Kronospan

PUZ- Strunga Mieilor 2/159
RAPORT DE MEDIU
BRASOV, Str. Diaconu Coresi nr.5; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036
Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:ecobref@gmail.com ;
Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008
Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO/CEI 17025/2005 nr.LI 740/06.01.2009
RAPORT DE MEDIU
pentru proiectul:
Plan Urbanistic Zonal - Strunga Mieilor
Beneficiar: S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

- Iunie 2010-
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro
RAPORT DE MEDIU
BRASOV, Str. Diaconu Coresi nr.5; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036
Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:ecobref@gmail.com ;
Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008
Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO/CEI 17025/2005 nr.LI 740/06.01.2009
Denumirea lucrarii::RAPORT DE MEDIU -PUZ-Strunga Mieilor

Beneficiar: S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL Brasov
FOAIE DE SEMNATURI
Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Lidia ........
Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Constantin
Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Maniu Codruta...

RAPORT DE MEDIU
CUPRINS
Volumul I:
Foaie de garda
1Foaie de semnaturi
3Cuprins 4
1 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC 8-33

ZONAL (PUZ), PRECUM ŞI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME
RELEVANTE
1.1 INFORMAŢII GENERALE 8
1.1.1 Incadrarea in teritoriu 11

1.1.2 Titularul proiectului 13
1.1.3 Regimul juridic al terenului 13
1.1.4 Proiectant PUZ 13
1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu 13
1.1.6 Obiectivele evaluării strategice de mediu 13
1.1.7 Metodologie 14
1.2 DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUZ 16
1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului 17

1.2.2 Echiparea edilitară 21
1.2.2.1 Alimentarea cu apă 21
1.2.2.2 Evacuarea apelor uzate menajere 22
1.2.2.3 Evacuarea apelor pluviale 22
1.2.2.4 Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale 23
1.2.2.5 Instalatii electrice 23
1.2.2.6 Telecomunicaţii 24
1.2.2.7 Reţele de transport 24
1.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 26
1.3.1 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL LOCAL 26

1.3.1.1 Planul Urbanistic General (PUG) 26
1.3.1.2 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) - Brasov 28
1.3.1.3 Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului - Judeţul Braşov 28
1.3.1.4 Concept de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov - 2007 29
1.3.1.5 Planuri Urbanistice Zonale din aria de interes a PUZ 29
1.3.2 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL 30

1.3.2.1 Planul de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 - 2013 30
1.3.2.2 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - Regiunea 7 Centru 31
1.3.2.3 Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor 32
1.3.3 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL NAŢIONAL 32

1.3.3.1 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013- 32
2020-2030
1.3.3.2 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - 2008 32

RAPORT DE MEDIU
2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A 32

SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII
PLANULUI PROPUS
2.1 Evoluţia Probabilă A Mediului În Cazul Neimplementării Proiectului Ce Face 33
Obiectul Planului Urbanistic Zonal
2.1.1 Referitor la evolutia zonei 33
2.1.2 Referitor la situatia economica, sociale şi a stării de sănătate a populaţiei în 36
cazul neimplementării planului
3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ 37

SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI)
3.1 Calitatea factorilor de mediu, situatia economica si socială in situatia 37
actuala
3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa 40
3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare 40
3.1.3 Calitatea apelor de suprafaţă 41
3.1.4 Calitatea apelor subterane 44
3.1.5 Calitatea aerului 45
3.1.5.1 Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii lemnoase 50
apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL conform rezultatelor obtinute prin
modelare matematica a concentratiilor de poluanti
3.1.5.2 Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in zona PUZ de 51
firme acreditate RENAR
3.1.5.3 Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de mediu in 51
judetul Brasov, intocmit de APM Bv
3.1.6 Calitatea solului 55
3.1.7 Zgomotul şi vibraţiile 55
3.1.8 Starea florei şi faunei 55
3.1.9 Situaţia economică şi socială 57
3.1.10 Starea de sănătate a populaţiei 59
3.1.11 Infrastructura Cadru 62
3.2 natural 62
3.2.1 Relieful şi geomorfologia 62
3.2.2. Hidrologia şi hidrogeologia 63
3.2.3 Clima 64
3.2.4 Biodiversitatea 67
3.2.5 Solul 68
4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU 71

PUZ INCLUSIV, ÎN SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE
IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE
DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 ŞI HG
1284/2007
5 OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL 76

CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL CUM S-A ŢINUT
CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE
MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI
6 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV 84

ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA,
SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,
PEISAJUL SI ASUPRA REALŢIILOR CU ACESTI FACTORI
RAPORT DE MEDIU
6.1 Metodologia de evaluare a impactului 84

6.2 Evaluarea impactului 88
6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan 93
6.2.2 Impactul cumulat al poluării factorilor de mediu asupra altor factori de mediu 96
6.3 Concluzii 96
6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei 96
6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului 97
6.3.3 Aspect de mediu -Nivel de zgomot 101
7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA 104

SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ
8 MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE 105

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTĂRII PLANULUI
8.1 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa 105
8.2 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer 107
8.3 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol 108
8.1 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu "sanatatea 108
umana
8.5 Măsuri de diminuarea impactului asupra biodiversităţii 109
8.6 Măsuri de diminuarea impactului asupra peisajului 109
8.7 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului social - economic 110
(populatia)
8.8 Măsuri de diminuarea impactului asupra mediului produs de "zgomot şi vibraţii 110
9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA 111

VARIANTELOR, ŞI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT
EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI
9.1 Date generale 111

9.2 Prezentarea variantelor analizate 112
9.2.1 Varianta "0" - alternativa neimplementării proiectului 112
9.2.2 Alternative privind proiectul PUZ 114
9.2.2.1 Alternative privind infrastructura rutiera 114
9.2.2.2 Alternative privind suprafata zonei mixte si de locuinte propusa prin PUZ 114
9.2.2.3 Alternative privind procesele tehnologice de pe Platforma industrială şi 115
principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de
mediu
9.2.2.4 Alternativa privind amplasarea fabricii de cherestea 116
9.2.2.5 Alternativa privind functiunea de locuinte din imediata vecinatate a unei zone 120
industriale
9.3 Selectarea alternativei finale 120
10 DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU 124

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII
PLANULUI
10.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului 124
10.2 Recomandări generale privind monitorizarea 125
11 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 12
12. BIBLIOGRAFIE 6
16
0

RAPORT DE MEDIU
ANEXE
PIESE SCRISE
- Anexele I-VIII- Harti de dispersie pentru factorul de mediu aer
- Anexa IX -Harti de dispersie pentru factorul de mediu zgomot + interpretare
- Anexa X- Plan de situatia cu distante fata de zona locuita
- Certificat de urbanism Nr. 1253/04.05.2009
- Hotarire Consiliul Local al Municipiului Brasov nr.596/31.08.2009 privind Studiu
de oportunitate
- Hotarire Consiliul Local al Municipiului Brasov nr.599/31.08.2009 privind
aprobarea documentatiei PUZ-DN13- Paraul Ghimbasel -linia CFR-str.Garii,
Stupini (Ovid Densusianu), Brasov
- Proiect de Hotarire a Consiliului Local privind Studiu de oportunitate,
nr.61206/13.08.2009
- Aviz nr. AR/39851/26.05.2009/VI-B3, emis de Primăria Municipiului Braşov -
Serviciul Amenajare teritorială şi Gestiune Date Urbane;
- Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 344/14.08.2009 Emis de SGA Braşov;
- Aviz De Principiu Favorabil - COMPANIA APA BRAŞOV, Nr. 820/05.06.2009
- AVIZ SANITAR Nr. 2084/A DIN 27.08.2009 emis de Direcţia de Sănătate Publică
a judeţului Braşov;
- Aviz nr.465/PSI/28.07.2009 emis de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
„Tara Barsei"
- AVIZ NR1463/15.06.2009 emis de ELECTRICA TRANSILVANIA SUD S.A. -
SUCURSLA BRAŞOV;
- Aviz tehnic favorabil de telefonizare nr. 855/04.06.2009 emis de S.C
ROMTELECOM S.A.
- Aviz favorabil nr. 1288/A ..RIE 1388/10.06.2009, emis de DISTRIGAZ SUD
RETELE - GDF SUEZ- Punct de lucru Braşov;
- Adresa APM Brasov, nr.9377/26.08.2009 referitor la contesatie PUZ, inregistrata
cu nr.9377/10.08.2009-12-10
- Contestatie PUZ-9377/10.08.2009
- Adresa de rapsuns cu nr. 2327/21.09.2009 la contestatie PUZ
nr.9377/10.08.2009
- Proces Verbal Grup de Lucru din data de 06.11.2009
- Raport privind starea mediului in judetul Brasov
- Atestat ECO-BREF
Volumul II:
PIESE DESENATE
- Plan de incadrare in zona
- Plan reglementari urbanistice
- Plan situatie existenta -
Plan de incadrare in PUG
- Plan proprietate asupra terenurilor
- Plan retele apa si canal
- Plan de situatie cu amplasarea fabricii de cherestea
- Schema flux apa

RAPORT DE MEDIU
1. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

URBANISTIC ZONAL (PUZ), PRECUM ŞI RELAŢIA CU ALTE
PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
1.1. INFORMAŢII GENERALE
Lucrarea de faţă reprezinta Raportul de Mediu pentru proiectul în faza PUZ "Zona Strunga
Mieilor", in conditiile specificate prin Certificatul de Urbanism nr. 1253/04.05.2009 (in
limitele DN13 la vest, pariul Ghimbasel la nord - linia CFR la est si str.Garii Stupini (Ovid
Densusianu) la sud).
Planul Urbanistic Zonal a fost avizat de Consiliul Local al Municipiului Brasov conform HCL
nr.599/31.08.2009 in baza unui Studiu de oportunitate privind documentatia „P.U.Z.-
DN13-Paraul Ghimbasel-linia CFR-str.Garii, Stupini (Ovid Densisianu) aprobat conform HCL
nr. 596/31.08.2009.
Deoarece sunt cereri pentru demararea altor proiecte pe acest amplasament s-a impus
elaborarea prezentului PUZ pentru ca zona să fie sistematizată urbanistic ca un tot unitar,
să fie respectaţi indicii de urbanism, drept pentru care a fost elaborat şi Regulamentul local
de urbanism, anexat prezentului PUZ.
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.1076/08.07.2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi
cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.
Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de

proiectare, in prevedrile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de
dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov.
Conform PUG BRASOV aprobat cu HCL 425/1999, zona studiata face parte din UTR 111 si
112 si anume zona destinata pentru constructia de locuinte si functiuni complementare si
zona industriala si de prestari servicii.
Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente,

se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor
sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de
interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de Nord- Bartolomeu
Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia
geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport, traversat de
ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren
disponibile si acces la drumuri europene si nationale.
Zona analizata face parte din zona Metropolitana Brasov, fiind amplasata in partea de
nord-est a acesteia, in zona Stupini. Raportul spatiu liber - spatiu construit este net in
favoarea spatiului liber.
RAPORT DE MEDIU
Planul Urbanistic Zonal a fost iniţiat de S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. pentru
constructii industriale, fabrica de cherestea si alte facilitati industriale.
Pe amplasamentul PUZ se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din

zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan Romania SRL, de
mica industrie, depozitare si de prestari servicii,zone cu functiuni mixte si zone de locuinte si
functiuni complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu
prevederile din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului.
Fondul construit existent al zonei este reprezentat de: locuinţe individuale pe lot, in mare
majoritate parte cu regim mic de inaltime, zona industriala (reprezentate in principal de
fabrica de placi din aschii lemnoase apartinind S.C.Kronospan Romania"SRL) si zona
prestari servicii, dar ponderea mare este a terenului neconstruit, fiind folosit in prezent
ca teren agricol. Ca urmare zona are un profund caracter rural.
Zona, beneficiind de o suprafata foarte mare de teren liber de constructii, ofera astfel un
suport pentru dezvoltare urbana, pentru extinderea orasului in partea de nord, nord-est.
Aceasta dezvoltare urbana are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone
transformand-o intr-un cartier urban al Brasovului.
Amplasament
PUZ

RAPORT DE MEDIU
Conform prevederilor Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Planul

Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea
dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului Urbanistic General a unei zone
delimitate din teritoriul localităţii.
Prin acest proiect de urbanism se doreste corelarea tuturor functiunilor aprobate si

autorizate si a celor prevazute a se dezvolta in continuare.
Planul Urbanistic Zonal are drept scop:

- Stabilirea de reglementari specifice zonei industriale, zonei de locuinţe şi
funcţiuni complementare, mică industrie, depozite, prestări servicii şi zonei
mixte.
- Stabilirea de reglementări privind circulaţia, parcările şi spaţiile verzi;
- stabilirea indicilor urbanistici de utilizare şi ocupare teren conform HG
525/1996.
- Prevederea în mod obligatoriu de spaţii verzi, terenuri de sport şi de joacă
pentru copii, precum şi dotări de cartier dimensionate conform
reglementarilor în vigoare.
- Stabilirea de reglementări urbanistice în vederea autorizării directe fără
întocmire PUD pentru terenul ce aparţine iniţiatorului PUZ.-ului - S.C
KRONOSPAN ROMANIA S.R.L.
- Crearea unor zone verzi, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii,
care in prezent nu exista.
- Crearea unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate
loturile de teren.
- Crearea cadrului legal de emitere a autorizatiilor de construire pentru
toate parcelele de teren.
- Crearea si echiparea cu retele tehno-edilitare a intregii zone.
Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal, cuprinde şi detaliază

prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de
amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor.
Scopul reglementărilor privind urbanismul este stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a
localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.

RAPORT DE MEDIU
1.1.1 Incadrarea in teritoriu
Terenul studiat are o suprafata de 249,8 ha si este situat , in cea mai mare parte, in
intravilanul orasului Brasov, in partea de nord, conform Planului de Incadare in Zona
anexat.
Vecinatatile amplasamentului sunt:
- la Nord - părâul Ghimbăşel,
- la Est - calea ferată Braşov - Sighişoara,
- la Sud - strada Gării (Ovid Densuşianu) - la
Vest - drumul naţional DN13.

RAPORT DE MEDIU
Plan satelit:

RAPORT DE MEDIU
1.1.2 Titularul proiectului:

S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. cu sediul în judeţul Braşov, localitatea Braşov, Str.
Strunga Mieilor, Nr. 1.
1.1.3 Regimul juridic al terenului

Terenul analizat este situat in cea mai mare parte in intravilanul orasului Brasov,
conform Planului de Reglementari Urbanistice, anexat.
Suprafata totală a zonei studiate este de 249,80 ha, din care:

- Terenurile proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice au suprafaţa de
241,03 ha (96,5%).
- Părâul Ghimbăşel 4,1 ha (1,6%).
- Terenurile ce aparţin domeniului public au suprafaţă (străzi) de 4,67 ha (1,9%).
Regimul juridic al terenului este prezentat in Plansa anexata.
1.1.4 Proiectant PUZ:

PROIECTANTUL GENERAL: S.C. ARHILUX S.R.L. BRASOV
SUBPROIECTANTI, COLABORATORI:
- ARHITECTURA - SC GLOBAL PROIECT SRL
- RETELE TEHNICO EDILITARE - SC JETCO SRL
1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu:

S.C. ECO - BREF S.R.L, cu sediul în Braşov, Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Tel/Fax:
268/470095.
1.1.6 Obiectivele evaluării strategice de mediu

Evaluarea strategică de mediu este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului
şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse.
Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri
şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea
strategică de mediu să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi
elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a
raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor. România a
transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004.
Procesul de evaluare strategică de mediu examinează rezultatele individuale ale procesului
de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru
mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile
negative ale acestora asupra mediului.
O bună aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opţiunile care
nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, înaintea formulării
proiectelor specifice şi atunci când sunt încă posibile alternative majore, începând de la
nivelul planului de amenajare a teritoriului şi mergând în jos până la
RAPORT DE MEDIU
nivelul municipal sau comunal. Ca atare, SEA facilitează o mai bună luare în considerare
a limitelor de mediu în formularea PUZ care creează cadrul pentru proiectele specifice.
Astfel, procedura SEA vine în sprijinul dezvoltării durabile din punct de vedere al mediului.
Procesul de evaluare strategică de mediu examinează rezultatele individuale ale procesului

de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru
mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile
negative ale acestora asupra mediului.
1.1.7 Metodologie
Metodologia de evaluare strategică de mediu folosită pentru această evaluare include
toate cerinţele Directivei SEA, cerinţele naţionale privind SEA din România, stabilite de
HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerinţe, prezenta evaluare de mediu vizează:
- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul

elaborării planului;
- analiza contextului planului şi posibilele tendinţe viitoare în cazul în care planul
nu este implementat;
- identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;
- identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea
obiectivelor;
- propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;
- asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul
interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;
- informează factorii de decizie cu privire la planul urbanistic zonal şi posibilele
impacturi ale acestuia.
.
In evaluarea efectelor PUZ asupra mediului au fost luate în considerare efectele
cumulative rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea
propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai
defavorabile situaţii, considerănd simultanietatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate
în proiect, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate.
Acest mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca urmare a

metodelor utilizate, va fi prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot . La acesti
factori de mediu se vor lua în considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot, din
diferite puncte ale amplasamentului PUZ. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi rezultati
din modelare matematica, sunt reprezentate grafic prin harti de dispersie privind
distributia concentreatiilor de poluanti in aer sau a nivelurilor de zgomot si includ în fiecare
punct contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de emisie.
Evaluarea de mediu a analizat şi relaţia dintre mai multi factori de mediu poluaţi şi efectele
semnificative ale acestei poluări cumulate asupra altor factori de mediu. Pentru
posibilitatea interacţunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a
implementării proiectului, în evaluare au fost luate în considerare aceste interacţiuni
potenţiale.
RAPORT DE MEDIU
In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a

evaluarii de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal "Strunga Mieilor" cuprinde
următoarele etape:
- pregătirea de către titular a primei versiuni a planului;

- notificarea de către titular la APM Braşov şi informarea publicului;
- etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit;
- etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai titularul
planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul
autorităţtilor/ instituţiilor/ organizaţiilor implicate în Comitetetul special constituit,
experţi din cadrul societăţilor de consultanţă atestate, implicate în
efectuarea evaluării de mediu pentru plan;
- etapa de definitivare şi de realizare a Raportului de Mediu, efectuată de experti
din cadrul societătilor de consultanţă , cu consultarea şi participarea Grupului
de Lucru;
- supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi
dezbaterilor publice, realizate de autorităţile competente de mediu şi de alte
autorităţi împreună cu titularul planului.
Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de

analiză a Raportului de Mediu şi pe baza comentariilor publicului, au fost elaborate formele
finale ale planului şi Raportului de Mediu.
Se precizează că membrii Grupului de Lucru au fost consultaţi, în cadrul întâlnirilor de lucru,

în legatură cu toate elementele cheie necesare efectuării evaluării de mediu
conform cerintelor HG nr.1076/08.07.2004, şi anume:
- conţinutul Raportului de Mediu;

- relaţia planului cu alte planuri şi programe;
- problemele de mediu existente în zonă;
- factorii/aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan;
- obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii;
- criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului
asupra mediului;
- categoriile de impact, evaluarea efectelor semnificative potenţiale asupra
mediului ale prevederilor planului;
- nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a
Raportului de Mediu;
- evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru
protecţia mediului;
- concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;
- propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului asupra mediului;
- propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la
reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului si monitorizarea
efectelor planului asupra mediului.

RAPORT DE MEDIU
Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse în procesul de evaluare de mediu şi în

elaborarea Raportului de Mediu. După întâlnirea Grupului de Lucru a fost redactat un
Procesul Verbal.
1.2 DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUZ

Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal "Strunga Mieilor" constă în crearea
cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, prin elaborarea propunerilor
de organizare urbanistică a zonei propuse pentru implementarea proiectului, în corelaţie
cu zonele adiacente şi luând în considerare prevederile PUG. PUZ stabileşte zonarea
funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi reglementările aferente, precum şi bilanţul
teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De asemenea, PUZ stabileşte reglementările cu privire
la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară şi la obiectivele de utilitate publică.
Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt:
- Stabilirea de reglementări specifice zonei industriale, zonei de locuinţe şi

funcţiuni complementare, mică industrie, depozite, prestări servicii şi zonei mixte.
- Stabilirea de reglementări privind circulaţia, parcările şi spaţiile verzi.

- Stabilirea indicilor urbanistici de utilizare şi ocupare a terenului.

reglementărilor în vigoare.

întocmire PUD pentru terenul ce aparţine iniţiatorului PUZ.-ului
(Managementul KRONOSPAN a luat decizia extinderii activităţii prin
construirea unei Fabrici de cherestea, pe terenul propriu situat pe
amplasamentul PUZ). Conform Planului de situatie anexat, se propune
amplasarea proiectului unei Fabrici de cherestea, o parte pe amplasamentul
„Fabricii de placi din aschii lemnoase" existente (pentru care exista PUZ „Zona
garii Stupini", aprobat prin HCl 255/1998) si o parte pe terenul aflat in imediata
vecinatate a acestuia. Terenul propus pentru amplasarea acestora, se afla in
proprietatea S.C."KRONOSPAN ROMANIA" SRL, conform CF, anexate Certificatului
de urbanism.

RAPORT DE MEDIU
Principalele aspecte reglementate prin PUZ propus sunt:
1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului
ZONIFICAREA FUNCTIONALA - REGLEMENTARI URBANISTICE

Se prevede zonificarea terenului liber de orice construcţii prin realizarea unei trame
stradale care să respecte legislaţia şi normativele în vigoare, rezultând subzone cu
urmâtoarele funcţiuni:
- ZPS - zona de mică industrie, depozite si prestari servicii
- ZM - zona mixtă
- ZL1 - zona de locuinţe existente
- ZL2 - zona de locuinţe propuse - ZID1 -
zona industrială existentă
- ZID2 - zona industrială propusă
- ZV - zona spaţii verzi şi amenajate
In conformitate cu cerinţele temei de proiectare, aşa cum s-a menţionat anterior, zona
studiată va avea ca dominantă funcţiunea de mică industrie şi prestări servicii, dar va
cuprinde şi o zonă industrială, precum şi zone de locuinţe şi zone cu funcţiuni mixte: servicii,
birouri, comerţ, spaţii verzi, loisir, sport etc.
Functiunea de locuire va cuprinde doua categorii: in regim individual - locuinte

individuale pe lot (cu regim maxim de P+2 niveluri), care vor fi majoritare, dar si in regim
colectiv - locuinte colective. Acestea din urma vor fi amplasate intr-o zona mixta,
amplasata la arterele principale de circulatie.
Zona mixta va cuprinde institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes

general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert,
hoteluri, restaurante, recreere) activitati productive mici-nepoluante si locuinte. Zona
mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor funcţiuni de
interes general şi public, comerciale şi de servicii . Conform RLU , nu se recomanda ca in
imediata vecinatate a zonei industriale a se amplasa locuinte, spatii de invatamant sau
sanitare. Se recomanda amplasarea de spatii administrative, birouri sau spatii comerciale.
Zona de depozitare, mică industrie şi prestări servicii va cuprinde în general

construcţii pentru depozitare şi mică industrie, spaţii administrative, birouri, sedii firme şi
comerciale, construcţii cu un regim de înălţime de P, P+1 , clădirile administrative şi de
birouri aferente având un regim max. de P+4.
Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase

apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat
cu HCL 255/1998.
Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii industriilor
din zona centrala a orasului precum si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale
Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea.

RAPORT DE MEDIU
Zonele verzi amenajate constau în:

- zona de sport şi recreere (ZV);
- perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei
industriale;
- zone verzi obligatorii în conformitate cu HG 525/91 (20% pentru ZPS si ZID)
- grădinile din interiorul proprietăţilor din zonele de locuit şi mixte;
- plantaţii de aliniament de-a lungul drumurilor publice.
In zona de locuinţe individuale se propune o tramă stradală ce permite parcelarea

terenurilor astfel încât fiecare lot să aibă acces carosabil direct din stradă.
In zonele propuse pentru locuinţe colective (conform plan de Reglementari urbanistice pl.
nr. U02), în zonele cu funcţiune mixtă şi cele de prestări servicii se instituie interdicţie
temporarâ de construire până la întocmire PUD, documentaţie ce trebuie întocmită pe
întreaga suprafaţă delimitată de străzile noi propuse. Locuinţele cu caracter individual se
vor autoriza în baza unei documentaţii PUD cu parcelare aprobată anterior.
Autorizarea construcţiilor amplasate pe parcela ce aparţine societăţii Kronospan, iniţiatorul
PUZ- ului se va face direct, fără întocmire de PUD.
Noile construcţii, indiferent de funcţiunea pe care o vor avea, se vor racorda la reţele
edilitare propuse a se realiza.
BILANT TERITORIAL:
ZONE FUNCTIONALE E P
ha X % h R %
I a O
S P
T U
E S
N
T
Zona locuinţe individuale 9,35 3,74 54.25 21.71

Zona dotări sportive şi agrement - - 2,50 1,00 Zona mixtă
- - 38.35 15.35 Zona unităţi
mică industrie, prestări servicii 1,66 0,66 29,70 11,90
Zona unităţi industriale 46,00 18,41 81,00 32,42
Zona constr. Tehn. Edilitare 0,30 0,12 4,20 1,68
Zona comunicaţii rutieră 4,67 1,87 14.60 5.86
Zona de comunicare feroviară 7,80 3,12 6,60 2,64
Zone verzi de protecţie 9,56 3,82 14,50 5,80
Zona cursuri de apă 4,10 1,64 4,10 1,64
Teren liber agricol 166,36 66,62 - -TOTAL
249,80 100 249,80
100
din care: extravilan 33,82 - - -
INDICI URBANISTICI
Procent de ocupare a terenului - POT:
ZPS - zona prestări servicii ZV - zona
ZM - zona mixtă spaţii verzi
ZL2 - zona de locuinte propuse amenajate
• parcele cu suprafata cuprinsa intre 500 - 1000 mp Coeficient de
• parcele cu suprafata cuprinsa intre 1001- 1500 mp • utilizare a terenului -
CUT:
parcele cu suprafata cuprinsa intre 1501 - 2000 mp
• parcele cu suprafata mai mare de 2000 mp Exe
ZID2 - zona industrială propusă cuta
nt: ECO-BREF BRASOV POTmax = 60%
Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro POTmax = 40%
POTmax = 35%
POTmax = 30%
POTmax = 25%
POTmax = 20%
POTmax = 60%
POTmax = 10%
RAPORT DE MEDIU
ZPS - zona prestări servicii CUTmax = 1,0mp Ad/mp.ter.

ZM - zona mixtă CUTmax = 2,0mp Ad/mp.ter.
ZL2 - zona de locuinte propuse
• parcele cu supraf. Între 500-1000mp CUTmax = 1,2mp Ad/mp.ter.
• parcele cu supraf. între 1001-1500mp • CUTmax = 0,9mp Ad/mp.ter.
parcele cu supraf. între 1501-2000mp CUTmax = 0,75mp Ad/mp.ter.
• parcele cu supraf. peste 2000mp CUTmax = 0,6mp Ad/mp.ter.
ZID2- zona industrială propusă CUTmax = 1,0mp Ad/mp.ter.
Zv - zona spaţii verzi amenajate CUTmax = 0,1mp Ad/mp.ter.
Regim maxim de înălţime:

ZPS - zona de prestări servicii
max P+4 pentru clădiri administrative şi de birouri
max P+1 pentru restul tipurilor de construcţii
ZM - zona mixtă max P+2E+M
ZL2 - zona de locuinţe propusă max P+2E+M
ZID2 - zona industrială propusă max P+1E
Zv - zona spaţii verzi amenajate max P+1E
In situatia proiectata in „P.U.Z. - Zona Strunga Mieilor", S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L.
isi propune extinderea activitatii industriale prin construirea unei Fabrici de cherestea.
Din totalul amplasamentul PUZ de 249,8 ha, in proprietatea S.C. KRONOSPAN

ROMANIA S.R.L se afla o suprafata de 101,15 ha din care 46,6 ha se afla in zona
industriala aprobata prin PUZ Zona Gării Stupini - HCL 255/1998. Pe terenul aflat in
proprietatea KRONOSPAN se va construi o Fabrica de cherestea cu spatii de depozitare
productie si cladire de birouri. Capacitatea de productie propusa va fi de 540000 mc/an
cherestea.
Fabrica de cherestea proiectata va fi deservita de cca.350 pana la 500 de angajati. In total

platforma S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L va avea un numar de cca.750 de angajati.
Fabrica de cherestea va fi amplasata pe un teren aflat in proprietatea KRONOSPAN, partial

pe amplasamentul care are in prezent functiune de zona industriala (Z ID2) si
partial pe o suprafata in prezent neutilizata, pentru care se solicita prin PUZ, aprobare
de zona industriala (ZID2).
Fabrica de cherestea va cuprinde urmatoarele procese tehnologice:
- Proces livrare material: Transportul lemnului rotund cu coajă pe calea ferată

sau cu mijloace de transport auto. Lemnul rotund cu coajă este depozitat
intermediar şi după aceea este supus unor procese de prelucrare.
- Proces sortare lemn rotund: Lemnul rotund cu coajă este evaluat din punct
de vedere al calităţii, măsurat (lungime şi diametru) şi apoi decojit. Buştenii
decojiţi sunt aruncaţi în funcţie de calitate şi dimensiune (diametru şi lungime)
în boxe corespunzătoare de sortare pentru lemn rotund şi depozitaţi
intermediar. Dacă una din boxele de sortare pentru lemn rotund

RAPORT DE MEDIU
(care se află de-a lungul liniei de sortare a lemnului rotund) este plină, buştenii
decojiţi sunt preluaţi cu un încărcător pe pneuri, excavator sau LogStacker şi
transportaţi într-un depozit de buşteni (unde se depozitează doar buşteni de
aceeaşi calitate şi cu aceleaşi dimensiuni).
- Proces debitare cherestea: După ce un depozit de lemn rotund atinge
anumite dimensiuni, buştenii sunt debitaţi. Buştenii decojiţi sunt transportaţi cu un
încărcător pe pneuri sau LogStacker la linia de debitare. Linia de debitare
transformă buştenii în cherestea, aşchii şi tocătură. Cheresteaua este sortată în
funcţie de calitate şi dimensiuni şi stivuită în pachete. Fiecare pachet conţine
cherestea de aceeaşi calitate şi aceleaşi dimensiuni.
- Proces uscare cherestea: Cheresteaua este uscată artificial. Cheresteaua
este uscată în funcţie de scopul de utilizare la valorile de umiditate prestabilite.
Agentul de încălzire al instalaţiei de uscare este apa fierbinte. Instalaţia de uscare
corespunde directivelor europene. Camerele de uscare sunt alimentate cu
energie termică de la centrala termică pe bază de biomasă cu capacitatea de 32
MW. Centrala termică pe bază de biomasă funcţionează cu coaja, care provine din
procesul de decojire al instalaţiei de sortare a lemnului rotund. Centrala termică
pe bază de biomasă generează prin procesul de ardere a cojii energie termică
pentru instalaţia fabricii de cherestea şi camerele de uscare. Centrala termică pe
bază de biomasă este construită conform celor mai noi standarde tehnologice,
cuprinde o instalaţie cu electrofiltru şi îndeplineşte toate cerinţele europene
referitoare la purificarea aerului. Conform fişei tehnice a centralei termice pe
bază de biomasă valorile limită la emisie se află sub cele prevăzute în Ordinul
462/1993.
- Proces rindeluire: După procesul de uscare pachetele de cherestea uscată
sunt transportate cu stivuitorul la instalaţia de rindeluire. Aşchiile rezultate în
cadrul procesului de rindeluire sunt filtrate cu ajutorul unor instalaţii
performante de filtrare dotate cu filtre textile şi depozitate într-un siloz de aşchii.
Aerul purificat este dirijat în funcţie de anotimp fie înapoi în hala de rindeluire sau
spre exterior.
Din procesul de producţie a cherestelei rezultă şi următoarele resturi, precum coajă,

tocătură, aşchii de debitare şi aşchii de rindeluire. Produsele rezultate sunt valorificate
integral, astfel:
- Coaja este arsă în centrala termică pe bază de biomasă. Centrala termică pe

bază de biomasă produce energie termică şi electrică. Restul de coajă este vândut
către terţi.
- Tocătura rezultată, care are dimensiunile exact definite, este folosită ca

materie primă în industria hârtiei şi celulozei. Aşchiile de la debitare şi rindeluire
sunt folosite ca şi materie primă în industria plăcilor de PAL şi peleţilor.

RAPORT DE MEDIU
1.2.2 Echiparea edilitară
1.2.2.1 Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a obiectivelor de pe amplasamentul analizat se va realiza conform
Avizului de principiu favorabil nr.820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braşov, din
reţelele centralizate de distribuţie ale localităţii, reţele aflate în curs de extindere printr-un
program de dezvoltare ISPA.
(Racordul la conducta de distribuţie existentă, paralelă cu DN 13 se va realiza prin două

conducte de racord din polietilenă de înaltă densitate. Reţelele de distribuţie vor
fi amplasate pe străzile interioare şi vor fi realizate din polietilenă de înaltă densitate.
Necesarul de apă estimat este Qzi max= 2.067,00m3/zi; Qzi med = 1.590,00 m3/zi şi Qorar
= 172,00m /h. 3
max
In prezent S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. îşi asigură necesarul de apă pentru nevoi
igenico sanitare, nevoi tehnologice şi pentru stingera incendiilor printr-un sistem propriu de
alimentare compus din trei foraje, cinci bazine de înmagazinare cu un volum de 565 m3
fiecare şi staţii de pompare cu funcţionare automată, in baza Autorizatiei de Gospodarire a
Apelor nr.138/15.09.2009 emisa de SGA Brasov.
Pentru PUZ Zona Strunga Mieilor, a fost obtinut Avizul de Gopodarire a Apelor
nr.344/14.08.2009.

RAPORT DE MEDIU
1.2.2.2 Evacuarea apelor uzate menajere

In zona cuprinsă în planul urbanistic zonal studiat evacuarea apelor uzate menajere
se va realiza conform Avizului nr. 820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braşov, prin
reţele centralizate de canalizare, reţele aflate în curs de execuţie printr-un program de
investiţii derulat de Primăria Municipiului Braşov.
In partea de nord a zonei studiate au fost amplasate de o parte şi de alta a părâului

Ghmbăşel două staţii de pompare Sp1 şi Sp2 care vor prelua apele menajere din cartierul
Stupini şi le vor refula printr-o conductă către staţia de epurare orăşenească (soluţie avizată
prin Avizul de de gospodărire a apelor nr. 116/30.08.2006, emis de SGA Braşov, pentru
reţele de canalizare Stupini, beneficiar - Primăria Braşov).
Reţeua de canalizare din zona PUZ, va avea panta de descărcare către părâul Ghimbăşel,
va fi colectată de două colectoare principale de canalizarece ce vor fi racordate la
conducta de refulare cu∅ 160 mm, astfel: un colector va fi racordat la staţia de pompare
Sp2 (prin mărirea capacităţii de pompare a acesteia) iar al doilea colector va fi racordat la o
staţie nouă de pompare Sp3 ce va fi amplasată în zona de nord, în apropierea părâului
Ghimbăşel. Din staţia de pompare Sp3, apele uzate vor fi refulate către staţia Sp2 şi de aici,
prin conducta de refulare vor ajunge la staţia de epurarea orăşenească.
Debite şi volume de ape uzate menajere evacuate:
Vu zi max = 1.654,00 m3/zi; V u zi med = 1.272,00 şi V u orar = 138,00 m3/h.
max
In prezent , pina la finalizarea canalizarii centralizate la Statia de epurare Brasov, S.C

KRONOSPAN ROMANAI S.R.L. colectează apele uzate din incinta, în bazine vidanjabile cu un
volum de 224m3 si le evacuează prin vidanjare pe baza de contract, către o staţie de
epurare.
Pentru PUZ Zona Strunga Mieilor, a fost obtinut Avizul de Gopodarire a Apelor
nr.344/14.08.2009.
1.2.2.3 Evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe drumuri şi suprafeţe asfaltate vor fi colectate prin rigole stradale
ce vor descărca apele într-un canal principal de secţiune 2,0 m x 3,0 m. Canalul va urma
un traseu de la sud la nord şi va conduce apele către un canal colector deschis existent,
situat paralel cu parâul Ghimbăşel. Pentru mărirea capacităţii de transport, canalul existent
va fi decolmatat şi reprofilat. Din acest canal apele vor fi descărcate
în părâulGhimbăşel astfel:
- la debite mici ale părâului Ghimbăşel, apele vor fi descărcate gravitaţional

prin subtraversarea cu clapetă, existentă, aflată în administrarea S.G.A.
Braşov;
- la debite mari ale părâului, în situaţia blocării clapetei de evacuare şi la
debite de ape pluviale colectate din zona studiată în PUZ de peste 500 l/s, apele
pluviale vor fi direcţionate către un bazin de retenţie şi prin intermediul unei
staţii de pompare vor fi descărcate în regim controlat prin conductă de refulare
amplasată peste digul de protecţie, în părâul Ghimbăşel.
RAPORT DE MEDIU
Evacuarea apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (46,65ha) - soluţie avizată,

se realizează astfel:
- Apele pluviale provenite de pe acoperişurile construcţiilor sunt colectate de o
reţea de canalizare din tuburi PVC cu diametre cuprinse între 300 şi 1.200 mm,
în lungime de 2,0 Km, cu descărcare într-un bazin tampon, de retenţie cu un
volum de 22.344 m3 (80x49x5,7m).
- Apele pluviale provenite de pe parcări, platforme de depozitare şi drumuri

sunt colectate de o reţea de rigole şi conducte de canalizare trecute prin grătare
pentru reţinerea resturilor de lemn şi prin separatoare de hidrocarburi
petroliere, cu descărcare în bazinul de retenţie tampon de 22.344 m3. Bazinul
are rol dublu, de a asigura înmagazinarea Apei pluviale cu un debit mai mare de
700 l/s şi de decantare suplimentară. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate
gravitaţional prin două conducte din beton armat cu Dn 1000 mm şi cu o
lungime de 350 m fiecare. Conductele subtraversează calea ferată şi descarcă
apele în părâul Timişu Sec prin două guri de vărsare situate la 1,3 m deasupra
talvegului, ancorate într-un masiv de beton. Restul apelor pluviale de pe
platforma KRONOSPAN (54,50 ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape
pluviale prevăzut în prezentul PUZ.
1.2.2.4 Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale

În zona studiată există în prezent reţele de gaze naturale de presiune redusă la care se pot
racorda construcţiile ce se vor realiza în viitor în baza Avizului favorabil nr. 1288/ARIE
1388 din data de 10.06.2009, emis de DISTRIGAZ SUD RETELE - GDF SUEZ, DIRECTIA NORD DE
DISTRIBUTIE G.N. - Punct de lucru Braşov.
Imobilele de pe amplasamentul PUZ folosesc drept combustibili pentru încălzire şi
prepararea apei calde menajere gazele naturale şi materialul lemnos.
Pe platforma industrială KRONOSPAN în prezent există instalatii termice ce folosesc drept

combustibil gazul natural pentru încălzirea spatiilor si a unor instalatii tehnologice. In
PUZ, pentru deservirea Fabricii de cherestea proiectata, se propune construcţia unei
centrale termice noi cu o capacitate de 35 t/h aburi, ce va folosi drept
combustibil biomasa. (coaja rezultata in timpul procesului de decojire)
1.2.2.5 Instalatii electrice

Pe toate străzile există linii aeriene de joasă tensiune la care sunt racordate clădirile
existente.
In zona studiată propusă în PUZ există linii de instalaţii electrice ce traverseză această
zonă:
(a) Linii electrice administrate de S.C. Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice-
ELECTRICA DISTRIBUTIE TRANSILVANIA SUD S.A. :
- instalatii electrice de înaltă tensiune (LEA 110 kV);
- instalaţii electrice de medie tensiune (LEA 20 Kv şi LES 20kV);
(b) Linii electrice administrate de CN TRANSELECTRICA SIBIU:

- instalaţii elctrice de înaltă tensiune (LEA 400kV)

RAPORT DE MEDIU
Liniile electrice sunt delimitate de zone de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor

energetice, zone cu interdicţie de construire.
1.2.2.6 Telecomunicaţii
Pe străzile existente există cabluri telefonice subterane si reţele aeriene la care sunt
racordate clădirile existente.
Pentru racordarea clădirilor noi la retelele de telefonie s-a obţinut pentru faza PUZ avizul
tehnic condiţionat nr. 855/04.06.2009 emis de S.C. ROMTELECOM S.A.
1.2.2.7 Reţele de transport
La amenajarea reţelei majore de circulaţie rutieră în zona PUZ propus - reţea destinată
inclusiv circulaţiei publice - s-a ţinut seama de studiile de specialitate existente, de
viitoarea mobilare arhitectonică a întregii zone şi, în special de relaţia între zona
reglementată prin PUZ propus şi arterele de circulaţie (inclusiv cea feroviară) existente în
vecinătate şi nu numai (ţinând cont de posibilităţile de dezvoltare a reţelei rutiere în
perspectiva imediată de realizare a tronsonului de ocolitoare.
Propunerile de modernizare a circulaţiei în zonă au ţinut cont de prevederile PUG Braşov
aprobat, dar şi de alte documentaţii de urbanism aprobate sau care sunt în curs de
elaborare.
Se propune :
- lărgirea străzii DN13 la 4 benzi de circulaţie, fiind o artera importantă de legatura
cu centrul orasului si de iesire spre Sighisoara ;
- dublarea strazii DN13, la o distanta de 5,00 m, cu o arteră colectoare paralelă, de
7,00 m lăţime si trotuare de 2,00 m;
- largirea străzii Strunga Mieilor la 4 benzi de circulaţie, cu lăţime totală de 14,00 m
şi trotuare de 2,00 m pe ambele parti;
- reamenajarea strazii Baciului cu 2 benzi de circulatie cu latimea partii carosabile de
7,00 m, zona verde 1,5 m pentru pozarea retelelor si trotuare cu latime de 2,00 m pe
ambele părţi, conform PUZ avizat anterior.
- reamenajarea străzii Gării Stupini cu 2 benzi de circulaţie, cu lăţimea părţii
carosabile de 7,00 m şi trotuare de 2,00m;
- realizarea unei artere carosabile noi între străzile Strunga Mieilor şi Gării Stupini ,
pe direcţia E-V, cu 2 benzi de circulaţie, cu lăţimea păţii carosabile de 7,00 m şi
trotuare de 2,00 m pe ambele părti;
- realizarea unei reţele de străzi cu una sau doua benzi de circulaţie,cu trotuare cu
lăţime de 2,00 m şi zonă verde edilitară de 1,50 m pe ambele parţi, în zona aferentă
locuinţelor.
- realizarea unei străzi paralele cu calea ferată, de 7,00 m lăţme cu trotuar de 2,00
m şi zonă verde edilitară de 1,50 m pe partea de vest a drumului, conform PUZ avizat
anterior.

