UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT-IF
ANUL II-SEMESTRUL II

EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE BASCHET

PROFESOR COORDONATOR:

STUDENT:

2022
 Generalități

Baschet-ul este unul dintre cele mai răspândite jocuri sportive din lume
De la New York in Londra, in Paris sau in Tokio. Din Sarajevo in Buenos Aires sau in
Los Angeles. Din Bucuresti in Roma sau in Moscova. Din Rucker Park si celelalte
playground-uri americane la terenurile din campiile prafuite ale Africii. Din
“Studentesc-ul” bucurestean la terenurile din supersofisticatele arene americane.
Oriunde in lume unde exista o minge si un obiect care are forma de inel, se poate juca
baschet

Istoric

Jocuri cu mingea, asemanatoare baschetului pe care-l cunoastem noi astazi, au fost

practicate cu multe secole in urma in diferite zone ale lumii.Vechile populaţii incaşe,
maia şi aztece practicau un joc în care mingea era aruncată într-un inel de piatră,
suspendat orizontal pe un zid. Băştinaşii din Florida aveau o ţintă formată dintr-un coş
de nuiele iar indienii din America plasau un fel de coş în trunchiuri de copac.
În anul 1891, un tânăr asistent de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts,
SUA, pe numele sau James A. Naismith, încercând să facă mai variate lecţiile de
educaţie fizică ale studenţilor, cu un conţinut mai atractiv şi mai dinamic, fără condiţii
materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi şi a
înlocuit poarta cu un coş suspendat pe un perete. Astfel a luat naştere sportul căruia i s-
a spus apoi baschet ball (basket = coş, ball = minge).
La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a redus treptat
pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucători pe teren. Jocul se răspândeşte în
Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). În
1932 se constituie Federaţia Internaţională de Baschet Amator (F.I.B.A.) şi din 1935 se
dispută campionatele europene (la care a participat şi ţara noastră). Este de mentionat
ca baschetul a fost primul joc pe echipe in care au aparut fetele pe terenurile sportive.

2
 Baschetul în Europa și România

Jocul de baschet se raspandeste in Europa la inceputul secolului XX, fiind

prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904, de la St. Louis. In 1932 se
constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.). Romania s-a aflat
printre cele 8 tari membre fondatoare ale forului mondial alaturi de Anglia, Argentina,
Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia si Portugalia. Din 1935 se disputa
campionatele europene (la care a participat si tara noastra).
La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920.. , în
anul 1922 apare si primul si unicul teren regulamentar din Bucuresti, care a fost
amenajat în curtea Liceului Mihai Viteazu. La putin timp dupa aparitia "cadrului"
oficial, este organizat si primul campionat inter-scolar, câstigat, evident, de echipa
gazdelor de la Liceul Mihai Viteazu. Totodata, firul istoriei baschetului românesc
consemneaza faptul ca prima întâlnire oficiala de baschet din România a fost câstigata
de echipa Liceului Mihai Viteazu, cu scorul de 11- 9, în disputa cu jucatorii Liceului
Dimitrie Cantemir.
În 1922 este organizat primul campionat regional al Munteniei, cu participarea a
15 echipe, provenind de la 8 cluburi sportive.. . Incepand cu anul 1928 se constituie
diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R
, în 1929 este organizat primul campionat bucurestean, care s-a desfasurat în luna mai
cu participarea a cinci echipe: Tenis Club Român, PTT, YMCA, Viforul Dacia si Rugby
Club Român. în ultimul act al competitiei au intrat TCR si YMCA, prima echipa
câstigând laurii primului turneu din Capitala, cu scorul 38-32. Totodata, organizatorii l-
au desemnat pe Richard Hillard ca fiind cel mai valoros jucator, acesta dovedindu-se,
ulterior, unul dintre promotorii importanti ai baschetului românesc. În anul de
referinta1931 ia fiinta si Federatia Româna de Baschet si Volei, avându-l ca presedinte
pe I. C. Marinescu . In aceasta perioada nu existau mai mult de 150-200 sportivi
legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. Dupa
23 august 1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba
caracter de masa, ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt

3
organizate campionate republicane (incepand cu anul 1947), se participa la primele
Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si universitare precum
si festivaluri de minibaschet pentru copii. Dintre performantele Romaniei pe plan
international mentionam clasarea de 3 ori pe locul IV la campionatele feminine
europene (1964,1966, 1968) si de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957,1967), precum si
unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica Bucuresti, Rapid in
cupele europene. In 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a
Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a
ocupat locul IV. In 1991 echipa masculina de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea
mai buna peformanta a vreunui lot din Romania la un campionat mondial de baschet
clasandu-se pe locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot faceau parte, printre
altii, Ghita Muresan, singurul roman care a evoluat in NBA sau Constantin (Titi) Popa,
doi dintre cei mai cunoscuti baschetbalisti romani pe plan international.

