Curs 6 61. Ce reprezint grinzile cu zbrele i cum se schematizeaz acestea?

Grinzile cu zbrele sunt formate din bare drepte, articulate in noduri (fiecare bara este articulata la ambele sale extremiti), structura fiind in acelai timp indeformabil geometric. Schematizarea grinzilor cu zbrele are la baz urmtoarele ipoteze simplificatoare: 1. Barele grinzii cu zbrele sunt perfect articulate in noduri, astfel nct in extremitile lor nu pot apare alte eforturi dect cele axiale (momente ncovoietoare, forte tietoare); 2. Axele barelor sunt concurente in nodul teoretic, astfel nct aciunile barelor asupra nodului formeaz un ansamblu de forte concurente; 3. Sarcinile se aplica numai in noduri sub forma de forte concentrate, astfel nct in bare apar numai forele axiale N.

62. Explicai cum se stabilesc barele cu efort nul n cazul grinzilor cu zbrele.
Stabilirea barelor de efort nul Cazul 1. Izolnd un nod n care converg numai dou bare, nodul fiind nencrcat, atunci n ambele bare este efortul nul (fig. 1a). Cazul 2. Nodul format din dou bare i ncrcat cu o for F pe direcia uneia, are cealalt bar de efort nul (fig. 1b). Tot n acest caz se ncadreaz i situaia particular a nodului alctuit din dou bare i care are un reazem simplu pe direcia unei bare. Atunci n cealalt bar efortul este nul deoarece reaciunea corespunztoare reazemului are rolul forei F. Cazul 3. Dac un nod este nencrcat i este alctuit din trei bare dintre care dou sunt n prelungire, atunci n cea de-a treia bar efortul este nul (fig. 1c).

63. Explicai metoda izolrii nodurilor pentru calcul grinzilor cu zbrele.

Metoda izolrii nodurilor se bazeaz pe teorema echilibrului prilor indivizibile, unde se consider ca parte indivizibil, succesiv fiecare nod, respectiv pe teorema solidificrii pentru aflarea reaciunilor din legturile exterioare. Rezolvarea se face considernd urmtoarele etape: Dup verificarea condiiei de determinare static i invariabilitate geometric, se aplic metoda solidificrii pentru calculul reaciunilor din legturile exterioare; cele

trei ecuaii de echilibru sunt suficiente pentru calculul celor trei reaciuni. Se izoleaz un nod n care converg dou bare (eforturile din cele dou bare sunt necunoscute) i se scriu dou ecuaii de proiecie pentru forele care acioneaz n nod. Aceste fore pot fi: forele exterioare date, reaciunile calculate anterior i cele dou eforturi necunoscute. Se respect convenia adoptat pentru sensul eforturilor necunoscute: totdeauna sunt considerate pozitive, ca ieind din nod. Se rezolv sistemul de dou ecuaii cu cele dou necunoscute. Eforturile stabilite se reprezint pe o schem de fore a grinzii, pe ambele noduri aferente fiecrei bare. Se nelege c o valoare negativ a unui efort calculat conduce la reprezentarea acestuia cu sensul su de aciune, adic intrnd n nod.

Curs 7+8 CORPURI 64. Ce reprezint centrul de greutate al unui corp? Dar centrul maselor?
Pentru un sistem de puncte materiale, greutatea sistemului material are expresia:

Iar punctul de aplicaie se numete centru de greutate alsistemului de puncte materiale. Prin definiie, suma maselor punctelor materiale ale unui sistem este masa sistemului de puncte materiale: Iar centrul maselor unui sistem de puncte materiale este dat de relaia:

65. n ce condiii se poate afirma c un corp are un plan sau o ax de simetrie?

Dac un sistem de puncte materiale admite un plan de simetrie, o ax de simetrie sau un centru de simetrie, centrul de mas se gsete in acel plan, pe acea ax, respectiv in acel centru.

66. Ce reprezint un moment static i n ce condiii mrimea sa este zero?

Se numete moment static al unui sistem de puncte materiale in raport cu un plan, o ax sau un pol, suma produselor dintre masele punctelor materiale care alctuiesc sistemul i distanele de la aceste puncte la planul, axa sau polul considerat

67. Care este enunul teoremei momentelor statice?

Momentul static al unui sistem de puncte materiale in raport cu un plan sau o ax este egal cu produsul dintre masa intregului sistem i distana de la centrul de mas al sistemului la acel plan sau la acea ax.

