Sportul în România

Primele asociații sportive din România a fost înființate la mijlocul secolului al XIX-lea.
Una din primele s-a numit „Societatea de dare la semn” (înființată în timpul domniei lui Al. I.
Cuza). În primii ani ai secolului al XX-lea s-au extins sporturi precum boxul, ciclismul și mai
târziu jocurile de echipă. În 1910 a fost înființat primul club de rugby în București. Doi ani mai
târziu a fost înființată în capitală Federația Societăților Sportive din România, fiind urmată de
înființarea Comitetului Olimpic Român în 1914. Prima instituție de învățământ superior în acest
domeniu, Institutul Național de Educație Fizică, și-a deschis porțile în 1923. În perioada dintre
cele două războaie mondiale sportivii români au obținut primele victorii în concursurile
internaționale.
Primul meci de fotbal din România s-a jucat la București, în zona șoselei Kiseleff în 1907
între angajați englezi și germani din industriile textilă și petrolieră din țară. În 1909, s-a înființat
„Asociația cluburilor de foot-ball din România”, și ea în principal de către străini. După Primul
Război Mondial, când României i s-au alipit și alte provincii predominant românești, autoritatea
acestei federații s-a extins în 1920 și asupra noilor teritorii. Fotbalul avea în acel teritoriu, însă, o
tradiție mai veche, echipele funcționând pe lângă uzine: astfel, în data de 15 august 1899, în
Austro-Ungaria vecină, la Arad (oraș care avea să devină parte a României) s-a jucat un meci între
două echipe locale pe un teren aflat în spatele Uzinei de Vagoane.
Echipa națională de fotbal a României își începe activitatea prin meciul de la 8 iunie 1922
de la Belgrad, contra Iugoslaviei, scorul fiind favorabil românilor, cu 2–1. La 20 mai 1923,
Comisia de Fotbal a FSSR (Federatia Societatilor Sportive din Romania) este admisă la Congresul
de la Zürich ca membră a FIFA. În această calitate de membră a FIFA, România participă la
Turneul Olimpic de Fotbal de la Jocurile Olimpice din 1924 desfășurate la Paris. În urma
insistențelor regelui Carol al II-lea, România a fost una din puținele țări din Europa care au putut
alinia o echipă națională la primul Campionat Mondial de Fotbal disputat în 1930 în Uruguay.
Federația Română de Fotbal este membră fondatoare a UEFA în 1954. Din august 1990, FRF a
devenit organ independent de conducere al mișcării fotbalistice din România, primul președinte
ales fiind Mircea Sandu.
La nivel internațional, selecționata de fotbal a României a participat până acum la 7
Campionate Mondiale de Fotbal. Cele mai mari succese le-a înregistrat pe parcursul anilor 1990.
În 1994, la Campionatul Mondial din Statele Unite, echipa României a reușit să ajungă până în
sferturi, clasându-se atunci pe poziția 6 în clasamentul FIFA. Liderul generației de aur a fotbalului
românesc este Gheorghe Hagi. În prezent, dintre fotbaliștii români celebri pot fi amintiți Adrian
Mutu și Cristian Chivu.
Cel mai cunoscut club de fotbal din România este FC Steaua București, care în 1986 a fost
prima echipă din estul Europei și singura din România ce a câștigat Cupa Campionilor Europeni.
De asemenea, în 1989 a mai jucat o finală a Cupei Campionilor Europeni. Altă echipă de succes
din fotbalul românesc este FC Dinamo București, care a jucat o semifinală a Cupei Campionilor
Europeni în 1984 iar 1990 semifinala Cupei Cupelor UEFA. Alte cluburi importante de fotbal sunt
CFR 1907 Cluj-Napoca și FC Universitatea Craiova, iar dintre cluburile istorice, au înregistrat
performanțe FC Petrolul Ploiești, UTA, FC Argeș Pitești și FC Rapid București.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sportul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia