Poduri metalice

Podurile sunt lucrri de art realizate pe traseul unei ci de comunicaie pentru susinerea acesteia i asigurarea continuitii ei peste un obstacol pe care l traverseaz denivelat. Aceste obstacole pot fi cursuri de ape, vi sau intersecii cu alte ci de comunicaie. n acelai timp, podurile asigur i continuitatea obstacolului traversat de calea de comunicaie respectiv, sub pod ramnnd un spaiu liber ce face posibil acest lucru.

Iron Bridge- primul pod metalic realizat din fonta in anul 1776-1779 , peste raul Severn ,in Anglia.

-boltari din fonta dispusi dupa 3 arce concentrice suprapuse, cu deschiderea de 30,6 m

-1891-1895: podul peste Dunare la Cernavoda cel mai lung pod dinEuropa la timpul respectiv -sistemul cuprinde dou poduri principale, cu deschideri ntre 140 i 190 metri i cu o nlime liber de 30 de metri, precum i o serie de alte lucrri. Dintre numeroasele soluii absolut originale care au fost aplicate cu succes la realizarea podului de la Cernavod, vom aminti aici numai una: folosirea, n premier mondial la astfel de lucrri, a oelului moale fapt ce a contribuit la durabilitatea acestei lucrri, dovedit timp de 100 de ani.

Scurt istoric al podurilor

Primele poduri, au aprut firesc din necesitatea traversrii a unor Primele poduri, au aprut firesc din necesitatea obstacole naturale. Traversarea apelor i a altor obstacole mai mici se fcea pe traversrii a unor obstacole naturale. obstacol i in functie de trunchiuri de copaci aruncate peste Traversarea apelor i a altor obstacole poduri simple din lemn pn priceperea oamenilor s-au executat mai mici la podurile suspendate din liane . se fcea pe trunchiuri de copaci aruncate peste obstacol i in functie de priceperea oamenilor sau executat poduri simple din lemn pn la podurile suspendate din liane

<2000 . Hr.
Pod simplu suspendat n Himalaia

Poduri n Alcantara ~ d. Hr. Romanii au realizat i poduri masive importante avnd ca element principal de rezisten bolta n plin cintru (n jumtate de arc de cerc) realizat din crmid sau din blocuri de piatr cioplit. Cel mai important pod de acest fel, avnd cea mai mare nlime deasupra apei (circa 65 m) a fost realizat pe vremea mpratului Traian n jurul anilor 100 e.n. peste rul Tago n Spania i este numit podul Alcantara .

Pons Aelius (podul ngerilor) Roma ~ 134 d.Hr.

Dintre apeductele realizate de romani, cel mai cunoscut este cel realizat lng oraul Nimes din Frana numit Pont du Gard , realizat n secolul I .e.n. din boli suprapuse pe 3 nivele. Un alt apeduct important este cel din oraul Segovia, n Spania, cu o lungime iniial estimat la 12 km, realizat cu zidrie uscat din blocuri de piatr lefuite cu dimensiuni cuprinse ntre 50-120 cm dispuse tot n form de boli pe dou nivele.

Poduri n arce (piatr natural) ~ 1100 1200 Regensburg, terminat 1146, l = 309 m

Ponte Vecchio, Florena, Italia , 1345

Podul Carol, 1357, Praga - Cehia

Nomenclatura podurilor metalice

Suprastructura podurilor metalice difer ca alctuire n funcie de destinaia structurii. Calea de rulare traverse + ine la podurile de cale ferat, respectiv plac din beton sau metalic la podurile de osea. Grinzile cii se prezint de regul sub forma unei reele de grinzi alctuite din lonjeroni (grinzi orientate dup direcie longitudinal) i antretoaze (grinzi orientate transversal). Structura de rezisten a podului exist o varietate mare de soluii; n principal se deosebesc dou categorii mari de structuri de rezisten i anume: Structuri cu perete plin n general podurile a cror grinzi principale sunt realizate din profile dublu T, cu tlpile unite printrun perete inima profilului. Structuri alctuite din bare grinzile cu zbrele. Suprastructura poate fi alctuit astfel nct calea s fie situat la partea superioar a grinzilor, caz n care poart denumirea de pod cu calea sus, sau poate fi situat la partea inferioar a grinzilor, n acest caz fiind vorba de podurile cu calea jos.

