CURS 1 TEHNOLOGIA

BETONULUI
1. ASPECTE GENERALE

In general, betonul este definit ca un material de

constructie compozit alcatuit din:Agregate,Ciment
portland, Apa, si alti constituenti, care se amesteca
impreuna, se pune in opera, si apoi se intareste in timp.

Cimentul

Cimentul Portland in amestec cu apa formeaz o past care

acioneaz ca o matrice de legatur pentru agregate.

Cimentul Portland poate fi asociat si cu alte materiale, cum

ar fi cenua de termocentral ori vulcanic.

De asemenea, in compoziia pastei de ciment se pot

Agregatele

Material granular, dedimensiuni variate, de origine

naturala sau artificiala, sub forma de nisip si pietris.
Agregatele resprezinta cca 75% din volumul unui
amestec de beton.

Agregate naturale agregate de balatiera = provenite

direct din natura (nisip, pietris,
balast de rau);
- agregate concasate = rezultate fie
din concasarea celor de rau, ori a
unor roci extrase din cariera.
Agregatele reciclate rezultate din concasarea unor
betoane mai vechi provenite din demolare.
 Apa
Apa se amesteca cu componentele uscate (C +A)
ceea ce produce ca amestecul fluid format sa fie
turnat (in tipare/cofraje/santuri, etc), capatand
forma dorita. In timp acest amestec se intareste,
parcurgand mai multe faze pana capata
consistenta unei roci solide, prin hidratarea
cimentului.

Ciment + Apa = Pasta de ciment

Cement + Apa + Nisip (+Var) = Mortar
Cement + Apa + Nisip + Pietris = Beton
Aditivi

Substante, in general sub forma de

solutie, care se adauga in timpul
prepararii betonului pentru
satisfacerea unor cerinte particulare:
- intarzaierea inceperii prizei betonului;
- accelerarea intaririi betonului;
- cresterea impermeabilitatii betonului;
- cresterea lucrabilitatii betonului;
- introducerea de bule microscopice de
aer in masa betonului, etc.
Compozitia amestecului de
beton
Ciment
Apa
(9%)
(17%)
Aer Aditivi
(1%) (0,5%)

Adaosuri
(2,5%)
Agregate
(70%)
Tehnologia Betonului

La modul general - Tehnologiadefineste stadiul la un

moment dat al cunostintelor omenesti in legatura cu
metodele, tehnicile, instrumentele prin care diversele
resurse disponibile sunt transformate pentru a produce
bunuri, a rezolva diverse probleme in vederea satisfacerii
necesitatilor oamenilor.
In acest context, Tehnologia se refera la: metode de
munca, abilitati, procese de munca, tehnici de
fabricare/prelucrare, scule, echipamente, utilaje, materii
prime.

Termenul - Tehnologie provine de la termenul grecesc

technologa = compus din tchn - insemnand "arta,
meserie, indeletnicire", si logos - insemnand
stiinta/studiul a "

Tehnologia betonului se refera la acel corp/domeniu de

cunostinte si metode asociate cu proiectarea amestecurilor
de beton, punerea in opera a betonului si mentenanta
Etapele Ciclului de Existenta a Betonului

1. Dozarea materialelor

2. Amestecarea materialelor

3. Transportul betonului proaspat

4. Punere in opera (turnarea, vibrarea, finisarea

betonului)

5. Intarirea betonului

6. Etapa de serviciu/utilizare (mentenanta,

reparatii, consolidari)

7. Demolare si eventual Reciclare.

2. CLASIFICAREA SI PROPRIETATILE
BETONULUI

2.1. Clasificare in functie de Varsta Betonului

a. Beton proaspat = faza in care betonul este un

material plastic intre momentul amestecarii apei cu cimentul
pana la momentul inceperii prizei. In aceasta etapa betonul trebuie
preparat, transportat si pus in opera. Faza dureaza in medie 1 2
ore, functie de o serie de variabile ce vor fi ulterior prezentate (ex.
Tip ciment, temperatura, aditivi, etc);

b. Beton n curs de ntrire = ntre nceperea prizei i

atingerea clasei (betonul a atins starea solid conv. = 28 zile).

c. Beton ntrit = conventional dup 28 days.

n fapt, betonul continu s dobndeasc cresteri ale
rezistenei la compresiune i dup aceast dat, cu cca. (15 20)%.
(British Code of Practice 110/1972).
2.1.a. BETONUL PROASPT

Pentru proiectantul structurii de rezisten cea mai

important caracteristic a betonului = rezistena la
compresiune a betonului ntrit.

Pentru antreprenor cele mai relevante proprieti ale

betonului sunt cele din faza de beton proaspt, deoarece
n aceast etap relevante sunt urmtoarele aspecte:
- betonul trebuie s fie uor i adecvat preparat i
transportat;
- betonul trebuie s fie uor de pus n oper (turnat i vibrat),
astfel nct s umple complet tiparul, fr segregri;
- betonul trebuie s fie finisat adecvat;
- betonul trebuie s se ntreasc cu evitarea (micro)fisurilor.

Principala proprietate a betonului proaspt care reflect

cerinele de mai sus = LUCRABILITATEA BETONULUI
(Adam Neville)
LUCRABILITATEA proprietate a betonului
proaspt care se refer la:

= Uurina cu care betonul este turnat i evitarea

segregrii;
Acestea depind ns i de mijloacele folosite la
compactare: o lucrabilitate adecvat unei turnri
ntr-un element de volum mare nu este ntotdeauna
potrivit i pentru un element cu dimensiuni
geometrice reduse i densitate mare de armtur.

