Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPORTIVĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
HĂȘMĂȘAN IOAN
-SIBIU-
2022
1
UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPORTIVĂ
HĂȘMĂȘAN IOAN
-SIBIU-
2022
2
PLANUL LUCRĂRII
CAPITOLUL I INTRODUCERE.......................................4
CLASEI A V-A......................................................................16
CLASA A V –A......................................................................17
3
2.5. MIJLOACE FOLOSITE DE INSTRUIRE A
FOTBAL..................................................................................28
UTILIZATE............................................................................46
REZULTATELOR…..............................................................48
4
5.1. CONCLUZII…......................................................................60
5.2. PROPUNERI..........................................................................62
ANEXE
BIBLIOGRAFIE............................................................................70
5
CAPITOLUL I – INTRODUCERE
„În anul 1890, doctorul stomatolog Iuliu Weiner, s-a întors din Anglia
după ce și-a terminat studiile, aducând în țară o minge de fotbal și regulile
jocului scrise pe o hârtie.
Primul joc oficial de fotbal din România a fost găzduit la Arad, la data de
16 august 1899, pe un teren aflat în spatele Uzinei de vagoane. A fost primul
meci de fotbal cu public și arbitrii disputat pe un teren regulamentar pe durata a
două reprize de câte 45 de minute. Prima competiție fotbalistică internă a fost
Cupa ASAR (Asociațiunea Societăților Atletice din România), fondată în
octombrie 1909. A cuprins trei cluburi: Colentina și Olimpia din București (care
a câștigat titlul), și United din Ploiești”.
7
„Primul campionat național a fost Divizia A, iar cele mai titrate echipe
românești din perioada interbelică sunt Venus București, cu opt titluri și
Chinezul Timișoara cu șase titluri consecutive
8
1.2. ROLUL ȘI LOCUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI
SPORT ÎN SOCIETATEA MODERNĂ
9
„Obiectivele specifice trebuie sa fie integrate eficient în obiectivele
generale ale educației – pe planul educației morale , intelectuale , estetice ,etc., în
vederea pregătirii tineretului școlar pentru muncă și viață .
10
1.3 IMPORTANȚA TEMEI ALESE
11
Datorită valenţelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar şi
eficient al educaţiei fizice şcolare, motiv pentru care îl găsim atât în lecţiile de
educaţie fizică sau activităţile obligatorii ale elevilor, cât şi în celelalte activităţi
sportiv, recreative din majoritatea şcolilor din ţara noastră.
12
1.4. MOTIVAREA TEMEI ALESE
„Îmi amintesc cu mare placere vremurile copilăriei când băteam cât ziua
de lungă mingea în curtea blocului, mai precis în spatele garajelor din curtea
blocului, pe o stradă necirculată cu prietenii din bloc. În acea perioa.
Pentru mine , fotbalul, în acea perioadă nu era doar simplu sport care îl
poate prcatica oricine, sau un mod de a petrece timpul liber , era pur și simplu
modul meu de a fii fericit. Simțeam că am un scop în viată , mergeam de
dimineată la scoală , după care dupămasa la antrenament. Pe lângă că făceam
ceea ce iubeam cel mai mult , modul meu de viață a fost mult mai sănătos și fără
probleme”.
13
„De când eram mic știam că mișcarea înseamnă sănătate, iar beneficile
mele practicând fotbal au fost doar pozitive, aveam o condiție fizică excelentă,
am crescut armonios, mi-am dezvoltat frumos toate grupele musculare , și am
dobândit calități motrice , cu ar fi viteză , forță și îndemânare , precum și un
caracter bine conturat.
14
CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
15
Specifică jocului de fotbal este şi activitatea în colectiv, cu toate avantajele
ce decurg din valorificarea ei în cadrul procesului de educaţie fizică. Jocul
presupune colaborarea cu partenerii de joc, armonizarea intereselor, motivelor,
acţiunilor şi eforturilor personale cu cele ale colectivului din care fiecare elev –
jucător face parte; presupune încadrarea în colective, acceptarea şi recunoaşterea
liderului, asumarea unor responsabilităţi, conlucrarea şi întrajutorarea, atitudinea
critică şi autocritica”.
