ECHPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU EXECUTAREA MICROPILOTILOR

1. Alcatuirea si utilizarea micropilotilor

Micropilotii sunt elemente de fundare constituite din piloti care au o capacitate
portanta slaba sau medie si sectiune transversala mica ( = 100...250 mm ), pusi in opera
prin tehnologii specifice si utilaje de gabarit redus.
Cerinta de performanta a micropilotilor consta in capabilitatea elementelor sale
structurale portante de a prelua direct sau indirect incarcarile suprastructurii si de a le
transmite catre terenul de fundare limitand in felul acesta deformatiile constructiei.
In functe de necesitate, pilotii pot prelua tipuri variate de incarcari: axiale (de
compresiune sau de smulgere), transversale precum si pe cele provenite din miscarile
pamantului adiacent.
Micropilotii se executa in orice categorie de teren, coeziv-necoeziv, deasupra sau
sub nivelul hidrostatic, la orice inclinare, inclusiv suborizontali.
Micropilotii se realizeaza prin forarea terenului, urmata de introducerea armaturii si
turnarea sau injectarea corpului pilotului (fig. 1). In situatia utilizarii lor la lucrari speciale de
fundatii se va realiza si legatura dintre structura si armatura acestora, in cazul (fig. 2).
Materialele folosite sunt: pasta de ciment sau mortarul, armatura metalica si fluidele de
foraj (apa sau bentonita).

Fig.1 Realizarea micropilotilor

Fig.2 Solutii de prindere a pilotilor de structura

Clasificarea micropilotilor forati se face dupa urmatoarele criterii:

a) dupa modul de preluare a incarcarilor in raport cu terenul inconjurator
Micropilotii pot fi de doua feluri:
- incarcati direct cu sarcini preponderent verticale provenite de la fundatiile
constructiilor invecinate, sau cu sarcini preponderent orizontale ca urmare a
alunecarilor de teren;
- incarcati impreuna cu terenul adiacent, situatie in care micropilotii sunt dispusi
ca intr-o retea spatiala.
b) dupa tehnologia de punere in opera a materialului (pasta de ciment sau mortar)
din care este confectionat micropilotul:
- de tip A in care se realizeaza turnarea gravitationala a materialului in armatura;
- de tip B cand pasta de ciment este injectata cu presiune mica (0,5...1 Mpa);
- de tip C cand injectarea se realizeaza cu presiune mare (1,0...2,0 Mpa);
- de tip D cand injectarea se face mai intai cu presiunea mica si apoi cu presiune
mare.
Aplicatiile micropilotilor sunt multiple, cele mai uzuale fiind urmatoarele:
- realizarea fundatiilor necesare unor noi constructii;
- ancorarea fundatiilor stalpilor electrici etc.;
- ranforsarea fundatiilor existente sau remedieri in subzidiri de constructii la
lucrarile de reabilitari de constructii si fundatii;
- formarea si/sau ancorarea unor ziduri de sprijin;
- preluarea eforturilor: de tractiune, de incovoiere in ramblee etc;
- consolidari ale terenurilor slabe;
- imbunatatirea stabilitatii pantelor si prevenirea/remedierea alunecarilor de teren
prin armarea terenului;
- crearea de incinte etanse (puturi) si izolarea in lucrari subterane.
De exemplu, micropilotii pot fi folositi pentru consolidarea fundatiilor la drumuri (fig.
3a) si poduri (fig. 3b) sau consolidarea terenurilor slabe si stabilizarea versantilor
alunecatori (fig. 3c).

a.

b.

c.

Fig.3
2. Consideratii tehnologice
Tehnologia de punere in opera a micropilotilor utilzati pentru lucrari de consolidare
(figura 4) cuprinde urmatoarele etape de lucru:

pregatirea platformei de lucru si trasarea lucrarii;

executarea forajelor;
confectionarea si introducerea armaturii in forajele executate;
turnarea sau injectarea corpului fiecarui pilot in parte;
fixarea micropilotilor (legarea cu terenul);
legarea cu suprastructura.