RAPORT DE MEDIU
In general trama stradală propusă urmăreşte:

- Accesibilitatea zonei şi legaturile acesteia atât cu centrul oraşului cât şi cu alte
zone funcţionale existente sau propuse a se realiza în viitor
- Legături interne facile între diferitele puncte importante ale zonei
- Posibilitatea tranzitării zonei pe trasee cât mai scurte şi directe
- Inteparea arterelor principale (in special a celor de 4 benzi) de cât mai puţine
ori posibil, pentru a nu îngreuna traficul de pe acestea.
- Rezolvarea eficientă a tramei stradale, a problemelor de accese auto şi pietonale
reducând cât mai mult posibil suprafeţele ocupate de străzi, trotuare şi pietonale
dar urmărind obţinerea unor profile stradale corespunzătoare din punct de vedere
tehnic dar si al noilor cerinţe de dezvoltare a zonei.
- Traseele străzilor propuse urmăresc pe cât de mult posibil limitele de proprietate
existente pentru a facilita procesul de expropriere - trecere în domeniul public al
suprafeţelor necesare - în vederea implementării şi realizării acestora.
Reţeaua stradală propusă cuprinde următoarele tipuri de străzi:
DUPA CRITERIUL IMPORTANTEI IN ZONA:
- Strazi principale:
străzi de categoria II, cu 4 benzi carosabile cu lăţime de 14,00 m şi
trotuare de 2,00 m lăţime ( DN 13 si Str. Strunga Mieilor ).
- Strazi secundare:
străzi de categoria III, cu 2 benzi , profil carosabil de 7 m şi trotuar de 2
m şi zona verde edilitară de 1,5 m pe ambele părti, acestea reprezentând
majoritatea
Strazi de categoria III, cu 2benzi, profil carosabil de 7,00 m şi trotuar de
2,00 m pe ambele părti;
Străzi locale cu 2 benzi şi trotuare de 1,00 m pe ambele părti autorizate. In
interiorul limitei proprietăţii SC. Kronospan reţeaua stradală este în
conformitate cu cerinţele procesului tehnologic şi este alcătuită din alei
betonate de 7,00 m lăţime cu trotuare de 1,00m şi platforme de parcare
şi depozitare dimensionate corespunzator.
DUPA CATEGORIA TEHNICA:
- străzi de categoria II - cu 4 benzi (2 benzi pe sens), profil carosabil de 14 m

si trotuar de 2 m pe ambele părţi - DN13, str. Strunga Mieilor.
- străzi de categoria III - cu 2 benzi (1 banda pe sens) , profil carosabil de 7 m
şi trotuar de 2 m pe ambele părţi
- străzi de categoria III - cu 2 benzi (1 bandă pe sens), profil carosabil de 7
m, zonă verde edilitară de 1,5 m şi trotuar de 2 m pe ambele părţi.

RAPORT DE MEDIU
1.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Din analiza informaţiilor disponibile în momentul de faţă au fost identificate o serie de
planuri şi programe care, prin obiectivele strategice enunţate şi/sau prin problemele de
mediu identificate sunt sau pot fi în legătură cu PUZ-ul propus.
Proiectul analizat, prin prevederile sale referitoare la dezvoltarea economică şi socială a zonei
situate în nordul municipiului Braşov, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin
promovarea unor investiţii majore în zonă, contribuie la atingerea unora dintre
obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 7 Centru, a planurilor si programelor
prevazute la nivel local (PUG, PIDU,etc), fiind in concordanta inclusiv cu planurile si
programele prevazute la nivel national.
În continuare sunt prezentate aceste planuri şi programe cu menţionarea aspectelor care

pot fi relevante în legătură cu PUZ -ul propus, structurate pe capitole, astfel :
1.3.1 Planuri si programe la nivel local

1.3.2 Planuri si programe la nivel regional 1.3.3
Planuri si programe la nivel national
1.3.1 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL LOCAL

Politica Consiliului Local al Municipiului Braşov este o politică investiţională, ce are
realizări şi propuneri de proiecte de investiţii în infrastructură efectuate în principal cu fonduri
de la bugetul local.
1.3.1.1 Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Braşov, aflat în fază de

reactualizare, prevede o dezvoltare viitoare a oraşului spre nord, ceea ce aduce cu sine o
depărtare de zonele centrale consacrate: centrul istoric şi centrul civic. Atât Planul
Urbanistic General în vigoare, cât şi cel nou, aflat în faza finală de elaborare, prevăd
conversii funcţionale ale terenurilor.
Conform PUG Brasov aprobat cu HCl 425/1999, zona studiată face parte din UTR 112 şi are
destinaţia terenului pentru construcţia de locuinţe şi funcţiuni complementare, zona industrială
şi de prestări servicii şi depozitare.
Pe amplasamentul studiat se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din

zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan, de mica industrie,
depozitare si de prestari servicii,zone cu functiuni mixte si zone de locuinte si functiuni
complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu prevederile
din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului.

RAPORT DE MEDIU
1.3.1.2 Planul Integrat de Dezvoltare Urban ă (PIDU) Pentru polul de cre ştere - Municipiul
Braşov si zonele adiacente, elaborat în noiembrie 2008, indică măsurile stringente ce se
impun în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate
de somaj şi de îmbatrânirea populaţiei.
Cartierul Stupini este situat la iesirea din Brasov, spre Sighisoara. Conform PIDU , zona
Bartolomeu - Stupini, reprezinta zona cu cel mai mare potential de dezvoltare economica.
Aici se vor construi aeroportul, ocolitoarea si campusul universitar.
Conform „Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pentru polul de crestere -Municipiul Brasov
si zonele adiacente", zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si
programe este Zona de nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al
dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale,
aproape de viitorul aeroport si campus universitar, traversat de ocolitoare. Zona Stupini
are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile, acces la
drumuri europene si nationale.
Legat de zona PUZ analizată in PIDU se specifică următoarele:
- În prezent se realizează, extinderea reţelei de canalizare în catierul Stupini

Bartolomeu, utilizându-se pentru aceasta fonduri ISPA.
- Dezvoltarea explozivă a investiţiilor şi a locuinţelor în zona periurbană a
municipiului Braşov (Bartolomeu, Stupini, Tractorul, Noua) impune extinderea
reţelelor de canalizare în aceste cartiere.
- Pentru a face faţă dezvoltării economice şi sociale a municipiului Braşov şi a
arealului său de influenţă, COMPANIA APA Braşov intenţionează să construiască o staţie
de epurare cu capacitate mărită în localitatea Feldioara, la aproximativ 22 de km de
centrul muncipiului Braşov. Cele două staţii de epurare (statia de la Brasov si cea de la
Feldioara) ar urma să acopere împreună necesarul la nivelul Zonei Metropolitane
Braşov.
RAPORT DE MEDIU
- Servicii de alimentare cu apă şi canalizare zona metropolitană :Pentru serviciile

de distribuţie şi furnizare a apei potabile şi de prelucrarea a apei uzate există
master-planul elaborat de SEGA, în colaborare cu Agenţia Judeţeană de Protecţie a
Mediului, care a fost aprobat la nivel judeţean. În perspectivă, Compania Apa va
funcţiona ca operator unic şi va deservi toate localităţile cuprinse în zona
metropolitană Braşov. Relaţia dintre Compania Apa şi operatorii locali ce acţionează în
prezent va fi stabilită în conformitate cu legislaţia privind serviciile publice.
- Politica Consiliului Local al Municipiului Braşov este o politică investiţional.
Astfel, pentru zona analizata sunt propuse urmatoarele investiţii:
- Extinderea canalizarii în cartierul Stupini.
- Aeroportul Internaţional Braşov - investiţie în parteneriat public - privat.
Autorităţile publice implicate în mod direct în realizarea acestui proiect sunt
Consiliul Judeţean Braşovşi Oraşul Ghimbav.
- La nivelul tuturor comunităţilor locale există proiecte de investiţii de
importanţă locală care vizează extinderea reţelei de drumuri interioare
localităţii, reabilitarea căilor rutiere existente, dezvoltarea reţelelor de utilităţi,
etc.
1.3.1.3 Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului - Judeţul Braşov elaborat în 2006
este un document strategic oficial, fiind completarea celorlalte activităţi de planificare ale
autorităţilor administaţiei publice locale. Scopul acestui plan este dezvotarea unei viziuni a
comunitătii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din judeţul
Braşov, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea
problemelor şi aspectelor principale de mediu precum şi implementarea acţiunilor care să
conducă la o identificarea reală a mediului şi a sănătăţii populatiei.
La elaborarea prezentului PUZ s-a ţinut cont de acţiunile strategice şi recomandările pentru
protecţia mediului din acest plan.
1.3.1.4 Concept de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov - 2007
In capitolul VIII. Perspective de Dezvoltare, se prevad urmatoarele:
a) Crearea de noi investiţii în judeţ, semnificative ca valoare şi cantitate, mai ales

în direcţia dezvoltării de afaceri noi cu potenţial de creştere rapidă. Vor fi încurajate
mai ales domeniile care produc o valoare adaugată crescută şi care creează bunăstare
la nivel local.
b) Crearea de noi locaţii destinate activităţilor de producţie concentrate în zonele

urbane. În acest scop vor fi utilizate prin reactivare cu prioritate suprafeţele
abandonate în urma fostelor exploatări industriale. În reactivarea zonelor
industriale se va avea în vedere adaptarea infrastructurilor de transport şi utilităţi,
precum şi respectarea cu stricteţe a reglementărilor de mediu şi a principiilor
dezvoltării durabile.
c) Dezvoltarea spiritului întreprinzător şi a potenţialului de inovare în rândul

companiilor braşovene cu potenţial de creştere, prin extinderea infrastructurii de

RAPORT DE MEDIU
sprijinire a afacerilor - dezvoltarea de incubatoare de afaceri, parcuri

tehnologice, centre de transfer tehnologic.
d) Extinderea infrastructurilor de transport existente necesare mediului de afaceri

şi introducerea unor noi căi şi mijloace de transport în judeţ (aeroport, autostrăzi).
Îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii tehnologice şi informaţionale dedicate
mediului de afaceri la nivel judeţean.
e) Asigurarea de servicii suport pentru afaceri în toate zonele urbane ale judeţului,
în scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri din judeţ şi al creşterii atractivităţii
investiţionale. Extinderea infrastructurii existente de cazare şi conferinţe pentru
mediul de afaceri şi dezvoltarea unor centre de conferinţe, expoziţii şi târguri de mari
suprafeţe.
f) Asigurarea existenţei unei cantităţi suficiente de centre comerciale de desfacere

cu amănuntul, în toate concentrările urbane ale judeţului, în scopul asigurării la nivel
local a necesarului zilnic, pe termen scurt, de alimente şi bunuri de consum. În
schimb, comerţul cu amănuntul pe suprafeţe mari trebuie orientat în principal lângă
arterele de circulaţie din apropierea zonelor urbane.
g) Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale)

astfel ca ele să corespundă cerinţelor actuale de trafic.
h) Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze

condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică, gaze naturale, combustibili etc.) a
tuturor consumatorilor din judeţ, conform principiilor prioritare de protecţia
mediului. Se vor avea în vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a
energiei regenerabile care trebuie să fie ecologică şi ieftină.
1.3.1.5 Planuri Urbanistice Zonale din aria de interes a PUZ
Proiectul are conexiune cu toate planurile în faza PUZ şi PUD prin care s-au propus
construcţii noi situate în parte de nord a municipiului Braşov la est de drumul naţional DN13.
Pe amplasamentul PUZ "Strunga Mieilor" luat în studiu sunt obiective civile şi industriale
ce au fost realizate pe bază de proiecte în faza PUZ sau PUD aprobate
anterior, de care s-a ţinut cont la elaborarea prezentului PUZ:
• PUZ Hala service - aprobat cu HCL 5/2009;

• PUZ Depozit de flori - aprobat cu HCL 981/2008;
• PUZ Strunga Mieilor - avizat cu HCL 937/2006;
• PUZ Zona Gării Stupini - aprobat cu HCL 255/1998;
• PUZ Zona Prestări Servicii Stupini Braşov - aprobat cu HCL 39/94;
• PUD Atelier croitorie, sediu firmă - aprobat cu HCL 196/2003;
• PUD Staţie inspecţie - aprobat cu HCL 146/2005;
• PUD Hale mică industrie(Launie Com) - aprobat cu HCL 393/2005;
• PUD Locuinţe str. Garii Stupini - aprobat cu HCL 701/2005;
• PUD Pensiune agroturistică şi Baza agrement- aprobat cu HCL 87/2006;
RAPORT DE MEDIU
• PUD Hală depozitare şi birouri - aprobat cu HCL 141/2006;

• PUD Showroom şi birouri - aprobat cu HCL 602/2006;
• PUD Transoil Group - Atelier intreţinere-aprobat cu HCL 599/2007;
• PUD Seră şi sediu firmă - aprobat cu HCL 713/2007;
• PUD Locuinţe str. Baciului - aprobat cu HCL 988/2008.
1.3.2 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL
Judeţul Braşov împreună cu judeţele Alba, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu face parte
din Regiunea 7 Centru, In acest caz proiectul intră în relaţie cu planurile şi programele
aferente pentru dezvoltarea acestei regiuni.
1.3.2.1 Planul de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 - 2013
Obiectivul strategic al planului constă în "Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi

umane, în scopul dezvoltării unei economii performante în corelaţie cu conservarea
mediului şi a patrimoniului , care să ducă pe termen lung la armonizarea coeziunii
economice şi sociale la nivelul Regiunii Centru".
Priorităţile infrastructurii locale şi regionale cuprinse în plan sunt:
a) Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale; transport, mediu, reabilitare urbană,

utilităţi publice, infrastructură socială;
b) Sprijinirea afacerilor; crearea şi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul privat şi de servicii,
promovarea produselor industriale şi serviciilor pe piaţa internă şi externă,
dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice;
c) Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural,
dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, imbunătăţirea serviciilor în
turism;
d) Dezvoltarea rurală; dezvoltarea şi diversificarea activităţilor din economice din mediul
rural, dezvoltarea şi modernizarea activităţilor în silvicultură;
e) Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale;
f) Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: promovarea
măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de
formare profesională, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale,
achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarea
afacerilor;
g) Dezvoltarea urbană durabilă.

RAPORT DE MEDIU
1.3.2.2 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - Regiunea 7 Centru

Proiectul care face obiectul PUZ - lui analizat, prin prevederile sale referitoare la
dezvoltarea economică şi socială a zonei situate în nordul municipiului Braşov, de
dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiţii majore în zonă,
contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 7 Centru.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) - Regiunea 7 Centru cuprinde o serie de
obiective de mediu generale şi specifice, la nivel regional, pentru protecţia calităţii apei şi
solului.
Măsurile tehnice şi operaţionale pentru reducerea/eliminarea poluării mediului prevăzute în

planurile de management de mediu, care fac parte integrantă din proiectul analizat, include
serii de acţiuni concrete pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite de PRAM pentru
activităţile din zona analizată printre aceste acţiuni se regăsesc şi tipurile de acţiuni
identificate în PRAM.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 7 Centru stabileşte, de asemenea, o serie
de obiective de mediu pentru protecţia sănătăţii populaţiei, pentru protecţia calităţii atmosferei,
pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitării unor deşeuri, etc.
In acest context, se menţionează că proiectului în faza PUZ analizat, include măsuri

pentru protecţia sănătăţii populaţei şi a tuturor factorilor de mediu.
1.3.2.3 Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor
Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă

a guvernuluui nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a
deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării Planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel
naţional, regional şi judeţean.
Actul de reglementare prevede ca planurile regionale de gestionare a deşeurilor (PRGD) să fie

elaborate de către Consiile Judeţene în colaborare cu Agenţiile Regionale pentru Protecţia
Mediului în baza Planului Naţional de gestionare a Deşeurilor. Planurile regionale de gestionare
a deşeurilor se aprobă prin ordin comun al conducătorului Autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi al conducătorului Autorităţii pentru o dezvoltare regională.
In perioada 2002-2004 în cadrul proiectului de twinning România - Germania

(RO2001/IB/EN/01) desfăşurat în cadrul Ninisterului Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost
elaborat Planul model de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 7, precum şi ghidul
pentru elaborarea planurilor regionale/judeţene de gestionare a deşeurilor.
Incepând cu 1 august 2006, în cadrul proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea

Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PHARE/2004/016-772.03/01.01) a fost
revizuită versiunea PRGD Regiunea 7 Centru. In luna decembrie 2008 a fost redactată
versiunea finală a acestui plan.
RAPORT DE MEDIU
Planul regional de gestionare a deşeurilor a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi
Gosodăririi Apelor nr. 1499/04.04.2007.
Deşeurile care fac obiectul analizei ultimei versiuni a PRGD elaborat pentru Regiunea 7
Centru sunt deşeurile munucipale nepericuloase şi periculoase (deşeuri menajere şi
asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii) la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de
deşeuri: deşeuri de ambalaje, deşeuri de construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea
apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electrocasnice.
Planul regional de gestionarea deşeurilor - Regiunea 7 Centru include prevedri de care s- au

ţinut cont la întocmirea planului de management al deşurilor din proiectul PUZ
"Strunga Mieilor"
1.3.3 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL NAŢIONAL
1.3.3.1 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013- 2020-
2030 are ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile
prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să
folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială
al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.
1.3.3.2 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - 2008Obiectivul strategic

general al protectiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin
asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei,
îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de
care România beneficiază.
Planul national privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica
protectia calitatii apelor ca obiectiv major, urmata dr protectia calitatii aerului.
Planul indica acordarea prioritatii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot
afecta mediul si-sau sanatatea populatiei.
2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A

MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL
NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS
Terenul în suprafaţa de 249,8 ha este situat, în cea mai mare parte, in intravilanul
municipiului Braşov, la nord de centura ocolitoare a Braşovului şi este mărginit în partea de
vest de drumul naţional DN13 iar în parte de est se învecinează cu calea ferată Braşov
Sighişoara. Terenul are destinaţia conform Certificat de Urbanism nr. 1253/04.05.2009 de
zonă de locuinţe, industrială şi prestări servicii.
2.1 EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI CE FACE OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC ZONAL
Analiza atenta a situatie actuale a zonei pentru care se impune implementarea PUZ,

RAPORT DE MEDIU
conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar tranpune in practica

proiectul:
Probleme identificate in zona amplasamentului Evolutia probabila in cazul

Factor de
mediu PUZ, neimplementarii proiectului
Apa In conditiile in care proiectul nu se
a)Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu va implementa, avand in vedere
apa potabila . lipsa unor reglementari urbanistice
(vezi capitolul 3.1.1 privind starea actuala a mediului - specifice zonei analizate referitor la
referitor la sistemul de alimentare cu apa) echiparea edilitara, va continua sa
fie utilizat un sistem de alimentare
b)Absenta retelelor centralizate de evacuare ape cu apa potabila si de evacuare a
uzate menajere si pluviale apelor uzate menajere si pluviale, in
(vezi capitolul 3.1.2 privind starea actuala a mediului - conditii de nesiguranta pentru
referitor la sistemul de canalizare) mediul inconjurator si sanatatea
locuitorilor .
Nerezolvarea unui sistem de
evacuare a apei menajere şi/sau de
distribuţie a apei potabile in conditii
de siguranta va avea in timp efecte
negative asupra sănătătii umane.
Infrastruct -Infrastructura rutiera necorespunzatoare In conditiile in care proiectul nu se
ura rutiera -Lipsa unei trame stradale care sa asigure accesul la va implementa, avand in vedere
toate loturile de pamant lipsa unor reglementari urbanistice
-Strazile Baciului si strunga Mieilor nu corespund din specifice zonei privind infrastructura
punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei rutiera, parcarile si spatiile verzi, vor
continua sa lipseasca trame stradale
si trotuare pietonale care sa asigure
accesul la toate loturile din zona. De
asemenea, strazile existente vor
continua sa fie utilizate in conditii
care nu corespund din punct de
vedere tehnic cerintelor de
dezvoltare a zonei.
Zgomot Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in In conditiile in care proiectul nu se
diferite sectoare ale ariei analizate sunt: va implementa, prin lipsa unor
- Activitatea industriala existenta (incluzind reglementari urbanistice specifice
traficul rutier si feroviar aferent si care se afla zonei, care sa tina cont de
pe teritoriul fabricii de placi KRONOSPAN). incompatibilitatea unor zone
- Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce functionale, (in special datorita
margineste la Vest aria analizata. absentei delimitarii zonelor
- Traficul feroviar corespunzator magistralei CF- rezidentiale de cele industriale sau a
Brasov-Sighisoara ce margineste la Est aria stabilirii unor zone tampon si a unor
analizata plantatii de aliniament pe strazile
- Alte activităţi specifice aşezărilor umane din zonă. principale cu trafic), precum si prin
(vezi capitolul 3.1.7 privind starea actuala a mediului lipsa unui program impus prin Avizul
referitor la nivelul de zgomot) Sanitar aferent PUZ, care sa
stabileasca o serie de masuri cum
Pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat sunt: urmarirea anumitor indicatori
doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii de sanatate, monitorizare, etc., va
unei cladiri cu 3 niveluri). De notat ca bermele trebuiau continua sa fie afectat confortul
sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta locuitorilor din zona.
transportului energiei electrice au impus intreruperea
constructiei in dreptul firelor electrice de transport.

RAPORT DE MEDIU
Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de In conditiile neimplementarii

Sanatate mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de proiectului nu se poate astepta o
pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: imbunatatire, ci, cel mult,
mentinerea situatiei actuale ca
- Funcţionarea capacitătilor industriale de pe urmare a disparitiei oportunitatilor
amplasamentul PUZ sau din vecinătatea de imbunatatire a unei infrastructuri
acestuia. adecvate si a unor reglementari
- Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu urbanistice specifice zonei, in mod
apa potabila. (Utilizarea ca apă potabilă, a apei special privind incompatibilitatea
din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) unor zone functionale (in special a
căror calitate variază în funcţie de depărtarea datorita absentei delimitarii zonelor
de sursele de poluare posibile, în special de rezidentiale de cele industriale sau a
grajduri, fose septice, etc). stabilirii unor zone tampon si a unor
- Amplasarea unor locuinte in zona liniilor de plantatii de aliniament pe strazile
inalta si medie tensiune, in vecinătatea căii principale cu trafic), sau prin lipsa
ferate Braşov - Sighişoara, drumului naţional unui program impus prin Avizul
DN13. Sanitar aferent PUZ, care sa
- Lipsa unor reglementari functionale privind stabileasca o serie de masuri cum
crearea si dezvoltarea unor terenuri din zona sunt: urmarirea anumitor indicatori
PUZ de sanatate, monitorizarea noxelor,
(vezi capitolul 3.1.10 privind starea actuala a mediului- etc
referitor la starea de sanatate a populatiei)
Aer Calitatea aerului din zona este influentata de

urmatoarele aspecte:
- Poluarea atmosferica generata de emisiile de

poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor
industriale existente.
- Poluarea atmosferica datorata traficului rutier
in special pe DN 13.
(vezi capitolul 3.1.5 privind starea actuala a mediului

referitor la calitatea aerului)
Nivelul imisiilor in aer determinate prin modelare
matematica pe baza datelor privind emisiile provenite de la
sursele stationare de pe amplasamentul PUZ apartinanad
fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN ROMANIA,
indica valori care se incadreaza in limitele admise conform
Ord.592/2002 sau STAS 12574/87,conform hartilor de
dispersie anexate.
Nivelul concentratiei de formaldehida, determinata la imisie pe
strada Baciului, conform determinarilor periodice efectuate
de catre ECOIND Bucuresti, arata faptul ca valorile se
situeaza sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87.
Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata prin
sistemul national de monitorizare a calitatii aerului. Conform
datelor statistice publicate pe siteul APM BV pentru luna
martie 2010 prin Buletinele pentru informarea publicului cu
privire la calitatea aerului in judetul Brasov, la cea mai
apropiata statie automata de monitorizare a calitatii aerului
de amplasamentul PUZ- la
Sanpetru, concentratiile masurate pentru indicatorii SO2,
NOX, ozon, PM10 si CO sunt mai mici decat valorile limita
admise conform Ord.592/2002 (conform raportului
anexat privind starea mediului in judetul Bv pentru luna
martie 2010).

RAPORT DE MEDIU
Din analiza situaţiei existente reies Principalele forme de impact asociate

Mediul următoarele disfuncţionalitati principale: neimplementarii proiectului sunt:
social si
economic - In oraşul Braşov, se impun stringent - Pierderea unui număr important de
masuri în unele cartiere, pentru a locuri de muncă pe plan local;
contracara acutizarea problemelor Problemele sociale legate de somaj si
sociale ce sunt legate de somaj şi de imbatrinirea populatiei se vor acutiza.
îmbătrânirea populaţiei. In contextul - Pierderea unor investiţii importante în
crizei economice mondiale ce a sprijinul infrastructurii şi serviciilor.
afectat şi ţara noastră şi implicit şi pe - Păstrarea aspectului rural al zonei
fără o locuitorii municipiului Braşov, ce a dus sistematizare urbanistică ce nu dă un
la falimentare unui număr aspect plăcut peisajului.
considerabil de societăţi comerciale şi - Lipsa oportuniăţilor de creştere a la
mărire numărului de şomeri, este veniturilor la bugetele locale din venituri
necesar promovare unor noi proiecte prin posibilităţile de dezvoltare a zonei de
investiţii. indusrtriale şi a zonelor destinate
- Dezafectarea societătilor industriale serviciilor.
din oraş a necesitat găsirea unor noi - Blocarea evolutiei zonei si pierderea
amplasamente pentru zone industriale oportunităţilor privind valorificarea
care să creeze locuri de muncă. urbană a unor terenuri disponibile în
- Necesitatea crearii unor zone mixte intravilan.
coerente care sa ofere conditii pentru - Zona nu va fi asigurata cu servici, cu
dezvoltarea activitatilor comerciale si spatii verzi, de agrement si sport, si in de
servicii pentru diferite domenii. general cu functiunile conexe locuirii.
- Ponderea foarte redusa a - Lipsa unor reglementari si restrictii
echipamentelor si dotarilor conexe privind dezvoltarea si creearea de spatii
locuirii (comert, servicii, sanatate, si functiuni cu caracter public.
sport, agremet, etc).
Principalele forme de impact asociate

Peisajul Zona studiată este ocupată în prezent parţial neimplementarii proiectului sunt:
de funcţiunea de locuire, reprezentată de
case individuale pe lot, cu regim de înalţime - Păstrarea aspectului rural al zonei fără o
mic şi de o zonă industrială reprezentată în sistematizare urbanistică ce nu dă un
principal de fabrica de produse lemnoase aspect plăcut peisajului.
Kronospan. Se remarcă lipsa dotarilor si
echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi dotările
comerciale şi de servicii, de loisir, sport, spaţii
verzi.
Raportul spaţiu liber - spaţiu construit este net în

favoarea spaţiului liber. Zona, beneficiind de o
suprafaţă foarte mare de teren liber de
construcţii, oferă astfel un suport pentru
dezvoltare urbană, pentru extinderea oraşului în
partea de nord, nord- est. Această dezvoltare
urbană are rolul de a schimba caracterul rural
actual al acestei zone transformand-o într-un
cartier urban al Braşovului.
Fata de asezamintele de interes istoric si cultural

din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o
distanta apreciabila fata de acestea, si nu va
putea genera un impact negativ care sa se
repercuteze asupra acestora.

RAPORT DE MEDIU
Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si

perspectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila.
2.1.2 Referitor la situatia economica, sociale şi a stării de sănătate a

populaţiei în cazul neimplementării planului
Este de asteptat ca neimplementarea planului , sa aiba cele mai mari efecte asupra
potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici limitate a dezvoltarii.
Unul dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din punct de vedere
economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari.
După cum am precizat anterior situaţia economică şi socială în Braşov, ca urmare a crizei
economice este critică, şi această situaţie va continua să evolueze negativ dacă nu sunt
susţinute proiecte ce reprezintă investiţii majore.
Situaţia economică şi socială a comunităţii se va degrada din următoarele motive:
- Carenţa de oportunităţi pentru dezvoltarea şi diversificarea activitătilor

economice, sociale, comerciale, de servicii în zonă.
- Posibilitatea de îmbunătătire şi diversificarea calificării locuitorilor din zonă
sau din localitătile învecinate va fi redusă.
- Nu vor mai exista oportunităţi de creştere a veniturilor din taxe şi impozite
la bugetul local.
- Lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind drumurile, alimentarea cu
apa, canalizarea, etc.
In cazul neimplementării prezentului PUZ, zona industrială şi prestări servicii va continua să

se dezvolte majoritar rezidenţial deoarece tendinţa de a se extinde construcţiile de
locuinţe private este tot mai mare în detrimentul terenurilor agricole şi a celor industriale şi
de servicii ce crează locuri de muncă.
In conditiile neimplementarii proiectului nu se poate astepta o imbunatatire, ci, cel mult,

mentinerea situatiei actuale ca urmare a disparitiei oportunitailor de imbunatatire a unei
infrastructuri adecvate si a unor reglementari urbanistice specifice zonei, in special referitor
la incompatibilitatea unor zone functionale (in special a absentei delimitarii zonelor
rezidentiale de cele industriale, a absentei unor zone tampon si a unor plantatii de
aliniament pe strazile principale cu trafic), precum si prin lipsa unui program impus prin
Avizul Sanitar aferent PUZ, care sa stabileasca o serie de masuri cum sunt: urmarirea
anumitor indicatori de sanatate, monitorizarea noxelor,
etc

RAPORT DE MEDIU
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATĂ SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI)
In acest capitol se prezinta caracteristicile de mediu ale zonei de amplasare care pot fi
afectate, la nivel de informatii existent.
3.1 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI SOCIALĂ IN

SITUATIA ACTUALA
Calitatea factorilor de mediu în situaţia actuală a fost stabilită pe baza studiilor si

documentaţiilor elaborate privind condiţiile iniţiale din zona proiectului:
- Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru poli de creştere (PC) -

Municipiul Braşov si zonele adiacente;
- Date statistice din „Conceptul de dezvoltare durabilă a Judetului Braşov",
Capitolul VII -Mediu
- Studiul de sănătate a populaţiei elaborat de Centrul de Mediu si Sanatate
Cluj Napoca - „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate
a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania".
- Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru - Modificare
solutii constructive si modernizare tehnologie la Fabrica de produse lemnoase
- "KRONOSPAN ROMANIA"- BRASOV;
- Harţi de dispersie din Studiul de evaluare a impactului asupra Mediului
pentru „Fabrica de plăci din aşchii lemnoase" existenta şi hărţile de dispersie
ce includ obiectivele industriale viitoare de investiţii (fabrica de cherestea);
- Studiu de zgomot -Anexa nr.IX
- Date din Monitoringul de supraveghere realizat în 2009 de Direcţia Apele
Române Olt - Sistemul de Gospodărire al Apelor Braşov, Părâul Timiş -
tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel .
- Buletinul de analiza a apei de suprafaţă, respectiv din părâul Timiş, în aval şi
amonte de amplasamentul analizat, probe de apă prelevate în data de
08.07.2009.
- Raportul privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM
Bv.
- Buletine de masuratori pentru factorul de mediu aer si nivel de zgomot,
existente in zona.
- Datele specificate în proiectul în faza PUZ analizat în prezentul raport;
- Date culese din teren.
- Memoriul General- PUZ- zona str.Strunga Mieilor,
Zona analizata, situată în partea de nord a municipiului Braşov, este limitată la nord de
părâul Ghimbăşel, la est de calea ferată Braşov - Sighişoara, la sud de strada Gării (Ovid
Densuşianu) iar la vest de drumul naţional DN13.
In imaginile următoare sunt redate în imagini câteva aspecte ale amplasamentului PUZ
realizate la limitele zonei analizate.

RAPORT DE MEDIU
Limita de Nord
Paraul Ghimbasel
Limita de Est
Calea ferata
Brasov-Sighisoara

RAPORT DE MEDIU
Limita de Sud
Strada Garii
(Ovid Densusianu)
Limita de Vest
DN13
In capitolele următoare vor fi prezentate principalele rezultate cu privire la starea şi

calitatea factorilor de mediu de pe amplasamentul PUZ şi din perimetrele exterioare
acestuia care pot fi afectate de implementarea proiectului.

RAPORT DE MEDIU
3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa
Locuitorii din zona analizată nu sunt racordati la sistemul de alimentre cu apă.
Cartierul Stupini al municipiului Braşov nu are în prezent un sistem centralizat de

alimentare cu apă potabilă. O parte din locuinţe au asigurată alimentarea cu apă prin puţuri
de adâncime prevăzute cu găleată sau echipate cu staţii de hidrofor. Alte construcţii mai
importante au puţuri forate la adâncimi de peste 40m, echipate cu pompe submersibile şi
instalaţii de hidrofor.(zona industrială). Potabilitatea apei variază în funcţie de depărtarea de
sursele de poluare, în special grajduri, fose septice, etc. Astfel, s-a găsit apă potabilă la
adâncimi de 10, 20 sau 50 m.
In prezent S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. îşi asigură necesarul de apă pentru nevoi
igenico sanitare, nevoi tehnologice şi pentru stingera incendiilor printr-un sistem propriu de
alimentare compus din trei foraje, cinci bazine de înmagazinare cu un volum de 565 m3
fiecare şi staţii de pompare cu funcţionare automată, in baza Autorizatiei de Gospodarire a
Apelor nr.138/15.09.2009 emisa de SGA Brasov.
3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare
Construţiile de pe amplasamentul PUZ nu sunt racordate la sistemul centralizat de

canalizare.
Cartierul Stupini nu are un sistem de canalizare centralizat pentru apele uzate menajere
sau pluviale. Evacuarea apelor uzate de la construcţiile existente se rezolvă prin bazine
vidanjabile, fose septice, decantoare cu etaj tip Imhoff sau alte sisteme locale. Prin cartier
trece pârâul Ghimbăşel care este îndiguit şi o serie de canale de desecare prin care se
evacuează excesul de apă spre pârâul respectiv. Apa freatică se află la mică adâncime, 1-2
m, iar în perioadele cu ploi torenţiale ajunge până la suprafaţă. În prezent este prevazută
realizarea cu prioritate( 2009-2010) a unui sistem de canalizare menajeră centralizat.
Lipsesec bazinele de retenţie.
Lipsesec sistemele de canalizare în sistem divizor pentru preluarea apelor pluviale.
Referitor la evacuarea apelor uzate menajere si pluviale, de pe amplasamentul

KRONOSPAN, soluţie avizată:
• Apele uzate menajere din incinta KRONOSPAN ROMANIA, in prezent, pina la
finalizarea canalizarii centralizate la Statia de epurare Brasov, sunt colectate în
bazine vidanjabile cu un volum de 224m3 si evacuate prin vidanjare pe baza de
contract, către o staţie de epurare autorizata.
• Evacuarea apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (46,65ha) -se realizează
astfel:
- Apele pluviale provnite de pe acoperişurile construcţiilor sunt colectate de o
reţea de canalizare din tuburi PVC cu descărcare într-un bazin tampon, de
retenţie cu un volum de 22.344 m3 .
- Aele pluviale provenite de pe parcări, platforme de depozitare şi drumuri
sunt colectate de o reţea de rigole şi conducte de canalizare trecute prin grătare
pentru reţinerea resturilor de lemn şi prin separatoare de hidrocarburi
petroliere, cu descărcare în bazinul de retenţie tampon de
RAPORT DE MEDIU
22.344 m3. Bazinul are rol dublu, de a asigura înmagazinarea apei pluviale
cu un debit mai mare de 700 l/s şi de decantare suplimentară. Din bazinul
tampon, apele sunt evacuate gravitaţional prin două conducte din beton armat
cu Dn 1000 mm şi cu o lungime de 350 m fiecare. Conductele subtraversează
calea ferată şi descarcă apele în părâul Timişu Sec prin două guri de vărsare situate
la 1,3 m deasupra talvegului, ancorate într-un masiv de beton. Restul apelor
pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,50 ha) vor fi preluate de sistemul de
canalizare ape pluviale prevăzut în prezentul PUZ.
-
3.1.3 Calitatea apelor de suprafaţă
In zona PUZ se află două cursuri de apă, unul de-a lungul limitei de est al
amplasamentului Timişu Sec de care este separat prin rambleul căii ferate Braşov -
Sighişoara iar altul, albia părâului Ghimbăşel în partea de nord , la limita PUZ.
Conform rapoartelor privind starea factorilor de mediu existente la aceasta data, unul din
cele mai poluate cursuri de apa din judet este pariul Timis-tronsonul situat intre deversorul
aflat la iesirea din municipiul Brasov si confluenta Ghimbasel.
Calitatea necorespunzatoare a apelor curgatoare pe anumite sectoare, se datoreaza

poluarii cu ape menajere si industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitarii
deseurilor industriale si menajere neconforme, neaplicarii codului bunelor practici agricole
si poluarii istorice.
Sub aspectul poluarii apelor de suprafata in judetul Brasov, zona canalului Timis prin
tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel este considerata
-zona critica.
Caracterizarea calităţii apelor urmăreşte caracterizarea unitară a calităţii apelor din bazinul
hidrografic, în secţiuni reprezentative, prin indicatori chimici de calitate grupaţi în parametri
globali de caracterizare cum sunt regimul de oxigen, regimul nutrienţilor, ioni generali -
salinitate, metale şi micropoluanţi organici şi anorganici, în funcţie de condiţiile naturale
specifice, sursele de impurificare şi având în vedere capacităţile unităţilor teritoriale de
gospodărire a apelor.
Supravegeherea calităţii apelor din judeţ, parte integrantă a sistemului de Monitoring

Naţional al calităţii Apelor (MNCA), este realizată de către Laboratorul SGA Braşov. Ca
urmare a analizelor efectute în cadrul Monitoringului de supraveghere realizat în 2009 de
Direcţia Apele Române Olt - Sistemul de Gospodărire al Apelor Braşov, Părâul Timiş -
tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel este considerat
una dintre zonele critice din punct de vedere a calităţii apelor curgătoare. Pe acest tronson
de râu calitatea apei este afectată de apele uzate neepurate sau insuficient epurate de la
unele unităţi industriale din municipiul Braşov, de către apa provenită din precipitaţii de pe
cele două depozite de deşeuri menajere şi unul de deşeuri industriale situate pe malul
Timişului, preluarea unei părţi a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin
deversoarele canalizării acestuia.

RAPORT DE MEDIU
Amplasament
PUZ
Paraul Timis aval Brasov-anul 2009

Paraul Timis a fost monitorizat intr-o singura sectiune de supraveghere, aval
Brasov si s-a incadrat, conform Ordin 161/2006, in urmatoarele clase de calitate:
- regim de oxigen (oxigen dizolvat, saturatie, CBO 5, CCOCr, CCOMn): clasa IV de
calitate
- regim de nutrienti (N-NH4, N-NO2, N-NO3, azot total, P-PO4, fosfor total): clasa V
de calitate
- salinitate (reziduu filtrabil la 105˚C, cloruri, sodiu): clasa II de calitate
- poluanti toxici specifici de origine naturala (cadmiu, crom total, cupru, fier total,
nichel si zinc, in concentratie totala): clasa I de calitate
- alti indicatori chimici relevanti (fenoli si detergenti anionici activi): clasa III de
calitate.
Global sectiunea s-a incadrat, din punct de vedere fizico-chimic, in clasa V de
calitate cu o stare ecologica proasta.
Starea chimica s-a stabilit in raport cu concentratiile substantelor periculoase
relevante si prioritare/prioritare periculoase, respectiv concentratia fractiunii dizolvate a
metalelor grele, conform ordin 161/2006. S-a obtinut astfel, pentru paraul Timis aval
Brasov:
- stare chimica proasta pentru cupru
- stare chimica buna pentru cadmiu, nichel, crom total si plumb.
De pe platforma Fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN ROMANIA, amplasata

in partea de vest a paraului Timis, in amonte de confluenta acestuia cu paraul Ghimbasel,
nu se evacueaza ape uzate menajere sau tehnologice, dar se deverseaza apele pluviale
colectate de pe acest amplasament in conditiile de siguranta mentionate anterior.

