t.b. 12-05-2006, 01:26 Universitatea Cluj-Napoca http://www.hqfl.dk/gfx/logos/rom/univ_cluj-napoca.

gif

Anul infiintarii: 1919 Porecla: Sepcile Rosii Culori: alb-negru Stadion: "Ion Moina" (28.000 locuri) Debut in Divizia A: 1932-33 Sezoane in prima divizie: 50 Alte nume: CSU Cluj (1948-50), tiina Cluj (1950-66) Cea mai buna clasare: locul 2 in sezonul 1932-1933 In Cupa Romaniei: castigatoare in 1965, finalista in 1934, 1942, 1949 In cupele europene: - Cupa Cupelor: 1965-66 1-0 - 2-0 vs SC Wiener Neustadt, 0-2 - 0-4 vs Atltico Mad rid - Cupa UEFA 1972-73 4-1 - 1-5 vs FC Levski-Spartak Sofia Jucatori reprezentativi: Lazr Sfera, Sepi Graian, Orza, Andrei Sepci, Sever Coracu, Tony Dasclu, Mircea Luca , fratii Medrea , Viorel Mateianu, Zoli Ivansuc, Petru Emil, Remus Cmpeanu, Traia n Georgescu, Mircea Neu, Dan Anca, Mihai Adam, Uifleanu, Solomon, Mustea, Cmpeanu II, Ciocan, Tegean, Batacliu, Lzreanu, Viorel Murean, Dobru, Dobrot, Muzsnai, Florin Pru nea, Zoltn Iasko, Meszaros, Anton Dobos, Pojar, Andrei Zanc, Ioan Ovidiu Sabu, Hor aiu Cioloboc, Zoltn Ritli, Kadar, Vasile Brtianu II, Francisc Dican, Ovidiu Maier, Marius Predatu, Tiberiu Blan, Liviu Mihai, George Florescu, Dan Codreanu, Rzvan Co ci... t.b. 12-05-2006, 01:48 Scurt istoric Clubul Universitatea Cluj a fost infiintat in Septembrie 1919 de catre Societate a Sportiva a Studentilor Universitari. In fruntea acestei asociatii se afla Prof .Univ.Dr. Iuliu Hatieganu, cel care este recunoscut ca fondatorul si primul pres edinte al clubului. Fiind semnul distinctiv al studentilor clujeni, "sepcile ros ii" a devenit numele de alint al echipei. http://img327.imageshack.us/img327/2352/16ya.jpg Neexistand inca un sistem competitional la nivelul intregii tari, echipa Univers itatii a participat la inceput doar in competitii locale. Jucatorii inceputului au fost: Tripa - Veteanu, Tarlea - Petica, Ratiu, Popovici - Crasnic I, Guga, Po pescu, Crasnic II, Gruescu. In anul 1923 echipa a jucat finala "Cupei Mara" cu C hinezul Timisoara (0-2) si a intreprins un turneu in Franta, Italia si Iugoslavi a cu formatia urmatoare: Lazar - Tarlea, Albisi - Ratiu, Cuna, Deutsch - Corcan, Serb, Guga, Bonciocat, Giurgiu. In formula predivizionara a campionatului national Universitatea a ajuns de patr u ori in turneul final. In 1923-1924 pierde in sferturi cu Chinezul Timisoara (0 -0 si 0-3), la fel in 1924-1925 cu UCAS Petrosani (0-3). In 1926-1927 dupa 3-0 c u AMEFA Arad ajunge in semifinala cu Chinezul Timisoara (2-5). Tot in semifinala s-a oprit si in 1929-1930 (0-3 cu Gloria CFR Arad), dupa ce trece de Staruinta Oradea (4-0) si SG Sibiu (7-0) http://img327.imageshack.us/img327/50/20um.jpg

Incepand din anul 1932 Universitatea a participat in Campionatul National Divizi a A si chiar din primul an a ocupat locul 1 in seria a II-a. Disputa finala camp ionatului cu Ripensia Timisoara (0-0 si 3-5). Echipa de baza din acel an a fost: Sepci - Sfera, Iancovici - Dobosan, Gain, David - Matei (Tabacu), ploesteanu, S epi II, Surlasiu (Stanoef), Baciu. Anul urmator s-a clasat doar pe al treilea lo c in seria a II-a, dar a disputat finala Cupei Romaniei cu Ripensia Timisoara (0 -5). Au urmat cativa ani cu evolutii oscilante, iar din 1938 joaca in Divizia B timp de 2 ani. In 1940 a revenit in prima divizie si si-a mutat resedinta tempor ar la Sibiu, datorita Dictatului de la Viena, care a hotarat cedarea unei parti din Ardeal Ungariei. In ultimul campionat dianinte de razboi (1940-1941) s-a cla sat pe locul 12, iar in anul 1941-1942 a jucat finala Cupei Romaniei cu Rapid Bu curesti (1-7) cu formatia urmatoare: Boros - Bretoteanu, Medrea II - Chirila, Mu sca, Jifcovici - Moldovan, Coman, Dascalu, Medrea III, Taranu. In 1945 echipa a revenit la Cluj si din 1946 a jucat din nou in prima divizie, e chipa de baza fiind: Cristea - Straja, Luca, Medrea II - Joja, Radulescu - Taran u, Roman, Dascalu, Jifcovici (Medrea III), Coracu. Din 1946 denumirea echipei a devenit Stiinta Cluj. In 1948-1949 echipa retrogradeaza din nou in Divizia B, da r in acelasi timp joaca finala Cupei Romaniei cu CSCA (Steaua) Bucuresti (1-2). Lotul de baza folosit a fost: dr Cristea - Ioanovici, dr. Luca, Tarau - Craciun, Mihut, Lutz, I Copil, St Covaci (Avram), Tomescu, Zehan. Din nou stagiul in div izia B a fost scurt si dupa un an, in 1950 revin in primul esalon, unde a jucat timp de 6 ani. In 1958-1959 echipa a revenit in Divizia A sub conducerea renumit ului antrenor Stefan (Pisti) Covaci - Nicoara, Roman, dr Georgescu, Muresan, Cos tin, Crisan, Marcu, Suciu, Petru Emil, Mateianu, Moldovan, Ivanovici, Munteanu, Lutz, Copil, Kromelly. Urmeaza 18 ani in care Universitatea Cluj (nume la care s -a revenit in 1966) a reprezentat o prezenta certa in prima divizie. In 1972-197 3 echipa a obtinut cea mai buna clasare din anii de dupa razboi, locul 3. In anu l 1964-1965 echipa a castigat Cupa Romaniei, ceea ce reprezinta cea mai mare per formanta a lui "U". Echipa care a castigat finala Cupei cu Dinamo Pitesti (2-1) a fost condusa de antrenorii Sepci si Cosmoc: Mogut - Marcu, dr Georgescu, Grajd eanu, Remus Campeanu - V. Alexandru, Nesu - Szabo, Ivansuc, Adam, Suciu. Din nou Universitatea a jucat in Divizia B pentru 3 ani, revenind in Divizia A i n 1979 sub conducerea lui Petre Moldoveanu, echipa fiind: Moldovan, Lazareanu Anca, Mos, Iosif Muresan, Ciocan, Uifaleanu, Vidican, Campeanu II, Aurel Muresan , Bagiu, Raduta, Dobrota, Liviu Mihai, Suciu, Florin Pop. Dupa 3 ani a retrograd at din nou, revenind dupa alti 3 ani in Divizia A, in 1985. De data aceasta sub conducerea lui Remus Vlad, care a preluat echipa in 1984, avand la dispozitie ur matorii jucatori: Iasko, Ariciu - Poratchi, Iosif Muresan, Neamtu, Ciocan, Mesza ros, Stoica, Fasic, Bucur, Boieru, Florin Pop, Dobrota, Musznai, Fesnic, Bagiu. De atunci Universitatea se afla in Divizia A (cu o sincopa in 1991-1992 cand joa ca in B), dar clasarile in acesti ani nu au fost deloc multumitoare. Remarcabila este activitatea clubului la nivelul echipelor de tineret (trei titl uri nationale in 1962-1963, 1970-1971 si 1971-1972) si mai ales la echipele de j uniori (sapte titluri nationale in 1955, 1956, 1964-1965, 1966-1967, 1968-1969, 1971-1972, 1973-1974). Cu aceste performante Clubul "U" este primul din Romania la nivelul juniorilor. Universitatea Cluj este cunoscuta ca o echipa care a cres cut multi jucatori de seama ai fotbalului romanesc. Cel mai recent si mai cunosc ut jucator fiind Ioan Ovidiu Sabau, jucator de baza al nationalei Romaniei in ul timii ani, care a jucat la Dinamo Bucuresti si apoi in Italia, la Brescia Calcio . Alti jucatori de seama ai fotbalului romanesc recent care au trecut pe la "U" sunt portarul Prunea si liberoul Dobos. http://img327.imageshack.us/img327/9581/35lx.jpghttp://img327.imageshack.us/img3 27/8979/40eq.jpghttp://img327.imageshack.us/img327/3327/54cs.jpg Ioan Ovidiu Sabau, Florin Prunea si Toni Dobos

Dupa o perioada nefasta, cu un an petrecut in Divizia C, echipa a revenit in Div izia B, avandu-l la conducerea echipei pe Ioan Ovidiu Sabau. Acesta a incercat r ealizarea unei echipe noi, cu spirit profesionist, dar neavand sprijinul orasulu i a renuntat, plecand la Rapid Bucuresti inapoi. Traim in continuare cu speranta ca se va reusi renasterea echipei si aducerea ei inapoi unde ii este locul: in topul fotbalului romanesc si in inimile ardelenil or de pretutindeni. Haide "U"! sursa: www.ucluj.piczo.com t.b. 12-05-2006, 01:51 De ce alb-negru? Cte pregatiri si cte emotii pentru primul meci oficial al lui "U"! Intmplarea sau r espectarea unei simbolice traditii face ca acest prim meci intercluburi de dupa primul razboi mondial sa fie perfectat ntre "U" Cluj si Gloria Arad. Data: 16 mai 1920. Mai ramneau sa fie rezolvate problema echipamentului, a transportului, a c azarii si a hranei. Si nu mai erau dect cteva zile... Cu 48 de ore nainte de meci, a sosit tocmai de la Praga primul echipament complet , n culorile studentesti traditionale pe plan mondial, alb-negru n dungi (culori " U"-iste pna n ziua de azi), un rnd de ghete de crom, toate procurate de Mihai Tripa (primul portar al lui "U") si Andrei Suciu, ambii studenti la Politehnica din c apitala Cehiei. Se poate spune ca, n conditiile grele din acea perioada, cei doi au avut mare noroc ca au gasit de vnzare echipament n aceste culori. Altfel, cine stie n ce culori ar fi evoluat astazi Universitatea?!... Meciul, arbitrat de aradeanul Bischoff, a fost cstigat de clujeni cu scorul de 31. "U" a fost nsotita nca de la prima deplasare de un numeros grup de studenti clu jeni. Aici, la Arad, s-a nascut ndemnul Tempo "U"! Haide "U"!, care se mai aude si astazi pe stadion. Articol de Gheorghe I. Bodea (Ziarul Clujeanului) t.b. 12-05-2006, 01:54 Aurel Guga primul capitan al nationalei Aurel Guga a purtat banderola la primul meci oficial al Romaniei, in 1922, cu Iu goslavia (2-1). Atacantul Universitatii a participat la Jocurile Olimpice din 19 24 de la Paris. Guga a fost socotit de toti specialistii vremii ca unul dintre c ele mai valoroase produse ale fotbalului romanesc din toate timpurile. A murit t ragic, inecat in Bega, la doar 39 de ani, in urma unui accident rutier. Pe Aurel Guga, cronicarii vremii l-au descris ca fiind prototipul fotbalistului modern. Un jucator "cu viteza, sut puternic, joc combinativ". Ioan Chirila a red at in cartea sa "Finala se joaca astazi", aparuta in 1967, o formatie nationala a tuturor timpurilor: Voinescu, Vogl, Apolzan, Vintila, Petschovschi, Bindea, Gu ga, Baratki, Petea, Vilcov, Dobay. Putini stiu insa ca Guga, fostul atacant al U niversitatii Cluj, a fost primul capitan al "nationalei", la primul meci interna tional oficial disputat de Romania pe 8 iunie 1922, cu Iugoslavia, reusind chiar sa marcheze golul victoriei in minutul 61, scor 2-1. Guga s-a nascut in 1900 la Cuvin, o comuna din Banat, a terminat liceul la Oravi ta, iar mai apoi s-a mutat la Lugoj, unde debuteaza la echipa locala Vulturii, a laturi de Giurgiu si Bonciucat, alte doua foste glorii studentesti. Pentru ca a