Fig.4 Schema tehnologica de realizare a micropilotilor

Forarea se face cu echipamente tehnologice care sa asigure realizarea parametrilor
constructivi impusi in proiectul tehnic, precum: diametrul, lungimea si, daca este cazul,
inclinarea.
Procedeele tehnologice de forare sunt multiple, cele mai uzuale metode fiind
umatoarele:
- forare cu freza melc;
- forare cu foreza cu cutit in mediu uscat sau in mediu umed cu fluid de foraj de
tip spuma biodegradabila sau amestec bentonita-ciment;
- forare cu foreza rotopercutanta;
- forare cu freza tubulara cu dinti diamantati.
Pentru cresterea capacitatii portante a micropilotilor se executa injectii cu suspensii
pe baza de ciment sau de alte materiale, facute la diferite presiuni ceea ce duce la
formarea unor bulbi multipli de ancoraj a micropilotilor.
In cazul micropilotilor pot fi aplicate toate metodele de forare:
- forarea umeda cu fluid de foraj (apa, noroi bentonitic, lapte de ciment);
- forarea in mediu uscat fara tubaj;
- forarea in mediu uscat cu tubaj.
Executarea lucrarilor de foraj poate incepe numai dupa montarea instalatiilor de
forat si auxiliare si dupa efectuarea probelor tehnologice (fig. 5). Forajele se executa tubat,
mai ales in zone de instabilitate, pentru a evita eventualele surpari ale peretilor acestora.

In aceste cazuri, teava (tubul metalic) pierduta poate fi lasata in lucrare pentru a garanta
continuitatea acoperirii armaturilor.

Fig.5 Forarea in mediu uscat cu tubaj

Armaturile metalice sunt constituite din tuburi sau bare care sunt fixate in teren cu
mortar (lapte) de ciment. La confectionarea si montarea armaturilor se vor respecta
prevederile din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat",
indicativ NE 012 (partea A). Protejarea armaturii se face cu suspensie, mortar sau
microbeton puse in lucrare gravitational sau prin injectare.
3. Echipamentele de foraj
Instalatiile de foraj sunt echipamentele tehnologice specifice lucrarilor de executare
propriu-zisa a micropilotilor. Desi au principii de functionare similare, aceste echipamente
au particularitati diferite in functie de firma producatoare.
Forezele pot fi dotate cu:
- catarge de diferite marimi, cu posibilitate de aplicare a unor extensii (jet grouting);
- capete hidraulice de forare de diferite tipuri: simple, roto-percutante, duble etc.
- grupuri hidraulice de putere (35...175 kW) integrate pe sasiul utilajului de forat sau
independente, actionate de la distanta, pentru cazuri in care spatiul in care se
executa forajul este limitat;
- scule si accesorii de forat pentru foraje de ancorare, injectii si foraje de micropiloti
in tuburi cu diametrul exterior maxim de 300 mm;
- sisteme de inmagazinare si manipulare a prajinilor si tuburilor de foraj.
In functie de marimea spatiului de lucru, aceste echipamente sunt concepute pentru
forare in spatii limitate (fig.6) si pentru forare verticala in spatii libere, nelimitate (fig.7).

Fig.6 Masina de forat cu catarge de mica inaltime

(firma Klemm are tipodimensiunile: masa= 2,55.5 t, putere= 3850 kW,
inaltime=1.82.2 m)

Fig.7 Masina de forare in spatii libere

(firma Klemm are tipodimensiunile: masa=730 t, putere=75175 kW)
Forezele hidraulice FUTURO (fig. 8) au sistem de deplasare cu senile unele modele
avand ca accesoriu splimentar patru calaje pentru cresterea stabilitatii in timpul lucrului (fig
9). Si alte firme au adus propriile imbunatatiri echipamentelor pe care le fabrica (vezi figura
10). In figura 11 sunt date cateva exemple de tehnologii de realizare a forarii.

Fig.8 Masini de forat de mici dimensiuni

Fig.9 Masina de forat calata in timpul lucrului

Fig. 10 Sistem pentru realizarea micropilotului

(firma ECP care a implementat Micropier Bracket System)

Fig. 11 Exemple de tehnologii de forat

(Masina de forat de la firma Universal Geo)
Principalii parametri constructivi ai unei masini pentru forat sunt dati in figura 12.

a)

b)

