UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

PROGRAMUL DE STUDIU: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI

SPORTIVĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT:

LECTOR.UNIV.DR. BELASCU ANDREI

HĂȘMĂȘAN IOAN

-SIBIU-
2022
1
 UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

PROGRAMUL DE STUDIU: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI

SPORTIVĂ

STUDIU PRIVIND ÎNSUȘIREA PRINCIPALELOR

ELEMENTELOR TEHNICE DIN FOTBAL LA
NIVELUL CLASEI A V- A

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT:

LECTOR.UNIV.DR BELASCU ANDREI

HĂȘMĂȘAN IOAN

-SIBIU-
2022

2
 PLANUL LUCRĂRII

CAPITOLUL I INTRODUCERE.......................................4

1.1. SCURT ISTORIC AL JOCULUI DE FOTBAL ÎN ȚARA

NOASTRĂ….........................................................................4
1.2. ROLUL ȘI LOCUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORT ÎN
SOCIETATEA MODERNĂ….............................................7
1.3. IMPORTANȚA TEMEI ALESE.........................................9
1.4. MOTIVAREA TEMEI ALESE............................................11

CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETICĂ…...13

2.1. LOCUL ȘI IMPORTANȚA JOCULUI DE FOTBAL ÎN

ACTIVITATEA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORT..........13

2.2. CERINȚELE PROGRAMEI ȘCOLARE ÎN LEGĂTURĂ

CU JOCUL DE FOTBAL LA NIVELUL

CLASEI A V-A......................................................................16

2.3. CARACTERISTICI DE VÂRSTĂ ALE COPIILOR DE

CLASA A V –A......................................................................17

2.4. METODICA INSTRUIRII LA CLASA A V-A.....................20

3
2.5. MIJLOACE FOLOSITE DE INSTRUIRE A

PRINCIPALELOR ELEMENTE TEHNICE ÎN JOCUL DE

FOTBAL..................................................................................28

CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII...........38

3.1. SCOPUL CERCETĂRII….....................................................38

3.2. IPOTEZA DE CERCETARE….............................................39

3.3. METODE DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ.......................40

3.4. SISTEMUL PROBELOR DE CONTROL

UTILIZATE............................................................................46

CAPITOLUL IV PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA

REZULTATELOR…..............................................................48

4.1. PREZENTAREA REZULTATELOR…...............................48

4.2. INTERPRETAREA DATELOR…........................................56

CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI................60

4
5.1. CONCLUZII…......................................................................60

5.2. PROPUNERI..........................................................................62

ANEXE

BIBLIOGRAFIE............................................................................70

5
 CAPITOLUL I – INTRODUCERE

1.1. SCURT ISTORIC AL JOCULUI DE FOTBAL ÎN

ȚARA NOASTRĂ

„Fotbalul este un sport de echipă ce se dispută între două echipe alcătuite

din 11 jucători fiecare. La începutul secolului 21 era jucat de peste 250 de
milioane de jucători în peste 200 de țări, ceea ce îl face cel mai popular sport din
lume.

Se joacă cu o minge sferică pe un teren dreptunghiular, acoperit cu iarbă, cu

câte o poartă la fiecare capăt. Scopul jocului este de a înscrie goluri introducând
mingea în poarta adversarului. În afara portarului, ceilalți jucători nu se pot
folosi de mâini pentru a manevra mingea. Câștigătorul meciului este echipa care
a înscris mai multe goluri la încheierea partidei.

Originile fotbalului se află undeva în urmă cu peste 2000 de ani. În 2004,

forul ce guvernează acest sport la nivel mondial FIFA (Fédération Internationale
de Football Association) a recunoscut China ca fiind locul de naștere al
fotbalului. În jurul anului 200 î.e.n. chinezii jucau un sport asemănător numit
cuju. Regulile au evoluat cu timpul, astfel ajungându-se la sportul practicat
astăzi”.

„În primăvara anului 2001, FIFA informa că peste 240 de milioane de

oameni joacă regulat fotbal, în peste 200 de țări de pe întreg globul.
Regulile sale simple și echipamentul redus și ieftin, necesar practicării fotbalului
au contribuit, fără îndoială, la creșterea popularității sale. În multe zone ale
lumii, fotbalul naște pasiuni enorme și joacă un rol foarte important în viața
fanilor, a comunităților locale și chiar a națiunilor; este deseori numit cel mai
popular sport din lume. Este recunoscut în multe țări drept: sportul rege.
6
 Legile jocului au fost formate în Anglia de ,,The Football Association” în
1863, unde a primit denumirea de ,,association football”, pentru a nu se
confunda cu numele altor forme de fotbal existente în acele timpuri, printre care
fotbalul american sau fotbalul australian. În aceste zone este cunoscut și sub
numele de soccer, termen originar din Anglia, apărut în anii 1880”.

„Astăzi, regulile jocului sunt stabilite de ,,International Football

Association Board”(IFAB). Aceasta a luat ființă în 1886 după o întâlnire
a Federației Engleze de Fotbal, a Federației Scoțiene de Fotbal, a Federației
Galeze de Fotbal și a Federației Irlandeze de Fotbal în Manchester. Prima
ligă de fotbal a fost creată în Anglia în 1888 de președintele clubului Aston
Villa, William McGregor. Formatul inițial conținea 12 echipe din centrul și nordul
Angliei.

Federația Internațională de Fotbal FIFA, s-a format la Paris în 1904, iar

reprezentanții săi au hotărât să adopte regulile create de IFAB.
Popularitatea crescândă a jocului a condus la unirea reprezentanților celor
două federații (FIFA si IFAB). Astăzi, conducerea acestora este formată din
4 reprezentanți FIFA și câte 1 reprezentant al fiecărei federații britanice”.

„În anul 1890, doctorul stomatolog Iuliu Weiner, s-a întors din Anglia
după ce și-a terminat studiile, aducând în țară o minge de fotbal și regulile
jocului scrise pe o hârtie.

Primul joc oficial de fotbal din România a fost găzduit la Arad, la data de
16 august 1899, pe un teren aflat în spatele Uzinei de vagoane. A fost primul
meci de fotbal cu public și arbitrii disputat pe un teren regulamentar pe durata a
două reprize de câte 45 de minute. Prima competiție fotbalistică internă a fost
Cupa ASAR (Asociațiunea Societăților Atletice din România), fondată în
octombrie 1909. A cuprins trei cluburi: Colentina și Olimpia din București (care
a câștigat titlul), și United din Ploiești”.

7
 „Primul campionat național a fost Divizia A, iar cele mai titrate echipe
românești din perioada interbelică sunt Venus București, cu opt titluri și
Chinezul Timișoara cu șase titluri consecutive

Echipa națională de fotbal a României își începe activitatea prin meciul de

la 8 iunie 1922 de la Belgrad, contra Iugoslaviei, scorul fiindu-i favorabil cu 2-1.
La 20 mai 1923 Comisia de Fotbal a FSSR (Federatia Societatilor Sportive din
Romania) este admisă la Congresul de la Zürich ca membră a FIFA. În această
calitate de membră a FIFA, România participă la Turneul Olimpic de Fotbal de
la Jocurile Olimpice din 1924 desfășurate la Paris. Federația Română de
Fotbal este membră fondatoare a UEFA în 1954. Din august 1990, FRF a
devenit organ independent de conducere al mișcării fotbalistice din România,
primul președinte ales fiind Mircea Sandu.

La nivel internațional, selecționata de fotbal a României a participat până

acum la 7 Campionate Mondiale de Fotbal. Cele mai mari succese le-a
înregistrat pe parcursul anilor '90. În 1994, la Campionatul Mondial din Statele
Unite, echipa României a reușit să ajungă până în sferturi, clasându-se atunci pe
poziția 6 în clasamentul FIFA”.

8
 1.2. ROLUL ȘI LOCUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI
SPORT ÎN SOCIETATEA MODERNĂ

„Educaţia fizică şi sportul, în societatea modernă a devenit cu adevărat un

fenomen social şi în esenţă, acest fenomen urmărind perfecţionarea dezvoltării
fizice şi a capacităţii motrice a oamenilor în scopul îmbunătăţirii vieţii.

Educaţia fizică şi sportul nu au ca obiective doar ameliorarea sănătăţii,

dezvoltarea musculaturii, creşterea îndemânării sau însuşirea de deprinderi
motrice. Prin activitatea corporală, copilul devine conştient de posibilităţile sale,
în condiţiile reuşitei sau nereuşitei, alături de ceilalţi, în lupta cu sine sau contra
naturii, tânărul învaţă, în acelaşi timp, să se înţeleagă pe sine şi să cunoască mai
bine lumea”.

„Stimularea unui copil pentru a participa la activităţile educaţiei fizice şi

sportului înseamnă mai mult decât a-i oferi un simplu antrenament corporal.
Înseamnă a-i oferi o adevărată educaţie personală şi socială, înseamnă a-l situa
în raport cu ceilalţi, a-i permite să se manifeste, a-l dezvălui pe el, sie însuşi şi
lumii prin intermediul propriului corp. Prin intermediul instalaţiilor şi aparatelor
sportive folosite în lecţia de educaţie fizică, copii fac cunoştinţă şi cu alte
aspecte ale lumii materiale. De exemplu: mingea satisface prin forma sa, ea
incită la acţiune deoarece poate fi lovită cu piciorul, aruncată, prinsă, rostogolită,
controlată, pe scurt toate proprietăţile sale putând fi utilizate pentru a se exprima
şi a se juca.

Rolul și funcțiile specifice care le revin educației fizice și activităților

sportive în direcția pregătirii și formării tinerei generații sunt reliefate atât
în obiective proprii,cât și de obiectivele asociate, rezultate din interrelația
cu celelalte activități din planul de învățământ”.

9
 „Obiectivele specifice trebuie sa fie integrate eficient în obiectivele
generale ale educației – pe planul educației morale , intelectuale , estetice ,etc., în
vederea pregătirii tineretului școlar pentru muncă și viață .

Educaţia fizică constituie o activitate cu un preponderent caracter practic

specific care are la bază exerciţiile fizice practicate de oameni de diferite vârste,
de ambele sexe şi din motive diferite, prin educaţie fizică şi sport se înţelege
toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau
independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual,
să stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în
competiţii de orice nivel”.

10
 1.3 IMPORTANȚA TEMEI ALESE

„Jocul de fotbal este un mijloc important, principal al educaţiei fizice

şcolare care, alături de atletism,gimnastică şi alte jocuri sportive contribuie la
realizarea obiectivelor educaţiei fizice la elevii de toate vârstele, realizând un
echilibru între efortul intelectual şi cel fizic în orarul săptămânal al elevilor,
fiind astfel inclus în planurile de învăţământ începând cu clasa I-a.

Practicarea jocului de fotbal contribuie la formarea şi perfecţionarea unor

mişcări coordonate, la formarea capacităţii de angrenare rapidă în tempoul şi
ritmul activităţilor sociale, prin cumulul unor influenţe şi efecte pozitive cu
caracter sanotrofic şi educativ.Diversitatea acţiunilor motrice, influenţa pe care o
exercită practicarea jocului de fotbal asupra sistemelor şi funcţiilor organismului
precum şi posibilitatea desfăşurării lui în aer liber, creează multiple posibilităţi
prin care să se contribuie la o dezvoltare fizică armonioasă, în deplină stare de
sănătate.