RAPORT DE MEDIU
Rezultatele analizelor probelor prelevate din Părâul Timiş în amonte şi aval de

amplasamentul Fabricii de plăci din aşchii lemnoase, în data de 8.07.2009, sunt prezentate
centralizat în tabelul de mai jos, pentru stabilirea stării ecologice a corpurilor de apă
conform Ordinlui 161/16.02.20006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea
calităţii apelor de suprafaţă in aval si amonte de amplasamentul KRONOSPAN.
Amonte TImis Aval Timis

Valoare Clasa de calitate Valoare Clasa de calitate
Indicator UM determinata conform Ordinlui determinata conform Ordinlui
161/16.02.2006, 161/16.02.2006,
Tabelul 6, punctul c** Tabelul 6, punctul c**
PH Unitati pH 7,51 I 7,58 I
Regimul oxigenului
CBO5 mgO2/l 32,6183 V5,6546 II-III CCOCr
mgO2/l 71,4 III-IV 42,84 II-III
Nutritienti
Amoniu N-NH4 mgN/l 10,9918 V 9,5472 V
Amoniu NH4 mgNH4/l 14,0920 - 12,24
Azotiti NO2 mgNO2/l 0,3562 - 0,3288
Azotiti N-NO2 mgN/l 0,1083 IV 0,100 IV
Azotati NO3 mgNO3/l 0,4550 1,1255
Azotati N-NO3 mgN/l 0,1024 I 0,2532 I
Azot mineral total mg/l 11,2025 9,9004
Azot organic mgN/l 2,0163 1,6037
( frac. dizol)
Azot total mgN/l 13,2188 III-IV 11,5041 II-III
(frac.dizol)
Fosfor total PO4 mgPO4/l 3,2137 2,5097
Fosfor total P mgP/l 1,0480 IV 0,8184 III-IV
Salinitate
Reziduu filtrabil la mg/l 273,0 I 262,0 I
105°C
Sulfati (SO4) mg/l 17,2350 I 16,7410 I
Alti indicatori chimici relevanti
Indice de fenol µg/l 11,20 II-III 3,6 I-II
Detergenti anionici µg/l 465,0 III-IV 377,0 III-IV
Substante mg/l 10,33 NENORMAT 13,0 NENORMAT
extractibile
** Stare ecologică pentru părâul Timiş:
- Clasa I-a- foarte bună
- Clasa a II-a bună
- Clasa a III-a moderată
- Clasa a IV-a slabă
- Clasa a V-a- proastă
In urma analizelor efectuate din Părâul Timiş, în secţiunea amonte şi aval de

amplasamentul KRONOSPAN, se poate observa o îmbunătăţire a indicatorilor
privind regimul oxigenului, (CBO5, CCOCr) nutritienţii (N-NH4+, N-NO2-, Ntot, P-PO4
3-, Ptot), salinitatea (rezidu filtrabil la 105°C) dar şi alţi indicatori chimici relevanţi
(fenoli, detergenţi anionici). Acest fapt arată că poluarea Părâului Timiş nu se datorează
activităţii existente pe amplasamentul KRONOSPAN, evacuarea apelor de pe amplasament
fiind benefică în sensul diluării concentraţiilor de poluanţi care vin din amonte .
RAPORT DE MEDIU
3.1.4 Calitatea apelor subterane
In zona PUZ se află două cursuri de apă, Timisul Sec, de-a lungul limitei de est al
amplasamentului de care este separat prin rambleul căii ferate Braşov - Sighişoara si părâul
Ghimbăşel în partea de nord , la limita PUZ .
Existenţa acestor cursuri de apă face ca nivelul apei subterane să fie ridicat la cca. 2- 4m
sub cota terenului terasei de albie majoră.
La adâncimi de 40-50m apele subterane sunt corespunzătoare pentru alimentarea cu apă.

Apa subterană este folosită ca apă menajeră de unităţile economice şi industriale din zonă şi de
locuinţele de pe amplasamentul PUZ.
Poluarea apelor subterane poate fi datorata, în principal, de lipsa sistemului de canalizare

sau uzura acestuia. În zona Bartolomeu Stupini s-au construit în ultimii ani unităţi
industriale sau comerciale de-a lungul drumului naţional DN 13 (benzinării, fabrica de bere,
parcuri auto, moteluri, restaurante, baze de producţie) care, în general, au asigurată
canalizarea prin bazine vidanjabile. Având în vedere că unele unităţi au debite destul de
importante pe care le evacuează, şi că soluţia de vidanjare este destul de anevoioasă, o parte
din apele reziduale se pot scurge în subteran.
Lipsa reţelelor de canalizare pluvială face ca apele pluviale de pe platformele

drumurilor din zonă să se infiltreze la nivelul solului şi să ajungă în apele subterane.
Sub aspectul poluării apelor subterane, pe amplasamentul analizat, nu au fost identificate

zone critice de poluare.

RAPORT DE MEDIU
3.1.5 Calitatea aerului

Calitatea aerului în orasul Brasov poate fi influenţată din cauza emisiilor de pe
platformele şi unităţile industriale din municipiu, cât şi din cauza traficului rutier intens
desfăşurat pe arterele rutiere, Braşovul fiind un principal nod de comunicaţii, unind 6 trasee
de cale ferată şi mai multe drumuri modernizate.
In zona PUZ, poluarea aerului se poate datora pe de o parte surselor mobile din traficul
rutier, iar pe de alta parte, surselor stationare, prin emisiile dirijate din procesele de
productie , cum sunt cele provenite de la Fabrica de placi din aschii lemnoase apartinind
S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, dar si alti agenti economici, aflati in imediata vecintate,
(S.C."PROGRESS"SA, S.C."SEVERON ROMANIA"SRL, - producatori de incaltaminte), etc.
In zona PUZ, calitatea aerului este influenţată atât de surse amplasate în cadrul
amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia.
a) Sursele de poluare a atmosferei existente pe amplasamentul PUZ sunt

reprezentate de:
- emisii în atmosferă provenite de pe plaforma industrială S.C. KRONOSPAN

ROMANIA S.R.L.
- emisi datorate traficului rutier din zona
- emisii datorate activităţilor desfăşurate în zona depozitelor şi serviciilor
existente pe amplasament;
- emisii specifice activităţilor din zonele locuite de pe amplasament;
b) Surse de poluare atmosferică provenite din afara amplasamentului PUZ:

- traficul rutier desfăşurat pe DN13 ce limitează amplasamentul PUZ pe
latura de vest;
- traficul rutier desfăşurat pe ocolitoarea Săcele - Braşov aflată în apropiere
în partea de sud, trafic care poate polua zona PUZ datorită curenţilor
atmosferici;
- emisii specifice aşezărilor umane din exteriorul perimetrului PUZ;
- emisii datorate activităţilor industriale desfăşurate în apropierea
amplasamentului care datorită curenţilor de aer pot polua zona PUZ.
Surse de poluanţi atmosferici ce trebuiesc luate în considerare sunt:
- Sursele provenite din activităţile desfăşurate în zonele destinate activitatilor

industriale, depozitelor si serviciilor. Poluatii principali asociati acestor surse
pot fi: pulberi, gaze de ardere (CO, NOX, SO2, COT), vapori cu ingrediente
din adezivii utilizati in procesele de productie.
- Sursele specifice aşezărilor umane de pe zona şi vecinătatea proiectului, şi

anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deşeuri lemnoase, deşeuri
agricole) în sisteme casnice de încălzire, de prepararea apei calde menajere şi de
prepararea hranei în unele imobile, creşterea păsărilor şi animalelor în
RAPORT DE MEDIU
gospodării individuale, culturi vegetale, traficul rutier local şi de tranzit. Poluanţii

principali asociaţi acestor surse sunt reprezentaţi de oxizi de azot
(NO, NO, N2O), oxizi de carbon (CO, CO 2), oxizi de sulf (SO 2, SO3),
particule, compuşi organici volatili şi condensabili, metale.
In continuare este prezentata o scurta evaluare a calitatii aerului, in municipiul Brasov

si zona planului analizat, avind la baza urmatoarele date:
3.1.5.1 Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii lemnoase
apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, conform calculelor de evaluare a
concentratiilor de poluanti facute prin modelare matematica
3.1.5.2 Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in zona PUZ
de firme acreditate RENAR.
3.1.5.3 Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de mediu
in judetul Brasov, intocmit de APM Bv
3.1.5.1 Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii

lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL conform
rezultatelor obtinute prin modelare matematica a concentratiilor de
poluanti
Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C."KRONOSPAN

ROMANIA"SRL in raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase, existenta, a fost estimat
cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor
de poluanti din atmosfera.
Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse
grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii
pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a
modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat
pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic
SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart .
Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite
distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul
sursei. In acest scop, s-a delimitat aria de interes. Grila are o origine si un sistem de
coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s-au stabilit
coordonatele surselor dirijate de poluare.
Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in

spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera
sau variabilele meteorologice.
Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind:

- concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse ;
RAPORT DE MEDIU
- distributia spatiala a campurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse
(prin acumularea aporturilor individuale) ;
- evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare.
Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a

concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un
model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de
timp (sezon, an).Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe
verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale
concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard y si z ale lor fiind functie
de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica.
Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei.
Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au
indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele experimentale: in plus apare
avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un
instrument operativ.
Modelele de tip gaussian sunt modele tridimensionale care permit calcularea

concentratiei de poluant la o anumita inaltime (inclusiv la sol) si la o anumita distanta de
sursa.
Modelul climatologic calculeaza concentratia medie intr-un receptor aflat la distanta de o
sursa si la inaltimea z fata de sol cu relatia Martin si R. Tikvart.
Datele de emisie - cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau

suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debit masic al
poluantului.
Pentru surse si tehnologii bine cunoscute, pe baza bilanturilor s-au elaborat metodologii
pentru calcularea debitelor masice ale poluantilor pe baza factorilor de emisie. In lucrarea
de fata se utilizeaza metodologia bazata pe factori de emisie stabilita de Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului in functie de recomandarile si practicile
internationale actuale si de nivelul tehnologiilor existente in tara noastra.
Ratele de emisie au fost determinate prin calcule de evaluare in functie de

productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili AP42, CORINAIR, tipul
instalatiilor de depoluare prevazut, concentratiile poluantilor garantati prin Cartile tehnice ale
utilajelor, etc.
Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei
care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant;
Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de

izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul
de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca
in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila
insumeaza contributiile tuturor surselor.

RAPORT DE MEDIU
Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste modele sa estimeze

dispersia reala a penei de poluant, ci o dispersie cu un grad de eroare de cca. 5-10% in
ceea ce priveste dispersia reala a concentratiilor.
Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile medii pentru

sursele de poluare din cadrul obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost
caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in
atmosfera. Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai
nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece concentraţiile de poluare
atmosferică calculate au fost facute in conditii extreme (emisia simultana si in conditii de
functionare la maxim a tuturor surselor de poluare si conditii meteorologice nefavorabile),
ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp
trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii.
Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade
scurte.
Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentraţiilor de poluanţi

la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinătăţile posibil afectate şi
curbele de izoconcentraţie pentru poluanţii emişi.
Procesul de dispersie a substanţelor nocive în atmosferă, stabilirea gradului de poluare a

acesteia şi în final determinarea concentraţiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt
influenţate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului şi condiţiile locale de climă.
Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil
afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-
diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul
propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi.
Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de cca.6
Km fata de amplasamentul PUZ.
In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv

industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special strazile si
localitatile aflate la distanta cea mai mica de obiectiv, astfel au fost identificate :
- Cartierul Tractorul la SSE, la cca. 4 km

- Cartierul Bartolomeu la S-V, la cca 4 km -
Centrul orasului Brasov, la cca. 5-6 km
- Localitatea Ghimbav, spre S-E, la cca.8 Km
- Localitatea Sinpetru-la E-la cca 3 km
- Cartierul Stupini situat in partea de V
Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentat in Anexe sub forma de

Harti de izoconcentratii pentru CO, pulberi, COT, formaldehida, NOx si SO 2,
pentru diferite perioade de mediere.

RAPORT DE MEDIU
Avand in vedere rezultatele calculelor efectuate, se poate aprecia ca activitatea

desfasurata pe amplasamentul KRONOSPAN , in conditiile estimate, nu constituie un factor
de risc major, privind afectarea populatiei din vecinatate a unitatii.
In raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase, (principala sursa de poluare industriala
existenta in zona) au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele
tipuri de concentratii de poluanti:
Nr.
Anexa Tip interval de mediere Conditii de modelare
Anexa nr.I Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite Roza frecventei vantului din zona Brasov
de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de Conditii de inversiune termica
la Fabrica de placi din aschii lemnoase
Anexa nr.I' Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite Roza frecventei vantului din zona Brasov
de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de Fara conditii de inversiune termica
la Fabrica de placi din aschii lemnoase
Anexa nr.II Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in µg/mc provenite de la Roza frecventei vantului din zona Brasov
sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Conditii de inversiune termica
Fabrica de placi din aschii lemnoase
Anexa nr.III Concentratii medii anuale de dioxid de sulf exprimate in µg/mc provenite de la Roza frecventei vantului din zona Brasov
Anexa nr.IV Concentratii medii anuale de COT exprimate in µg/mc provenite de la sursele Roza frecventei vantului din zona Brasov
dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de Conditii de inversiune termica
placi din aschii lemnoase
Anexa nr.VII Concentratii medii anuale de formaldehida exprimate in µg/mc provenite de la Roza frecventei vantului din zona Brasov
Anexa nr.VII.1 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in Directia vintului dinspre NE,
µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul Calm atmosferic (<1m/s)
S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Conditii de inversiune termica
Anexa nr.VII.2 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in Directia vintului dinspre SV,
µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul Calm atmosferic (<1m/s)
S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Conditii de inversiune termica
Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde «
Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Ordinului 592/2002 privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a
anumitor poluanti in aerul inconjurator. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de
dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme
de functionare (conditii meteorologice dezavantajoase si de functionare simultana si la
maxim a tuturor utilajelor tehnologice) nu a fost depasita valoarea concentratiei admise
la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987.
Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de

amplasamentul PUZ, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile calculate sunt
aproape "zero", si prin urmare, acesta nu poate fi influentate de activitatea industriala
KRONOSPAN.
Fata de cea mai apropiata zona de locuinte situate pe strada Baciului, in imediata
vecinatate a zonei industriale existente, concentratiile calculate au valori mult sub limitele
admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87 .
RAPORT DE MEDIU
3.1.5.2 Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in

zona PUZ (in partea de nord , pe strada Baciului)
In ceea ce priveşte calitatea aerului in zona PUZ-ului analizat, determinarile recent

efectuate de catre INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU
ECOLOGIE INDUSTRIALA - Bucureşti, arată valorile concentratiei de formaldehida la imisie
din probele recoltate pe strada Baciului, in conditii de functionare a fabricii de placi din
aschii lemnoase, mult sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87.
PUNCT DE DATA Durata Concentratia de Valoarea limita

PRELEVARE (minute) formaldehida admisa la imisie
masurata conform
-mg/mc- STAS12574/87
30' 0.003 0.035
30' 0.004 0.035
30' 0.006 0.035
30' 0.005 0.035
Strada Baciului 26-27.11.2009
30' 0.004 0.035
30' 0.005 0.035
30' 0.004 0.035
30' 0.003 0.035
Media la 24 ore 0.0043 0.035
Avind in vederere rezultatele prezentate in tabelul anterior, se poate

concluziona faptul ca valorile masurate se situeaza sub concentratiile maxime
admise la imisie conform STAS 12574/87, aceste valori confirmind totodata si
concentratiile de poluanti estimati la imisie prin calcule de modelare
matematica si prezentate in hartile de dispersie anexate.
3.1.5.3 Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de

mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv
Pe teritoriul judetului Braşov, calitatea aerului este monitorizată direct de către agenţii
economici şi de către laboratorul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Braşov. Conform
datelor statistice existente la aceasta data, prin Buletinele pentru informarea publicului cu
privire la calitatea aerului in judetul Brasov, indicele general de calitate a aerului zilnic este,
in general bun.
La nivelul A.P.M. Braşov, supravegherea calităţii aerului se realizează prin următoarele

reţele:
a). Reţeaua manuală , care cuprinde:

- Reţeaua de urmărire a poluanţilor gazoşi: 3 puncte;
- Reţeaua de urmărire a pulberilor sedimentabile: 13 puncte.
b). Reţeaua automată , care cuprinde cinci staţii automate de monitorizare a calităţii aerului.
Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi in legislaţia romană, transpusă din cea

RAPORT DE MEDIU
europeană, valorile limită impuse prin OM 592/2002 avad scopul de a evita, preveni şi reduce
efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului in intregul său.
a) Referitor la reteua manuala de urmarire a pulberilor sedimentabile. Conform

Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, (luna mai 2009), emis de
APM Brasov, din 13 determinări, efectuate pentru indicatorul pulberi sedimentabile, o probă a
depăşit pragul de alertă şi 4 probe au depăşit pragul de intervenţie, conform Ordinului
756/97. Valori mai mari ale acestui indicator s-au obţinut in punctul de prelevare Cuciulata
- zona Hoghiz.
b) Referitor la reteua automata de monitorizare a calitatii aerului Conform Raportului

privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, (luna mai 2009), emis de APM Brasov.
Calitatea aerului in aglomerarea Braşov este monitorizată prin măsurători continue in

5 staţii automate amplasate, conform criteriilor indicate in legislaţie, in zone
reprezentative pentru fiecare tip de staţie:
- Staţie de trafic - staţia BV1 - B-dul Calea Bucureşti - amplasată in zonă cu

trafic intens;
- Staţie de trafic - staţia BV3 - B-dul Gării - amplasată in zonă cu trafic
intens şi trafic greu;
- Staţie de fond urban - staţia BV2 - str. Castanilor - amplasată in zonă
rezidenţială, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul
de poluare urbană;
- Staţie industrială - staţia BV5 - B-dul Al. Vlahuţă - al cărei amplasament a
rezultat din evaluarea preliminară a calităţii aerului pentru a evidenţia influenţa
emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din zona
de sud a municipiului Braşov;
- Staţie de fond suburban - staţia BV4 - comuna Sânpetru - avand ca
obiectiv evaluarea expunerii la ozon a populaţiei şi vegetaţiei de la marginea
aglomerării.

RAPORT DE MEDIU
Rezultatele obţinute pentru poluanţii normaţi sunt prezentate in paragrafele următoare,

ca medii lunare, zilnice, maxime orare, zilnice şi lunare sau maxime zilnice ale mediei mobile
pe 8 ore .
Dioxid de sulf:
Nr.crt Statia de monitorizare Valoare Valoare maxima Valoare
medie lunara a mediei orare maxima a
mediei zilnice
g/mc g/mc g/mc
1 Statia de fond urban BV2-Castanilor 6,59 12,51 7,58
2 Statia de fond industriala BV5- 3,72 8,46 4,50
Vlahuta
3 Statia de fond suburban BV4- 4,98 9,63 7,26
Sanpetru
Conform datelor prezentate in tabelul anterior, la cele trei staţii de monitorizare:

- valorile medii orare inregistrate sunt mai mici decit valoarea limită orară
pentru protecţia sănătăţii umane de 350 g/m3 şi decat pragul de alertă
pentru SO2 de 500 g/ m3;
- valorile medii zilnice inregistrate sunt mai mici decat valoarea limită zilnică
pentru protecţia sănătăţii umane de 125 g/m3;
Oxizi de azot :
anterior

RAPORT DE MEDIU
Ozonul :
anterior
Masuratorile efectuate in municipiul Brasov in aerul atmosferic, publicate de APM Brasov

in Rapoartele privind starea factorilor de mediu pentru luna septembrie 2009, indica ca
indice general de calitate a aerului in statiile de monitorizare -starea buna.
Indicele general de calitate a aerului este calculat pentru SO2, NO2, O3, CO, PM10
Pulberi in suspensie PM10:
anterior

RAPORT DE MEDIU
Oxid de carbon :
anterior
3.1.6 Calitatea solului
Parte componenta a Depresiunii Brasov, compartimentul depresionar Tara Barsei,

perimetrul teritorial interesat, se gaseste la limita nordica a municipiului Brasov in lungul
liniei de cale ferata Brasov-Feldioara-Sighisoara, pe terasa de albie mjora a riului Timisul
Sec.
Substratul petrografic din zona nu este foarte bogat si nu poate face obiectul unor
valorificari economice semnificative acestea neavind o valoare deosebita in acest
scop.Regiunea studiata are caracterul unei cimpii piemontane de acumulare proluvio-
aluviala, cu terase si sesuri in care riurile sunt meandrate. Riurile cu caracter torential care
ferestruiesc versantii inconjuratori, au transportat in zona depresionara, material aluvionar
eterogen, care, in acelasi timp, a acoperit limita transanta care trebuia sa existe intre
ramura muntoasa si zona depresionara. Datele obtinute prin forajele de pe amplasamentul
studiat, au stabilit ca sub patura de sol fertil, urmeaza un complex litologic coieziv.
Cercetarile geologice si geotehnice, au stabilit cu certitudine ca in subteran nu se gasesc
zacaminte de hidrocarburi, carbuni, sare, alte formatiuni stratigrafice din categoria mil,
turba, goluri carstice etc.
In zona nu au fost semnalate suprafete de sol contaminate istoric. Folosinţa actuală a

terenurilor, parţial de terenuri agricole, parţial de incinte ale locuinţelor şi ale unităţilor de
presări de servicii sau industriale nu au dus la o schimbarea sensibilă a calităţii solului.
Referitor la zona industriala existenta, apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL:
intreaga suprafata activa aferenta fabricii de placi din aschii lemnoase, este acoperita prin
betonare, deci probabilitatea de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima.
Toate drumurile si platformele sunt betonate.Utilizarea substantelor chimice se face in
incaperi inchise, prevazute cu base de colectare si pardoseli speciale, rezistente la actiunea
substantelor agresive.

RAPORT DE MEDIU
3.1.7 Zgomotul şi vibraţiile

Principalele surse de zgomot de pe amplasamentul analizat sunt:
• Activitatea industrială existenta in cadrul S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L.

incluzând traficul rutier şi feroviar aferent de pe amplasamentul societăţii.
• Traficul rutier ce se desfăşoară pe drumul naţional DN13 ce limitează
amplasamentul PUZ pe latura de vest.
• Traficul feroviar corespunzător căii ferate Braşov - Sighişoara.
• Activitatile casnice existente.
Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier reprezintă o problemă cu un efect

semnificativ asupra oamenilor care locuiesc în imediata vecinătate a drumului naţional DN13.
De asemenea asupra locuitorilor din apropierea tronsonului de cale ferată Braşov -

Sighişoara, există un impact datorită zgomotului şi vibraţiilor provocate de traficul feroviar.
Pentru prezentarea datelor privind nivelul de zgomot pentru situatia actuala au fost facute
apreciari prin masurari directe ale nivelurilor de zgomot in zona cea mai vulnerabila
poluarii fonice (in dreptul sparturii valului de pamint linga cea mai apropiata zona de
locuinte).
Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de
vedere acustic în vecinătatea unei clădiri locuite, în exteriorul acesteia, sunt precizate în
STAS 10 009-88, unde se prevede ca nivelul de presiune acustică, continuu echivalent,
ponderat A, să nu se depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot
exterior clădirii, măsurat la 2 m de faţada acesteia.
Pentru atenuarea nivelurilor de zgomot pe partea ce se învecinează cu zona locuită, incinta

industriala a fost limitată pe două părţi de un val de pământ. Ecranele constituite de cele
două berme cu înălţtimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). sunt utile
din mai multe puncte de vedere, inclusiv din punct de vedere al protecţiei antizgomot. De
notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului
energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport.

RAPORT DE MEDIU
In general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond echivalent (considerat fara

activitatile industriale existente, este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe
DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov - Sighisoara,
situindu-se la valori mai mari in apropirerea drumului nationala DN13.
Conform masurarilor nivelului de zgomot efectuat de Agentia de Protectia Mediului Brasov,

in data de 9.10.2009, valorile inregistrate la limita dinspre Nord a amplasamentului
Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C."KRONOSPAN
ROMANIA"SRL ( spre strada Baciului), s-au situat astfel:
Nr. Punct de Tip de Perioada de Valoare Observatii

crt masurare masurare masurare inregistrata
1 In dreptul Fond 2218-2228 45,4 dB In timpul masurarilor nu a
deschiderii din functionat linia de pregatire a
valul de pamint aschiilor (decojire, tocare, uscare,
(directie NV) la sortare)
cca.3m de limita Masurare 2237-2357 46,5 dB In timpul masurarilor a functionat in
proprietatii sarcina linia de pregatire a aschiilor
(decojire, tocare, uscare, sortare)
2 In dreptul celei Fond 2235-2245 46,6dB In timpul masurarilor nu a
mai apropiate functionat linia de pregatire a
case (directia N) aschiilor (decojire, tocare, uscare,
la cca. 20m lateral sortare)
de casa si cca. Masurare 2314-2334 45,2 dB In timpul masurarilor a functionat in
50m de limita sarcina linia de pregatire a aschiilor
proprietatii (decojire, tocare, uscare, sortare)
Conform rezultatelor masurarilor efectuate rezulta ca valorile masurate se incadreaza in

valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale nivelului de
zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita admisibila a nivelului de zgomot la limita incintei
industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea nivelului de
zgomot exterior cladirii este de 50dB.)
In imaginile următoare sunt redate aspecte cu cele două valuri de pământ ce limitează
zona industrială în partea aflată în vecinătatea zonei rezidenţiale de pe str. Baciului.

RAPORT DE MEDIU
Val de pamint
construit in
partea de nord a
incintei
ind.Kronospan
Str. Baciului
Val de pamint construit in

partea de Vest a incintei
KRONOSPAN

RAPORT DE MEDIU
Val de pamint la limita de nord

a incintei industrial- Zona rezidentiala
KRONOSPAN str.Baciului
3.1.8 Starea florei şi faunei

In zona de nord a municipiului Braşov activităţile antropice au avut un impact potenţial
major asupra biodiversităţii, valoarea naturală şi conservativă fiind anulată.
Variabilitatea habitatelor şi ecosistemelor a fost redusă prin implicarea unor forme diverse
de folosinţă a terenurilor.
Deteriorarea sistemelor ecologice s-au datorat următoarelor cauze:
- poluarea cursurilor de apă, datorită deversărilor de ape uzate de la
activitătile industriale şi de la aşezările umane;
- transformarea ecosistemelor de pajişti în aşezări umane şi în unităţi
industriale.
In ceea ce priveşte habitatele de ape dulci se mai păstrează de-a lungul albiilor celor două
cursuri de apă vegetaţia instalată natural, lemnoasă şi ierboasă, şi porţiuni de pajişti naturale.
Fauna din aceste ape este aproape inexistentă datorită poluării.

RAPORT DE MEDIU
Vegetaţie instalată de-a

lungul părâului
Ghimbăşel
Vegetaţie instalată de-a

lungul părâului
Timiş
3.1.9 Situaţia economică şi socială

Scăderea producţiei industriale în perioada de după anul 1990 a dus la disponibilizarea
unui număr foarte mare de angajaţi din municipiul Braşov şi din celelalte localităti ale
judeţului Braşov. Un număr important de societăţi comerciale din Braşov au dat faliment
datorită ineficienţei. In această conjuctură o parte a forţei de muncă a fost preluata de
societăţile de servicii din turism şi de societăţile profilate pe comerţ.
In contextul actual al crizei economice tot mai multe societăţi comerciale intră în faliment
iar numărul de şomeri este în continuă creştere.
In această situaţie totuşi în ultima perioadă în municipiul Braşov şi zona de influenţă sunt
exprimate tot mai multe intenţii de investiţii majore cu intervenţie de capital străin.
Astfel în zona proiectului PUZ analizat a fost implementată o investiţie estimată la 200 mil.
Euro de către S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. ce a generat 300 de locuri de muncă
directe şi 3000 indirecte.

RAPORT DE MEDIU
Din punct de vedere al mediului, zona este de valoare de conservare redusă, habitate
fragmentate, peisaj nesistematizat şi este o zonă afectată în continuare de impactul
antropic. Sistemele de management al mediului sunt slab dezvoltate (alimentarea cu apă,
canalizarea).
Echipamentelor şi dotărilor conexe locuirii (comerţ, servicii, sănătate, sport, agrement etc)
au o ponderea foarte redusă.
Zona este lipsită de o infrastructură adecvată de străzi urbane, străzile existente fiind în
majoritate de exploatare sau neamenajate.
Terenurile libere de construcţii sunt parcelate, în mare parte fără acces, pe care se practică
o agricultură de suzistenţă sau sunt lăsate în starea lor naturală.
Zona este traversată de linii aeriene de înaltă tensiune ce generează suprafete

considerabile de interdicţie de construire.
3.1.10 Starea de sănătate a populaţiei
Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati

conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona:
- Funcţionarea capacitătilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din

vecinătatea acestuia.
- Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. Utilizarea ca apă

potabilă, a apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a căror calitate variază
în funcţie de depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose
septice, etc.
- Amplasarea unor locuinte in vecinătatea căii ferate Braşov - Sighişoara, a

drumului naţional DN13 precum si in zona liniilor de inalta si medie tensiune.
Pentru analiza starii de sanatate a populatiei, s-a elaborat sub coordonarea Centrului de
Mediu si Sanatate Cluj, „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de
Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania", in
conditiile initiale si in conditii asociate extinderii prin noua fabrica de cherestea propusa
prin PUZ.
Din perspectiva evaluarii de risc pentru Obiectivul Fabrica OSB, Fabrica de Cherestea
apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale
de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu.
In acest sens au fost desprinse câteva aspecte esenţiale şi anume:

RAPORT DE MEDIU
I. Distribuţia spaţiala a afecţiunilor cu distanţa faţa de noile investiţii a permis să

stabiliească si să caracterizam felul în care frecvenţele unui grup mare de afecţiuni
(majoritatea bolilor) este distribuit spaţial. Intrucât acest aspect se poate aborda
numai printr-un model epidemiologic, s-au cules date de morbiditate specifică de la
un număr foarte mare de medici de familie (22) şi pe o perioadă foarte lungă de timp
(1995-2008). Din analizele efectuate se observă că odată cu apropierea de zona
viitoarelor investiţii apartinând SC KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. din Braşov
frecvenţa afecţiunilor investigate nu creşte. Cu alte cuvinte in zona Stupini se
înregistrează valori ale frecvenţelor afecţiunilor investigate mai mici decat în celelalte
zone (cu unele mici excepţii, în special cele legate de zona Bartolomeu). Altfel spus,
"fondul de sănătate" recomandă amplasarea noilor investitii in zona în care acestea
se află la momentul da faţă.
Modelele specifice epidemiologiei şi toxicologiei de mediu au avut tente diferite de la
II. spatial/ecologic trecând prin transversi şi pânâ la caz/control şi cohorta
retrospectivă. Complexitatea evaluării a cuprins practic toate posibilităţile de
evaluare specifică legate de identificarea pericolului. Indiferent de tipul de evaluare
utilizat în identificarea pericolului se constată că amplasarea viitoarelor investiţii în
zona propusă este corespunzătoare din punct de vedere al caracterizării condiţiilor de
sănătate ca şi "baseline".
Unele dintre modele au permis calcularea riscurilor de a dezvolta anumite afecţiuni
III. specifice în diferite zone ale ariei investigate funcţie de distanţa faţă de obiectivele
urmărite, ceee ce din punct de vedere al stării de sănătate ca şi condiţie iniţială ne
poate furniza date concrete cu privire la amplasarea noii investiţii. Astfel, am putut
să stabilim în ce măsura riscurile privind aparitaia unor afecţiuni specifice cresc cu
apropierea faţă de obiectiv ca si condiţie iniţială. S-a constatat că în majoritatea
cazurilor aceste riscuri sunt mai crescute în celelalte zone investigate decât în
zona din imediata vecinătate a SC KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. din Brasov,
susţinând încă odată corectudinea amplasamentului ales din punctul de vedere al
sănăţii ca şi condiţie initială precum şi a riscurilor legate de evoluţia acesteia.
Pentru a putea caracteriza corespunzator relaţia dintre condiţiile iniţiale de mediu si
sănătate s-a completat materialul de faţă printr-o evaluare complexă care a arătat
IV. daca în termenii spaţialităţii, adică odată cu apropierea respectiv depărtarea de sursă
apare ca şi condiţie iniţială de mediu şi sănătate o relaţie pozitivă şi semnificativa. Nu
apare un risc semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei odata cu apropierea
de amplasamentul noilor investitii atunci când se realizează relaţionarea conditiilor
iniţială de mediu cu cele iniţiale de sănătate. Mai mult decât atât, riscurile cresc cu
îndepărtarea de amplasamentul actual al noilor investitii (această concluzie face
referire doar la condiţile iniţiale de mediu şi sănătate şi nu la cele caracteristice
funcţionării acestora aspecte care se regăsesc în lucrarea de evaluare a riscului şi
impactul asupra stării de sănătate pentru noile investiţii). Trebuie menţionat expres,
că evaluarea efectuată din perspectiva stării de mediu şi sănătate ca şi condiie
iniţialâ permite amplasarea viitoarelor investiţii în zona propusă şi susţin această
alegere.

RAPORT DE MEDIU
Concluzii generale rezultate in urma intcmirii „Studiului de Evaluare a Riscului si impact

asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan
Romania":
a) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor

investiţii ale SC Kronospan Romania S.R.L. în zona aleasă.
b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu creşte cu apropiere de amplasament ci

dimpotrivă scade odată cu apropiere de amplasament sustinâd corectitudinea alegerii
acestuia.
c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând în calcul condiţiile initiale de mediu şi
sănătate, scade oadată cu îndepărtarea de amplasamentul noilor investiţii aparţinând SC
Kronospan Romania S.R.L. (această concluzie face referire doar la condiţile iniţiale de
mediu şi sănătate şi nu la cele caracteristice funcţionării acestor aspecte care se regăsesc
în lucrarea de evaluare a riscului şi impactul asupra stării de sănătate pentru noile
investiţii).
d) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al stării de

sanatate ca şi condiţie iniţială.
e) S-a evaluat riscul dezvoltarii unor afectiuni specifice (respiratorii, cutanate, alergice
si cardiace) pentru populatia investigata, in cazul in care expunerea acesteia la PM10 se
modifica, urmare a functionarii Fabricii de OSB. Evaluarea epidemiologica si
toxicological ne arata faptul ca nu se va inregistra o crestere semnificativa a acestor
afectiuni, pentru nici unul din cele doua scenarii evaluate. Tendinta este similara si in
cazul expunerii la formaldehida cu mentiunea ca in aceasta situatie s- a evaluat si riscul
aparitiei unor afectiuni specifice, cum ar fi cel al tumorilor maligne. In concluzie, se
poate afirma faptul ca amplasarea, construirea si functionarea Fabricii de OSB nu
conduce la cresterea semnificativa (mai mult de 0,05%) a frecventei afectiunilor
specifice investigate.
f) Pentru a stabili daca aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a
populatiei din zona investigata este influentata in mod real (semnificativ) si daca exista
impact al substantelor periculoase (investigate) generate de viitoarea Fabrica de OSB
asupra afectiunilor specifice/caracteristice, s-a recurs la o evaluare mai complexa care
are posibilitatea si respectiv probabilitatea stabilirii acestei corelatii intre expunere si
efect. In concluzie, asa cum s-a observat si la analiza anterioara, nu apare un impact
asupra starii de sanatate a populatiei ca urmare a functionarii Fabricii de OSB.
g) Pentru unele substante periculoase (NO x si SO2) evaluarea de risc prin model
epidemiologic si toxicologic s-a realizat sub o alta forma, diferita de cea pentru
PM10 si formaldehida. In acest sens, abordarea a facut o analiza complexa a corelatiei
intre cele doua xenobiotice si unele afectiuni caracteristice acestei expuneri. Concluzia
este ca nu apar corelatii pozitive, semnificative intre expunere si efecte, in consecinta,
generarea de NOx si SO2 de catre viitoarea Fabrica de OSB nu va determina in impact
semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei din zona investigata.
RAPORT DE MEDIU
3.1.11 Infrastructura
Referitor la infrastructura edilitara se poate sublinia faptul ca este uzata moral si fizic si nu
sunt respectate peste tot reglementarile urbanistice.
Strazile existente sunt in majoritate de exploatare sau neamenajate.

Se remarca lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile
de teren iar strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund
din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei.
3.2 CADRU NATURAL
3.2.1 Relieful şi geomorfologia

Amplasamentul prezentului proiect în faza PUZ în suprafaţă de 249.8 ha, se află situat
în partea de nord - est a municipiului Braşov.
Braşovul este cunoscut ca o aşezare tipică de poale de munte, străjuită din trei părţi de culmi
muntoase ce îl domină, în vecinătatea imediată, cu atitudini ce depăşesc 300 -1200m
(masivul Postăvarul, cu contraforţii săi Tâmpa şi Warte), iar în plan mai îndepărtat cu peste
2500m (munţii Bucegi).Ca oraş submontan, dezvoltarea Braşovului a fost evident influenţată
de cadrul natural geografic.
Zona studiată din PUZ se încadreză din punct de vedere morfologic, în sectorul situat în
şesul depresionar al Bârsei ce apare ca o "câmpie" întinsă, uşor înclinată spre nord unde în
depărtare, dincolo de lunca Oltului, se văd culmile domoale ale Munţilor Baraolt şi Bodoc.
Depresiunea Braşovului este considerată ca o arie de discontinuitate între Carpaţii Orientali

si cei Meridionali, fiind cea mai întinsă depresiune intramontană din munţii Carpaţi (peste
2000 Kmp).
De origine tectonică, Depresiunea Başovului apare astăzi ca o cuvetă uriaşă, cu baza plană,
ca o câmpie întinsă, aluvionară, uşor înclinată spre nord (Olt). Este înconjurată de munţi,
care o domină cu altitudini realative de peste 2000m în sectorul sudic, sub 1200 m în est şi
aproximativ 500 m în nord şi vest.
Amplasamentul în studiu este situat pe treapta joasă a depresiunii tectonice

intramontane a Braşovului, la altitudini cuprinse între 514,80 şi 521,50 m.
Formele de relief sunt reprezentate, în această zonă, de şesuri aluviale, de acumulare fluvio
- lacustră, cu suprafaţa relativ plană.
În succesiunea formaţiunilor cuaternare, ce alcătuiesc umplutura sedimentară a
Depresiunii Braşovului, spre suprafaţa terenului se află un orizont petrografic, dezvoltat
predominant în facies - dietritic (pietriş şi nisip) a cărui grosime depăşeşte 60 m.
În masa depozitelor grosiere se găsesc intercalate, la diferite nivele, lentile subţiri de
terenuri coezive, aflate în stare consistentă.
Pe treapta joasă a depresiunii, în zonele în care apa a stagnat timp îndelungat (bălţi,
mlaştini, etc.), în masa terenurilor coezive se găsesc intercalate şi pământuri cu

RAPORT DE MEDIU
umiditate, porozitate şi compresibilitate ridicată, cu frecvente resturi vegetale incluse în

masa lor.
3.2.2 Hidrologia şi hidrogeologia

3.2.2.1 Hidrologia
Parte componentă a Depresiunii Brasov - compartimentul depresionar Tara Bârsei,
unde se află perimetrul teritorial interesat, la limita nordică a municipiului Braşov în lungul
liniei de cale ferata Brasov -Sighisoara, pe terasa de albie majoră a părâului Timişul
Sec.Zona studiată în prezentul PUZ este situată pe malul stâng al râului Timişu Sec, în
cuprinsul albiei majore al acestei văii până la confluenţa cu părâul Ghimbăşel ce limitează
amplasamentul în partea de nord.
Teritoriul studiat este localizat în extremitatea nordică a culoarului Bran, golful

Râşnovului, în zona de contact cu marea depresiune a Braşovului. Golful cuaternar al
Râşnovului are un relief de platformă, în timp ce, treapta mai înaltă ce îl margineşte la est,
are altitudini cuprinse între 900 -1100 m, constituind un relief de eroziune.
Regiunea studiată are, dupa cum s-a amintit, caracterul unei câmpii piemontane de
acumulare proluvio-aluviala, cu terase şi şesuri în care râurile sunt meandrate. Râurile cu
caracter torenţial care ferestruiesc versanţii înconjuratori, au transportat în zona
depresionară, material aluvionar eterogen, care, în acelaşi timp, a acoperit limita tranşanta
care trebuia să existe între ramura muntoasă şi zona depresionară.
Amplasamentul este separat de lunca râului Timişu Sec de calea ferată Braşov - Sighişora.
Zona nu prezintă riscul de inundabilitate. De-a lungul albiilor celor două cursuri de apă au
fost executate lucrări hidrotehnice împotriva inundaţiilor.
Regimul de curgere al Timişului Sec este influenţat de priza de apă de pe râul Timiş, în zona
Dâmbul Morii, de unde o mare cantitate de apă este deversată permanent pe
valea canalul Timiş, care asigură alimentarea cu apă industrială a municipului Braşov.
3.2.2.2 Hidrogeologia
Varietatea formaţiunilor geologice şi a naturii conţinutului petrografic al rocilor
componente din cuprinsul depresiunii Bârsei, în general, şi al teritoriului din zona unde este
amplasat proiectul PUZ permite acumularea unor cantităţi de ape subterane.
In acest sens, nivelul pânzei de apă freatică este strâns legat de variaţia nivelului apei de pe
valea Timişului Sec, care în condiţiile scurgerii medii de ape, nivelul stratului acvifer este la
cca.2-4m sub cota terenului terasei de albie majoră pe care se fac amenjarile obiectivelor
cuprinse în proiectul în faza PUZ.
Dupa analizele fizico-chimice efectuate în timp, reiese că stratele acvifere cantonate în
depozitele pliocene şi cuaternare, care se găsesc la adâncimi mai mari de 40-50m, sunt
calitativ corespunzătoare pentru alimentarea cu apă a zonei. Estimările din literatura de
specialitate făcute pe baza unor masurători executate în timp, arată că în situaţia unor foraje
executate la N de municipiul Braşov, debitul de apă al unui asemenea foraj este de peste
5-6 l/s. Este probabil ca din foraje de adâncime pentru ape subterane (150m) debitele de
apă freatică să fie chiar mai mari.
Formaţiunile care intră în alcătuirea subsolului depresiunii Braşovului şi care prezintă
importanţă în studiul de faţă, sunt de vârsta romaniană şi cuaternară.