Iron Bridge, Coalbrookdale, Anglia, 1779

Utilizarea fierului pudlat a permis abordarea i altor tipuri de sisteme structurale pentru suprastructurile podurilor metalice. Un exemplu este podul construit n perioada 1847-1857, peste Vistula, la Dirschau n Germania. Suprastructura este realizat cu grinzi cu zbrele sistem multiplu, pe 6 deschideri, deschiderea maxim fiind de 131

Brooklyn Bridge, 1883 New York, SUA

Podul Akashi Kaikyo se d n folosin, este pn n ziua de azi cel mai lung pod sus

Podul Tatara, 1999, Japonia

Podul Lu-Pu 2003 China

Podul Harilaos-Trikoupis din Grecia este terminat la timp pentru jocurile olimpice , 2004

In Frana la 14.12. 2004 se d n exploatare Viaduc de Millau

Tipuri de poduri
Poduri pe grinzi

Pod cu grind cu zbrele

Pod n arc

Pod suspendat

Pod hobanat

Poduri mobile

Nomenclatura podurilor metalice

Suprastructura podurilor metalice difer ca alctuire n funcie de destinaia structurii. Calea de rulare traverse + ine la podurile de cale ferat, respectiv plac din beton sau metalic la podurile de osea. Grinzile cii se prezint de regul sub forma unei reele de grinzi alctuite din lonjeroni (grinzi orientate dup direcie longitudinal) i antretoaze (grinzi orientate transversal). Structura de rezisten a podului exist o varietate mare de soluii; n principal se deosebesc dou categorii mari de structuri de rezisten i anume: Structuri cu perete plin n general podurile a cror grinzi principale sunt realizate din profile dublu T, cu tlpile unite printrun perete inima profilului. Structuri alctuite din bare grinzile cu zbrele. Suprastructura poate fi alctuit astfel nct calea s fie situat la partea superioar a grinzilor, caz n care poart denumirea de pod cu calea sus, sau poate fi situat la partea inferioar a grinzilor, n acest caz fiind vorba de podurile cu calea jos.

Poduri metalice de cale ferat. Alctuire. Cele mai simple tabliere sunt cele cu calea sus.

Poduri metalice cu calea sus

grinzi principale cu inim plin grinzi principale cu zbrele

Observaii:

Calea este realizat din cadrul in + traverse. Traversele sunt din lemn i reazem direct pe structura metalic. Grinzile cii. Calea de circulaie este susinut de o structur de rezisten alctuit din lonjeroni i antretoaze; aceste elemente constructive poart denumirea de grinzi ale cii. Lonjeronii sunt grinzi cu inim plin nituite sau sudate, care susin traversele cii i reazem pe antretoaze. Lonjeronii sunt dispui longitudinal pe pod. Deschiderea lonjeronilor este egal cu distana dintre antretoaze. Antretoazele sunt grinzi cu inim plin aezate transversal pe cale i care, la extremiti, reazem pe grinzile principale. Antretoazele mpart tablierul n panouri. Contravntuirile (CV) sunt elemente constructive dispuse pentru a asigura indeformabilitatea spaial a sistemului. Se deosebesc: CV transversale care au rolul de a asigura indeformabilitatea transversal a sistemului; menin grinzile principale n poziie vertical. Aceste contravntuiri nu se pot dispune dect n cazul podurilor cu calea sus! CV longitudinale (orizontale) alctuiesc mpreun cu tlpile grinzilor principale, n dreptul crora sunt dispuse, o grind cu zbrele orizontal. Montanii acestei grinzi cu zbrele sunt tocmai antretoazele.

Contravantuire orizontala A=antreztoaza CV=contravantuire GP=grinda principala

Aparate de reazem
Suprastructura reazem pe infrastructur prin intermediul unor dispozitive speciale, numite aparate de reazem. n general se folosesc dou tipuri de aparate de reazem: Aparat de reazem fix permite rotiri. Aparat de reazem mobil permite rotiri i deplasri.

NOIUNI DE INFRASTRUCTUR Infrastructura podurilor are rolul de a prelua ncrcrile verticale i orizontale provenite de la suprastructur prin intermediul aparatelor de reazem i a le transmite ctre terenul de fundare. Infrastructurile podurilor au urmtoarele pri componente: Fundaia asigur transmiterea aciunilor la terenul de fundare; Elevaia poriunea vizibil din infrastructur, situat ntre fundaie i aparatele de reazem ale suprastructurii; Cuzineii situai sub reazemele fiecrei grinzi pentru a prelua presiunile mari ce iau natere sub aparatele de reazem. Acetia sunt legai ntre ei printr-un element din beton armat (grinzi de legtur) pentru a sporii rezistena prii superioare a infrastructurii. Ansamblul cuzinei grinzi de legtur definesc bancheta cuzineilor. n funcie de poziia lor fa de suprastructur, infrastructura podurilor poate fi: Pile, plasate ntre dou deschideri alturate (cazul podurilor cu mai multe deschideri). Culei, infrastructurile de la capetele podurilor, care fac legtura ntre calea curent i calea pe pod.