Având în vedere toate acestea putem afirma că fotbalul utilizat în lecţia de

educaţie fizică oferă condiţii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea complexă
a deprinderilor şi calităţilor motrice necesare în viaţă. Fiind un domeniu al
activităţilor corporale, el înglobează acţiunile motrice ale procesului educaţiei
fizice: mersul, alergarea, săritura şi uneori aruncarea într-o complexitate foarte
variată”.

„În lecţiile de educaţie fizică, jocul de fotbal se subordonează cadrului

organizatoric oferit de disciplina educaţie fizică, disciplină inclusă în trunchiul
comun al planului de învăţământ şi prezentă ca atare în orarul săptămânal al
şcolii cu lecţii pentru fiecare clasă.

11
 Datorită valenţelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar şi
eficient al educaţiei fizice şcolare, motiv pentru care îl găsim atât în lecţiile de
educaţie fizică sau activităţile obligatorii ale elevilor, cât şi în celelalte activităţi
sportiv, recreative din majoritatea şcolilor din ţara noastră.

În fiecare lecţie de educaţie fizică de circa 40-45 minute, spaţiul rezervat

jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spaţiu care trebuie folosit cu
mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valenţele
formative ale acestui joc sportiv, în direcţiile amintite, respectiv: recreaţie,
refacere şi formare a personalităţii”.

„Jocul de fotbal şcolar este caracterizat de faptul că:

1. are o deosebită valoare educativă care se datorează şi regulamentului
sau care îl obligă pe jucător la o comportare demnă în teren, la
sportivitate – atitudine de fair-play, combativitate, stăpânire de sine,
voinţă de a învinge, capacitate de analiză şi decizie, şi alte deprinderi
morale de o mare valoare.
2. cumulează efectele sanogenetice şi sanofizice ale
sportului şi educaţiei fizice;
3. contribuie la realizarea unei dezvoltări fizice generale
multilaterală şi armonioasă;
4. contribuie la dezvoltarea motricităţii generale a celor care
îl practică;
5. dezvoltă aptitudinile psiho-motrice individuale şi în
interdependenţă, „regimul” lor de manifestare în fotbal
fiind diferit;
6. este un mijloc important de recreere şi agrement”.

12
 1.4. MOTIVAREA TEMEI ALESE

„Îmi amintesc cu mare placere vremurile copilăriei când băteam cât ziua
de lungă mingea în curtea blocului, mai precis în spatele garajelor din curtea
blocului, pe o stradă necirculată cu prietenii din bloc. În acea perioa.

„Această scurtă amintire este doar începutul meu în legătură cu acest

fenomen numit fotbal. Ce a urmat în viața mea , pot spune că a fost cea mai
frumoasă periodă din ea. La vârsta de 9 anii m-am înscris la clubul sportiv .
Acolo pe lângă condițiile extraordinare, am cunoscut o mulțime de fotbaliști de
vârsta mea și puțini mai mari de diferite naționalități. A fost o experiență de neuitat.

Pentru mine , fotbalul, în acea perioadă nu era doar simplu sport care îl
poate prcatica oricine, sau un mod de a petrece timpul liber , era pur și simplu
modul meu de a fii fericit. Simțeam că am un scop în viată , mergeam de
dimineată la scoală , după care dupămasa la antrenament. Pe lângă că făceam
ceea ce iubeam cel mai mult , modul meu de viață a fost mult mai sănătos și fără
probleme”.

13
 „De când eram mic știam că mișcarea înseamnă sănătate, iar beneficile
mele practicând fotbal au fost doar pozitive, aveam o condiție fizică excelentă,
am crescut armonios, mi-am dezvoltat frumos toate grupele musculare , și am
dobândit calități motrice , cu ar fi viteză , forță și îndemânare , precum și un
caracter bine conturat.

În acești ani în care am practicat, am urmârit acest sport, fotbal, am învâțat

foarte multe lucruri bune sau mai puțin bune, am trăit multe stări , fericire,
supărare, extaz , dezamăgire .Aceste lucruri și sentimente cu mult drag aș dorii
să le împărtășesc lumii, să îi învăț, să îi îndrum spre practicarea acestui sport,
deoarece au numai de câștigat în viață” .

Aș dorii să închei spunând , că acea persoană care nu a jucat măcar odată

fotbal , din punctul meu de vedere este o persoană care a trăit degeaba pe acest
pământ și țin să cred că nu există asemenea persoa

14
 CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

2.1. LOCUL ȘI IMPORTANȚA JOCULUI DE FOTBAL ÎN

ACTIVITATEA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORT

„Iniţierea elevilor în practicarea jocului de fotbal are în vedere

înarmarea acestora cu deprinderi utile organizării activităţii independente,
necesară păstrării şi ameliorării stării de sănătate şi capacităţii de muncă, şi
în primul rând, organizării lecţiei de educaţie fizică.

Rolul jocului de fotbal în procesul de dezvoltare, instruire şi educare a

copilului este unanim subliniat şi recunoscut. Educatorii consideră jocul de
fotbal ca principala activitate prin care copilul ia contact cu complexitatea
mediului înconjurător,lucru ce îi facilitează lărgirea sistemului de cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi, perfecţionarea reprezentărilor, spiritului de observaţie,
iniţiativei şi modului de a gândi”.

„Jocul de fotbal are o contribuţie esenţială în îndeplinirea obiectivelor

educaţiei fizice şcolare. Spre deosebire de celelalte grupe de activităţi folosite în
pregătirea fizică a elevilor, influenţele instructiv-educative prin joc reprezintă
următoarele particularităţi:

• permit manifestarea complexă şi favorizează dezvoltarea simultană a

deprinderilor motrice de bază sau specifice, a calităţilor motrice, precum
şi a deprinderilor şi însuşirilor moral-volitive;
• jocul de fotbal oferă posibilitatea aplicării în condiţii mereu
schimbătoare a priceperilor şi deprinderilor motrice de bază;

15
 Specifică jocului de fotbal este şi activitatea în colectiv, cu toate avantajele
ce decurg din valorificarea ei în cadrul procesului de educaţie fizică. Jocul
presupune colaborarea cu partenerii de joc, armonizarea intereselor, motivelor,
acţiunilor şi eforturilor personale cu cele ale colectivului din care fiecare elev –
jucător face parte; presupune încadrarea în colective, acceptarea şi recunoaşterea
liderului, asumarea unor responsabilităţi, conlucrarea şi întrajutorarea, atitudinea
critică şi autocritica”.

„Manifestarea independentă în rezolvarea unor situaţii de joc este

posibilă numai în cazul în care elevii stăpânesc un bagaj larg de deprinderi, au
calităţi motrice corespunzător dezvoltate şi au fost instruiţi să acţioneze în
limita unor reguli precise. Ea este condiţionată şi de înţelegerea de către elevi
a scopului urmărit, de preocuparea de a găsi în performanţă soluţii care să
corespundă realizării acestuia. Pentru a acţiona în acest sens, procesul de
instruire trebuie astfel organizat, încât să favorizeze dezvoltarea iniţiativei,
spiritului de observaţie, a capacităţii de a anticipa şi generaliza”.

„Jocul de fotbal favorizează dezvoltarea acestor procese şi, în mod

deosebit, a creativităţii, iniţiativei şi a capacitaţii de anticipare şi decizie,
deoarece participanţii sunt obligaţi să aplice ceea ce cunosc în condiţii mereu
noi, reacţionând spontan şi găsind soluţii adecvate. Reacţiile, soluţiile adoptate
trebuie stabilite în funcţie de mai multe necunoscute: parteneri, adversari, faza
de joc, teren, obiectul de joc (minge), timp”.

„Astfel, trebuie avute în vedere caracteristicile şi trăsăturile

esenţiale valabile pentru jocul de fotbal la care ne vom referi în
continuare:

• Jocul de fotbal reprezintă pentru elevi activitatea motrică globală cea mai
atractivă, prin intermediul căruia se poate acţiona, pe un fond de solicitare
motrică şi psihică complexă, în anumite etape şi limite, în vederea îndeplinirii
obiectivelor educaţiei fizice şcolare;
16
 • Ca activitate globală, jocul de fotbal constituie un instrument eficient de
activizare a funcţiilor organismului, utilizat de copii şi adolescenţi, ca activitate
de agrement, în scopul reconfortării fizice şi psihice, motiv pentru care elevii
trebuie iniţiaţi în practicarea acestuia;

• Jocul de fotbal lasă urme adânci asupra personalităţii elevului,

influenţând-o favorabil - trăsăturile emoţionale, sentimentele determinate de
situaţii favorabile sau nefavorabile echipei, interesele colectivităţii, etc. – fiind
mult mai puternic şi complex exercitate comparativ cu celelalte activităţi
organizate în cadrul lecţiei de educaţie fizică;

• Principalele deprinderi, calităţi motrice şi însuşiri moral - volitive

specifice jocului de fotbal au valoare de întrebuinţare şi în alte domenii de
activitate. Alergarea, săriturile, viteza, rezistenţa, coordonarea, îndemânarea,
forţa, dârzenia, perseverenţa, sunt solicitate în relaţii de interdependenţă,
multiple şi complexe, fapt care condiţionează manifestarea iniţiativei,
imaginaţiei, spiritului de observaţie, capacitatea de anticipare, selectare şi
decizie, asumarea răspunderii în luarea deciziei şi alte măsuri, calităţi şi facilităţi
având evidente implicaţii pozitive în formarea tânărului”.

17
 2.2. CERINȚELE PROGRAMEI ȘCOLARE ÎN LEGĂTURĂ
CU JOCUL DE FOTBAL LA NIVELUL
CLASEI A V-A

ANUL I DE INSTRUIRE :

 lovirea mingii cu interiorul labei piciorului , de pe loc și din deplasare ;

 șutul la poartă , de pe loc și din deplasare ;
 preluarea mingii cu interiorul labei piciorului ;
 conducerea mingii ;
 repunerea mingii în joc de la margine ;
 * lovirea mingii cu capul, de pe loc ;
 deposedarea adversarului de minge din față ;
 procedee tehnice specific portarului ;
 marcajul și demarcajul ;
 depășirea ;
 * intercepția ;
 variante de joc cu temă ;
 cunoștințe teoretice privind regulile jocului de fotbal pe teren redus: henț ,
fault, repunere lateral ;

18
 2.3. CARACTERISTICI DE VÂRSTĂ ALE COPIILOR
DE CLASA A V –A

„Creşterea şi dezvoltarea elevilor reprezintă o problemă biologică de mare

importanţă teoretică şi practică. Literatura de specialitate ne prezintă numeroase
date, printre cele importante fiind cele legate de fenomenul de accelerare a
creşterii, de fondul ereditar, de rolul condiţiilor de mediu, sociale, în dezvoltarea
elevilor. O problemă care nu poate fi neglijată de profesorul de educaţie fizică
este caracterul particular al biologiei vârstei de creştere”.