RAPORT DE MEDIU
Formaţiunile mai vechi se găsesc în ramurile muntoase care încadrează depresiunea,

fiind reprezentate prin calcare jurasice, gresii şi conglomerate cretacice. Datele
obţinute prin forajele de pe amplasamentul studiat, au stabilit că sub pătura de sol fertil,
urmează un complex litologic coieziv.
Analizând granulometric acest coieziv, se constată că în jumătatea superioară, fracţiunea
praf este dominantă, iar spre baza creşte fracţiunea nisip, apar şi elemente de pietriş, fapt
pentru care s-au stabilit două strate , dar, din punct de vedere geotehnic, acest complex
coieziv se comportă ca un strat unitar insensibil la tasări care să nu se înscrie în limitele
admise de STAS.
Forajele de prospecţie realizate la balastiera Ghimbav pentru determinarea rezervelor, au
indicat grosimea de peste 20,00m a materialului macrogranular (orizontul de pietriş cu
nisip).
Cercetările geologice şi geotehnice, au stabilit cu certitudine că în subteran nu se găsesc
zăcăminte de hidrocarburi, cărbuni, sare, alte formaţiuni stratigrafice din categoria mâl,
turbă, goluri carstice etc.
Sondajele executate în perimetrul cercetat au pus în evidenţă următoarea succesiune
litologică:
Sub pătura de umpluturi şi de sol vegetal a fost întâlnită o succesiune de lentile de
praf argilos nisipos, praf nisipos şi nisip prăfos, cu grosimi cuprinse între 0,40-1,10 m.
Lentilele de praf se găsesc predominant în stare consistentă (I.C. = 0,53 - 0,58, I.P. = 1,71 -
19,3%). Valorile caracteristicilor de rezistenţă pentru prafuri consistente sunt
următoarele: greutatea volumică () = 1,85 g /cm3, unghiul de frecare internă ()
= 24 , coeziunea ( c ) = 10 kPa. Valorile orientative de calcul pentru modulul de 0
deformaţie liniară E sunt cuprinse între 7000 şi 11000 kPa.
Lentilele de nisip prăfos prezintă îndesare medie şi umiditate ridicată. În masa lor sunt
intercalate pe alocuri fragmente mici şi medii de pietriş.
În general resturile vegetale incluse în lentilele coezive sunt rare.
Stratul grosier format din nisipuri prăfoase cu pietriş şi din fragmente de pietriş şi bolovăniş
cu interspaţiile umplute cu nisip prăfos a fost întâlnit de la adâncimi cuprinse între 1,10 şi
2,50 m.
3.2.3 Clima
Din punct de vedere climatic, zona Braşov - încadrată în climatul temperat -
continental, se situează la tranziţia dintre climatul continental vest european, de nuanţă
oceanică, şi cel excesiv continental, din est.
Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este
de tip continental moderat dominat de circulaţia atmosferică din sud-vest şi nord-vest. In
sens latitudinal climatul acestei regiuni este influenţat şi de masele de aer reci, polare,
precum şi de cele, calde, de componenta sudică. Deşi prin structura sa climatică
Depresiunea Braşovului constituie o unitate bine individualizată totuşi din analiza distribuţiei
teritoriale a valoilor principalilor parametri climatici (temperatură, precipitaţii, umiditate
atmosferică, vânt etc.) rezultă că această întinsă depresiune prezintă trei compartimente
topoclimatice corespunzătoare compartimentării geomorfologice. Astfel compartimentul
vestic unde este situat teritoriul luat în studiu, cuprinde aşa zisa "Tara Bârsei" şi golfurile
depresionare adiacente, se caracterizează printr-un climat cu nuanţă mai moderată şi mai
umed, ca urmare a unei influenţe mai puternice a advecţiei vestice.

RAPORT DE MEDIU
3.2.3.1 Temperatura aerului

Trăsăturile climatului depresiunii în general sunt puternic modificate de condiţiile fizico
- geografice locale, astfel încât acest bazin depresionar se caracterizează printr-un regim
climatic cu nuanţe de excesivitate (amplitudini termice mari), cu frecvente inversiuni de
temperatură.
In general, aşa numitul "efect de depresiune" constă, din punct de vedere termic, în
intensificarea proceselor de răcire radiativă nocturnă şi a celor de încălzire, prin insolaţie,
ziua.
In luna cea mai caldă a anului (august, în climatul alpin şi iulie, în regiunea Hoghizului,
Racoşului, Ghimbavului, Cristianului si Braşovului), temperatura medie are valori
cuprinse între 18 - 19C in depresiuni (18,7C la Făgăras, 18,0C la Hoghiz, 17,8C la
Braşov) si 5,7C la vârful Omul.
Microclimatic, teritoriul acestui amplasament se încadrează în zona climei temperate, cu
influienţe predominant oceanice din vest, dar şi din nord-est, continental-moderată,
caracterizată prin temperatura medie anuală de: 7,7C.
In luna ianuarie, fundul Depresiunii Braşov este la fel de rece ca şi înălţimile de peste 1000
m, temperaturile fiind mai moderate în zonele de 300 - 400 m altitudine.
Vara temperatura este pozitivă, luna cea mai caldă fiind luna august la altitudini mari
(6C) şi iulie în oraş, unde încălzirea aerului este mai intensă şi temperatura depăşeşte 20C.
In anotimpurile de tranzit, primavara şi toamna, temperatura se menţine la 0C pe înălţimile
muntoase, dar creşte la 10 - 12C în oraş.
3.2.3.2 Precipitaţii şi stratul de zăpadă

Efectul de depresiune" se resimte şi în regimul precipitaţiilor.
Circulaţia atmosferică din NV şi procesele de convecţie dinamică, intense, ce conduc la

dezvoltarea norilor cu un potenţial pluvial remarcabil, aria precipitaţiilor abundente se
limiteaza de regulă la teritoriul montan şi submontan al Braşovului, ce beneficiază de
cantităţi medii anuale de precipitaţii de peste 800mm. De acest surplus însemnat de
precipitaţii nu beneficiază în aceeaşi măsură, şesul depresionar al Bârsei care de regulă,
rămâne în afara acţiunii nucleelor formaţiunilor noroase puternice, dezvoltate sub influenţa
pluviogenă a culmilor montane înalte din sud (Postăvarul, Bucegi), primind numai
precipitaţii ce vin din Vest şi care "udă de regulă întreg podişul Transilvaniei.
Circulaţia atmosferică din sud şi sud - vest, precipitaţii ce escaladează munţii Bucegi,
Postăvarul, Piatra Craiului şi ajung în sectorul depresionar al Braşovului sunt diminuate
uneori (la viteze mari ale vântului) prin aşa zisele efecte de tip "föhn" ce fac ca
cuantumul anual al precipitaţiilor în depresiune să fie mai mic aici cu peste 200mm.
Frecventele procese föhnale au condus în zona urbei la cantităţi reduse de precipitaţii, în

special în februarie înregistrându-se sub 30 mm sau chiar sub 20 mm (Bod 19,7 mm).
Dependent de caracterul circulaţiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitaţii prezintă
o serie de fluctuaţii neperiodice.

RAPORT DE MEDIU
Ninsorile apar aici din luna noiembrie, anual ele însumând aproximativ 40 de zile, iar in
sezonul rece câte 8 - 9 zile lunar (ianuarie).
Astfel din datele climatice înregistrate la staţia meteorologică Ghimbav (şesul
depresionar al Bârsei) pe o perioadă de 35 de ani, rezultă;
- Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor atmosferice 593,7mm
- Cantitatea medie lunară cea mai mare (VII) 184,5mm
- Cantitatea medie lunară cea mai mică (II) 24,7mm
- Nr. Mediu anual de zile cu precipitaţii (0,1mm) 146,6
- Grosimea maximă a zăpezii 96cm
- Adâncimea maximă a îngheţului în sol 60cm
3.2.3.3 Regimul eolian

Regimul eolian al şesului depresionar al Bârsei întruneşte caracteristicile
depresiunilor intramontane largi.
Influenţa obstacolului orografic asupra regimului eolian al depresiunii este evidentă,

manifestându-se prin efectul de baraj şi canalizare, prin prezenţa brizelor de relief
precum şi prin aşa numitul efect de tip "föhn".
Potrivit legilor care guvernează circulaţia generală a atmosferei, pe vârfurile dominante

ale munţilor din zonă ca în atmosfera liberă, vânturile dominante ale
munţilor din zonă ca şi în atmosfera liberă, vânturile dominante bat din nord - vest.
Adăpostită de barajul natural al munţilor, depresiunii Braşov îi sunt caracteristice în

general, mişcările slabe ale aerului, mai ales iarna şi noaptea, când calmul reprezintă 30-
50% şi chiar mai mult. La viteze ale vântului de 10m/s, pe munţii cei mai înalţi, în
depresiune vântul are viteze circa 3m/s, iar la vitezele excepţionale de peste 40m/s, în
Depresiunea Braşov viteza se reduce la jumătate (20-25m/s). din datele staţiei
meteorologice Ghimbav, calmul reprezintă în această zonă, în medie anuală, 47,9% din
totalul observaţiilor efectuate pe o perioadă de 35 de ani.
Inălţimea şi masivitatea redusă a munţilor Nemirei şi Breţcului, a munţilor Perşani, precum

şi deschiderea largă a culoarului Rucăr - Bran, facilitează pătrunderea maselor de aer din
est, respectiv din vest spre depresiune, făcând ca in zona mai deschisă Ghimbav -
Stupini - Sânpetru, şi în continuare, de-a lungul axei longitudinale a Depresiunii Braşov
spre Târgu Secuiesc frecvenţa vânturilor din sectorul vestic (SV, V şi NV) să depăşească
34%, iar cea avânturilor din est (SE, E, NE) să ajungă la aproape 13%.

RAPORT DE MEDIU
3.2.4 Biodiversitatea
Perimetrul ce face obiectul proiectului propus, este situat într-o zonă lipsită de interes
major din punct de vedere al biodiversităţii. Amplasamentul PUZ nu se află într-o zonă de
interes major pentru mediu şi nici în vecinătatea unei astfel de zone.
Cea mai apropiată rezervaţie naturală este situl NATURA 2000 -ROSCI0055-"Dealul Cetăţii -
Lempeş" ce se află în partea de nord - est a amplasamentului la o distanţă de cca. 4-5km
de amplasamentul PUZ.
Slaba reprezentativitate a biodiversităţii în teritoriul studiat se datorează interacţiunilor

multiple şi pe termen foarte lung dintre factorii de mediu şi cei antropici. Pe teritoriul
studiat factorii ce au impactat biodiversitatea au fost centrate în cea mai mare proporţie
pe activităţi agricole iar în ultima perioadă resimţindu-se un impact industrial şi unul produs
de urbanizarea zonei.
Ca urmare a dezvoltării zonei urban - edilitare şi a celei industriale în paralel cu activităţile

agricole în perimetrul PUZ, asupra biodiversităţii ce a existat s-a produs un impact. Datorită
acestor factori este dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat integritatea naturală, care să
mai păstreze echilibre naturale funcţionale.
Activităţile practicate au dus la eliminarea ecosistemelor naturale deschise. Acestea apar

în cea mai mare parte sub forma unor agrosisteme, având o oarecare valoare din punct
de vedere al biodiversităţii prin apariţia unor pajişti de-a lungul luncilor celor două cursuri
de apă unde se întâlneşte o vegetaţie ierboasă mezofilă. Prezenţa unor perimetre utilizate
ca fâneţă a permis dezvoltarea unor specii fără însă a exista populaţii care să ducă la
fundamentarea unor decizii de management conservativ, speciale.
In privinţa pajiştilor, sub aspect economic, valoarea furajeră rămâne cea dominantă.
Capacitatea de suport a pajiştilor este însă mult diminuată datorită dimensiunii spaţiale şi
temporale a impactului, a practicilor abuzive şi necontrolate.
3.2.4.1 Flora
Flora zonei este una specifică depresiunilor intramontane cu terenuri ce au fost sau
sunt exploatate ca terenuri agricole.
In prezent terenurile libere de construcţii de pe amplasamentul proiectului în faza PUZ sunt

parcelate şi au diferite utilizări ca terenuri legumicole, terenuri cu culturi furajere sau
terenuri lăsate necultivate utilizate ca fâneaţă pe care s-a instalat o vegetaţie spontană fără
valoare economică.
După cum am specificat amplasamentul se învecineaă pe latura de est cu albia

râuluiTimişul Sec iar latura de nord este limitată de albia părâului Ghimbăşel.
De-a lungul râurilor s-a instalat o vegetaţie abundentă erbacee şi lemnoasă ce protejează
luciul de apă. In cadrul acestei vegetaţii se disting două tipuri de habitate:
- Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
- Vegetaţie lemnoasă de-a lungul râurilor montane
RAPORT DE MEDIU
De asemenea, de-a lungul luncilor celor două cursuri de apă se întâlneşte vegetaţie
ierboasă mezofilă formând pajişti de diferite dimensiuni
Dintre speciile lemnoase existente în albiile acestor râuri au fost identificate Salix alba,
Salix babylonica, Salix caprea, Alnus incana, Sambucus nigra, Salix lanceolata, Rosa
canina .
Flora acvatică apare izolat în perimetrul de implementare a proiectului, suma
suprafeţelor rămânând neglijabilă. Biomurile acvatice nu prezintă formaţiuni acvatice
particulare care să impună luarea unor măsuri de management conservativ special.
3.2.4.2 Fauna terestră şi acvatică

In cadrul perimetrului PUZ fauna este slab reprezentată deoarece terenurile sunt
terenuri agricole parcelate limitate de zone cu construcţii edilitare sau industriale.
Cursurile de apă situate în vecinătate şi la limita amplasamentului PUZ respectiv râul

Timişul Sec şi părâul Ghimbăşel nu sunt populate cu faună pişcicolă , datorită intervenţiei
antropice, lucrărilor de regularizare ale albiilor pentru evitarea inundării zonelor limitrofe,
şi mai ales deversărilor de ape uzate ale diverşilor agenţi economici.
Microfauna acvatică este corespunzătoare categoriei de calitate (III) în care se încadrează

apa cursurilor de suprafaţă.
Zona este populată din punct de vedere al nevertebratelor cu specii de amfibieni şi

reptile. De asemenea în zona luncilor cuibăresc specii de păsi rezidente şi migratoare.
3.2.5 Solul
3.2.5.1 Tipuri şi caracteristici ale solului
Prezenţa unităţii montane şi de podiş are drept consecinţă o diferenţiere altitudinală a
condiţiilor climatice, o etajare a vegetaţiei şi implicit un înveliş de sol destul de variat şi
complex.
In depresiunea Braşov pe suprafeţele cele mai coborâte apar soluri aluviale, soluri gleice şi
îndeosebi soluri hmicogleice. Tot aici se întâlnesc soluri brune cu orizont de pietriş la mică
adâncime, soluri cernoziomoide cambice, soluri argiloiluviale podzolice cu caracter planic şi
soluri brune închise, iar pe glacisuri şi piemonturi urcă până la contactul cu muntele solurile
brune podzolite, soluri brune (eu- şi mezobazice) şi soluri argilo iluviale podzolice cu o pantă
de maxim 2%.
In zona amplasamentului sunt caracteristice solurile brune acide, brune luvice si solurile
argilo-iluviale, luvice fara o umiditate freatica abundenta. In acest sens, si in
tiponimia locala perimetrul studiat este inclus intr-o zona de suprafete uscate
cunoscuta sub nume de Rogvaze, La Tauri, Stupini, etc.
3.2.5.2 Clasificarea tipurilor de folosinţă a terenurilor

Evaluările actuale privind utilizarea terenurilor sunt limitate la o descriere generală
care se referă la impactul suferit de anumite zone în raport cu potenţialul productiv al
acestora cu pierderea resurselor pedologice. Astfel de evaluări nu iau în considerare

RAPORT DE MEDIU
impactul provocat de distrugerea solului , impactul asupra veniturilor agricultorilor

particulari.
Topografia şi geologia zonei determină în mare măsură tipul predominant de agricultură.
O altă modalitate de utilizare a terenului o reprezintă zona industrială şi zona de depozite şi
prestări servicii.
Utilizarea terenului ca zonă urbanistică este evidenţiată grupat pe strada Baciului unde
locuinţele individuale sunt situate pe ambele laturi ale străzii dar sunt şi locuinţe individuale
dispersate pe amplasamentul PUZ.
Pe lângă aceste folosinţe, se mai pot identifica unele suprafeţe mici (de câteva sute de metri
pătraţi), în curţile localnicilor, utilizate ca grădini de legume şi zarzavat şi uneori cultivate cu
porumb sau cartof pentru uz propriu. De altfel, şi pomicultura este practicată pentru uz
gospodăresc.

RAPORT DE MEDIU
4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE

PENTRU PUZ INCLUSIV, ÎN SPECIAL, CELE REFERITOARE
LA ORICE ZONE DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU
MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG
57/2007, ORD. 1964/2007 ŞI HG 1284/2007.
Pe baza informaţiilor privind starea mediului în zonă, a conţinutului şi obiectivelor

proiectului de plan şi ţinând cont de problemele de mediu existente identificate la nivel
naţional, regional şi local, au fost identificate o serie de probleme de mediu care pot fi
considerate ca fiind în legătura cu PUZ-ul propus.
Probleme de mediu identificate ca fiind relevante vor sta la baza stabilirii obiectivelor de
protecţie a mediului pentru PUZ-ul analizat.
Cea mai apropiată rezervaţie naturală este situl NATURA 2000 "Dealul Cetăţii - Lempeş" ce
se află în partea de nord - est a amplasamentului la o distanţă de cca. 4- 5km.
Limita PUZ
Limita ROSCI
Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru
planuri şi programe, sunt: aerul, zgomotul şi vibraţiile, sănătatea umană, apa
solul/utilizarea terenului, biodiversitatea, populaţia, managementul deşeurilor,
infrastructura rutieră/transportul, peisajul.
Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona

analizata sunt prezentate in tabelul urmator:

RAPORT DE MEDIU
Factor de
mediu Probleme relevante existente privind mediul din zona amplasamentului PUZ
Aer Calitatea aerului din zona este influentata de urmatoarele aspecte:
- Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare
ale zonelor industriale existente.
- Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13.
(vezi capitolul 3.1.5 privind starea actuala a mediului - referitor la calitatea aerului)
Nivelul imisiilor in aer determinate prin modelare matematica pe baza datelor privind emisiile
provenite de la sursele stationare de pe amplasamentul PUZ apartinanad fabricii de placi din aschii
lemnoase KRONOSPAN ROMANIA, indica valori care se incadreaza in limitele admise conform
Ord.592/2002 sau STAS 12574/87,conform hartilor de dispersie anexate.
Nivelul concentratiei de formaldehida, determinata la imisie pe strada Baciului, conform
determinarilor periodice efectuate de catre ECOIND Bucuresti, arata faptul ca valorile se situeaza
sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87.
Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata prin sistemul national de
monitorizare a calitatii aerului. Conform datelor statistice publicate pe siteul APM BV pentru
luna martie 2010 prin Buletinele pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului in
judetul Brasov, la cea mai apropiata statie automata de monitorizare a calitatii aerului de
amplasamentul PUZ- la Sanpetru, concentratiile masurate pentru indicatorii SO2, NOX, ozon,
PM10 si CO sunt mai mici decat valorile limita admise conform Ord.592/2002 (conform
raportului anexat privind starea mediului in judetul Bv pentru luna martie 2010).
Apa a)Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila .
(vezi capitolul 3.1.1 privind starea actuala a mediului - referitor la sistemul de alimentare cu
apa)
Alimentarea cu apă a zonei este aigurată prin puţuri forate a cărei potabilitate variază în
funcţie de distanţa de sursele de poluare. Cantitatea şi calitatea apei potabile variază în
funcţie de depărtarea de sursele de poluare ceea ce rezultă ca o problemă relevantă că
asigurarea cu apă potabilă este necorespuzătoare datorată inexistenţei unei delimitări
corespunzătoare a zonelor de protecţie sanitare şi a deficienţei în monitorizare a calităţii apei
potabile. Cercetările au arătat că la adâncimi de 40-50m apele subterane sunt
corespunătoare pentru alimentarea cu apă. Apa subterană este folosită de unităţile
economice şi industriale din zonă şi de locuinţele private de pe amplasamentul PUZ. Datorită
lipsei sistemului de canalizare în zona proiectului propus există posibilitatea poluării apelor
subterane. (In programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută realizarea unui sistem
centralizat de alimentare cu apă în cartierul Stupini. Lucrările sunt cuprinse în programul
ISPA care s-a aprobat la organismele aferente Consiliului Europei.)
b)Absenta retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale

(vezi capitolul 3.1.2 privind starea actuala a mediului- referitor la sistemul de canalizare)
- Construţiile de pe amplasamentul PUZ nu sunt racordate la sistemul centralizat de
canalizare ape uzate menajere. Evacuarea apelor uzate de la construcţiile existente se
rezolvă prin bazine vidanjabile, fose septice, sau alte sisteme locale. (In prezent, ca
solutie provizorie, pina la finalizarea lucrarilor de canalizare ape menajere, KRONOSPAN
ROMANIA colecteaza apele uzate menajere din incinta fabricii existente, in bazine
vidanjabile si le evacueaza prin vidanje catre o statie de epurare). Evacuarea apelor
uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele
aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului
BRASOV.
- Pe amplasament exista un sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale. Apele
pluviale de pe amplasamentul PUZ (exclusiv apele pluviale provenite din incinta
industrială existenta apartinind fabricii de produse lemnoase KRONOSPAN) se scurg libere
la nivelul solului.
c)Calitatea necorespunzatoare a paraului Timis, situat in afara amplasamentului

PUZ, dar in imediata vecinatate, dupa linia CF Sighisoara-Bv care limiteaza in
partea de Est PUZ-ul analizat.
(vezi capitolul 3.1.3 privind starea actuala a mediului - referitor la caliatea apelor de
suprafata)
Conform rapoartelor privind starea factorilor de mediu, intocmite de serviciul de monitorizate

RAPORT DE MEDIU
Factor de
SGA-Brasov, unul din cele mai poluate cursuri de apa din judet este pariul Timis-tronsonul
situat intre deversorul aflat la iesirea din municipiul Brasov si confluenta Ghimbasel.
Calitatea necorespunzatoare a apelor curgatoare pe anumite sectoare, se datoreaza poluarii
cu ape menajere si industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitarii deseurilor
industriale si menajere neconforme, neaplicarii codului bunelor practici agricole si poluarii
istorice. Sub aspectul poluarii apelor de suprafata in judetul Brasov, zona canalului Timis prin
tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel este considerata -
zona critica. Global sectiunea s-a incadrat, din punct de vedere fizico-chimic, in clasa V de
calitate cu o stare ecologica proasta, conform adresei nr.6990/04.12.2009, punctul 3, emisa
de SGA Bv, anexata.
Zgomot Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate
sunt:
- Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se
afla pe teritoriul intreprinderii).
- Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata.
- Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara ce margineste la
Est aria analizata
- Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.
(vezi capitolul 3.1.7 privind starea actuala a mediului referitor la nivelul de zgomot)
Pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m
(echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar
restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea
In general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile

industriale existente, este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului
usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara. Conform hartii de
zgomot privind nivelul de zgomot avand ca sursa traficul rutier pentru municipiul Brasov,
valorile nivelului de zgomot se situeaza la limita de nord a amplasamentului PUZ (pe strada
Baciului) la valori mari in apropierea drumului national DN13 .
Masuratorile efectuate de APM Brasov, in imediata vecinatate a fabricii de placi din aschii
lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, in timpul functionarii in conditii
normale a acesteia, inspre strada Baciului, in zona unde valul de pamint este intrerupt,
relevă faptul că nivelul de zgomot se situeaza la o valoare echivalenta Leq cuprinsa intre 45-
47 dB(A).
Sanatate Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor
trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona:
- Funcţionarea capacitătilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecinătatea

acestuia.
- Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. (Utilizarea ca apă potabilă, a
apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a căror calitate variază în funcţie de
depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc).
- Amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecinătatea căii
ferate Braşov - Sighişoara, drumului naţional DN13 precum şi în apropiere de centura
ocolitoare a Braşovului.
(vezi capitolul 3.1.10 privind starea actuala a mediului- referitor la starea de sanatate a
populatiei)
apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de
sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu, din
care s-au desprins urmatoarele concluzii generale:

RAPORT DE MEDIU
Factor de
a) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor investiţii
ale SC Kronospan Romania S.R.L. în zona aleasă.
acestuia.
c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând în calcul condiţiile initiale de mediu şi
mediu şi sănătate şi nu la cele caracteristice funcţionării acestor aspecte care se regăsesc în
lucrarea de evaluare a riscului şi impactul asupra stării de sănătate pentru noile investiţii).
Din analiza situaţiei existente reies următoarele:

Biodi-
versitate a) Amplasamentul PUZ nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru mediu şi
nici la limită sau în vecinătate. Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000
ROSCI0055- "Dealul Cetăţii - Lempeş-Mlastina Harman" ce este situat în partea de est a
amplasamentului PUZ la o distanţă de cca. 4 Km.
b) Perimetrul se află într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al
biodiversităţii.
Din analiza situaţiei existente reies următoarele disfuncţionalitati principale:
Mediul
social si - In oraşul Braşov, se impun stringent masuri în unele cartiere, pentru a contracara
economic acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbătrânirea populaţiei.
In contextul crizei economice mondiale ce a afectat şi ţara noastră şi implicit şi pe
locuitorii municipiului Braşov, ce a dus la falimentare unui număr considerabil de
societăţi comerciale şi la mărire numărului de şomeri, este necesar promovare unor noi
proiecte de investiţii.
- Dezafectarea societătilor industriale din oraş a necesitat găsirea unor noi
amplasamente pentru zone industriale care să creeze locuri de muncă.
- Necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea
activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii.
- Ponderea foarte redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii,
sanatate, sport, agremet, etc).
Peisajul Zona studiată este ocupată în prezent parţial de funcţiunea de locuire, reprezentată de case
individuale pe lot, cu regim de înalţime mic şi de o zonă industrială reprezentată în principal de
fabrica de produse lemnoase Kronospan. Se remarcă lipsa dotarilor si echipamentelor
conexe locuirii, cum ar fi dotările comerciale şi de servicii, de loisir, sport, spaţii verzi.
Raportul spaţiu liber - spaţiu construit este net în favoarea spaţiului liber. Zona, beneficiind
de o suprafaţă foarte mare de teren liber de construcţii, oferă astfel un suport pentru
dezvoltare urbană, pentru extinderea oraşului în partea de nord, nord-est. Această
dezvoltare urbană are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone
transformand-o într-un cartier urban al Braşovului.
Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se
gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ
care sa se repercuteze asupra acestora.

RAPORT DE MEDIU
Solul/ Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte:

Utilizarea - In zona nu au fost semnalate soluri cu potential de contaminare istoric.
tere- - Folosinţa actuală a terenurilor este pentru agricultură, zone rezidenţiale, zone industriale
nurilor şi prestării servicii.
- Culoarul liniilor aeriene de inalta tensiune care strabate zona genereaza prin zona ei de
influenta o suprafata mare cu interdictie de construire
- Terenul este parcelat şi majoritatea parcelelor sunt libere de construcţii.
- Exista parcele fara acces, cu un raport al laturilor total disproportinat in favoarea
adincimii (loturi foarte lungi si inguste) .
- Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de aces,
depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente dar si a celei propuse este protejata
prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de
natura sa afecteze solul.
- Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind
societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL
255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii
industriilor din zona centrala a orasului si amplasamentul, proprietatea societatii
comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea.
- Suprafata unde unde sunt amplasate utilajele tehnologice si celelalte spatii active (cai
de aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente este protejata prin betonare
sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze
solul.
Factori In zona se emit gaze cu efect de sera, generate de arderea combustibililor.

climatici
În continuare, conform Anexei 1 la Planul Naţional de acţiune pentru protecţia mediului -

2008 se prezintă Lista problemelor de mediu identificate, grupate în categorii :
COD CATEGORII DE PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU

01. Calitatea necorespunzătoare a aerului
01.1 Poluarea aerului datorată traficului rutier

01.2 Poluarea atmosferică generată de emisiile de poluanţi produşi de sursele staţionare ale unor unităţi industriale
01.7 Poluarea accentuată a aerului datorată lipsei/diminuării suprafeţei spaţiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de
aliniament, spaţii verzi amenajate)
03. Cantitatea şi calitatea necorespunzătoare a apei
03.1 Cantitatea şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile
03.1.1 Asigurarea parţială şi necorespunzătoare cu apă potabilă a oraşelor

03.1.2 Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă în unele localităţi rurale
Absenţa reţelelor de canalizare în sistem divizor (existenţa/utilizarea aproape generalizată în localităţi, a reţelelor de canalizare
03.1.7
în sistem unitar)
03.2 Poluarea apelor de suprafaţă
03.2.8 Lipsa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate menajere în localităţile rurale
07. Degradarea mediului natural şi construit
7.9 Modificarea folosinţei terenurilor naturale sau agricole în terenuri pentru construcţii

RAPORT DE MEDIU
08. Urbanizarea mediului
8.4 Absenţa delimitării zonelor rezidenţiale de cele industriale

8.5 Sistem necorespunzător de colectare a apelor pluviale
8.6 Lipsa întreţinerii şi amenajării tuturor străzilor
8.8 Lipsa sistemului de monitorizare a zgomotului ambiental şi al vibraţiilor
12. Asigurarea necorespunzătoare a stării de sănătate a populaţiei
12.1 Sistem deficitar de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane, în raport cu calitatea mediului
12.2 Absenţa datelor privind cuantificarea efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei
12.3 Necunoaşterea efectelor radiaţiilor electromagnetice în spaţiul urban asupra populaţiei
5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA

NIVEL NAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI
MODUL CUM S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE
ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL
PREGĂTIRII PLANULUI
În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate
de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi
internaţionale (europene şi globale) pe care le are România în domeniul mediului.
Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice şi relevante pentru PUZ, au fost
utilizate obiectivele strategice şi specifice identificate în planurile şi programele de nivel
local, regional şi naţional, ţinând cont de problemele de mediu specifice zonei şi relevante
pentru PUZ propus identificate şi prezentate în cap. 4.
Planuri şi programe la nivel naţional:
Planul naţional privind strategia adoptată în problema mediului înconjurator, identifică

protecţia calităţii apelor ca obiectiv major, urmată de protecţia calităţii aerului.
Planul indică acordarea priorităţii măsurilor ce vor diminua poluările locale grave ce pot afecta
mediul şi/sau sănătatea populaţiei.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-

2020-2030:
Planul are ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile
prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să
folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială
al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - 2008:
Obiectivul strategic general al protectiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în

România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea
RAPORT DE MEDIU
nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea

stării patrimoniului natural de care România beneficiază.
Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov - 2007:
Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente în scopul

atingerii unui nivel economic ridicat. Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea
efectivă a infrastructurii la nivel judeţean, în special a celei de transporturi. Crearea de noi
investiţii în judeţ, semnificative ca valoare şi cantitate, mai ales în direcţia dezvoltării de
afaceri noi cu potenţial de creştere rapidă.
Asigurarea de servicii suport pentru afaceri în toate zonele urbane ale judeţului, în scopul
acoperirii nevoilor mediului de afaceri din judeţ şi al creşterii atractivităţii investiţionale.
POR 2007 - 2013 - Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru polul de
creştere (PC) - Municipiul Braşov şi zonele adiacente (noiembrie 2008) , indică
măsurile stringente ce se impun în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea
problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbatrânirea populaţiei. Conform PIDU ,
in orasul Brasov, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea
problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara
de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de nord- Bartolomeu
Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia
geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport si campus
universitar, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare
deoarece au suprafete de teren disponibile, acces la drumuri europene si nationale.
În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu specifice pentru
PUZ propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu
obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local) şi în ordinea priorităţilor de
mediu stabilite în cap. 4. Pentru fiecare din aceste obiective se prezintă consideraţii
privind modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective la elaborarea proiectului în fază
PUZ propus.

RAPORT DE MEDIU
Tabel: Obiective , masuri si tinte

Factori/aspect Obiective de mediu stabilite prin PUZ/ Tinta
Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local
de mediu masuri
APA / Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul Asigurarea calitatii apei potabile/
Lipsa durabil al resurselor de apă Masuri: Respectarea indicatorilor de
sistemelor Obiective specifice: Racordarea la reţeaua publică de distribuţie a calitate a apei potabile
centralizate de - Satisfacerea cerinţelor de apă la sursă pentru apei potabile sau asigurararea necesarului de conform Legii nr. 458/2002
alimentare cu populaţia din mediul urban şi rural prin valorificarea apa din sursă proprie cu avizul modificata si completata cu
apa potabila superioară a capacităţilor disponibile ale surselor Inspectoratului Sanitar Braşov la toate Legea 311/2004
existente pentru acoperirea deficitelor de apă constructiile de pe amplasamentul PUZ. Racordarea tuturor
potabilă. locuitorilor din zona PUZ la -
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor reteua publica de distributie
centralizate de alimentare cu apă şi canalizare din a apei potabile sau
aglomerările urbane prin Reabilitarea şi extinderea asigurarea necesarului de
sistemelor de distribuţie a apei din municipii şi oraşe. apa din sursă proprie cu
avizul Inspectoratului Sanitar
În programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută
Braşov la toate constructiile de
realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă în
pe amplasamentul PUZ.
cartierul Stupini. Lucrările sunt cuprinse în programul ISPA care
s-a aprobat la organismele aferente Consiliului Europei.
APA/ Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul Asigurarea unui sistem centralizat de
Absenta durabil al resurselor de apă canalizare pentru ape uzate menajere Respectarea indicatorilor de
retelelor de Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din calitate specifici apelor uzate
canalizare aglomerările urbane; Masuri: evacuate in canalizarea
menajere Conform Avizului de Gospodarire a Apelor urbana conform HG 188/02
nr.344/2009 privind „PUZ Strunga Mieilor", cu completarile si
Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin evacuarea apelor uzate menajere din modificarile ulterioare prin
retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie zona PUZ se va realiza prin retele HG352/05 (NTPA002/02)
printr-un program de investitii derulat de Primaria centralizate de canalizare, retele aflate in
Municipiului BRASOV. curs de executie printr-un program de Evacuarea apelor uzate
investitii derulat de Primaria Municipiului menajere prin reteua
Legea Apelor Nr.107/1996, modificată şi completată cu
Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si BRASOV. In partea de nord a zonei studiate centralizata de colectare a
completata de OUG nr.12/2007 . au fost amplasate de o parte si de alta a municipiului Brasov.
pariului Ghimbasel doua statii de pompare
HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile
care vor prelua apele menajere din cartierul
de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu
Stupini si le vor refula intr-o
modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG conducta catre statia de epurare
nr.210/2007 oraseneasca.

RAPORT DE MEDIU
Obiective de mediu la Tinta

Factori/aspect de
nivel naţional, regional Obiective de mediu stabilite prin PUZ / masuri
mediu
şi local
Apa / Dezvoltarea Asigurarea colectarii si evacuarii corespunzatoare a apelor meteorice . Respectarea
infrastructurii edilitare indicatorilor de calitate
Sistem şi managementul Masuri: specifici apelor uzate
necorespunzator durabil al resurselor de Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: evacuate in receptori
de colectare a apă naturali conform HG
apelor pluviale. Obiective specifice: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, ( exclusiv 188/02 cu completarile
- Extinderea reţelelor de de pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan - si modificarile
canalizare din aglomerările 46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un ulterioaree prin
urbane; canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea HG352/05
vor fi trecute prin separtoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de (NTPA001/02)
coalescente si opritoare de difuzie. Canalul va urma un traseu de la sud la
nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul
Ghimbasel. Din acest canal, apele vor fi descarcate in pariul
Gimbasel astfel:
la debite mici ale paraului Ghimbasel, apele vor fi descarcate
gravitational prin susubtraversarea cu clapet existenta;
la debite mari ale paraului Ghimbasel, in situatia blocarii clapetei de
evacuare si la debite de ape pluviale colectate din zona studiata in PUZ de
peste 500 l/s, apele pluviale vor fi directionate catre un bazin de retentie
si prin intremediul unei staii de pompare vor fi descarcate in regim
controlat prin conducta de refulare amplasata peste digul de protectie, in
paraul Ghimbasel.
- Evacuarea apelor pluviale de pe platforma actuala a Fabricii de placi din

aschii lemnoase, apartinind societatii Kronospan(46,65 ha) se realizeaza
astfel:
Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de
canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie. Apele pluviale
provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate
de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de
retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu
descarcare in acelasi bazin de retentie. (Restul apelor pluviale de pe
platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare
ape pluviale prevazute in prezentul PUZ).

RAPORT DE MEDIU
Factori/ Tinte
Obiective de mediu la nivel naţional,
aspect de Obiective de mediu stabilite prin PUZ / masuri
regional şi local
mediu
AER. Menţinerea calităţii aerului înconjurător în Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de -Respectarea
zonele care se încadrează în limitele normele in vigoare. indicatorilor de
prevăzute de normele în vigoare pentru Masuri: calitate privind
indicatorii de calitate - Vor fi admise activitatile industriale cu spatii de productie care sa nu permita niveluri de
Adoptarea măsurilor necesare pentru poluarea aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de emisii conform
limitarea pâna la eliminare a efectelor mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta Ordinului
negative asupra mediului. cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste 462/1993,
limitele admise. -Respectarea
- Minimizarea impactului asupra calitatii - Delimitarea zonelor de locuinte de zonele industriale prin perdelele de protectie in latime indicatorilor de
aerului. de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; calitate privind -
Controlul nivelului de poluare prin - Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile nivelul imisiilor
aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie de poluanti în
pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona atmosferă
introducerea de tehnologii mai puţin au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca conform
Ordin poluante. pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. 592/2002,
- Monitorizarea şi controlul emisiilor de - Pentru fabrica de cherestea propusa prin proiect, utilajele tehnologice au fost STAS
poluanţi în aer. echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de 12574/87
- Introducerea/utilizarea combustibililor compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in
care generează emisii reduse de curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se poluanţi.
obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica pe
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect baza de biomasa, ce se are in vedere afi construita, corespunde ultimelor standarde
de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei tehnologice, este prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea
energetice şi utilizarea surselor automata a arderii. Conform fisei tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt
regenerabile de energie. sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Aschiile de lemn care rezulta din operatia -
Ridicarea standardului de locuire în de rindeluire sunt retinute in instalatii mari si performante de filtrare, prevazute cu
mediul urban şi rural. filtre textile. În functie de anotimp, aerul filtrat este recirculat in hala sau evacuat in
- Crearea, reabilitarea şi extinderea atmosfera.
suprafeţelor ocupate de spaţii verzi în - Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime,
municipii şi oraşe. de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe
- Reducerea poluării atmosferice suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona.
asociată activităţilor industriale. - Reducerea
emisiilor de poluanţi
specifici traficului auto.