dorit sa urmeze Academia Comerciala din Cluj, Guga ajunge sa joace fotbal la Uni versitatea. La 22 de ani, talentul lui Guga ca fotbalist incepe sa erupa, culegi nd rapid elogiile presei vremii. |n ianuarie 1922, o revista vieneza, "Panorama" , ii dedica aproape o pagina, cu o poza mare, scriind despre el ca este "un atac ant de exceptie". Istoricul clujean Gheorghe Bodea a consemnat intr-o monografie dedicata clubului studentesc chiar o marturie a lui Rudy Wetzer, fostul atacant al Chinezului si coleg la "nationala", despre puterea sutului lui Guga, in meciul cu Iugoslavia d in 1926, scor 3-2. "Guga a scapat de Premel si alearga ca Peter (recordman la 10 0 metri). Rodin ataca prin alunecare, dar Guga sare ca la triplusalt, zboara spr e minge si suteaza din voleu. Mingea loveste bara transversala, care se zguduie. Eram acolo! Apoi musca varul liniei de poarta si din nou revine in bara. Ce for ta avea sutul lui Guga! Ma uit electrizat. Mingea prinde muchia dinspre plasa a barei, cade in poarta, anuntind intregului stadion golul", a marturisit Wetzer. Pe vremea sa, suprematia in fotbal o detinea Chinezul Timisoara, din care se ale gea grosul echipei nationale. |ntotdeauna, printre timisoreni, isi facea loc Gug a, desemnat apoi capitanul "tricolorilor" ani la rindul. |n perioada octombrie noiembrie 1923, "U" Cluj face primul sau turneu in strainatate, fiind invitata in Franta de oficialitatile din Grenoble pentru inaugurarea stadionului orasului . Clujenii joaca mai intii la Lyon cu o selectionata a orasului, cistigind cu 52. Guga a marcat trei goluri. A doua zi, presa franceza i-a apreciat evolutia, scriind ca e un jucator de talie mondiala. Tocmai pentru ca atunci se prefigura ideea unui joc Anglia-restul Continentului, francezii l-au propus in echipa Euro pei. La Grenoble, "studentii" au reusit un meci de neuitat, scor 3-0. Guga i-a incint at din nou pe francezi, printr-o evolutie magnifica, incununata cu doua goluri. Dupa terminarea facultatii in 1925, joaca pentru o scurta perioada la Petrosani, dupa care s-a intors din nou la prima iubire, Universitatea Cluj, unde a jucat pina in 1930. Clujul il paraseste dupa aproape un deceniu pentru a evolua la Ban atul Timisoara. Numit administrator financiar al orasului de pe Bega, Guga moare in 1939 intr-un accident tragic de masina. |n urma sa au ramas doar povestirile si amintirile celor care l-au cunoscut: "n prima perioada, i-am avut pe Guga si Wetzer, in a doua pe Baratki si Bindea, iar in a treia pe Bazil Marian, Petschov schi si Constantin. Dar dintre toti care este cel mai bun din toate timpurile? A pai, domnule, ca Guga nu s-a mai nascut altul!". "Cel mai mare artist pe care il cunosc este Guga pentru ca, in picioarele lui, m ingea suna, iar iarba fosneste a umilinta", Traian Grozavescu, tenor la Opera di n Cluj in anii '30 "Guga a fost unul dintre cei mai mari jucatori pe care i-a dat pamintul asta, al nostru. Si poate cel mai complet. Si cel mai modern", Ioan Chirila, in cartea " Finala se joaca astazi" http://img132.imageshack.us/img132/5496/u19204nx.jpg Una din primele fotografii ale echipei de fotbal a Universitii, realizat n 26 septem brie 1920, cu E. Meianu, Tripa, P. Petica (de la stnga la dreapta, pe rndul de jos) , Brutus Raiu, Nichin, I. Popescu-Spitz (rndul din mijloc), erlo, Vianu, Bonciucat, I osof i Ciulei Tenorul Grozavescu, pedepsit pentru "U" Unul dintre cei mai infocati suporteri ai lui Guga a fost tenorul Operei din Clu j, Traian Grozavescu, poate cel mai mare tenor roman al tuturor timpurilor. El n u lipsea niciodata de la meciurile lui "U" Cluj, intrind in conflict cu conducer ea Operei. Deoarece absenta de la spectacole, directorul Operei, Popovici-Bayreu

th, a inceput sa-l programeze intentionat in fiecare duminica de la ora 15:00, c u "Paiate" si "Cavaleria Rusticana". n pauze, dadea telefon pentru a afla ce fac favoritii sai, iar publicul meloman din sala stia dupa buna sau reaua dispozitie a tenorului, determinata si de ultimele semne venite din culise, daca "U" Cluj se afla in avantaj sau era condusa pe teren propriu. 4 goluri a inscris Aurel Guga pentru "nationala" in 12 partide disputate, fiind primul jucator roman propus in echipa Europei Articol de Radu Bichis (Gazeta Sporturilor) t.b. 12-05-2006, 01:56 Aventura lui Sepsi http://img132.imageshack.us/img132/4858/sepsi5gs.gif Andrei Sepsi, renumitul portar al Universitatii din perioada 1930-1937 a fost ndr umat la Cluj de un "U"-ist din vechea garda, Sabin Tarla. Sepsi se bucurase de o mare faima, cu deosebire dupa jocurile balcanice din vara anului 1933, desfasur ate la Bucuresti, cnd a fost portarul echipei nationale. Aceasta competitie a ramas n istorie drept "Balcaniada lui 13-0". Rememornd acele zile de glorie, Andrei Sepsi marturiseste: "Cea mai frumoasa amin tire a vietii mele de portar? Balcaniada din 1933. Visul de aur al fiecarui port ar: sa nu primeasca gol. Si asta n trei partide consecutive: cu Bulgaria (7-0), c u Grecia (1-0) si cu Iugoslavia (5-0). Nu voi uita nici ziua aceea cnd studentii bucuresteni m-au condus la Gara de Nord, n vreme ce la Cluj ma asteptau, cu ovati i si flori, sute de oameni entuziasti. M-am ntrebat atunci: de ce ma sarbatoresc tocmai pe mine?. Si am aflat mai trziu ras punsul: pentru ca de fiecare data trebuie gasit un erou. Pentru mine, nsa, la Bal caniada din 1933, toti jucatorii din echipa au fost eroi. Si aparatorii, stlpi de netrecut, ca Vogl, Albu, Robe, Moravetz, Kotormanyi, Lakatos, si naintasii, Bind ea, Kovacs, Petea Valcov, Ciolac, Bodola si Dobay, cu suturile si golurile lor d e aur". La sfrsitul anului 1934, Balcaniada de la Atena ncepea fara ca Sepsi, marele porta r al Universitatii Cluj, sa fie convocat, spre nemultumirea ntregii opinii public e si a ziarelor din tara. Romnia a debutat la competitie n 26 decembrie, cu Grecia , 2-2. In cursul zilei de smbata, 29 decembrie 1934, conducerea clubului Universitatea C luj a primit un telefon de la Atena, n care se sugera ca Sepsi sa fie gata de ple care, deoarece oficialii erau nemultumiti de forma lui Burdan n urma meciului cu grecii. Sepsi a plecat, o zi mai trziu, spre Bucuresti, unde l-au asteptat delega tii Federatiei, n timp ce vnzatorii de ziare strigau titluri de articole aparute n presa sportiva din Capitala n acea dimineata: "Solutia salvatoare! Sepsi pleaca a stazi cu avionul la Atena!". In cautarea unei solutii eficiente care sa-l ajute pe Sepsi sa ajunga la timp n G recia, locotenent-comandorul de aviatie Mincu a propus Federatiei ca un avion sp ecial sa-l duca pe portar la Atena. Un om cu o inima de aur, un suflet nobil si generos, aviatorul Gheorghe Banciulescu, eroul nostru din primul razboi mondial, cel cu proteze la ambele picioare, un as al aviatiei, fara sa tina seama de fap tul ca este Anul Nou, fara sa se sperie de furtuna de zapada care s-a abatut asu pra tarii, era gata sa decoleze de pe aeroportul Pipera, purtnd n carlinga alaturi de el pe portarul lui "U" si al nationalei, Andrei Sepsi. Conform programului de drum, la 31 decembrie 1934, dupa masa, micul avion cu dou a locuri, ocupate de aviatorul Gheorghe Banciulescu si de portarul lui "U", Andr ei Sepsi, decola de pe aeroportul Pipera. Destinatia: Balcaniada de la Atena. A doua zi, ziarele anuntau panicate ca avionul disparuse fara urma. Cunoscnd itiner ariul, federalii nu s-au emotionat, deoarece credeau ca pilotul facuse o escala

la Salonic. Trziu de tot, Sofia a comunicat stirea ca avionul s-a aprovizionat cu benzina n Bulgaria, apoi a decolat din nou si a fost vazut zburnd la mica naltime deasupra coastelor Marii Negre, n directie contrara Atenei. De fapt, ce se ntmplase? Avionul a oprit sa alimenteze la Burgas (Bulgaria), dar d in cauza unor tergiversari de ordin organizatoric, cei doi au fost nevoiti sa-si petreaca Anul Nou pe acel aeroport. In dimineata zilei de 1 ianuarie 1935, avio nul a decolat, dar, dupa cteva zeci de kilometri, pilotul a observat o functionar e neregulata a motorului. Facnd o revizie sumara, a constatat ca benzina care i s -a pus la dispozitie pe aerodrom era impura, lucru care l-a facut sa-si dea seam a ca o continuare a zborului devenea imposibila. Motorul functiona din ce n ce mai prost, asa ca, la 20 de kilometri de Mangalia, a trebuit sa ia o hotarre eroica: sa aterizeze fortat. A reusit sa aduca aparatul la sol cu brio, iar drumul pna la Mangalia a fost facut de cei doi cu o caruta c are trecea ntmplator pe sosea. Sepsi nu a mai ajuns la Balcaniada, dar a trecut pr in cea mai teribila aventura a vietii lui. Articol de Gh. I. Bodea (Ziarul Clujeanului) t.b. 12-05-2006, 02:07 Clujenii - copiii teribili ai diviziei