= Volumul de munc necesar turnrii i compactrii

complete:
- eliminarea aerului din betonul proaspt;
- nvingerea forelor de frecare intern (ntre
constituenii betonului proaspt) i a frecrii dintre
beton i conducte/cofraj i armturi.
Lucrabilitatea se exprim prin urmtoarele
dou alte caracteristici ale betonului proaspt:

CONSISTEN msura fluiditii/mobilitii. Exprim

uurina cu care curge betonul n tipare,
imprejurul/printre armturi, elemente de oel nglobate,
uurina la remodelare/returnare.
Atribut complex deoarece exprim o palet larg de
proprieti: In general betoanele mai fluide/cu mai mult
ap sunt mai lucrabile dect cele mai vrtoase/cu mai
puin ap.

STABILITATE proprietatea betonului proaspt de a

rmne stabil, coeziv, omogen n timpul manipulrii i
vibrrii, fr a se produce segregarea (separarea)
constituenilor si.
 Din punct de vedere al fluiditii (uurinei cu
care curg), fluidele se clasific n:
- fluide Newtoniene: apa, vin, ulei.
- fluide de tip Bingham: past de dini, miere
de albine, beton.
Presupunnd c deplasarea relativ a dou
seciuni alturate ale fluidului este produs de o
for F, atunci: S

F v F=USv
L
S U = viscous factor <N/m>
S = area of the section that moves one of each
L other <m>
L = distance between two layers <m>
v = displacement speed <m/s>
 F F
U = tg a U = tg a
a

f
a SV SV
L L
a) Newton type liquid b) Bingham type liquid

Fluide tip Bingham: au o rezisten iniial = efortul minim

de curgere f care odat depit se produce curgerea.

Acesta este motivul pentru care este necesar

compactarea: dei iniial betonul este vscos,
prin vibrare devine mai fluid, uurnd umplerea
cofrajelor.
 Msurarea
Lucrabilitii/Consistenei
(conform Code de Practic NE 012/1-2007 and other international
standards- ex. BS 1881, part 2/1970)

- SLUMP TEST SR EN 12350-2:

- VEBE TEST SR EN 12350-3: relevant

for very stiff concrete mixes;

- COMPACTIND FACTOR TEST SR EN

12350-4
- DIN TEST (German flow table) SR
EN 12350-5: for flowing concrete
 SLUMP TEST (Incercarea de
TASARE) cea mai rspndit
determinare pe antier
Se aplaseaz un trunchi de con (cu o nlime dat = 300 mm -
betoane pt. cldiri i drumuri i 450 mm pt. betoane hidrotehnice)
pe o suprafa neted, cu baza mic n sus, i se umple, n trei
staturi egale, care de compacteaz prin ndesare de 25 ori fiecare
strat, cu o vergea metalic avnd diametrul de 16 mm.
Partea superioar se rade i se netezete prin roluire cu aceeai
vergea.

Imediat dup umplere, conul este uor ridicat.

Scderea nlimii betonului astfel descoperit
exprim TASAREA (fig. ).
Cu ct tasarea e mai mare, cu att se consider c lucrabilitatea
betonului este mai mare. (Tabel).

OBS. Determinarea tasrii se face dup ce minim 0,30 mc de beton

din amestecul transportat a fost descrcat.
Tab. . Clasificarea betonului proaspt testul de TASARE

Clasa Msura
Tasarea
de lucrabiliti Domeniu de utilizare
(mm) i
tasare
Foarte Drumuri vibrare mecanic
S1 10 - 40 redus Betoane masive n fundaii
Redus Transport cu autobasculante, bene
Drumuri, Structuri pentru cladiri obinuite
S2 50 90 Medie
Transport cu autoagitatoare/CIFE i bene
Structuri pentru cladiri obinuite, sectiuni
100 aglomerate cu armturi.
S3 Mare
150
Autoagitatoare/CIFE i bene sau pompe
160 Sectiuni foarte aglomerate cu armturi
S4 Foarte mare
210 Autoagitatoare/CIFE i bene sau pompe

S5 220 Fluid Cazuri speciale (betoane autocompactante)

Up to 125 mm 25 - 50 mm

Up to 150 mm
150 - 255 mm

True Slump Shear Collapse

Utilitatea Lucrabilitii betonului

Prin lucrabilitatea sa, betonul proaspt trebuie s poat fi

compactat pentru a asigura o densitate ct mai mare cu un
efort rezonabil.

Cu ct densitatea betonului este mai mic (beton cu aer inclus

neeliminat prin compactare), cu att rezistena la
compresiune a betonului ntrit este mai mic.

Ex. (acc to Neville): 5%

goluri poate conduce la scderi
ale rezistenei la compresiune de pn la 30%.
Golurile din beton =
- Bule de aer antrenat Depind de granulometria particulelor
cu dimensiuni mici din compoziia betonului. Pot fi eliminate
prin compactare corespunztoare, mai uor n cazul
betoanelor mai fluide dect n cazul celor vrtoase.

CONCLUZIE: Tehnologia de compactare trebuie

corelat cu lucrabilitatea betonului pentru a
reduce la maxim volumul de aer rmas n beton
Factori care influeneaz Lucrabilitatea

- Cantitatea de ap Cu ct cantitatea de ap este mai

mare cu att lucrabilitatea este mai mare.

- Cantitatea de ciment Se coreleaz cu cea de ap prin

raportul A/C. Cu ct raportul A/C crete, cu att
coninutul n parte fin al amestecului de beton trebuie
s creasc pentru a crete lucrabilitatea.

- Forma, mrimea i distribuia granulometric a

agregatelor Granulele netezi de form rotunjit produc
amestecuri mai lucrabile dect cele cu form ascuit
i/sau concasate. Pentru a obine o anumit
lucrabilitate, este nevoie de mai puin ap de amestec
n cazul n care ponderea agregatelor de dimensiuni mai
mari este mai mare (suprefa specific mai mic).
-Utilizarea aditivilor antrenori de aer (bule de aer n masa
betonului) reduc cantitatea de ap (ATENIE crete S
i Rez. la Gelivitate DAR scade Rc).