Pil pod

PARAMETRII HIDRAULICI I GEOMETRICI

Elemente hidraulice

Albia poriunea unei vi ocupat permanent sau temporar de ape (albia minor ape medii; albia major ape mari nregistrate cu ocazia unor viituri). Afuiere aciunea de erodare a fundului albiei de ctre ape curgtoare. Toate noiunile hidraulice care intervin la proiectarea unui pod vor fi localizate pentru amplasamentul podului respectiv i se bazeaz pe observaii ndelungate. N.A.E. nivelul apelor extraordinare reprezint cota cea mai ridicat cunoscut vreodat. Cel mai mare nivel cunoscut n dreptul unui punct de observaie se numete nivel maxim istoric. Etiaj reprezint nivelul mediu al celor mai sczute ape pe o perioad lung de timp 10 30 ani. Debitul apei reprezint cantitatea de ap care se scurge n unitatea de timp printr-o seciune a rului [m3/s]

Elemente geometrice

nlimea de liber trecere sub pod spaiul liber pe vertical msurat ntre punctul cel mai de jos al suprastructurii, inclusiv sgeata elastic a acesteia, i nivelul apei stabilit pentru un debit cu o anumit probabilitate N.A.E. nlimea de construcie diferena de nivel ntre nivelul superior al cii - NSC (nivelul inelor la podurile c.f. sau nivelul maxim al cii de circulaie la podurile de osea) i punctul cel mai de jos al suprastructurii, inclusiv sgeata elastic a acesteia. Deschiderea teoretic sau de calcul (l) distana dintre axele a dou aparate de reazem succesive ale aceluiai element de rezisten. Lumina (l0) distana pe orizontal ntre dou puncte ale unor infrastructuri vecine, la un anumit nivel. Lumina are valori diferite funcie de nivelurile la care se face msurtoarea. De obicei se alege nivelul cuzineilor.

Poduri metalice grinzi cu zabrele

GZ -preiau toate actiunile care solicita podul si le conduc prin infrastructura la fundatii

-domeniul de folosire a grinzilor principale sistem cu zabrele la poduri metalice, se inscrie in cel al deschiderilor mijlocii, mari si foarte mari -la noi in tara , in mod curent podurile de cale ferata cu deschideri pste 30 m, se executa in solutia cu grinzi principale cu zabrele Comparativ cu grinzi principale cu inima plina: -sectiunile elementelor grinzilor cu zabrele sunt mai eficient folosite decat cele ale grinzilor cu inima plina(se foloseste intreaga sectiune a barelor) -grinzile cu zabrele conduc la un consum mai redus de otel -costul manoperei a crescut simtitor-executia grinzilor cu zabrele este mai laborioasa, deci necesita un consum mai mare de manopera(dezavantaj) -intretinerea constructiei metalice, prin curatire si vopsire periodica,depinde de suprafata supusa intemperiilor;barele grinzilor principale au suprafete exterioare reduse(avantaj) -tipizarea unor elemente si eventuala realizare in serie -transportul acestor grinzi se rezolva prin transonarea lor in elemente gabariticesi asamblarea pe santier -tablierele cu grinzi principale cu zabrele corespund estetic, inscriindu-se in peisajul natural

Tipuri de structuri de rezistenta a grinzilor cu zabrele folosite la tabliere metalice

1.Grinzi principale cu zabrele simplu rezemate: -reazema pe 2 elemente aleinfrastructurii,pe culee. -solutia se preteaza pentru obstacole mici

2.Grinzi cu zabrele pentru tabliere in solutie grinda continua: -cu 2,3,4sau 5 deschideri -tabliere reusite dpdv estetic

3.Tabliere cu GP cu zabrele continue cu articulatii(Gerber):

-cedarea reazemelor si influenta temperaturii nu influenteaza starea de eforturi din barele sistemului -ex:St. Lawrence River in Qubec ,podul Anghel Saligny peste bratul Dunarea,podul peste fiordulFirth of Forth din Scotia

