Liga 1/1941-1942

🔵 Cupa Basarabiei a fost o întrecere de fotbal, organizată în România în

anul 1941, după ce Regatul României a intrat în război de partea Axei,
preluând din nou controlul asupra Bucovinei de Nord, Basarabiei și
Ținutului Herța.
După intrarea țării în război, Federația Română de Fotbal a suspendat
campionatul în curs și l-a înlocuit cu un „campionat de război”, competiție
dotată cu Cupa Basarabia, un trofeu oferit de Ziarul Universul.
În toamna anului 1941 s-au aliniat la startul competiției 66 de cluburi,
organizate în 10 grupe regionale, primele clasate participând apoi la
turneul final eliminatoriu. Cele 10 grupe s-au desfășurat după sistemul tur-
retur în perioada septembrie 1941-aprilie 1942.
S-au calificat echipele:
- UD Reșița (seria I)
- Mica Brad (seria a
II-a)
- FC Craiova, CFR Turnu
Severin (seria a III-a)
- Jiul Petroșani (seria a IV-a)

a V-a)
- Universitatea Cluj-Sibiu (seria
- Arieșul Turda (seria a VI-a)

- ACFR Brașov (seria a VII-a)

- Astra Română Moreni, FC Ploiești (seria a VIII-a)

- Gloria CFR Galați, FC Brăila (seria a IX-a)

- Rapid București, Unirea Tricolor București

și Juventus București (seria a
X-a).
🟡

Optimi:
14/05/1942
FC Ploiești - ACFR Brașov    4:2

Arieșul Turda - Universitatea Cluj-Sibiu    1:9

Astra Română Moreni - Juventus București    
1:2

17/05/1942
Unirea Tricolor București - Gloria CFR Galați    2:1
UD Reșița - CFR Turnu Severin   0:1

FC Brăila - Rapid București    3:4

🟠🟠
Jiul Petroșani - Mica Brad    3:0 neprezentare
FC Craiova-Gloria CFR Galați   3:0 neprezentare
🟣Sferturi:
30/05/1942
Juventus București - FC Ploiești    3:2
Rapid București - Unirea Tricolor București    2:0