68. Care este mrimea momentelor statice calculate fa de plane sau axe ce conin centrul maselor. Explicai.
Momentul static al unui sistem de puncte materiale n raport cu un plan sau o ax este egal cu produsul dintre masa ntregului sistem i distana de la centrul de mas al sistemului la acel plan sau la acea ax.

69. n ce caz determinarea coordonatelor centrului maselor unui corp se face utiliznd numai elementele geometrice ale acestuia? 70. Ce reprezint momentul de inerie? Cte tipuri exist? Care sunt relaiile de legtur ntre momentele de inerie axiale, planare, centrifugale i polare?
Se numete moment de inerie al unui sistem de puncte materiale in raport cu un plan, o ax sau un pol, suma produselor dintre masele particulelor care alctuiesc sistemul i ptratul distanelor acestor particule pin la planul, axa sau polul considerat

Exista 4 tipuri de momente de inertie : axiale, planare, polare si centrifugale. Momente de inertie axiale in raport cu momentele de inertie a 2 plane rectangulare : Ix=Ixoz+Ixoy Iy=Iyoz+Ixoy Iz=Ixoz+Iyoz Momentele de inertie in raport cu un pol in functie de: momentele de inertie axiale Io=1/2(Ix + I y + Iz) momentele de inertie planare Io = I yoz + Ixoz + Ixoy momentele de inertie centrifugale Io = Ix+I yoz = I y+ Ixoz = Iz+ Ixoy

71. Ce condiii trebuie s satisfac o bar sau o plac, pentru a putea folosi teoremele Pappus-Guldin? SECIUNE TRANSVERSAL 72. Ce reprezint sistemul de axe centrale ale unei seciuni transversale?
Sistemul de axe rectangulare yOz cu originea in centrul de greutate al sectiunii transversale se numeste sistem de axe centrale

73. Ce se nelege prin moment de inerie ale unei seciuni transversale?

Moment de inerie al unei sectiuni transversale este suma produselor elementelor de arie dA cu ptratele distantelor . .

74. Ce proprieti ale unui corp sunt exprimate printr-un moment de inerie? 75. n ce condiii un moment centrifugal este nul?
Momentul de inerie centrifugal in raport cu sistemul de axe Oyz este nul atunci cand acestea sunt axe de simetrie.

76. Scriei i explicai momentele de inerie ale unei seciuni transversale dreptunghiulare.
Axa centrala Oy ; suprafaa elementare dA || axa Oy rezulta dA = bdz

Pentru axele O1y1 si O1z1 care conin laturile dreptunghiului se obine:

Momentul de inerie centrifugal in raport cu sistemul de axe Oyz este nul, deoarece acestea sunt axe de simetrie. Pentru momentul de inerie centrifugal in raport cu acele O1y1z1 se obine:

77. Ce reprezint momentul de inerie polar? Cum poate fi exprimat?

Moment de inerie polar al unei figuri plane, in raport cu un punct (pol) din planul figurii, este suma produselor elementelor de arie dA cu ptratele distantelor lor la acel punct.

78. Cum variaz momentele de inerie n raport cu axele paralele? 79. Cum variaz momentele de inerie cu rotirea axelor?
Variatia momentelor de inertie cu rotirea axelor.

80. Ce reprezint direciile principale de inerie?

Axelor principale de inerie le corespund doua valori pentru momentele de inerie principale. Deoarece suma momentelor de inerie fata de cele doua axe normale intre ele reprezint un invariant la rotirea axelor, rezulta ca unei axe principale ii corespunde cel mai mare moment de inerie Imax=I1, iar celeilalte axe valoarea minima Imin=I2.

81. Cum definii momentele de inerie principale?

Exista doua axe normale intre ele pentru care momentele de inerie axiale iau valori extreme.iar momentul de inerie centrifugal al seciunii este nul. Cele doua axe se numesc axe de inertie principale iar momentele de inertie, principale

82. Ce este raza de inerie? Exemplificai pentru o seciune transversal dreptunghiular.

Se numete raz de inerie (giraie) distana la care trebuie plasat ntreaga mas a sistemului material M, concentrat ntr-un singur punct la un plan, o ax sau un pol pentru a obine aceeai valoare a momentului de inerie planar, axial sau polar ca i cea dat de ntreg sistemul material.