Mi-a cazut n mna o fotografie care surprinsese, cu mai bine de 55 de ani i urma, pe primii propagandisti ai sportului romnesc n Ardeal si Banat, componenti ai societ atii Petru Maior asociatie a studentilor romni de la Universitatea din Budapesta. n figura unuia dintre sportivi I-am recunoscut pe profesorul arhitect Victor Vlad, constructorul mai multor cladiri de mare importanta din orasele de peste munti. Iata, depanate de domnia sa, pe scurt, amintirile legate de nceputurile fotbalul ui nostru studentesc: "Prin anul 1905, entuziasmul tineretului universitar din Budapesta a dus la nfiin tarea unei asociatii sportive sub denumirea Clubul atletic universitar din Budape sta .(B.E.A.C.). n acelasi timp, noi, studentii romni din capitala vecina, luam init iativa de a activa prin societatea "Petru Maior". La inceput , cei din "Petru Maior" am njghetat pentru un antrenament doua echipe de fotbal, care apoi au sustinut cu succes cateva meciuri cu echipa sora B.E.A.C . E interesant felul n care ne-am castigat echipamentul sportiv. Cei mai multi tr aiau din resurse modeste, chiar foarte modeste. n consecinta, chilotii I-am primi t de la vesnica sentimentala mamica adesea fara aprobarea paterna. Ciorapii nalti ? Dar era neaparat sa jucam n ciorapi nalti pna sub genunchi? Asadar, jucam n cei d e toata ziua - lasnd n jos jartierele sau rasucindu-I pna peste glezne. Mai grea er a problema treningurilor si a bocancilor. Inventivitatea si spiritul de initiati va tineresc au izbutit si aici. O data cu sosirea primaverii, deci si a sezonulu i sportiv, paltoanele deveneau inutile. Atunci le-am dus la Casa de amanet. Dupa cum am mai spus, am lucrat cu toata seriozitatea. Din rndurile noastre au ie sit campioni ai tarii n atletica. Amintesc doar pe cei mai populari : pe dr. Teof il Morariu, campion la aruncarea greutatii, si pe arhitectul Virgil Salvan, camp ion la box. Am ntrecut la fotbal si echipa B.E.A.C. Ca urmare a succeselor sporti ve, la alegerile de comitet din anul 1911 colegii m-au ales ca presedinte al soc ietatii "Petru Maior". Nu ne-am multumit nsa cu aceste rezultate tehnice. Ne gndeam sa trezim interesul p entru sport si printre cei lasati acasa. Am nceput deci propaganda. Personal, n 19 13 am stat la Arad trei luni si, cu ajutorul gazetelor locale, am deschis campan ia Dupa razboi, fostii coechiperi de la Petru Maior au revenit n mijlocul vietii sporti ve studentesti. Fiecare a format, in orasul sau, un focar sportiv care a devenit , n cele din urma, un club adavarat. Asa ia fiinta la Cluj, din initiativa vechiu lui maiorist dr. Bonciocat si a altor tineri intelectuali ntorsi de la Viena, pri mul club sportiv studentesc din Romania, numit C.S.Universitatea Cluj. Era n septem

brie 1919. E interesant de retinut ca primele tricouri alb-negru au fost confectio nate la Praga, prin grija studentilor Suciu si Tripa, viitorii ingineri, aflati n drum spre patrie, de la Viena la Cluj. Fotbalul studentesc clujean se afirma nca de la nceputuri, att pe plan national, ct si peste hotare, n multe perioade anul 1931, de exemplu dovedindu-se a fi vioara n ti n concertul fotbalului romnesc. Capitolul nostru se refera la greu ncercata Univer sitate a anului 1934. Ceea ce se ntmpla astazi cu Ivansuc, Anca si Ringheanu care nving surprinzator la B rasov si duminica cealalta cedeaza un draw la Cluj unui Rapid obosit si deconect at este, de fapt, o traditie (!). Pe vremuri Sepi, Ploesteanu si Sepci erau acei asi capriciosi minji si copii teribili ai diviziei. Dovada , comportarea din anu l 1934. La ntreruperea din iarna 1933 (campionatul ncepea atunci toamna si se ispr avea vara urmatoare), Universitatea ocupa o frumoasa pozitie secunda, n clasament ul celor opt divizionare A , la egalitate de puncte (11) cu prima Crisana - dar avnd un goloveraj inferior cu 40 de sutimi. Sortii decid ca n prima etapa a reluarii (primavara 1934) sa se dispute si derbiul la Oradea. Dupa o repriza egala, Crisa na domina n cea de-a doua parte si Baratki cel mai bun din 22, cu toate ca postul de centru inaintas nu-I convine nsa margheaza printr-o spendida lovitura cu capu l n minutul 38. Partida a fost urmarita cu mare interes, bucurndu-se de un numar r ecord de spectatori oradeni ( 2300), la care s-au adaugat 700 de microbisti cluj eni sositi cu trenurile de dimineata. Formatiile , pe atunci printre cele mai bu ne din campionat, merita sa fie cunoscute. Crisana: Pulock Szabo II, Matei Pintea, Karlach, Szoke Csonko, Bonatiu,Baratki, Nagy, Muresan. "U": Sepci Ghilezan, Sfera Dobosan, Gain, David Sarbu, Ploiesteanu, Sepi II, Ion as, Surlasiu Urmeaza , n mod neasteptat, si alte nfrngeri ( 0-1 cu AMEFA si C.F.R. , 0-3 cu Venu s), astfel ca n vara, cu o etapa nainte de final, alb-negrii erau plasati pe locul VI, amenintati fiind de riscurile barajului pentru ramanerea n prima divizie. To tul depindea de rezultatul ce aveau sa-l obtina n deplasare la Brasov ( locul VII ), unde trebuiau sa marce 2-3 puncte fara sa primeasca. Noroc de Sepci, care a aparat magistral, si de Tabacu, Ploiesteanu si dr.Ghileza n, care au stabilit scorul final la 30 si U a zburat imediat pe locul III, dupa ce mbolnavise de inima rea nu stiu cti suporteri. Pentru cei interesati, transcriem aici ntregul clasament al campionatului 1933-1934: Venus, Crisana, U ,C.F.R., AMEFA, Chinezul, Brasovia, Tricolor. n toamna urmatoare universitarii aveau sa se plase ze din nou n dreptul cifrei III a clasamentului.

(20 august 1967) Articol de Gheorge Mitr Home arrow Articole arrow Clujenii - copiii teribili ai diviziei Clujenii - copiii teribili ai diviziei Print E-mail Mi-a cazut n mna o fotografie care surprinsese, cu mai bine de 55 de ani i urma, pe primii propagandisti ai sportului romnesc n Ardeal si Banat, componenti ai societ atii Petru Maior asociatie a studentilor romni de la Universitatea din Budapesta. n figura unuia dintre sportivi I-am recunoscut pe profesorul arhitect Victor Vlad, constructorul mai multor cladiri de mare importanta din orasele de peste munti. Iata, depanate de domnia sa, pe scurt, amintirile legate de nceputurile fotbalul ui nostru studentesc: "Prin anul 1905, entuziasmul tineretului universitar din Budapesta a dus la nfiin tarea unei asociatii sportive sub denumirea Clubul atletic universitar din Budape sta .(B.E.A.C.). n acelasi timp, noi, studentii romni din capitala vecina, luam init iativa de a activa prin societatea "Petru Maior". La inceput , cei din "Petru Maior" am njghetat pentru un antrenament doua echipe de fotbal, care apoi au sustinut cu succes cateva meciuri cu echipa sora B.E.A.C . E interesant felul n care ne-am castigat echipamentul sportiv. Cei mai multi tr aiau din resurse modeste, chiar foarte modeste. n consecinta, chilotii I-am primi t de la vesnica sentimentala mamica adesea fara aprobarea paterna. Ciorapii nalti

? Dar era neaparat sa jucam n ciorapi nalti pna sub genunchi? Asadar, jucam n cei d e toata ziua - lasnd n jos jartierele sau rasucindu-I pna peste glezne. Mai grea er a problema treningurilor si a bocancilor. Inventivitatea si spiritul de initiati va tineresc au izbutit si aici. O data cu sosirea primaverii, deci si a sezonulu i sportiv, paltoanele deveneau inutile. Atunci le-am dus la Casa de amanet. Dupa cum am mai spus, am lucrat cu toata seriozitatea. Din rndurile noastre au ie sit campioni ai tarii n atletica. Amintesc doar pe cei mai populari : pe dr. Teof il Morariu, campion la aruncarea greutatii, si pe arhitectul Virgil Salvan, camp ion la box. Am ntrecut la fotbal si echipa B.E.A.C. Ca urmare a succeselor sporti ve, la alegerile de comitet din anul 1911 colegii m-au ales ca presedinte al soc ietatii "Petru Maior". Nu ne-am multumit nsa cu aceste rezultate tehnice. Ne gndeam sa trezim interesul p entru sport si printre cei lasati acasa. Am nceput deci propaganda. Personal, n 19 13 am stat la Arad trei luni si, cu ajutorul gazetelor locale, am deschis campan ia Dupa razboi, fostii coechiperi de la Petru Maior au revenit n mijlocul vietii sporti ve studentesti. Fiecare a format, in orasul sau, un focar sportiv care a devenit , n cele din urma, un club adavarat. Asa ia fiinta la Cluj, din initiativa vechiu lui maiorist dr. Bonciocat si a altor tineri intelectuali ntorsi de la Viena, pri mul club sportiv studentesc din Romania, numit C.S.Universitatea Cluj. Era n septem brie 1919. E interesant de retinut ca primele tricouri alb-negru au fost confectio nate la Praga, prin grija studentilor Suciu si Tripa, viitorii ingineri, aflati n drum spre patrie, de la Viena la Cluj. Fotbalul studentesc clujean se afirma nca de la nceputuri, att pe plan national, ct si peste hotare, n multe perioade anul 1931, de exemplu dovedindu-se a fi vioara n ti n concertul fotbalului romnesc. Capitolul nostru se refera la greu ncercata Univer sitate a anului 1934. Ceea ce se ntmpla astazi cu Ivansuc, Anca si Ringheanu care nving surprinzator la B rasov si duminica cealalta cedeaza un draw la Cluj unui Rapid obosit si deconect at este, de fapt, o traditie (!). Pe vremuri Sepi, Ploesteanu si Sepci erau acei asi capriciosi minji si copii teribili ai diviziei. Dovada , comportarea din anu l 1934. La ntreruperea din iarna 1933 (campionatul ncepea atunci toamna si se ispr avea vara urmatoare), Universitatea ocupa o frumoasa pozitie secunda, n clasament ul celor opt divizionare A , la egalitate de puncte (11) cu prima Crisana - dar avnd un goloveraj inferior cu 40 de sutimi. Sortii decid ca n prima etapa a reluarii (primavara 1934) sa se dispute si derbiul la Oradea. Dupa o repriza egala, Crisa na domina n cea de-a doua parte si Baratki cel mai bun din 22, cu toate ca postul de centru inaintas nu-I convine nsa margheaza printr-o spendida lovitura cu capu l n minutul 38. Partida a fost urmarita cu mare interes, bucurndu-se de un numar r ecord de spectatori oradeni ( 2300), la care s-au adaugat 700 de microbisti cluj eni sositi cu trenurile de dimineata. Formatiile , pe atunci printre cele mai bu ne din campionat, merita sa fie cunoscute. Crisana: Pulock Szabo II, Matei Pintea, Karlach, Szoke Csonko, Bonatiu,Baratki, Nagy, Muresan. "U": Sepci Ghilezan, Sfera Dobosan, Gain, David Sarbu, Ploiesteanu, Sepi II, Ion as, Surlasiu Urmeaza , n mod neasteptat, si alte nfrngeri ( 0-1 cu AMEFA si C.F.R. , 0-3 cu Venu s), astfel ca n vara, cu o etapa nainte de final, alb-negrii erau plasati pe locul VI, amenintati fiind de riscurile barajului pentru ramanerea n prima divizie. To tul depindea de rezultatul ce aveau sa-l obtina n deplasare la Brasov ( locul VII ), unde trebuiau sa marce 2-3 puncte fara sa primeasca. Noroc de Sepci, care a aparat magistral, si de Tabacu, Ploiesteanu si dr.Ghileza n, care au stabilit scorul final la 30 si U a zburat imediat pe locul III, dupa ce mbolnavise de inima rea nu stiu cti suporteri. Pentru cei interesati, transcriem aici ntregul clasament al campionatului 1933-1934: Venus, Crisana, U ,C.F.R., AMEFA, Chinezul, Brasovia, Tricolor. n toamna urmatoare universitarii aveau sa se plase ze din nou n dreptul cifrei III a clasamentului. (20 august 1967)

Articol de Gheorghe Mitroi t.b. 12-05-2006, 02:10 Atlet si fotbalist al nationalei