- Utilizarea
aditivilor plastifiani reduce cantitatea de
ap de amestec.
-Vrsta betonului proaspt Betonul proaspt i crete
viscozitate cu trecerea timpului (chiar pn la nceperea
prizei) ca urmare a: parte din ap este absorbit de
agregate (mai ales cele uscate), parte din ap se pierde
prin evaporare, parte din ap intr n reacii chimice
iniiale cu cimentul.
Ex. Dup 1 or, tasarea poate scdea de la 120
mm to 80 mm.
OBS: A nu se neglija testul de tasare la
punctul de lucru.

- Temperatura temperaturile ridicate produc scderea

lucrabilitii (evaporare ap).
- Temperatura betonului proaspt nu
trebuie s scad sub + 5 C;
- Cnd temperatura atmosferic
scade sub -3 C, temperatura
betonului proaspt trebuie s fie
mai mare ca + 10 C (iar betonul
trebuie protejat mpotriva
ngheului)
Segregarea betonului proaspt

O compoziie bun a betonului proaspt nu

trebuie s permit segregarea cu uurin a
betonului = amestecul trebuie s fie coeziv.

Segregare = separarea constituenilor

betonului proaspt astfel nct distribuia lor
n masa amestecului nu mai este uniform.

Se identific 2 tipuri de segregare:

- Particulele mai mari tind s sedimenteze mai
uor dect particulele mai fine;
- In cazul amestecurilor mai fluidese =
separarea laptelui de ciment (C+A) din
amestec.
 Segregarea depinde de compoziia amestecului
DAR MAI ALES depinde de metoda de manipulare i
punere n oper a betonului:

-Dac distana de transport (de la staie sau n

antier) este mic i este turnat direct n cofraj/la
poziie pericolul de segregare este mic;

-Turnarea de la nlime mare (peste 1,5 2,0 m)

trecerea prin jgheaburi, turnarea printre gratare,
armturi dese, cofraje uscate, etc pericolul de
segregare este mare;

-Supra vibrarea, mprtierea unei grmezi de

beton prin folosirea vibratorului crete pericolul de
segregare;
3. BETONUL NTRIT

Cele mai importante proprieti ale betonului ntrit sunt:

porozitatea (compactitatea), densitatea, rezistena
mecanic, durabilitatea, rezistena la nghe-dezghe,
durabilitatea,etc.

3.1 Porozitatea reflect volumul de goluri din unitatea

de volum (p):
- Betoane Compacte: p = 1 7 % (pentru elemente
structurale);
- Betoane Semi-compacte: p = 7 20 %
- Betoane Macroporice: p = 20 40 %
- Beton Celular Autoclavizat: p = 40 75 %.

Cu ct volumul porilor este mai mare cu att rezistena

lui este mai mic.
3.2 Densitatea (Masa volumic - c)

Potrivit NE 012-1/2007, Cap. 3 :

- Beton greu: c > 2600 kg/mc;

- Beton normal: c = 2000 - 2600 kg/mc;

- Beton uor: c < 2000 kg/mc.

Ponderea cea mai mare n definirea masei volumice o

au agregatele, prin masa proprie i proporiile n
care se dozeaz n amestec.

Betonul greu i cel normal sunt preparate cu

agregate avnd mas volumic mare i foarte mare
(2,3-2,9 t/mc), cu granulometrie continu sau semi-
continu.
Betonul uor poate rezulta n urmtoarele moduri:
1. Prin excluderea nisipului din amestec;
2. Prin folosirea agregatelor cu mas volumic mic;
3. Prin autoclavizare, introducere de aer.

1. Beton fr nisip: se utilizeaz doar sorturi de pietri,

ciment i ap. Agregatele pot fi cu densitate
normal sau mic.
Amestecul conine de regul: 1C/8Ag, i A/C = max
0.40.

Advantaje:
- proprieti de izolare termic mai ridicate;
- reduce/elimin ascensiunea apei prin capilaritate.
2. Beton cu agregate uoare: agregate
clincherizate sau cenu de termocentral.
Se folosete la elemente prefabricate
(1C/10Ag) nestructurale.

3. Beton celular (aerat sau cu spumat):

conine n masa sa aer ori bule de gaz,
rspndite uniform. Confer betonului
caracteristici de izolare termic ridicate.
Cel mai rspndit Blocuri din BCA
(autoclavizare= ntrire cu abur sub
presiune).
3.3. REZISTENA LA COMPRESIUNE

= Cea mai important caracteristic a betonului

ntrit.

Tabelul ... Prezint Clasificarea betoanelor dup

Clasele de rezisten la compresiune (pentru
betoane grele i normale d.p.d.v. al masei volumice)

fck.cyl = Rezistena caracteristic la compresiune a

betonului determinat prin ncercarea epruvetelor
cilindrice (d=150mm; h=300mm) la 28 zile.
fck.cub = Rezistena caracteristic la compresiune
determinat prin ncercri de epruvete cubice
(l=150mm) la 28 zile.

fck = rezistena caracteristic la compresiune =

valoarea rezistenei sub care se pot situa
maxim 5% din rezultatele tuturor determinrilor de
rezisten posibile ale volumului de beton considerat.
 Clase de Rezistena Rezistena
rezisten la caracteristic caracteristic
compresiune minim pe cuburi
minim pe cilindri
(beton greu i fck,cub
normal) fck,cil
N/mm2
N/mm2
C 8/10 8 10
C 12/15 12 15
C 16/20 16 20
C 20/25 20 25
C 25/30 25 30
C 30/37 30 37
C 35/45 35 45
C 40/50 40 50
C 45/55 45 55
C 50/60 C 50100 60115
100/115
3.4 CLASE DE EXPUNERE

