TEHNOLOGIA JET

GROUTING

Utilizarea tehnologiei Jet Grounding s-a extins , de la conceptia sa in Japonia

in anul 1973 ( Yahiro si Yoshida ) si pana in prezent unde este folosita in intreaga
lume, in primul rand in Europa, apoi in America de Sud si de Nord, Orientul
Indepartat, Asia, Africa.
Jet rostuirea sau jet chituirea am putea cu alte cuvinte sa o definim ca pe o
metoda cu un sistem de forare bazat pe o energie de tip hidraulic ( cateodata
combinata cu cel de tip pneumatic ) , in erodarea solului si amestecarea sau
inlociurea materialului erodat cu o pasta de ciment proiectat pentru a forma un
element solidificat in elementul situ , avand o denumire de soilcrete.
Cea mai versatila dintre toate metodele de imbunatatire a solului, cimentarea
a jucat mult timp un rol de remediere important in tratarea pamantului.De-a
lungul anilor , introducerea de noi tehnologii de cimentare , rafinament de tehnici
stabilite , precum si dezvoltarea de echipamente mai sofisticate , s-au extins ca
rol sa includa imbunatatirea site-ului pentru constructii noi.
Tehnologia Jet Grounting a fost conceputa pentru a obtine o consolidare si
o impermiabilizare mai buna a pamantului.
Solul este amestecat cu ciment in site pentru a trata formatiuni de nisip si
argila intr-un mod omogen continuu si non-poluant.

1
 Analizand imagimea de mai jos putem vedea urmatoarele: forarea
propiu-zisa cu ajutotul unui coloane de forare de dimensiuni mici Faza 1 si 2,
extragerea coloanei in timp ce se chituieste pamantul intr-un sens rotativ Faza
3 si un ultim stadiu Faza 4 in care ne este prezentata forma finala a gropii de
fundare a pilotului.

Fig.1

Tehnologia Jet Grounding se clasifica, in functie de numarul de lichide

injectate la tratarea solului in timpul forarii, in trei moduri de aplicare, printre
care enumeram : sistemul mono-fluid, bi-fluid si cel din urma tri-fluid.
Toate cele trei tehnici Jet Grouting au o faza de forare, retragere si rotatie,
la valorile actuale, cu injectie simultana a fluidelor la presiune inalta.

2
 Sistemul mono-fliud

Aceasta metoda se refera la faptul ca pentru chituirea solului se foloseste

o mixtura din apa si ciment.Se foreaza cu ajutorul burghiului pana la adancimea
dorita, dupa care la retragere se introduce prin rotatie amestecul de apa si ciment
la o presiune de pana la 500 de bari, obtinandu-se diametrul fundatiei pilotului ce
urmeaza a fi turnat. Diametrele obtinute se situeaza in intervalul 40 100 cm.
Practic coloana de forare are o camera in interior in care intra acest amestec
de apa si ciment, si la retragere aceasta prin rotatie elibereaza mixtura la o
presiune nu mai mare de 500 de bari.

Fig. 2

Fig. 3

3
 Sistemul bi fluid

In aceasta etapa este vorba despre forarea solului,ce poate fi prin rotatie sau
roto-percutie, si pregatirea acestuia cu ajutorul unui mix de ciment cu apa la
presiuni de circa 500 de bari, la care se adauaga si un jet de aer eliberat pe coloana
la o presiune cuprinsa intre 7 12 bari.Controlul presiunii din coloana de forare
prevazute cu duze coaxiale se realizeaza prin intermediul unui monitor de control.

Fig. 5

Fig. 4
Fig. 6

4
 Dupa cum se observa si in Fig.6 coloana de forare are o camera centrala in
care intra amestecul de apa si ciment, iar la extremitati alte doua tije prin care
trece aer, fiind eliberat odata cu mixtura in timpul forarii. Eficacitatea mortarului
de ciment , in acesta caz, este crescuta cu ajutorul unui jet coaxial si inelar de aer
comprimat.
Datorita jetului de aer comprimat raza de influenta a mortarului de ciment
este mult mai mare, diametrele obtinute prin aceasta metoda situindu-se intr-un
interval de 80 250 cm.