83. Ce este modulul de rezisten? Exemplificai pentru o seciune transversal dreptunghiular.

Raportul dintre momentul de inerie al unei seciuni fata de o axa centrala de inerie si distanta celui mai deprtat punct din seciune de aceasta axa se numete modul de rezistenta.de mana

Curs 9+10+11 84. Ce este micare i ce este repaus?

Micarea este o noiune care are urmtoarele elemente: corpul sau mobilul care efectueaz micarea, mediul sau spaiul in care se desfoar micarea i sistemul de referin in raport cu care se studiaz micarea.

85. Cnd este definit micarea unui punct material?

Miscarea unui PM este definita atunci cand stim unde se gsete la orice moment de timp i cum se mic fa de sistemul de referin considerat n general, rspunsul se obine n mod direct dac este cunoscut vectorul de poziie r ca funcie de timp.

86. Care este legea vectorial de micare a punctului material?

r = r(t)

87. Cum definii viteza unui punct material? Dai exemple de expresii ale vitezelor n micri particulare?
Se consider un punct pe o traiectorie curbilinie mai intai in poziia A1, apoi in poziia vecin A2. Intervalul de timp t pentru parcurgerea arcului A1A2 fiind foarte mic, se poate asimila elementul de arc cu elementul de coard.

88. Cum sunt definite viteza medie i viteza instantanee?

Vitez medie, este data de raportul: Dac intervalul de timp tinde ctre zero, adic A1 tinde ctre A2, viteza medie devine viteza instantanee:

89. Ce este acceleraia unui punct material i ce proprieti are?

Noiunea de acceleraie este introdus pentru a caracteriza modul de variaie al vitezei in timpul micrii, ca direcie, sens i modul.

Poate fi de 2 feluri: acceleraia medie si aceleraia instantanee :

90. Ce se nelege prin vitez unghiular? Dar prin acceleraie unghiular?

Poziia unui punct pe o traiectorie circular poate fi recizat cu ajutorul unui unghi polar , raportat la o ax fix:

Analog cu viteza medie, viteza unghiular medie se definete: Viteza unghiular instantanee Acceleraia instantanee:

91. Cu ct este egal acceleraia ntr-o micare circular uniform? Argumentai.

92. Care este micarea lipsit de acceleraie? De ce?

Micare rectilinie uniform: Miscarea rectilinie uniforma este lipsita de acceleratie deoarece viteza este constanta.

93. Ce condiie trebuie s ndeplineasc funcia vectorial r(t) vectorul de poziie a punctului material n micare?
Aceast funcie vectorial trebuie s fie: continu, uniform (punctul nu poate ocupa simultan dou poziii n spaiu), finit n modul i derivabil de cel puin dou ori.

94. Care sunt cazurile particulare de micare ale punctului material.

Criteriile de clasificare folosite n mod obinuit sunt dup forma traiectoriei (rectilinie sau curbilinie) i dup modul de variaie a vitezei sau a acceleraiei. Micarea n care viteza este constant n modul se numete micare uniform, iar micarea n care viteza este variabil se numete micare variat. Dac viteza este o funcie liniar n raport cu timpul, micarea se numete uniform variat. Se cunosc dou posibiliti: dac viteza i componenta tangenial a acceleraiei au acelai sens, micarea este uniform accelerat, iar dac au sensuri contrare, micarea este uniform ncetinit.

Curs 12+13 95. Care este obiectul de studiu al Dinamicii?

Obiectul dinamicii il constituie studiul micrii mecanice a punctului material, a sistemelor de puncte materiale, a solidului rigid, respectiv a sistemelor de solide rigide sub aciunea forelor aplicate.

96. Care sunt principiile mecanicii Newtoniene? Aceste principii pot fi demonstrate? Explicai:
Principiul ineriei, principiul aciunii si reaciunii, .Principiul independentei aciunii forei.

97. Care este enunul principiului ineriei i in ce condiii este adevrat?

Un punct material (corp) si pstreaz starea de repaus sau de micare rectilinie uniform atata timp cat asupra sa nu acioneaz alte corpuri care s ii modifice aceasta stare.Acest principiu este adevarat in cazul in care corpul se afla in repaus sau executa o miscare rectilinie uniforma.

98. Ce este un sistem de referin inerial? Artai c dou sisteme de referin ineriale sunt echivalente intre ele.
Un sistem de referinta inertial reprezinta un sistem de referinta care are o miscare rectilinie si uniforma fata de un sistem de referinta fix/

98. Cum definii micarea de translaie? Dar micarea de rotaie?

Un solid rigid execut o micare de translaie dac in tot timpul micrii o dreapt solidar cu rigidul rmane paralel cu o dreapt fix din spaiu sau cu ea insi. Un solid rigid execut o micare de rotaie cu ax fix dac in tot timpul micrii sale dou puncte ale sale rmane suprapuse cu dou puncte fixe din spaiu.

