DEGRADAREA MEDIULUI

AERIAN
Efectuat de: Botea Ruxanda

COMPETENE:
Elaborarea unui demers explicativ privind impactul antropic asupra aerulu; Indentificarea surselor de poluare a aerului atmosferic; Argumentarea consecintelor impactului antropic asupra aerului Manifestarea unei atitudini critice si constructive fata de calitatea aerului.

TERMENI-CHEIE:

Poluare a aerului atmosferic: ansamblul schimbarilor fizice, chimice sau termice ale compozitiei si calitatii aerului atmosferic, cu efecte negative asupra invelisului biotic si activitatii umane. Poluatori ai aerului: surse de poluare care conduc la modificarea compozitiei si calitatii aerului, au impact negativ asupra organismelor vii, inclusiv asupra sanatatii omului. Smog: amestec de praf, fum, pulberi si vapori de apa, aflat la un anumit moment in atmosfera. Aerosoli: particule solide sau lichide din aer. Gaze de esampament: substante gazoase (CO, NO2 , SO2 si altele) produse in urma arderii combustibilului in motoarele cu ardere interna si raspindire in aer. Multe sintre aceste substante se acumuleaza in vegetatia din apropierea soselelor cu trafic rutier intens, producind cloroze si necroze ale fructelor.

DEGRADAREA MEDIULUI AERIAN:

In atmosfera se ridica in fiecare minut pulberi si gaze fie de natura vegetala(spori, granule de polen), fie provenite din eruptiile vulcanice sau din distrugerea scoarte terestre, eroziunea solului.

Dar cel mai important impact asupra atmosferei il au factorii antropici. Uzinele, fabricile, termocentralele, autovehiculele sint principalii poluatori care modifica compozitia naturala si calitatea aerului.

Poluarea aerului se poate manifesta sub forma de ceata, negura, aer cetos.

Impactul antropic negativ asupra proceselor ce decurg in atmosfera este cauzat de: reducerea consiberabila a suprafetelor de paduri; poluarea Oceanului Planetar (avind consecinte negative asupra algelor verzi); consumul sporit de oxigen in procesele de ardere tehnologica la mijloacele de transport ce functioneaza pe baza motoarelor cu ardere interna si in industrie.

 Aceste

procese conduc la micsorarea cantitatii de oxigen din atmosfera. Motoarele cu ardere interna si tehnologiile industriale produc si o cantitate enorma de dioxid de carbon (peste 200 mld. tone in fiecare an), in ultimii 100 de ani cantitatea acestui gaz a crescut cu 15%. Proprietatile acestui gaz ne permit sa afirmam ca acest exces de gaz constituie o problema cu caracter global. Climatologii explica actuala incalzire globala prin rolul specific al dioxidului de carbon , ca factor cheie ce deruleaza mecanismul efectului de sera

Factorii care declanseaza efectul de sera:

Spumele plastice, aerosolii; Bioxidul de carbon din padurile si pajistele incendiate; Bioxidul de carbon proveniti din arderea carburantilor de fosili; Metanul din deseurile intrate in putrefactie; Oxidul de azot provenit din gazele de esampament si fertilizanti agricoli; Metanul eliberat in timpul proceselor de digestie la animale, vegetatia in putrefactie si conductele de gaz.

CE REPREZINTA EFECTUL DE SERA?

Concentratia de CO2 in troposfera, provenita din sursele (naturale si artificiale), are rolul unei pelicule de sera, care permite ca radiatia solara de unda scurta sa treaca fara obstacole spre suprafata terestra. Aceasta, la rindul sau, transforma radiatia primita in radiatie de lunga durata (caldura) , care este retinuta, incalzind atmosfera inferioara.
In consecinta, se constata abateri considerabile in regimul temperaturii, al precipitatiilor, o frecventa mai pronuntata a proceselor distructive (ploi torentiale, secete, uragane). Cele mai evidente cresteri ale T aerului se atesta in orasele mari, unde T aerului este cu 2-4 C mai ridicata comparativ cu valorile medii de pe teritoriul regiunii.