Federația Română de Baschet

În anul de referinţă 1931, în data de 10 noiembrie, ia fiinţă şi Federaţia Română
de Baschet şi Volei, avându-l ca preşedinte pe I. C. Marinescu. Uşor-uşor, la fel ca şi în
România, baschetul se extinde în toate colţurile Europei, ideea americanilor găsindu-şi
cu uşurinţa ecou prin mai multe ţări, fapt care a dus rapid la iniţiativa de a forma un for
internaţional de specialitate. Cum România avea deja o experienţă serioasă în
domeniu, în anul 1932, FRBV se afiliază la Federaţia Internaţională de Baschet, ţară
noastră făcând parte din Board-ul membrilor fondatori ai FIBA, alături de Argentina,
Cehoslovacia, Grecia, Italia, Letonia, Elveţia şi Portugalia. De altfel, la întâlnirea festivă
la care a luat naştere FIBA, eveniment găzduit de Geneva, în data de 18 iunie 1932,
România a fost reprezentată de D. D. Teica (autor, in 1940, al volumului "Boxul, cum se
invata"), care se afla în Elveţia cu o bursă oferită de YMCA.
Doi ani mai târziu, baschetul românesc îşi face intrarea pe scena internaţională prin
Juventus Bucureşti, care a fost prima echipă autohtonă participantă la un turneu
continental. Din păcate, la întrecerea din Cehoslovacia, Juventus nu a reuşit să obţină
vreo victorie în cele cinci partide disputate, dar participarea jucătorilor români a rămas

4
prinsă cu litere de aur în istoria baschetului mondial. Tot în 1934, s-a desfăşurat şi
primul campionat universitar din România, câştigat în cele din urma de Academia
Comercială, iar apariţia sub panouri a celebrului Costi Herold, considerat cel mai mare
baschetbalist al momentului respectiv, şi nu numai, acesta fiind un polisportiv prin
definiţie (n.n. - campion national la 110 metri garduri şi decatlon, iar la alte zece
discipline sportive s-a situat pe locuri fruntaşe), şi-a pus o amprentă serioasă pe viitorul
sportului cu mingea la coş. Concomitent cu întrecerea universitară, tot în 1934, a fost
constituită Liga Muntenia, care trece în timp ca fiind primul campionat cu extindere
naţională. Un an mai târziu, România intră definitiv în circuitul baschetbalistic
internaţional şi participă la prima ediţie a Campionatului European de baschet, care s-a
desfăşurat la Geneva, echipa noastra clasându-se pe ultimul loc, din zece selecţionate
participante. Şi cum jocul de baschet nu poate să existe fară oficiali, în 1935 s-a făcut şi
prima încercare de organizare a unui curs de arbitri la care au fost admişi persoane care
au împlinit 18 ani. Din 1936, baschetul pătrunde şi în alte oraşe, pe harta competiţională
adăugându-se Sibiu, Timişoara, Iaşi şi Braşov, în vreme ce în Bucureşti erau înregistrate
oficial 32 de echipe.
După o perioadă de acalmie, cauzată şi de cel de-al Doilea Război Mondial, în
1945, baschetul este revigorat cu sprijinul Organizaţiei Sportului Popular, care
programează campionate şcolare şi universitare, precum şi întreceri sindicale inter-
oraşe. Prima ediţie a Cupei Oraşelor este câstigată de “Viforul Dacia” la masculin şi de
“Sportul Studenţesc” la feminin, iar în 1947, naţionala noastră participă la Europene,
unde ocupă locul 10. Prima medalie apare la Jocurile Balcanice, unde tricolorii noştri
obţin locul al treilea la Tirana. Din 1950, campionatul naţional începe sp se dispute sub
formă divizionară, primele trofee fiind cucerite de Locomotiva CFR, la feminin, si
Metalul 23 August, la masculin. După 1953, întrecerea masculină divizionară devine o
afacere în doi, CCA (Steaua) şi Dinamo disputându-şi supremaţia până în 1991. În toată
această perioadă, Dinamo adjudeca 18 titluri naţionale, în vreme ce CCA (Steaua) îşi
trece în cont 21 de trofee. La feminin, bătălia divizionară este mult mai deschisă, Ştiinţa
(Politehnica) Bucureşti (11 titluri), Rapid (7 titluri) şi Universitatea Cluj (11 titluri) fiind
echipele care şi-au înscris de mai multe ori numele în istorie. În plan internaţional,