Sistemul tri fluid

In acest ultim tip de sistem vorbim despre un amestec de trei fluide printre
care enumeram : mixtura de apa si ciment , aerul comprimat si apa.
Acesta implica o zdrobire a pamantului din acel amplasament si o inlaturare
partiala a acestuia uitilizand un jet de apa combinat cu aer, si in acelasi timp este
eliberarat si amestecul de baza, mortarul de ciment.Eficatatea apei este
amplificata de un jet coaxial si inelar de aer comprimat.
Forarea terenului se face cu ajutorul unei coloane prevazute la interior cu
trei camere prin care sunt eliberate fluidele in timpul executiei gropii de fundare.
Ca si amplasare, a camerelor de injectie,aceasta este foarte asemanatoare cu
cea de la sistemul bi-fluid.Tija centrala este rezervata mixturii de apa si ciment,iar
cele din exterior, apei si aerului comprimat.
Coloana de forare poate fi echipata cu una sau mai multe duze pentru
mortarul de ciment si cu unul sau mai multe seturi de duze coaxiale pentru jetul
de apa si aer comprimat.Controlul jeturilor se face pe baza unui monitor de
control, astfel presiunea acestora poate fi reglata in functie de necesitatile de
forare respective.
Jeturile de aer si apa se gasesc intr-un interval de 7 12 bari,respectiv
aproximativ 500 de bari , iar cele prevazute pentru mixtura de apa si ciment se
incadreaza intre 0 500 de bari.In acest mod se poat obtine diametre de forare de
pana la 2 3 m daca este necesar.

5
 Am putea adauga ca si observatie la acest ultim tip de sistem, faptul ca desi
din punct de vedere al diametrelor obtinute nu este o diferenta foarte mare intre
metoda cu bi-fluid si cea cu tri-fluid, actiunea aerului comprimat ,a apei si a
mixturii apa-ciment are o contributie importanta in cazul forarii in solurile dificile
(cele dure in special, avand putere suficienta sa dizloace particulele de pamant).
In solurile dure , unde se preteaza forarea cu roto-percutie, este nevoie de
un foraj preliminar,daca este posibil casetat, unde se introduce coloana de
forare.Mortarul de ciment de la baza , cu o presiune mai scazuta, patrunde in
pamantul deja dizlocuit , din care fractiunea fina a fost partial scoasa pentru o
mixtura mai omogena.

Fig. 8

Fig. 7
Fig. 9

6
 Materiale

Fluidele folosite la forare

Apa, aerul comprimat si noroiul bentonitic sunt folosite la:

mentinerea forajului curat in timpul saparii prin transportul de moloz
la suprafata ;
colana de forare nu se incalzeste ;
previne prabusirea peretilor forajului ;

Mixturile de injectie

Mixturile de injectie, in general, constau in amestecul de apa si ciment;

aditivii si bentonita pot fi adaugati pentru a stabiliza mixtura.
Compozitia standard folosita pentru mixturi,calculata pentru 1 m3, este
urmatoarea:
ciment : 500 1100 kg ;
apa : 650 800 l ;
bentonita sau agenti fluizi : 0 14 kg ;
Parametri fizici ai mixturii sunt:
vascozitatea : 30 40 sec. ;
densitatea : 1,35 1,75 kg/dm3 ;

7
 Faza de constructie (de forare)

Forarea : Pamantul este forat utilizand o metoda predefinita pana la nivelul

proiectat.

Pre forarea : In unele situatii,pre forarea este necesara a fi folosita.

Aceasta consta intr-un pre tratament cu apa sub presiune aplicata in timpul
etapei de forare.

Injectarea : Mortarul de ciment (chitul) este injectat la o presiune mare, in

timpul retragerii colonei de forare, care are o rotatie si o viteza predeteminata.
Parametrii de tratare sunt alesi doar dupa efectuarea unor teste preliminarii in situ.

Trasarea si pozitionarea : Inainte de a incepe munca , trebuie determinata

pozitia fiecarui foraj in parte ( distanta dintre centrele forajului si punctele de
referinta ). Instalatia de forare se pozitioneaza astfel in cat coloana de forare sa se
potriveasca perfect cu punctul de referinta. Acest lucru se poate face cu ajutorul
unui sistem de pozitionare prin satelit ( APS ) care te ghideaza.