La 15 iulie 1939, "Gazeta Sporturilor" publica o stire primita cu multa bucurie si speranta n tabara suporterilor "U"-isti: jucatorul Sever Coracu a obtinut tran sferul de la Ripensia Timisoara la Universitatea Cluj. Asteptase un an pentru ac est transfer. Incadrarea lui n echipa "Sepcilor rosii" era considerata drept un r eal cstig, o garantie ca atacul primeste o greutate specifica mai mare prin prest atia acestui talentat atlet si fotbalist. Evocnd figura lui Sever Coracu, n 1948, cu ocazia promovarii acestuia ca Doctor n Medicina si Chirurgie la Universitatea "Victor Babes" din Cluj, dr. Mihai Iubu scria: "Sever Coracu este extrema stnga a acestui Academic Club si pna anul trecut sprint erul si saritorul sectiei de atletism unde a crescut si s-a format. Vesnic optim ist si totdeauna cu ramura de maslin n mna, mpacnd micile animozitati de pe arene, Sev er Coracu este un exemplu de sportivitate fie n partidele clubului sau, fie n cele ale nationalelor noastre de fotbal si atletism, unde el a fost selectionat de n enumarate ori. Nu pot sa nu-mi amintesc figura elevului orfan bursier care n 1938 , trimis din Banat de cealalta extrema stnga a lui U, ing. Victor Surlasiu sa-i ocu pe locul n formatia studentilor, cauta singur prin Cluj sediul Universitatii care apoi l-a promovat Doctor". Unul dintre colegii de echipa si de profesie a lui Sever Coracu, dr. Mircea Luca si aminteste: "In iunie 1938, U a cstigat un jucator - n sfrsit un jucator! - iar eu, un prieten. C ine? Sever Coracu. Intr-o zi, dupa ce batusem mingea vreo doua ceasuri, am stat sa cascam gura la antrenamentele atletilor. Pe pista erau, printre altii, fratii Sulyok si Dejenaru. Coracu n-are ce face si-mi spune: Asculta, Mircea, eu pe atl eti i iau la fuga. Si astfel, n doi timpi si trei miscari, Sever mi-a aratat ce poa te. Realiza timpul de 10,8 secunde pe suta de metri! Dr. Arnaut, cnd a vazut cum alearga fotbalistul nostru, a cautat sa ni-l sufle. Ca sa scape, Sever i-a spus ca are un prieten care alearga de doua ori mai bine. A intervenit imediat un ram asag, pe doua ciocolate, si asa a venit si Ion Moina pe terenul din parc. Ce a u rmat, a confirmat, binenteles, spusele lui Coracu. Cred ca Sever Coracu este singurul caz din istoria sportului nostru cnd un atlet, selectionat n echipa nationala, se vede n acelasi timp si fotbalist n prima aleasa a tarii". Articol de Gh. I. Bodea (Ziarul Clujeanului) t.b. 12-05-2006, 02:13 "U" N BEJENIE (articol aprut n ziarul CLUJEANUL) 04 August 2003 de Gelu RADU n 1940, dup ce nord-vestul Transilvaniei a fost rupt din trupul rii prin Dictatul de la Viena, mii de clujeni au ales refugiul. Printre ei, juctorii i conductorii echi pei de fotbal Universitatea Cluj, care au refuzat s joace n campionatul maghiar. Pentru a reconstitui cele ntmplate atunci, CLUJEANUL s-a deplasat la Sibiu, a stud iat ziarele vremii i a vorbit cu istorici i martori ai acelor vremuri. Concluzia? Prin "bejenia de la Sibiu", "U" a fcut unul dintre cele mai frumoase gesturi din istoria fotbalului romnesc. UN LOC N PLUS

"Smuli, ca i muli oameni ai locului, de la rosturile lor, forai s prseasc n grab C

i care pn mai ieri erau ntlnii la aren, la bazin sau pe pista Parcului Sportiv, urcau Dealul Feleacului i, din punctul cel mai nalt, cutau cu privirea spre locurile drag i lor de care trebuiau s se despart", scria n Almanahul Aniversar "U-75". Deoarece evacuarea oraului s-a fcut ntr-un termen foarte scurt, sportivii nu au lua t cu ei nici echipamentul i nici mingi, doar carnetele de legitimare ale juctorilo r. Prin grija lui Viorel Tnase, fost portar al echipei ntre anii 1927-1930, fotbal itii au primit bocanci de joc de la fabrica de nclminte din Sibiu. Echipamentul a fos t confecionat la Cisndie, unde erau mai multe fabrici de tricotaje. n sezonul 1939-1940, "U" nu-i ctigase dreptul de a evolua n prima divizie. Cu toate a cestea, dup primele trei etape, Federaia Romn de Fotbal a decis s suplimenteze numrul de locuri n Divizia A, de la 12 la 13, pentru a sprijini moral echipa clujean afla t departe de cas. AJUTORUL ARMATEI n 6 octombrie 1940, ziarul "Foaia poporului" publica un ordin al ministrului Aprrii Naionale prin care se punea la dispoziia Universitii "Regele Ferdinand I" din Cluj localul cazarmei "Avram Iancu" i al colii Speciale de Cavalerie din Sibiu, fr grajdu ri i dependine.

Astfel, problema continurii studiilor era rezolvat. Juctorii lui "U", majoritatea s tudeni, aveau o zi pe sptmn dedicat instruciei, fiind considerai militari n termen r La nceputul lunii decembrie 1940, gruparea clujean era recunoscut juridic sub nume le de "Clubul sportiv studenesc Universitatea Cluj-Sibiu". CAZAREA I MASA Iniial, prin grija Protopopului Miron Neagu, o parte din juctori au fost cazai la cm inul Seminarului Teologic. Din cauza numrului mare de refugiai, erau cazuri n care sportivii stteau n camere cu cte 12 paturi. Dup un timp, au fost mutai la internatul unei ntreprinderi. Ali "U"-iti, mai norocoi, stteau la rude sau la suporteri care le puseser camere la d ispoziie. Un exemple l constituie Nicolae Szoboszlay, primit cu braele deschise de doctorul Traian Stoicoiu, renumit chirurg i mare suporter al "alb-negrilor".

Alimentaia a fost o problem grea n perioada bejeniei, mai ales c rzboiul determinase o criz de hran. n general, clujenii mncau la cantina internatului unde erau cazai, da r au nceput s i improvizeze. Pe malul Cibinului, ei au nvat s prind pete cu mna. Pr dus la restaurantul "Rscruci", care le oferea, la schimb, mncare gtit. Spre sfritul bejeniei, clujenii au folosit o alt metod de a-i rotunji veniturile: sub conducerea lui Szoboszlay i a lui Jivkovici, lotul mergea la colindat. Melodia l or preferat era "O, ce veste minunat". CAMPIONATUL DE RZBOI

"U" a disputat prima partid oficial de la Sibiu n 20 octombrie 1940, pierdut ns n faa ortului Studenesc: 1-2. Meciul a fost urmrit de o audien-record: 2000 de persoane. D ar campionatul 1940-1941 avea s fie suspendat din cauza izbucnirii rzboiului antisovietic. "U" era clasat pe locul 11, cu dou meciuri mai puin disputate. n urmtorul sezon, competiia s-a disputat pe zone geografice, fiind denumit "Cupa Bas arabia". "U" a ctigat seria a 5-a, iar apoi s-a calificat pn n semifinale, unde a fos t nvins de Rapid cu 1-4.

n vara anului 1942 s-a produs o nou reorganizare, ntrecerea fotbalistic devenind "Ca mpionatul de rzboi". "U" era cea mai tnr echip, avnd media de vrst de 22 de ani! Cluj

i au terminat campionatul pe locul 9. "U" a mplinit un sfert de veac de existen n bejenie, dar campionatul 1943-1944 nu sa mai ncheiat din cauza rzboiului. "U" ocupa locul 3, dup FC Craiova i Rapid.

"Bieii s-au rspndit care ncotro. Era greu. Din ce n ce mai greu. i totui, parc dinsp nte, venea o dung de lumin... Venea, ea, dunga de lumin", scria doctorul Mircea Luc a n volumul su de memorii, intitulat "epcile roii". Cea mai bun performan a tinerilor clujeni n acea perioad a fost accederea n finala Cup ei Romniei, n sezonul 1941-1942. Din pcate, "U" a fost nfrnt la Bucureti de Rapid, cu -1. DIN NOU ACAS

Momentul ntoarcerii la Cluj, n 26 iulie 1945, este descris ntr-un paragraf emoionant al crii lui Mircea Luca: "mi era parc fric s calc pe pietre, pentru ca nu cumva ceva s se mite i s se schimbe. Chiar n ziua sosirii ne-am dus la stadion. Szony-baci era a colo, ca ntotdeauna. Cnd ne-a vzut, n-a putut scoate nici un cuvnt. A stat aa, vreo t rei minute n ir. Nici nu clipea. Apoi, la fel de mut, s-a ndreptat spre un dulap. A deschis cu cheia i a tras de un sertar mare, ca de scrin. i, cu aceleai micri de rob ot, a scos din sertar 11 tricouri alb-negre, aezate cu grij unul peste cellalt. Abi a dup ce le-a pus pe mas i le-a netezit de cteva ori, i-am auzit glasul: . Nimeni na mai scos o vorb. Mi-am holbat ochii ca s nu plng i am cutat n grmad tricoul cu nr. Era tricoul meu. n timp ce-l trgeam pe cap, am zbovit, cutndu-i gura, ca s-l pot sruta pe dinuntru".

SUPRAVIEUITORII. CLUJEANUL a stat de vorb cu ultimii doi supravieuitori ai bejeniei , Mircea Luca i Nicolae Szoboszlay. Mircea Luca i amintete c, din cauza rzboiului, campionatul se transformase ntr-un hibr id. "O echip care era n refugiu, cu mare greuti, s-a adaptat rapid ntr-un ora ca Sibiu l, care ne-a primit exemplar. De fapt, pentru mine, Sibiul a fost un al doilea C luj".

Nicolae Szoboszlay nu a stat la Sibiu dect cteva luni, din toamna lui 1943 i pn n prim ara lui 1944, cnd campionatul s-a ntrerupt: "M-a impresionat cldura cu care am fost ntmpinat. Eram un tnr elev i cei care m-au convins s vin de la Aiud s apr la mi-au p at o grij deosebit. De Universitatea m-am ndrgostit instantaneu atunci cnd am auzit c orul cntnd imnul. Atunci am tiut c voi juca la echipa studeneasc!". OSPITALITATE SIBIAN. Ca unor oaspei de vaz, juctorilor de la "U" li s-a permis s foloseasc principalul sta dion din Sibiu, care se numea Anef. Pe arena din Parcul "Sub Arini" evolua cea m ai important echip local, "oimii", care le-a pus clujenilor la dispoziie i mingile nec esare. n ciuda vremurilor tulburi, "U" a dorit s evite evaziunea fiscal. A cerut i a obinut de la Administraia Financiar hrtie filigranat special din care se confecionau bilete, iar conducerea clubului pltea anticipat taxele pentru respectivele tichete. Astzi, stadionul din Parcul "Sub Arini" zace n paragin. Sibiul este aproape inexist ent din punct de vedere fotbalistic.