4.Grinzi cu zabrele pentru tabliere cu structuri sistem cadru

-ex: podul de la Rendsburg, podul pentru transversarea canalului la Hochdonn

5.Grinzi cu zabrele cu talpa rigida la nivelul caii

Actiuni la poduri metalice

1.GRUPAREA I FUNDAMENTALA 1.1Actiuni permanente 1.1.1 Greutatea caii 1.1.2.Greutatea structurii de rezistenta 1.2Actiuni temporare de lunga durata 1.2.1 Incarcari produse de greutatea obiectelor pe pod 1.2.2 Variatii termice anuale 1.2.3 Tasarea si deplasarile fundatiilor 1.3Actiuni temporare de scurta durata 1.3.1Incarcari din convoaie tip 1.3.2 Forta centrifuga 1.3.3 Incarcari produse de oameni pe trotuare 1.3.4 Incarcari cu carucioare electrice 2.GRUPAREA II FUNDAMENTALA SUPLIMENTARA Toate incarcarile compatibile mai sus 2.1 Franarea vehiculelor 2.2 Serpuirea vehiculelor 2.3 Variatii termice zilnice 2.4 Frecarea aparatelor de reazem mobile 2.5 Presiunea vantului 2.6 Incarcarea din zapada 2.7 Incarcari care apar la montajul in consola 3.GRUPAREA III SPECIALA Toate actiunile compatibile mai sus 3.1 Incarcari din transportul,executiasi montajul podului 3.2 Izbirea elementelor infrastructurii 3.3 Forta seismica 3.4 Incarcari produse prin distrugerea unor instalatii fixe

Recomandari privind alegerea calitatii materialului

-alegerea materialului se face in faza de proiectare avandu-se in vedere urmatorii factori importanti: Natura,importanta si marimea solicitarilor Conditiile de exploatare( temperaturasi agresivitatea mediului, siguranta in exploatare si intretinere) Conditii de executie( uzinarea,montajul) Costul otelului care depinde de marca, clasa de calitate si gradul de dezoxidare a otelului Exemplu de notare: OL.52.3.K-Otel de uz general in constructii(otel laminat), cu rezistenta minima la rupere la tractiune de 52 daN/mm2, din clasa 3 de calitate si calmat

Oteluri folosite in constructia podurilor metalice

-elemente pe care se aplica cusaturi sudate : oteluri de uz general pentru constructii( otelurile carbon) OL.52,OL37 oteluri cu granulatie fina OCS 52, OCS 55 -oteluri pentru aparate de reazem oteluri carbon turnat OT40,OT45 otel carbon de calitate OLC 35

Principii de alcatuire si de calcul a podurilor metalice

-se contureaza 2 directii diferite: conceptia clasica -elementele de rezistenta care alcatuiesc un tablier metalic se considera elemente independente facand parte din sisteme plane distincte conceptia moderna -elementele de rezistenta conlucreaza facand parte dintr-o structura spatiala unica

ELEMENT
calea grinzile caii grinzi principale elem.orizontale elem.verticale articulatii intreruperea grinzilor caii

CONCEPTIA CLASICA CONCEPTIA MODERNA

elem simplu rezemate sustin calea de regula 2 grinzi solicitate la inconvoiere contravantuiri intre lonjeroni, contrav.generala legata rigid de structura sau pe balast legate rigid de cale 2 sau mai multe grinzi legate rigid sau elastic de cale nu sunt necesare la podurile cu cale inchisa in planul caii

contravantuiri verticale si portalesub forma de saibe si portale finale folosite in unele cazuri folosite foarte rar

existenta in majoritatea cazurilor numai la poduri de cale ferata cu cale deschisa

Dispozitia generala -descrierea si prezentarea sub forma grafica a elementelor principale

componente a unui pod: suprastructura, infrastructura, obstacolul traversat si elementele terenului -se precizeaza urmatoarele: deschiderile teoretice ale suprastructurilor(l1 l2) lumina podului(l01l02) numarul si lungimea traveelor lungimea totala a podului, LT nivelul superior al traverselor(N.S.T) etiajul, nivelul apelor extraordinare inaltimea de constructie hc , inaltimea de libera trecere sub pod hl -scara 1:100, 1:500 EX: Pod cale sus grinda cu inima plina Pod cu cale jos grinda cu inima plina scara 1:100,1:200

Avarierea podurilor metalice-Statistica

studiu:156 cazuri de poduri metalice prabusite 53% poduri de sosea 34%poduri de cale ferata 2% pasarele pietonal 79 cazuri clasificate colaps 73 cazuri clasificate-avariate ,fara colaps 4 cazuri necunoscute