• Jocul de fotbal reprezintă pentru elevi activitatea motrică globală cea mai
atractivă, prin intermediul căruia se poate acţiona, pe un fond de solicitare
motrică şi psihică complexă, în anumite etape şi limite, în vederea îndeplinirii
obiectivelor educaţiei fizice şcolare;
16
• Ca activitate globală, jocul de fotbal constituie un instrument eficient de
activizare a funcţiilor organismului, utilizat de copii şi adolescenţi, ca activitate
de agrement, în scopul reconfortării fizice şi psihice, motiv pentru care elevii
trebuie iniţiaţi în practicarea acestuia;
17
2.2. CERINȚELE PROGRAMEI ȘCOLARE ÎN LEGĂTURĂ
CU JOCUL DE FOTBAL LA NIVELUL
CLASEI A V-A
ANUL I DE INSTRUIRE :
18
2.3. CARACTERISTICI DE VÂRSTĂ ALE COPIILOR
DE CLASA A V –A
a) Particularităţi somatice
b) Particularităţile funcţionale
c) Particularităţile motrice
20
în dezvoltarea ei. La această vârstă elevii au înclinaţii pentru exerciţiile de forţă,
de învingere, cu orientare precisă dar executate de multe ori cu repezeală”.
21
2.4. METODICA INSTRUIRII LA CLASA A V- A
22
„Lovirea mingiei se poate efectua în mai multe forme , care se regăsesc în joc
ca procedee de pasare a mingiei sau a șutului la poartă. Mingea trebuie să fie
lovită în centrul acesteia , indiferent de procedeu , pe direcția de transmitere a ei.
Astfel putem avea: - lovirea mingii cu latul interior sau exterior a labei
piciorului (fig.5) . Lovirea se realizează printr-o mișcare de balans a piciorului
din înapoi spre înainte având musculatura labei piciorului încordată , imprimând
direcția , traiectoria și forța de transmitere a mingiei ;
3. Șutul la poartă se poate realiza de pe loc (Fig 6,7) , din alergare ușoară sau
accelerată (fig.8) . Lovirea cu șiretul plin , reprezintă procedeul prin care se
realizează în frecvent șutul la poartă , degajarea sau pasa lungă , în acest fel
înscrierea unui gol.
23
Fig. 8 - Șutul la poartă din alergare
24
5. „Conducerea mingiei: este procedeul tehnic care permite deplasarea
jucătorului aflat în posesia acesteia. Aceasta se execută atât cu piciorul drept cât
și cu cel stâng , lovind mingea cu partea interioară sau cea exterioară a labei
piciorului, precum și cu șiretul , asigurându-se o protecție corespunzătoare cu
toate segmentele corpului (fig. 11,12) .
25
6. Aruncarea de la margine : se realizează cu mingea ținută cu ambele mâini
deasupra și înapoi capului , fără a ridica tălpiile de pe sol(fig.14,15,16) . În
funcție de distanța de aruncare , trunchiul va efectua o extensie mai mare sau
mai mică .
26
7. „Lovirea mingii cu capul : acest procedeu tehnic se utilizează atât în
scopul transmiterii mingiei către un partener , respingerea mingiilor din careul
de pedeapsă , cât și pentru marcarea unor goluri , în special din execuția unor
lovituri libere sau cornerelor. Contactul cu mingea se face pe frunte (fig.17) și se
execută de pe loc (fig.18) sau din săritură (fig.19) . În funcție de scopul pentru
care se executa lovirea , aceasta este precedată de o mișcare lentă sau energică a
gâtului sau a trunchiului și a gâtului precedat de o extensie a acestora”.
27
8. „Deposedarea adversarului de minge : jucătorul care urmărește să
deposedeze un adversar , trebuie să privească atent mingea și nu mișcarea
picioarelor adversarului (fig.20) . Adversarul poate fi depășit din față sau din
lateral cu sau fără alunecare. Duelul unu contra unu presupune luptă cu corpul ,
urmărind intrarea în posesia balonului prin mijloace regulamentare” (fig.21) .
28
ale traiectoriei , etc. Prinderea mingiei în funcție de forță imprimată și traiectoria
acesteia , se face cu palmele și brațele sus la piept de pe loc , ori cu plonjon
(fig. 23,24,25) . Boxarea mingiei se realizează ca intervenția portarului într-un
grup de jucători , când nu are posibilitatea prinderii ei. Aceasta se poate
realiza cu unul sau ambii pumni .