RAPORT DE MEDIU

Factori/aspect
nivel naţional, regional Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri
de mediu
şi local
ZGOMOT Reducerea zgomotului si Respectarea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili. Respectarea indicatorilor
vibratiilor in cartierele Reducerea impactului produsi de zgomot asupra receptorilor sensibili privind nivelul de zgomot
sensibile. stabiliti prin actele de
Reducerea poluarii fonice Masuri: reglementare detinute de din
industrie si transporturi agentii economici din zona
in asezarile umane. - Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea PUZ si standardele in
fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita vigoare.
crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba - indicatorilor de calitate
activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise. prevazuti in Ord MS
- Sunt prevazute perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral 536/1997
zonei industriale. - indicatorilor de calitate
privind nivelul de zgomot
sabiliti prin STAS 10009-
- Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei Kronospan si 88
inierbarea corespunzatoare a valului de pamint - HG321/2002 privind
evaluarea si gestionarea
- Fabrica de chereseea propusa prin proiect va fi prevazuta cu masuri de siguranta la zgomotului ambiental
sursele puternic emiţătoare de zgomot, (ecranări locale, carcasări locale, etc) astfel
incit nivelul de zgomot preceput sa se incadreze in limitele admise de legislatia in vigoare. La
punerea in functiune a fabricii de cherestea va fi facuta o monitorizare atentă pentru
identificarea la timp si corecţia eventualelor probleme.

RAPORT DE MEDIU
Aspect : SANATATEA UMANA

Factori/aspect Obiective de mediu la nivel Tinte
Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri
de mediu naţional, regional şi local
SANATATE Îmbunătăţirea calităţii Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru Respectarea:
mediului şi asigurarea unui protectia sanatatii populatiei - indicatorilor de
nivel înalt al calităţii vieţii în Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate calitate prevazuti in
zonele urbane şi rurale Masuri: Ord MS 536/1997
- Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita - indicatorilor de
- dezvoltarea aşezărilor poluarea atmosferica si fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in calitate pentru emisii
umane în zone care nu sunt vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in si imisii aer
supuse riscurilor naturale şi zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele prevazuti in
agenţilor poluanţi; admise Ord.462/1993,
- reducerea pierderilor - Delimitarea zonelor industriale de celelate zone rezidentiale. Se va lasa min. 30 m Ord.592/2002, STAS
energetice datorate izolării prin perdelele de protectie prevazute perimetral zonei industriale; 12574/87
termice ineficiente; - Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m - indicatorilor de
- crearea, reabilitarea şi inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 20-25 m, baza mica de 4,5-6m. calitate privind
extinderea suprafeţelor Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. nivelul de zgomot
ocupate de spaţii verzi în - Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei sub liniile de sabiliti prin STAS
municipii şi oraşe; inalta tensiune 10009-88
- reducerea poluării - Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile - indicatorilor de
atmosferice asociată principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie calitate privind apa
activităţilor industriale; (plantatii de aliniament) . potabila stabiliti prin
- reducerea emisiilor de - Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii Legea 458/2002
poluanţi specifici traficului verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de modificata si
auto; cartier in zonele mixte. completata cu legea
- asigurarea unui 311/2004
management corespunzător - Pentru siguranta, conform Avizului Sanitar nr.2084/A/27.08.2009, pentru PUZ- - indicatorilor de al
deşeurilor; „Strunga Mieilor", va fi implementat un program de conformare pentru starea de calitate privind
- reducerea poluării fonice în sănătate a populaţiei in relatia cu Fabrica de placi din aschii lemnoase si Fabrica de starea apelor de
mediul urban, în zonele cherestea propusa prin proiect (apartinind KRONOSPAN), care prevede o serie de suprafata stabiliti
industriale şi în zonele cu masuri cum sunt: prin Ord. 161/2003
trafic aerian sau feroviar; o Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar.
- realizarea de perdele o Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP
vegetale de protecţie. Brasov si a traficului rutier.
o Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale o
Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca.
o Impermeabilizarea bazinului de decantare si controlul calitatii apei de
profunzime din zona amplasamentului, etc

RAPORT DE MEDIU
Obiective de mediu Tinte

Factori/aspect
Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local stabilite prin
de mediu
PUZ/Masuri
DESEURI
Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor şi Colectarea selectivă a Reducerea cantităţii de deşeuri eliminate
asigurarea gestionării în siguranţă a substanţelor chimice deşeurilor pe întreg prin reciclare şi valorificare energetică
periculoase amplasament PUZ.
Obiective specifice: Asigurarea unui management
(Implementarea proiectului corespunzător al deşeurilor
- Prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate; Fabrici de cherestea nu
- Reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi generează alte categorii de
valorificare energetică; deşeuri faţa de cele
- Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în generate in fabrica de placi
vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, din aschii lemnoase
deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase existenta, deşeurile din uz,
baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii, anvelope; generate suplimentar
- asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor; diferă numai cantitativ. )
- Implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel
regional, judeţean şi local;
SOL Respectarea indicatorilor specifici pentru

Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor Reducerea poluării solului calitatea solului pe tipuri de folosinta,
prin gestionarea adecvată conform Ord 756/1997.
Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor a deşeurilor de pe
de sol amplasament.
- Identificarea, investigarea şi refacerea/remedierea siturilor
contaminate istoric. Reducerea poluării solului
- Remedierea zonelor afectate de poluări accidentale; datorită infiltraţiilor cu ape
- Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere. pluviale potential -
Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi contaminate prin
antropice. construcţia reţelelor de ape
pluviale.
FACTORII Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Reducerea emisiilor de CO2 Implementarea prevederilor proiectului
CLIMATICI fabricii de cherestea prevazuta prin PUZ,
privind utilizarea biomasei drept sursa de
combustibil.
Biomasa (deseuri lemnoase) ce va utilizata drept combustibil la
centrala termica este considerata neutra din punct de vedere al
emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin
arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa
creste.)

PUZ—Zona Strunga Mieilor 84/159
RAPORT DE MEDIU
6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:
BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA
UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,
PEISAJUL SI ASUPRA REALŢIILOR CU ACESTI
FACTORI
6.1. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI

Pentru identificarea potenţialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau
la baza PUZ propus, s-au avut în vedere atât obiectivele de mediu strategice şi specifice
planului propus cât şi problemele de mediu identificate.
Pentru zona luată în studiu evaluarea s-a făcut numai pentru aspectele caracteristice
acestei zone, asupra cărora s-a considerat că proiectul va avea un impact probabil.
Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa

1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în
vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodată s-
a ţinut cont de durata prognozată a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung,
permanente şi temporare pozitive şi de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele
cumulative sunt importante în situaţia în care mai multe activităţî au efecte individuale
nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe
efecte individuale ale planului generează un efect combinat.
Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii,
considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect, chiar dacă
acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate.
Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca

urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot la
care s-au luat în considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot din diferite puncte
ale amplasamentului PUZ. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi si intensitati de zgomot
rezultate din modelare includ în fiecare punct contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de
emisie.
Evaluarea de mediu a analizat şi relaţia dintre mai multi factori de mediu poluaţi şi efectele
semnificative ale acestei poluări cumulate asupra altor factori de mediu. Pentru
posibilitatea interacţunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a
implementării proiectului, în evaluare au fost luate în considerare aceste interacţiuni
potenţiale.
Astfel, efecte semnificative asupra aerului şi factorilor climatici pot cauza efecte adverse
semnificative asupra florei, faunei şi biodiversităţii.
Impactul semnificativ este definit ca find "impactul care, prin natura, magnitudinea, durata
sau intensitatea sa alterează un factor de mediu .

RAPORT DE MEDIU
Evaluarea de mediu pentru proiectul în faza PUZ "Strunga Mieilor" a fost efectuată luând în
considerare toate elementele metodologice descrise mai sus şi este exemplificată în
tabelele următoare.
Pentru a pute stabili nivelul impactului s-au stabilit şase categorii de impact: impact pozitiv
semnificativ, impact pozitiv, impact neutru, impact negativ nesemnificativ, impact negativ,
impact negativ semnificati.
Categorii de impact
Categoria de impact Descrierea
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor
proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu
Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor
Impact pozitiv
de mediu
Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau nici un efect
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra
Impact negativ semnificativ
factorilor/aspectelor de mediu
Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului prin

implementarea proiectului:

P
p
U R
Z e A
P
—
i O
Factor/ Z
R
Aspect de mediu o p T
APA n
o
a D
t E
S
t
a M
E
r b D
u I
n
il
U
g e
a
M s
i
C
e i ome
i e ntar
x ii
l
o i Plan
r s
t ul va
e dete
n
t rmin
a a
C
r form
s
i e de
i
t impa
s
e ct
t
r pozit
e
i iv
m
i e
d l
e o
r
e
v
a
l
u
a
r
e
C
a
l
i
t
a
t
e
a
a
8 d ă
6/159 e
t p
e r
r i
m n
Semnificaţia i :
impactului n
Semnificaţia a
t
impactului a fost
centralizate de alimentare cu asupra: - analiza „Memoriu proiect
apa potabila . - calitatii apei potabile ce PUZ",
- Absenta retelelor de va fi utilizata pe - analiza documentatiei care
canalizare si a statiilor de amplasament a stat la baza obtinerii
epurare a apelor uzate - calitatii apelor avizului SGA ,
menajere. subterane si de - analiza datelor
de
- Posibilitatea poluării apelor suprafata prin colectarea monitorizare privind apele
subterane si de suprafata . si evacuarea centralizata de suprafata in zona PUZ
-Măsuri prevazute pentru a apelor uzate menajere furnizate de Serviciul de
protecţia apelor subterane şi si pluviale prin monitorizare SGA Bv.
de suprafaţă. dezvoltarea
infrastructurii retelelor
de alimentare si
canalizare .
AERUL Concentraţii de poluanţi în Implementarea Semnificaţia impactului a fost
emisiile de la sursele dirijate în obiectivelor de investiţii determinată in baza evaluarii
raport cu valorile limită de pe amplasamentul efectuate prin modelare
prevăzute de legislaţia de PUZ pot genera cantităţi matematica pentru situatia
mediu. suplimetare de poluanţi existenta cumulat cu situatia
in atmosferă care propusa.
Sisteme de măsuri pentru cumulate cu cele Hărţile de dispersie au fost
controlul emisiilor de poluanţi existente pot atinge întocmite pentru situaţiile cele
în atmosferă de la sursele niveluri mai ridicate mai dezavantajoase şi anume
majore şi eficienţa acestora în (pulberi de lemn, NO2, inclusiv în conditii extreme în
reducerea nivelurilor de NOx, SO2, CO). care sursele de poluare emit
poluare. Nivelul poluării cumulate simultan, la nivel maxim de
se înscrie în limitele funcţionare a utilajelor şi
Concentratii ale poluantilor normativelor şi stasurilor conditii meteorologice
relevanti in aerul ambiental din în vigoare în ceea ce dezavantajoase pentru
zonele cu receptori sensibili priveşte poluarea dispersia poluantilor. Pentru
atmosferică. situatia existenta au fost luate
Exista măsuri prevazute date din Raportul EIM pentru
pentru diminuarea fabrica de placi din aschii
emisiilor poluante pentru lemnoase existenta. Pentru
nu fi afectat aerul situatia noua privind fabrica de
ambietal din zonele cu cherestea propusa, datele au
receptori sensibili. fost furnizate de titularu PUZ
(prospect centrala pe biomasa,
filtru textil, planuri si date
tehnologice, etc.)

RAPORT DE MEDIU
SOLUL Surse potenţiale de poluare a Implementarea Semnificaţia impactului a fost

solului pe durata constucţiei proiectului nu va duce determinată prin analiza
obiectivelor de investiţii şi pe la producerea de proiectului PUZ , documentare
durata de viaţă a proiectului. forme de impact asupra fabricii de placi
Suprafeţe de sol afectate şi semnificativ asupra existente si documentare
natura acestor poluanţi. solului . privind fabrica de cherestea
Măsuri pentru reducerea propusa.
poluanţilor.
Destinaţia terenurilor şi forma de
proprietate.
ZGOMOTUL Nivelul de zgomot în zonele cu Implementarea Semnificaţia impactului
receptori sensibili în raport cu proiectului in zona zgomotului a fost determinată
valorile limită prevăzute de industriala implică in baza evaluarii efectuate prin
legislaţia naţională. construirea unei fabrici modelare matematica pentru
de cherestea ce situatia existenta cumulata cu
Masurile prevazute pentru presupune utilizarea situatia propusa. (pentru
reducerea poluării fonice . de echipamente fixe şi situatia existenta au fost luate
mobile având niveluri in calcul date obtinute prin
diferite ale puterilor masuratori iar pentru situatia
acustice. propusa au fost luate in calcul
Implementarea valori apreciate in baza
proiectului presupune experientei)
activităţi suplimentare
in zona cums unct:
activitati de
manipulare a materiei
prime (buşteni) ,
decojire,
debitare,transport, etc.
Intensitatile acestora
vor fi reduse prin
masuri adecvate.
POPULATIA Criteriile de evaluarea a Implementarea Semnificaţia impactului a fost
(FACTORUL impactului datorită implementării proiectului analizat va determinată pe baza datelor
SOCIO - proiectului a luat în considerare determina apariţia statistice existente privind
ECONOMIC) formele de impact socio- unor forme de impact somajul in zona municipiului
economic pentru următoarele pozitiv pe termen lung Brasov precum si in baza
domenii: din punct de vedere prevederilor proiectului PUZ.
- forţa de muncă; socio - economic prin
- calitatea vieţii; absorţia considerabilă
- economie; de forţă de muncă
- efectele socio - economice disponibilizată în
după implementarea prezent şi prin
proiectului; realizarea unei zone
- terenuri, infrastructură; - sistematizată urban cu
măsuri de diminuare şi o infrastructură
gestionare a impactului corespunzătoare.
Modificarea destinaţiei Implementarea Specificaţia impactului a fost

BIODIVERSI- terenurilor din terenuri cu proiectului poate determinată in baza datelor
TATEA vegetaţie agricolă în terenuri cu determina forme de culese din teren si a analizei
construcţii şi spaţii verzi. impact nesemnificative datelor specificate in memoriul
Impact asupra faunei sălbatice asupra biodiversităţii proiectul PUZ
ce sălăşuieste în vegetaţia avand in vedere
instalată de-a lungul albiilor celor amplasarea ariei
două cursuri de apă. analizate.

RAPORT DE MEDIU
SANATATEA Calitatea factorilor de mediu în Implementarea Semnificaţia impactului a fost

UMANA raport cu valorile limită specifice proiectului fabricii de determinată pe baza studiului
pentru protecţia sănătăţii umane cherestea in zona de sănătate efectuat pentru
industrială de pe zona PUZ de CMS-Cluj
Măsuri de diminuarea impactului amplasamentul PUZ Napoca.
asupra factorilor de mediu. poate genera cantităţi
suplimetare de
poluanţi în mediu care
în lipsa unor măsuri de
diminuare adecvate
pot determina
afectarea semnificativă
a calităţii factorilor de
mediu din zonele cu
receptori sensibili.
PEISAJ Modificări asupra peisajului pe Implementarea Specificaţia impactului a fost
scară locală proeictului va avea un determinată in baza datelor
Modificări asupra drumurilor impact pozitiv culese din teren si a analizei
publice,asupra locuinţelor, etc. semnificativ , la scară datelor specificate in memoriul
Forme de impact asupra locală asupra proiectul PUZ
componentelor de mediu; peisajului, ce va
Măsuri de diminuare a transforma zona cu
impactului. caracter rural în una
sistematizată urban.
INFRASTRUCTUR Noua configuraţie şi soluţiile Implementaea Specificaţia impactului a fost
A RUTIERA/ constructive ale infrastructurii proiectului implică determinată in baza datelor
TRANSPORT rutiere în raport cu necesităţile modificări ale culese din teren si a analizei
proiectului, cu siguranţa configuraţiei actuale a datelor specificate in memoriul
circulaţiei şi cu protejarea infrastructurii rutiere şi proiectul PUZ
receptorilor sensibili (populaţie, modernizarea acestia,
fauna, ş.a.) prin construirea de noi
drumuri de acces şi
tehnologice.
FACTORI Emisii de gaze cu efect de seră. Implementarea Semnificaţia impactului a fost

CLIMATICI Măsuri tehnice şi de proiectului presupune determinată prin analiza
management pentru reducerea funcţionarea unor proiectului PUZ si
emisiilor de gaze cu efect de surse de ardere a documentare privind fabrica de
seră. combustibililor, având cherestea propusa.
drept rezultat emisii de
gaze de ardere .
Biomasa utilizata drept
combustibil este
considerata neutra din
punct de vedere al
emisiilor de CO2 pentru
ca emisiile de CO2
rezultate prin arderea
biomasei sunt stopate
atunci cind o noua
biomasa creste.
6.2 EVALUAREA IMPACTULUI:

RAPORT DE MEDIU
6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan
Factor Ponderea
Categorie
de Mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ impacturilor
impact
cumulative
1 2 3 4
POPULATIA Imbunătăţirea condiţiilor de trai prin sistematizarea urbanistică a zonei, infrastructură, Pozitiv Pozitiv
(FACTORUL SOCIAL acces îmbunătăţit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei. semnificativ Pe termen lung
- ECONOMIC) Creşterea riscului de poluare pentru locuitorii din zonă ca urmare a creşterii intensităţii Negativ
traficului şi a activităţilor industriale
Creşterea angajărilor directe şi indirecte, crearea de locuri de muncă ca urmare a prezenţei Pozitiv
unor obiective majore de investiţii.
Creşterea activităţii economice locale după începerea etapei de construcţie, etapa cea mai Pozitiv
activă, inclusiv ca locuri de muncă, urmată de o restrângere a acesteia după finalizarea
construcţiilor.
Crearea de forţă de muncă calificată, multidisciplinară pentru zona industrială şi zona de Pozitiv
prestări servicii.
Imbunătăţiurea bugetelor autorităţilor locale prin ceşterea veniturilor din taxe şi impozite, Pozitiv
determinănd creşterea posibiliăţilor de dezvoltare a serviciilor civice locale.
Creşterea încrederii pentru alte investiţii în zonă. Pozitiv
Implementarea proiectului impune racordarea obiectivelor de pe amplasament la reţeaua de Pozitiv semnificativ
APA canalizare centralizata. Pozitiv Pe termen lung
Excluderea modului de evacuare a apelor uzate în bazine vidanjabile reduce impactul semnificativ
probabil asupra apelor subterane. In prezent este probabil producerea unui impact asupra
apelor datorită scurgerii apelor uzate din bazinele nevidanjate la termen.
Apele meteorice de pe acoperişurile construcţiilor vor fi dirijate prin burlane şi pe sub Pozitiv
trotuare în reţeaua de canalizare centralizata.
Capacitătile de produţie industrială de pe amplasament nu deversează ape tehnologice Pozitiv
uzate la emisar.
Apele pluviale de pe platforme şi drumuri vor fi trecute prin separatoare de nisip şi Pozitiv
hidrocarburi prevăzute cu filtre coalescente şi opritoare de difuzie Inainte de a fi deversate
la emisar.

RAPORT DE MEDIU
Factor Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ Categorie Ponderea
de Mediu impact impacturilor
cumulative
AERUL Implementarea proiectului va duce la creşterea gradului de poluarea atmosferi datorită Negativ Neutru
intensificării traficului rutier însă fără a depăşi limitele admise de legislaţia de mediu. Pe termen mediu
Construcţia noii fabrici de cherestea va duce la creşterea nivelului de pulberi în atmosferă Neutru
dar datorită măsurilor ce se vor lua nu vor fi depăşite limitele admise.
Implementarea unei infrastucturi rutiere adecvate va reduce nivelul emisiilor de pulberi Pozitiv
Implementarea măsurilor pentru reducerea nivelului emisiilor de poluanţi In atmosferă. Pozitiv
SOLUL / Intensificarea traficului rutier va genera o poluarea a solulu cu praf şi particule încărcate cu Neutru Neutru
GESTIONAREA metale emise în gazele de eşapament. Pe termen scurt
DESEURILOR Scurgeri de lubrifianţi pe sol se pot produce accidental şi datorită stării tehnice precare a Neutru
mijloacelor de transport sau utilajelor.
Pe amplasament mai poate exista o poluare potenţială generată de o practic a Neutru
necorespunzătoare de colectare şi eliminare a deşeurilor generale şi municipale.
Poluarea solului se poate produce prin depuneri de pulberi de lemn provenite de pe Negativ
platforma industrială.
Impactul asupra calităţii solului şi modificări privind folosinţele terenurilor pot determina Negativ
diferite forme de biodiversităţii asupra comunităţilor (afectarea proprietăţilor) precum şi
asupra biodiversităţii (modificări ale vegetaţiei din terenuri agricole în spaţii verzi)
Măsurile de protecţie a solului va face ca asupra solului să nu fie un impact potenţial.
ZGOMOTUL SI Impact asupra receptorilor sensibili datorită intensificării traficului rutier. Negativ Negativ nesemnificativ
VIBRATIILE Pe termen lung
Impact asupra receptorilor sensibili datorită intensificării traficului feroviar pentru platforma Negativ
industrială.
Impact asupra receptorilor sensibili datorat activităţilor tehnologice de la fabrica de Negativ
cherestea.
Inchiderea valului de pamant in zona bresei digului situata sub linia de inalta tensiune si Pozitiv
inierbarea acestuia.
Delimitarea incintei zonei industriale prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m Pozitiv
prevazute perimetral zonei industriale
Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de zgomot la sursele existente si propuse. Pozitiv

RAPORT DE MEDIU
Factor Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ Categorie impact Ponderea impacturilor
de Mediu cumulative
BIODIVERSITATEA Modificarea suprafeţelor biotipurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă. Negativ Neutru
Mărirea zonelor construite în detrimentul suprafeţelor agricole. Negativ Pe termen lung
Nu se va interveni cu lucrări asupra habitatele instalate în albia părâului Ghimbăşel, Neutru
aceasta se va folosi ca zonă de recreere prin folosirea digului ca alee de promenadă.
Plantaţii de arbori şi vegetaţie pe bernele de pământ. Pozitiv
Amenajări de zone verzi pe 25% din suprafaţa amplasamentului şi efectuari de plantaţii în Pozitiv
aliniament de-a lungul drumurilor publice.
SANATATEA UMANA Elaborarea unui studiu de sănătate actuală a populaţiei şi prognoza pentru starea de Neutru Neutru
sănătate a populaţiei după implementarea obiectivelor de investiţii de pe platforma
KRONOSPAN, a condus la concluzia că amplasamentul a fost bine ales din punct de vedere Pe termen lung
al sănătăţii populaţiei iar amplasare în această zonă nu va determina efecte adverse asupra
stării de sănătate a populaţiei din vecinătatea acestor obiective.
Implementarea obiectivelor industriale de pe amplasamentul PUZ vor afecta calitatea Negativ
factorilor de mediu şi implicit va crea o situaţie de risc pentru sănătatea umană.
Implementarea de măsuri majore pentru reducere a poluării factorilor de mediu cel mai Neutru
afectaţi de activitatea industrială desfăşurată în vecinătatea aşezărilor umane: a aerului, a
nivelurilor de zgomot şi a celor privind prevenirea şi combaterea situaţiilor de urgenţă.
Dotarea zonei cu o infrastructură corespunzătoare privind managementul deşeurilor, Pozitiv
alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică, canalizare, transport,
îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii.
Monitorizarea continuă a calităţii aerului în zona locuită potenţial afectată de proiect şi oprirea Pozitiv
activităţii în cazurile în care apar depăşiri ale valorilor limită.
Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din imediata vecinătate a amplasamentului Pozitiv

industrial pe o perioadă de 5 ani de la data punerii în funcţiune a Fabricii de placi din aschii
lemnoase apartinind KRONOSPAN ROMANIA pentru a examina situaţia privind expunerea
populaţiei la formaldehidă.

RAPORT DE MEDIU
Factor Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ Categorie Ponderea
de Mediu impact impacturilor
cumulative
PEISAJUL Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea raportului dintre peisajul Pozitiv Pozitiv semnificativ
natural/antropizat în etapele de construcţie şi de operare, modificarea raportului dintre
categoriile de folosinţă a terenului şi a valorii estetice a peisajului. Pe termen lung
Sistematzarea urbanistică a zonei cu terenuri agricole fragmentată de construcţii civile şi Pozitiv
industriale presupune schimbarea peisajului cu aspect rural în unul cu aspect urban.
Valorificarea cadrului natural oferit de albia părâului Ghimbăşel şi de reţeaua de canale prin Pozitiv
crearea spaţiilor de promenadă de-a lungul albiei.
Aspectul industrial . Negativ
Reabilitarea peisajului creat de construcţiile existente pentru încadrarea în noul peisaj Pozitiv
urbanistic.
INFRASTRUCTURA Modernizarea infrastructurii rutiere existente cu creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei Pozitiv Pozitiv semnificativ
RUTIERA/ şi construirea de drumuri de acces pentru zona industrială şi de transport tehnologic care să nu semnificativ
TRANSPORTURI afecteze comunităţile. Pe termen lung
Creşterea traficului rutier şi implicit creşteerea nivlurilor de emisii de poluanţi în atmosferă. Negativ
Plantarea de perdele de protecţie arborescente de-a lungul căilor rutiere. Pozitiv
FACTORI CLIMATICI Impementarea proiectului contribuie la schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de Neutru Neutru
seră. Pe termen lung
Biomasa este considerata neutra din punct de vedere al emisiilor de CO 2 pentru ca emisiile
de CO2 rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste.

RAPORT DE MEDIU
6.2.2 Impactul cumulat al poluării factorilor de mediu asupra altor factori de mediu
Efecte
cumulate al
Factor/Aspect Factor de mediu/Aspect de mediu cu care interacţionează Categorie poluării Observaţii
de mediu impact factorilor de
mediu
Aer - Din evaluările impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a Neutru Cumulul dintre categoriile
SANATATEA Neutru
rezultat un impact negativ nesemnificativ datorit masurilor prevazute. Nivelul de impact ale factorilor
UMANA
emisiilor în aer, va fi sub limitele admise de standardele în vigoare. In aceste de mediu poluaţi cu care
condiţii se consideră ca şi impactul asupra sănătăţii umane va fi nesemnificativ. interacţionează factorul
Apa - Efectul cumulat al activităţilor asupra factorului de mediu apa este pozitiv Pozitiv de mediu SANATATEA
datorită implementării proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu Semnificativ UMANA are podere de
apă şi canalizare în sistem centralizat. Calitatea apei este esenţială pentru impact neutru .
sănătatea populaţiei, mai ales pentru acea parte care va continua să utilizeze apa
potabilă din puţuri forate în a căror ape pot pătrunde infiltraţii poluante. De accea
este necesar ca toate construcţiile să se racordeze la sistemul de alimentare cu
apă centralizat.
Zgomotul şi vibraţiile - Impactul cumulat de zgomote şi vibraţii ale Negativ
activităţilor actuale cu cele propuse de proiect va fi negativ nesemnificativ, avind nesemnificativ
in vedere măsurilor ce se impun pentru reducerea nivelurilor acestora.
Factorul social - economic - Impactul cumulat produs asupra acestui factor Pozitiv
este unul pozitiv din toate puctele de vedere inclusiv asupra sănătăţii populaţiei.
Infrastructura rutieră - Efectul cumulat al modernizării infrastructurii rutiere Pozitiv
are o pondere pozitivă pentru comunitate. Chiar dacă creştere traficului rutier va semnificativ
duce la mărirea poluărilor fonice şi a emisilor de poluanţi în aer,
implementarea unui sistem rutier modernizat atenuează parţial acest impact şi
va creşte calitatea transporturilor ce va proteja sănătatea populaţiei.
Facorii climatici - datorită măririi volumului de emisii de gaze cu efect de seră Neutru
impactul este negativ asupra factorilor climatici dar biomasa (deseuri lemnoase)
propusa a fi utilizata drept combustibil este considerata neutra din punct de
vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO 2 rezultate prin arderea
biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste.

RAPORT DE MEDIU
Factor/Aspect Facor de mediu/Aspect de mediu cu care interacţionează Categorie Efecte cumulate Observaţii
de mediu impact al poluării
factorilor de
mediu
BIODIVERSITATEA Aerul - evaluările impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a Neutru Neutru
determinat un impact negativ nesemnificativ datorită faptului că nivelul Ipactul cumulat asupra
emisiilor în aer, datorita masurilor prevazute, va fi sub limitele admise de factorilor de mediu aer,
normativele şi standardelor în vigoare. Flora şi fauna actuală de pe apă, sol şi factorii
amplasament va suferi modificări aşa că în mare parte se pune problema climatici are ponderea
impactului asupra vegetaţiei cu care va fi înlocuită. de impact neutru.
Apa - Efectul cumulat al activităţilor din proiect asupra factoruluide mediu Calitatea apei aerului
apa este pozitiv datorită implementării proiectelor de construire a sistemelor Pozitiv solului şi a factorilor
de alimentare cu apă şi canalizare în sistem centralizat în zona PUZ. semnificativ climatici este esenţială
Calitatea apei este esenţială pentru biodiversitate, mai ales de calitatea pentru biodiversitate.
apelor pluviale ce se infiltrează la nivelul solului. Din analiză rezultă că
Activităţile ce se vor desfăşura pe amplasament vor avea un impact neutru biodiversitatea nu va
asupra celor două cursuri de apă ce mărginesc perimetrul PUZ şi asupra avea de suferit în urma
biodiversităţii acestora. implementării
Solul - Impactul cumulat asupra solului este unu neutru datorită măsurilor Neutru proiectului.
de prevenire şi diminuare a efectelor negative a implementării proiectului în
acest caz şi impactul asupra biodiversităţii datorat calităţii solului va fi unul
neutru.
Facorii climatici - datorită măririi volumului de emisii de gaze cu efect de Neutru
seră impactul este negativ asupra factorilor climatici dar biomasa (deseuri
lemnoase) propusa a fi utilizata drept combustibil este considerata neutra
din punct de vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate
prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste.
SOLUL Apa - calitatea apei pluviale are o importanţă deosebită asupra calităţii Neutru Neutru
solului. Infiltraţiile de ape pluviale poluate pot influenţa calitatea solului.
Aerul - depunerile de pulberi şi metale existente în emisiile poluante ale Neutru
mijloacelor de transport precum şi emisiile de pulberi de lemn de la
activităţilor industrial pot influenţa calitatea solului.
Depunerile de emisii de pulberi şi poluanţi specifici activităţii industriale de pe
amplasament pot influenţa calitatea solului.
Infrastructura rutieră - Modernizarea infrastucturi va reduce nivelul
pulberilor din atmosferă ce se depun pe sol. Pozitiv
Emisiile specifice traficului rutier sunt dependente de starea tehnică a semnificativ
infrastructurii. Acestea determină creeşterea nivelurilor de poluare a aerului şi
solului în vecinătatea căilor de circulaţie.
Gosodărirea deşeurilor- O gospodărire necorespunzătoare a deşeurilor Neutru
poate duce la poluări ale solului.

RAPORT DE MEDIU
PEISAJUL Solul/Utilizarea terenurilor - proprietatea privată asupra terenurilor are Pozitiv

un impact negativ asupra implementării proiectului cu impunerile de Neutru Impactul cumulat al
reglementări şi restricţii privind dezvoltarea şi crearea de spaţii şi funcţiuni celor trei factori de
publice. mediu asupra peisajului
Factorul social economic - are un impact pozitiv semnificativ asupra are o pondere pozitivă în
peisajului în ceeaa ce priveşte sistematizarea urbanistică a zonei. Pozitiv schimbarea aspectului
Biodiversitatea - Schimbarea destinaţiei terenului va duce la schimbarea rural al zonei în unul
biodiversităţii din culturi agricole în spaţii verzi amenajate urbanistic ce va Neutru sistematizat urban.
schimba substanţial pozitiv peisajul zonei.

RAPORT DE MEDIU
6.3 CONCLUZII REFERITOR LA POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI
Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de PUZ-Zona

Strunga Mieilor, a fost efectuată în conformitate cu metodologia prezentată în capitolul
anterior.
Astfel, pentru fiecare dintre factorii de mediu relevanţi pentru plan, a fost efectuată
predicţia impactului potenţial generat de activităţile proiectului prin utilizarea de
metode de evaluare, au fost luate in seama măsurile de prevenire/diminuare prevăzute
prin proiect şi s-a evaluat în final impactul rezidual, luând în considerare criteriile de
evaluare şi categoriile de impact stabilite. Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma
unor matrici, elaborate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu identificate.
De asemenea, a fost elaborată o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale
poluanţilor/factorilor de stress, ca urmare a implementării proiectului.
Au fost analizate aspectele referitoare la riscurile legate de proiectul ce face obiectul

planului urbanistic zonal.
Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante (sanatate, aer,

nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte de
mediu:
6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei
Una din problemele de mediu identificate este faptul ca nu exista date concrete privind
cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Ca atare,
pentru cuantificarea efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei a fost elaborat de catre
Centrul de Mediu si Sanatate din Cluj Napoca „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra
Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania".
Din perspectiva evaluarii de risc pentru obiectivul Fabrica OSB si Fabrica de Cherestea
propusa prin proiectul apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o
evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor
actuale si viitoare de mediu.
Concluzii generale:
a) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor
dimpotrivă scade odată cu apropiere de amplasament sustinând corectitudinea alegerii
acestuia.
c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând în calcul condiţiile initiale de mediu
şi sănătate, scade oadată cu îndepărtarea de amplasamentul noilor investiţii aparţinând
SC Kronospan Romania S.R.L. (această concluzie face referire doar la condiţile iniţiale de
investiţii).

RAPORT DE MEDIU

Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati

industriale care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele
admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele
industriale, este prevazuta inierbarea si completarea in zona bresei a valului de
pamanat de sub liniile de inalta tensiune, se va respecta un program de
monitorizare strict, indicatorii de sanatate vor fi monitorizati conform Avizului
Sanitar, Fabrica de cherestea propusa va fi prevazuta cu echipamente de
depoluare la cele mai inalte standarde, alimentarea cu apa potabila si evacuarea
apelor uzate menajere si pluviale se va face centralizat , etc) se asigura protectia
sanatatii umane si deci se poate considera ca
impactul global asupra starii de sanatate a populatiei va fi unul neutru.
6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului
Calitatea aerului în zona PUZ poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele
stationare ale zonelor industriale existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica
datorata traficului rutier in special pe DN 13.
Emisiile in aer din zona industriala propusa, se vor cumula cu emisiile deja existente. Din
analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul
activitatilor industriale asupra factorului de mediu aer se va incadra in limitele admise de
legislatia de mediu in vigoare. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe
amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. »KRONOSPAN
ROMANIA »SRL, cumulat cu emisiile provenite din activitatea propusa prin proiectul
Fabricii de cherestea, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de
poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie,
rata de emisie a poluantilor, etc . Hărţile de dispersie au fost întocmite pentru situaţiile
cele mai dezavantajoase şi anume inclusiv în conditii extreme în care sursele de poluare
emit simultan, la nivel maxim de funcţionare şi conditii meteorologice de calm atmosferic
şi instabilitate termică. Conform rezultatelor modelarii matematice a rezultat că atit în
situaţia actuală cit si in cea viitoare (cu implementarea noilor capacităţi de producţie), nivelul
poluanţilor nu va depăşii valorile limita admise la imisie .
Pentru fabrica de cherestea propusa pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

utilajele tehnologice au fost prevazute a fi echipate si racordate la instalatii de captare,
retinere si/sau distrugere a poluantilor, astfel incit sa se obtina
randamente maxime de captare si/sau distrugere a poluantilor. In functie de
parametri mentionati anterior, pentru fiecare utilaj in parte, s-au ales si dimensionat
corespunzator tipul instalatiei de epurare, debitele de exhaustare, suprafetele filtrante,
inaltimea si diametrul cosurilor de dispersie, etc. Instalatiile de filtrare alese au
randamente mari de retinere. Centrala termica pe baza de biomasa propusa prin proiectul
Fabricii de cherestea corespunde ultimelor standarde tehnologice, fiind prevazuta cu
electrofiltru pentru filtrarea pulberilor si echipamente pentru reglarea automata a arderii.
Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul
462/1993.

RAPORT DE MEDIU
Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, in

cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute
perimetral zonei industriale;

ROMANIA"SRL in raport cu Fabrica de placi de aschii lemnoase existenta si Fabrica de
chereseta propusa, in zonele invecinate a fost estimat cu ajutorul unui model matematic
care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera.
Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse
grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii
pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a
modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat
pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic
SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart .
Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite
distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul
sursei. In acest scop, s-a delimitata aria de interes. Grila are o origine si un sistem de
coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s- au stabilit
coordonatele cosului de diapersie aferent cuptorului de clincherizare.
Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de Harti de

izoconcentratii pentru CO, pulberi, COT, formaldehida, NOx si SO2.
Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in

spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera
sau variabilele meteorologice. Datele de iesire ale modelelor matematice
dau informatii privind:
- concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse ;

- distributia spatiala a campurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse
(prin acumularea aporturilor individuale) ;
- evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare.
Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a

concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un
model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de
timp (sezon, an).Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe
verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale
concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard y si z ale lor fiind functie
de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica.
Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei.
Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au
indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele experimentale: in plus apare
avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un
instrument operativ. Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste
modele sa estimeze dispersia reala a penei de poluant, ci o
RAPORT DE MEDIU
dispersie cu un grad de eroare de cca. 10% in ceea ce priveste dispersia reala a

concentratiilor.
Modelele de tip gaussian sunt modele tridimensionale care permit calcularea

concentratiei de poluant la o anumita inaltime (inclusiv la sol) si la o anumita distanta de
sursa.
Modelul climatologic calculeaza concentratia medie intr-un receptor aflat la distanta de o
sursa si la inaltimea z fata de sol cu relatia Martin si R. Tikvart.
Datele de emisie - cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau

suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debit masic al
poluantului.
Pentru surse si tehnologii bine cunoscute, pe baza bilanturilor s-au elaborat metodologii
pentru calcularea debitelor masice ale poluantilor pe baza factorilor de emisie. In lucrarea
de fata se utilizeaza metodologia bazata pe factori de emisie stabilita de Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului in functie de recomandarile si practicile
internationale actuale si de nivelul tehnologiilor existente in tara noastra.
Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care
acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant.
Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de

izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul
de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca
in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila
insumeaza contributiile tuturor surselor.
Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile medii pentru

sursele din cadrul amplasamentului studiat. Datele de intrare in program au fost
caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in
atmosfera. Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai
nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraţiile de
poluare atmosferică calculate trebuie să fie îndeplinite simultan două dintre condiţiile de
mai sus, ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade scurte
de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea
fabricii. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru
perioade scurte.
Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentraţiilor de poluanţi

la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinătăţile posibil afectate şi
curbele de izoconcentraţie pentru poluanţii emişi.
Procesul de dispersie a substanţelor nocive în atmosferă, stabilirea gradului de poluare a

acesteia şi în final determinarea concentraţiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt
influenţate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului şi condiţiile locale de climă.

RAPORT DE MEDIU
Referitor la datele de intrare, ratele de emisie au fost determinate prin calcule de evaluare
in functie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili AP42,
CORINAIR, tipul instalatiilor de depoluare prevazut, etc.
Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil
afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-
diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul
propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi.
Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de cca.6
Km fata de amplasamentul PUZ.
In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv
industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special strazile si
localitatile aflate la distanta cea mai mica de obiectiv, astfel au fost identificate :
- Cartierul Tractorul la SSE, la cca. 4 km. -

Cartierul Stupini situat in partea de Vest
- Cartierul Bartolomeu la S-V, la cca 4 km. -
Centrul orasului Brasov, la cca. 5-6 km.
- Localitatea Ghimbav, spre S-E, la cca.8 Km.
- Localitatea Sinpetru-la E-la cca 3 km.
In raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase existenta, cumulta cu Fabrica de

cherestea propusa, (principallele sursa de poluare industriala din zona PUZ) au fost
intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:
Nr.
Anexa Tip interval de mediere Conditii de modelare
Anexa nr.I.2 Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite Roza frecventei vantului din zona Brasov
de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Conditii de inversiune termica
Fabrica de placi din aschii lemnoase + Fabrica de cherestea
Anexa nr.I.2" Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite Roza frecventei vantului din zona Brasov
de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fara conditii de inversiune termica
Fabrica de placi din aschii lemnoase + Fabrica de cherestea
Anexa nr.II.2 Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in µg/mc provenite de la Roza frecventei vantului din zona Brasov
Fabrica de placi din aschii lemnoase +Fabrica de cherestea
Anexa nr.III.2 Concentratii medii anuale de dioxid de sulf exprimate in µg/mc provenite de la Roza frecventei vantului din zona Brasov
Anexa nr.VI Concentratii medii anuale de COT exprimate in µg/mc provenite de la sursele Roza frecventei vantului din zona Brasov
dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Conditii de inversiune termica

RAPORT DE MEDIU

forte mici, si prin urmare , acestea nu pot fi influentate de activitatea industriala
KRONOSPAN.
admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87.
Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca

activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial existent, cumulat cu activitatea
industriala propusa prin PUZ, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major
privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul global asupra factorului de mediu
aer, va fi unul neutru.
6.3.3 Aspect de mediu -Nivel de zgomot
Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei
analizate sunt:
- Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si

care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune activitatea
industriala propusa, aferenta Fabricii de cherestea (care adaoga activitaile de
depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto
si CF suplimentar)
- Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria
analizata
- Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara
Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier reprezintă o problemă de fond cu un efect

semnificativ asupra oamenilor care locuiesc în imediata vecinătate a drumului naţional
DN13.
De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond

(considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat
traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia
Brasov -Sighisoara, dar si altor activitati casnice.
apreciari prin evaluarea nivelului de zgomot prin modelare matematica .
In figura urmatoare s-au evidentiat sursele luate in consideratie pentru realizarea evaluarii
de zgomot pe intreaga arie care face obiectul PUZ Strunga Mieilor.