SURSELE DE POLUARE A AERULUI ATMOSFERIC:

Poluarea aerului atmosferic consta in schimbarea compozitiei chimice a aerului sub aspectul proportiei dintre substantele constituente ale acestuia si cele nou-aparute, cu efecte daunatoare pentru mediul inconjorator in ansamblu sau pentru unele componente ale acestuia.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in doua categorii: Surse naturale Surse artificiale (antropice)

SURSE NATURALE:
Solul uscat si neacoperit de vegetatie, care pulverizeaza particule de praf; Plante si animale, de la care provin polenul, puful, parul, penele, sporii de ciuperci, etc; Eruptii vulcanice, care reprezinta o sursa de cenusa vulcanica, gaze si vapori de apa.

SURSE ARTIFICIALE:
(CE REZULTA DIN ACTIVITATEA OMULUI)

Surse fixe: - sursele ce tin de arderea combustibulilor

din activitatea menajera din industria energetica si in conditii casnice; - sursele bazate pe procesele industriale (chimice, siderurgice, metalurgice, ale materialelor de constructie)

Surse mobile: inculd mojloacele de

transport ce raspindesc poluanti pe distante mari; astfel in Europa 30-60% din emisiile de monoxid de carbon sint cauzate de transportul rutier. Vehiculele emir si cantitati mici de toxine si substante cancerogene ca: benzenul si aldehidele.

Poluarea atmosferei de diferite ramuri ale industriei:

4% 7% Transportul auto 9% 30% Siderurgia Productia materialelor de constructie Metalurgia neferoaselor Prelucrarea petrolului 15% 23% Industria chimica

Termoenergetica

12%

Poluarea atmosferei are loc ca urmare a emisiei unei cantitati mari de pulberi (indeosebi dupa furtunile de praf sau cele rezultate din arderea combustibilelor ori in timpul eruptiilor vulcanice) sau a dezvoltarii ceturilor foarte dense (smog). Concentratiile mari de oxizi de azot, sulf si clor in aerul bogat in vapori de apa cauzeaza formarea ploilor acide. Ele afecteaza vegetatiei, calitatea apei, a solului si a biodiversitatii.

STAREA MEDIULUI AERIAN IN REPUBLICA MOLDOVA:

In Rep. Moldova s-au constatat in ultimii ani depasiri ale concentratiilor medii anuale in localitatile urbane, in Chisinau un exces considerabil de dioxid de azot.

Nivelul inalt de poluare se datoreaza urmatorilor factori: Activitatea intreprinderilor industriale pe baza unor tehnologii depasite; Salubrizarea insuficienta a arterelor si pietelor urbane; Intensificarea traficului rutier, etc.

PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE:

Sursele fixe de poluare: In Moldova sint inregistrate peste 4000 de

intreprinderi industriale, includiv 3 centrale termoelectrice mari, 40 de cazangerii raionale, care reprezinta surse fixe de poluare.

Surse mobile de poluare: (tehnica agricola, transporturi auto). In Rep.

Moldova autovehiculele reprezinta 70% din mijloacele de transport. Este certificat ca parcul auto este destul de vechi, ceea ce conditioneaza marirea calitatii si cantitatii emisiilor de gaze de esampament. Cota mijlocelor de transport cu termen de exploatare mai mare de 10 ani este de circa 70% fapt ce contribuie la poluarea intensa a aerului.

Calitatea aerului atmosferice in orasele mari este influentat de emisiile ce provin de la autovehicole, cazangerii si intreprinderi mari, iar in centrele raionale si in localitatile rurale de la intreprinderi mici, precum mori, fabrici de vin, brutarii, cariere si gospodariile casnice.

IMPACTUL POLUARII AERULUI ASUPRA MEDIULUI

Pulberile din aer maresc nebulozitatea, micsorind afluxul de lumina important pentru plante, iar depuse pe frunze impiedica fotozinteza. Prin urmare, cantitaea de clorofila se reduce, frunzele isi schimba culoarea, nu se dezvolta, ramin pitice. Productivitea culturilor agricole scade ajungind uneori sa fie de 2,5 ori mai mica decit in conditii optime.

Similar actioneaza cenusa si negrul de fum, care au efecte negative asupra sanatatii omului: irita ochii, caile respiratorii, reduc rezistenta la infectii, provocind boli cronice. Pesticidele, in timpul tratarii culturilor agricole, padurilor polueaza aerul atmosferic, fiind purtate de curentii de aer verticali si orizontali. Bolile cu un risc crescut de apariie ca urmare a expunerii prelungite la poluare sunt: bolile pulmonare minore, infecii pulmonare, astmul, cancer pulmonar, insuficien cardiac, tulburri de ritm cardiac,etc.