29
2.5. MIJLOACE FOLOSITE LA INSTRUIREA
PRINCIPALELOR ELEMENTE TEHNICE ÎN JOCUL DE
FOTBAL
30
A B
C D
Fig. 26
c) doi elevi, faţă în faţă, la 6 metri distanţă, unul aruncă mingea, celălalt face
preluare cu interiorul labei piciorului de pe loc apoi din uşoară deplasare. Dozaj
orientativ : 10-15 repetări de pe loc , 10-15 repetări din ușoară deplasare ,
resurse: mingii de fotbal ;
d) pe perechi, doi câte doi ,pe toată suprafața terenului, din deplasare ușoară,
transmiterea mingii cu piciorul la partener(cu latul) , care execută preluarea
mingii cu interiorul labei piciorului(cu latul) şi apoi retransmiterea mingii. Dozaj
orientativ: 10-15 repetări , resurse : mingii de fotbal ;
31
2. Mijloace de acţionare pentru consolidarea lovirii mingii (cu latul)
de pe loc şi din deplasare , la clasa a V-a :
a) învățarea pasei din mișcare cu elan de 2-3 pași , a preluării mingii cu latul : în
perechi , doi câte doi , față in față , la distanță de 10-12m . Elevul lovește mingea
cu latul ,după care își face un elan de 2-3 pași , cel din față executa preluarea cu
latul , apoi o retransmite . Indicații metodice: axa longitudinală a labei
piciorului trebuie să fie perpendiculară pe direcția de sosire a mingii , iar laba
piciorului suficient de relaxată(fig. 27).
A B
C D
(
Fig. 27
b) pe perechi, doi câte doi, față în față, din poziție static – lovirea mingii cu
partea interioară a labei piciorului (latul), preluarea se face tot cu latul piciorului.
Dozaj orientativ: 10-15 repetări, resurse: mingii de fotbal;
c) pe perechi, doi câte doi, față în față, din joc de gleznă, pase în doi cu partea
interioară a labei piciorului (latul) , preluarea se face tot cu latul piciorului .
Dozaj orientativ: 10-15 repetări, resurse: mingii de fotbal;
d) în grupe a câte 4 elevi, față în față, așezați în șir indian, transmiterea mingii
din suveică, cu trecerea la coada şirului propriu . Dozaj orientativ: 4-5 repetări
de elev, resurse: mingii de fotbal și maraj prin jalon ;
32
e) transmiterea mingii în doi de pe loc, distanţa între elevi – 2-3 metri, cu
aplicarea următoarelor teme: un elev transmite mingea pe jos cu latul , cu
intensitate medie, celălalt execută preluarea cu latul, ridică mingea cu mâinile şi
o transmite înapoi prin rostogolire. Dozaj orientativ : 10-15 repetări pentru
fiecare elev, resurse : mingii de fotbal și marcaje cu popete;
A D
B C
Fig. 28
a) învățarea șutului la poartă de pe loc și din mișcare: pe grupe de 5-6 elevi, în șir,
la aproximativ 10 m în fața porții. În poartă un elev cu aptitudini pentru acest
post. Se trage pe rând la poartă de pe loc, apoi cu elan de 2-3 pași – cu mingea
rostogolită. Indicații metodice: mingea se lovește cu șiretul plin , piciorul de
sprijin se asează lângă minge, greutatea corpului se transmite pe piciorul de
33
sprijin iar cu piciorul îndemânatic lovim cu șiretul plin mingea pe direcția porții.
La lovire laba piciorului trebuie să fie perfect intinsă și încodată , orientată cu
vîrful în jos. Dozaj orientativ : 10-15 repetări, resurse : mingii de fotbal și
marcaj prin jalon (fig. 29);
Joc aplicativ (joc la două porți ). Se pune accent pe aplicarea procedeelor tehnice
însușite, și pe șutul la poartă cu șiretul plin.
D C B A
Fig. 29
a) învățarea conducerii mingii: elevii sunt dispuși pe trei , patru șiruri la interval
de 3-4 m înapoia liniei de centru. La un semnal , cei din fața șirurilor conduc
mingea în linie dreaptă spre poartă 25-30 m , ocolind un jalon sau un obstacol
improvizat; se reîntorc și de la aproximativ 5 m pasează mingea elevului din fața
șirului propriu ; acesta execută preluarea în față și parcurge același traseu
(fig. 30).
34
D C B A
H G F E
Fig. 30
35
D C B A
H G F E
Fig. 31
a) lovirea mingii cu capul, de pe loc: elevii sunt împărțiti doi câte doi, față în
față, la distanță de 2-3 m. Mingea este ținută în mână de către unul din elevi.
Acesta aruncă mingea cu ambele brațe la nivelul înălțimii colegului
acestuia (fig. 32). El execută lovirea mingi cu capul. După 10-15 repetări aceștia
vor schimba rolul. Indicații metodice: lovirea mingii se face cu partea frontală a
capului (fruntea),de pe loc, cu o ușoară balansare a trunchiului înapoi.