Betonul (ntrit) poate fi supus la diverse aciuni

datorate mediului nconjurtor, la locul n care este
amplasat, acinui care se clasific sub forma claselor
de expunere, dup cum urmeaz:
XO = Nici un risc de coroziune sau atac;
XC 1 4 = Coroziune datorat Carbonatrii;
XD 1 3 = Coroziune datorat clorurilor avnd alt
origine dect cea marin (Deicing salt)
XS 1 3 = Coroziune datorat clorurilor din apa de
mare (Sea water)
XF 1 - 4 = Coroziune datorat ngheului (Freeze) i
Dezgheului
XA 1 3 = Coroziune datorat Atacului Chimic
(Aggressive environment)
XM 1 3 = Coroziune datorat Abraziunii
(Mechanical abrasion).
Denumire Descrierea Exemple
a clasei mediului informative
nconjurtor
1. Nici un risc de coroziune/atac
XO Beton simplu i fr piese metalice
nglobate. Toate expunerile, cu Beton la interiorul
excepia cazurilor de nghe- cldirilor unde coninutul
dezghe, de abraziune i de atac de umiditate al aerului
chimic. ambiant este foarte redus
Pentru beton armat sau cu piese
metalice nglobate: Foarte uscat
2. Coroziune datorat carbonatrii (din aer sau umezeal)
XC1 Uscat sau n interiorul cldirilor cu umiditate
permanent umed redus Beton submersat permanent n
ap
XC2 Umed, rareori Suprafee de beton n contact cu apa
uscat pe termen lung; Numr mare de
fundaii
XC3 Umiditate La interiorul cldirilor unde umiditate
moderat mediului ambiant este medie sau
Denumire Descrierea Exemple
a clasei mediului informative
nconjurtor
3. Coroziune datorat clorurilor avnd alt origine
dect cea marin
XD1 Umiditate moderat Suprafee de beton supuse la
cloruri transportate de cureni
de aer
XD2 Piscine
Umed, rar uscat
Beton expus apelor industriale
coninnd cloruri
XD3 Alternana umiditii cu Elemente de poduri, expuse
uscarea stropirii apei coninnd cloruri
osele, dalele parcajelor de
staionare a vehiculelor
Denumire Descrierea Exemple
a clasei mediului informative
nconjurtor
4. Corrosion induced by chlorides from sea water
XS1 Expunere la aerul ce Structuri pe sau n
vehiculeaz sruri apropierea litoralului
marine, ns nu sunt
n contact direct cu
apa de mare
XS2 Imersate n Elemente de structuri
permanen marine
XS3 Zone de marnaj, zone Elemente de structuri
supuse stropirii sau marine
ceei
Denumire Descrierea Exemple informative
a clasei mediului
nconjurtor
5. Atacul nghe/dezghe cu sau fr ageni pentru
dezghe
XF1 Saturaie moderat cu Suprafee verticale ale
ap fr ageni de betonului expuse la ploaie i la
dezghe nghe

XF2 Saturaie moderat cu Suprafee verticale ale

ap, cu ageni de betonului din lucrri rutiere
dezghe expuse la nghe i curenilor de
aer ce vehiculeaz ageni
pentru dezghe
XF3 Saturare puternic cu Suprafee orizontale ale
ap, fr ageni de betonului expuse la ploaie i la
dezghe nghe

Saturare puternic cu osele i tabliere de pod expuse

ap, cu ageni de la ageni de dezghe
dezghe sau ap de Suprafeele verticale ale
mare betonului expuse direct stropirii
Denumire Descrierea Exemple
a clasei mediului informative
nconjurtor
6. Atac Chimic
XA1 Mediu nconjurtor cu
agresivitate chimic slab
conf. Tabel 2/SR EN 206
-1
XA2 Mediu nconjurtor cu
agresivitate chimic
moderat conf. Tabel
2/SR EN 206 - 1
XA3 Mediu nconjurtor cu
agresivitate chimic
intens conf. Tabel 2/SR
EN 206 - 1
Denumire Descrierea Exemple
a clasei mediului informative
nconjurtor
7. Abraziune

XM1 Abraziune uoar Pardoseli industriale/Parcri

pentru vehicule cu pneuri

XM2 Abraziune mare Pardoseli industriale/Parcri

pentru vehicule i
incrctoare cu pneuri
XM3 Abraziune foarte mare Pardoseli industriale/Parcri
pentru vehicule pe enile
OBSERVAIE: Pentru a reflecta ct mai bine
condiiile reale de lucru ale elementelor din beton
se pot utiliza combinaii de clase de expunere.

Examplu: Pentru stratul de uzur al unui drum din

beton = XM2 + XF4
4. INFLUENA COMPONENILOR BETONULUI

4.1 CIMENTUL = influeneaz prin calitate i

cantitate.

Principalii constitueni ai clincherului de

ciment sunt compui ai calcarului.

a) Constituenii Cimentului Portland

Ca materii prime = calcar, siliciu, aluminiu,
oxid de fier.
Acestea interacioneaz n cuptoarele de ardere i
formeaz un produs complex = clincher de
ciment.
Principalii patru constitueni:

Nume Compozitie Abreviere Denumi

re
Presc
Clincher ciment
- Silicat Tricalcic 3CaOSiO2 C3S Alit
- Silicat Bicalcic 2CaoSiO2 C2S Belit
- Aluminat Tricalcic 3CaOAl2O3 C3A Celit I
- Feroaluminat Tetra
calcic 4CaoAl2O3Fe2O C4AF Celit II
3
Other constituents
Magnesia, Alkalis,
Calcium Sulphate, etc
n cazul clincherului de ciment
portland, compusii mineralogici se pot
regasi, de regula, in limitele
urmatoarelor procente:

C3S 4073%;
C2S 235%;
C3A 118%;
C4AF 220%;
- C3A (Celit I) i C3S (Alit) = sunt primii
care reacioneaz cu apa pasta de
ciment ncepe s se ntreasc (setting).
Se produce o cretere a temperaturii
paste;

- C3S (Alit) influeneaz viteza de ntrire;

- The C2S (Belit) vitez de hidratare mai

redus, mai puin degajare de cldur n
timpul hidratrii;

- Pentru a reduse viteza de ntrire se mai

introduc i ali constitueni (aditivi)
b) Finea de mcinare a Cimentului
- Viteza de hidratare depinde de fineea de mcinare a
particulelor de ciment;
- Fineea de mcinare va influena viteza de ntrire.
Cu ct este mai fin cu att hidratare/ntrire mai
rapid;
De regul: dmax = 90 m.

