C O L E G I U L N AT I O N A L D E C O M E RT A L A S E M

MASURI DE PREVENIRE A
POLUARII AERULUI

N.P:Braga Valeriu Gr-TAP-192

Pr: Temciuc Oxana
 CUPRINS

1.Introducere
2.Categoriile de poluare
3.1 Sursele de poluare
3.2 Sursele de poluare in R. Moldova
4.Transportul auto
5.1Schimbarile climatice
5.2Efectul de sera si ploile acide
6.1 Efectele negative asupra sanatatii
6.2 Poluarea urbana
6.3 Efectele negative asupra mediului
7.1Masuri de prevenire si ameliorare
7.2Masuri de conservare a aerului
8.Masuri individuale de protective a aerului
 1.INTRODUCERE

Poluarea este contaminarea mediului inconjurator cu materiale care

interferează cu sanatatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală
a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc).
Poluarea aerului nu este mereu vizibilă, dar efectele sale sunt foarte
reale. Atunci când calitatea aerului este proastă, plătim scump: se pierd
vieți omenești, costurile medicale sunt ridicate și se irosesc zile
lucrătoare din cauza bolilor.
Poluanții emiși în atmosferă constituie cauza unor grave și actuale
probleme de mediu, cum ar fi acidifierea, precipitațiile acide, efectul de
seră, distrugerea stratului de ozon și schimbarea climei, etc.
 2.CUPRINS

Se disting următoarele categorii de poluare:

Poluare biologică (cu germeni patogeni,

substanțe organice putrescibile etc.).

Poluare Poluare fizică (incluzând poluarea fonică și

poluarea radioactivă)

Poluarea chimică (produsă de diverse substanțe

eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau
de particule solide)

Poluarea Sonora (traficul rutier reprezintă

principala sursă de zgomot cu implicaţii asupra
mediului.)
 3.1SURSELE DE POLUARE

Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau

naturale:
 -arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică,
transporturi, industrie și gospodării;
 -procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în
industria chimică şi extractivă;
 -tratarea deşeurilor;
 -erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și
emisiile de compuşi organici volatili din plante sunt exemple de
surse naturale de emisie.
 3.2 SURSELE DE POLUARE IN R. MOLDOVA

Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova

este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri - Sursele staţionare fixe, care includ
de surse poluante: centralele electrotermice (CET-urile) şi
cazangeriile, întreprinderile industriale
în funcţiune;

Cei mai importanți poluanți rezultați din aceste - Sursele mobile, care includ transportul
procese sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot, auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica
agricolă;
particulele în suspensie, formaldehida, benzapirenul
etc. Poluarea spațiului aerian de la surse fixe și
mobile nu este uniformă. Gradul de poluare a
spațiului aerian urban este mai mare față de cel rural
- Transferul transfrontalier de noxe.
pe motivul existenței în orașe a întreprinderilor
industriale majore, obiectivelor termo-energetice și
termice și traficului intens al transportului auto.
 4.TRANSPORTUL AUTO

Principala sursă de poluare a aerului atmosferic este

transportul auto, cota căruia constituie cca 88% din
emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale
bazinului aerian. Din aceste surse provin emisii în cantităţi
mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de
sulf, etc., în funcţie de diferiţi factori: calitatea
combustibilului utilizat, starea tehnică a vehiculelor,
numărul unităţilor de transport exploatat, etc.
Transportul rutier este modul de transport (persoane şi
mărfuri) cel mai des folosit. Dar el prezintă un dezavantaj
din punctul de vedere al protejării mediului deoarece
provoaca: consum de resurse energetice, ocuparea
spaţiului, emisii de poluanţi mai ales gaze cu efect de seră
şi implicaţii asupra sănătăţii publice (accidente, zgomot).
 5.1SCHIMBARILE CLIMATICE

Recent, în Moldova, de altfel ca şi în întreaga Europă,

sunt înregistrate dezastre naturale, cum ar fi arşiţa
excesivă (2007), inundaţiile (2008) etc. Această situaţie
prezintă o problemă globală şi se află în centrul atenţiei
politicienilor şi a şefilor de state, deoarece ea tinde să
devină o problemă de supravieţuire.
Schimbările climatice sunt rezultatul activităţii umane,
legate, în primul rînd de activităţi economice, de arderea
combustibililor fosili, de producerea cloro-fluoro-
carburilor (CFC). De practicile nejudicioase din
agricultură şi de despăduririle masive. Începînd cu a
doua jumătate a secolului XX, au crescut substanţial
cantităţile de gaze antropogene emise, care produc
efectul de seră, ceea ce a condus la un dezechilibru în
compoziţia atmosferei Pămîntului.
 5.2EFECTUL DE SERA SI PLOILE ACIDE

• Gazul carbonic cel mai important din

ciclul carbonului este inofensiv şi aduce
Efectul carbonul pentru fotosinteză. CO2, sub
formă de vapori de apă, lasă să treacă

de sera undele scurte ale radiaţiei solare în

atmosferă şi absoarbe undele lungi ale
radiaţiilor Pământului, ceea ce provoacă o
reîncălzire a aerului, efectul de seră.