„Din datele existente în momentul de faţă putem trage următoarea

concluzie: “dezvoltarea şi creşterea elevilor nu se face uniform, ci pe parcursul
dezvoltării apar perioade de accelerare şi de încetinire a creşterii datorate fie
condiţiilor de viaţă, fie particularităţilor individuale.” (Gh. BALINT, Iaşi,
2007 )

a) Particularităţi somatice

La 11-12 ani, perioada la care ne referim, se observă o creştere mai

accentuată a membrelor inferioare, apoi a celor superioare, care de multe ori
creează dizarmonii.

În această perioadă majoritatea specialiştilor vorbesc despre o fază

caricaturală, dacă o putem numi aşa, caracterizată prin forma alungită a oaselor
şi a muşchilor.Oasele se dezvoltă în lungime şi devin mai rezistente la acţiunea
mecanică şi presiune.Articulaţiile nu sunt dezvoltate iar ligamentele nu asigură,
în suficientă măsură, rezistenţa la tracţiune, răsucire.

Muşchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor şi nu în grosime, din

aceasta cauză suprafaţa lor de secţiune fiziologică este mică în consecinţă, şi
forţa musculara este mică”.
19
 „Lungimea fibrelor musculare permite creşterea valorii lucrului mecanic,
cu condiţia să nu existe îngreuiere peste forţa globală a muşchiului. Trunchiul
este lung, toracele îngust, abdomenul scurt, iar organele interne din cutia
toracică nedefinitivate referitor la dezvoltare”.

b) Particularităţile funcţionale

„În concordanţă cu particularităţile morfologice se observă o trăsătură

funcţională caracterizată prin capacitatea redusă de adaptare şi rezistenţă
funcţională a aparatului cardio-vascular şi respirator la eforturile fizice. La 12
ani capacitatea vitală este de 2000 cmc datorita plămânilor slab dezvoltaţ”.

c) Particularităţile motrice

„Organismul elevului reprezintă o dezvoltare pe mai multe planuri, se

măreşte plasticitatea scoarţei cerebrale, mobilitatea proceselor nervoase,
excitaţia şi inhibiţia şi se sporesc posibilităţile de dezvoltare a calităţilor
motrice, în mod deosebit viteza;

Disproporţia dintre diferitele segmente ale corpului face ca în executarea

diferitelor mişcări să se remarce o oarecare stângăcie, dar sunt posibilităţi
pentru mărirea îndemânării atunci când această calitate se dezvoltă simultan cu
orientarea în spaţiu. Capacitatea de rezistenţă este mai redusă mai ales
rezistenţa cardio-vasculară, fapt ce impune acţionarea sistematică cu mijloace
bine alese şi dozate pentru dezvoltarea ei. Trebuie să se antreneze grupe
musculare mari care să permită activitatea nestingherită a aparatului cardio-
respirator datorită şi acţionării asupra rezistenţei în regim de forţă sau viteză,
fără a neglija viteza în regim de rezistenţă”.

„Rezistenţa este mai mică comparativ cu alte vârste; se impugn măsuri

metodice, atente în procesul dezvoltării pentru a se putea obţine indici superiori

20
în dezvoltarea ei. La această vârstă elevii au înclinaţii pentru exerciţiile de forţă,
de învingere, cu orientare precisă dar executate de multe ori cu repezeală”.

d) Particularităţile determinate de activitatea nervoasă,

neurodinamică-cerebrală şi sistemul nervos vegetative

„Activitatea nervoasă superioară şi psihică se dezvoltă rapid atingând

nivele superioare şi, ca urmare a procesului gândirii,analiza, sinteza,
abstractizarea se perfecţionează, ceea ce face posibilă rezolvarea unor situaţii
problematice.

La această vârstă , 11-12 ani se dezvoltă, adevăratele sentimente de

prietenie şi dragoste, care se bazează pe devotament şi înţelegere reciprocă.
Acum apar mai evidente diferenţele dintre generaţii”.

21
 2.4. METODICA INSTRUIRII LA CLASA A V- A

Metodica instruirii la clasa a V-a

1. „Poziția și deplasările specifice : deși de o mai redusă utilitate și fără a fi

definită ca poziție fundamentală și în jocul de fotbal este necesar să se adopte
(pentru scurtă durată) poziții ale corpului care sunt determinate de pregătirea
execuțiilor procedeelor tehnico-tactice la care participă jucătorii în diferite faze
de joc. Cele mai frecvente poziții se evidențiază în acțiunile de apărare:

- acțiunea de tatonare a adversarului direct , acesta fiind una medie-înaltă

similar cu poziția startului de sus, care îi permite jucătorului o reacție promptă și
deplasarea oportună în întâmpinarea adeversarului direct ;

- marcarea strânsă a adversarului direct, situație în care apăratorul trebuie să

adopte o poziție medie-joasă și echilibrată, urmărind cu privirea și anticipând
intențiile de joc ale atacantului și în funcție de acesta să reacționeze în mod
corespunzător;

În faza de atac , pozițiile și deplasările sunt strâns legate de acțiunile tehnico-

tactice individuale la care urmează să participe elevii și sunt însoțite , de regulă ,
de deplasări în diferite forme , fente și sărituri (pentru a lovi mingea cu capul),
porniri și schimbări bruște de direcție , accelerări etc.

2. Lovirea mingiei cu piciorul : lovirea mingiei reprezintă procedeul tehnic

esențial din jocul de fotbal , prin intermediul căruia se realizează majoritatea
relațiilor de joc. Dacă această lovire a mingiei se execută cu forță și precizie , pe
direcția porții , devine procedeu tehnic de finalizare (șutul la poartă) prin care se
marchează golul”.

22
 „Lovirea mingiei se poate efectua în mai multe forme , care se regăsesc în joc
ca procedee de pasare a mingiei sau a șutului la poartă. Mingea trebuie să fie
lovită în centrul acesteia , indiferent de procedeu , pe direcția de transmitere a ei.

Astfel putem avea: - lovirea mingii cu latul interior sau exterior a labei
piciorului (fig.5) . Lovirea se realizează printr-o mișcare de balans a piciorului
din înapoi spre înainte având musculatura labei piciorului încordată , imprimând
direcția , traiectoria și forța de transmitere a mingiei ;

Fig. 5 - Lovirea mingii cu interiorul si exteriorul labei piciorului

3. Șutul la poartă se poate realiza de pe loc (Fig 6,7) , din alergare ușoară sau
accelerată (fig.8) . Lovirea cu șiretul plin , reprezintă procedeul prin care se
realizează în frecvent șutul la poartă , degajarea sau pasa lungă , în acest fel
înscrierea unui gol.

Fig. 6 - Șutul Fig. 7 - Șutul la poartă de pe loc

23
 Fig. 8 - Șutul la poartă din alergare

4. Preluarea mingii cu interiorul labei piciorului (latul) : prin procedeul de

„preluare” a mingiei se urmărește intrarea în posesia acesteia , intrerupându-i
traiectoria de deplasare , după care se procedează la efectuarea altor procedee
tehnice (conducerea , șutul la poartă sau pasarea ei ). Oprirea cu latul piciorului
se realizează printr-o mișcare laterală de sus în jos, cu o acțiune de „acoperire”
a mingiei la contactul acesteia cu solul (fig.9,10)”.

Fig. 9,10 - Preluarea mingii cu laba piciorului

24
 5. „Conducerea mingiei: este procedeul tehnic care permite deplasarea
jucătorului aflat în posesia acesteia. Aceasta se execută atât cu piciorul drept cât
și cu cel stâng , lovind mingea cu partea interioară sau cea exterioară a labei
piciorului, precum și cu șiretul , asigurându-se o protecție corespunzătoare cu
toate segmentele corpului (fig. 11,12) .

Atunci când se anticipează intrarea în contact cu un jucător advers care

intenționează deposedarea , conducerea mingiei este insoțită și de mișcări
înselătoare ale corpului , „fente” în scopul realizării unor depășiri și pătrunderi
(fig.13) .

Fig. 11,12 - Conducerea mingii cu ambele picioare

Fig. 13 - Conducerea mingii cu cu diferite procedee

25
 6. Aruncarea de la margine : se realizează cu mingea ținută cu ambele mâini
deasupra și înapoi capului , fără a ridica tălpiile de pe sol(fig.14,15,16) . În
funcție de distanța de aruncare , trunchiul va efectua o extensie mai mare sau
mai mică .

Fig. 14 - Poziția inițială a corpului Fig. 15 - Mișcarea brațelor

Fig. 16 - Priza mingii la aruncarea mingii de la margine

26
 7. „Lovirea mingii cu capul : acest procedeu tehnic se utilizează atât în
scopul transmiterii mingiei către un partener , respingerea mingiilor din careul
de pedeapsă , cât și pentru marcarea unor goluri , în special din execuția unor
lovituri libere sau cornerelor. Contactul cu mingea se face pe frunte (fig.17) și se
execută de pe loc (fig.18) sau din săritură (fig.19) . În funcție de scopul pentru
care se executa lovirea , aceasta este precedată de o mișcare lentă sau energică a
gâtului sau a trunchiului și a gâtului precedat de o extensie a acestora”.

Fig. 17 - Contactul mingii la lovirea cu capul Fig. 18 - Lovitura cu capul

Fig. 19 - Lovitura cu capul din săritură

27
 8. „Deposedarea adversarului de minge : jucătorul care urmărește să
deposedeze un adversar , trebuie să privească atent mingea și nu mișcarea
picioarelor adversarului (fig.20) . Adversarul poate fi depășit din față sau din
lateral cu sau fără alunecare. Duelul unu contra unu presupune luptă cu corpul ,
urmărind intrarea în posesia balonului prin mijloace regulamentare” (fig.21) .

Fig. 20 - Deposedarea adversarului de minge

Fig. 21 - Duelul unu contra unu , umăr la umăr

9. Acțiunile portarului : misiunea portarului este aceea de a se opune intrării

mingiei în poartă . În acest sens, atât în spațiul porții cât și al suprafeței de
pedeapsă portarul intreprinde o serie de acțiuni ca: prinderea mingiei,
respingerea ei prin „boxare” (fig.22) , lovirea cu piciorul sau cu capul , devieri

28
ale traiectoriei , etc. Prinderea mingiei în funcție de forță imprimată și traiectoria
acesteia , se face cu palmele și brațele sus la piept de pe loc , ori cu plonjon
(fig. 23,24,25) . Boxarea mingiei se realizează ca intervenția portarului într-un
grup de jucători , când nu are posibilitatea prinderii ei. Aceasta se poate
realiza cu unul sau ambii pumni .

Fig. 22 - “Boxarea” mingii de portar Fig. 23 - Prinderea mingii prin plonjon

Fig. 24 - Prinderea mingii din săritură Fig. 25 - Prinderea mingii la piept

29
 2.5. MIJLOACE FOLOSITE LA INSTRUIREA
PRINCIPALELOR ELEMENTE TEHNICE ÎN JOCUL DE
FOTBAL

„În concordanţă cu conţinutul programelor şcolare de educaţie fizică de

la clasele a V-a , program şcolaraprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării
şi Tineretului şi prezentat în paginile anterioare, fotbalul împreună cu
celelalte mijloace (atletism, gimnastică, baschet, handbal, volei, etc.) are o
contribuţie însemnată la realizarea obiectivelor educaţiei fizice de la aceste
clase”.