Fig. 12 Parametrii constructivi de barit ai unei masini de forat

(tip SM 30 firma DTH EQUIPMENT)
a) pozitie de lucru; b) pozitie de transport.
4. Calculul fortei necesare infigerii tubului de protectie
si al momentului necesar rotirii acestua in plan orizontal
In vederea sustinerii peretilor gaurii forate, cu precadere in pamanturi slabe, este
necesar sa se introduca in interiorul acestora tuburi metalice de protectie.
Echipamentul care realizeaza avansul tubului in pamant trebuie sa fie capabil sa
invinga fortele rezistente care apar in timpul patrunderii tubului (Rp) si fortele de frecare
(Ff) dintre suprafeta exterioare a acestuia cu pamantul (fig.13).
Avansul longitudinal al tubului in pamant este obtinut cu ajutorul cilindrilor hidraulici
din componenta masinii de forat. Astfel, forta dezvoltata in cilindri Fa trebuie sa fie cel putin
egala cu rezistenta la patrundere Rp in categoria cea mai grea de pamant:

Fa R p .

(1)

Rezistenta la patrunderea tubului in pamant se determina functie de parametrii

constructive ai acestuia.
R p = kDe ,
(2)
in care De este diametrul exterior al tubului; - grosimea tubului la partea inferioara care
se introduce in pamant.
Fortele de frecare dintre tub si mediul exterior se determina cu urmatoarea relatie:

F f = 1 Pa = 1p0 De (H 0.5 h )

(3)

unde Pa reprezinta forta de apasare orizontala a pamantului pe suprafata exterioara a

tubului introdus. Se presupune ca presiunea unitara orizontala a pamantului creste liniar
pana la o anumita adancime h, dupa care valoarea acestea ramane constanta, conform
schemei din figura 14.

Fig.13

Fig.14

Presunea p0 dezvoltata de pamant la adancimea h se calculeaza cu relatia:

p0 = h p tg 2 (45 0 0.5 2' ).

(4)

Mai departe in calcule, se apreciaza ca h=(46)De.

Fortele de frecare dintre tub si mediu creeaza un moment care trebuie invins de
sistemul hidraulic cu care se realizeaza operatia de rotire a tubului in plan orizontal. In
acest sens, este necesar sa se determine valoarea momentului fortelor de frecare:

M f = 0.5 F f De .
Inlocuind in expresia momentului fortelor de frecare relatiile (3) si (4), se obtine:

(5)

M f = 0.5 1 p hDe2 (H 0.5 h )tg 2 (45 0 0.5 2' ).

(6)

In concluzie, momentul dezvoltat la rotatie de sistemul hidraulic al forezei trebuie sa

fie mai mare decat momentul de frecare dintre tub si mediu.
Deci

Mr M f .

(7)

5. Calculul fortei necesare pentru extragerea tubului de protectie

Conform procesului tehnologic de realizare a pilotilor, dupa ce s-a realizat gaura se
introduce tubul metalic si armatura acolo unde este cazul (beton armat), apoi se injecteaza
beton dupa care trebuie extras tubul metalic pentru a fi reutilizat si la efectuarea altor
gauri.
Forta cu care trebuie sa fie tras cablul de extragere a tubului Fe trebuie sa fie mai
mare decat suma fortelor rezistente formate din: greutatea tubului Gt, fortele de frecare
dintre tub si betonul proaspat Fb si fortele de frecare dintre tub si pamantul inconjurator Ff
(fig.15).

Fig. 15 Fortele care actioneaza asupra tubului in timpul extragerii

Se poate scrie ca:

Fe = Gt + Fb + F f .

(8)

Fortele de frecare dintre tub si betonul proaspat Fb se calculeaza cu relatia:

Fb = b Pb ,

(9)

unde Pb reprezinta forta de apasare normala a betonului proaspat turnat asupra peretilor
tubului care se determina cu relatia:
Pb = Gb Gb' tg 45 0 0.5 b .
(10)

) (

Parametrii care intervin in relatia (10) au urmatoarea semnificatie:

b - coeficientul de frecare dintre beton si otelul din care este confectionat tubul;

b - unghiul de frecare interioara a betonului proaspat;

Gb - greutatea betonului turnat in interiorul tubului metalic:

Gb 0.25 b hb De2 .

(11)

Gb' - greutatea conului inferior din beton, care nu se sprijina pe tub:

Gb' = 0.04 b De3 ctg( 45 0 0.5 b ) .

(12)

Inlocuind (10), (11) si (12) in (9) rezulta expresia fortelor de frecare dintre tub si
betonul proaspat:

Fb = 0.25 b b De2 hb tg (45 0 0.5 b ) 0.16 De .

Din practica s-a observat ca hb=(2...5) m.

(13)