A B E F
C D G H
Fig. 32
36
6. Mijloace de acţionare pentru învăţarea şi consolidarea
aruncării de la margine:
a) „învățarea aruncării de la margine: elevii sunt împărțiți în două, trei echipe
egale, dispuse în cercuri cu diametrul de 8-10 m. Elevii sunt orientați cu fața spre
interior. La mijlocul cercului căpitanul de echipă execută aruncarea de la
margine, pe rând, de la dreapta spre stânga, trimițând mingea spre fiecare elev
din cerc(fig. 33). Aceștia îi retransmit mingea la centru, executând același
procedeu .
P
F
A B
E
X
X
G
D C H
Fig. 33
37
7. Mijloace de acţionare pentru învăţarea şi consolidarea
marcajului, demarcajului şi depăşirii adversarului:
B C F G
A D E H
Fig. 34
38
„Exemplu de circuit tehnic petru consolidarea procedeelor tehnice și a
acțiunilor tactice elementare din jocul de fotbal. Clasa a V-a , număr de elevi :
17, număr de stații: 4, timp minimal de exersare la fiecare stație , 5 min, pauză
intre stații de 1 min, materiale necesare: 7 mingii din material plastic”.
Fig. 35
Conținutul circuitului:
Stația 2 – joc doi la doi: cine ține mai mult mingea. Tema de lucru: marcajul,
demarcajul și intercepția.
39
CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII
40
3.2. IPOTEZA DE CERCETARE
41
3.3. METODE DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
1. Metodica istorică
Istorismul este un important princiupiu al cunoașterii devenirii lumii
naturale și sociale și, deci și o cerință metodologică, care constă în cercetarea și
interpretarea fenomenelor realității în procesul apariției, dezvoștării și dispariției
lor, în strânsă legătură cu fenomenele istorice concrete care le-au determinat.
În științele particulare, o mare parte a studiilor sunt dedicate istoriei
acestora, al personalităților care le-au ilustrat, al relațiilor interdisciplinare, al
importanței sociale în diferite epoci.
Cercetătorul oricărui domeniu trebuie să cunoască foarte bine istoria
acestuia, ca fond de cultură generală, și în plus istoria foarte amănunțită a
temelor pe care le abordează.
Ceea ce interesează nu este colecționarea de date sau de fapte ci mai
ales ,,învățămintele” pe care le tragem din evenimentele trecute și dacă este
posibil , prefigurarea celor viitoare.
2. Metoda modelării
Modelarea este o metodă de cercetare a fenomenelor din natură și
societate, prin intermediul medelelor și constă în utilizarea anologiei care se
stabilește între obiectul cercetat și obiectivul simplificat care imită mai mult sau
mai puțin exact și din anumite puncte de vedere originalul.
Modelele sunt în general de două feluri :
a) materiale (tehnice, obiectuale)
b) mentale (ideale, simbolice, logico- matematice).
Modelele matematice pot fi similare cu originalul, analogice sau de
combinații și variante ale acestora.
42
Aspectul modelării presupune mai multe operații:
identificarea originalului (sistem sau problemă complexă) ce
trebuie studiat;
stabilirea analogiei semnificative între sistemul original și un altul,
distinct de el;
formularea pe baza ipotezelor de analogie a condițiilor de aplicare a unor
reguli de transfer- transformare de la original la model;
construirea unui model mai puțin complex, dar cu trăsături analogice;
cercetarea proprietăților sistemului model sau experimentarea asupra
acestuia;
înregistrarea rezultatelor obținute din cercetarea modelului;
transferul sau exploatarea concluziilor de la model la original,
verificarea experimentală a rezultatelor
formularea concluziilor privind noile cunoștințe referitoare la original.
Pentru ca modelul să fie corect și apreciat, trebuie să îndeplinească
anumite condiții:
domeniul căruia îî aparține modelul să fie mai bine cunoscut decât
domeniul originalului;
modelul este o exploatare a originalului, necuprizând toate
dimensiunile acestuia;
analogia dintre model și original trebuie să fie clasificată în: performanță,
funcții, structura din care sunt formate cele două sisteme;
modelul trebuie să permită evidențierea unor dimensiuni referitoare la
original, sunt prezentate explicit în date inițiale.
Metoda modelării are valoare euristică și practică . Cu ajutorul ei se
sugerează, confirmă sau infirmă ipoteza. Ea stimulează cercetarea
experimentală sau teoretică.
43
3. Metoda observației
Observația este contemplarea internațională a unui obiect, document,
fenomen sau proces.
Tipuri de observații:
Observația întâmplătoare – nu are reguli precise dar poate conduce la
descoperiri interesante.
Observația sistematică – ea se desfășoară în diferite condiții și sub forme
variate.
Observația directă și observația experimentală – obeservația directă este
numită și naturală, fiind făcută în condiții firești, fără intervenția
cercetătorului. Observația de tip experimental este o observație provocată,
cercetătorul verificând anumite conduite prin administrarea unor stimuli
din cei mai diferiți.