Concluzii
- Cu ct cimentul are mai mult Alit ( C3S) i este
mai fin mcinat cu att viteza de ntrire este
mai mare;
cu att exotermia crete n timpul
hidratrii (cu posibile influene negative n ceea
ce privete omogenitatea/fisurarea betonului).
Clasificarea Cimenturilor (SR EN 197-1: Cement Part 1:
Composition, specifications and conformity criteria for common
cements)

27 de tipuri de cimenturi in SR EN 197-1 (Tabel

1), grupate n 5 clase:

- CEM I Ciment Portland

- CEM II Ciment Portland Compozit
- CEM III Ciment Portland cu Cenusa de
termocentrala (ciment de furnal)
- CEM IV Ciment Puzzolanic (localitatea
Pouzzolli de lng Vezuviu)
- CEM V Ciment compozit
Dupa cifrele romane se introduc literele A, B sau C
A, B si C indica procentul de masa al cimentului de
clincher:

a)A
80 - 94% pentru tipurile principale II
35 - 64% pentru tipurile principale III
65 - 89% pentru tipurile principale IV
40 - 64% pentru tipurile principale V

b)B
65 - 79% pentru tipurile principale II si III
20 - 34% pentru tipurile principale III
45 - 64% pentru tipurile principale IV
20 - 38% pentru tipurile principale V

c)C
5 - 19% pentru tipurile principale III;
Rezistena cimentului
(Table 2)
* Rezistena standard = rezistena la compresiune a
cimentului (MPa = N/mm2) la 28 days (determined according
to SR EN 196-1.)

Fiecare clasa de ciment este definita de 3 clase de rezisten:

- Clasa 32,5;
- Clasa 42,5;
- Clasa 52,5.

* Rezistena iniial a cimentului = rezistena la

compresiune (MPa = N/mm2) atla 2 zile sau la 7 zile

Pentru fiecare clas de rezisten standard se identific 2 clase

de rezisten iniial/viteze de ntrire:

- Rezisten iniial/ntrire normal - N;

- Rezisten iniial/ntrire rapid - R
Table 2. Rezistena Cimentului

Compression Strength Timp de

Clasa (M Pa) priz
de (min)
Rezisren Rezisten Rezisten Standard
a iniial
2 zile 7 zile 28 zile

32,5 N - 16,0 32,5 52,5 75

32,5 R 10,0 -
42,5 N 10,0 - 42,5 62,5 60
42,5 R 20,0 -
Notarea Cimentului

Cimenturile se vor defini prin precizarea urmtoarelor caracteristici:

- Tipul Cimentului conf. Tabel 1;

- Clasa de Rezisten Standard (32,5/42,5/52,5) conf. Tab. 2;
- Clasa de Rezisten Iniial (N/R) - conf. Tab. 2.

Exemplul 1
Cimentul Portland conform EN 197-1 cu clasa de rezisten 42,5 cu
rezisten iniial mare este identificat prin:
Ciment Portland EN 197-1 CEM I 42,5 R

Exemplul 2
Cimentul Portland cu zgura, care conine ntre 6 % i 20 % din
mas zgura de furnal, de clas de rezisten 32,5 cu rezisten
iniial uzual, este identificat prin:
Ciment Portland cu zgura EN 197-1 CEM II/A-S 32,5 N
c) Influea Cantitii de ciment

Cantitatea de ciment trebuie s fie suficient ca

gelul format (prin hidratare) s acopere
agregatele i s umple golurile dintre agregate
astfel nct s se obin un amestec COMPACT de
beton.

In general cu ct crete cantitatea de ciment

cu att crete rezistena la compresiune a
betonului. Creterea nu este ns liniar, de la un
anumit moment dat creterea cantitii de ciment
nemaiproducnd creterea rezistenei betonului.
 4.2 INFLUENCE OF WATER
Apa influenteaza calitatea betonului
prin Calitate si Cantitate.
a) Calitatea apei (SR EN 1008/2003)
- Caliatea apei similara celei de baut.
- Ca regula generala: pH = 6 8.

Apa care contine Cloruri (sarata)

provoaca eflorescente, ataca armatura.
b) Cantitatea de apa

Prin cantitate, apa influenteaza atat proprietatile

betonului proaspat cat si a celui intarit
D.p.d.v. chimic cantitatea minima de apa corespunde
raportului mediu A/C = 0,36 (asigura maximum de
compactitate si rezistenta la compresiune, dar nu si
lucrabilitate).

Astfel, tinand cont de: forma si tipul cofrajelor,

densitatea armaturilor, echipamentul de vibrare, forma
si tipul agregatelor:

- Potrivit NE 012/1997 A/C = 0,45 0,65.

 4.3 AGGREGATE (SR EN 12620+A1:2008 Aggregate for
concrete) for concrete may be:
Aggregate

- Natural aggregates = formed from naturally occurring materials:

naturally sized (gravel from rivers) or crushed (from quarry);
- Artificial aggregates = manufactured from industrial products;
- Recycled aggregates = obtained by crushing old demolished
concrete elements/structures.

Aggregate influence the quality of the concrete by their

properties and grading (GRANULOMETRIE).