„Pentru aceasta, profesorul de educaţie fizică, va ţine seama în selecţionarea

mijloacelor, metodelor şi mai ales în organizarea şi desfăşurarea lecţiilor de
particularităţile morfo-funcţionale ale elevilor respectivi, de recomandarea ca
activităţile de educaţie fizică să se desfăşoare chiar în sezonul rece, cu precădere
în aer liber, în vederea folosirii factorilor naturali ca mijloace de călire, de
sporire a rezistenţei organismului la intemperi”.

1. Mijloace de acţionare pentru învăţarea şi consolidarea

preluării mingii (cu latul) de pe loc şi din deplasare,la clasa a V-a :
a) „învățarea preluării mingii cu latul : în perechi , doi câte doi , față în față , la
disțanță de 5-6 m . Elevul lovește mingea cu latul din poziție statică , cel din fața
lui oprește cu latul mingea rostogolită , apoi o retransmite cu același
procedeu.Indicații metodice: mingea se lovește de pe loc , răsucindu-se laba
piciorului în afară , iar piciorul de sprijin este așezat în dreptul mingii , puțin
îndoit din genunchi. Pentru a îngreuna un pic exerciuțiul , elevii vor executa un
joc de gleznă în timpul preluării și pasării mingii(fig. 26) .

30
 A B

C D

Fig. 26

b) elevul din poziția inițială stând, lasă să cadă mingea de la nivelul

trunchiului, după care face preluarea mingii cu interiorul labei piciorului (cu
latul) .Dozaj orientativ: 10-15 repetări , resurse: mingii de fotbal ;

c) doi elevi, faţă în faţă, la 6 metri distanţă, unul aruncă mingea, celălalt face
preluare cu interiorul labei piciorului de pe loc apoi din uşoară deplasare. Dozaj
orientativ : 10-15 repetări de pe loc , 10-15 repetări din ușoară deplasare ,
resurse: mingii de fotbal ;

d) pe perechi, doi câte doi ,pe toată suprafața terenului, din deplasare ușoară,
transmiterea mingii cu piciorul la partener(cu latul) , care execută preluarea
mingii cu interiorul labei piciorului(cu latul) şi apoi retransmiterea mingii. Dozaj
orientativ: 10-15 repetări , resurse : mingii de fotbal ;

e) în trei elevi,în formație triunghi,de pe loc, transmiterea mingii cu piciorul pe

rând la câte un coechipier(spre stânga ) , care execută preluarea mingii cu
interiorul labei piciorului(cu latul) şi apoi retransmiterea mingii spre stânga.
Dozaj: 30 de secunde în partea stângă , 10 secunde pauză apoi 30 de secunde în
partea dreaptă , resurse: mingii de fotbal ;

31
2. Mijloace de acţionare pentru consolidarea lovirii mingii (cu latul)
de pe loc şi din deplasare , la clasa a V-a :

a) învățarea pasei din mișcare cu elan de 2-3 pași , a preluării mingii cu latul : în
perechi , doi câte doi , față in față , la distanță de 10-12m . Elevul lovește mingea
cu latul ,după care își face un elan de 2-3 pași , cel din față executa preluarea cu
latul , apoi o retransmite . Indicații metodice: axa longitudinală a labei
piciorului trebuie să fie perpendiculară pe direcția de sosire a mingii , iar laba
piciorului suficient de relaxată(fig. 27).

A B

C D
(

Fig. 27

b) pe perechi, doi câte doi, față în față, din poziție static – lovirea mingii cu
partea interioară a labei piciorului (latul), preluarea se face tot cu latul piciorului.
Dozaj orientativ: 10-15 repetări, resurse: mingii de fotbal;

c) pe perechi, doi câte doi, față în față, din joc de gleznă, pase în doi cu partea
interioară a labei piciorului (latul) , preluarea se face tot cu latul piciorului .
Dozaj orientativ: 10-15 repetări, resurse: mingii de fotbal;

d) în grupe a câte 4 elevi, față în față, așezați în șir indian, transmiterea mingii
din suveică, cu trecerea la coada şirului propriu . Dozaj orientativ: 4-5 repetări
de elev, resurse: mingii de fotbal și maraj prin jalon ;

32
e) transmiterea mingii în doi de pe loc, distanţa între elevi – 2-3 metri, cu
aplicarea următoarelor teme: un elev transmite mingea pe jos cu latul , cu
intensitate medie, celălalt execută preluarea cu latul, ridică mingea cu mâinile şi
o transmite înapoi prin rostogolire. Dozaj orientativ : 10-15 repetări pentru
fiecare elev, resurse : mingii de fotbal și marcaje cu popete;

f) patru elevi A,B,C,D sunt aşezaţi în formaţie de dreptunghi la distanţă de 6 m,

cei de pe latura mică, respectiv 10 m, cei de pe latura mare. A şi B pasează
direct cu C şi D (1),şi după fiecare lovire a mingii schimbă rapid locurile între ei
(A cu B şi C cu D). Dozaj orientativ: 30 de secunde, resurse: mingii de
fotbal(fig. 28);

A D

B C

Fig. 28

3. Mijloace de acţionare pentru învăţarea şi consolidarea șutului la

poartă cu șiretul

a) învățarea șutului la poartă de pe loc și din mișcare: pe grupe de 5-6 elevi, în șir,
la aproximativ 10 m în fața porții. În poartă un elev cu aptitudini pentru acest
post. Se trage pe rând la poartă de pe loc, apoi cu elan de 2-3 pași – cu mingea
rostogolită. Indicații metodice: mingea se lovește cu șiretul plin , piciorul de
sprijin se asează lângă minge, greutatea corpului se transmite pe piciorul de

33
sprijin iar cu piciorul îndemânatic lovim cu șiretul plin mingea pe direcția porții.
La lovire laba piciorului trebuie să fie perfect intinsă și încodată , orientată cu
vîrful în jos. Dozaj orientativ : 10-15 repetări, resurse : mingii de fotbal și
marcaj prin jalon (fig. 29);

Joc aplicativ (joc la două porți ). Se pune accent pe aplicarea procedeelor tehnice
însușite, și pe șutul la poartă cu șiretul plin.

D C B A

Fig. 29

4. Mijloace de acţionare pentru învăţarea şi consolidarea

conducerii mingii la clasa a V-a:

a) învățarea conducerii mingii: elevii sunt dispuși pe trei , patru șiruri la interval
de 3-4 m înapoia liniei de centru. La un semnal , cei din fața șirurilor conduc
mingea în linie dreaptă spre poartă 25-30 m , ocolind un jalon sau un obstacol
improvizat; se reîntorc și de la aproximativ 5 m pasează mingea elevului din fața
șirului propriu ; acesta execută preluarea în față și parcurge același traseu
(fig. 30).

34
 D C B A

H G F E

Fig. 30

Indicații metodice: mingea în conducere trebuie lovită ușor, succesiv, cu laba

piciorului relaxată, pentru a nu se depărta prea mult.

b) în grupe de câte patru , față în față, la o distanță de 15-20 m, conducerea

mingii în linie dreaptă, alternativ, cu ambele picioare, schimbând procedeele de
conducere din deplasare , urmând să efectueze de la aproximativ 2-3 m o pasă
ușoară cu latul . Cel care primește mingea efectuează o preluare cu latul, după
care continua același traseu iar cel care a efectuat traseul rămâne la coada șirului
advers. Dozaj orientativ: 4-6 repetări, resurse: mingii de fotbal și marcaj prin
jalon;

c) în două grupe, a câte patru elevi, așezați pe linia de la centru, conducerea

mingii printre jaloane (10 metri, 5 jaloane, din 2 în 2 metri), se întoarce și
conduce mingea prin procedee dorite înapoi. Dozaj orientativ: 4-6 repetări,
resurse: mingii de fotbal și marcaje prin jaloane(fig. 31);

35
 D C B A

H G F E

Fig. 31

5. Mijloace de acţionare pentru învăţarea şi consolidarea lovirii

mingii cu capul, de pe loc:

a) lovirea mingii cu capul, de pe loc: elevii sunt împărțiti doi câte doi, față în
față, la distanță de 2-3 m. Mingea este ținută în mână de către unul din elevi.
Acesta aruncă mingea cu ambele brațe la nivelul înălțimii colegului
acestuia (fig. 32). El execută lovirea mingi cu capul. După 10-15 repetări aceștia
vor schimba rolul. Indicații metodice: lovirea mingii se face cu partea frontală a
capului (fruntea),de pe loc, cu o ușoară balansare a trunchiului înapoi.

A B E F

C D G H

Fig. 32

36
 6. Mijloace de acţionare pentru învăţarea şi consolidarea
aruncării de la margine:
a) „învățarea aruncării de la margine: elevii sunt împărțiți în două, trei echipe
egale, dispuse în cercuri cu diametrul de 8-10 m. Elevii sunt orientați cu fața spre
interior. La mijlocul cercului căpitanul de echipă execută aruncarea de la
margine, pe rând, de la dreapta spre stânga, trimițând mingea spre fiecare elev
din cerc(fig. 33). Aceștia îi retransmit mingea la centru, executând același
procedeu .

Indicații metodice : aruncările se execută de pe loc , cu picioarele depărtate la

înălțimea umerilor – brațele sunt flexate din articulația coatelor. Întreg corpul
formează un arc puternic îndoit spre spate; odată cu aruncarea mingii greutatea
corpului trece pe piciorul din față ; Dozaj orientativ: 10-15 repetări, resurse :
mingii de fotbal”;

„Joc pentru dezvoltarea tehnicii aruncării : „Cine aruncă mai corect și

mai departe, câstigă ”. Elevii împărțiți în patru-șase echipe, sunt dispuși pe
șiruri față în față , la o distanță de 6-7 m; fiecare echipă are cate o minge.

P
F
A B
E
X
X
G
D C H

Fig. 33

37
 7. Mijloace de acţionare pentru învăţarea şi consolidarea
marcajului, demarcajului şi depăşirii adversarului:

a) joc 1 la 1, la două portiţe formate din jaloane, pe zone delimitate pe întreaga

suprafaţă a terenului(fig. 34). Se execută acţiuni specifice de menţinere a
posesiei mingii, de depăşire a adversarului, respectiv, de marcare şi deposedare
a acestuia”. Dozaj orientativ : 30-40 de secunde, pauză 15 secunde, resurse :
mingii de fotbal și marcaje prin jaloane ;

B C F G

A D E H

Fig. 34

38
 „Exemplu de circuit tehnic petru consolidarea procedeelor tehnice și a
acțiunilor tactice elementare din jocul de fotbal. Clasa a V-a , număr de elevi :
17, număr de stații: 4, timp minimal de exersare la fiecare stație , 5 min, pauză
intre stații de 1 min, materiale necesare: 7 mingii din material plastic”.

Fig. 35

Conținutul circuitului:

Stația 1 – lovirea mingiei cu latul labei piciorului (partea interioară și partea

exterioară, alternativ cu piciorul drept și cu cel stâng, intercalat cu mici
deplasări, executate în mod continuu.)

Stația 2 – joc doi la doi: cine ține mai mult mingea. Tema de lucru: marcajul,
demarcajul și intercepția.

Stația 3 – pase în doi din deplasare, urmat de șut la poartă.

Stația 4 – conducerea mingiei printre jaloane și tras la poartă prin procedee la

alegere.