Observația participativă – este întâlnită în domeniul științelor sociale și
psihologice.
Observațiile pedagogice, psihologice, sociale – nu sunt tipuri de
observații, ci modalități de adaptare la specificul domeniului investigat.
Observația statistică – are meritul, că în cazul repetării și ai creșterii
numărului de date, prin preluarea specifică, înlătură greșelile de
observație curentă.
Autoobservația – este specifică psihologiei și ea are activitate și
însemnătate în cercetarea fenomenelor din domeniul educației fizice și
sportului.
Locul principal îl vor deține investigațiile privitoare la comportamentul
motric, tehnic și tactic al sportivilor și la progresul realizat în creșterea,
dezvoltarea fizică, dezvoltarea aptitudinilor motrice, capacitatea motrică a
elevilor și sportivilor.
44
Aspecte care pot fi urmărite în mod deosevit în activitatea sportivă și în
lecțiile de educație fizică sunt:
Felul cum sportivii abordează situația;
Cum stabilesc contactul uman cu ceilalți;
Cum reacționează la sarcinile propuse;
Felul cum își organizează acțiunea;
Felul cum se exprimă;
Felul cum subiectul își conduce propria organizare metodică;
Reacțiile subiectului la propriul comportament;
În sfera activităților corporale întâlnim rareori fapte spontane și individuale,
însă mai des procese dirijate, organizate și conduse rațional, cum ar fi procesul
instructiv – educativ, procesul de antrenament, de pregătire a cadrelor,
competițiile, excurșiile, serbările și multe altele.
4. Metoda statistică
Ramură a matematicii, devenită ea însâși știință și metodă statistică, s-a
dezvoltat în mod deosebit din necesitatea științelor sociale de a explica natura
determinismului probabil. Ca metodă statistică, desprinde din studiul
fenomenelor de masă conexiuni și corelații, semnificații ale rezultatelor obținute
asupra unor eșantioane ca și anticiparea evoluției unor parametri ai acestora.
Ca metodă de prelucrare și interpretare a datelor recoltate în cercetare,
statistica s-a impus în ultimele decenii, cunoașterea ei fiind cercetător și
specialiști.
Parametrii tendinței centrale
Datele colectate de la diferite colective permit unele aprecieri
privind valoarea acestora și frecvența cu care apar. Pentru a caracteriza
colectivul trebuie să se facă acest lucru pe baza unor date obiective.
Indicatorii tendinței centrale sunt : modulului, mediana și media aritmetică.
45
a) Modulul – reprezintă valoarea cu frecvența cea mai mare. Desigur că un
colectic este mai bine caracterizat de o valoare înregistrată care apare de mai
multe ori decât o alta care apare o singură dată.
b) Mediana – linia sau poziția care împarte în două părți egale (două
𝑛+1
jumătăți) șiruri de date – se află prin formula , deci numărul de cazuri plus 1
2
împărțit la 2. Mediana nu reprezintă o valoare calculată, ci se folosește pentru a
stabilii jumătatea șirului de date.
5. Metoda experimentului
Este considerată una dintre cele mai utilizate metode din domeniul educației
fizice și sportului, este folosită mai ales pentru verificarea unor ipoteze ce pot
duce la ameliorarea muncii instructiv-educative.
De multe ori experimentul este considerat o prelungire a metodei observației,dar
spre deosebire de aceasta cercetătorul intervine prin selecționarea mijloacelor,
prin măsuri organizatorice impuse din necesitatea verificării ipotezei enunțate la
început.
46
Uneori experimentul presupune prezența grupei de experiment și a celei
martor (de control), diferențierea rezultatelor obținute la cele două grupe
confirmând sau infirmând ipoteza enunțată la început.
Este important ca atunci cand se desfăsoară un experiment cerințele curente ale
procesului instructiv-educativ să fie respectate, sportivii sau elevii efectuând cu
regularitate parcurgerea probelor de control sau participarea la competiții.
6. Metoda documentării sau studierii bibliografiei și a publicațiilor de
specialitate dă posibilitate cercetătorului să culeagă informații în legătură cu
fenomenul cercetat, să ia legătura cu preocupări similare a unor specialiști din
domeniu, să aprofundeze tema pe care o cercetează.
Abordarea unei teme de cercetare presupune documentare amplă,
consultarea, dacă este posibil, a cât mai multor scrieri cu privire la fenomenul
cercetat.
De multe ori este necesară abordarea problemei respective si din alte
unghiuri, de aceea este necesară consultarea datelor si din unele stiinŃe conexe,
care pot să aibă legătură cu fenomenul studiat.