- Many properties of the aggregate depend on the properties

of the parent rock: chemical and mineral composition,
petrographic description, specific gravity, hardness, strength,
physical and chemical stability, pore structure, etc.
- Some properties of the aggregate but absent in the parent
rock influence the quality of concrete: particle shape and
size, surface texture, water absorbtion and
grading.
4.3.1. Particle shape and texture

According to their shape, aggregate may be classified in:

- Rounded: completely shaped by attrition (produced by

water);
- Irregular: naturally irregular, partly shaped by attrition,
having rounded edges;
- Flaky: the thickness is small relative to the other two
dimensions;
- Angular: possessing well defined edges (crushed
rocks);
- Elongated: usually angular, with the length is larger
than the other two dimensions.
NOTES:

1. USUALLY: b/a 0,66; c/a 0,33;

2. In a mixture of two aggregates, one angular, the other

rounded, in varying proportions increasing the
proportion of rounded particles decreases the
proportion of voids.

3. Rounded particles have a smaller Ratio of Surface to

Volume increase the workability of the concrete mix.
Usually, elongated or flaky particles in excess of
10 15 % is considered UNDESIRABLE.

4. The rougher texture the larger surface area of

aggregate, the larger the adhesive force between
aggregate and the cement paste, BUT more water is
needed to provide a given workability.
4.3.2. Strength of Aggregate
The rock compressive strength must be bigger than the
concrete one. A good average value of the crushing
strength of aggregate is about 200 MPa.

4.3.3. Porosity and Absorbtion of Aggregate

The porosity of aggregate, its permeability and

absorbtion influence some of the concrete
properties, such as:
- the bond between aggregate and the cement
paste;
- the resistance of concrete to freezing and thawing
- the chemical stability of concrete;
- the resistance to abrasion of concrete.
 When all the pores in the aggregate are full with water it is
said to be saturated and surface dry = Absorbtion.
Dry aggregate will tend to become saturated (to absorb
water from cement paste will reduce workability).

4.3.4. Moisture Content of Aggregate

Aggregate exposed to rain collects a large amount of

moisture on the surface of the particles, especialy in
the case of fine aggregate.
The surface moisture (moisture content) is expressed
as a percentage of the weight of the saturated
aggregate.

The total water content of aggregate = moisture

content + absorption.
4.3.5. Grading = GRANULOMETRIA
AGREGATELOR
Sieve Analysis = dividing a sample of aggregate into
fractions, each consisting of particles of the same size.
Each fraction contains particles between specific limits,
these being the openings of standard test sieves.

Grading Curves = graphical representation of the

sieve analysis.

By using a chart it is possible to see whether the

grading of a given sample conforms to that
specified, or is too coarse or too fine, or deficient
in a particle size.

In the grading chart, the ordinate represents the

cumulative percentage passing and the abscissa the
sieve opening plotted to a logarithmic scale
Sieve sizes
Basic set Basic set + 1 mm Basic set + 2 mm

0 0 0
1 1 1
2 2 2
4 4 4
- 5,6 (5) -
- - 6,3 (6)
8 8 8
- - 10
- 11,2 (11) -
- - 12,5 (12)
- - 14
16 16 16
- - 20
- 22,4 (22) -
31,5 63 31,5 (32)..45..63 31,5 (32)..40..63
A optimum grading curve must provide:

- A minimum void volume among the aggregate

particles (for reducing the quantities of cement, water
and air);
- A proper workability.

To fulfill these requirements the aggregate grading

curve must be:

- Continue;
- Placed between two standard grading curves
provided by standards specifications. (The
curves are different for different D=maximum size).
NOTES:

1. Sometimes, discontinuous grading curves are

permitted (based on economical reasons)

2. The main factors governing the desired aggregate

grading are:
- the surface area determines the amount of
water necessary to wet all the solids;
- the relative volume of aggregate;
- the workability of the mix;
- the tendency to segregation.

3. An increase in the specific surface of the

aggregate for a constant W/C ratio leads to a
lower strength of concrete.
Good Grading
- The curves most commonly referred to as a basis for
mix design are those provided by NE 012/1-2007
based on EN 206-1/2000.
- Four curves are shown for each maximum size of
aggregate, but usually practical gradings are likely to
lie in the vicinity of these curves.
- Curve No.3/5: represents the coarsest grading .

Such a grading can be used for mixes with a low W/C

ratio.
It is workable but it is necessary to make sure that
segregation does not take place.
- Curve No.1/2: represents a fine grading.

It is cohesive but not very workable, requiring a good

compaction.
Requires a higher Water content this will produce a
lower strength unless an increasing of Cement
quantity will be engaged.
- Gradings lying partly in one zone, partly in
another danger of segregation when too many
intermediate sizes are missing.
- Gap Grading (curve 4)
There must be a minimum difference between the
sizes of any two adjacent particle fractions (sizes
differing but little cannot be used side by side).
Gap grading = a grading in witch one or more
intermediate size fraction are omitted.
On a grading curve, gap grading is represented by
a horizontal line over the range of sizes omitted.
Omission of these sizes would reduce the number
of stockpiles of aggregate required and lead to
economy.
 ZONE DE GRANULOZITATE PENTRU DIMENSIUNEA
MAXIMA A AGREGATELOR DE 32 MM

100

89
80
80 77
Treceri (vol % )

65
62 62
60
53
47
1 42 2
40 37 38
30
3 4
29 28 30
23 5
20 18
15 14

8
5 8
2
0
0 0.125 0.25 0.5 1 2 4 8 16 31.5
Site cu ochiuri patrate (mm)

1 Defavorabila

2 Utilizabila
3 Favorabila
4 Favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua
5 Defavorabila
 ZONE DE GRANULOZITATE PENTRU DIMENSIUNEA
MAXIMA A AGREGATELOR DE 16 MM