PRIMA ECHIP CU IMN. Un episod deosebit al bejeniei a fost compunerea primului cntec dedicat unei echi pe de fotbal din Romnia. Compozitorii - Nelu Brate, Seva Ivanov, Relu Constantines cu i Mircea Olteanu - au format o trup care a rmas cunoscut sub numele de "Zombby". Lansarea oficial a "imnului-mar" a avut loc la Teatrul Naional din Sibiu, n faa unei sli arhipline. Haide, U! Haide, U! Eti simbolul tinereii studeneti, Haide, U! Tempo U! Eti simbolul unor inimi romneti Noi luptm, s-nlm, Prin avnt, voin, zmbet i prin cnt, Un trup nou - bra de fier Suflet nou smuls din cer. Haide, U! Tempo U! Haide "U"! Suntem "U"-itii Clujului iubit Unii cu toii-ntr-un avnt Pornim din nou cu sufletu-nfrit La lupt, cu un singur gnd: Haide "U"! Haide "U"! (se repet refrenul) LOTUL DE JUCTORI. n cartea "Agora U", istoricul clujean Gheorghe I. Bodea scrie c, n perioada bejenie i, pentru Universitatea au jucat 38 de juctori (n paranteze sunt notate numrul de p artide, respectiv numrul de goluri marcate cunoscute): Medrea II (52, 0), iereanu (51, 28), Medrea III (49, 5), Coracu (47, 21), Dasclu (45, 48), Dumitra (41, 4), J oja (37, 2), Boro (34, 0), Coman (33, 8), Jifkovici (28, 7), Musc (27, 0), Costea (25, 0), Chiril (21, 0), Bretoteanu (21, 0), Medrea I (21, 0), Luca (18, 0), Hint z (15, 1), Moldovan (14, 2), Maghear (14, 0), Adoc (13, 0), Ioanovici (12, 0), Pu nescu (11, 0), ereanu (9, 0), Chendi (9, 0), Sngeorzan (8, 0), Vigu I (6, 0), Rdule scu-Jumate (4, 0), Cornea (3, 0), Crian (2, 0), Kundt (2, 0), Petean (2, 0), Szobo szlay (2, 0), Hulea (2, 0), Iancovici (2, 0), Ivan (2, 2), Mesaro (1, 0), Potopea nu (1, 0), Tiberian (1, 0). n total, "U" a disputat 84 de meciuri, din care a ctigat 49, a fcut 6 egaluri i a pie rdut de 29 de ori. A nscris 263 de goluri i a primit 167. http://img327.imageshack.us/img327/2352/16ya.jpg FOTODOCUMENT. SIBIU, 1940. Una din primele poze fcute de "U". Printre juctori, Med rea II, Luca, Jivkovici, Dubu, Dumitra i iereanu t.b. 12-05-2006, 02:16 Legenda Ivansuc

Aproape un deceniu, Clujul a fost fermecat de talentul numarului 7 din echipa Un iversitatii. Cronicarii vremii l-au numit ultimul romantic al gazonului. Driblin gurile, fentele si viteza sa de reactie i-au subjugat pe suporterii Universitati i Cluj. Cel mai bun prieten al lui Zoli, poetul Negoita Irimie, l-a numit "Hamle t al gazonului verde", iar fostul sau antrenor, Constantin Teasca, l-a catalogat drept "un foarte mare fotbalist, caruia nu-i place fotbalul!". Zoltan Ivansuc, legenda Universitatii nascuta in potcoava de pe malul Somesului, a fascinat Cluj ul fotbalistic. In toamna lui 1959, la doar 21 de ani, Ivansuc a fost atras de mirajul boemiei s

tudentesti din sinul lui "U" si s-a transferat de la Resita la Cluj. "Zoli se in tilnea mereu la loturile nationale de tineret cu Mateianu, Petru Emil si Felicia n Muresan, cei trei clujeni care-i povesteau despre atmosfera din echipa univers itara. A fost atras ca un magnet de vocala U, n-a rezistat tentatiei, la fel ca multi altii. Asa a ajuns Ivansuc sa-si doreasca sa vina la Cluj, in plus existin d si dorinta de a urma Facultatea de Medicina", povesteste Remus Cimpeanu, fostu l sau coechipier. Cei doi au locuit impreuna sase ani intr-o casa cu trei camere , pusa la dispozitie de clubul universitar. Prieten cu "tribunistii" clujeni Inconjurat mereu de prieteni din cercurile intelectuale, scriitori, ziaristi, po eti si actori, personalitate complexa, Ivansuc a fost un mister in vestiarul "st udentilor". "La Zoli, cind intra pe teren, totul era o chestie de dispozitie. Da ca avea chef sa joace fotbal, reusea lucruri neintelese pentru adversari. Nu a j ignit pe nimeni vreodata in vestiar, dar nici nu-i placea sa iasa in fata. Era d e o modestie rar intilnita. Venea lumea la el acasa la un sprit, la o poveste in ainte de meciuri. Nu refuza pe nimeni, se aseza in pat, cu o carte in mina, ii a sculta pe toti si intervenea in discutie doar cind avea ceva de completat", a po vestit Cimpeanu. Calitatile sale fizice, driblingurile si fentele cu care-si naucea adversarii au facut ca suporterii sa-l idolatrizeze. "Zoli a devenit un simbol la Cluj. Lumea se bulucea la antrenamente doar sa- l vada pe Ivansuc cum suteaza sau face un d ribling in plus. Pe strada, era recunoscut de toti, care tineau sa-l salute, iar la Conti era stapinul salonului, locul unde putea minca snitelul sau preferat s i putea sa bea un pahar de vin", a rememorat Cimpeanu. Cum redactia revistei culturale "Tribuna" era chiar peste drum de "Continental", Ivansuc s-a imprietenit cu Negoita Irimie, Dumitru Radu Popescu sau criticul Ra du Enescu. Doctorul Mircea Luca, unul dintre cei mai respectati fosti presedinti ai Universitatii Cluj, l-a caracterizat si el pe Ivansuc. "Nu l-am inteles nici odata. Mi-a fost greu sa discut cu el, mereu dupa ce reusea un meci mare se inch idea in el, raminea pierdut si cu ginduri aiurea. Dar a fost, poate, cel mai tal entat jucator al Universitatii", a spus doctorul Luca. Conflictul cu Teasca l-a ruinat Un singur meci a pierdut Ivansuc. Cu regele Bachus, care l-a biruit la 44 ani, i ntr-o zi rece de ianuarie. Fosta lui sotie, Sanda Popescu, de care a divortat in 1975, avind impreuna o fata, Barbara Ivansuc, a sustinut ca a doua "domnie" al lui Constantin Teasca pe banca lui "U" a insemnat sfirsitul carierei lui Ivansuc . "In 1963, cind Teasca a plecat de la Cluj, nu a putut sa cistige razboiul cu j ucatorii cu personalitate din echipa, printre care si Zoli. Apoi, cind a revenit in1967, intr-o zi i-a transmis clar lui Ivansuc: Atunci, am plecat eu. Acum, e rindul tau sa pleci. Zoli a venit extrem de suparat acasa. Nu cred ca a vorbit t oata ziua", a afirmat doamna Popescu. Motivul i s-a ivit imediat lui Teasca. "Eram in drum spre Astoria, unde era cant onamentul, in masina. Un troleibuz nu ne-a observat si a intrat in spatele nostr u. Pina a venit Politia si a facut cercetari, Zoli a intirziat in cantonament. T easca l-a dat atunci afara de la echipa. A suferit foarte mult din cauza asta", a sustinut fosta lui sotie. A inceput sa practice meseria de doctor la Combinatu l din Cimpia Turzii, iar apoi a renuntat. Tristetea l-a invaluit si l-a aruncat in bratele bauturii. A murit singur. Asa cum a fost toata viata, chiar si atunci cind, la un pahar de vin, era inconjurat de zeci de amici. Carte de vizita Zoli Ivansuc S-a nascut A jucat la versitatea A cistigat la 12 august 1938 Electromotor Timisoara (1952-1956), Metalul Resita (1957-1959) si Uni Cluj (1959-1967) in 1965 Cupa Romaniei cu Universitatea Cluj

185 de meciuri in Divizia A / 41 de goluri inscrise 3 selectii in echipa nationala A decedat la 27 ianuarie 1982 Un gol cit un trofeu Golul reusit de Zoli Ivansuc in finala Cupei Romaaniei cu Dinamo Pitesti (2-1), disputata in 1965 pe stadionul "Republicii" din Bucuresti, a adus practic unicul trofeu in vitrina Universitatii Cluj. Suporterii i-au asteptat cu bannere pe ae roportul din Cluj. "N-am sa uit niciodata golul asta. {i acum imi vine faza in m inte. Eram acasa la Sibiu si ma uitam la televizor. Am vazut ca portarul Mogut a degajat mingea, Zoli era cu spatele undeva la mijlocul terenului. A preluat min gea, a dat-o peste cap si apoi a tras un sut cum n-am mai vazut niciodata in via ta mea! Stadionul era in picioare. Asa era Zoli, marca din situatii si unghiuri inexplicabile, chiar imposibile", a rememorat Sanda Popescu, fosta lui sotie. A refuzat pe Real Madrid! Dupa cistigarea Cupei Romaniei in 1965, "U" Cluj a jucat in Cupa Cupelor cu Atle tico Madrid, fiind eliminata de spanioli. |n returul de la Madrid, Ivansuc a fos t abordat de impresarul lui Real Madrid, Wogl, care a venit special pentru a-l c onvinge sa ramina in Spania. "A discutat in holul hotelului cu el vreo doua ore, dar n-a reusit sa-l convinga. Zoli a venit la mine si mi-a zis ca nu pleaca nic aieri, pentru el sint mai importante Medicina si Clujul decit orice altceva. Am ramas stupefiat", a povestit Cimpeanu. Fosta sa sotie, Sanda Popescu, a confirma t interesul Realului. "Dupa ce a venit acasa, mi-a povestit ca spaniolii erau in teresati sa-l aiba in echipa. Mai era si un club din Belgia, dar el nici nu a vr ut sa auda de plecare. Poate acum era in viata, daca pleca in strainatate", isi aminteste, cu lacrimi in ochi, doamna Popescu. 1.000 de spectatori asistau la antrenamentele Universitatii doar pentru a urmari miscarile, fentele si suturile lui Zoli Ivansuc Articol de Radu Bichis (Gazeta Sporturilor) t.b. 12-05-2006, 02:18 Finala Cupei, ediia 1965 * tiina Cluj - Dinamo Piteti 2-1 * Marcatori: R. Cmpeanu 11, Ivansuc 55 / urcan 65 * tiina: Mogu - Marcu, Georgescu, Grjdeanu, R. Cmpeanu - V. Alexandru, Neu - N. Szabo, Ivansuc, Adam, I. Suciu. Antrenor: Andrei Sepsi. * Dinamo: Niculescu (17 Matache) - Gh. Radu, Stoenescu, Stelian, Badea - rcovnicu, Dobrin (62 Zimmer) - Ionescu, urcan, N. Nagy, C. David. Antrenor: Vintil Mrdrescu. * Arbitri: N. Mihilescu, Al. Prvu, M. Ni (toi din Bucureti) * Data: 11 iulie 1965 * Stadion: Republicii (Bucureti). * Spectatori: 30.000. http://img363.imageshack.us/img363/4825/cupa2rl.jpg Unul dintre juctorii tiinei din 1965, Paul Marcu, primind flori pe aeroportul cluje an, dup victoria din finala Cupei Romniei FOTO: Arhiva Gh. I. Bodea

Nunta lui Adam Clujenii s-au calificat n final graie tinereii. n penultimul act, ei remizaser cu Prog

resul Bucureti, 2-2, dar regulamentul ddea ctig de cauz formaiei mai tinere. tiina av o medie de vrst de 26 de ani, 11 luni i 24 de zile, iar Progresul - 27 de ani, o lu n i 25 de zile. Diferen mai mic de dou luni!

Pentru golgheterul Mihai Adam, finala Cupei a coincis cu un eveniment major al v ieii: cstoria. El a plecat spre Bucureti direct de la nunt i s-a rentlnit cu soia sa luni, cnd au continuat petrecerea mpreun cu colegii de echip. Meciul din final, cu Dinamo Piteti, n-a avut istoric. Remus Cmpeanu, cu un ut de la 30 de metri, i Zoltan Ivansuc, ptrundere pe dreapta i ut imparabil de la 18 metri, a u rezolvat problema ctigtoarei n prima or de joc. Mai mult, acelai Ivansuc a avut i o ar. Replica argeeanului urcan nu a fost dect o palid consolare. Cupa venea sub Feleac , iar Clujul era n srbtoare! http://img363.imageshack.us/img363/1202/sepsi5ch.jpg Dup ce a ctigat Cupa Romniei, regretatul antrenor Andrei Sepsi (foto) a spus: "Am ate ptat ziua asta 32 de ani. Eu am mai jucat finala o singur dat, n 1933-34, dar marel e atac al Ripensiei m-a strpuns de cinci ori. Astzi sunt fericit" FOTO: Arhiva Gh. I. Bodea

"Campioana elanurilor nestvilite"