47
5.5 SISTEMUL PROBELOR DE CONTROL UTILIZATE
Descriere probă de control : elevii sunt împărțiți în perechi, doi câte doi ,
față în față , distanță între ei de 5 metri . Elevii o să execute lovirea mingii cu
laba piciorului (latul) de pe loc cu o intensitate medie , urmată de o preluare cu
latul urmând să se repete procedeul . Timp de executare 1 minut . O să notăm
căte pase corecte și căte pase incorecte au fost efectuate de subiect în acel
interval de timp.
.
A C E G
B D F H
Fig. 36
48
O să notăm execuțiile pe spațiu porții și cele pe langă spațiul porții. Vom
folosii 5 jaloane așezate la distanță de 1 metru între ele și 4 mingii de fotbal.
D C B A
Fig. 37
49
CAPITOLUL IV PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR
de sport
50
Tabel centralizator nr.2
a) Testare inițiață
1. T.I. 13 12 1 13 11 2
2. L.M. 13 10 3 13 11 2
3. A.D. 14 10 4 14 11 3
4. P.V. 14 9 5 14 10 4
5. C.A. 13 10 3 13 10 3
6. D.A. 13 10 3 13 11 2
7. G.P. 14 11 3 14 11 3
8. S.C. 14 10 4 14 10 4
MEDIA ARITMETICĂ 13,5 11,5 3,25 13,5 10.6 3,25
Pase corecte
Pase greșite
Preluări corecte
Preluări greșite
51
CONDUDUCEREA MINGII PRINTRE
JALOANE CU FINALIZARE CU ȘUT CU
ȘIRETUL LA POARTĂ
TESTARE INIȚIALĂ
NR. NUME NUMĂR ȘUTURI PE ȘUTURI PE
CRT. PRENUME ÎNCERCĂRI SPAȚIUL PORȚII LÂNGĂ POARTĂ
1. T.I. 5 5 0
2. L.M. 5 4 1
3. A.D. 5 3 2
4. P.V. 5 2 3
5. C.A. 5 5 0
6. D.A. 5 3 2
7. G.P. 5 3 2
8. S.C. 5 2 3
MEDIA ARITMETICĂ
5 3,3 1,6
52
b) Testare finală
1. T.I. 18 16 2 18 16 2
2. L.M. 18 17 1 18 17 1
3. A.D. 16 14 2 16 14 2
4. P.V. 16 15 1 16 13 3
5. C.A. 17 15 2 17 15 2
6. D.A. 17 14 3 17 15 2
7. G.P. 16 14 2 16 14 2
8. S.C. 16 14 2 16 15 1
Pase corecte
Pase greșite
Preluări corecte
Preluări greșite
1. T.I. 5 5 0
2. L.M. 5 5 0
3. A.D. 5 4 1
4. P.V. 5 3 2
5. C.A. 5 5 0
6. D.A. 5 4 1
7. G.P. 5 4 1
8. S.C. 5 4 1
MEDIA ARITMETICĂ
5 4,25 0,75
54
Reprezentare grafică a rezultatelor obținute la proba specifică:
Testare inițială
Pase corecte Pase greșite
1 4 3 4
3 5 3 3
12 11
10 10 9 10 10 10
Fig. 42
Testare finală
Pase corecte Pase greșite
2 1
1 2 3 4
2 2
16 17
14 15 15 14 14 14
Fig. 43
55
Testare inițială
Preluări corecte Preluări greșite
2 2 3 4 2 2 4
3
11 11 11 10 10 11 11 10
Fig. 44
Testare inițială
Preluări corecte Preluări greșite
2 1
2 2 1
2 3 2
16 17
14 15 15 14 15
13
Fig. 45
56
Reprezentare grafică a rezultatelor obținute la proba specifică:
55 5 55
4 4 4 4 4
3 3 3 3
2 2
Fig. 46
57
4.2. INTERPRETAREA DATELOR
Testare inițială
1. 13 12 1 13 11 2
2. 13 10 3 13 11 2
3. 14 10 4 14 11 3
4. 14 9 5 14 10 4
5. 13 10 3 13 10 3
6. 13 10 3 13 11 2
7. 14 11 3 14 11 3
8. 14 10 4 14 10 4
58
Număr total preluări :: 108 cu o medie aritmetică de 13,5, din care 85 de
preluări sunt corecte cu o medie aritmetică de 10,6 iar 23 de preluări sunt greșite
cu o medie aritmetică de 3,25 ;
Elevul T.I (poziția 1.) a avut cele mai bune rezultate , din 13 pase : 12
sunt corecte , 1 este greșită iar din 13 preluări : 11 corecte și 2 greșit. Elevul
P.V(poziția 4.) a avut cele mai slabe rezultate , din 14 pase : 9 corecte și
5 greșite iar din 14 preluări , 10 sunt corecte și 4 greșite ;
Testare finală
NR. TOTAL PASE PASE CORECTE PASE GREȘITE TOTAL PRELUĂRI PRELUĂRI
CRT PRELUĂRI CORECTE GREȘITE
1. 18 16 2 18 16 2
2. 18 17 1 18 17 1
3. 16 14 2 16 14 2
4. 16 15 1 16 13 3