Armarea : Daca se cere prin proiect, dupa ce forajul a fost tratat, se poate
arma cu bare din otel sau cu o grinda de H. Armatura este introdusa, in foraj, sub
greutatea propie, utilizand un vibrator sau un ciocan. Rareori este necesar un
re foraj pentru a pozitiona elementele de armare din otel.

8
 Caracteristicele solului

Caracteristicile fizico mecanice ale solurilor consolidate sunt in functie de

natura si compozitia pamantului in situ.
Valorile rezistentei la compresiune , in cazul solurilor aluviale se incadreaza
in intervalul 60 150 kg/cm2 ; pe cand in prezenta pamanturilor coezive ele scad
intr-un mod notabil.

Fig. 10

Legenda:
1. verde : argila ;
2. rosu : argila saturata ;
3. galben : nisip saturat ;
4. roz : nisip si pietris ;

9
 De-a lungul anilor tehnologia Jet Grounding s-a dezvoltat, acest lucru fiind
posibil datorita faptului ca s-au cautat mereu solutii de imbunatatire a acesteia ,
dorindu-se a se putea folosi cu eficienta energia si a se rezolva problemele critice
care apareau in cazul forarii.

In prezent putem vorbi de imbunatatiri precum :

utilizand diametre de forare nu mai mari de 180 200 milimetri se

obtin in solul consolidat coloane cu dimensiuni de 30 cm, maxim 300
de cm ;
capacitatea de a depasi fundatii pre existente, bolovani, straturi
stancoase ;
coloanele de forare sunt mai performante ;
dezvoltarea sistemului de forare : sitstem mono-fluid (mixtura de apa
si ciment), sistem bi-fluid ( mixtura de apa si ciment si aer
comprimat), sistem tri-fluid (mixtura de apa si ciment, aer comprimat
si apa) ;
forarea se face cu ajorul unor coloane de mici dimensiuni prevazute
cu duze, prin intermediul carora se injecteaza in sol mixturi ;
folosirea si maximiarea duzelor pentru a asigura eficacitate si
rezistenta ;
control bun asupra presiunii jeturilor de cimentare ;
sistem dotat cu valve pentru a simplifica structura tijelor ;
jeturi de pompare cu 2 viteze (de injectare / de presiune )
un sistem prin care se poate masura si se poate corecta ( daca este
nevoie) o eventuala inclinare a forajului ;
un nou sistem de monitorizare tehnologic DMS JET ;

Sistemul prin este monitorizata tehnologia de chituire ofera urmatoarele

avantaje :

corectarea si / sau eliminarea timpilor morti ;

monitorizarea in timp real a parametrilor de operare si a functinalizarii
masinii ;
pregatirea mai usoara a rapoartelor sumare de pe santier ;
verificarea productivitatii pe santier ;
imbunatatirea calitatii muncii prestate ;
gestionarea usoara si programarea mentenantei utilajului ;
cautarea usoara a manualelor de instructiuni a utilalului si comandare
a piselor de schimb ;

10
Jet chituirea are un numr de aplicaii legate de construcie, inclusiv:

consolidarea fundatiilor constructiilor existente ;

controlarea apelor subterane ;
izolarea deseurilor periculoase ;
stabilizarea permanenta sau temporara a solurilor moi ;
dezvoltarea in adancime a fundatiilor in cazul tasarilor sau cresterii
incarcarilor ;
imbunatatirea terenurilor chiar si sub cladiri existente ;
bariere impermiabile verticale ;
realizarea unei baze impermiabile pentru excavatii ;
obtinerea unor contravantuiri si rigidizari sub baza excavatiilor ;
conexiune de etansare a peretilor structurilor existente si / sau
utilitatilor si serviciilor ;
pereti pentru incinte de excavatii cilindrice sau poligonale ;
ecrane orizontale si copertine pentru tunele ;
stabilizarea solului intre sapaturi invecinate sau lucrari de fundatie ;
impermiabilitate si conexiune buna intre piloti la fabricarea peretilor
multati ;
stabilizarea pantei ;
construirea mai usoara si eficienta a peretilor subtiri de tip diafragma,
si din punct de vedere al timpului de executie, al consumului de
ciment si aditivi ,oferind o rezistenta maxima ;
realizarea fundatiilor eliptice sau a celor de tip evantai ,doar prin
reglarea vitezei rotirii monitorului (coloanei de forare ) si presiunii
jeturilor ;