Ioan Chiril i Mircea Luca ncheiau cartea "epcile roii" cu urmtoarele cuvinte, care se dovedesc a fi, dup 35 de ani, la fel de proaspete: "Universitatea Cluj a nvins i a pierdut atunci cnd nu se atepta nimeni. Pn i victoria ei din Cupa Romniei este rezulta tul unor coincidene de calendar, cnd studenii au gsit forma maxim prin legile hazardu lui. <U> a ncercat de cteva ori s fie mai mult dect poate. A ncercat s uite ceea ce es te. A ncercat, n ultim instan, s nu mai fie <U>, jertfind minunata potcoav neagr de p ieptul ei studenesc, n numele dorinei de a fi ceea ce niciodat nu va putea fi. Unive rsitatea Cluj va fi ntotdeauna doar o campioan a elanurilor nestvilite. Poate exist a oare un titlu mai frumos?". ntlniri i amintiri Din echipa tiinei care a ctigat Cupa Romniei au murit trei fotbaliti (Paul Marcu, Vasi le Alexandru, Zoltan Ivansuc), precum i antrenorul Andrei Sepsi. Dac Simion Mogu, R emus Cmpeanu, Mihai Adam i Ioan Suciu au rmas n Cluj, ceilali s-au rspndit n Ardeal. fel, cpitanul Traian Georgescu a ajuns la Trgu Mure, Paul Grjdeanu, la Sibiu, Mircea Neu (tatl fotbalistului de la Steaua), la Oradea, iar Nicolae Szabo, la Baia Mare . "Obinuim s ne ntlnim anual, de obicei la Baia Mare, s mai povestim despre acea perf orman", a mrturisit, Remus Cmpeanu. http://img363.imageshack.us/img363/6074/campeanu1ko.jpg Remus Campeanu Gelu Radu - Clujeanul t.b. 12-05-2006, 02:20 Din cartea "Confesiunile unui veteran al gazonului - Remus Cimpeanu" scrisa de I on Cupen

- Care este totusi urma lasata de "U" in fotbalul romanesc? - "U" a rezistat 50 de ani si mai bine in prima scena a fotbalului romanesc, par e-mi-se fara egal in fotbalul nostru. Gandindu-ma la acest lucru, prefigurand vi itorul, stiind pe cine reprezinta aceasta echipa, imi vine acum in minte o imagi

ne dintr-o carte de basme, faurita demult. Nu-mi mai amintesc amanunte, dar un f lacau, un Fat-Frumos ajunsese sa haladuiasca printr-o campie, pe taramul "Tinere tii fara batranete si vietii fara de moarte". Mi se pare ca pana la urma si-a pi erdut privilegiile fiindca a trecut un hotar interzis, in ciuda avertismentelor. Pana nu demult "U" s-a miscat si ea pe aceste meleaguri si credeam ca nu va cad ea niciodata intr-o greseala, astfel ca sa-si piarda atu-urile. Pentru ca "U" a reprezentat intr-adevar, simbolurile idealurilor tineresti. La 17, la 20, la 50 de ani, lumea se crede mereu tanara sau tinde sa fie tanara, ori numai viseaza s a fie tanara. In fine, calitatea de student presupune, la fel, o junete plina de farmec; unii au trecut prin ea, altii si-o reprezinta in virtutea unei prejudec ati. Cert e ca multa lume s-a atasat de "U", crezand ca tot ce zboara se mananca , au facut, de regula, nazbatii in campionat, au batut aproape mereu echipe inco ronate, pentru a capota apoi in fata mediocritatii. Aceasta superficialitate a t ineretii a fost ocrotita de dragostea tuturor, rasplatita in parte de imprevizib ilul care place spectatorilor, in comportarea formatiei. Cred ca simpatia care a infasurat-o pe "U" Cluj-Napoca ca intr-un scutec cald mai are si alte suporturi : lumea a aflat, nu putea sa auda, de atmosfera de fair-play din sanul echipei, de puritatea relatiilor dintre jucatori, de spiritul de campioana a unei comport ari academice. "U" a constituit pentru multe generatii, ca orice echipa de fotba l, in general, un mijloc educational. La noi au venit oameni fara argumente prea tari, care au plecat realizati pe plan social. La "U" a existat mereu un nucleu de calitate in jurul caruia s-au strans ceilalti, din instinct, dornici de infl orire morala si materiala. Asa se face ca "U" a format oameni, a format oameni p e banda rulanta. "U" s-a jucat cu orice, cu mingea, cu golurile, cu adversarii, cu examenele chiar, dar nu si-a permis niciodata sa se joace cu arma sa de capet enie: disciplina interioara a cabinei sale. In scopul acesta "U" si-a imputernic it capitanii de echipa, mai mult decat in alte parti, alesi fiind pe baza unei d emocratii totale, prin scrutin, si investiti cu credit nelimitat. La noi capitan ul de echipa este un catalizator, un om care conduce, care ocroteste, care rezol va, care vegheaza ca elanul nostru sa tina cumpana dreapta. Asa se explica faptu l ca in perioada postbelica timp de mai bine de 25 de ani "U" nu a avut decat tr ei capitani de echipa: dr. Luca, Georgescu si Cimpeanu. Cel mai destoinic, Georg escu a fost mai mare capitan de echipa decat jucator. El mergea pana intr-acolo, incat apara interesele noastre, chiar daca masurile propuse il lezau pe el insu si. Se batea pentru coechipieri fara nici o revendicare personala. Si nu mi se p are intamplator ca in perioada de degradare "U" nu a avut un capitan de echipa d e talia celor amintiti. Vi3rme_X 12-05-2006, 15:16 In "A" cu voi!!! :D dsm 13-05-2006, 19:03 Gata! "U" s-a rezolvat singur! Api pe suporteri i neleg, c aia trebuie s fac suporter s spere! Dar conducerea... Cnd or avea conducere, poate vor avea i echip! Prerea mea, care este! t.b. 17-05-2006, 01:04 IOAN OVIDIU SABAU http://www.formula-as.ro/515as/15-2.jpg Cred in munca si in sacrificiu. N-am umblat niciodata cu jumatati de masura Numele sau este sinonim cu valoarea, cu fair-play-ul si cu bunul-simt, atat in s port - cariera sa este impecabila -, cat si in viata personala. Introvertit, int eligent, modest, ardelean chibzuit si asezat, care a tras din greu pentru a-si i mplini talentul urias, Ioan Ovidiu Sabau este un personaj cu totul aparte in lum ea fotbalului romanesc. Campion in Romania cu Dinamo si Rapid, detinator al Cupe i Olandei cu Feyenoord Rotterdam, Sabau este unul dintre artizanii victoriei ist orice cu Danemarca, victorie ce a dus Romania pentru prima oara, in aproape 20 d

e ani, la un Campionat Mondial. Era vara lui 1990 si Sabau facea parte din Natio nala care lupta de la egal la egal cu Argentina lui Maradona si aducea Romania i n prim planul lumii fotbalistice. Intors in tara acum cativa ani, Ovidiu Sabau s i-a continuat cu succes cariera la Rapid Bucuresti, de unde a lipsit un sezon pe ntru a face un gest unic, care arata ca mai exista sentimente, onoare si vise cu rate si in incrancenata lume a fotbalului. In 2001, Sabau s-a intors acasa, la C luj, unde a incercat sa-si salveze din divizia C, ca antrenor si jucator, echipa de la care a pornit, Universitatea, si sa puna bazele unui centru pentru copii si juniori. Dar toata aceasta poveste are un inceput, un inceput frumos, care po arta numele simplu si parfumat al unui sat ardelenesc. Baiatul din Valea Florilor Am pastrat amintiri frumoase de aici, poate cele mai frumoase din intreaga mea vi ata. Valea Florilor este un sat aflat la 45 de km de Cluj, un sat linistit, de v reo 200 de case, cu oameni gospodari, invatati cu munca si cu greul. Aici am cop ilarit, pe dealurile si vaile pline de verdeata si de flori, foarte multe flori. Eram multi copii si ne jucam toata ziua, ne credeam cand Robin Hood, cand Tarza n, iar duminica mergeam la Camin si incercam sa-i imitam si noi pe parinti si pe bunici, care <<jucau>> in straie de sarbatoare. Cei mai batrani erau imbracati in costume populare, stateau pe o bancuta si comentau sau isi aduceau aminte cum era pe vremea lor. Primavara mergeam cu oile la camp, la pascut, pana sa urce l a munte, seara ne strangeam la foc, mancam cas proaspat, cartofi pe jar, mirosea a iarba abia iesita, spuneam bancuri, radeam. Nu exista nici o farama de vulgar itate, nu se vorbea obscen, nu discutam despre sex si bani, era cu totul altfel, nu stiu daca acum se mai poate asa ceva. Aveam un fel de mlastina in mijlocul s atului, ce ingheta tot timpul iernii, era o gheata groasa, pe care jucam hochei cu <<badoage>>, cum le spunem noi cutiilor de conserve. Aveam niste caini cioban esti mari, voinici si ii inhamam la sanii, sa ne traga pe gheata. Cel mai frumos era toamna, cu fructe, cu porumb, cu toate roadele. Mergeam sa strangem recolta si noi, copiii, paseam inaintea carului, ca sa mai dam din cand in cand de manc are boilor. Tin minte si acum ca ne era frica, pentru ca boii ne mai ciupeau de mana cand le dadeam sa manance. Sunt lucruri simple, care fac o copilarie ferici ta. Nu am fost nici eu, nici sora mea niste copii rasfatati, dar eram fericiti, traiam fara griji, fara frica. Bineinteles ca acum lucrurile s-au schimbat, satu l nu mai este acelasi, insa chiar si asa, acolo este o cu totul alta viata, mai linistita si mai normala decat la oras. - Si fotbalul? Cum a iesit la iveala talentul dvs. care v-a propulsat dintr-un s at ardelenesc idilic pe campul de lupta al unui Campionat Mondial, fata in fata cu Maradona? - Fotbalul mi-a placut de la bun inceput la nebunie: vara, iarna, nu conta, nu e ra zi in care sa nu bat mingea. Fiind multi copii in sat, era greu sa prinzi un loc in echipa, insa eu eram mereu titular, pentru ca mingea era a mea si, daca m a suparau, o luam si plecam acasa. Eu aveam 6 ani, iar ei - 13, 15, pana la 18 a ni si ma luau cu ei la meciurile intre sate, ma mai bagau in echipa. Nu-mi place a sa ma uit la televizor la meciuri si nu ma gandeam ca voi ajunge fotbalist, pa na cand, intr-o vara, un var de-al meu mai mare, vazand ca-i driblez pe toti, ma dus la Cluj, la o selectie. Antrenorul a spus la inceput ca-s prea subtire, pr ea firav pentru varsta mea, insa in cele din urma m-a primit. Am luat totul in s erios, m-am pregatit sa ajung intr-o zi in echipa mare a Universitatii, am incep ut sa visez la echipa nationala, m-am mutat cu scoala la Cluj si mi-am impus un program foarte obositor. La sase jumatate luam trenul spre oras si ma mai intorc eam acasa, in Valea Florilor, cu trenul de zece si jumatate. Ma descurcam mai gr eu cu mancarea, iarna era frig pe tren, mergeam singur, dar o data n-am lipsit d e la antrenament. Parintii mei, care si acum locuiesc tot in Valea Florilor, nu credeau ca, obisnuit cu o viata libera, voi face fata, insa vointei mele de a re usi i s-a adaugat si acest motiv: sa-i fac pe parinti mandri de mine. Stiti cum e la tara - teama asta sanatoasa, sa nu pleci la oras si sa-ti faci parintii de rusine. Asa ca eu ramaneam dupa fiecare antrenament si mai lucram singur, pana c and, la 19 ani, visul mi s-a implinit. Domnul Emerich Ienei, care ma vazuse cu u n an inainte inscriind doua goluri frumoase pentru Universitatea Cluj la Oradea, m-a chemat la echipa nationala. Era in iarna lui 88; dupa un an si jumatate a ur

mat bucuria imensa a golului din meciul de calificare cu Danemarca si, in vara l ui 1990, Campionatul Mondial din Italia.