5. 17 15 2 17 15 2
6. 17 14 3 17 15 2
7. 16 14 2 16 14 2
8. 16 14 2 16 15 1
Total număr pase : 134 cu o medie aritmetică de x= 16,7 , din care 119 de
pase sunt corecte cu o medie aritmetică de x= 15 iar 15 de pase greșite cu o
medie aritmetică de x= 2 ;
59
Total număr preluări : 134 cu o medie aritmetică de x= 16,7, din care 119
de preluări sunt corecte cu o medie aritmetică de x= 16,7 iar 15 de preluări sunt
greșite cu o medie aritmetică de x= 2 ;
60
Număr total încercări :40 cu o medie aritmetică de x= 5 , din care 27 de
șuturi au fost pe spațiul porții cu o medie aritmetică de x= 3,3 iar 13 șuturi au
fost pe lângă spațiul porții cu o medie aritmetică de x= 1,6 ;
Testare finală
61
CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI
5.1. CONCLUZII
62
Deasemenea eu cred că programa este prea complexă pentru acest nivel și
timp prea scurt pentru a rezolva sau cel puțin trece prin toate cerințele ei.
63
5.2. PROPUNERI
64
ANEXE
65
ANEXA NR.1
PLAN DE LECȚIE
UNITATEA ȘCOLARĂ: ,,LICEUL DE ARTE, SIBIU” 1. TEMA : VITEZA
OBIECTIV OPERAȚIONAL:
NUME PROFESOR: BNELASCU inițierea , cu accent pe lovirea corectă
a mingiei și preluarea cu latul;
66
3. Influnețarea COMPLEX DE EXERCIȚII
selective a LIBERE :
aparatului 1. stând departat cu 4x6 Adunarea colectivului într-un
locomotor brațele pe șold : cerc
6-7 min. T1-T2 extensii ale capului Ochii deschiși
înainte și înapoi ; stânga și
dreapta ;
T3-T4 rotări ale capului spre Ochii deschiși
stânga și spre dreapta ;
2. stând departat cu 4x4 Adunarea colectivului într-un
brațele sus : cerc
T1-T2 rotări ale brațelor înspre Brațele drepte și relaxate
înainte;
T3-T4 rotări ale brațelor înspre Brațele drepte și relaxate
înapoi;
3. stând depărtat cu 4x4 Adunarea colectivului într-un
brațele pe șold: cerc
T1-T2 răsucirea trunchiului cu
arcuire spre stânga; Poziția picioarelor ușor
T3-T4rasucirea trunchiului departate la nivelul umerilor
cu arcuire spre dreapta; 4x6
4. stând departat cu Adunarea colectivului într-un
brațele sus: cerc
T1-T2 extensia trunchiului și a
brațelor cu arcuire ; Poziția picioarelor ușor
T3-T4 aplecarea trunchiului cu departate la nivelul umerilor
arcuire cu atingerea vârfurilor
picioarelor cu palmele;
5. sprijin ghemuit : 2x12 B Adunarea colectivului într-un
T1 întinderea picioarelor înapoi ; 2x8 F cerc
6. stând cu mâinile pe Adunarea colectivului într-un
șolduri : cerc
T1-T2 fandare cu arcuire înspre
stânga ; 4x6
T3-T4 fandare cu arcuire înspre
dreapta;
7. stând : Adunarea colectivului într-un
T1-T2 sărituri ca mingea cerc
8. stând : 2x10 B Adunarea colectivului într-un
T1 relaxarea membrelor 2x 6 F cerc
inferioare și superioare ;
9. stând :
T1 2xF/B Brațele întinse înainte ;
genoflexiuni; 2x
10. stând : 2-3 lansări din
formație cerc spre centru;
4 . Dezvoltarea VITEZA 2x Se executa cu plecare din
si verificarea 1. alergarea accelerată; stând , la semnal sonor , pe
calităților distanțăde 20 de m. , pauză
motrice viteza activă 30 ‘’ formație de lucru
sau îndemânare în linie , unul în spatele
9- 10 min. celuilalt , când terminăprima
linie plecată, pornesc
următorii
Tempo : 4x3
67
2. sprint 2x Se execută cu plecare din
stând , la semnal sonor , pe
distanță de 15 m , tempo
4x4 , pauză activă, mers
30’’ formație de lucru în
linie , unul în spatele