• Ploaia acidă este un tip de poluare

atmosferică, formată când oxizii de sulf şi
Ploile cei de azot se combină cu vaporii de apă
din atmosferă, rezultând acizi sulfurici şi

acide acizi azotici, care pot fi transportaţi la

distanţe mari de locul originar producerii,
şi care pot precipita sub formă de ploaie.
 6.1 EFECTELE NEGATIVE ASUPRA SANATATII
Monoxidul de carbon(CO) -Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal prin
reducerea capacitații de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra
sistemului respirator și a sistemului cardiovascular.
La concentrații relativ scăzute:
- afecteză sistemul nervos central;
- slăbeşte pulsul inimii;
- reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică;
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atît pentru oameni cît şi
pentru animale. Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la
concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar.
Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale
căilor respiratorii, disfuncţii ale plamînilor.
Dioxid de sulf(SO2)-Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă
scurtă de timp, poate provocă dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special
persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.
Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca
efect infecții ale tractului respirator.
 6.2 POLUAREA URBANA

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de

„smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de
carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă
a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de
la impuritățile din combustibili. Până în secolul al XX-lea smogul
devenise deja un pericol major pentru sănătate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea
aerului deasupra orașelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30.
Acest smog este cauzat de combustia în motoarele
autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care
produce oxizi de azot. Razele solare fac ca oxizii de azot și
hidrocarburile să se combine și să transforme oxigenul în ozon
 6.3 EFECTELE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

Poluarea aerului afectează și mediul:

Acidificarea a fost redusă substanțial între 1990 și 2010 în zonele

Europei cu ecosisteme sensibile, aflate sub influența depunerilor acide
de compuși de azot și sulf în exces.

Eutrofizarea este o problemă de mediu cauzată de excesul de substanțe

nutritive care pătrund în ecosisteme. În acest domeniu s-au făcut mai
puţine progrese. Suprafaţa ecosistemelor sensibile afectate de excesul de
azot atmosferic s-a redus foarte puțin între 1990 și 2010
 7.1MASURI DE PREVENIRE SI AMELIORARE

Utilizarea catalizatorilor purificării oxidative asigură o micşorare considerabilă a

cantităţii componenţilor arderii incomplete a combustibililor şi CO în gazele de
eşapament.
Metode de reducere a cantităţii emisiilor toxice de la motoarele cu ardere internă
sunt următoarele:
-utilizarea combustibililor gazoşi (H2,CH4) previne formarea unor compuşi
toxici în gazelle de eşapament iar utilizarea metanului conduce la reducerea
emisiilor toxice în atmosferă. Utilizarea acestor gaze este eficientă pentru
transportul auto din raza urbană.
-folosirea amestecurilor de combustibili spre exemplu, de gaze-benzină,
această metodă permite de a reduce emisiile toxice la funcţionrea motorului în
regim staţionr, deorece în acest caz ard doar gazele combustibile – fenomen
important pentru exploatarea transportului auto în zonele urbane.
-catalizatorul de oxidare. Catalizatorul de oxidare tranformă hidrocarburile şi
monoxidul de carbon, din gazele de eşapament în vapori de apă şi dioxid de
carbon.
 7.2MASURI DE CONSERVARE A AERULUI

Principalele măsuri de conservare a calităţii aerului sunt:

– implementarea unui sistem eficient de monitoring (supraveghere);
– folosirea mijloacelor tehnice de combatere a poluării şi a emisiilor de
poluanţi, care presupune utilarea întreprinderilor cu instalaţii antipoluante de
reţinere şi captare a pulberilor (separatoare, precipitoare electrostatice,
scrubere, filtre), a gazelor şi vaporilor toxici (dispozitive de neutralizare,
comprimare, lichefiere etc.);
– perfecţionarea motoarelor cu ardere internă, trecerea lor la combustibili
mai puţin poluanţi (de exemplu: metan, hidrogen etc.);
– utilizarea ca agent tehnic a gazelor naturale, a energiei electrice;
– amenajarea zonelor verzi;
– reglementarea traficului rutier în vederea evitării aglomeraţiilor de auto-
vehicule.
8.MASURI INDIVIDUALE DE PROTECTIVE A AERULUI

Măsuri individuale de protecţie a aerului.

-producerea energiei netradiţionale prin aplicarea procedeelor nepoluant(solar,
eolian);
-interzicerea fumatului în locurile publice ;
-menţinerea în stare optimă dispozitivile de încălzire şi de condiţionare a aerului;
-utilizarea cit mai rară a spraiurilor ;
-plantare aşi îngrijirea arborilor;
folosirea transportul în comun în locul autovehiculelor personale ajută de asemenea
la îmbunătăţirea calităţii aerului urban;
-evitare ambuteiajelor şi ambalare amotorului maşinelor in stare de stopare.
Efectele poluării atmosferei pot periclita sănătatea oamenilor, a animalelor şi a
plantelor, astfel epuizînd stratul de ozon, aducînd ploaia acidă, creînd smogul şi
efectul de seră.