Cluj - Europa, tur retur - Cum s-a descurcat un ardelean crescut printre flori si cete de copii cu lumea dura, deseori lipsita de fair-play a fotbalului? Cum v-ati acomodat cu tumultul Bucurestiului, cu viata in strainatate, la Rotterdam si apoi in Italia, care la vremea aceea avea cel mai puternic campionat din lume? - Mi-a lipsit foarte mult la inceput Valea Florilor, iar adevarul e ca imi lipse ste si acum viata asta simpla de la tara, sincera, fara smecherii. Eram obisnuit cu oamenii care ce au pe suflet aia spun, fara ascunzisuri, asa ca nu mi-a fost deloc usor sa ma acomodez in Bucuresti. Exista riscul sa te pierzi printre tent atiile Capitalei, sunt multe exemple, iar eu am fost unul dintre cei care au reu sit sa faca fata presiunii si sa se integreze intr-o echipa valoroasa, care au u rcat pe val si au inregistrat rezultate foarte bune. Norocul meu a fost faptul c a eram proaspat casatorit, iar sotia imi era alaturi, si ca la Dinamo erau foart e multi jucatori din Hunedoara, ardeleni ca si mine. In plus, Mircea Lucescu inc erca sa ne ajute pe fiecare cat mai mult, sa creeze o atmosfera foarte buna la e chipa, ceea ce a si reusit. La Rotterdam, am ajuns un pic timorat. Mergeam cu so tia si doi copii intr-o tara straina, fara sa-i stiu limba, obiceiurile si, in p lus, cu tracul fotbalistului roman care, nemaijucand pana atunci in strainatate, se credea inferior. Teama de necunoscut s-a dizolvat si am descoperit in Olanda un popor foarte primitor, prietenos, sufletist, o lume civilizata, cu o mentali tate si o corectitudine care m-au impresionat. Am castigat cu Feyenoord doua Cup e ale Olandei si, in plus, mi-am facut multi prieteni. Noi, sportivii, suntem me reu priviti in functie de rezultate, legaturile se fac mai mult pe interese, est e greu sa te legi sufleteste, insa eu cred in prietenie si pe unde am trecut, am intalnit oameni cu care am pastrat legatura si am ramas in relatii foarte bune. Cel mai usor m-am acomodat in Italia, unde am atins varful carierei intr-un cam pionat complet, din toate punctele de vedere, in care totul e calculat extrem de precis si nimic nu este lasat la intamplare. La Brescia, aveam alaturi mai mult i romani, Lucescu, Hagi, Raducioiu si apoi Mateut, eram mai tot timpul impreuna si, incet, incet, am inceput sa ne transformam, sa preluam mentalitatea italieni lor, sa le intelegem obiceiurile si sa gandim ca si cum am fi fost de-ai lor. Ca nd m-am intors in tara dupa sase ani de Italia, am simtit o diferenta uriasa de mentalitate, nici nu se poate descrie, dezamagirea a fost si este in continuare mare. - Ce v-a determinat sa va intoarceti, ce va face sa jucati mai departe, la o var sta la care colegi de generatie cu dvs. s-au retras sau au devenit antrenori? - M-am intors pentru ca era nevoie de mine aici. Atat in familie, unde am vrut s a fiu mai aproape de parinti, cat si in fotbal. Nea Mircea Lucescu si domnul Cop os m-au convins sa vin la Rapid si, in plus, mi-am dorit sa joc din nou la echip a nationala. Sunt in continuare pe teren si incerc sa dau in fiecare meci ce am mai bun, pentru ca nu vreau sa-i dezamagesc pe cei care au avut incredere in min e si pentru ca inca imi place. Am inceput din placere, acum 20 de ani, si joc si acum tot cu placere, nu ma mai pot dezvata. - Din pacate, ascensiunea si evolutiile dvs. pe gazon au fost deseori incetinite de numeroase accidentari. Cum faceti fata acestor perioade nefaste, cum va refa ceti psihic dupa o infrangere, dupa o deceptie? - Incerc sa ma debarasez total de fotbal atunci cand am terminat antrenamentele, meciul, pentru a ma putea gandi si la alte lucruri, la cele spirituale si, in p rimul rand, la familie. Am doi copii, o fetita, Anita, de 11 ani, si un baiat, T udor, cu un an mai mare, care traiesc la Cluj si pe care mi-as dori sa-i vad mai des, la fel ca si pe parintii din Valea Florilor. In ceea ce priveste perioadel e de accidentari, ma gandesc la cei care sufera cu adevarat, la cei care nu au c e manca, la cei persecutati, la cei prinsi in razboaie si imi dau seama ca ceea ce am eu face parte din viata, nu este cu adevarat un chin, o suferinta.

- Cand v-am vazut prima oara, in 1988, erati un talent in stare pura, porneati c u mingea la picior si driblati tot ce va iesea in cale. Astazi, dupa 14 ani, sun teti un fotbalist foarte respectat, aveti in spate o cariera ireprosabila. Care sunt coordonatele acestei cariere, cum ati reusit sa va pastrati echilibrul si s a va mentineti atata vreme la un nivel ridicat? - Munca, multa munca. Nu mi-am batut joc de talentul meu si am pus tot sufletul, toata pasiunea, in tot ce am facut pe teren. Indiferent daca era vorba de un me ci amical sau de un antrenament, eu traiam totul la maximum, poate si de aceea m -am si accidentat atat de des. Am renuntat in anul doi la Facultatea de Drept, a cum 14 ani, pentru ca nu puteam face si fotbal, si scoala asa cum trebuie, si ni ciodata nu mi-au placut jumatatile de masura. La inceput, nu intele-geam de ce u neori ajung in fata mai repede si sunt mai mult sprijiniti cei care muncesc mai putin decat mine. Era doar o impresie. Eu am crezut tot timpul in munca si in sa crificiu si mi s-a adeverit ca aceia care nu iau lucrurile in serios se pierd pe drum, iar ceilalti sunt adevaratii castigatori. IULIAN IGNAT Foto: ROMPRES sursa: http://www.formula-as.ro/reviste_515__299__ioanovidiu-sabau...-.html t.b. 17-05-2006, 02:04 DE LA GUGA LA GOGA 09 Mai 2006 de Gelu RADU Sebastian Balt va scrie n Germania despre "isprvile" lui Zoltan Ivansuc i a celorlali juctori de la "U" de-a lungul timpului. Sebastian Balt s-a nscut la Cluj n anul 197 3. La vrsta de doar 5 ani, familia lui a emigrat n Germania, stabilindu-se la Bonn . Aici i-a fcut studiile i a urmat cariera academic. A absolvit Institutul de tiine Po litice, apoi i-a fcut doctoratul la Institutul de Istorie a Europei de Est, n acelai ora. Are o relaie stabil, dar nu este cstorit Sebastian Balt recunoate c nu este un microbist, dar a scris un capitol ntr-o carte de succes n Germania: "Mingea este rotund peste tot. Trecutul i prezentul fotbalulu i est i sud-est european".

Pentru c lucrarea a fcut vlv chiar naintea Campionatului Mondial de fotbal gzduit de a a respectiv, coordonatorul Dittmar Dahlmann a decis s realizeze un al doilea volum , bun motiv pentru ca Balt s revin n Romnia pentru documentare. i a ales Clujul. De ce ? Explic chiar el. "Dac iniial am scris despre deceniul legendar al fotbalului romnesc, 1930-1940, cnd Romnia a participat la trei turnee finale ale Cupei Mondiale, acum m-am gndit s scr iu istoria unei echipe cu tradiie. Nu puteam s aleg alta n afara Universitii Cluj. Am fost la club s vorbesc cu domnul secretar Adrian Bogdan, care m-a ndrumat spre is toricul Gheorghe Bodea. Marea coincinden e c am aflat c suntem vecini, c domnul Bodea st cu un etaj mai jos dect apartamentul unde locuiesc n Cluj. Cartea scris de dnsul, <Agora "U"> mi este de mare folos", a explicat tnrul, care a emigrat n 1978. "Mingea este rotund peste tot" cost 25 de euro i are un succes teribil printre micr obitii din Germania "Campioana inimilor" Sebastian a nceput s colide bibliotecile pentru a aduna ct mai multe informaii despr e clubul nfiinat n 1919. Este foarte fericit c oamenii l ajut. "Spre exemplu, la Bibli oteca Central Universitar am dorit s studiez <Sportul Popular> din 1965, cnd <U> a cti

gat Cupa Romniei. L-am primit imediat, nu a doua zi cum era normal", continu Sebas tian. Despre Universitatea, Balt are numai cuvinte de laud, dei echipa joac n a doua divizi e: "Am sperana c va promova ct mai repede unde i este locul. E o echip cu o tradiie im presionant. Chiar dac nu a cucerit cine tie ce trofee, <U> este o campioan a inimilo r, cu o istorie foarte interesant". Apare dup Campionatul Mondial Despre trecutul clubului, Balt ar trebui s-i fac probleme c are doar 30 de pagini alo cate. tie i el c sunt foarte multe de scris. Despre Guga, primul cpitan al naionalei, despre Sever Coracu, atlet i fotbalist n naional, despre Zoli Ivansuc, o adevrat lege nd, despre refugiul de la Sibiu din al doilea rzboi mondial, despre cucerirea Cupe i Romniei, despre retrogradarea n Divizia C, dar i despre fotbalitii actuali, Szolom ajer, Goga, Bu, Damian, Szilagyi i restul. Iar lista episoadelor interesante ale i storiei lui "U" poate continua la nesfrit... Dei volumul doi al crii "Mingea este rotund peste tot" va aprea doar dup Mondiale, zec i de mii de vest-europeni vor putea afla istoria unui club est-european mic, dar foarte iubit n Transilvania: Universitatea Cluj.

<Agora "U">, volumul doi

Scurta istorie a Universitii Cluj care va aprea n "Mingea este rotund peste tot" nu e ste o premier. La Cluj, n 2004, a a fost lansat cartea "Agora <U>", a istoricului G heorghe I. Bodea care prezint primii pai, precum i dezvoltarea sportului universita r clujean pn dup al doilea rzboi mondial. Bodea a reuit s selecteze documentele i foto rafiile mai recente ale alb-negrilor i a nceput munca la volumul al doilea din "Ag ora <U>", care va trata perioada 1945 (dup revenirea din bejenia de la Sibiu) - 1 995. "Ultimii ani nu i-am luat n considerare. Dup cum spunea Fane Crjan, despre nim ic... nimic", a conchis istoricul clujean. sursa: Clujeanul t.b. 26-05-2006, 15:44 SRUTUL LUI IOANETE 22 Mai 2006 de Gelu RADU Nume: Octavian Popescu Data naterii: 25 aprilie 1938 Locul naterii: Bucureti A jucat la: Rapid, tiina Cluj, Dinamo, Jiul Petroani, Mersin Idman Yurdu (Turcia) A antrenat: Naionala de tineret (1974-1978), Dunrea Giurgiu, Sportul Studenesc, FC Brila, TSV Munchen 1860 (Germania, juniori), VfB Offenburg (Germania, liga a trei a), Malatyaspor (Turcia, prima lig)

De-a lungul timpului, foarte muli sportivi romni au ales s-i fac studiile superioare la Cluj, pentru a mbina coala cu performana la un club renumit i ndrgit: Universitatea . Unul dintre acetia, fotbalistul Octavian Popescu i-a dorit foarte mult s mbrace tr icoul alb-negru al lui "U", dar regimul anilor '50-'60 l mpiedica s se transfere de

la Rapid. CLUJEANUL l-a ntlnit pe Popescu ntmpltor, cu puin timp n urm, i a aflat p ea venirii lui la "U". O poveste n care rolul esenial l-a avut medicul Mircea Ioan ete, care i-a pupat mna lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ca s l lase pe juctor la Cluj. Patru ani la Cluj Foarte jovial, fostul fotbalist a asistat de la masa presei, alturi de CLUJEANUL, la partida Steaua - Rapid, din sferturile Cupei UEFA, dovedindu-se vorbre nevoiemare.

"Ohooooo... Prin cte am trecut s ajung la Universitatea! Eu eram un <ran mijloca> la Rapid i a fi vrut s fac facultatea la Cluj, dar nu se putea. Am avut noroc cu docto rul Ioanete, care, ntr-o zi, i-a pupat mna lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. La propriu! Apoi l-a rugat s l lase s m legitimeze la <U> (pe atunci tiina - n.r.)", i amintete Popescu.