39
 CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1. SCOPUL CERCETĂRII

Scopul cercetarii este :

Prezentarea principalelor particularităţi ale predării jocului de fotbal în lecţia de
educaţie fizică din clasele a V-a.

La finalul clasei a V-a elevul trebuie :

1. să cunoască principalele elemente tehnice din jocul sportiv fotbal;

2. să execute corect principalele elemente tehnice din jocul sportiv
fotbal, învățate;
3. să realizeze rezultate pozitive la testarea finală anuală ;
4. să învețe să practice fotbalul și în timpul liber;
5. să înteleag cât de important este fotbalul în viața noastră și care sunt
beneficiile practicării lui în viața de zi cu zi.

Deasemenea urmăresc ca la sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

- să adopte poziţiile corecte ale corpului şi ale segmentelor acestuia

în efectuarea acţiunilor motrice;

- să folosească adecvat exerciţiile specifice pentru dezvoltarea

musculaturii spatelui, a abdomenului şi a membrelor;

- să elaboreze jocuri de întrecere, ştafete şi mijloace de acţionare specifice clasei

A V – A pentru a le utiliza în lecţia de educaţie fizică cu conţinut din fotbal;

- să determine particularităţi ale predării jocului de fotbal în lecţia de educaţie

fizică din clasa A V – A .

40
 3.2. IPOTEZA DE CERCETARE

1. Dacă mijloacele utilizate la inițierea în execuția elementelor și procedeelor

tehnice în fotbal sunt corelate cu cerințele programei și cu particularitățile
de vârstă ale elevilor , atunci obiectivele pot fi îndeplinite cu succes;

2. Dacă jocul de fotbal este inclus în conținutul procesului instructiv-

educativ , specific activității de educație fizică și sport din subsistemul
tinerei generații , efectele pe planul dezvoltării fizice , al intăririi stării de
sănătate pot fi multiple și benefice;

3. Dacă proiectarea unităților de învățare din jocul de fotbal include activități de

învățare bazate pe exerciții atent selecționate și raționalizate, atunci
obiectivele generale și de referință pot fi indeplinite;

4. Dacă se acordă atenție cuvenită evaluării și mai ales autoevaluării,

aspectele formative al instruirii în jocul de fotbal sunt mai eficent
realizate;

5. Dacă selecția elevilor pentru activitățiilor de ansamblu sportiv se face

potrivit metodologiei, rezultatele în plan instructiv și competitiv pot fi
optimizate.

41
 3.3. METODE DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

1. Metodica istorică
Istorismul este un important princiupiu al cunoașterii devenirii lumii
naturale și sociale și, deci și o cerință metodologică, care constă în cercetarea și
interpretarea fenomenelor realității în procesul apariției, dezvoștării și dispariției
lor, în strânsă legătură cu fenomenele istorice concrete care le-au determinat.
În științele particulare, o mare parte a studiilor sunt dedicate istoriei
acestora, al personalităților care le-au ilustrat, al relațiilor interdisciplinare, al
importanței sociale în diferite epoci.
Cercetătorul oricărui domeniu trebuie să cunoască foarte bine istoria
acestuia, ca fond de cultură generală, și în plus istoria foarte amănunțită a
temelor pe care le abordează.
Ceea ce interesează nu este colecționarea de date sau de fapte ci mai
ales ,,învățămintele” pe care le tragem din evenimentele trecute și dacă este
posibil , prefigurarea celor viitoare.

2. Metoda modelării
Modelarea este o metodă de cercetare a fenomenelor din natură și
societate, prin intermediul medelelor și constă în utilizarea anologiei care se
stabilește între obiectul cercetat și obiectivul simplificat care imită mai mult sau
mai puțin exact și din anumite puncte de vedere originalul.
Modelele sunt în general de două feluri :
a) materiale (tehnice, obiectuale)
b) mentale (ideale, simbolice, logico- matematice).
Modelele matematice pot fi similare cu originalul, analogice sau de
combinații și variante ale acestora.

42
Aspectul modelării presupune mai multe operații:
 identificarea originalului (sistem sau problemă complexă) ce
trebuie studiat;
 stabilirea analogiei semnificative între sistemul original și un altul,
distinct de el;
 formularea pe baza ipotezelor de analogie a condițiilor de aplicare a unor
reguli de transfer- transformare de la original la model;
 construirea unui model mai puțin complex, dar cu trăsături analogice;
 cercetarea proprietăților sistemului model sau experimentarea asupra
acestuia;
 înregistrarea rezultatelor obținute din cercetarea modelului;
 transferul sau exploatarea concluziilor de la model la original,
verificarea experimentală a rezultatelor
 formularea concluziilor privind noile cunoștințe referitoare la original.
Pentru ca modelul să fie corect și apreciat, trebuie să îndeplinească
anumite condiții:
 domeniul căruia îî aparține modelul să fie mai bine cunoscut decât
domeniul originalului;
 modelul este o exploatare a originalului, necuprizând toate
dimensiunile acestuia;
 analogia dintre model și original trebuie să fie clasificată în: performanță,
funcții, structura din care sunt formate cele două sisteme;
 modelul trebuie să permită evidențierea unor dimensiuni referitoare la
original, sunt prezentate explicit în date inițiale.
Metoda modelării are valoare euristică și practică . Cu ajutorul ei se
sugerează, confirmă sau infirmă ipoteza. Ea stimulează cercetarea
experimentală sau teoretică.

43
 3. Metoda observației
Observația este contemplarea internațională a unui obiect, document,
fenomen sau proces.
Tipuri de observații:
 Observația întâmplătoare – nu are reguli precise dar poate conduce la
descoperiri interesante.
 Observația sistematică – ea se desfășoară în diferite condiții și sub forme
variate.
 Observația directă și observația experimentală – obeservația directă este
numită și naturală, fiind făcută în condiții firești, fără intervenția
cercetătorului. Observația de tip experimental este o observație provocată,
cercetătorul verificând anumite conduite prin administrarea unor stimuli
din cei mai diferiți.
 Observația participativă – este întâlnită în domeniul științelor sociale și
psihologice.
 Observațiile pedagogice, psihologice, sociale – nu sunt tipuri de
observații, ci modalități de adaptare la specificul domeniului investigat.
 Observația statistică – are meritul, că în cazul repetării și ai creșterii
numărului de date, prin preluarea specifică, înlătură greșelile de
observație curentă.
 Autoobservația – este specifică psihologiei și ea are activitate și
însemnătate în cercetarea fenomenelor din domeniul educației fizice și
sportului.
Locul principal îl vor deține investigațiile privitoare la comportamentul
motric, tehnic și tactic al sportivilor și la progresul realizat în creșterea,
dezvoltarea fizică, dezvoltarea aptitudinilor motrice, capacitatea motrică a
elevilor și sportivilor.

44
 Aspecte care pot fi urmărite în mod deosevit în activitatea sportivă și în
lecțiile de educație fizică sunt:
 Felul cum sportivii abordează situația;
 Cum stabilesc contactul uman cu ceilalți;
 Cum reacționează la sarcinile propuse;
 Felul cum își organizează acțiunea;
 Felul cum se exprimă;
 Felul cum subiectul își conduce propria organizare metodică;
 Reacțiile subiectului la propriul comportament;
În sfera activităților corporale întâlnim rareori fapte spontane și individuale,
însă mai des procese dirijate, organizate și conduse rațional, cum ar fi procesul
instructiv – educativ, procesul de antrenament, de pregătire a cadrelor,
competițiile, excurșiile, serbările și multe altele.
4. Metoda statistică
Ramură a matematicii, devenită ea însâși știință și metodă statistică, s-a
dezvoltat în mod deosebit din necesitatea științelor sociale de a explica natura
determinismului probabil. Ca metodă statistică, desprinde din studiul
fenomenelor de masă conexiuni și corelații, semnificații ale rezultatelor obținute
asupra unor eșantioane ca și anticiparea evoluției unor parametri ai acestora.
Ca metodă de prelucrare și interpretare a datelor recoltate în cercetare,
statistica s-a impus în ultimele decenii, cunoașterea ei fiind cercetător și
specialiști.
Parametrii tendinței centrale
Datele colectate de la diferite colective permit unele aprecieri
privind valoarea acestora și frecvența cu care apar. Pentru a caracteriza
colectivul trebuie să se facă acest lucru pe baza unor date obiective.
Indicatorii tendinței centrale sunt : modulului, mediana și media aritmetică.

45
 a) Modulul – reprezintă valoarea cu frecvența cea mai mare. Desigur că un
colectic este mai bine caracterizat de o valoare înregistrată care apare de mai
multe ori decât o alta care apare o singură dată.
b) Mediana – linia sau poziția care împarte în două părți egale (două
𝑛+1
jumătăți) șiruri de date – se află prin formula , deci numărul de cazuri plus 1
2
împărțit la 2. Mediana nu reprezintă o valoare calculată, ci se folosește pentru a
stabilii jumătatea șirului de date.

c) Media aritmetică – este indicatorul static cel mai des utilizat în

interpretarea datelor recoltate și care se ia în considerare în toate calculele
anterioare. De asemenea oferă cea mai precisă măsură a tendinției centrale.
Există două procedee de calcul a mediei aritmetice pentru două situații:

 Numărul mare de cazuri;

 Numărul mic de cazuri (până la 30)

Formula de calcul a mediei aritmetice 𝑥 = ∑𝑥, în care avem, deci, suma

𝑛
valorilor individuale împărțite la numărul de cazuri.

Statistica recomandă pentru interpretarea următoarelor etape :

a) 0 – 10 % = omogenitate mare;
b) 10 – 20 % = omogenitate medie;
c) Peste 20 % = lipsă de omogenitate ;

5. Metoda experimentului
Este considerată una dintre cele mai utilizate metode din domeniul educației
fizice și sportului, este folosită mai ales pentru verificarea unor ipoteze ce pot
duce la ameliorarea muncii instructiv-educative.
De multe ori experimentul este considerat o prelungire a metodei observației,dar
spre deosebire de aceasta cercetătorul intervine prin selecționarea mijloacelor,
prin măsuri organizatorice impuse din necesitatea verificării ipotezei enunțate la
început.

46
 Uneori experimentul presupune prezența grupei de experiment și a celei
martor (de control), diferențierea rezultatelor obținute la cele două grupe
confirmând sau infirmând ipoteza enunțată la început.
Este important ca atunci cand se desfăsoară un experiment cerințele curente ale
procesului instructiv-educativ să fie respectate, sportivii sau elevii efectuând cu
regularitate parcurgerea probelor de control sau participarea la competiții.
6. Metoda documentării sau studierii bibliografiei și a publicațiilor de
specialitate dă posibilitate cercetătorului să culeagă informații în legătură cu
fenomenul cercetat, să ia legătura cu preocupări similare a unor specialiști din
domeniu, să aprofundeze tema pe care o cercetează.
Abordarea unei teme de cercetare presupune documentare amplă,
consultarea, dacă este posibil, a cât mai multor scrieri cu privire la fenomenul
cercetat.
De multe ori este necesară abordarea problemei respective si din alte
unghiuri, de aceea este necesară consultarea datelor si din unele stiinŃe conexe,
care pot să aibă legătură cu fenomenul studiat.