5
reprezentativa feminină a României a ocupat de mai multe ori locul al patrulea la
Campionatele Europene (Franţa 1962, 1964, Ungaria 1966). Anii următori, exceptând
rezultatele deosebite obţinute de tricolore la Jocurile Mondiale Universitare (Bucureşti
si Edmonton), unde au obţinut medaliile de bronz, respective argint, baschetul
românesc cunoaşte o stagnare. După decembrie 1989, an in care s-a obtinut in vara si
medalia de argint la Europenele de  cadete de la Timişoara, a trebuit sa treaca un
deceniu pana sa apara o noua medalie, castigata in anul 2000, bronz la Europenele de
tineret din Slovacia. Şi la masculin au aparut ceva rezultate notabile, juniorii ocupând
locul patru la Europenele din Olanda (1990), în vreme ce la tineret se punctează un
onorabil loc cinci la Mondialele din Canada.
Din 2001, FRB se reorganizează în conformitate cu prevederile Legii 69/2000, Adunarea
Generala din 29 noiembrie consemnând schimbarea de macaz. Se adopta noul Statut, iar
noul Birou Federal este prezidat de Ioan Dobrescu, în vreme ce secretar general este
numit Radu Drăgănescu. Din 2005, noul presedinte ales, Carmen Tocală, începe să
promoveze o strategie natională novatoare, prin care se ating mai toate punctele
nevralgice din istoria postdecembristă: performanţa, sportul de masă, imaginea si
comunicarea. Dublate de un management modern si agresiv,  care sa impulsioneze
baschetul romanesc sa urce pe culmile piramidei performatei sportive.
Efectele acţiunilor şi programelor lansate de FRB n-au întârziat să apară,
producând sub panouri o adevărată emulaţie, care a adus şi mărirea substanţială a
numărului de sportivi legitimaţi. Iar dacă prin 1997 erau “înregimentaţi” în registrele de
la FRB aproximativ 6.000 de sportivi, la începutul anului 2010, numărul acestora a
depăşit 13.000, baschetul fiind practicat în mai toate judeţele ţării! În plus, prin 2008,
FRB a reuşit să treacă şi de graniţa “200” la capitolul cluburi afiliate, pe harta
baschetbalistică făcându-şi apariţia noi centre importante. Iar numărul acestora este în
continuă creştere, la începutul anului 2010 FRB având înregistrate 215 de cluburi cu
echipe de baschet, în vreme ce la MTS apar la Registrul Sportiv peste 900 de cluburi cu
secţii de baschet. O bilă albă a manageriatului FRB, dacă ţinem cont că pe langă
menţinerea unor centre de tradiţie, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea sau
Sibiu, au reapărut centre importante, ca Tg. Mureş, Târgovişte, Arad, Ploieşti, Satu-

6
Mare sau Sf. Gheorghe, şi s-au adăugat altele noi, ca Alexandria, Craiova, Alba Iulia, Tg.
Secuiesc, Tg. Jiu. Toate acestea au fost posibile şi datorită măririi numărului de
competiţii interne (22 de campionate naţionale la toate categoriile de vârstă), precum şi
a măriri numărului de participante în Divizia A (16 echipe). Un capitol aparte este şi
relansarea Festivalului Naţional de Minibaschet, competiţie care atrage anual 150 de
echipe de copii, cu peste 2.000 de participanti, dar şi organizarea întrecerilor regionale şi
naţionale la street-ball, evenimente de atracţie pentru sportivii legitimaţi şi nu numai.
De altfel, numarul practicantilor jocului de baschet in Romania a ajuns in 2010 la 33.000
si creste vertiginos in fiecare an!

Bibliografie:
https://www.frbaschet.ro/federatie/istoricul-baschetului-din-romania-si-al-
federa-iei-romane-de-baschet