100
88

80
T re c e ri (v o l % )

76
74

62
60
60 56
49

1 42
40
34
32
36
3 4
30 30 30

20
2 21 5
20 18
12
8 8
3
0
0 0.125 0.25 0.5 1 2 4 8 16
Site cu ochiuri patrate (mm)

1 Defavorabila

2 Utilizabila
3 Favorabila
4 Favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua
5 Defavorabila
AGGREGATE PRODUCTION

Four basic functions:

Size reduction - crushing
Size separation - screening
Elimination of undesirable
material - washing
Movement and storage
 CRUSHERS
Jaw
Gyratory
Cone
Roll
Specialty
 JAW CRUSHERS
Rock flows into the space between
two vertical jaws. One jaw is
stationary. The other jaw moves in
an elliptical-downward motion
toward the stationary jaw while
crushing, and then upward and
away from the stationary jaw
allowing the crushed material to
exit.
 JAW CRUSHERS
Moves in an
elliptical-
downward
motion
toward the
stationary
jaw while
crushing
JAW CRUSHERS
 JAW CRUSHERS
Jaw crushers
are primary
units, that
receive
material
directly
from the
quarry.
GYRATORY CRUSHER
Has a
gyrating
mantle
mounted
within a
deep
bowl.
GYRATOR
Y
CRUSHER
 GYRATORY CRUSHER
Gyratories
are used
as
primary
or
secondar
y units.
 CONE CRUSHER
Works like a gyratory with an
eccentric rotating cone around a
vertical shaft to cause a gyrating
movement of the head.
Differs from a gyratory:
A shorter head
Smaller receiving opening
Higher rotation speed
 GYRATORY & CONE
CRUSHERS
Gyratory Cone shorter
head
 GYRATORY & CONE
CRUSHERS
Cone smaller
receiving opening

Gyratory
ROLL CRUSHERS
 ROLL CRUSHERS
Roll crushers are used for
intermediate stages of reduction.

Very limited reduction capability.

The maximum size stone that may
be fed a roll crusher is directly
proportional to the diameter of the
rolls. If the stones are too large,
they will not grip the material and
pull it through the crusher.
SPECIALTY CRUSHERS
BALL MILL
Ball mills use steel balls to
produce fine material
BALL MILL
SCR EEN ING
 SCREENING
Screens are use to:

Separate material into particle

size ranges.
To scalp off oversize rock
To screen out fines.
SCREENING
The screening process is based
upon the premise that:
Particle sizes smaller than the
screen cloth opening will pass
through the screen.
Oversize pieces will be retained
on the screen.
 SCREENING
Screens consists of 2, 3, or 4 decks (layers)
of open mesh screen wire cloth mounted
one above the other in a rectangular box.
 MESH
The term mesh
refers to the
number of
openings per
linear inch.
(in USA)

To count the number of openings to

an inch, measure from the center of a
wire to a point one inch distance.
MESH
 CLEAR OPENING
Clear opening or space is the
distance between the inside
edges of two parallel wires.
5. MIX DESIGN
The concrete mix design is a process of selecting
suitable ingredients and determining their
quantities that will produce, as economically as
possible, concrete that satisfies the job
requirements, such as:
- minimum compressive strength,
- workability
- durability, etc.

Concrete of different qualities can be obtained by

using its constituents, namely cement, water,
aggregates in different proportions.
The proportioning of the ingredients is
an important phase of concrete technology
as it ensures the quality and economy.

The specific relationships that are used in

the proportioning of concrete mixes should
be considered only as a basis for making
an initial guess at the optimum
combination of the ingredients and the
final mix proportion is obtained only on the
basis of further mixes.
 The design of concrete mix should be
based on the following factors:

Grade designation;
Cement Type and Quantity;
Maximum size of the aggregates;
Minimum water cement ratio;
Workability;
Durability.
The designer of the structure
specifies the required properties of
hardened concrete and the
properties of fresh concrete are
governed by the type of the
construction and by the techniques
of placing and transporting .

These two sets of requirements enable the

engineer to determine the composition of the
mix.
 The description of the type of
the concrete has to contain:

The concrete class;

The workability;
The recommended cement type;
The maximum dimension of the
aggregates granules.
SPECIFICATION OF CONCRETE

The specifier of the concrete shall insure thet all the

relevant requirements (mixing, transportation, placing,
compaction, curing and other treatments) for concrete
properties are included in the specification given to the
producer, such as:
- application of the fresh/hardened concrete;
- curing conditions;
- dimensions of the structure (heat development);
- environmental actions to which the structure is
exposed;
- cover to reinforcement;
- minimum section width, maximum aggregate size, etc;
Concrete shall be specified as:
- Designed concrete: as described in the previous chapters;
- Prescribed concrete: by prescribing the composition;

The information for both Designed and Prescribed

concrete composition shall be results from initial tests or
information obtained from long term experience, taking
into account the basic requirements for the constituent
materials and concrete composition.
For Prescribed concrete the specifier is
responsible for ensuring that the specification conforms
to the general requirements in SR EN 206-1 and the
specified composition is capable of achieving the
intended performance of the concrete in both the fresh
and hardened states.
SPECIFICATION FOR DESIGNED CONCRETE
(BETON PROIECTAT CU PROPRIETATI SPECIFICATE)

The specification shall contain:

a) a requirement to conform to SR EN 206-1;
b) Compressive strength class;
c) Exposure classes;
d) Maximum nominal upper aggregate size;
e) Chloride content class
 CONCRETE MIX DESIGN
1. Actual Approach:
According NE 012/1-2007/SR EN 206-1 Annex F;

2. Classical Approach:
The concrete mix design assumes a series of
necessary approximations for successive stages:

Preliminary mix;
Laboratory trial - mix;
Working (full scale) mix.