RAPORT DE MEDIU
De notat ca pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu
inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). Bermele trebuiau sa fie
unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus
intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport.
Pe baza informatiilor privind starea actuala si a informatiilor prevazute prin proiect s- au
putut face unele previziuni in vederea evaluarii nivelurilor de zgomot dupa implementarea
PUZ, cand vor exista sursele si activitatile legate de existenta Fabricii de cherestea.
Fata de situatia existenta, in etapa de implementare PUZ prin construirea fabricii de

cherestea, se vor adauga activitatile: depozitare busteni, sortare busteni, alimentare
busteni, taiere la capete, decojire, sortare pe lungimi si diametre, debitare busteni, uscare
cherestea, rindeluire, depozitare. In plus, fata de fabrica de placi existente vor fi: cca 10
camioane /ora, cca.10 trenuri/saptamana.

RAPORT DE MEDIU
Conform evaluarii privind distributia nivelurilor de zgomot pentru

situatia proiectata, si a hartii de zgomot prezentate in figura de mai sus,
(intocmita in colaborare cu S.C.CEPESTRA GROUP"SA ) se pot
concluziona urmatoarele:
•
Tinind cont de masurile de siguranta prevazute la sursele
puternic emiţătoare de zgomot, atat pentru sursele de zgomot
existente pe amplasamentul Kronospan cat si pentru sursele
propuse prin construirea fabricii de cherestea, (inchiderea valului
de pamant, utilizatea de materiale fonoabsorbante si
fono-izolante, carcasări, etc) o estimare a nivelurilor de zgomot dupa
implementarea proiectului, arata o crestere, pastrandu-se, totusi, pentru zona locuita,
la valori sub 50 dBA; Nivelul de zgomot in zona vulnerabila receptorilor sensibili (zona
de locuinte de pe strada Baciului), se va situa in general la valori cuprinse intre 45-
50dB(A), valori mai mari inregistrindu-se in apropierea drumului national DN13, a caii
ferate Brasov-Sighisoara precum si in imediata apropiere a strazii Baciului, (datorita
traficului auto pe DN13, a traficului CF pe ruta Brasov Sighisoara si a traficului usor pe
Str.Baciului).
• Conform rezultatelor estimate se poate aprecia ca valorile masurate se incadreaza

in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale
nivelului de zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita admisibila a nivelului de zgomot
la limita incintei industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea
nivelului de zgomot exterior cladirii este de 50dB.) De remarcat este faptul ca in
general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile
industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13,
traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara, dar si
altor activitati casnice.

RAPORT DE MEDIU
Recomandari:
• Deoarece puterile acustice ale noilor surse au fost aproximate pe baza
experientei dobandita in urma studiilor anterioare, este necesara o atenta
monitorizare la implantarea in arie a noilor utilaje si functiuni;
• Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei Kronospan
si inierbarea corespunzatoare a valului de pamint.
• In situatia in care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenta
valului de pamint si inchiderea bresei acestuia, nu este suficienta, pentru etapa
urmatoare se va actiona prin masuri de reducere luate direct la surse. Aceasta
inseamna ecranari locale, carcasari locale, izolarea fonica prin utilizarea de
materiale fonoabsorbante, in general actionarea asupra punctelor puternic
emitatoare de zgomot, actiune care se poate face atat la noile echipamente care
se vor instala, cat si la echipamente din dotarea actuala, ale caror contributii se
vor regasi in nivelul de zgomot de la receptor; (In general, actionandu-se
asupra surselor in ordinea descrescatoare a contributiei fiecareia la nivelul de
zgomot dintr-o arie sensibila, este metoda corecta de abordare a unui plan de
actiune impotriva zgomotului. Prin calcule acustice specifice se poate stabili
valoarea reducerii pentru fiecare sursa importanta, in asa fel incat, la receptorul
sensibil, acolo unde se compun nivelurile corespunzatoare tuturor surselor,
rezultatul sa fie sub valoarea limita legala. In concluzie, o monitorizare atenta la
punerea in functiune a utilajelor aferente Fabricii de cherestea este absolut
necesara pentru identificarea si corectia eventualelor probleme.
Tinind cont de nivelul de zgomot de fond existent datorita amplasarii PUZ intre drumul national
DN 13 si calea ferata Brasov Sighisoara se poate aprecia ca impactul global asupra zonei PUZ,
generat de implementarea noului proiect va fi negativ nesemnificativ pe termen lung.
Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona industriala
apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA", cum sunt: existenta unui val de pamint intre zona
industriala si zona cu receptori sensibili, inchiderea bresei valului de pamant in zona liniilor de
inalta tensiune, plantarea unor perdelele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si
de prestari servicii, aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor
proiecte de specialitate, se poate aprecia ca prin realizarea Fabricii de cherestea pe
amplasamentul PUZ, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate
prin STAS 10009-88.
7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ,

INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT
TRANSFRONTIERĂ
Implementarea obiectivelor din proiectul în faza PUZ luat în studiu nu are efecte
semnificative asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră.
Având în vedere că zona reglementată prin PUZ propus este amplasată în partea centrală a
României, la foarte mare distanţă de graniţele ţării dar şi datorită specificului acestui plan
(care se referă la reglementarea urbanistică a unei suprafeţe de teren) , nu se pune
problema existenţei unor efecte semnificative asupra mediului sau sănătăţii în context
transfrontieră.

RAPORT DE MEDIU
8. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI

COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT
ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII
PLANULUI
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante şi atingerea obiectivelor

propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor măsuri concrete care să asigure prevenirea,
diminuarea şi compensarea cât mai eficientă a potenţialelor efecte adverse asupra mediului
identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus.
În continuare se prezintă măsurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea

oricărui posibil efect advers asupra mediului datorită implementării proiectului în faza PUZ
propus precum şi măsuri menite să accentueze efectele pozitive asupra mediului.
Măsurile propuse se referă numai la factori de mediu asupra cărora s-a considerat prin
evaluare că implementarea proiectului ar putea avea un impact potenţial.
8.1 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE

MEDIU APA
Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun

următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţă,
ce vor fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare:
8.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale:
Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să se

conecteze la reţeaua de canalizare ce se află în curs de execuţie, pentru a elimina
scurgerile de poluanţi din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in
emisari. Se au in vedere urmatoarele:
• Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele
centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de
investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. Apele menajere se vor incadra la
descarcare in in canalizarea urbana in limitele admise conform prevederilor legii si
actelor de reglementare detinute.
• Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel:
- Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, (exclusiv de
pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan -46,65ha) vor fi
colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de
descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea vor fi trecute prin prin
separtore de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare
de difuzie Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre
un canal deschis existent, situat paralel cu pariul
Ghimbasel
- In prezent evacuarea apelor pluviale de pe platforma Kronospan(46,65 ha)
se realizeaza astfel:

RAPORT DE MEDIU
Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o

o
reta de canalizarecu descarcare intr-un bazin tamponde retentie
o Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si
drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare
trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin
separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de
retentie. Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei
pluviale cu un debit ma mare de 700 l/s si de decantare
suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin 2
conducte care subtraverseaza calea ferata si descarca apele in pariul
Timis prin 2 guri de varsare. Restul apelor pluviale de pe platforma
KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape
pluviale prevazute in prezentul PUZ.
o Apele pluviale se vor incadra la descarcare in apele de suprafata in
limitele admise conform prevederilor legii si actelor de reglementare
detinute.
• Se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi
limitarea consecinţelor acestora;
• Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în ape de suprafata sau
canalizarea urbană şi se va verifica modul de încadrare a indicatorilor faţă de limita
admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi de Autorizaţia de
Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu
problemele de deversare a apelor uzate în canalizare, vor urmări în permanenţă
calitatea apelor uzate deversate în părâul Timişul Sec;
• Căminele de vizitare menajere şi pluviale aferente vor fi curăţate ritmic şi
întreţinute;
• Impermeabilizarea bazinului de decantare şi controlul apei de profunzime de pe
amplasamentul PUZ.
• Deşeurile colectate din se vor depozita temporar pâna la eliminare în mijloace
de depozitare adecvate pentru fiecare tip de deşeu.
• Pentru obţinerea avizului de traversare a a conductei de evacuare a apelor
pluviale (la debite mari) peste părâul Ghimbăşel, mal drept, se va înainta către
Administraţia Naţională "Apele Române" documentaţia tehnică întocmită conform
legislaţiei apelor în vigoare.
• Inainte de descărcarea apelor pluviale în părâul Ghimbăşel, acestea vor fi
trecute prin separatoare de nisip şi hidrocarburi prevăzute cu filtre coalescente
şi opritoare de difuzie;
• Apele pluviale se vor încadra la descărcarea în părâul Ghimbăşel în limitele
maxime admise impuse prin aviz SGA nr. 344/14.08.2009:
• Obiectivele industriale de pe amplasamentul PUZ ce vor utiliza apa în scop
tehnologic sau care prin profilul de activitate pot genera un impact negativ asupra
resurselor de apă de suprafaţă sau subterane vor înainta conform legislaţiei apelor
în vigoare la SGA documentaţiile tehnice pentru obţinerea
avizului sau autorizaţia de gospodărire a apelor;
• Se va respecta zona de protecţie a digurilor părâului Ghimbăşel. Pe această
zonă nu se vor amplasa construcţii cu caracter permanent.

RAPORT DE MEDIU
8.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila
Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabileşte ca toate construcţiile

de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-
şi aibă asigurat necesarul de apa din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braşov.
În programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută realizarea unui sistem centralizat
de alimentare cu apă în cartierul Stupini. Racordul la conducta de distributie ce va fi
amplasata pe DN13 se va realiza prin doua bransamente. Retelele de distributie vor fi
amplasate pe strazile interioare.
8.2 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU

AER
- Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea

aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare
si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele
adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele
admise
- Se prevad perdelele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei industriale;
- Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile
principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie
(plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au
fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru
copii si dotari de cartier in zonele mixte.
- Pentru fabrica de cheresetea propusa utilajele tehnologice fost echipate si
racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia
granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte
de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele
optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica este de ultima
generatie, prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata
a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita
admisa prin Ordinul 462/1993. Pulberile de lemn care pot rezulta din operatia de
rindeluire sunt retinute in filtre textile cu posibilitatea ca in functie de anotimp, aerul
filtrat sa se recircule in hala sau sa se evacueze in atmosfera.
- Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m
inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe
suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona.
- Indicatorii de calitate ai factorului de mediu „AER" vor fi monitorizati strict . Se
va urmarii încadrarea lor în obiectivele de mediu la nivel naţional stabilite prin Ord.
MAPPM 462/1993, Ordinul 592/2002, STAS 12574-87.
- Spatiile verzi vor ocupa 25% din suprafata terenului afectata fiecarei constructii
(plantatii de aliniament).

RAPORT DE MEDIU
- Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii
verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier
in zonele mixte.
- Stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zona locuintelor a mijloacelor de
transport;
- Utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante
care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;

SOL
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e

necesar să se aplice următoarele măsuri:
- Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe

amplasament
- Realizarea unei retele de canalizare centralizate
- Betonarea suprafetelor active

"SANATATEA UMANA"
- Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita

poluarea factorilor de mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si
care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele
adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise
- Acoperirea valurilor (bernelor) de pămât dispre latura de nord si nord vest (spre
strada Baciului) cu vegetaţie si intretinerea ei; Completarea bresei valului de pamant in
dreptul viitoarei fabrici de cherestea.
- Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie,
conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime
de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;
(plantatii de aliniament)
in zonele mixte.
- Perdelele de vegetaţie se vor realiza în baza unui studiu şi va trebui să ia în calcul
câteva aspecte esenţiale cum sunt creşterea rapidă a vegetaţiei, durabilitatea perdelei
de vegetaţie, etc.
- Controlul impermeabilizarea bazinului de decantare
- Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Brasov si a
traficului rutier
- Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale.
- Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca
- Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar

RAPORT DE MEDIU
- Dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind

managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie
electrică, canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea
gradului de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii;
8.5 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia
următoarele măsuri:
- Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei părâului Ghimbăşel, astfel incit
să nu fie afectate de lucrările de implementare a proiectului;
- Păstrarea unei suprafeţe de 25% din aria amplasamentului ca zonă verde;
- Acoperirea valurilor (bernelor) de pămât cu vegetaţie si intretinerea ei;
- Aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la
reducerea impactului asupra florei şi faunei;
8.6 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI

- Proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în piesaj
conform recomnadărilor din regulamentul PUZ.
- Se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa
funcţională să poată avea un impact negativ asupra mediului;
- Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va
răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de "coerenţă" şi "eleganţă"; -
Orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie
armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast;
- Să se respecte procentul de 25% din suprafaţa PUZ pentru amenajării de spaţii
verzi si plataţii de aliniamente;
- Clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general
al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;
- Se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea
azbocimentului;
- La construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp.
- Terenul aferent activitatilor industriale actuale si viitoare de pe platforma
KRONOSPAN va fi imprejmuit cu gard si va avea o intrare principala prevazuta cu
poarta, bariera si cabina poarta. Pe suprafetele neconstruite se va planta iarba. Latura
dispre nord si nord vest este prevazuta a fi ingradita cu un val de pamint de 8 m
inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5- 6m. Pe
suprafata acestuia se va planta foioase care agreaza zona.
in zonele mixte.

RAPORT DE MEDIU
8.7 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI SOCIAL -

ECONOMIC (POPULATIA)
In ceea ce priveşte factorul social - economic măsurile vor avea drept scop:
- Reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne

- Practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală;
- Dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat
terenurile din zonă;
- Cooperare cu administraţia locală pentru elaborarea şi cofinanaţarea de
proiecte;
- Dezvoltarea IMM-lor pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung
pentru atenuarea descreşterii activităţii economice;
- Măsuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteză, împrejmuirea incintelor de
lucru, servicii de pază pentru împiedicarea accesului persoanelor străine;
- Dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii,
pe baza principiilor de dezvoltare durabilă;
- Se institue zone de protecţie de cel puţin 30m prin perdelele de protectie in
latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale;
- Amenajări de zone verzi pe amplasamentul pe 25% din suprafaţa acestuia;
- Plantaţii de arbori în aliniament de-a lungul căilor de circulaţie;
- Monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o
monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii de pe
amplasament iar în cazul depăşirii limitelor de poluare admise de legislaţie
activitatea industrială să fie oprită.
8.8 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE

"ZGOMOT ŞI VIBRAŢII"
- Amplasarea optimă a drumurilor de transport/acces, pentru zona industrială şi a

celor de servicii;
- Construcţii de berne de pământ cu rolul de bariere acustice permanente pentru
ariile sensibile din cadrul zonei analizate;
- Stabilirea unei zone tampon prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m
prevazute perimetral zonei industriale;
- Monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este
necesar; In situaţia în care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenţa
bermelor nu este suficientă, pentru etapa următoare se va acţiona prin măsuri de
reducere luate "la sursă". Aceasta înseamna ecranări locale, carcasări locale, în
general acţionarea asupra punctelor puternic emiţătoare de zgomot, acţiune care se
poate face atât la noile echipamente care se vor instala, cât şi la echipamente din
dotarea actuală, ale căror contribuţii se vor regăsi în
nivelul de zgomot de la receptor;
- Echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile cu scuturi izolatoare şi absorbante de
zgomot;
- Incorporarea unor soluţii de protecţie auditivă la proiectarea noilor capacităţi de
producţie şi montarea de echipamente pentru atenuarea zgomotului;
- Limitarea vitezei de trafic în vecinătatea zonei urban - edilitare;

RAPORT DE MEDIU
9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR, ŞI DESCRIEREA
MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA,
INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI
9.1 DATE GENERALE
In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa „0" şi alternativele la secţiunile
din varianta iniţială PUZ. Având în vedere că la elaborarea acestui PUZ titularul de plan
împreună cu proiectanţii au avut în vedere mai multe variante pentru cele mai multe din
elementele specifice ale planului (distribuţia spaţială a zonelor cu funcţiuni urbanistice şi
utilitare diferite, rute de transport, gradul de reutilizare a amenajărilor existente, procentul
de construcţii existente, asigurarea cu utilităţi şi sisteme de canalizare, etc.), în final s-au
selectat cele mai potrivite variante.
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii
mediului înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei "zero" şi a celei
finale, pe baza utilizarii criteriilor de evaluare prezentate la capitolul 6.
Varianta finala a Planului Urbanistic Zonal -Strunga Mieilor a aparut in urma :
- Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUZ, proprietar a unui

procent de cca.40% din teritoriul analizat, si initiatorul PUZ-ului, in colaborare
cu Primaria Brasov;
- Solicitarilor venite din partea membrilor Grupului de lucru referitor la

amplasarea unor zone de locuinte in vecinatatea zonelor industriale existente (zona
fara legatura directa cu strada Baciului), distanta dintre ele fiind cea
prevazuta ca zona tampon de minim 30m;
- Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de

Domnul Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona
PUZ, pe amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut
imposibila utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta.
- Ca urmare a recomandarilor facute de ARPM Sibiu si membrii comitetului de

analiza tehnica in urma sedintei din data de 10.05.2010 privind:
o incompatibilitatea amplasarii unor zone de locuit in imediata vecinate a

unei zone industriale si propunerea analizarii unei alternative de modificare
a functiunii acestor zone, din zona de locuinte in zona cu
functiuni mixte, cu restrictii mai clare inspre zona industriala
o analizarea unei alternative privind amplasarea fabricii de cherestea catre

zonele cu functiuni de prestari servicii.

RAPORT DE MEDIU
9.2 PREZENTAREA VARIANTELOR ANALIZATE
In continuare sunt prezentate alternativele avute in vedere la selectarea variantei

optime, astfel:
9.2.1 VARIANTA "0" - alternativa neimplementării proiectului
9.2.2 Alternative privind proiectul PUZ:

9.2.2.1. Alternativa privind infrastructura rutiera
9.2.2.2. Alternativa privind modificarea functiunii de locuinte in zona cu functiuni
mixte, pentru suprafata situata in imediata vecinatate a unei zone industriale
propuse prin PUZ (zona amplasata in vecinatea zonei industriale apartinind
S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, fara legatura directa cu strada
Baciului)
9.2.2.3.Alternative privind procesele tehnologice de pe Platforma industrială şi
principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra
factorilor de mediu.
9.2.2.4 Alternativa privind amplasarea fabricii de cherestea
9.2.2.5 Alternativa privind modificarea functiunii de locuinte in zona cu functiuni
mixte, pentru suprafata situata in imediata vecinatate a unei zone industriale
propuse prin PUZ (zona cu legatura directa la strada Baciului amplasata in partea
de nord si nord-vest a fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN).
9.2.1 Varianta "0" - alternativa neimplementării proiectului

Varianta "0" - varianta nerealizării proiectului propus a fost luată în considerare ca
element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente
ale proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal "Zona Strunga Mieilor".
Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero" (alternativa

neimplementarii proiectului) sunt:
- Lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila si a unui

sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale. In
conditiile in care proiectul nu se va implementa, prin lipsa unor reglementari
urbanistice specifice zonei PUZ privind echiparea edilitara, va continua sa fie utilizat
un sistem deficitar de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate, in
conditii de nesiguranta pentru mediul inconjurator si sanatatea locuitorilor.
Nereabilitarea sistemului de tratare a apei menajere şi/sau de distribuţie a apei
potabile va avea in timp efecte negative asupra sănătătii umane.
- Lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei care sa tina cont de
incompatibilitatea unor zone functionale, precum si lipsa unui program impus prin
Avizul Sanitar aferent PUZ, care sa stabileasca o serie de masuri cum sunt:
urmarirea anumitor indicatori de sanatate, monitorizarea noxelor, etc., In conditiile
neimplementarii proiectului nu se poate astepta o imbunatatire a starii mediului si
sanatatii populatiei, ci, cel mult, mentinerea situatiei actuale ca

RAPORT DE MEDIU
urmare a disparitiei oportunitatilor de stabilire a unor reglementari urbanistice

specifice zonei.
- Lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind circulatia in zona. In
conditiile in care proiectul nu se va implementa, (prin lipsa unor reglementari
urbanistice specifice zonei privind infrastructura rutiera, parcarile si spatiile verzi),
vor continua sa lipseasca trame stradale si trotuare pietonale care sa asigure
accesul la toate loturile din zona iar strazile existente vor continua sa fie utilizate in
conditii care nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a
zonei.
- Principalele forme de impact asociate neimplementarii proiectului din
punct de vedere a mediului social si economic sunt:
Pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local;
Problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza.
Pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor.
Păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă un
aspect plăcut peisajului.
Lipsa oportuniăţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin
posibilităţile de dezvoltare a zonei indusrtriale şi a zonelor destinate serviciilor.
Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea
urbană a unor terenuri disponibile în intravilan.
Zona nu va fi asigurata cu servici, cu spatii verzi, de agrement si sport, si in
general cu functiunile conexe locuirii.
Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii
si functiuni cu caracter public.
- Principala forma de impact asociate neimplementarii proiectului din punct de vedere
al peisajului este de păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică
ce nu dă un aspect plăcut peisajului.
Cea mai favorabila situatie pentru zona analizata ar fi:

- sa se dispuna de oportunitati economice, infrastructura corespunzatoare si locuri
de munca
- impactul asupra mediului generat de zonele industriale propuse sa fie minim

RAPORT DE MEDIU
9.2.2. Alternative privind proiectul PUZ
In vederea selectării celei mai bune alternative de implementarea proictului din punct de
vedere a impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul
analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:
- infrastructura/rutieră/transportul;
- folosinţa terenurilor
- procesele tehnologice de pe platforma industriale, amplasamentul ales şi
măsurile de diminuare a impactului asupra mediului;
9.2.2.1 Alternative privind infrastructura rutiera

Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de Domnul
Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona PUZ, pe
amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut imposibila
utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta, proiectantul PUZ, in urma analizarii situatiei,
a modificat proiectul, conform plansei anexate.
Astfel pentru dezvoltarea urbana a zonei au fost identificate , două alternative
(Varianta I si Varianta II) privind suprafaţa propusa pentru zona comunicatii rutiere :
- Alternativa zero - 4,67 ha -

Varianta I -14,60 ha -
Varianta II -14,30 ha
Cea de a doua varianta şi anume anularea drumului de acces aflat pe proprietatea parcelei
de teren A-619-50/1 este cea mai avantajoasă din punct de vedere al funcţionalităţii pe de
o parte datorita faptului ca drumul de acces, prin suprafata ocupata, ar fi facut
neutilizabila parcela pentru locuinte (conform functiunii propuse), iar pe de alta parte
accesul la loturile de teren situate de o parte si de alta a acestui drum este asigurat de pe
strada Baciului sau DN 13.
9.2.2.2 Alternative privind suprafata zonei mixte si de locuinte propusa prin PUZ
In urma consultarii Grupului de Lucru intrunit in data de 6.11.2009, s-a propus ca
functiunea de zone de locuinte prevazute in prima varianta de proiect a fi amplasata in
vecinatea zonei industriale apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, (zonele fara
legatura directa cu strada Baciului) sa fie inlocuita de zona cu functiuni mixte. Acest lucru
a fost luat in considerare din doua aspecte si anume, unul care tine cont de necesitatile de
dezvoltare urbana a zonei iar celalalt aspect, care tine de cont de zona industriala deja
existenta aprobata prin PUZ -Zona Garii Stupini (HCL nr.255/1998). Astfel pentru
dezvoltarea urbana a zonei au fost identificate , două alternative
(Varianta I si Varianta II) privind suprafaţa propusa pentru zona mixta :
- Alternativa „zero" - 0 ha
- Varianta I -12,75 ha -
Varianta II -26,75 ha
Corespunzator, fata de varianta propusa initial, se modifica , suprafata zonei de
locuinte, astfel:
- Alterntiva „zero" - 9,35 ha -
Varianta II - 65,85ha

RAPORT DE MEDIU
Aceasta varianta de inlocuire a unei zone avand functiunea de locuinte care este
amplasata in imediata vecinatate a unei zone industriale, in zona cu functiune mixta,
este cea mai avantajoasă din punct de vedere al sigurantei sanatatii umane,
rezolvand totodata problema incompatibilitatii unor zone invecinate prin reglementari
capabile sa asigure conversia functionala dorita.
9.2.2.3 Alternative privind procesele tehnologice de pe Platforma industrială şi

principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor
de mediu
La alegerea variantei optime pentru Fabrica de cherestea s-a tinut cont de experienta
celorlate fabrici din grupul KRONOSPAN referitor la optimizarea productiei, a
consumurilor energetice si a utilizarii de instalatii performante de depoluare.
Principala alternativa analizata la proiectul de instalatii tehnologice a fost utilizarea

centralei termice pe baza de biomasa dotata cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor
rezultate din arderea biomasei. (Pentru surse cu temperaturi ridicate, cele mai bune
tehnici disponibile utilizate la nivel european, reprezinta indepartarea
pulberilor/particolelor sedimentabile prin utilizarea electrofiltrelor. Filtrul electrostatic se
utilizeaza pentru separarea inclusiv a particulelor mici din aer si care pot avea o
temperatura ridicata.)
Se poate aprecia faptul ca prin neutilizarea instalatiilor de depoluare propuse costurile
investitie ar fi fost mult mai mici, in defavoarea unor valori ale concentratiilor de poluanti
la emisie mai mari.
Semnificaţia impactului a fost determinată in baza evaluarii efectuate prin modelare

matematica pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa. Hărţile de dispersie au
fost întocmite pentru situaţiile cele mai dezavantajoase şi anume inclusiv în conditii extreme
în care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare a utilajelor şi
conditii meteorologice dezavantajoase pentru dispersia poluantilor. Pentru situatia existenta
au fost luate date din Raportul EIM pentru fabrica de placi din aschii lemnoase existenta.
Pentru situatia noua privind fabrica de cherestea propusa, datele au fost furnizate de
titularu PUZ (prospect centrala termica pe biomasa, planuri tehnologice, etc.).
Din punct de vedere al protectiei mediului alternativa aleasa corespunde celor mai bune
tehnici disponibile la nivel european, valorile anticipate ale emisiilor si imisiilor fiind mult
mai mici decat valorile limita admise de legislatia in vigoare, conform celor specificate la
capitolul 6.3.2 si hartilor de dispersie anexate.

RAPORT DE MEDIU
9.2.2.4 Alternativa privind amplasarea fabricii de cherestea

Referitor la modul de amplasare pe terenul apartinind societatii KRONOSPAN a „Fabricii
de cherestea" si tinand cont de suprafata de circa 30 ha necesara pentru construirea
acesteia, au fost analizate 3 variante de amplasare, conform planurilor prezentate in
continuare .
VARIANTA DE AMPLASARE A FABRICII DE CHERESTEA nr.1

RAPORT DE MEDIU

RAPORT DE MEDIU

RAPORT DE MEDIU
In urma analizei efectuate pentru fiecare din cele trei variante prezentata anterior a
fost aleasa varianta de plan nr.3 din urmatoarele motive:
- Este creat un flux tehnologic rational si functional din punct de vedere tehnic;
- Materia prima (bustenii) se sorteaza in zona C1-C2 in lemn pentru cherestea si

lemn pentru OSB. Acesta din urma este introdus pe linia de OSB, in capatul liniei,de
unde practic incepe fluxul tehnologic pentru placi din aschii lemnoase.
- Aschiile de lemn rezultate de la linia de cherestea in zona C4-C5 sunt introduse

in centrala pe biomasa din imediata apropiere.
- Principalele surse de zgomot ale liniei de cherestea sunt C1-C2 (sortare) si C6

(camere de uscare-ventilatoare), situate relativ la ambele extremitati ale liniei.
- Aprovizionarea fabricii de cherestea precum si expedierea produsului finit se fac

in mare parte pe calea ferata. Liniile ferate pentru fabrica de cherestea fac parte
dintr-un sistem de linii racordat la gara Stupini, ce nu poate fi modificat. Tehnic, nu
este posibila construirea sistemului pe partea dinspre sud a strazii Strunga Mieilor.
- Chiar netinand seama de toate cele de mai sus, nu exista spatiul fizic
corespunzator din punct de vedere tehnic si economic pentru o alta amplasare,
in alta pozitie pe terenul proprietate Kronospan avand in vedere
Varianta 1 nu este posibila din urmatoarele motive:
- Nu incape pe terenul Kronospan
- Nu poate fi deservita de cale ferata
- Nu se poate crea un flux tehnologic rational, economic.
Varianta 2 nu este posibila din urmatoarele motive:
- Conform PUZ, zona dinspre vest este mixta si nu industriala
- Conform PUZ, in aceasta amplasare fabrica s-ar invecina cu zona de locuinte
- Nu se poate construi (din motive de geometrie) cale ferata pe acea parte a strazii
Strunga Mieilor
- Nu se poate crea un flux tehnologic rational, economic.
In concluzie, se adopta amplasarea conform variantei 3, cea propusa de pe planul de PUZ,

avand in vedere faptul ca din punct de vedere tehnic si economic nu este posibila o alta
amplasare a fabricii de cherestea.
Avand in vedere masurile prevazute prin proiect (prezentate la capitolul 8.1, 8.4, 8.8), cat si
efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, (conform celor specificate
in capitolul 6.3.1, 6.3.2, 6.3.3 si capitolul 9), rezulta faptul ca, alternativa aleasa
corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din
punct de vedere tehnic si economic.

RAPORT DE MEDIU
9.2.4.5 Alternativa privind modificarea functiunii de zona de locuinte in zona

cu functiuni mixta pentru suprafata situata in imediata vecinatate a
zonei industriale propuse prin PUZ (zona cu legatura directa la strada
Baciului amplasata in partea de nord si nord-vest a fabricii de
placi din aschii lemnoase KRONOSPAN)
In urma sedintei de analiza in cadrul APM Brasov din data de 10.05.2010, s-a solicitat
analizarea unei noi variante de reglementari urbanistice. S-a propus ca zona propusa de
locuinte amplasata in vecinatea zonei industriale in partea de nord si nord-vest a fabricii de
placi apartinind KRONOSPAN, sa fie inlocuita in zona cu functiuni mixte, cu restrictii mai
clare inspre zona industriala. (Conform RLU, nu se recomanda ca in imediata vecinatate a
zonei industriale a se amplasa locuinte, spatii de invatamant sau sanitare. Se recomanda
amplasarea de spatii administrative, birouri sau spatii comerciale.) Acest lucru a fost luat
in considerare din doua aspecte si anume, unul care tine cont de necesitatile de dezvoltare
urbana a zonei iar celalalt aspect, care tine cont de incompatibilitatea functionala a zonelor
industriale si a zonele de locuinte. Astfel pentru dezvoltarea urbana a zonei a fost
identificata, a treia alternativa
(Varianta III) privind suprafaţa propusa pentru zona mixta :
- Alternativa „zero" - 0 ha
- Varianta I -12,75 ha -
Varianta II -26,75 ha -
Varianta III -38,35 ha
Corespunzator, fata de varianta propusa initial, se modifica , suprafata zonei de
locuinte, astfel:
- Alterntiva „zero" - 9,35 ha -
Varianta II - 65,85ha
- Varianta III - 54,25
Aceasta varianta de inlocuire a unei zone avand functiunea de locuinte care este
amplasata in imediata vecinatate a unei zone industriale, in zona cu functiune mixta cu
restrictii mai clare inspre zona industriala, este cea mai avantajoasă din punct de vedere
al sigurantei sanatatii umane, rezolvand totodata problema incompatibilitatii unor zone
invecinate prin reglementari capabile sa asigure conversia functionala dorita.
9.2 SELECTAREA ALTERNATIVEI FINALE

mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei "zero" şi a celei
finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în continuare.
In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei "zero"- varianta

neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.

RAPORT DE MEDIU
Factor de Variante
mediu/aspect Alternativa finală Comentarii
Varianta "zero"
de mediu (alternativa aleasă)
0 1 2 3
Calitatea apei Asupra factorului de mediu Se va implementa un Avand in vedere masurile prevazute
"APA" va continua impactul sistem centralizat de prin proiect si prezentate la capitolul
negativ pe termen lung alimentare cu apa 8.1, proiectul oferă beneficii pe
datorită lipsei unui sistem potabila si de evacuare a termen lung comparativ cu varianta
centralizat de alimentare cu apelor uzate menajere si "zero"
apa potabila si a unui sistem pluviale.
centralizat de evacuare ape
uzate pluviale si menajere
Calitatea Calitatea aerului în condiţiile Prin implementarea Proiectul nu oferă beneficii
aerului actuale este influenţată de proiectului cu activităţi comparativ cu varianta "zero" ,
emisiile de poluanti produsi de industriale suplimentare impactul cumulat fiind neutru, avind in
sursele de stationare din zonele faţă de cele din prezent vedere masurile luate prin proiect si
industriale existente precum si nivelul poluanţilor va prezentate la capitolul 8.2.
de traficul rutier existent in creşte dar, conform Activităţile propuse pentru
zona si in mod special pe studiilor de evaluare dezvoltarea zonei în domeniul
DN13. efectuate, datorita îndustrial şi al serviciilor vor fi
Conform studiilor efectuate masurilor prevazute, asociate cu surse suplimentare de
nivelul poluanţilor nu depăşesc cresterea va fi poluanţ faţă de prezent dar prin
limitele admise de legislaţia de nesemnificativa iar nivelul masurile prevazute, acestea vor fi
mediu. poluanţilor în atmosferă nesemnificative si strict controlate
se va menţine sub limitele prin tehnicile şi măsurile de reducere a
admise pentru protecţia impactului prevazute.
receptorilor sensibili. Avand in vedere rezultatele calculelor de
evaluare efectuate si tanand cont
de rezultatele studiului de sanatate
intocmit de CMS-Cluj Napoca se poate
aprecia ca activitatea desfasurata pe
amplasamentul industrial existent,
cumulat cu activitatea industriala
propusa prin PUZ, in conditiile
estimate, nu constituie un factor de
risc major privind afectarea populatiei
din vecinatate iar impactul global
asupra factorului de mediu aer, va fi
unul neutru.
Aspecte social In prezent se resimte un Proiectul propune Implementarea proiectului va aduce
economice impact negativ asupra locurilor investiţii locale avantaje social economice
de muncă şi a investiţiilor din semnificative, crearea de semnificative pe termen lung.
municipiul Braşov conducănd la locuri de muncă, Proiectul oferă beneficii pe termen
accelerarea înrăutăţirii determinând lung comparativ cu varianta "zero"
condiţiilor social economice. îmbunătăţirea condiţiilor
social economice pe
termen lung.
Infrastructură Situaţia actuală se va menţine Proiectul propune o Proiectul oferă beneficii pe termen
rutieră pe termen lung cu o infrastructură rutieră mediu si lung comparativ cu varianta
infrastructură corespunzătoare din "zero".
necorespunzătoare din punct punct de vedere tehnic cu Imbunătăţirea infrastructurii rutiere
de vedere tehnic şi a aspectelor amenajarea de spaţii va creşte siguranţa circulaţiei în zonă
de mediu. Se remarca lipsa verzi de-a lungul arterelor si va crea trame stradale care sa
unei trame stradale importante de circulaţie pentru asigure acces la toate loturile de
care sa asigure accesul la toate diminuarea poluării teren.
loturile de teren iar strazile aerului si asigurarea de
existente (strada Baciului, trame stradale care sa
Strunga Mieilor si strada Garii) asigure accesul la toatel nu
corespund din punct de loturile de teren de pe
vedere tehnic cerintelor de amplasament.
dezvoltare a zonei

RAPORT DE MEDIU
Zgomot şi Sursele principale care Peste intensitatea Sursele de zgomot suplimentare ce

vibraţii influenteaza ambianta acustica nivelului de zgomot pot sa apara prin implementarea PUZ,
in diferite sectoare ale ariei existent se va suprapune si in special dupa construirea Fabricii
analizate sunt: instensitatea nivelului de de cherestea, sunt prevazute cu
- Activitatea industriala zgomot pentru activitatea măsuri tehnice pentru a nu se depăşi
existenta (incluzind traficul industriala propusa, (prin nivelul admis conform legislatiei in
rutier si feroviar aferent si implementarea fabricii de vigoare.
care se afla pe teritoriul cherestea) care adaoga
intreprinderii) activitatile de depozitare Proiectul nu oferă beneficii
- Traficul rutier busteni, sortare, taiare, comparativ cu varianta "zero" ,
corespunzator arterei decojire, debitare, uscare, impactul cumulat fiind negativ
DN13 ce margineste la rindeluire, trafic auto si nesemnificativ, avind in vedere
Vest , aria analizata CF suplimentar. masurile luate prin proiect.
- Traficul feroviar
corespunztor magistralei Datorita masurilor Avind in vedere masurile realizate si
CF-Brasov-Sighisoara existente si prevazute prevazute prin proiect a se realiza
- Activităţi specifice prin proiect, (existenta pentru zona industriala apartinind
aşezărilor umane din zonă. valului de pamint, intre S.C."KRONOSPAN ROMANIA", cum
Masuratorile efectuate pentru zonele cu receptori sunt: existenta unui val de pamint
stabilirea nivelului de zgomot sensibili si zona intre zona industriala si zona cu
de pe amplasamentul PUZ , industriala, izolarea fonica receptori sensibili, inchiderea bresei
zona Fabricii existente de placi a surselor de zgomot valului de pamant in zona liniilor de
din aschii lemnoase,apartinind semnificative, etc) inalta tensiune, plantarea unor
S.C."KRONOSPAN impactul generat de perdelele de protectie intre zonele de
ROMANIA"SRL, relevă faptul zgomotul aferent locuit si cele industriale si de prestari
că în situaţia actuală nivelul de activităţilor propuse va fi servicii, aplicarea unor masuri
zgomot se încadrează în menţinut sub limitele specifice direct la sursele de zgomot
limitele impuse de STAS 10 admise. conform unor proiecte de specialitate,
009-88. se poate aprecia ca prin realizarea
In imediata vecinatate a zonei Fabricii de cherestea pe
industriale, in zona sparturii amplasamentul PUZ, valorile nivelului
valului de pamint, linga cele de zgomot se vor incadra in valorile
mai apropiate locuinte , nivelul de limita reglementate prin STAS 10009-
zgomot de fond (considerat 88
fara activitatile industriale
existente), este depasit de
40dB(A), fapt datorat traficului
auto pe DN13, traficului usor
de pe strazile de legatura,
traficului CF pe linia Brasov -
Sighisoara, dar si altor
activitati casnice.
Sol/ Utilizarea In prezent zona are un aspect Se valorifica oportunităţile Proiectul oferă beneficii pe termen
terenului rural, în care zona agricolă privind valorificarea lung comparativ cu varianta "zero".
este fragmentată de construcţii urbană a unor terenuri Prin implementarea proiectului
civile grupate sau dispersate în disponibile în intravilan; întreaga zonă se va dezvolta conform
teren , de construcţii Se va schimba aspectul destinaţiei din PUZ.
aparţinând zonei serviciilor rural al zonei prin
precum şi de zona industrială sistematizare urbanistică
grupată în partea de vest. ce dă un aspect plăcut
Condiţiile se vor menţine pe peisajului;
termen lung iar zona va
continua să se dezvolte fără o Se va asigura accesul la
sistematizare urbanistică. toate loturile de teren
Pe terenurile agricole parcelate şi prin construirea unei
fragmentate cu construcţii trame stradale importante
nu se poate practica o Se vor construirea zone
agricultură de calitate. verzi, terenuri de sport si
Prin lipsa unor reglementari locuri de joaca pentru
urbanistice specifice zonei care copii.
sa tina cont de
incompatibilitatea unor zone Se vor stabili
functionale, precum si lipsa unui reglementari urbanistice
program impus prin Avizul Sanitar specifice zonei, capabile
aferent PUZ, care sa stabileasca sa asigure conversia
o serie de masuri cum sunt: functionala a zonei in
urmarirea anumitor conditii de siguranta .
indicatori de sanatate,
monitorizarea noxelor, etc., In
RAPORT DE MEDIU
conditiile neimplementarii
proiectului nu se poate astepta o
imbunatatire a starii mediului si sanatatii
populatiei, ci, cel
mult, mentinerea situatiei
actuale ca urmare a disparitiei
oportunitatilor de stabilire a unor
reglementari urbanistice specifice zonei.
Biodiversitatea Pe teren se practică o Proiectul propune ca 25% Proiectul nu oferă beneficii
agricultură de subzistenţă ce din suprafaţa comparativ cu varianta "zero" ,
va continua să se degradeze amplasamentului PUZ să impactul fiind neutru, avind in vedere
datorită parcelării şi vâzării fie destinată zonelor verzi masurile luate prin proiect.
acestora pentru construcţii şi plantaţiilor în Impactul negativ suferit în etapele de
civile. aliniament de-a lungul construcţie de biodiversitate va fi
căilor rutiere. remediat prin replantări de spaţii verzi si
Implementarea plantaţii în aliniament.
proiectului nu va avea
impact asupra habitatelor
instalate de-a lungul celor
două cursuri de apă din
zonă, părâul Ghimbăşel şi
părâul Timişul Sec.
Peisajul In situaţia actuală peisajul are Sistematizarea urbană Implementarea proiectului va avea un
un aspect rural format din prevăzută în PUZ va da impact pozitiv asupra peisajului.
terenuri agricole fragmentate zonei aspectul urban - Proiectul oferă beneficii pe termen
de construcţii civile şi industrial, cu o lung comparativ cu varianta "zero"
industriale, fără o infrastructură
sistematizare urbanistică. corespunzătoare cu spaţii
Aceste condiţii vor persista pe verzi şi plantaţii în
termen lung iar zona se va aliniament iar zona
dezvolta necorespunzător unei industrială va fi grupată aşezări
urbane. fără să facă discordanţă
cu restul peisajului.
Se va face o delimitare
strictă între zona
industrială şi cea locuită .
Sanatatea Conform studiului de sanatate Conform studiului de Proiectul nu oferă beneficii
populatiei intocmit de CMS Cluj Napoca, sanatate intocmit de CMS comparativ cu varianta "zero" ,
in conditiile respectarii Cluj Napoca, in conditiile impactul cumulat fiind neutru, avind
masurilor prevazute prin respectarii masurilor in vedere masurile luate prin proiect.
proiect, functionarea fabricii de prevazute prin proiect Va fi respecat Programul de
OSB apartinind KRONOSPAN construirea si conformare pentru starea de sanatate
ROMANIA nu va determina functionarea Fabricii de a populatiei impus prin Avizul sanitar
aparitia unor efecte adverse OSB apartinind nr.2084/A emis de DSP Brasov.
asupra starii de sanatate a S.C."KRONOSPAN Avind in vedere masurile prevazute a
populatiei din vecintatea ROMANIA" nu va se realiza, (vor fi admise activitati
determina aparitia unor industriale care sa nu permita efecte
adverse asupra poluarea factorilor de mediu peste
starii de sanatate a limitele admise, sunt prevazute
populatiei din vecinatatea perdele de protectie intre zonele de
acestuii obiectiv. locuit si cele industriale, este
prevazuta inierbarea si completarea in
zona bresei a valului de pamanat de sub
liniile de inalta tensiune, se va respecta
un program de monitorizare strict,
indicatorii de sanatate vor fi monitorizati
conform Avizului Sanitar, Fabrica de
cherestea propusa va fi
prevazuta cu echipamente de
depoluare la cele mai inalte
standarde, alimentarea cu apa
potabila si evacuarea apelor uzate
menajere si pluviale se va face
centralizat , etc) se asigura protectia
sanatatii umane si deci se poate
considera ca impactul global asupra
starii de sanatate a populatiei va fi unul
neutru.
RAPORT DE MEDIU
10 DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTĂRII PLANULUI
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din
H.G. 1076/2004, facindu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv
la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie
monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative.
Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are
în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUZ.
Programul de monitorizare a implementãrii PUZ trebuie să permită atât obţinerea şi

înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale
implementãrii PUZ cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex.
acţiuni de remediere ce pot fi întreprinse).
10.1 DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI
Programul de monitorizare a implementarii PUZ are ca scop:
- urmarirea implementarii PUZ, a modului in care obiectivele specifice ale PUZ

sunt indeplinite
- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea
si marimea efecteloir produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport
(valabilitatea previziunilor privind impactul si concluziile SEA)
- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea
efecetelor adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport,
eficacitatea masurilor si concluziile desprinse de SEA
- identifica dacă sunt necesare modificări ale planului în vederea reducerii
impactului asupra mediului sau a optimizãrii beneficiilor rezultate din
implementarea acestuia.
Programul de monitorizare a implementarii PUZ trebuie sa urmareasca:
- Planul de monitorizare privind implementarea PUZ

- Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUZ
Sistemul de monitorizare propus ia în considerare faptul că, în cadrul monitorizării factorilor

de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu să se facă diferenţierea între
impactul de mediu ale PUZ şi impactul altor activităţi/intervenţii din vecinătatea
amplasamentului PUZ.
Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante specificate

anterior. Aceste obiective reprezintă domeniile şi subiectele de mediu care pot fi puternic
influenţate de implementarea PUZ.