A jucat la Cluj timp de patru ani, pn n 1964, cnd, dup absolvirea Facultii de Drept, a plecat la Dinamo. "Am fost coleg cu Prclab i Nunweiller. Umbla i Steaua dup semntura m ea", se mndrete unul din cei mai valoroi mijlocai ai naionalei din acea perioad. ntlnirea

La celebrul srut pe mn al doctorului Ioanete a asistat i istoricul clujean Gheorghe I. Bodea. "Gheorghiu-Dej i ajutorul lui, Nicolae Ceauescu, veniser la Cluj s vad atmo sfera dup unificarea celor dou universiti, <Babe> i <Bolyai>. Pe noi, studenii de atun i, ne-au obligat s umplem coridoarele, s se vad ce muli i <iubitori> suntem. Am fcut o poz pe scrile cldirii, apoi s-a pornit, pe jos, spre noile cmine din Hasdeu. Studeni i s-au bulucit n urma celor doi lideri comuniti. n faa hotelului Continental, era un grup de suporteri <U>-iti, n frunte cu doctorul Mircea Ioanete, care i s-a adresa t direct lui Gheorghiu-Dej. Eu, de unde eram, nu am auzit ce i-a spus, dar, n scu rt timp, am vzut c Gheorghiu-Dej i-a ntins mna, i Ioanete, ntr-un stil absolut cavaler esc, i-a srutat-o", rememoreaz Bodea. "Auzi, Niculae, ce problem..." ntr-o scrisoare adresat de Octavian Popescu unui alt doctor celebru al Clujului, r egretatul Mihai Iubu, cel care zeci de ani a strns documente despre Universitatea , fostul fotbalist completa scena "srutului": "Tovarul Dej, adresndu-se tovarului Nico lae Ceauescu, i spune: <Auzi, Niculae, ce problem mare... Bine, doctore, se va rezo lva>. Aa am ajuns la Cluj, unde am jucat pe postul de mijloca stnga". La nceputul anilor '80, Popescu s-a stabilit n Germania i a absolvit coala de antren ori de la Koln. Acum locuiete la Munchen, dar i construiete o cas la Breaza. La Cluj ajunge ct poate de des. Ultima dat a fost luna trecut, cnd a asistat la meciul Unive rsitatea - Gloria II Bistria.

"Pentru echipa actual mai e mult pn... departe. Nu neaprat din punct de vedere al ju ctorilor, dar trebuie un director tehnic care s-i pun pe fotbaliti s <cnte> dup o anum t partitur. Clujul poate s in dou echipe n Divizia A", e convins Octavian Popescu. A candidat la preedinia FRF

Octavian Popescu a reintrat n atenia opiniei publice n toamna anului trecut, cnd i-a anunat candidatura la preedinia Federaiei Romne de Fotbal, alturi de Mircea Sandu i Gi Popescu. Totui, comisia juridic a FRF nu i-a acceptat candidatura, pe motiv c nu a fost propus de un membru afliat al forului fotbalistic. "Ba, am fost propus de u n membru afiliat. E vorba de clubul Tricolorul Breaza, care, la presiunea lui Mi rcea Sandu, i-a retras mai apoi sprijinul. Am contestat refuzul comisiei juridice

i am acionat n instan pe Tricolorul i pe FRF", explic fostul fotbalist al tiinei Cl Clujeanul ALEXANDRU 30-07-2006, 15:38 U. Cluj este una dintre echipele cu traditie in Romania care este nevoita sa joa ce in Liga 2 alaturi de alte echipe cu multe sezoane petrcute in prima divizie. Aceste cluburi sunt: F.C. Brasov, F.C. Petrolul Ploiesti, F.C. Bihor Oradea si F .C.M. Bacau! t.b. 27-08-2006, 02:22 Imnul lui "U" din anul 1943, sa vedem cate echipe de fotbal din Romania aveau im nuri p-atunci: PRIMA ECHIP CU IMN. Un episod deosebit al bejeniei a fost compunerea primului cntec dedicat unei echi pe de fotbal din Romnia. Compozitorii - Nelu Brate, Seva Ivanov, Relu Constantines cu i Mircea Olteanu - au format o trup care a rmas cunoscut sub numele de "Zombby". Lansarea oficial a "imnului-mar" a avut loc la Teatrul Naional din Sibiu, n faa unei sli arhipline.

Versurile: Suntem "U"-itii Clujului iubit Unii cu toii-ntr-un avnt Pornim din nou cu sufletu-nfrit La lupt, cu un singur gnd: Haide "U"! Haide "U"! Haide, U! Haide, U! Eti simbolul tinereii studeneti, Haide, U! Tempo U! Eti mndria unor inimi romneti Noi luptm, s-nlm, Prin avnt, voin, zmbet i prin cnt, Un trup nou - bra de fier Suflet nou smuls din cer. Haide, U! Tempo U! Haide "U"! t.b. 02-09-2006, 19:26 Cu gndul la Euro 2008, cred ca e bine sa mai rascolim putin sertarul cu amintiri . I ntr-un septembrie, n anul 1919, a fost semnat actul de nastere al Clubului Sporti v U , nfiintat pe lnga Universitatea Daciei Superioare, ea nsasi ctitorita n acel an. D atele vremii consemneaza o adunare ce a avut loc n saloanele fostului Automobil Cl ub , la care au participat numerosi studenti ai Almei Mater Napocensis, cadre univ ersitare, oameni ndragostiti de sport. Chiar de la nceput a fost consfintit caract erul polisportiv al clubului, cu numeroase sectii, care de-a lungul anilor au fa cut din citadela universitara clujeana un nucleu puternic al sportului din Romnia . Echipa de fotbal, purtnd nsemnul U pe tricourile alb-negre, a cucerit un binemeritat renume, fiind n istoria fotbalului romnesc una dintre echipele cu cele mai multe prezente n Divizia A, actuala Liga I. Cteva nume se cer amintite, fiindca ele au r amas adnc ncrustate n bilantul bogat al istoriei clubului: fotbalistii Aurel Guga ( primul jucator romn selectionat n echipa continentului mpotriva Angliei), Sfera, Pl oiesteanu, Tony Dascalu, Sever Coracu, Mircea Luca, Traian Georgescu, Viorel Mat

eianu, Zoltan Ivansuc, atletii Ion Moina si Eva Zrg-Raduly, ca si nenumarati notato ri, poloisti, baschetbalisti, voleibalisti, handbalisti, rugbisti.

Cristian Topescu - ProSport dsm 08-09-2006, 20:43 Azi s-a fcut scandal n pres c a disprut potcoava de pe tribun! Cic era ruginit i pun ericol tribuna! Cei btrni, spun c simbolul echipei a fost dus la fier vechi.... t.b. 09-09-2006, 15:38 Azi a zis consilierul lui Danciu ca cica s-au alocat de catre Consiliul Judetean 300 de milioane pentru refacerea simbolului, la urmatorul meci de acasa o sa fi e deja montat "U"-ul pe stadion asa cum se cuvine. Ce-i drept ala vechi era cam ruginit, din cate stiu a fost pus pe stadion dupa ce-am castigat cupa. dsm 10-09-2006, 15:52 Da....amu vreo 40 de ani! :D t.b. 19-09-2006, 16:14 De 87 de ori La multi ani! Suporterii studentilor au, astazi, motiv de sarbatoare Astazi, 19 septembrie, se implinesc 87 de ani de la infiintarea uneia dintre cel e mai iubite si apreciate echipe din Ardeal, Universitatea Cluj. Cu 1380 de jocu ri in primul esalon,U ocupa locul V intr-un clasament all-time ca numar de meciu ri pe prima scena fotbalistica a tarii, fiind devansata doar de Steaua, Dinamo, FC Arges si Rapid. Aceasta, cu toate ca se zbate, de opt ani, in esalonul secund . Palmaresul clubului mai cuprinde o Cupa a Romaniei, castigata in sezonul 1964 - 1965, dupa o victorie, 2 - 1, cu Dinamo Pitesti, in timp ce cea mai buna clasa re in prima liga ? locul II ? a fost obtinuta in anul 1932 , pierzand finala cam pionatului, 0 - 0 si 3 - 5, in fata Ripensiei Timisoara. Pentru acest an, conducerea clubului doreste sa organizeze un meci in programul Studcard U, prin care sa atraga studentii alaturi de club si de echipa. De aseme nea, este posibila si o partida intre o formatie compusa dintr-o serie de jucato ri emblematici ai clubului de pe Ion Moina si o parte a Generatiei de Aur, echip a nationala a Romaniei din 1994 .Aveam de multa vreme in plan un astfel de eveni ment. Vrem sa ne atragem publicul studentesc, care a facut din galeria Universit aii cea mai frumoasa din Ardeal, si una din cele mai apreciate din tara. Asa ca am dori sa organizam o partida intre o echipa a studentilor si o selectionata a actualilor si fostilor jucatori, iar, dupa aceea, un meci intregeneratia de aur si fostele glorii ale Universitatii. Am fost si noi mai agitati, in acest timp, dupa rezultatele mai putin bune, iar victoria si jocul bun de la Oradea ne-a mai ajutat putin, ne-a declarat Alin Ban ceu, directorul general al clubului. Evenimentul respectiv ar putea avea loc pan a la finalul acestei luni. De asemenea, conducerea clubului nu a renuntat la ide ea deschiderii unei cafenele dedicate exclusiv suporterilor Sepcilor rosii. Loca tia aleasa de club se afla pe strada Dorobantilor si este in proces de amenajare . Suporterii vor avea posibilitatea sa se intalneasca si sa vizioneze impreuna m eciurile mari ale echipei din prima liga. In prezent, spatiul este amenajat, tre buie sa soseasca mobilierul si sper sa il deschidem in cel mai scurt timp, a mai spus Banceu. Fara trecut, nu te poti gandi la viitor In prezent consilier al staff-ului administrativ, Remus Campeanu se confunda, pr actic, cu istoria ultimilor 30 de ani ai Universitatii. Socotit de fanii mai vec

hi cel mai mare capitan alstudentilor, Campeanu a facut parte din echipa care, i n anul 1965, castiga primul si singurul trofeu din palmares, Cupa Romaniei, dupa o finala, 2 - 1, cu Dinamo Pitesti. Alaturi de Campeanu, in acel meci au mai ju cat nume precum Mogut, Marcu, dr. Georgescu, Grajdeanu, V. Alexandru, Nesu, Szab o, Ivansuc, Adam sau Suciu. In aceste zile, te poti gandi doar la vremurile frumoase, care nu au fost deloc putine, dar si la incercarile mai grele, peste care acest club a avut intotdeaun a puterea sa treaca. Poate ca si acum suntem intr-un moment greu. Acesti opt ani , departe de prima liga, au fost foarte dificili, insa Universitatea a trecut si prin momente mult mai grele si le-a depasit. Pana la urma, totul se rezolva, da torita a ceea ce inseamna simbolul U. Chiar daca traim in vremuri in care banii conteaza enorm, se poate vorbi de traditie. Cine n-are trecut nu se poate gandi la viitor. Asa, ne putem gandi sa egalam performantele celor care au fost inaint ea noastra, ne-a spus Remus Campeanu. In 2004,U si-a sarbatorit, pentru ultima data, mai festiv, infiintarea, cand, in meciul de Cupa cu Steaua Bucuresti,studentii au imbracat tricouri cu insemnele8 5 de ani, scoase apoi la licitatie. Pana la urma, initiativa a dat roade, Szekel y Janos marcand golul victoriei cu 1-0, chiar in minutul 85. Ziua de Cluj dsm 19-09-2006, 16:32 n presa central, conducerea spune c nu e interesat de srbtorirea celor X ani! C ei se desc la campionat, dar c poate mai ncolo or face ceva meci.... alt.core 27-01-2007, 18:31 In sezonul 83-84 Poli si U au jucat la Timisoara derbyul promovarii, in fata a p este 50.000 de spectatori, printre care si foarte multi clujeni. Nu aveti cumva poze de la acel meci? Si ca sa nu vin aici cu mana goala - sunt convins ca o sa va faca placere poza a sta ;) http://img255.imageshack.us/img255/3685/1934ripensiauclujfinalaxy5.jpg Fenrir 27-01-2007, 19:06 Faina poza. nu prea reiese baietii vostri ce culori aveau...negru si ? portocali u? alt.core 27-01-2007, 19:15 ripensia avea rosu cu dungi galbene Tudose 26-05-2007, 14:30 Avancronica si cronica primei finale a Cupei Romaniei, disputate la Timisoara, i n iulie 1934. Tudose 26-05-2007, 14:33 Finala s-a rejucat la cererea clujenilor, care au protestat contra faptului ca p rimul meci s-a disputat la Timisoara. Partida a avut loc la Bucuresti, in octomb rie 1934.