A. Preliminary mix is obtained by taking into

considerations theoretical information given by
standards and the materials characteristics (cement
type).
The assumption is that the aggregates are dry.
Computing steps:
1. Establish the water quantity (W), by taking
into account:
- the desired concrete strength,
- the required workability
- the nature of aggregate.

For a variable aggregates diameter and the use

of additives the water quantity can be corrected
by cumulating.

2. Get the water/cement ratio (W/C) - by using

the standards, taking into consideration the
concrete class the cement type, and also the
exposure class (ex. Table F 1.1.).
There are made several corrections if the
concrete is thermally treated.
 3. Calculate the cement quantity:
W
C min (kg / m 3concrete)
W
C

4. Calculate the aggregate overall quantity.

For a cubic meter, the quantities of ingredients are (where a
= air entraining):

Gag C
1000dm 3
W a Gag = ag (1000 C/c W a)
ag c
5. Evaluate the proportion of each size fraction
by selecting an appropriate grading curve for the
available aggregate and nominating the values for
the cumulative percentage passing:
p j pi
G ij G ag (kg / m 3concrete)
100

Where:

Gij The quantity of aggregate for size di dj;

pj/i Passing percentage through the dj/i size sieve.
6. Evaluate the additional ingredients
like admixtures.

Wf = W S
Where:
Wf The final quantity of water;
W The initial quantity of water;
S The additional ingredient solution.

7. Evaluate the apparent density of the

concrete mix.

b = W + C + Gag
B. Laboratory mix checking and adjusting.

After the mix proportions are determined a trial mix is

made. with the proportions (C and Gag) found in preliminary
mix.

This means checking of concrete for workability, cohesion,

and surface finish and testing cubes for determine the
compressive strength.

The water is inserted step by step till is obtained the desired

workability.

So it appears a new water quantity (Wnew) and beff.

Then is recomputed the new quantity of cement:
Wnew
C new
W
C
 The new aggregates quantity is:
beff b
G agnew Wnew C new
2

The assumption is that the aggregates are also in a dry state.

The following step is the evaluation of the aggregates on each

size fraction.

The final step for this stage is the determination of bnew:

bnew = Gagnew + Wnew + Cnew

C. Working mix
comes from the laboratory mix, by correcting it with
the real aggregates humidity.

The real aggregate moisture is known for each size

fraction (uij). So, for one cubic meter of compacted
concrete the quantity of water in the aggregates is:

u ij G ij
G ij (l / m 3concrete)
100

Wg = Gij total quantity of water.

The wet quantity of aggregates will be:
Gij = Gij +Gij

The total quantity of wet aggregates will

be:
Gag = Gag + Wg

The real mixing water is:

W = W - Wg
Concrete Specification
Ciment Adaos(CT) Aditiv a/c

Doz T
Clasa Tip Min aj Tip Dozaj Tip Dozaj max cm max folos
Tip
Bet 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
on

Dynamon
C20/ II AS 35 Easy21 max
280 1.00%
25 0
0.6
42.5 Red. 0
R Apa
S4 Red 0.55
XC3
us=
Beton care contine armatura sau piese 0.5
metalice inglobate, expus la aer si
Exp 5
umiditate. Umiditate moderata.
uner 15%
e Beton in interiorul cladirilor unde gradul de
umiditate a mediului este medie sau ridicata
( bucatarii, bai, spalatorii industriale, altele decit
cele din cladirile de locuit) . Beton la exterior insa
la adapost de intemperii ( hale deschise).
Sieve analysis
Sita Granulometrie Tipt agregat
diametru (mm) 0-4 4-8 8-16
40.000 100.00 100.00 100.00
31.500 100.00 100.00 100.00
25.000 100.00 100.00 100.00
20.000 100.00 100.00 100.00
16.000 100.00 100.00 98.89
12.500 100.00 100.00 72.38
8.000 100.00 99.77 23.59
4.000 99.61 29.37 0.97
2.000 83.69 1.64 0.64
1.000 71.53 1.39 0.55
0.500 59.96 1.30 0.51
0.250 28.66 1.11 0.48
0.125 7.39 0.80 0.45
0.063 1.14 0.59 0.42
0.010 0.00 0.00 0.00

Amestec 100% 48% 12% 40%

Umiditate agregat 8.00% 0.00% 0.00%
Preliminary mix

Apa=A= 192.50 kg
A= C x a/c = 189.00 l

Aditiv kg/mc 3.78 kg/mc

Aditiv l/mc 3.50 l/mc

Aer calculat ( l) 20.00 l/mc

Agregate uscate (total in kg) 1,821.00 kg

Ag= b - (C + C.T. + A + Ad) = 1,821.00 kg

 Final Results Full scale mix

Cantitati:
Dozaj la sarja 0.015
Agregat uscat Dozaj la mc mc
Ciment 350 kg Apa in 350 kg 5.25 kg
agregat
Apa 189 l 119 l 1.79 l
Aditiv 3.50 l/mc 3.78 kg/mc 3.50 l 3.78 kg 0.0525 l 0.0567 kg

Agregat: 1,821 kg 70 1,891 kg 28.36 kg

0-4 874 kg 70 944 kg 14.16 kg

4-8 219 kg 0 219 kg 3.28 kg
8-16 728 kg 0 728 kg 10.93 kg
0 kg 0 0 kg 0.00 kg
0 kg 0 0 kg 0.00 kg
Total: 2,364 kg 2,364 kg
On-site plant for large concrete quantities
CENTRAL MIX PLANT
On-site plant for remotely located project
Compact mobile plant for small remote
project
 MIXER TYPES
Freefall mixers
Tilting mixers
Reversible mixers
Power mixers
Pan mixers
Trough mixers
Reversible mixer (drum) in a central-mix plant
Reversible concrete mixer with a skip
and tilting hopper.
Single-shaft trough mixer
Twin-shaft trough mixer
Twin-shaft trough mixer