RAPORT DE MEDIU
Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a

efectelor asupra mediuluieste responsabilitatea titularului planului. Tinind cont ca
propunerile pe o suprafata de cca. 60% din suprafata PUZ sunt facute de Primaria Brasov,
chiar daca initiatorul PUZ este S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, acestia vor raspunde
impreuna de indeplinirea planului de monitorizare.
Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUZ-ul propus asupra mediului,
evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.
Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectului ar trebui obţinute la sfârşitul

proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic.
Tabelul cu indicatorii de mediu propuşi pentru a evalua efectele programului asupra

mediului este prezentat mai jos.
10.2 RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA

Întregul sistem de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:
- Proiectantul va acorda asistenţă tehnică în timpul realizării acestor obiective pentru
a urmării respectarea regulilor de protecţie a mediului propuse prin proiect;
- Monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii
- Examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în
cazul indicatorilor de mediu;
- Iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative
PUZ;
- Comunicarea rezultatelor monitorizării;
- Asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din PUZ către toţi factorii
interesaţi
Avand in vedere faptul ca Titularului de PUZ nu este proprietar pe toata suprafata planului
analizat ci doar a unei suprafete de cca.41% din acesta, monitorizarea implementarii PUZ
va fi facuta in colaborare cu Autoritatea administratiei publice locale.
Având în vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de
Mediu, ţinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUZ
propus şi de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate
implementării acestuia, recomandă următoarele măsuri de monitorizare:

RAPORT DE MEDIU
OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE INDICATORI FRECVEN ORGANIZATII

COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU TA RESPONSABILE
0 1 2 3
I. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PUZ
Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate, Anual -Autoritatea
orientate spre utilizator, care joaca un rol importanta in administratiei
conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor publice locale
economice, tehnologice, socieale si ecologice: -Titular PUZ
-Modul de utilizare a suprafetelor de teren, (ha, %)
- Respectarea POT, CUT -Nr. de cazuri de POT si CUT schimbat fata de prevederi
- Respectarea aliniamentului PUZ (nr.)
- Respectarea regimului de inaltime -Nr. derogari de la regulament pentru schimbari in
- Pastrarea unei zone tampon de minim 30m de perdelele de functiuni (Nr)
protectie prevazute perimetral zonei industriale; -Distante, inaltimi (m)
- Pastrarea zonei de protectie a digurilor paraului Ghimbasel
- Pastrarea zonei verzi de protectie
- Pastrarea zonei de protectie a infrastructurii feroviare
- Pastrarea zonei de siguranta a retelelor electriec aeriene
Imbunatatirea infrastructurii tehnice: Anual -Autoritatea

-Realizarea alimentarii cu apa si evacuarii apelor uzate administratiei
- Racordarea constructiilor la reteua publica de distributie a la toti consumatorii din zona (instalatii si grad de publice locale
apei potabile sau racordarea la surse proprii cu avizul acoperire sau numar consumatori) -Titular PUZ
Inspectoratului Sanitar Brasov
- Racordarea constructiilor la reteua de canalizare ape -Numar de drumuri nou construite sau modernizate (nr.
menajere sau Km), (accesul la proprietati)
- Asigurarea scurgerii apelor pluviale la reteua colectoare a
acestora
- Imbunatatirea infrastructurii de drumuri

RAPORT DE MEDIU
0 1 3
II. MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUZ:
APA/ Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de - Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in -Monitorizarea se
apa de suprafata delimitate de amplasament PUZ (Paraul receptori naturali conform HG 188/02 cu completarile si realizeaza prin Sistemul
Ghimbasel) modificarile ulterioaree prin HG352/05 (NTPA001/02) National de Supraveghere
- Indicatori de calitate specifici pentru monitorizarea a calitatii Apelor -SGA
receptorilor naturali conforem OM 161/06 BRASOV
- Modul de respectare a razei spatiilor de protectie (m) -Administratorul retelei de
evacuare centralizata din
APA/ Asigurarea calitatii apelor uzate evacuate in canalizarea - Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in zona PUZ
urbana canalizarea urbana conform HG 188/02 cu completarile si -Emisiile in apa trebuie
modificarile ulterioare prin HG352/05 (NTPA002/02) monitorizate la nivel de
operator conform
cerintelor din autorizatia
de protectia mediului si
raportate SGA Brasov
APA/ Asigurarea calitatii apei potabile - Indicatori de calitate conform Legii nr. 458/2002 modificata -DSP Brasov
si completata cu Legea 311/2004
- Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de
captare a apei din subteran conform prevederilor HG
930/2005 si a autorizatiei de gospodarire a apelor emisa
de
SGA Brasov
AER/ -Inventarul emisiilor in
Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita - Indicatori de calitate privind niveluri de emisii conform cadrul Sistemului national
prevazute de normele in vigoare Ordinului 462/1993, de evaluare si gestionare
- Indicatori de calitate privind niveluri de imisii de integrata a calitatii aerului
Programul de monitorizare a calitătii factorului de mediu AER poluanti în atmosferă conform, Ordin 592/2002, STAS
va include următoarele acţiuni: 12574/87 -Emisiile in aer si nivelul
- Monitorizarea surselor de emisie stationare din zona - Verificarea implementarii masurilor de protectie a trebuie monitorizate la
industriala conform planurilor de monitorizare prevazute factorului de mediu aer nivel de operator conform
in Autorizatiile de mediu pentru societatile industriale / cerintelor din autorizatia
concentratii de poluanti la emisie pentru sursele dirijate, de protectia mediului
Inventarul anual al emisiilor de poluanti, Rapoarte anuale-
conform cerintelor autoritatilor de mediu
- Monitorizarea calităţii aerului în zona locuită potenţial
afectată de activităţile industriale, conform cerintelor din Avizul
Sanitar emis de DSP-Brasov / concentratii de
poluanti in aerul ambiental in zonele populate

RAPORT DE MEDIU
0 1 3
ZGOMOT/ Indicatori privind nivelul de zgomot stabiliti prin STAS 10009- Nivelul de zgomot trebuie
Reducerea impactului produs de zgomot şi vibraţii asupra 88 si Ordinul MS 536/1997 monitorizat la nivel de
receptorilor sensibili Verificarea implementarii masurilor de protectie impotriva operator conform cerintelor
Monitorizarea nivelului de zgomot la limita zonelor industriale zgomotului din autorizatia de protectia
si in zona cu receptori sensibili mediului
Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor Emisiile de gaze cu efect de sera Inventarul emisiilor in cadrul
sistemului national de
evaluare si gestionare
integrata a calitatii aerului
SANATATE / - Indicatori de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea - Indicatori de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in -Structuri teritoriale ale
de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si Ord.462/1993, Ord.592/2002, STAS 12574/87 Institutului National de
prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice. - Indicatori de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin statistica, Ministerul
STAS 10009-88 sanatatii Publice
Monitorizarea respectarii cerintelor impuse prin Avizului - Indicatori de calitate privind apa potabila stabiliti prin Garda Nationala de mediu
Sanitar PUZ, prin Programul de conformare pentru starea de Legea 458/2002 modificata si completata cu legea SGA Braşov;
sanatate a populatiei 311/2004 -Indicatorii de sanatate
- Indicatori de calitate privind starea apelor de suprafata trebuie monitorizati la nivel
stabiliti prin Ord. 161/2003 de operator conform
- Indicatori de sanatate specifici care sa permita evaluarea cerintelor din Avizul sanitar
starii de sanatate a populatiei in relatia cu fabrica de placi emis de DSP Brasov
din aschii lemnoase
- Reclamatii primite referitoare la zgomot

RAPORT DE MEDIU
11 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
11.1 Continutul si obiectivele principale ale planului

11.1.1 Informatii generale
Lucrarea de faţă reprezinta Raportul de Mediu pentru proiectul în faza PUZ "Zona
Strunga Mieilor", in conditiile specificate prin Certificatul de Urbanism nr.
1253/04.05.2009 (in limitele DN13 la vest, pariul Ghimbasel la nord - linia CFR la est si
str.Garii Stupini (Ovid Densusianu) la sud).
Deoarece sunt cereri pentru demararea altor proiecte pe acest amplasament s-a impus
elaborarea prezentului PUZ pentru ca zona să fie sistematizată urbanistic ca un tot unitar,
să fie respectaţi indicii de urbanism, drept pentru care a fost elaborat şi Regulamentul local
de urbanism.
Suprafata totală a zonei studiate este de 249,80 ha
Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de

proiectare, in prevedrile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de
dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov. Conform Planului
Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun
stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce
sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul
orasului cu proiecte si programe este Zona de Nord- Bartolomeu Stupini, care poate
functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2
drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are
potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile si acces la drumuri
europene si nationale.
Pe amplasamentul PUZ se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din

zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan Romania SRL, de
mica industrie, depozitare si de prestari servicii, zone cu functiuni mixte si zone de locuinte
si functiuni complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu
prevederile din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului.
Zona, beneficiind de o suprafata foarte mare de teren liber de constructii, ofera astfel un
suport pentru dezvoltare urbana, pentru extinderea orasului in partea de nord, nord-est.
Aceasta dezvoltare urbana are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone
transformand-o intr-un cartier urban al Brasovului.

RAPORT DE MEDIU
11.1.2 Obiectivele principale ale planului
Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal "Strunga Mieilor" constă în crearea cadrului legal din
punct de vedere al planificării urbanistice, prin elaborarea propunerilor de organizare
urbanistică a zonei propuse pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu zonele
adiacente şi luând în considerare prevederile PUG.
PUZ stabileşte zonarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi reglementările aferente,
precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De asemenea, PUZ stabileşte
reglementările cu privire la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară şi la obiectivele de
utilitate publică.
Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt:
- Stabilirea de reglementări specifice zonei industriale, zonei de locuinţe şi

funcţiuni complementare, mică industrie, depozite, prestări servicii şi zonei mixte.
- Stabilirea de reglementări privind circulaţia, parcările şi spaţiile verzi.
- Stabilirea indicilor urbanistici de utilizare şi ocupare a terenului.

reglementărilor în vigoare.

întocmire PUD pentru terenul ce aparţine iniţiatorului PUZ.-ului
(Managementul KRONOSPAN a luat decizia extinderii activităţii prin
construirea unei Fabrici de cherestea, pe terenul propriu situat pe
amplasamentul PUZ). Conform Planului de situatie anexat, se propune
amplasarea proiectului unei Fabrici de cherestea, o parte pe amplasamentul
„Fabricii de placi din aschii lemnoase" existente (pentru care exista PUZ „Zona
garii Stupini", aprobat prin HCl 255/1998) si o parte pe terenul aflat in imediata
vecinatate a acestuia.
Principalele aspecte reglementate prin PUZ-ul propus sunt:
11.1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului
In conformitate cu cerinţele temei de proiectare, aşa cum s-a menţionat anterior, zona
studiată va avea ca dominantă funcţiunea de mică industrie şi prestări servicii, dar va
cuprinde şi o zonă industrială, precum şi zone de locuinţe şi zone cu funcţiuni mixte: servicii,
birouri, comerţ, spaţii verzi, loisir, sport etc.
- Funcţiunea de locuire va cuprinde doua categorii: în regim individual - locuinţe

individuale pe lot (cu regim maxim de P+2 niveluri), care vor fi majoritare, dar şi în
regim colectiv - locuinţe colective, cu un regim maxim de înăţime de P+4 niveluri.
Acestea din urmă vor fi într-o zonă mixtă, amplasate la arterele principale de
circulaţie.In zona de locuinţe individuale se propune o tramă stradală ce permite
RAPORT DE MEDIU
parcelarea terenurilor astfel încât fiecare lot să aibă acces carosabil direct din stradă.
- Zona de depozitare, mică industrie şi prestări servicii va cuprinde în general

construcţii pentru depozitare şi mică industrie, spaţii administrative, birouri, sedii firme
şi comerciale, construcţii cu un regim de înălţime de P, P+1 , clădirile administrative şi
de birouri aferente având un regim max. de P+4.
- Zona mixta va cuprinde institutii, servicii si echipamente publice, servicii de

interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si
personale, comert, hoteluri, restaurante, recreere) activitati productive mici-
nepoluante si locuinte. Zona mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în
acceptarea diferitelor funcţiuni de interes general şi public, comerciale şi de servicii.
Conform RLU , nu se recomanda ca in imediata vecinatate a zonei industriale a se
amplasa locuinte, spatii de invatamant sau sanitare. Se recomanda amplasarea de spatii
administrative, birouri sau spatii comerciale.
- Zonele verzi amenajate constau în:

- zona de sport şi recreere (ZV);
- perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei
industriale;
- zone verzi obligatorii în conformitate cu HG 525/91 (20% pentru ZPS si ZID)
- grădinile din interiorul proprietăţilor din zonele de locuit şi mixte; -
plantaţii de aliniament de-a lungul drumurilor publice.
- Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase

apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ROMANIA ce a fost cuprinsa in PUZ Zona
Garii aprobat cu HCL 255/1998.
- Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii

industriilor din zona centrala a orasului precum si amplasamentul, proprietatea
societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea. In situatia
proiectata in „P.U.Z. - Zona Strunga Mieilor", S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. isi
propune extinderea activitatii industriale prin construirea unei Fabrici de cherestea.
Fabrica de cherestea va fi amplasata pe un teren aflat in proprietatea KRONOSPAN,
partial pe amplasamentul care are in prezent functiune de zona industriala si partial pe
o suprafata in prezent neutilizata, pentru care se solicita prin PUZ, aprobare de zona
industriala.
Din totalul amplasamentul PUZ de 249,8 ha, in proprietatea S.C. KRONOSPAN
ROMANIA S.R.L se afla o suprafata de 101,15 ha din care 46,6 ha se afla in zona
industriala aprobata prin PUZ Zona Gării Stupini - HCL 255/1998. Pe terenul aflat in
proprietatea KRONOSPAN se va construi o Fabrica de cherestea cu spatii de depozitare
productie si cladire de birouri. Capacitatea de productie propusa va fi de 540000 mc/an
cherestea.
Fabrica de cherestea proiectata va fi deservita de cca.350 pana la 500 de angajati. In
total platforma S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L va avea un numar de cca.750 de
angajati.

RAPORT DE MEDIU
11.1.2.2 Echiparea edilitara
- Alimentarea cu apă: Alimentarea cu apă a obiectivelor de pe amplasamentul

analizat se va realiza conform Avizului de principiu favorabil nr.820 din 05.06.2009 emis
de Compania APA Braşov, din reţelele centralizate de distribuţie ale localităţii, reţele aflate
în curs de extindere printr-un program de dezvoltare ISPA.
- Evacuarea apelor uzate menajere: In zona cuprinsă în planul urbanistic zonal

studiat evacuarea apelor uzate menajere se va realiza conform Avizului nr. 820 din
05.06.2009 emis de Compania APA Braşov, prin reţele centralizate de canalizare, reţele
aflate în curs de execuţie printr-un program de investiţii derulat de Primăria Municipiului
Braşov.
- Evacuarea apelor pluviale: Apele pluviale de pe drumuri şi suprafeţe asfaltate

vor fi colectate prin rigole stradale ce vor descărca apele într-un canal principal. Canalul
va urma un traseu de la sud la nord şi va conduce apele către un canal colector deschis
existent, situat paralel cu parâul Ghimbăşel. Pentru mărirea capacităţii de transport,
canalul existent va fi decolmatat şi reprofilat. Din acest
canal apele vor fi descărcate în părâul Ghimbăşel astfel:
• la debite mici ale părâului Ghimbăşel, apele vor fi descărcate gravitaţional
prin subtraversarea cu clapetă, existentă, aflată în administrarea S.G.A.
Braşov;
• la debite mari ale părâului, în situaţia blocării clapetei de evacuare şi la
debite de ape pluviale colectate din zona studiată în PUZ de peste 500 l/s, apele
pluviale vor fi direcţionate către un bazin de retenţie şi prin intermediul unei staţii
de pompare vor fi descărcate în regim controlat prin conductă de refulare
amplasată peste digul de protecţie, în părâul Ghimbăşel.
- Reţele de transport: Propunerile de modernizare a circulaţiei în zonă au ţinut cont

de prevederile PUG Braşov aprobat, dar şi de alte documentaţii de urbanism
aprobate sau care sunt în curs de elaborare. Se propune :
• lărgirea străzii DN13 la 4 benzi de circulaţie;
• dublarea strazii DN13, cu o arteră colectoare paralelă, si trotuare;
• largirea străzii Strunga Mieilor la 4 benzi de circulaţie,
• reamenajarea strazii Baciului cu 2 benzi de circulatie, zona verde pentru
pozarea retelelor si trotuare, conform PUZ avizat anterior;
• reamenajarea străzii Gării Stupini cu 2 benzi de circulaţie, şi trotuare;
• realizarea unei artere carosabile noi între străzile Strunga Mieilor şi Gării
Stupini , pe direcţia E-V, cu 2 benzi de circulaţie şi trotuare pe ambele părti;
• realizarea unei reţele de străzi cu una sau doua benzi de circulaţie, cu
trotuare şi zonă verde edilitară pe ambele parţi, în zona aferentă locuinţelor;
• realizarea unei străzi paralele cu calea ferată, cu trotuar şi zonă verde
edilitară pe partea de vest a drumului, conform PUZ avizat anterior.

RAPORT DE MEDIU
11.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării proiectului ce

face obiectul planului urbanistic zonal
Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero" - respectiv

neimplementarii proiectului sunt:
- Pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local; Problemele

sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza.
- Pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor.
- Păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă un
aspect plăcut peisajului.
- Lipsa oportuniăţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin
posibilităţile de dezvoltare a zonei indusrtriale şi a zonelor destinate serviciilor.
- Lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila.
- Lipsa unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale.
- Lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de
teren.
- Strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund
din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei.
- Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea urbană
a unor terenuri disponibile în intravilan.
- Zona nu va fi asigurata cu servici, cu spatii verzi, de agrement si sport, si in
general cu functiunile conexe locuirii.
- Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si
functiuni cu caracter public.
Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si

persepectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila.
11.3 Probleme de mediu care sunt relevante pentru PUZ
Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona

analizata sunt prezentate centralizat in tabelul urmator:
Factor de
Aer Calitatea aerului din zona este influentata de urmatoarele aspecte:
- Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare
ale zonelor industriale existente.
- Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13.
(vezi capitolul 3.1.5 privind starea actuala a mediului - referitor la calitatea aerului)
Nivelul imisiilor in aer determinate prin modelare matematica pe baza datelor privind emisiile
provenite de la sursele stationare de pe amplasamentul PUZ apartinanad fabricii de placi din aschii
lemnoase KRONOSPAN ROMANIA, indica valori care se incadreaza in limitele admise conform
Ord.592/2002 sau STAS 12574/87,conform hartilor de dispersie anexate.
Nivelul concentratiei de formaldehida, determinata la imisie pe strada Baciului, conform
determinarilor periodice efectuate de catre ECOIND Bucuresti, arata faptul ca valorile se situeaza
sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87.
Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata prin sistemul national de
monitorizare a calitatii aerului. Conform datelor statistice publicate pe siteul APM BV pentru
luna martie 2010 prin Buletinele pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului in
judetul Brasov, la cea mai apropiata statie automata de monitorizare a calitatii aerului de
amplasamentul PUZ- la Sanpetru, concentratiile masurate pentru indicatorii SO2, NOX, ozon,

RAPORT DE MEDIU
Factor de
PM10 si CO sunt mai mici decat valorile limita admise conform Ord.592/2002 (conform
raportului anexat privind starea mediului in judetul Bv pentru luna martie 2010).
Apa a)Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila .
(vezi capitolul 3.1.1 privind starea actuala a mediului - referitor la sistemul de alimentare cu
apa)
Alimentarea cu apă a zonei este aigurată prin puţuri forate a cărei potabilitate variază în
funcţie de distanţa de sursele de poluare. Cantitatea şi calitatea apei potabile variază în
funcţie de depărtarea de sursele de poluare ceea ce rezultă ca o problemă relevantă că
asigurarea cu apă potabilă este necorespuzătoare datorată inexistenţei unei delimitări
corespunzătoare a zonelor de protecţie sanitare şi a deficienţei în monitorizare a calităţii apei
potabile. Cercetările au arătat că la adâncimi de 40-50m apele subterane sunt
corespunătoare pentru alimentarea cu apă. Apa subterană este folosită de unităţile
economice şi industriale din zonă şi de locuinţele private de pe amplasamentul PUZ. Datorită
lipsei sistemului de canalizare în zona proiectului propus există posibilitatea poluării apelor
subterane.
b)Absenta retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale

(vezi capitolul 3.1.2 privind starea actuala a mediului- referitor la sistemul de canalizare)
- Construţiile de pe amplasamentul PUZ nu sunt racordate la sistemul centralizat de
canalizare ape uzate menajere. Evacuarea apelor uzate de la construcţiile existente se
rezolvă prin bazine vidanjabile, fose septice, sau alte sisteme locale. (In prezent, ca
solutie provizorie, pina la finalizarea lucrarilor de canalizare ape menajere, KRONOSPAN
ROMANIA colecteaza apele uzate menajere din incinta fabricii existente, in bazine
vidanjabile si le evacueaza prin vidanje catre o statie de epurare)
- Pe amplasament exista un sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale. Apele
pluviale de pe amplasamentul PUZ (exclusiv apele pluviale provenite din incinta
industrială existenta apartinind fabricii de produse lemnoase KRONOSPAN) se scurg libere
la nivelul solului.
c)Calitatea necorespunzatoare a paraului Timis, situat in afara amplasamentului

PUZ, dar in imediata vecinatate, dupa linia CF Sighisoara-Bv care limiteaza in
partea de Est PUZ-ul analizat.
(vezi capitolul 3.1.3 privind starea actuala a mediului - referitor la caliatea apelor de
suprafata)
Conform rapoartelor privind starea factorilor de mediu, intocmite de serviciul de monitorizate
SGA-Brasov, unul din cele mai poluate cursuri de apa din judet este pariul Timis-tronsonul
situat intre deversorul aflat la iesirea din municipiul Brasov si confluenta Ghimbasel.
Calitatea necorespunzatoare a apelor curgatoare pe anumite sectoare, se datoreaza poluarii
cu ape menajere si industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitarii deseurilor
industriale si menajere neconforme, neaplicarii codului bunelor practici agricole si poluarii
istorice. Sub aspectul poluarii apelor de suprafata in judetul Brasov, zona canalului Timis prin
tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel este considerata -
zona critica. Global sectiunea s-a incadrat, din punct de vedere fizico-chimic, in clasa V de
calitate cu o stare ecologica proasta, conform adresei nr.6990/04.12.2009, punctul 3, emisa
de SGA Bv, anexata.
Zgomot Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate
sunt:
- Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se
afla pe teritoriul intreprinderii).
- Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata.
- Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara ce margineste la
Est aria analizata
(vezi capitolul 3.1.7 privind starea actuala a mediului referitor la nivelul de zgomot)
Pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m

RAPORT DE MEDIU
Factor de
(echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar
restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea
In general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile

industriale existente, este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului
usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara. Conform hartii de
zgomot privind nivelul de zgomot avand ca sursa traficul rutier pentru municipiul Brasov,
valorile nivelului de zgomot se situeaza la limita de nord a amplasamentului PUZ (pe strada
Baciului) la valori mai mari in apropierea drumului national DN13 .
Masuratorile efectuate de APM Brasov, in imediata vecinatate a fabricii de placi din aschii
lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, in timpul functionarii in conditii
normale a acesteia, inspre strada Baciului, in zona unde valul de pamint este intrerupt,
relevă faptul că nivelul de zgomot se situeaza la o valoare echivalenta Leq cuprinsa intre 45-
47 dB(A). Avand in vedere faptul ca inspre limita de nord a fabricii Kronospan, in imediata
vecinatate se afla o zona de locuinte chiar daca valori echivalente masurate se incadreaza in
valorile limita admise pentru incinte industriale, se apreciaza ca la 2 m de fatada celei mai
apropiate locuinte de bresa digului, valorile pot fi usor mai mari fata de valorile limita admise
pentru protectia receptorilor sensibili pe timp de noapte.
Sanatate Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor
trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona:
- Funcţionarea capacitătilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecinătatea

acestuia.
- Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. (Utilizarea ca apă potabilă, a
apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a căror calitate variază în funcţie de
depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc).
- Amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecinătatea căii
ferate Braşov - Sighişoara, drumului naţional DN13 precum şi în apropiere de centura
ocolitoare a Braşovului.
(vezi capitolul 3.1.10 privind starea actuala a mediului- referitor la starea de sanatate a
populatiei)
apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de
sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu, din
care s-au desprins urmatoarele concluzii generale:
e) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor investiţii

ale SC Kronospan Romania S.R.L. în zona aleasă.
f) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu creşte cu apropiere de amplasament ci
acestuia.
g) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând în calcul condiţiile initiale de mediu şi
mediu şi sănătate şi nu la cele caracteristice funcţionării acestor aspecte care se regăsesc în
lucrarea de evaluare a riscului şi impactul asupra stării de sănătate pentru noile investiţii).
h) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al stării de
Biodi- Din analiza situaţiei existente reies următoarele:

versitate
c) Amplasamentul PUZ nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru mediu şi
nici la limită sau în vecinătate. Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000

RAPORT DE MEDIU
Factor de
ROSCI0055- "Dealul Cetăţii - Lempeş-Mlastina Harman" ce este situat în partea de est a
amplasamentului PUZ la o distanţă de cca. 4 Km.
d) Perimetrul se află într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al
biodiversităţii.
Din analiza situaţiei existente reies următoarele disfuncţionalitati principale:

Mediul
social si - In oraşul Braşov, se impun stringent masuri în unele cartiere, pentru a contracara
economic acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbătrânirea populaţiei.
In contextul crizei economice mondiale ce a afectat şi ţara noastră şi implicit şi pe
locuitorii municipiului Braşov, ce a dus la falimentare unui număr considerabil de
societăţi comerciale şi la mărire numărului de şomeri, este necesar promovare unor noi
proiecte de investiţii.
- Dezafectarea societătilor industriale din oraş a necesitat găsirea unor noi
amplasamente pentru zone industriale care să creeze locuri de muncă.
- Necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea
activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii.
- Ponderea foarte redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii,
sanatate, sport, agremet, etc).
Peisajul Zona studiată este ocupată în prezent parţial de funcţiunea de locuire, reprezentată de case
individuale pe lot, cu regim de înalţime mic şi de o zonă industrială reprezentată în principal de
fabrica de produse lemnoase Kronospan. Se remarcă lipsa dotarilor si echipamentelor
conexe locuirii, cum ar fi dotările comerciale şi de servicii, de loisir, sport, spaţii verzi.
Raportul spaţiu liber - spaţiu construit este net în favoarea spaţiului liber. Zona, beneficiind
de o suprafaţă foarte mare de teren liber de construcţii, oferă astfel un suport pentru
dezvoltare urbană, pentru extinderea oraşului în partea de nord, nord-est. Această
dezvoltare urbană are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone
transformand-o într-un cartier urban al Braşovului.
Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se
gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ
care sa se repercuteze asupra acestora.

RAPORT DE MEDIU
Solul/ Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte:

Utilizarea - In zona nu au fost semnalate soluri cu potential de contaminare istoric.
tere- - Folosinţa actuală a terenurilor este pentru agricultură, zone rezidenţiale, zone industriale
nurilor şi prestării servicii.
- Culoarul liniilor aeriene de inalta tensiune care strabate zona genereaza prin zona ei de
influenta o suprafata mare cu interdictie de construire
- Terenul este parcelat şi majoritatea parcelelor sunt libere de construcţii.
- Exista parcele fara acces, cu un raport al laturilor total disproportinat in favoarea
adincimii (loturi foarte lungi si inguste) .
- Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de aces,
depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente dar si a celei propuse este protejata
prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de
natura sa afecteze solul.
- Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind
societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL
255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii
industriilor din zona centrala a orasului si amplasamentul, proprietatea societatii
comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea.
- Suprafata unde unde sunt amplasate utilajele tehnologice si celelalte spatii active (cai
de aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente este protejata prin betonare
sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze
solul.
Factori In zona se emit gaze cu efect de sera, generate de arderea combustibililor.

climatici
11.4 . Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional care sunt

relevante pentru plan şi modul cum s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice
alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sunt prezentate
centralizat in tabelul urmator
În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate
de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi
internaţionale pe care le are România în domeniul mediului.
În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu specifice pentru
PUZ propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt
corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local).

RAPORT DE MEDIU
Tabel: Obiective , masuri si tinte

Factori/aspect Obiective de mediu stabilite prin PUZ/ Tinta
Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local
de mediu masuri
APA / Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul Asigurarea calitatii apei potabile/
Lipsa durabil al resurselor de apă Masuri: Respectarea indicatorilor de
sistemelor Obiective specifice: Racordarea la reţeaua publică de distribuţie a calitate a apei potabile
centralizate de - Satisfacerea cerinţelor de apă la sursă pentru apei potabile sau asigurararea necesarului de conform Legii nr. 458/2002
alimentare cu populaţia din mediul urban şi rural prin valorificarea apa din sursă proprie cu avizul modificata si completata cu
apa potabila superioară a capacităţilor disponibile ale surselor Inspectoratului Sanitar Braşov la toate Legea 311/2004
existente pentru acoperirea deficitelor de apă constructiile de pe amplasamentul PUZ. Racordarea tuturor
potabilă. locuitorilor din zona PUZ la -
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor reteua publica de distributie
centralizate de alimentare cu apă şi canalizare din a apei potabile sau
aglomerările urbane prin Reabilitarea şi extinderea asigurarea necesarului de
sistemelor de distribuţie a apei din municipii şi oraşe. apa din sursă proprie cu
avizul Inspectoratului Sanitar
În programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută
Braşov la toate constructiile de
realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă în
pe amplasamentul PUZ.
cartierul Stupini. Lucrările sunt cuprinse în programul ISPA care
s-a aprobat la organismele aferente Consiliului Europei.
APA/ Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul Asigurarea unui sistem centralizat de
Absenta durabil al resurselor de apă canalizare pentru ape uzate menajere Respectarea indicatorilor de
retelelor de Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din calitate specifici apelor uzate
canalizare aglomerările urbane; Masuri: evacuate in canalizarea
menajere Conform Avizului de Gospodarire a Apelor urbana conform HG 188/02
nr.344/2009 privind „PUZ Strunga Mieilor", cu completarile si
Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin evacuarea apelor uzate menajere din modificarile ulterioare prin
retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie zona PUZ se va realiza prin retele HG352/05 (NTPA002/02)
printr-un program de investitii derulat de Primaria centralizate de canalizare, retele aflate in
Municipiului BRASOV. curs de executie printr-un program de Evacuarea apelor uzate
investitii derulat de Primaria Municipiului menajere prin reteua
Legea Apelor Nr.107/1996, modificată şi completată cu
Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si BRASOV. In partea de nord a zonei studiate centralizata de colectare a
completata de OUG nr.12/2007 . au fost amplasate de o parte si de alta a municipiului Brasov.
pariului Ghimbasel doua statii de pompare
HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile
care vor prelua apele menajere din cartierul
de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu
Stupini si le vor refula intr-o
modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG conducta catre statia de epurare
nr.210/2007 oraseneasca.

RAPORT DE MEDIU

Factori/aspect de
nivel naţional, regional Obiective de mediu stabilite prin PUZ / masuri
mediu
şi local
Apa / Dezvoltarea Asigurarea colectarii si evacuarii corespunzatoare a apelor meteorice . Respectarea
infrastructurii edilitare indicatorilor de calitate
Sistem şi managementul Masuri: specifici apelor uzate
necorespunzator durabil al resurselor de Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: evacuate in receptori
de colectare a apă naturali conform HG
apelor pluviale. Obiective specifice: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, ( exclusiv 188/02 cu completarile
- Extinderea reţelelor de de pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan - si modificarile
canalizare din aglomerările 46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un ulterioaree prin
urbane; canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea HG352/05
vor fi trecute prin separtoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de (NTPA001/02)
coalescente si opritoare de difuzie. Canalul va urma un traseu de la sud la
nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul
Ghimbasel. Din acest canal, apele vor fi descarcate in pariul
Gimbasel astfel:
la debite mici ale paraului Ghimbasel, apele vor fi descarcate
gravitational prin susubtraversarea cu clapet existenta;
la debite mari ale paraului Ghimbasel, in situatia blocarii clapetei de
evacuare si la debite de ape pluviale colectate din zona studiata in PUZ de
peste 500 l/s, apele pluviale vor fi directionate catre un bazin de retentie
si prin intremediul unei staii de pompare vor fi descarcate in regim
controlat prin conducta de refulare amplasata peste digul de protectie, in
paraul Ghimbasel.
- Evacuarea apelor pluviale de pe platforma actuala a Fabricii de placi din

aschii lemnoase, apartinind societatii Kronospan(46,65 ha) se realizeaza
astfel:
Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de
canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie. Apele pluviale
provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate
de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de
retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu
descarcare in acelasi bazin de retentie. (Restul apelor pluviale de pe
platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare
ape pluviale prevazute in prezentul PUZ).

RAPORT DE MEDIU
Factori/ Tinte
Obiective de mediu la nivel naţional,
aspect de Obiective de mediu stabilite prin PUZ / masuri
regional şi local
mediu
AER. Menţinerea calităţii aerului înconjurător în Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de -Respectarea
zonele care se încadrează în limitele normele in vigoare. indicatorilor de
prevăzute de normele în vigoare pentru Masuri: calitate privind
indicatorii de calitate - Vor fi admise activitatile industriale cu spatii de productie care sa nu permita niveluri de
Adoptarea măsurilor necesare pentru poluarea aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de emisii conform
limitarea pâna la eliminare a efectelor mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta Ordinului
negative asupra mediului. cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste 462/1993,
limitele admise. -Respectarea
- Minimizarea impactului asupra calitatii - Delimitarea zonelor de locuinte de zonele industriale prin perdelele de protectie in latime indicatorilor de
aerului. de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; calitate privind -
Controlul nivelului de poluare prin - Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile nivelul imisiilor
aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie de poluanti în
pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona atmosferă
introducerea de tehnologii mai puţin au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca conform
Ordin poluante. pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. 592/2002,
- Monitorizarea şi controlul emisiilor de - Pentru fabrica de cherestea propusa prin proiect, utilajele tehnologice au fost STAS
poluanţi în aer. echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de 12574/87
- Introducerea/utilizarea combustibililor compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in
care generează emisii reduse de curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se poluanţi.
obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica pe
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect baza de biomasa, ce se are in vedere afi construita, corespunde ultimelor standarde
de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei tehnologice, este prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea
energetice şi utilizarea surselor automata a arderii. Conform fisei tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt
regenerabile de energie. sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Aschiile de lemn care rezulta din operatia -
Ridicarea standardului de locuire în de rindeluire sunt retinute in instalatii mari si performante de filtrare, prevazute cu
mediul urban şi rural. filtre textile. În functie de anotimp, aerul filtrat este recirculat in hala sau evacuat in
- Crearea, reabilitarea şi extinderea atmosfera.
suprafeţelor ocupate de spaţii verzi în - Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime,
municipii şi oraşe. de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe
- Reducerea poluării atmosferice suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona.
asociată activităţilor industriale. - Reducerea
emisiilor de poluanţi
specifici traficului auto.

RAPORT DE MEDIU

Factori/aspect
nivel naţional, regional Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri
de mediu
şi local
ZGOMOT Reducerea zgomotului si Respectarea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili. Respectarea indicatorilor
vibratiilor in cartierele Reducerea impactului produsi de zgomot asupra receptorilor sensibili privind nivelul de zgomot
sensibile. stabiliti prin actele de
Reducerea poluarii fonice Masuri: reglementare detinute de din
industrie si transporturi agentii economici din zona
in asezarile umane. - Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea PUZ si standardele in
fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita vigoare.
crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba - indicatorilor de calitate
activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise. prevazuti in Ord MS
- Sunt prevazute perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral 536/1997
zonei industriale. - indicatorilor de calitate
privind nivelul de zgomot
sabiliti prin STAS 10009-
- Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei Kronospan si 88
inierbarea corespunzatoare a valului de pamint - HG321/2002 privind
evaluarea si gestionarea
- Fabrica de chereseea propusa prin proiect va fi prevazuta cu masuri de siguranta la zgomotului ambiental
sursele puternic emiţătoare de zgomot, (ecranări locale, carcasări locale, etc) astfel
incit nivelul de zgomot preceput sa se incadreze in limitele admise de legislatia in vigoare. La
punerea in functiune a fabricii de cherestea va fi facuta o monitorizare atentă pentru
identificarea la timp si corecţia eventualelor probleme.