celuilalt , când termină
prima linie plecată, pornește
linia următoare ;
2. Pase în doi din joc de gleznă 5-6 min Aranjăm colectivul doi câte
doi, față în față . Elevii vor
executa din joc de gleznă
pasarea mingii cu latul
piciorului urmată de o
preluare scurtă cu latul,
urmând să se repete din nou
procedeul
3. Joc cu tema : “Cine pasează 7-8 min Echipa care pasează cel mai
cel mai mult“ mult repetat și corect
Se imparte colectivul in doua câștigă;Elevii vor fi obligați să
echipe si va juca pe o jumătate paseze cu latul și să prelueze
de teren; deasemenea cu latul; Vom
urmării
corectitudinea acestor
execuții;
6. Revenirea 1 . Alergare ușoară 1T Coloana către unul
organismului 2. Mers cu exerciții de relaxare și 1T Coloana către unul
dupa efort: respirație ;
3-4 min
7. Aprecieri și 1. Concluzii privind desfasurarea 2-3 min Linie pe un rând
recomandări: lectiei , evidentieri , recomandari
2-3 min pentru activitatea independenta;
2.Salutul;
68
ANEXA NR.2
PLAN DE LECȚIE
UNITATEA ȘCOLARĂ: ,,LICEUL DE ARTE, SIBIU” 1. TEMA : VITEZA
OBIECTIV OPERATIONAL:
NUME PROFESOR: BELASCU inițierea , cu accent pe încadrarea
mingiei pe spațiul porți și lovirea ei
corectă, cu șiretul
69
3. Influnețarea COMPLEX DE EXERCIȚII
selective a LIBERE :
aparatului 5. stând depărtat cu 4x6 Adunarea colectivului într-un
locomotor brațele pe șold : cerc
6-7 min. T1-T2 extensii ale capului Ochii deschiși tot timpul ;
înainte și înapoi ; stânga și
dreapta ;
T3-T4 rotări ale capului spre Ochii deschiși tot timpul ;
stânga și spre dreapta ;
6. stând depărtat cu 4x4 Adunarea colectivului într-un
brațele sus : cerc
T1-T2 rotări ale brațelor înspre Brațele drepte și relaxate;
înainte;
T3-T4 rotări ale brațelor înspre Brațele drepte și relaxate ;
înapoi;
7. stând departat cu 4x4 Adunarea colectivului într-un
brațele pe șold: cerc
T1-T2 răsucirea trunchiului cu Urmărim cu privirea brațul
arcuire spre stânga; care este în arcuire ;
T3-T4 răsucirea trunchiului cu
arcuire spre dreapta ; 4x6
8. stând departat cu Adunarea colectivului într-un
brațele sus : cerc
T1-T2 extensia trunchiului și a
brațelor cu arcuire ;
T3-T4 aplecarea trunchiului cu Poziția picioarelor la nivelul
arcuire cu atingerea vârfurilor umerilor;
picioarelor cu palmele;
5. sprijin ghemuit : 2x12 B Adunarea colectivului într-un
T1 întinderea picioarelor înapoi ; 2x8 F cerc
6. stând cu mâinile pe
solduri :
T1-T2 fandare cu arcuire înspre Brațele întinse înainte ;
stânga ; 4x6
T3-T4 fandare cu arcuire înspre
dreapta; Adunarea colectivului într-un
7. stând : cerc
T1-T2 sărituri ca mingea
8. stând : 2x10 B Adunarea colectivului intr-un
T1 relaxarea membrelor 2x 6 F cerc
inferioare și superioare ;
9. stând :
T1 genoflexiuni; 2xF/B Brațele la ceafă ;
10. stând : 2-3 lansări din 2x Adunarea colectivului într-un
formație cerc spre centru; cerc
70
2. sprint 2x Se executa cu plecare din
stând , la semnal sonor , pe
distanța de 15 m , tempo 4x4
, pauză activă mers 30’’
formație de lucru în linie ,
unul în spatele celuilalt ,
când termină prima linie
plecată, pornește linia
următoare ;
71
BIBLIOGRAFIE
1977;
București, 1981;
București, 2002;
București, 2006;
8. SCARLAT, E. - ,,Îndrumător de educație fizică școlară”, Editura
72
9. SANISLAV, M. - ,,Teoria educației fizice și sportului”,
București, 2008;
73