47
 5.5 SISTEMUL PROBELOR DE CONTROL UTILIZATE

Proba de control numărul 1: lovirea mingii cu laba piciorului(latul) de pe

loc, urmată de o preluare simplă cu latul;

Descriere probă de control : elevii sunt împărțiți în perechi, doi câte doi ,
față în față , distanță între ei de 5 metri . Elevii o să execute lovirea mingii cu
laba piciorului (latul) de pe loc cu o intensitate medie , urmată de o preluare cu
latul urmând să se repete procedeul . Timp de executare 1 minut . O să notăm
căte pase corecte și căte pase incorecte au fost efectuate de subiect în acel
interval de timp.

.
A C E G

B D F H

Fig. 36

Proba de control numărul 2 : conducerea mingii printre jaloane cu , urmată

de un șut la poartă cu șiretul cu o intensitate medie .

Descriere probă de control : elevii sunt distribuiți într-un șir indian , la

mijlocul terenului. Ei vor pleca treptat , după ce fiecare își termină execuția .
Conduc mingea printre jaloane , urmând să efectueze un șut la poartă cu șiretul ,
cu o intensitate medie , pe spațiul porții. Fiecare subiect v-a executa 5 încercări .

48
 O să notăm execuțiile pe spațiu porții și cele pe langă spațiul porții. Vom
folosii 5 jaloane așezate la distanță de 1 metru între ele și 4 mingii de fotbal.

D C B A

Fig. 37

49
 CAPITOLUL IV PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

4.1. PREZENTAREA REZULTATELOR

Perioada de aplicare : 15 Septembrie -25 Mai Anul de instruire : primul

Loc de desfășurare : “ SCOALA GIMNAZIALA „CONSTANTIN NOICA” , SIBIU Sală

de sport

Tabel centralizator nr.1

Nr. NUME / PRENUME VÂRSTĂ ( ANI ) CLASA (PROFIL)

crt
1. T.I. 12 ANI CLASA a V-a A

2. L.M. 11 ANI CLASA a V-a A

3. A.D. 11 ANI CLASA a V-a A

4. P.V. 12 ANI CLASA a V-a A

5. C.A. 12 ANI CLASA a V-a A

6. D.A. 11 ANI CLASA a V-a A

7. G.P. 11 ANI CLASA a V-a A

8. S.C. 11 ANI CLASA a V-a A

50
 Tabel centralizator nr.2

Rezultatelor probelor de capacitate motrică specifică

a) Testare inițiață

PASAREA MINGII DE FOTBAL CU LATUL

PRELUAREA MINGII CU LATUL
NR. NUME TOTAL PASE PASE TOTAL PRELUĂRI PRELUÂRI
CRT PRENUME PASE CORECTE GREȘITE PRELUĂRI CORECTE GREȘITE

1. T.I. 13 12 1 13 11 2

2. L.M. 13 10 3 13 11 2

3. A.D. 14 10 4 14 11 3

4. P.V. 14 9 5 14 10 4

5. C.A. 13 10 3 13 10 3

6. D.A. 13 10 3 13 11 2

7. G.P. 14 11 3 14 11 3

8. S.C. 14 10 4 14 10 4
MEDIA ARITMETICĂ 13,5 11,5 3,25 13,5 10.6 3,25

Pase corecte
Pase greșite
Preluări corecte
Preluări greșite

Fig. 38 - Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba :

Pasarea mingii de fotbal cu latul , preluarea mingii cu latul

51
 CONDUDUCEREA MINGII PRINTRE
JALOANE CU FINALIZARE CU ȘUT CU
ȘIRETUL LA POARTĂ
TESTARE INIȚIALĂ
NR. NUME NUMĂR ȘUTURI PE ȘUTURI PE
CRT. PRENUME ÎNCERCĂRI SPAȚIUL PORȚII LÂNGĂ POARTĂ

1. T.I. 5 5 0
2. L.M. 5 4 1
3. A.D. 5 3 2
4. P.V. 5 2 3
5. C.A. 5 5 0
6. D.A. 5 3 2
7. G.P. 5 3 2
8. S.C. 5 2 3
MEDIA ARITMETICĂ
5 3,3 1,6

Șuturi pe spațiul porții

Șuturi pe lângă spațiul porții

Fig. 39 - Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba :

Conducerea mingii printre jaloane cu finalizare cu șut cu șiretul la poartă

52
 b) Testare finală

PASAREA MINGII DE FOTBAL CU LATUL

PRELUAREA MINGII CU LATUL
TESTARE FINALĂ
NR. NUME TOTAL PASE PASE TOTAL PRELUĂRI PRELUĂRI
CRT PRENUME PASE CORECTE GREȘITE PRELUĂRI CORECTE GREȘITE

1. T.I. 18 16 2 18 16 2

2. L.M. 18 17 1 18 17 1

3. A.D. 16 14 2 16 14 2

4. P.V. 16 15 1 16 13 3

5. C.A. 17 15 2 17 15 2

6. D.A. 17 14 3 17 15 2

7. G.P. 16 14 2 16 14 2

8. S.C. 16 14 2 16 15 1

MEDIA ARITMETICĂ 16,7 15 2 16,7 15 2

Pase corecte
Pase greșite
Preluări corecte
Preluări greșite

Fig. 40 - Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba:

Pasarea mingii de fotbal cu latul, preluarea mingii cu latul

53
 CONDUDUCEREA MINGII PRINTRE
JALOANE CU FINALIZARE CU ȘUT CU
ȘIRETUL LA POARTĂ
TESTARE FINALĂ
NR. NUME NUMĂR ȘUTURI PE ȘUTURI PE LÂNGĂ
CRT. PRENUME ÎNCERCĂRI SPAȚIUL PORȚII POARTĂ

1. T.I. 5 5 0
2. L.M. 5 5 0
3. A.D. 5 4 1
4. P.V. 5 3 2
5. C.A. 5 5 0
6. D.A. 5 4 1
7. G.P. 5 4 1
8. S.C. 5 4 1
MEDIA ARITMETICĂ
5 4,25 0,75

Șuturi pe spațiul porții

Șuturi pe lângă spațiul porții

Fig. 41 - Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba :

Conducerea mingii printre jaloane cu finalizare cu șut cu șiretul la poartă

54
 Reprezentare grafică a rezultatelor obținute la proba specifică:

Pasarea mingii cu latul , preluarea mingii cu latul

Testare inițială
Pase corecte Pase greșite

1 4 3 4
3 5 3 3

12 11
10 10 9 10 10 10

T.I L.M A.D. P.V. C.A. D.A. G.P. S.C.

Fig. 42

Testare finală
Pase corecte Pase greșite

2 1
1 2 3 4
2 2

16 17
14 15 15 14 14 14

T.I L.M A.D. P.V. C.A. D.A. G.P. S.C.

Fig. 43

55
 Testare inițială
Preluări corecte Preluări greșite

2 2 3 4 2 2 4
3

11 11 11 10 10 11 11 10

T.I L.M A.D. P.V. C.A. D.A. G.P. S.C.

Fig. 44

Testare inițială
Preluări corecte Preluări greșite

2 1
2 2 1
2 3 2

16 17
14 15 15 14 15
13

T.I L.M A.D. P.V. C.A. D.A. G.P. S.C.

Fig. 45

56
 Reprezentare grafică a rezultatelor obținute la proba specifică:

Conducerea mingii printre jaloane , urmată de un șut la poartă cu șiretul

Testare inițială Testare finală

55 5 55

4 4 4 4 4

3 3 3 3

2 2

T.I L.M A.D. P.V. C.A. D.A. G.P. S.C.

Fig. 46

57
 4.2. INTERPRETAREA DATELOR

Pentru verificarea ipotezelor de lucru formulate, am utilizat două probe :

a) Pasarea mingii de fotbal cu latul și preluarea cu latul;

b) conducerea mingii printre jaloane , urmată de un șut la poartă cu șiretul;

a) Pasarea mingii de fotbal cu latul și preluarea cu latul

Rezultatele la această probă au fost exprimate în numărul de pase corecte și

greșite efectuate și numărul de preluări corecte și greșite efectuate .

Testare inițială

NR. TOTAL PASE PASE PASE TOTAL PRELUĂRI PRELUÂRI

CRT CORECTE GREȘITE PRELUĂRI CORECTE GREȘITE

1. 13 12 1 13 11 2

2. 13 10 3 13 11 2

3. 14 10 4 14 11 3

4. 14 9 5 14 10 4

5. 13 10 3 13 10 3

6. 13 10 3 13 11 2

7. 14 11 3 14 11 3

8. 14 10 4 14 10 4

M.A 13,5 11,5 3,25 13,5 10.6 3,25

Numărul total de pase : 108 cu o medie aritmetică de x = 13,5, din care

80 de pase sunt corecte cu o medie aritmetică de x =11,5 iar 28 de pase greșite
cu o medie aritmetică de x = 3,25 ;

58
 Număr total preluări :: 108 cu o medie aritmetică de 13,5, din care 85 de
preluări sunt corecte cu o medie aritmetică de 10,6 iar 23 de preluări sunt greșite
cu o medie aritmetică de 3,25 ;

Elevul T.I (poziția 1.) a avut cele mai bune rezultate , din 13 pase : 12
sunt corecte , 1 este greșită iar din 13 preluări : 11 corecte și 2 greșit. Elevul
P.V(poziția 4.) a avut cele mai slabe rezultate , din 14 pase : 9 corecte și
5 greșite iar din 14 preluări , 10 sunt corecte și 4 greșite ;

Testare finală

NR. TOTAL PASE PASE CORECTE PASE GREȘITE TOTAL PRELUĂRI PRELUĂRI
CRT PRELUĂRI CORECTE GREȘITE

1. 18 16 2 18 16 2

2. 18 17 1 18 17 1

3. 16 14 2 16 14 2

4. 16 15 1 16 13 3

5. 17 15 2 17 15 2

6. 17 14 3 17 15 2

7. 16 14 2 16 14 2

8. 16 14 2 16 15 1

M.A 16,7 15 2 16,7 15 2

Total număr pase : 134 cu o medie aritmetică de x= 16,7 , din care 119 de
pase sunt corecte cu o medie aritmetică de x= 15 iar 15 de pase greșite cu o
medie aritmetică de x= 2 ;

59
 Total număr preluări : 134 cu o medie aritmetică de x= 16,7, din care 119
de preluări sunt corecte cu o medie aritmetică de x= 16,7 iar 15 de preluări sunt
greșite cu o medie aritmetică de x= 2 ;

La proba pasarea mingii cu latul urmată de preluarea mingii cu latul

observăm o progresie generală mare dintre cele două testări ,inițială și
finală. Numărul total general al paselor este mai mare : 134 > 108 , numărul total
al paselor corecte este mai mare : 119 > 80 iar numărul total al paselor greșite
este mai mic : 15 < 28 . Elevul P.V a avut o progresie impresionantă: 15 pase
corecte față de 9 și 1 pasă greșită fată de 4, deasemenea 13 preluări corecte față de
10 și 3 preluări greșite față 4 ;

b) conducerea mingii printre jaloane , urmată de un șut la poartă cu șiretul;

Rezultatele la acestă probă au fost exprimate în numărul șuturilor reușite pe

spațiul portii și numărul șuturilor pe lângă spațiul porții. Testare initial:

NR. NUMĂR ÎNCERCĂRI ȘUTURI PE SPAȚIUL PORȚII ȘUTURI PE LÂNGĂ POARTĂ

CRT.
1. 5 5 0
2. 5 5 0
3. 5 4 1
4. 5 3 2
5. 5 5 0
6. 5 4 1
7. 5 4 1
8. 5 4 1
M.A
5 4,25 0,75

60
 Număr total încercări :40 cu o medie aritmetică de x= 5 , din care 27 de
șuturi au fost pe spațiul porții cu o medie aritmetică de x= 3,3 iar 13 șuturi au
fost pe lângă spațiul porții cu o medie aritmetică de x= 1,6 ;

Testare finală

NR. NUMĂR ÎNCERCĂRI ȘUTURI PE SPAȚIUL PORȚII ȘUTURI PE LÂNGĂ POARTĂ

CRT.
1. 5 5 0
2. 5 5 0
3. 5 4 1
4. 5 3 2
5. 5 5 0
6. 5 4 1
7. 5 4 1
8. 5 4 1
M.A
5 4,25 0,75

Număr total încercări :40 cu o medie aritmetică de x= 5, din care 34 de

șuturi au fost pe spațiul porții cu o medie aritmetică de x= 4,25 iar 6 șuturi au fost
pe lângă spațiul porții cu o medie aritmetică de x= 0,75 ;

La proba conducerea mingii printre jaloane, cu finalizare cu șut la poartă

cu șiretul avem parte de o progresie generală : numărul total general al șuturilor
pe spațiul porții este mai mare : 34 >27 , iar numărul total al greșelilor este mai
mic 6 < 13

61
 CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI

5.1. CONCLUZII

Încă de la apariția sa, de la mijlocul secolului XIX, în Anglia, fotbalul a avut

un impact imens și o evoluție spectaculoasă pe plan mondial , atât datorită
numărul practicanților,a evoluției spectaculoase a conținutului său tehnico – tactic
cât și a spectacolelor de o remarcabilă calitate. Ea continuă să se perfecționeze și
să evolueze de la o zi la alta. Numărul practicanților este în creștere continuă de la
an la an , împunându-l ca o ramură sportivă de o complexitate sporită.

Calitatea sa de joc sportiv îl încadrează ca domeniu specializat al educației

și culturii sportive, al civilizației sportive în ansamblul și complexitatea ei.

Ca sport, jocul de fotbal poate fi jucat la nivel de performanță și de înaltă

performanță și de plăcere. El se joacă la nivelul diferitelor vârste și pe sexe.

Ca disciplină sportivă, statutul său este conferit de cadrul organizatoric

sportiv instituționalizat pe plan național și internațional. Considereea jocului de
fotbal ca mijloc al educației fizice și sportive alături de celelalte sporturi și jocuri
sportive reprezintă implicit cunoașterea funcției formative a acestuia.

Finalitatea cea mai importantă a acestei activități este aceea de a atrage

tinerii din învățământul gimnazial la practicarea organizată a acestui joc sportiv
și de a participa la competițiile prevăzute în cadrul competițional.

Actualele cerințe a programei școlare în legătură cu jocul de fotbal la nivelul

clasei a V – a, din punctul meu de vedere este foarte complicată , pentru acest
nivel, pentru primul an de instruire .Nu pot include în programă la acest nivel
procedee precum :deposedarea adversarului de minge din față deasemenea
marcajul și demarcajul. Aceste două procedee din punctul meu de vedere
implică multă tehnică, motricitate, care la acest nivel noi trebuie să o formăm,
fiind primul an de instruire.

62
 Deasemenea eu cred că programa este prea complexă pentru acest nivel și
timp prea scurt pentru a rezolva sau cel puțin trece prin toate cerințele ei.

La probele practice stabilite, elevii au reacționat foarte bine și am avut un

scop comun, acela de a perfecționa împreună aceste tehnici de joc și de a
progresa de la zi la alta. După cum se vede în rezultate , elevii au progresat toți,
cu diferențe mari sau mai mici, important fiind că toți și-au dat silința și au
încercat să se autodepășească de la o zi la alta, de la o testare la alta.

63
 5.2. PROPUNERI

Experiența cumulată pe parcursul anilor de facultate precum și după

realizarea acestui studiu concretizat în lucrarea de licență, imi permit să fac
următoarele propuneri în ceea ce privește activitatea de instruire în jocul de
fotbal în cadrul lecțiilor de ansamblu sportiv:

1. Structura programei școlare în legătură cu jocul de fotbal la nivelul clasei

a V – a, trebuie schimbată , simplificată;
2. Cerințele programei trebuie gândite și redactate pentru acest prim nivel de
pregătire a elevilor;
3. Cerințele programei trebuie fie simple, concise și clare , deoarece
profesorul trebuie să știe exact ce procedeu trebuie să învețe elevii;
4. În procesul de instruire să fie selectate acele structuri tehnico – tactice
care să conducă la consolidarea și chiar perfecționarea deprinderilor
tehnico – tactice specifice jocului de fotbal;
5. În procesul de instruire să fie selectate acele structuri tehnico – tactice
care pot fi învățate și practicate ușor la acest nivel, la clasa a V – a;
6. Orele alocate pentru educație fizică și sport la nivelul gimnazial , în
număr de două, ar trebuii din punctul meu de vedere înmulțite, pentru că
elevii primesc adevărata educație la orele de educație fizică și sport, aici
ei se relaxează în timp ce și muncesc (exersează);
7. O eficientă utilizare a timpului afectat acestor activități săptămânale să
conducă la un raport de 80% în favoarea timpului tematic și respectiv
20% pentru partea netematică, adică durata de timp afectată realizării
temelor să fie aproximativ de 40 de minute;
8. Jocurile cu temă trebuie să fie în concordanță cu conținuturile abordate în
fiecare lecție de ansamblu sportiv;
9. Necesitatea întocmirii unui program de jocuri de pregătire competițională;

64
ANEXE

65
 ANEXA NR.1

PLAN DE LECȚIE
UNITATEA ȘCOLARĂ: ,,LICEUL DE ARTE, SIBIU” 1. TEMA : VITEZA

CLASA: a V-a OBIECTIV OPERATIONAL:

dezvoltarea vitezei de reacție
LOCUL DE DESFĂȘURARE : Baza sportivă , sala la nivelul întregului corp și a
de sport : LICEUL DE ARTE, SIBIU

vitezei de reacție pe distanțe

mici (10- 15 m )
INSTALATIILE DIDACTICE NECESARE : 2 panouri
de baschet , 6 mingi de baschet , 6 jaloane ; 2. TEMA : pasarea mingii de fotbal
cu latul piciorului , urmată de o
DATA: 12.11.2021 preluare cu latul ,de pe loc;

OBIECTIV OPERAȚIONAL:
NUME PROFESOR: BNELASCU inițierea , cu accent pe lovirea corectă
a mingiei și preluarea cu latul;

VERIGI FORMAȚII DE LUCRU,

ȘI CONȚINUT DOZARE INDICAȚII METODICE ȘI OBIECȚII
DURATĂ MODALITĂȚI DE EXERSARE
1.Organizarea 1. Alinierea; Linie pe un rând
colectivului de 2. Salutul; Linie pe un rând
elevi: 3. Verificarea prezenței și Linie pe un rând
2-3 min a stării de sănătate a
colectivului; 2-3 min
5. Comunicarea temelor Linie pe un rând
lecției;
2. Pregatirea 1. Întoarceri la dreapta , 30 sec Linie pe un rând
organismului la stânga , la stânga
pentru effort : imprejur executate de pe
7-8 min. loc; 2T Coloana către unul
2. Alergare ușoară; 1L Coloana către unul
3. Mers în cadență; 1l Coloana către unul
4. Mers pe vârfuri cu
brațele sus; 1L+1l Coloana către unul
5.Alergare cu joc de 1l Coloana către unul
gleznă;
6. Alergare cu pendularea 1L Coloana către unul
gambelor înapoi;
7.Alergare cu genunchi la 1l Coloana către unul
piept; 1L Coloana către unul
8. Mers fandat cu arcuire; 1l Coloana către unul
9. Pas săltat;
10. Alergare cu spatele ;

66
3. Influnețarea COMPLEX DE EXERCIȚII
selective a LIBERE :
aparatului 1. stând departat cu 4x6 Adunarea colectivului într-un
locomotor brațele pe șold : cerc
6-7 min. T1-T2 extensii ale capului Ochii deschiși
înainte și înapoi ; stânga și
dreapta ;
T3-T4 rotări ale capului spre Ochii deschiși
stânga și spre dreapta ;
2. stând departat cu 4x4 Adunarea colectivului într-un
brațele sus : cerc
T1-T2 rotări ale brațelor înspre Brațele drepte și relaxate
înainte;
T3-T4 rotări ale brațelor înspre Brațele drepte și relaxate
înapoi;
3. stând depărtat cu 4x4 Adunarea colectivului într-un
brațele pe șold: cerc
T1-T2 răsucirea trunchiului cu
arcuire spre stânga; Poziția picioarelor ușor
T3-T4rasucirea trunchiului departate la nivelul umerilor
cu arcuire spre dreapta; 4x6
4. stând departat cu Adunarea colectivului într-un
brațele sus: cerc
T1-T2 extensia trunchiului și a
brațelor cu arcuire ; Poziția picioarelor ușor
T3-T4 aplecarea trunchiului cu departate la nivelul umerilor
arcuire cu atingerea vârfurilor
picioarelor cu palmele;
5. sprijin ghemuit : 2x12 B Adunarea colectivului într-un
T1 întinderea picioarelor înapoi ; 2x8 F cerc
6. stând cu mâinile pe Adunarea colectivului într-un
șolduri : cerc
T1-T2 fandare cu arcuire înspre
stânga ; 4x6
T3-T4 fandare cu arcuire înspre
dreapta;
7. stând : Adunarea colectivului într-un
T1-T2 sărituri ca mingea cerc
8. stând : 2x10 B Adunarea colectivului într-un
T1 relaxarea membrelor 2x 6 F cerc
inferioare și superioare ;
9. stând :
T1 2xF/B Brațele întinse înainte ;
genoflexiuni; 2x
10. stând : 2-3 lansări din
formație cerc spre centru;
4 . Dezvoltarea VITEZA 2x Se executa cu plecare din
si verificarea 1. alergarea accelerată; stând , la semnal sonor , pe
calităților distanțăde 20 de m. , pauză
motrice viteza activă 30 ‘’ formație de lucru
sau îndemânare în linie , unul în spatele
9- 10 min. celuilalt , când terminăprima
linie plecată, pornesc
următorii
Tempo : 4x3

67
 2. sprint 2x Se execută cu plecare din
stând , la semnal sonor , pe
distanță de 15 m , tempo
4x4 , pauză activă, mers
30’’ formație de lucru în
linie , unul în spatele
celuilalt , când termină
prima linie plecată, pornește
linia următoare ;