RAPORT DE MEDIU
Aspect : SANATATEA UMANA

Factori/aspect Obiective de mediu la nivel Tinte
Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri
de mediu naţional, regional şi local
SANATATE Îmbunătăţirea calităţii Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru Respectarea:
mediului şi asigurarea unui protectia sanatatii populatiei - indicatorilor de
nivel înalt al calităţii vieţii în Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate calitate prevazuti in
zonele urbane şi rurale Masuri: Ord MS 536/1997
- Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita - indicatorilor de
- dezvoltarea aşezărilor poluarea atmosferica si fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in calitate pentru emisii
umane în zone care nu sunt vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in si imisii aer
supuse riscurilor naturale şi zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele prevazuti in
agenţilor poluanţi; admise Ord.462/1993,
- reducerea pierderilor - Delimitarea zonelor industriale de celelate zone rezidentiale. Se va lasa min. 30 m Ord.592/2002, STAS
energetice datorate izolării prin perdelele de protectie prevazute perimetral zonei industriale; 12574/87
termice ineficiente; - Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m - indicatorilor de
- crearea, reabilitarea şi inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 20-25 m, baza mica de 4,5-6m. calitate privind
extinderea suprafeţelor Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. nivelul de zgomot
ocupate de spaţii verzi în - Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei sub liniile de sabiliti prin STAS
municipii şi oraşe; inalta tensiune 10009-88
- reducerea poluării - Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile - indicatorilor de
atmosferice asociată principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie calitate privind apa
activităţilor industriale; (plantatii de aliniament) . potabila stabiliti prin
- reducerea emisiilor de - Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii Legea 458/2002
poluanţi specifici traficului verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de modificata si
auto; cartier in zonele mixte. completata cu legea
- asigurarea unui 311/2004
management corespunzător - Pentru siguranta, conform Avizului Sanitar nr.2084/A/27.08.2009, pentru PUZ- - indicatorilor de al
deşeurilor; „Strunga Mieilor", va fi implementat un program de conformare pentru starea de calitate privind
- reducerea poluării fonice în sănătate a populaţiei in relatia cu Fabrica de placi din aschii lemnoase si Fabrica de starea apelor de
mediul urban, în zonele cherestea propusa prin proiect (apartinind KRONOSPAN), care prevede o serie de suprafata stabiliti
industriale şi în zonele cu masuri cum sunt: prin Ord. 161/2003
trafic aerian sau feroviar; o Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar.
- realizarea de perdele o Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP
vegetale de protecţie. Brasov si a traficului rutier.
o Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale o
Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca.
o Impermeabilizarea bazinului de decantare si controlul calitatii apei de
profunzime din zona amplasamentului, etc

RAPORT DE MEDIU
Obiective de mediu Tinte

Factori/aspect
Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local stabilite prin
de mediu
PUZ/Masuri
DESEURI
Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor şi Colectarea selectivă a Reducerea cantităţii de deşeuri eliminate
asigurarea gestionării în siguranţă a substanţelor chimice deşeurilor pe întreg prin reciclare şi valorificare energetică
periculoase amplasament PUZ.
Obiective specifice: Asigurarea unui management
(Implementarea proiectului corespunzător al deşeurilor
- Prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate; Fabrici de cherestea nu
- Reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi generează alte categorii de
valorificare energetică; deşeuri faţa de cele
- Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în generate in fabrica de placi
vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, din aschii lemnoase
deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase existenta, deşeurile din uz,
baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii, anvelope; generate suplimentar
- asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor; diferă numai cantitativ. )
- Implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel
regional, judeţean şi local;
SOL Respectarea indicatorilor specifici pentru

Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor Reducerea poluării solului calitatea solului pe tipuri de folosinta,
prin gestionarea adecvată conform Ord 756/1997.
Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor a deşeurilor de pe
de sol amplasament.
- Identificarea, investigarea şi refacerea/remedierea siturilor
contaminate istoric. Reducerea poluării solului
- Remedierea zonelor afectate de poluări accidentale; datorită infiltraţiilor cu ape
- Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere. pluviale potential -
Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi contaminate prin
antropice. construcţia reţelelor de ape
pluviale.
FACTORII Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Reducerea emisiilor de CO2 Implementarea prevederilor proiectului
CLIMATICI fabricii de cherestea prevazuta prin PUZ,
privind utilizarea biomasei drept sursa de
combustibil.
Biomasa (deseuri lemnoase) ce va utilizata drept combustibil la
centrala termica este considerata neutra din punct de vedere al
emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin
arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa
creste.)

RAPORT DE MEDIU
11.5 Potenţialele efecte semnificative asupra mediului
Pentru identificarea potenţialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la
baza PUZ propus, s-au avut în vedere atât obiectivele de mediu strategice şi specifice
planului propus cât şi problemele de mediu identificate.
Pentru zona luată în studiu evaluarea s-a făcut numai pentru aspectele caracteristice
acestei zone, asupra cărora s-a considerat că proiectul va avea un impact probabil.
Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa

1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în
vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodată s-
a ţinut cont de durata prognozată a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung,
permanente şi temporare pozitive şi de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele
cumulative sunt importante în situaţia în care mai multe activităţî au efecte individuale
nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe
efecte individuale ale planului generează un efect combinat.
Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii,
considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect, chiar dacă
acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate.
Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca

urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot la
care s-au luat în considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot din diferite puncte
ale amplasamentului PUZ. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi si intensitati de zgomot
rezultate din modelare includ în fiecare punct contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de
emisie.
Pentru fiecare dintre factori de mediu relevanţi pentru plan, a fost efectuată predicţia
impactului potenţial generat de activităţile proiectului prin utilizarea de metode expert, au
fost aplicate măsurile de prevenire/diminuare prevăzute prin proiect şi s-a evaluat în final
impactul rezidual, luând în considerare criteriile de evaluare şi categoriile de impact
stabilite.
Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante (sanatate, aer,

nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte de
mediu:
11.5.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei

Una din problemele de mediu identificate este faptul ca nu exista date concrete privind
cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Ca atare,
pentru cuantificarea efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei a fost elaborat de catre
Centrul de Mediu si Sanatate din Cluj Napoca „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra
Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania".

RAPORT DE MEDIU
Din perspectiva evaluarii de risc pentru obiectivul Fabrica OSB si Fabrica de Cherestea
propusa prin proiectul apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o
evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor
actuale si viitoare de mediu.
Concluzii generale:
e) Starea de sănătate ca şi condiţie iniţială este favorabilă amplasării viitoarelor
f) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu creşte cu apropiere de amplasament ci
acestuia.
g) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând în calcul condiţiile initiale de mediu
şi sănătate, scade oadată cu îndepărtarea de amplasamentul noilor investiţii aparţinând
SC Kronospan Romania S.R.L. (această concluzie face referire doar la condiţile iniţiale de
investiţii).
h) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al stării de
Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati

industriale care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele
admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele
industriale, este prevazuta inierbarea si completarea a valului de pamant in zona
bresei de sub liniile de inalta tensiune, se va respecta un program de
monitorizare strict, indicatorii de sanatate vor fi monitorizati conform Avizului
Sanitar, Fabrica de cherestea propusa va fi prevazuta cu echipamente de
depoluare la cele mai inalte standarde, alimentarea cu apa potabila si evacuarea
apelor uzate menajere si pluviale se va face centralizat , etc) se asigura protectia
sanatatii umane si deci se poate considera ca
impactul global asupra starii de sanatate a populatiei va fi unul neutru.
11.5.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului
Calitatea aerului în zona PUZ poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele
stationare ale zonelor industriale existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica
datorata traficului rutier in special pe DN 13.
Emisiile in aer din zona industriala propusa, se vor cumula cu emisiile deja existente. Din
analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul
activitatilor industriale asupra factorului de mediu aer se va incadra in limitele admise de
legislatia de mediu in vigoare. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe
amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. »KRONOSPAN
ROMANIA »SRL, cumulat cu emisiile provenite din activitatea propusa prin proiectul
Fabricii de cherestea, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de
poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie,
rata de emisie a poluantilor, etc . Hărţile de dispersie au fost întocmite pentru situaţiile
cele mai dezavantajoase şi anume inclusiv în conditii extreme în care sursele de poluare
emit simultan, la nivel maxim de funcţionare şi conditii
RAPORT DE MEDIU
meteorologice de calm atmosferic şi instabilitate termică. Conform rezultatelor modelarii

matematice a rezultat că atit în situaţia actuală cit si in cea viitoare (cu implementarea
noilor capacităţi de producţie), nivelul poluanţilor nu va depăşii valorile limita admise la
imisie .
Pentru fabrica de cherestea propusa pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

utilajele tehnologice au fost prevazute a fi echipate si racordate la instalatii de captare,
retinere si/sau distrugere a poluantilor, astfel incit sa se obtina
randamente maxime de captare si/sau distrugere a poluantilor. In functie de
parametri mentionati anterior, pentru fiecare utilaj in parte, s-au ales si dimensionat
corespunzator tipul instalatiei de epurare, debitele de exhaustare, suprafetele filtrante,
inaltimea si diametrul cosurilor de dispersie, etc. Instalatiile de filtrare alese au
randamente mari de retinere. Centrala termica pe baza de biomasa propusa prin proiectul
Fabricii de cherestea corespunde ultimelor standarde tehnologice, fiind prevazuta cu
electrofiltru pentru filtrarea pulberilor si echipamente pentru reglarea automata a arderii.
Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul
462/1993.
Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, in

cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute
perimetral zonei industriale;

ROMANIA"SRL in raport cu Fabrica de placi de aschii lemnoase existenta si Fabrica de
chereseta propusa, in zonele invecinate a fost estimat cu ajutorul unui model matematic
care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera.

aproape "zero", si prin urmare , acestea nu pot fi influentate de activitatea industriala
KRONOSPAN.
admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87.
Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca

activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial existent, cumulat cu activitatea
industriala propusa prin PUZ, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major

RAPORT DE MEDIU
privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul global asupra factorului de mediu aer,
va fi unul neutru.
11.5.3 Aspect de mediu -Nivel de zgomot
Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei
analizate sunt:
- Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si
care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune activitatea
industriala propusa, aferenta Fabricii de cherestea (care adaoga activitaile de
depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto
si CF suplimentar)
- Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria
analizata
- Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara -
Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.
Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier reprezintă o problemă de fond cu un efect

semnificativ asupra oamenilor care locuiesc în imediata vecinătate a drumului naţional
DN13.
apreciari prin evaluarea nivelului de zgomot prin modelare matematica .
De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond
(considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat
traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia
Brasov -Sighisoara, dar si altor activitati casnice.
De notat ca pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu
inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). Bermele trebuiau sa fie
unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus
intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport.
Pe baza informatiilor privind starea actuala si a informatiilor prevazute prin proiect s- au
putut face unele previziuni in vederea evaluarii nivelurilor de zgomot dupa implementarea
PUZ, cand vor exista sursele si activitatile legate de existenta Fabricii de cherestea.
Conform evaluarii privind distributia nivelurilor de zgomot pentru situatia proiectata,
se pot concluziona urmatoarele:
• Tinind cont de masurile de siguranta prevazute la sursele puternic emiţătoare de
zgomot, atat pentru sursele de zgomot existente pe amplasamentul Kronospan cat si
pentru sursele propuse prin construirea fabricii de cherestea , (inchiderea valului de
pamant, utilizatea de materiale fonoabsorbante si fono-izolante, carcasări, etc) o
estimare a nivelurilor de zgomot dupa implementarea proiectului, arata o crestere,
pastrandu-se, totusi, pentru zona locuita, la valori sub 50 dBA; Nivelul de zgomot in
zona vulnerabila receptorilor sensibili (zona de locuinte de pe strada Baciului), se va
situa in general la valori cuprinse intre 45-50dB(A), valori mai mari inregistrindu-se in
apropierea drumului national DN13, a caii ferate Brasov- Sighisoara precum si in
imediata apropiere a strazii Baciului, (datorita traficului

RAPORT DE MEDIU
auto pe DN13, a traficului CF pe ruta Brasov Sighisoara si a traficului usor pe

Str.Baciului).
• Conform rezultatelor estimate se poate aprecia ca valorile masurate se incadreaza
in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale
nivelului de zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita admisibila a nivelului de zgomot
la limita incintei industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea
nivelului de zgomot exterior cladirii este de 50dB.) De remarcat este faptul ca in
general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile
industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13,
traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara, dar si
altor activitati casnice.
Recomandari:
• Deoarece puterile acustice ale noilor surse au fost aproximate pe baza
experientei dobandita in urma studiilor anterioare, este necesara o atenta
monitorizare la implantarea in arie a noilor utilaje si functiuni;
• Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei Kronospan
si inierbarea corespunzatoare a valului de pamint.
• In situatia in care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenta
valului de pamint nu este suficienta (si inchiderea bresei acestuia), pentru etapa
urmatoare se va actiona prin masuri de reducere luate direct la surse. Aceasta
inseamna ecranari locale, carcasari locale, izolarea fonica prin utilizarea de
materiale fonoabsorbante, in general actionarea asupra punctelor puternic
emitatoare de zgomot, actiune care se poate face atat la noile echipamente care
se vor instala, cat si la echipamente din dotarea actuala, ale caror contributii se
vor regasi in nivelul de zgomot de la receptor; (In general, actionandu-se
asupra surselor in ordinea descrescatoare a contributiei fiecareia la nivelul de
zgomot dintr-o arie sensibila, este metoda corecta de abordare a unui plan de
actiune impotriva zgomotului. Prin calcule acustice specifice se poate stabili
valoarea reducerii pentru fiecare sursa importanta, in asa fel incat, la receptorul
sensibil, acolo unde se compun nivelurile corespunzatoare tuturor surselor,
rezultatul sa fie sub valoarea limita legala. In concluzie, o monitorizare atenta la
punerea in functiune a utilajelor aferente Fabricii de cherestea este absolut
necesara pentru identificarea si corectia eventualelor probleme.
Tinind cont de nivelul de zgomot de fond existent datorita amplasarii PUZ intre drumul national
DN 13 si calea ferata Brasov Sighisoara se poate aprecia ca impactul global asupra zonei PUZ,
generat de implementarea noului proiect va fi negativ nesemnificativ pe termen lung.
Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona industriala
apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA", cum sunt: existenta unui val de pamint intre zona
industriala si zona cu receptori sensibili, inchiderea bresei valului de pamant in zona liniilor de
inalta tensiune, plantarea unor perdelele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si
de prestari servicii, aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor
proiecte de specialitate, se poate aprecia ca prin realizarea Fabricii de cherestea pe
amplasamentul PUZ, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate
prin STAS 10009-88.

RAPORT DE MEDIU
11.6 Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet

posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante şi atingerea obiectivelor

propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor măsuri concrete care să asigure prevenirea,
diminuarea şi compensarea cât mai eficientă a potenţialelor efecte adverse asupra mediului
identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus.
În continuare se prezintă măsurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea

oricărui posibil efect advers asupra mediului datorită implementării proiectului în faza PUZ
propus precum şi măsuri menite să accentueze efectele pozitive asupra mediului.
11.6.1 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa
Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun

următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţă,
ce vor fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare:
11.6.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale:
Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să se

conecteze la reţeaua de canalizare ce se află în curs de execuţie, pentru a elimina
scurgerile de poluanţi din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in
emisari. Se au in vedere urmatoarele:
• Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele
centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de
investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV.
• Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel:
- Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, (exclusiv de
pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan -46,65ha) vor fi
colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de
descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea vor fi trecute prin prin
separtore de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare
de difuzie Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre
un canal deschis existent, situat paralel cu pariul
Ghimbasel
- In prezent evacuarea apelor pluviale de pe platforma Kronospan(46,65 ha)
se realizeaza astfel:
o Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o
reta de canalizarecu descarcare intr-un bazin tamponde retentie
o Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si
drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare
trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin
separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de
retentie. Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei
pluviale cu un debit ma mare de 700 l/s si de decantare
suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin 2

RAPORT DE MEDIU
conducte care subtraverseaza calea ferata si descarca apele in pariul

Timis prin 2 guri de varsare. Restul apelor pluviale de pe platforma
KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape
pluviale prevazute in prezentul PUZ.
• Se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi
limitarea consecinţelor acestora;
• Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în ape de suprafata sau
canalizarea urbană şi se va verifica modul de încadrare a indicatorilor faţă de limita
admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi de Autorizaţia de
Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu
problemele de deversare a apelor uzate în canalizare, vor urmări în permanenţă
calitatea apelor uzate deversate în părâul Timişul Sec;
• Impermeabilizarea bazinului de decantare şi controlul apei de profunzime de pe
amplasamentul PUZ.
• Deşeurile colectate din se vor depozita temporar pâna la eliminare în mijloace
de depozitare adecvate pentru fiecare tip de deşeu.
• Pentru obţinerea avizului de traversare a a conductei de evacuare a apelor
pluviale (la debite mari) peste părâul Ghimbăşel, mal drept, se va înainta către
Administraţia Naţională "Apele Române" documentaţia tehnică întocmită conform
legislaţiei apelor în vigoare.
• Inainte de descărcarea apelor pluviale în părâul Ghimbăşel, acestea vor fi
trecute prin separatoare de nisip şi hidrocarburi prevăzute cu filtre coalescente
şi opritoare de difuzie;
• Obiectivele industriale de pe amplasamentul PUZ ce vor utiliza apa în scop
tehnologic sau care prin profilul de activitate pot genera un impact negativ asupra
resurselor de apă de suprafaţă sau subterane vor înainta conform legislaţiei apelor
în vigoare la SGA documentaţiile tehnice pentru obţinerea
avizului sau autorizaţia de gospodărire a apelor;
• Se va respecta zona de protecţie a digurilor părâului Ghimbăşel. Pe această
zonă nu se vor amplasa construcţii cu caracter permanent.
11.6.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila
Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabileşte ca toate construcţiile

de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-
şi aibă asigurat necesarul de apa din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braşov.
În programul Companiei "APA" din Braşov este prevăzută realizarea unui sistem centralizat
de alimentare cu apă în cartierul Stupini. Racordul la conducta de distributie ce va fi
amplasata pe DN13 se va realiza prin doua bransamente. Retelele de distributie vor fi
amplasate pe strazile interioare.
11.6.2 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer
- Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea

aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare
si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in

RAPORT DE MEDIU
zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele

admise
- Se prevad perdele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei industriale;
(plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au
fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru
copii si dotari de cartier in zonele mixte.
- Pentru fabrica de cherestea propusa utilajele tehnologice fost echipate si
racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia
granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte
de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele
optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica este de ultima
generatie, prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea
automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub
limita admisa prin Ordinul 462/1993. Pulberile de lemn care pot rezulta din operatia de
rindeluire sunt retinute in filtre textile cu posibilitatea ca in functie de anotimp, aerul
filtrat sa se recircule in hala sau sa se evacueze in atmosfera.
- Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m
inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe
- Indicatorii de calitate ai factorului de mediu „AER" vor fi monitorizati strict . Se
va urmarii încadrarea lor în obiectivele de mediu la nivel naţional stabilite prin Ord.
MAPPM 462/1993, Ordinul 592/2002, STAS 12574-87.
- Spatiile verzi vor ocupa 25% din suprafata terenului afectata fiecarei constructii
in zonele mixte.
- Stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zona locuintelor a mijloacelor de
transport;
- Utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante
care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
11.6.3 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e

necesar să se aplice următoarele măsuri:
- Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe

amplasament.
- Realizarea unei retele de canalizare centralizate.
- Betonarea suprafetelor active .

RAPORT DE MEDIU
11.6.4 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu

"sanatatea umana"
- Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita

poluarea factorilor de mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si
care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele
adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise
- Acoperirea valurilor (bernelor) de pămât dispre latura de nord si nord vest (spre
strada Baciului) cu vegetaţie si intretinerea ei.
conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdele de protectie in latime
in zonele mixte.
- Perdelele de vegetaţie se vor realiza în baza unui studiu şi va trebui să ia în calcul
câteva aspecte esenţiale cum sunt creşterea rapidă a vegetaţiei, durabilitatea perdelei
de vegetaţie, etc.
- Controlul impermeabilizarea bazinului de decantare.
- Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Brasov si a
traficului rutier.
- Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale.
- Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca.
- Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar .
- Dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind
managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie
electrică, canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea
gradului de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii;
11.6.5 Măsuri de diminuarea impactului asupra biodiversităţii

Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia
următoarele măsuri:
- Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei părâului Ghimbăşel, astfel incit
să nu fie afectate de lucrările de implementare a proiectului.
- Păstrarea unei suprafeţe de 25% din aria amplasamentului ca zonă verde.
- Acoperirea valurilor (bernelor) de pămât cu vegetaţie si intretinerea ei.
- Aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la
reducerea impactului asupra florei şi faunei.
11.6.7 Măsuri de diminuarea impactului asupra peisajului

- Proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în piesaj
conform recomnadărilor din regulamentul PUZ.
- Se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa
funcţională să poată avea un impact negativ asupra mediului.

RAPORT DE MEDIU
- Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va

răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de "coerenţă" şi "eleganţă"; -
Orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie
armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast.
- Să se respecte procentul de 25% din suprafaţa PUZ pentru amenajării de spaţii
verzi si plataţii de aliniamente.
- Clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general
al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje.
- Se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea
azbocimentului.
- La construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp.
- Terenul aferent activitatilor industriale actuale si viitoare de pe platforma
KRONOSPAN va fi imprejmuit cu gard si va avea o intrare principala prevazuta cu
poarta, bariera si cabina poarta. Pe suprafetele neconstruite se va planta iarba. Latura
dispre nord si nord vest este prevazuta a fi ingradita cu un val de pamint de 8 m
inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5- 6m. Pe
in zonele mixte.
11.6.8 Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului social - economic

(populatia)
In ceea ce priveşte factorul social - economic măsurile vor avea drept scop:
- Reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne.

- Practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală.
- Dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat
terenurile din zonă.
- Cooperare cu administraţia locală pentru elaborarea şi cofinanaţarea de
proiecte.
- Dezvoltarea IMM-lor pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung
pentru atenuarea descreşterii activităţii economice.
- Măsuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteză, împrejmuirea incintelor de
lucru, servicii de pază pentru împiedicarea accesului persoanelor străine.
- Dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii,
pe baza principiilor de dezvoltare durabilă.
- Sunt prevazute perdele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei
industriale;
- Amenajări de zone verzi pe amplasamentul pe 25% din suprafaţa acestuia.
- Plantaţii de arbori în aliniament de-a lungul căilor de circulaţie.
- Monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o
monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii de pe
amplasament iar în cazul depăşirii limitelor de poluare admise de legislaţie
activitatea industrială să fie oprită.

RAPORT DE MEDIU
11.6.9 Măsuri de diminuarea impactului asupra mediului produs de "zgomot

şi vibraţii"
- Amplasarea optimă a drumurilor de transport/acces, pentru zona industrială şi a

celor de servicii;
- Construcţii de berne de pământ cu rolul de bariere acustice permanente pentru
ariile sensibile din cadrul zonei analizate;
- Stabilirea unei zone de protecţie prin de protectie in latime de 30,00 m
prevazute perimetral zonei industriale;
- Monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este
necesar; In situaţia în care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenţa
bermelor nu este suficientă, pentru etapa următoare se va acţiona prin măsuri de
reducere luate "la sursă". Aceasta înseamna ecranări locale, carcasări locale, în
general acţionarea asupra punctelor puternic emiţătoare de zgomot, acţiune care se
poate face atât la noile echipamente care se vor instala, cât şi la echipamente din
dotarea actuală, ale căror contribuţii se vor regăsi în
nivelul de zgomot de la receptor;
- Echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile cu scuturi izolatoare şi absorbante de
zgomot;
- Incorporarea unor soluţii de protecţie auditivă la proiectarea noilor capacităţi de
producţie şi montarea de echipamente pentru atenuarea zgomotului;
- Limitarea vitezei de trafic în vecinătatea zonei urban - edilitare;
11.7 Expunerea motivelor care a condus la selectarea variantelor, şi

descrierea modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi
In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa „0" şi alternativele la secţiunile
din varianta iniţială PUZ. Având în vedere că la elaborarea acestui PUZ titularul de plan
împreună cu proiectanţii au avut în vedere mai multe variante pentru cele mai multe din
elementele specifice ale planului (distribuţia spaţială a zonelor cu funcţiuni urbanistice şi
utilitare diferite, rute de transport, gradul de reutilizare a amenajărilor existente, procentul
de construcţii existente, asigurarea cu utilităţi şi sisteme de canalizare, etc.), în final s-au
selectat cele mai potrivite variante.
mediului înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei "zero" şi a celei
finale.
Varianta finala a Planului Urbanistic Zonal -Strunga Mieilor a aparut in urma :
- Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUZ, proprietar a unui

procent de cca.40% din teritoriul analizat si initiatorul PUZ-ului, in colaborare
cu Primaria Brasov;
- Solicitarilor venite din partea membrilor Grupului de lucru referitor la

amplasarea unor zone de locuinte in vecinatatea zonelor industriale existente, (zona
fara legatura cu strada Baciului), distanta dintre ele fiind cea prevazuta ca
zona tampon de minim 30m;

RAPORT DE MEDIU
- Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de

Domnul Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona
PUZ, pe amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut
imposibila utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta.
- Ca urmare a recomandarilor facute de ARPM Sibiu si membrii comitetului de

analiza tehnica in urma sedintei din data de 10.05.2010 privind:
o incompatibilitatea amplasarii unor zone de locuit in imediata vecinate a
unei zone industriale si propunerea analizarii unei alternative de modificare
a acestor zone din zona de locuinte in zona cu functiuni mixte,
cu restrictii mai clare inspre zona industriala
o analizarea unei alternative privind amplasarea fabricii de cherestea catre
zonele cu functiuni de prestari servicii.

mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei "zero" şi a celei
finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare .
In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei "zero"- varianta

neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest
raport.
Factor de Variante
mediu/aspect Alternativa finală Comentarii
Varianta "zero"
de mediu (alternativa aleasă)
0 1 2 3
Calitatea apei Asupra factorului de mediu Se va implementa un Avand in vedere masurile prevazute
"APA" va continua impactul sistem centralizat de prin proiect si prezentate la capitolul
negativ pe termen lung alimentare cu apa 8.1, proiectul oferă beneficii pe
datorită lipsei unui sistem potabila si de evacuare a termen lung comparativ cu varianta
centralizat de alimentare cu apelor uzate menajere si "zero"
apa potabila si a unui sistem pluviale.
centralizat de evacuare ape
uzate pluviale si menajere
Calitatea Calitatea aerului în condiţiile Prin implementarea Proiectul nu oferă beneficii
aerului actuale este influenţată de proiectului cu activităţi comparativ cu varianta "zero" ,
emisiile de poluanti produsi de industriale suplimentare impactul cumulat fiind neutru, avind in
sursele de stationare din zonele faţă de cele din prezent vedere masurile luate prin proiect si
industriale existente precum si nivelul poluanţilor va prezentate la capitolul 8.2.
de traficul rutier existent in creşte dar, conform Activităţile propuse pentru
zona si in mod special pe studiilor de evaluare dezvoltarea zonei în domeniul
DN13. efectuate, datorita îndustrial şi al serviciilor vor fi
Conform studiilor efectuate masurilor prevazute, asociate cu surse suplimentare de
nivelul poluanţilor nu depăşesc cresterea va fi poluanţ faţă de prezent dar prin
limitele admise de legislaţia de nesemnificativa iar nivelul masurile prevazute, acestea vor fi
mediu. poluanţilor în atmosferă nesemnificative si strict controlate
se va menţine sub limitele prin tehnicile şi măsurile de reducere a
admise pentru protecţia impactului prevazute.
receptorilor sensibili. Avand in vedere rezultatele calculelor de
evaluare efectuate si tanand cont
de rezultatele studiului de sanatate
intocmit de CMS-Cluj Napoca se poate
aprecia ca activitatea desfasurata pe
amplasamentul industrial existent,
cumulat cu activitatea industriala
propusa prin PUZ, in conditiile
estimate, nu constituie un factor de
risc major privind afectarea populatiei
din vecinatate iar impactul global

RAPORT DE MEDIU
asupra factorului de mediu aer, va fi

unul neutru.
Aspecte social In prezent se resimte un Proiectul propune Implementarea proiectului va aduce
economice impact negativ asupra locurilor investiţii locale avantaje social economice
de muncă şi a investiţiilor din semnificative, crearea de semnificative pe termen lung.
municipiul Braşov conducănd la locuri de muncă, Proiectul oferă beneficii pe termen
accelerarea înrăutăţirii determinând lung comparativ cu varianta "zero"
condiţiilor social economice. îmbunătăţirea condiţiilor
social economice pe
termen lung.
Infrastructură Situaţia actuală se va menţine Proiectul propune o Proiectul oferă beneficii pe termen
rutieră pe termen lung cu o infrastructură rutieră mediu si lung comparativ cu varianta
infrastructură corespunzătoare din "zero".
necorespunzătoare din punct punct de vedere tehnic cu Imbunătăţirea infrastructurii rutiere
de vedere tehnic şi a aspectelor amenajarea de spaţii va creşte siguranţa circulaţiei în zonă
de mediu. Se remarca lipsa verzi de-a lungul arterelor si va crea trame stradale care sa
unei trame stradale importante de circulaţie pentru asigure acces la toate loturile de
care sa asigure accesul la toate diminuarea poluării teren.
loturile de teren iar strazile aerului si asigurarea de
existente (strada Baciului, trame stradale care sa
Strunga Mieilor si strada Garii) asigure accesul la toatel nu
corespund din punct de loturile de teren de pe
vedere tehnic cerintelor de amplasament.
dezvoltare a zonei
Zgomot şi Sursele principale care Peste intensitatea Sursele de zgomot suplimentare ce
vibraţii influenteaza ambianta acustica nivelului de zgomot pot sa apara prin implementarea PUZ,
in diferite sectoare ale ariei existent se va suprapune si in special dupa construirea Fabricii
analizate sunt: instensitatea nivelului de de cherestea, sunt prevazute cu
- Activitatea industriala zgomot pentru activitatea măsuri tehnice pentru a nu se depăşi
existenta (incluzind traficul industriala propusa, (prin nivelul admis conform legislatiei in
rutier si feroviar aferent si implementarea fabricii de vigoare.
care se afla pe teritoriul cherestea) care adaoga
intreprinderii) activitatile de depozitare Proiectul nu oferă beneficii
- Traficul rutier busteni, sortare, taiare, comparativ cu varianta "zero" ,
corespunzator arterei decojire, debitare, uscare, impactul cumulat fiind negativ
DN13 ce margineste la rindeluire, trafic auto si nesemnificativ, avind in vedere
Vest , aria analizata CF suplimentar. masurile luate prin proiect.
- Traficul feroviar
corespunztor magistralei Datorita masurilor Avind in vedere masurile realizate si
CF-Brasov-Sighisoara existente si prevazute prevazute prin proiect a se realiza
- Activităţi specifice prin proiect, (existenta pentru zona industriala apartinind
aşezărilor umane din zonă. valului de pamint, intre S.C."KRONOSPAN ROMANIA", cum
Masuratorile efectuate pentru zonele cu receptori sunt: existenta unui val de pamint
stabilirea nivelului de zgomot sensibili si zona intre zona industriala si zona cu
de pe amplasamentul PUZ , industriala, izolarea fonica receptori sensibili, inchiderea bresei
zona Fabricii existente de placi a surselor de zgomot valului de pamant in zona liniilor de
din aschii lemnoase,apartinind semnificative, etc) inalta tensiune, plantarea unor
S.C."KRONOSPAN impactul generat de perdelele de protectie intre zonele de
ROMANIA"SRL, relevă faptul zgomotul aferent locuit si cele industriale si de prestari
că în situaţia actuală nivelul de activităţilor propuse va fi servicii, aplicarea unor masuri
zgomot se încadrează în menţinut sub limitele specifice direct la sursele de zgomot
limitele impuse de STAS 10 admise. conform unor proiecte de specialitate,
009-88. se poate aprecia ca prin realizarea
In imediata vecinatate a zonei Fabricii de cherestea pe
industriale, in zona sparturii amplasamentul PUZ, valorile nivelului
valului de pamint, linga cele de zgomot se vor incadra in valorile
mai apropiate locuinte , nivelul de limita reglementate prin STAS 10009-
zgomot de fond (considerat 88
fara activitatile industriale
existente), este depasit de
40dB(A), fapt datorat traficului
auto pe DN13, traficului usor
de pe strazile de legatura,
traficului CF pe linia Brasov -
Sighisoara, dar si altor
activitati casnice.

RAPORT DE MEDIU
Sol/ Utilizarea In prezent zona are un aspect Se valorifica oportunităţile Proiectul oferă beneficii pe termen
terenului rural, în care zona agricolă privind valorificarea lung comparativ cu varianta "zero".
este fragmentată de construcţii urbană a unor terenuri Prin implementarea proiectului
civile grupate sau dispersate în disponibile în intravilan; întreaga zonă se va dezvolta conform
teren , de construcţii Se va schimba aspectul destinaţiei din PUZ.
aparţinând zonei serviciilor rural al zonei prin
precum şi de zona industrială sistematizare urbanistică
grupată în partea de vest. ce dă un aspect plăcut
Condiţiile se vor menţine pe peisajului;
termen lung iar zona va
continua să se dezvolte fără o Se va asigura accesul la
sistematizare urbanistică. toate loturile de teren
Pe terenurile agricole parcelate şi prin construirea unei
fragmentate cu construcţii trame stradale importante
nu se poate practica o Se vor construirea zone
agricultură de calitate. verzi, terenuri de sport si
Prin lipsa unor reglementari locuri de joaca pentru
urbanistice specifice zonei care copii.
sa tina cont de
incompatibilitatea unor zone Se vor stabili
functionale, precum si lipsa unui reglementari urbanistice
program impus prin Avizul Sanitar specifice zonei, capabile
aferent PUZ, care sa stabileasca sa asigure conversia
o serie de masuri cum sunt: functionala a zonei in
urmarirea anumitor conditii de siguranta .
indicatori de sanatate,
monitorizarea noxelor, etc., In
conditiile neimplementarii
proiectului nu se poate astepta o
imbunatatire a starii mediului si sanatatii
populatiei, ci, cel
mult, mentinerea situatiei
actuale ca urmare a disparitiei
oportunitatilor de stabilire a unor
reglementari urbanistice specifice zonei.
Biodiversitatea Pe teren se practică o Proiectul propune ca 25% Proiectul nu oferă beneficii
agricultură de subzistenţă ce din suprafaţa comparativ cu varianta "zero" ,
va continua să se degradeze amplasamentului PUZ să impactul fiind neutru, avind in vedere
datorită parcelării şi vâzării fie destinată zonelor verzi masurile luate prin proiect.
acestora pentru construcţii şi plantaţiilor în Impactul negativ suferit în etapele de
civile. aliniament de-a lungul construcţie de biodiversitate va fi
căilor rutiere. remediat prin replantări de spaţii verzi si
Implementarea plantaţii în aliniament.
proiectului nu va avea
impact asupra habitatelor
instalate de-a lungul celor
două cursuri de apă din
zonă, părâul Ghimbăşel şi
părâul Timişul Sec.
Peisajul In situaţia actuală peisajul are Sistematizarea urbană Implementarea proiectului va avea un
un aspect rural format din prevăzută în PUZ va da impact pozitiv asupra peisajului.
terenuri agricole fragmentate zonei aspectul urban - Proiectul oferă beneficii pe termen
de construcţii civile şi industrial, cu o lung comparativ cu varianta "zero"
industriale, fără o infrastructură
sistematizare urbanistică. corespunzătoare cu spaţii
Aceste condiţii vor persista pe verzi şi plantaţii în
termen lung iar zona se va aliniament iar zona
dezvolta necorespunzător unei industrială va fi grupată aşezări
urbane. fără să facă discordanţă
cu restul peisajului.
Se va face o delimitare
strictă între zona
industrială şi cea locuită .
Sanatatea Conform studiului de sanatate Conform studiului de Proiectul nu oferă beneficii
populatiei intocmit de CMS Cluj Napoca, sanatate intocmit de CMS comparativ cu varianta "zero" ,
in conditiile respectarii Cluj Napoca, in conditiile impactul cumulat fiind neutru, avind
masurilor prevazute prin respectarii masurilor in vedere masurile luate prin proiect.
RAPORT DE MEDIU
proiect, functionarea fabricii de prevazute prin proiect Va fi respecat Programul de

OSB apartinind KRONOSPAN construirea si conformare pentru starea de sanatate
ROMANIA nu va determina functionarea Fabricii de a populatiei impus prin Avizul sanitar
aparitia unor efecte adverse OSB apartinind nr.2084/A emis de DSP Brasov.
asupra starii de sanatate a S.C."KRONOSPAN Avind in vedere masurile prevazute a
populatiei din vecintatea ROMANIA" nu va se realiza, (vor fi admise activitati
determina aparitia unor industriale care sa nu permita efecte
adverse asupra poluarea factorilor de mediu peste
starii de sanatate a limitele admise, sunt prevazute
populatiei din vecinatatea perdele de protectie intre zonele de
acestuii obiectiv. locuit si cele industriale, este
prevazuta inierbarea si completarea in
zona bresei a valului de pamanat de sub
liniile de inalta tensiune, se va respecta
un program de monitorizare strict,
indicatorii de sanatate vor fi monitorizati
conform Avizului Sanitar, Fabrica de
cherestea propusa va fi
prevazuta cu echipamente de
depoluare la cele mai inalte
standarde, alimentarea cu apa
potabila si evacuarea apelor uzate
menajere si pluviale se va face
centralizat , etc) se asigura protectia
sanatatii umane si deci se poate
considera ca impactul global asupra
starii de sanatate a populatiei va fi unul
neutru.

RAPORT DE MEDIU
11.8 Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării planului
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din
H.G. 1076/2004, facindu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv
la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie
monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative.
Având în vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de
Mediu, ţinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUZ
propus şi de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate
implementării acestuia, a propus indicatori de monitorizare pentru fiecare obiectiv de mediu
relevant.

RAPORT DE MEDIU
12. Bibliografie
- Memoriul general si Regulament local de urbanism PUZ- zona str.Strunga Mieilor,

intocmit de S.C."GLOBAL PROIECT"SRL BRASOV
- Studiul de sănătate a populaţiei elaborat de Centrul de Mediu si Sanatate Cluj
Napoca - „Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei
in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania".
- Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru - Modificare solutii
constructive si modernizare tehnologie la Fabrica de produse lemnoase -
"KRONOSPAN ROMANIA"- BRASOV intocmit de S.C."ECO-BREF"SRL
- Documentatie tehnica pentru obtinerea Avizului de Gospopdarire a Apelor, intocmit
de S.C."JETCO"SRL-Brasov
- Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru poli de creştere (PC) -
Municipiul Braşov si zonele adiacente elaborat de Agenţia Metropolitană pentru
Dezvoltare Durabilă Braşov, Primăria Municipiului Braşov si Reprezentanţii
administraţiilor publice locale din Zona Metropolitană Braşov
- Date din Monitoringul de supraveghere realizat în 2009 de Direcţia Apele Române
Olt - Sistemul de Gospodărire al Apelor Braşov, Părâul Timiş - tronsonul situat între aval
municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel .
- Raportul privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv.


Kronospan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kronospan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUZ- Strunga Mieilor 2/159

Plan Urbanistic Zonal - Strunga Mieilor

Beneficiar: S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Executant: ECO-BREF BRASOV

Denumirea lucrarii::RAPORT DE MEDIU -PUZ-Strunga Mieilor

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Lidia ........

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Constantin

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Maniu Codruta...

Executant: ECO-BREF BRASOV

1 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC 8-33

1.1 INFORMAŢII GENERALE 8

1.1.1 Incadrarea in teritoriu 11

1.2 DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUZ 16

1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului 17

1.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 26

1.3.1 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL LOCAL 26

1.3.2 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL 30

1.3.3 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL NAŢIONAL 32

Executant: ECO-BREF BRASOV

2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A 32

3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ 37

4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU 71

5 OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL 76

6 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV 84

6.1 Metodologia de evaluare a impactului 84

7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA 104

8 MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE 105

9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA 111

9.1 Date generale 111

10 DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU 124

Executant: ECO-BREF BRASOV

Executant: ECO-BREF BRASOV

1. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.1076/08.07.2004

Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de

Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente,

Pe amplasamentul PUZ se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din

Executant: ECO-BREF BRASOV

Conform prevederilor Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Planul

Prin acest proiect de urbanism se doreste corelarea tuturor functiunilor aprobate si

Planul Urbanistic Zonal are drept scop:

Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal, cuprinde şi detaliază

Executant: ECO-BREF BRASOV

1.1.1 Incadrarea in teritoriu

Executant: ECO-BREF BRASOV

Executant: ECO-BREF BRASOV

1.1.2 Titularul proiectului:

1.1.3 Regimul juridic al terenului

Suprafata totală a zonei studiate este de 249,80 ha, din care:

Regimul juridic al terenului este prezentat in Plansa anexata.

1.1.4 Proiectant PUZ:

1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu:

1.1.6 Obiectivele evaluării strategice de mediu

Procesul de evaluare strategică de mediu examinează rezultatele individuale ale procesului

- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul

Acest mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca urmare a

In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a

- pregătirea de către titular a primei versiuni a planului;

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de

Se precizează că membrii Grupului de Lucru au fost consultaţi, în cadrul întâlnirilor de lucru,

- conţinutul Raportului de Mediu;

Executant: ECO-BREF BRASOV

Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse în procesul de evaluare de mediu şi în