CFR Turnu Severin - Jiul Petroșani   3:0 🟠

Universitatea Cluj-Sibiu - FC Craiova     2:1  
neprezentare
🔵Semifinale:
07/061942
Juventus București - CFR Turnu Severin    0:0
Rapid București - Universitatea Cluj-Sibiu    2:0
🟢Finala:
14/06/1942
FC Rapid București - CFR Turnu Severin    2:1
Au marcat pentru Rapid:
Radu Florian '11 (penalty)
Iuliu Baratky '21
Pentru Turnu Severin:
Felecan II '78
              Echipele finalistelor
🟢Rapid București:
Robert Sadowski - portar
Remus Ghiurițan
Ioachim Moldoveanu - fundași
Ioan Costea
Gheorghe Rășinaru
Ioan Wetzer - mijlocași
Vilim Sipos
Radu Florian
Iuliu Baratky
Dan Gavrilescu
Ioan Bogdan - atacanți
🔴CFR Turnu Severin:
Dumitru Pavlovici - portar
Ștefan Ionescu
Nicolae Luca - fundași
S. Mureșan
Ioan Pârjol
Rusalin Marcu - mijlocași
Mircea Biolan
Iosif Cosma
Richard Ludwig
Teodor Felecan II
Ioan Giumanca - atacanți
🔵 Istoric
" Şi totuşi, istoria pare să ne contrazică. În 1942, Rapid a câştigat
campionatul de război, numit în vremea aceea Cupa Basarabiei. Statiticile
nu includ aceasta competiţie în palmaresul oficial cu toate că, de exemplu,
Cupa României din 1942 (câştigată tot de Rapid) este pusă la socoteală!!!
Situaţia este încurcată, dar există argumente care vin în sprijinul ideii că
ediţia 1941-1942, câştigată de Rapid, poate fi considerată drept un titlu de
campion. De fapt, presa vremii vorbeşte despre o REORGANIZARE a
campionatului 1941-1942 într-o competiţie desfăşurată cam pe sistemul
Ligii Campionilor de azi (grupe şi meciuri eliminatorii). Competiţia era
dotată cu trofeul Cupa Basarabiei. Nimeni nu a vorbit atunci de
desfiinţarea campionatului, ci doar de REORGANIZAREA sa, pentru a putea
participa şi echipe din Basarabia şi Bucovina, teritorii realipite la patria
mamă, între 1941 şi 1944.
Un rapidist a stat vreme îndelungată în biblioteci şi a studiat ziarele vremii,
adunând argumente beton în favoarea celui de-a patrulea titlu ( primul în
ordine cronologică, şi totodată primul event!).
În “Glasul roţilor de tren”, Ioan Chirilă scrie:
"Istoria fotbalului pretinde că Rapid a câştigat campionatul abia în 1967, la
Ploieşti. Probabil că nu se ţine sema de campionatul 1941-1942. Poate
pentru că au fost campionate fără meciuri în provincie, fără meniscuri
mângâiate, fără tendoane lustruite. În sfârşit, n-am de ce să mă cert
pentru atâta lucru. Vreau să vă amintesc, însă, că de îndată ce
campionatul a luat ceva din sistemul Cupei, n-am mai avut obstacol."
În iunie 1941, România intra în război alături de Axă, atacând URSS-ul. În
scurt timp, Basarabia şi Bucovina sunt eliberate de sub dominaţia
bolşevică. Şi se reinstaurează administraţia românească. În vara anului
1941, Feredatia decide suspendarea campionatului în curs şi înlocuirea lui
cu un CAMPIONAT DE RĂZBOI, dotat cu Cupa Basarabiei. În locul
sistemului divizionar, noul campionat de război avea să se dispute pe
grupe regionale, câştigătoarele întâlnindu-se în sferturi, semi-finale şi
finală.
Mai multe motive au stat la baza acestei modificări. În primul rând, situaţia
specială de război făcea extrem de dificile deplasările lungi. Un alt motiv
pentru schimbarea desfăşurării campionatlui l-a constituit dorinţa
Federaţiei de a include în competiţie şi formaţii din teritoriile recent
eliberate de sub bolşevici.
Atât documentele Federaţiei cât şi presa vremii tratează Cupa Basarabiei
drept o competiţie OFICIALĂ, la care, e drept, participarea nu era
obligatorie (date fiind condiţiile speciale de război).
Iată ce scria Gazeta Sporturilor din 8 septembrie 1941:
“Începe disputarea match-urilor pentru Cupa Basarabiei. Activitatea
footbalistica a început să-şi reia cursul normal. Atât în provincie cât şi în
Capitala se joacă azi match-uri oficiale.”
Cu sau fără participare obligatorie, la startul competiţiei s-au aliniat toate
marile echipe ale momentului, care mai activau pe teritoriul României. Să
nu uităm că, în august 1940, pierduserăm Nordul Transilvaniei. La Cupa
Basarabiei a participat inclusiv Universitatea Cluj, echipa mutată la Sibiu
după Diktatul de la Viena.
Aşadar, s-a jucat OFICIAL pe grupe regionale. În sferturi, Rapid a bătut cu
4-3 pe FC Brăila. În semi-finale, 2-0 cu Unirea Tricolor iar în finală, 2-1 cu
CFR Turnu Severin.
“Rapid este, neînvins, cea mai bună echipă din ţară la ora actuală”, scria
Gazeta Sporturilor din 16 iunie 1942 – apreciere care se dă, întotdeauna,
echipelor campioane.
Dar care sunt motivele pentru care Cupa Basarabiei nu este inclusă în
palmaresul official al campionatelor României? Cităm din “Anuarul
Fotbalului Românesc – 2000”, la capitolul “Competiţii în timpul războiului”:
“Aceste întreceri nu au avut caracter oficial din cel puţin două motive. Întâi,
pentru că la ele nu au luat parte toate echipele calificate. Apoi, pentru că
loturile nu puteau include jucătorii moblizati sau concentraţi pentru
scopuri militare”
Dar aceste argumente pot fi combătute. Faptul că “nu au luat parte toate
echipele calificate“ nu ştirbeşte din caracterul oficial al unei competiţii.
Chiar şi în zilele noastre, în divizii inferoare, unele dintre echipele calificate
spun “pas”, din motie financiare, înainte sau în timpul competiţiei. A fost
declarat acel campionat drept neoficial? Totuşi, reamintesc că la startul
Cupei Basarabiei s-au aliniat toate echipele care alcătuiseră, iniţial, prima
divizie a ţării!
Mai putem invoca precedentul Jocurilor Olimpice de la Moscova (1980) şi
Los Angeles (1984). Din motive politice, o serie de ţări nu şi-au trimis
sportivi şi oficiali, fie la Moscova, fie la LA. Dar acesta nu a fost un motiv
pentru a nu include cele două Olimpiade în palmaresul oficial!
Apoi, dacă o parte din jucători erau chemaţi sub arme, cum se face că o
altă competiţie, Cupa României (câştigată tot de Rapid) este inclusă în
palmaresul oficial? Să mai spunem că, în perioada comunistă, o mulţime
de jucători erau luaţi să-şi îndeplinească obligaţiile militare la cele două
cluburi de sorginte stalinistă, incorporările având loc, uneori, în plin sezon.
Nimeni nu s-a gândit să excludă campionatele respective din palmares!
Merită să mai zăbovim şi asupra unor argumente de ordin politic, istoric şi,
de ce nu, sentimental.
Să ne imaginăm, în primul rând, situaţia din a acel moment istoric.
România intrase în război. În loc ca activitatea sportivă să fie desfiinţată,
ea a fost adaptată noilor condiţii. Nu văd de ca acesta ar fi un motiv pentru
a ştirbi aracterul oficial a unei competiţii. Dimpotrivă, merită de două ori
mai mult apreciate eforturile sportivilor şi oficialilor din acea vreme! A nu
include aceste competiţii în palmaresul official ar fi o desconsiderare a
eforturilor făcute în epoca pentru că mişcarea sportivă să nu moară.
Nu trebuie să ne inducă în eroare termenul de Cupă Basarabiei. Aşa cum
citim în ziarele vremii, toate competiţiile oficiale au primit titulatura de
“Cupă Basarabiei”, din motive politice lesne de înţeles: provincia de-abia
fusese realipita la tara-mama, prin sacrificiile celor plecaţi pe front.
Cursele de cai, întrecerile de tennis de masă sau alte competiti se
desfăşoară în epoca sub titulatura “Cupa Basarabiei”.
Câtă vreme România s-a aflat sub tutela sovietică, era într-adevăr foarte
greu ca aceste campionate să fie considerate oficiale. Tovarăşii de la
Moscova s-ar fi supărat rău dacă s-a fi luat în considerare un campionat
reorganizat pentru a putea participa şi echipe din provinciile româneşti
răpite de bolşevici! Ca să nu mai vorbim de titulatura “Cupa Basarabiei”…
Dar mai avem astăzi motive pentru a pune în paranteze această perioadă
istorică? Ne mai este teamă să vorbim espre România anilor ‘41-‘42? Ne
mai poate interzice azi cineva să vorbim despre Cupa Basarabiei?"
Rapid Bucuresti a mai caștigat Campionatul României in: 1967, 1999,
2003.