan Zolotuhin,
a declarat pe această temă în ziarul calendaristic-informațional pentru anul 1966: ”Doar în zilele
noastre rareori poți să mai auzi de la unii fotbaliști: - Este greu de jucat pe stadionul nostru.
Unii suporteri încă de la începutul jocului sunt porniți împotriva noastră. Ei s-au plictisit
probabil de aceleași nume și doresc de fiecare dată să vadă pe cineva nou”.
Avântul
În anul 1966 echipa și-a schimbat numele în Avântul. Noua denumire nu a inspirat prea mult nici
jucătorii, nici suporterii. Rezultatele echipei erau tot mai nesatisfăcătoare, și, peste un an, din
dorința multor suporteri, s-a luat decizia de a redenumi echipa ”Moldova”. În anul 1970,
”Moldova” evoluând în liga secundă numită deja ”Grupa întâi A”, s-a clasat în mijlocul
clasamentului, pe locul 11 din 22 de echipe. În anul următor doar victoria cu scorul de 4:0 din
ultima etapă a campionatului contra echipei Metalist Harkiv a salvat clubul de la retrogradare.
Nistru
În 1972 denumirea echipei a fost schimbată din ”Moldova” în ”Nistru”. În anul următor,
clasându-se pe locul 2 Nistru a obținut dreptul să joace în prima ligă, după o pauză de 10 ani.
Echipa și-a asigurat promovarea cu două etape înainte de terminarea campionatului, învingând la
Baku echipa Neftci cu scorul de 3:2. În sezonul 1974 “Nistru” nu a reușit să-și păstreze poziția în
liga superioară, și clasându-se pe ultimul loc a retrogradat în liga a doua, cu toate că a obținut
victorii contra viitoarei campioane, Dinamo Kiev, și a medaliatei cu argint Spartak Moscova, cu
scoruri identice de 1:0. La fel de scurtă a fost și evoluția Nistrului în liga superioară din anul
1983.
Prin jocul său, în acea perioadă la Nistru s-au remarcat Pavel Cebanu, Ion Caras, Alexandru
Mațiura, Serghei Dubrovin, Anatoli Rîbac, Nicolae Cebotari, Gheorghe Tegleațov și Iuri
Hlopotnov.
Zimbru
Din anul 1991 clubul poartă denumirea actuală. FC Zimbru și-a păstrat renumele celei mai
puternice echipe moldovenești și în campionatul statului independent Republica Moldova, până
în anii 2000. În 1992 Zimbru a câștigat ediția inaugurală a campionatului Moldovei. Zimbru este
singura echipă care a participat la toate edițiile Diviziei Naționale, de la fondarea ei în 1992 până
în prezent. În acest răstimp clubul a devenit de 8 ori campion al Moldovei, câștigând primele
cinci sezoane consecutive și opt din primele nouă sezoane ale campionatului Moldovei. De
asemenea Zimbru a mai cucerit de 6 ori Cupa Moldovei, de două ori în anii 1990, de trei ori
în anii 2000 și ultima dată în 2014. De la câștigarea Cupei Moldovei 2006–07 până la Cupei
Moldovei 2013–14, echipa a trecut printr-o ”secetă de 7 ani” în care nu mai câștigase nici un
trofeu, aceasta fiind cea mai ”neagră perioadă” a clubului de după Independență încoace, echipa
nereușind să urce mai sus de poziția a treia în clasamentul Divizie Naționale.
Începând cu sezonul 1993-94 Zimbru a început să participe în competițiile europene. În sezonul
1995/96 echipa a ajuns în șaisprezecimile de finală ale Cupei UEFA, iar în
campaniile 1999/2000 și 2000/2001 a ajuns până în turul trei preliminar al Ligii Campionilor.
Printre jucătorii care s-au remarcat contribuind la ascendența Zimbrului în anii '90 au
fost Alexandru Curtianu, Serghei Cleșcenco, Iurie Miterev, Ion Testemițanu, Alexandru
Spiridon, Radu Rebeja, Sergiu Epureanu, Boris Cebotari.
În perioada 2007-2012 clubul a cunoscut gustul amar al unor eliminări dramatice din competițiile
europene. În primul tur preliminar al Cupei UEFA 2007-2008, Zimbru confruntându-se
cu Artmedia Petržalka, obținuse o remiză 1-1 în deplasare, iar în meciul retur de la Chișinău, de
pe 2 august 2007, după ce a condus meciul cu 2-0, Zimbru a fost egalată (2-2) în ultimul minut
de prelungiri, minutul 94, prin urmare echipa a fost eliminată din competiție conform regulei
golului marcat în deplasare, un moment absolut dezolant în care jucătorii s-au prăbușit la pământ.
Un meci Zimbru vs. Dacia, din primăvara anului 2010, pe stadionul Zimbru. „Zimbrii” sunt în
verde
Peste doi ani, în iulie 2009, în cadrul turului doi preliminar al UEFA Europa League 2009-2010,
Zimbru s-a întâlnit în dublă manșă cu Paços de Ferreira. După ce în meciul tur de la Chișinău se
înregistrase scor alb, 0-0; în meciul retur din Portugalia echipele de asemenea jucau de la egal la
egal, iar în minutul 84' Zimbru s-a văzut condusă cu 1-0 de către echipa gazdă. În cele câteva
minute rămase până la sfârșitul jocului echipa n-a mai reușit să revină pe tabelă, și pierzând
partida, a părăsit cupele europene.
Mai recent, în turul doi preliminar al UEFA Europa League 2012-2013, Zimbru s-a confruntat cu
echipa elvețiană Young Boys Berna. În meciul tur, de la Berna echipa moldoveană a pierdut la
limită cu 0-1, iar în returul de la Chișinău a reușit să învingă cu 1-0 și să restabilească egalitatea
din scorul general. După prelungirile dictate de arbitru scorul rămase neschimbat, astfel s-a trecut
la executarea loviturilor de departajare, în urma cărora elvețienii s-au impus cu 4-
1, configurându-se o nou eliminare dramatică a ”zimbrilor” din Europa.
În 2014, sub egida antrenorului bielorus Oleg Kubarev, deși a terminat campionatul pe locul 4,
Zimbru a câștigat Cupa Moldovei pentru a 6-a oară și Supercupa Moldovei pentru prima dată.
Grație acestor succese echipa s-a calificat pentru primul tur preliminar al UEFA Europa League
2014–15. Echipa a trecut de trei tururi preliminare, depășind pe rând echipele KF
Shkëndija, ȚSKA Sofia și SV Grödig și a ajuns în premieră până în play-off-ul Europa
League, unde însă a fost eliminată de echipa greacă PAOK Salonic după o victorie cu 1–0 acasă
și o înfrângere scor 0–4 în deplasare. După acest parcurs bun în competițiile europene, echipa a
dezamăgit în campionatul intern, având evoluții slabe în prima parte a Diviziei Naționale 2014-
2015. În primele zile din decembrie 2014, după o înfrângere în fața Daciei, se vorbea despre
retragerea clubului din campionat; de la echipă au plecat antrenorul Oleg Kubarev și o serie de
jucători-cheie; totuși echipa și-a continuat evoluția în campionat, încheind sezoul pe locul 6 cu
doar 24 de puncte acumulate – de departe cel mai slab sezon din istoria clubului.
La mijlocul lunii iunie 2015, la Zimbru au avut loc schimbări majore; românul Ștefan Stoica a
fost numit în funcția de antrenor principal al echipei. Noul vicepreședinte a devenit Marin Mitran.
Președinte al clubului a rămas Nicolae Ciornîi, dar echipa principală, conform unui contract de
colaborare a trecut pe o perioadă de trei ani sub conducerea lui Octavian Moraru, fiul
businessmanului Valerii Moraru, care este finanțator la Rapid București. Noua conducere a
anunțat întărirea lotului cu circa opt jucători străini, printre care și fostul mijlocaș portughez al
Rapidului - Rui Miguel Rodrigues. Drept obiective s-au pus titlul, cupa și supercupa. După un
start bun de campionat, formația a început să piardă teren treptat. Pe 21 septembrie 2015,
antrenorul echipei, Ștefan Stoica, a fost numit selecționer al naționalei Moldovei, înlocuindu-l
pe Alexandru Curteian, care și-a dat demisia. Timp de două luni acesta a pregătit în paralel atât
clubul Zimbru, cât și echipa națională a Moldovei, iar pe 24 noiembrie 2015 și-a dat demisia de la
Zimbru. Antrenor interimar al echipei a devenit Veaceslav Rusnac.
În vara anului 2018 ajunge antrenor principal la club tehnecianul român, Sorin Colgeac , însa
petrece la club o perioada scurta dupa care la inceput de 2019 echipa este preluata de Vladimir
Aga care indeplineste functia de antrenor principal si-n ziua de azi .