99. Ce se inelege prin starea inerial a unei particule materiale? 100. Care este principiul aciunii forei i in ce condiii este valabil?
S considerm dou forte F1 si F2 care acioneaz simultan asupra aceluiai punct A, de mas m. Aceste forte produc acceleraiile a1 si a2 dup relaiile F1=ma1 si F2=ma2.

101. Care este diferena dintre mas i greutate?

Greutatea este o for de atracie exercitat de Pmt;variaz cu altitudinea, latitudinea, fiind dependent de campul gravitaional. Masa este o mrime scalar, o caracteristic intern a corpului, independent de altitudine si latitudine .

102. Ce reprezint noiunea de for? Dar noiunea de mas?

Acceleraia care imprim corpului micarea este direct proporional cu fora aplicat cand masa este constant.este data de relatia: F=ma Masa este o mrime scalar, o caracteristic intern a corpului, independent de altitudine si latitudine.

103. Ce proprieti are masa in mecanica clasic i in ce limite rman adevrate?

Masa, mrime unic prezint dou proprieti: ineria si gravitaia,adic masa inert este egal cu masa gravifica.

104. Care sunt in mecanica clasic cele dou accepiuni ale noiunii fundamentale de mas?
Alturi de inerie, o alt proprietate a masei este aceea c poate atrage alte corpuri sau s fie atras de alte corpuri. Aceast proprietate confer masei calitatea de mas grea, gravific (gravitaional) si reprezint o msura a interaciunii corpului cu cmpul gravitaional.

105. Artai c raportul dintre masa gravitaional i masa inert este o constant care nu depinde de starea i natura corpului.
Static, se manifest masa gravific, iar dinamic masa inert. Ambele mase se msoar cu balana .

106. Enunai i explicai principiul aciunii i reaciunii.

Aciunile reciproce dintre doua corpuri sunt intotdeauna egale in modul si dirijate in sensuri contrare. Experimental, s-a constat ca aciunea unui corp asupra altuia da natere simultan la o reaciune a celui din urma asupra primului.

107. In ce condiii impulsul unui sistem material se conserv?

Legea conservrii impulsului: pentru un punct material la care rezultanta forelor aplicate este nul, impulsul se conserv.

108.Ce implicaii are legea conservrii impulsului?

n cazul in care R = 0 (sau o component sau dou componente oarecare ale acestuia), atunci:

109. Ce este impulsul unui punct material? Dar momentul cinetic?

Impulsul unui punct material H este un vector de expresie: In care: m este masa punctului material; v este viteza punctului material. Momentul cinetic in raport cu un punct fix O al unui punct material este prin definiie momentul vectorului impuls al punctului material raport cu polul O.

110. In ce caz lucrul mecanic al unei fore este nul?

Lucrul mecanic este nul cand fora sau deplasarea sunt nule, precum si in cazul cand fora si deplasarea sunt perpendiculare intre ele.

111. Ce se Inelege prin for conservativ? Dai exemple.

Dac fora rezultant deriv dintr-o funcie de for, energia mecanic a punctului material se conserv

112. Ce proprietate prezint lucrul mecanic al unei fore conservative? 113. Ce se inelege prin energie cinetic? Dar prin energie potenial?
Capacitatea micrii mecanice de a se transforma in micare nemecanica este caracterizata printr-o mrime de stare care poarta denumirea de energie cinetica. Energia potenial este o mrime care caracterizeaz posibilitatea unor corpuri de a produce lucru mechanic numai prin poziia pe care o ocup fa de o configuraie de referin 114. n cazul forelor conservative, lucrul mecanic este egal cu funcia de for?

115. Care sunt teoremele generale ale dinamicii punctului material? Cate ecuaii scalare se pot scrie? Teoremele generale se refer la variaia n timpul micrii a celor mai importante mrimi: impulsul, momentul cinetic, lucrul mecanic i energia mecanic.

116. Ce proprieti are micarea unui punct material acionat de fore conservative? Miscarea este rectilinie si uniforma 117. Cum se determin constantele de integrare rezultate prin integrarea ecuaiilor difereniale ale micrii punctului material?