Fig. 11

11
Fig. 12

Fig. 13

12
 Fig. 14

Consolidarea fundatiei unei cladirii existente

Fig. 15

Subzidirea fundatiei constructiei

invecinate cu ancorarea peretilor
pentru a permite realizarea, in
siguranta, a sapaturii fundatiei
cladirii noi

13
 Fig. 16 Fig. 17
Securizarea unor lucrari subterane Crearea unui ecran de etansare
sub nivelul apei printr-o anvelopa din coloane jet grounding
compacta facuta din coloane jet grounding

Fig. 18
Crearea unui arc din coloane individuale jet grounding pentru securizarea
tronsonului urmator dintr-o galerie de tunel. Asigurarea calotelor de tunel si a
tronsoanelor urmatoare de galerie se face pas cu pas.

14
 Fig. 19

Fig. 20

Realizarea peretilor din coloane jet grounding

15
 Exemple in situ de aplicarea a tehnologiei

Jet Grouunding

Biblioteca din Alexandria Egipt

Biblioteca din Alexandria se regaseste langa Universitatea din Alexandria,

in Egipt. Proiectarea sa este sub forma cilindrica, avand vedere la Marea
Mediterana.Aceasta este inclinata spre mare , partial scufundata intr-un bazin de
apa.

La constructia subsolului partii noi a bibliotecii , s-a folosit sitemul bi-fluid

datorita caracteristicilor geotehnice zonei dintre Biblioteca si Cladirea de
Conferinta, pentru a ajunge la caracteristicile mecanice dorite.

S-au construit coloane cu diametre de 600 mm, respectiv 1,2m pe o lungime

de aproximativ 29,3 m.

Din cauza faptului ca Sala de Conferinta este foarte aproape de Blibioteca,

s-a acordat o atentie deosebita in timpul executiei pentru a evita posibilele
perturbari ale cladirii existente.

16
 Burr Ferry Brigde

Burr Ferry Brigde a fost construit intre anii 1936 1937 si pana in prezent
serveste in continuare ca un punct de trecere important pe raul Sabine . Podul este
construit intre liniile de stat dintre Lousiana si Texas. Cu timpul raul Sabine s-a
retras si s-a necesitat a se lua masuri de consolidare a pilei podului pentru a rezista
la impingerea pamantului, in plus ca la respectiva pila au inceput sa se depisteze
eroziuni .

Astfel ca si solutie s-a optat pentru realizarea unui perete mulat imprejurul
pilei podului. Fiecare pilot are diametru de 1.2 m , o lungime de 8 m, o distanta
intre centrele pilotilor este de 1 m.La obtinerea acestui perete au fost realizati 38
de coloane de piloti.

17
 Imbunatatirea solului si a consolidarii fundatiei Turnului din Pisa.
De-a lungul anilor s-au incercat multe metode de reabiliatare in special a
solului, unde a fost construit turnul, deoarece sunt probleme de stabilitate.
Turnul a fost proiectat sa stea vertical, insa din cauza calitatii deficite a
solului, fundatia a inceput sa se scufunde chiar in timpul constructiei, provocand
inclinarea turnului spre sud.
Se doreste ca prin utilizarea tehnologiei Jet Grounding cu timpul sa se
elimine cat mai eficient sau chiar permanent aceasta problema a solului,
construnidu-se sub turn piloti ai carui lungime au de pana la 12 m.

18
 Centrala electrica Pulau Seraya Singapore

In cadrul proiectului pentru stadiul 3 de dezvoltare a uzinei ,s-a prevazut un

canal de drenaj de aproximativ 20 m inaltime si de peste 500 de metri lungime.
Pentru consolidarea solului de sub sectiunea de excavatie pentru canal, s-a
adoptat sistemul bi-fliud ( mixtura de apa ciment si aerul comprimat ) .
Solul , un nisip argilos, a trebuit sa fie imbunatatit deoarece nu satisfacea
cererea de parametri optimi de realizare a canalului.
S-a optat pentru construirea unor coloane de diametru 1,6 m.

19
 Palatul Arengo Italia

Construit in secolul XI , consolidarea fundatiei Palatului Arengo a fost

realizata in dorinta de a-i mari capacitatea portanta.
Solutia a fost de a mari adancimea Bazei fundatiei existente.

20