3. Joc : “Cursa pe numere“ 3 min. Coloana de gimnastică 4

Împărțim colectivul în 4 coloane. șiruri. Câștigă coloana care
Asezăm coloanele în mod egal și are cele mai multe numere
începem să numărăm; La ajunse primele înapoi în
semnalul sonor subiectul din coloană;
coloana care își aude numărul va
pleca în sprint până la punctul
stabilit și se întoarce în coloană;
5. Insușirea , PASAREA MINGII CU
consolidarea , LATUL , URMATĂ DE O
perfecționarea PRELUARE CU LATUL 5-6 min
sau verificarea 1. Pase în doi Aranjăm colectivul doi câte
deprinderilor doi, față în față . Elevii vor
motrice : executa de pe loc pasarea
18-20 min. mingii cu latul piciorului
urmată de o preluare scurtă
cu latul, urmând să se repete
din nou procedeul;

2. Pase în doi din joc de gleznă
5-6 min Aranjăm colectivul doi câte
doi, față în față . Elevii vor
executa din joc de gleznă
pasarea mingii cu latul
piciorului urmată de o
preluare scurtă cu latul,
urmând să se repete din nou
procedeul

3. Joc cu tema : “Cine pasează 7-8 min Echipa care pasează cel mai
cel mai mult“ mult repetat și corect
Se imparte colectivul in doua câștigă;Elevii vor fi obligați să
echipe si va juca pe o jumătate paseze cu latul și să prelueze
de teren; deasemenea cu latul; Vom
urmării
corectitudinea acestor
execuții;
6. Revenirea 1 . Alergare ușoară 1T Coloana către unul
organismului 2. Mers cu exerciții de relaxare și 1T Coloana către unul
dupa efort: respirație ;
3-4 min
7. Aprecieri și 1. Concluzii privind desfasurarea 2-3 min Linie pe un rând
recomandări: lectiei , evidentieri , recomandari
2-3 min pentru activitatea independenta;
2.Salutul;

68
 ANEXA NR.2

PLAN DE LECȚIE
UNITATEA ȘCOLARĂ: ,,LICEUL DE ARTE, SIBIU” 1. TEMA : VITEZA

CLASA: a V-a OBIECTIV OPERAȚIONAL:

dezvoltarea vitezei de reacție
LOCUL DE DESFĂȘURARE : Bază sportivă , sala la nivelul întregului corp și a
de sport : “ LICEUL DE ARTE, SIBIU “; vitezei de reacție pe distanțe
mici (10 – 15 m )
INSTALAȚIILE DIDACTICE NECESARE :1 fileu
de volei , 6 mingi de volei ; 2. TEMA : CONDUCEREA
MINGII PRINTRE
JALOANE
DATA: 25.03.2022 CU FINALIZARE CU ȘUT LA
POARTĂ CU ȘIRETUL

OBIECTIV OPERATIONAL:
NUME PROFESOR: BELASCU inițierea , cu accent pe încadrarea
mingiei pe spațiul porți și lovirea ei
corectă, cu șiretul

VERIGI FORMAȚII DE LUCRU,

ȘI CONȚINUT DOZARE INDICAȚII METODICE ȘI OBIECȚII
DURATĂ MODALITĂȚI DE EXERSARE
1.Organizarea 1. Alinierea; Linie pe un rând
colectivului de 2. Salutul; Linie pe un rând
elevi: 3. Verificarea prezentei si Linie pe un rând
2-3 min a starii de sanatate a
colectivului; 2-3 min
5. Comunicarea temelor Linie pe un rând
lectiei;
2. Pregătirea 1. Intoarceri la dreapta , 30 sec Linie pe un rând
organismului la stanga , la stanga
pentru efort : imprejur executate de pe
7-8 min. loc; 2T Coloana către unul
2. Alergare usoara; 1L Coloana căre unul
3. Mers in cadenta; 1l Coloana către unul
4. Mersi pe varfuri cu
bratele sus; 1L+1l Coloana către unul
5.Alergare cu joc de 1l Coloana către unul
glezna;
6. Alergare cu pendularea 1L Coloana către unul
gambelor inapoi;
7.Alergare cu genunchi la 1l Coloana către unul
piept; 1L Coloana către unul
8. Mers fandat cu arcuire; 1l Coloana către unul
9. Pas saltat;
10. Alergare cu spatele ;

69
3. Influnețarea COMPLEX DE EXERCIȚII
selective a LIBERE :
aparatului 5. stând depărtat cu 4x6 Adunarea colectivului într-un
locomotor brațele pe șold : cerc
6-7 min. T1-T2 extensii ale capului Ochii deschiși tot timpul ;
înainte și înapoi ; stânga și
dreapta ;
T3-T4 rotări ale capului spre Ochii deschiși tot timpul ;
stânga și spre dreapta ;
6. stând depărtat cu 4x4 Adunarea colectivului într-un
brațele sus : cerc
T1-T2 rotări ale brațelor înspre Brațele drepte și relaxate;
înainte;
T3-T4 rotări ale brațelor înspre Brațele drepte și relaxate ;
înapoi;
7. stând departat cu 4x4 Adunarea colectivului într-un
brațele pe șold: cerc
T1-T2 răsucirea trunchiului cu Urmărim cu privirea brațul
arcuire spre stânga; care este în arcuire ;
T3-T4 răsucirea trunchiului cu
arcuire spre dreapta ; 4x6
8. stând departat cu Adunarea colectivului într-un
brațele sus : cerc
T1-T2 extensia trunchiului și a
brațelor cu arcuire ;
T3-T4 aplecarea trunchiului cu Poziția picioarelor la nivelul
arcuire cu atingerea vârfurilor umerilor;
picioarelor cu palmele;
5. sprijin ghemuit : 2x12 B Adunarea colectivului într-un
T1 întinderea picioarelor înapoi ; 2x8 F cerc
6. stând cu mâinile pe
solduri :
T1-T2 fandare cu arcuire înspre Brațele întinse înainte ;
stânga ; 4x6
T3-T4 fandare cu arcuire înspre
dreapta; Adunarea colectivului într-un
7. stând : cerc
T1-T2 sărituri ca mingea
8. stând : 2x10 B Adunarea colectivului intr-un
T1 relaxarea membrelor 2x 6 F cerc
inferioare și superioare ;
9. stând :
T1 genoflexiuni; 2xF/B Brațele la ceafă ;
10. stând : 2-3 lansări din 2x Adunarea colectivului într-un
formație cerc spre centru; cerc

4 . Dezvoltarea VITEZA 2x Se execută cu plecare din

și verificarea 1. alergarea accelerată; stând , la semnal sonor , pe
abilităților distanță de 20 de m. , pauză
motrice viteza activă 30 ‘’ formație de lucru
sau îndemânare în linie , unul în spatele
9- 10 min. celuilalt , când termină prima
linie plecată pornesc următorii
Tempo : 4x3

70
 2. sprint 2x Se executa cu plecare din
stând , la semnal sonor , pe
distanța de 15 m , tempo 4x4
, pauză activă mers 30’’
formație de lucru în linie ,
unul în spatele celuilalt ,
când termină prima linie
plecată, pornește linia
următoare ;

3. Joc : “Cursa pe numere“ 3 min. Coloană de gimnastică 4

Împărțim colectivul în 4 coloane. șiruri. El va rosti un număr
Asezăm coloanele în mod egal și ,si va pasa mingea ,acel
începem să numărăm ; Un număr se va ridica și va
căpitan este așezat în fața efectua o pasă cu două
coloanei cu o minge de volei ; mâini deasupra capului ,
Câstigă echipa cu cele mai
multe pase corecte ;
5. Insusirea , CONDUCEREA MINGIEI
consolidarea , PRINTRE JALOANE CU
perfectionarea FINALIZARE CU ȘUT LA 5-6 min
sau verificarea POARTĂ CU ȘIRETUL
deprinderilor 1.Conducerea mingii printre Împărțim colectivul în două
motrice : jaloane grupe , instalâm 5 jaloane la
18-20 min. dinstață de 1 metru; Elevii
vor conduce mingea printre
jaloane fără finalizare (dus-
întors) urmând să se repete
acest procedeu;

2.Conducerea mingii printre 5-6 min Împărțim colectivul în două

jaloane cu finalizare cu șut la
poartă cu șiretul
grupe , instalâm 5 jaloane la
dinstață de 1 metru;Elevii
vor conduce mingea printre
jaloane cu finalizare cu șut
la poartă cu șiretul; Vom
urmării exectuția corectă a
șutului cu șiretul la poartă;

3. Joc cu temă : “ Cine înscrie 7-8 min Fiecare echipă trebuie să

mai mult “ execute de elev câte două
Se împarte colectivul în execuții: echipa care
douăechipe și se instalează încadrează mai multe șuturi
jaloanele ; pe spațiul porții câștigă;
6. Revenirea 1 . Alergare ușoară 1T Coloana către unul
organismului 2. Mers cu exerciții de relaxare și 1T Coloana către unul
după efort: respirație ;
3-4 min
7. Aprecieri 1. Concluzii privind desfasurarea 2-3 min Linie pe un rând
si lectiei , evidentieri , recomandari
recomandări: pentru activitatea independenta;
2-3 min 2.Salutul; Linie pe un rând

71
 BIBLIOGRAFIE

1. BALINT, GHE. - ,, Fotbal pentru toți”, Editura EGAL,

Bacău, 2000;

2. BALINT, GHE. - ,, Bazele jocului de fotbal”, Editura

ALMA MATER , Bacău, 2002;

3. ALBU, C. - ,,Educația fizică clasele V-VIII”,

Editura SPORT-TURIS, București,

1977;

4. SCARLAT, E. - ,, Lecția de educație fizică – Metode și

Mijloace”, Editura SPORT-TURIS,

București, 1981;

5. BALINT, GHE. - ,,Metodica predării fotbalului în

gimnaziu”, Editura PIM, Iași, 2007;

6. SCARLAT, E. - ,, Educație fizică și sport”, Editura,

SCARLAT, BM. Didactică și Pedagogică, R.A.,

București, 2002;

7. SCARLAT, E. - ,,Educație fizică școlară”, Editura,

SCARLAT, BM. Didactică și Pedagogică R.A.

București, 2006;
8. SCARLAT, E. - ,,Îndrumător de educație fizică școlară”, Editura

SCARLAT, BM. Didactică și Pedagogică, R.A, București, 2006

72
9. SANISLAV, M. - ,,Teoria educației fizice și sportului”,

Editura Fundația Alma – Mater, Sibiu, 2003

10.SANISLAV, M. - ,, Metodica educației fizice și sportului”,

Editura Fundația Alma – Mater, Sibiu, 2004;

11.CÂRSTEA, GHE. - ,,Educație fizică, teoria și bazele

metodicii”, ANEFS, București, 1997;

12. CÂRSTEA, GHE. - ,, Teoria și metodica educației fizice și

portului”, Editura AN-DA, București, 2000;

13. MITRA, GHE. - ,, Metodica educației fizice școlare”, Editura

MOGOȘ, A. Sport – Turism, București, 1980;

14. DRAGNEA, A. - ,, Teoria şi metodica educaţiei fizice

şi sportului”, Editura FEST, București, 2002;

15. CIOLCĂ, SM. - ,, Fundamenele teoretice și metodice, ANEFS,

București, 2008;

16. RAȚĂ, G. - ,,Educație fizică și metodica predării ei”, Editura

RAȚĂ, GHE. PIM, Iași, 2008;

17. STĂNCULESCU. G - ,,Teoria jocului de fotbal”, Editura Universității

Ovidius, Constanța, 2003

73