PODURI DIN BA 2 STRUCTURAT

Podurile pe grinzi sunt podurile la care elementele principale de rezistenţă ale suprastructurii
sunt grinzile din beton armat sau precomprimat, executate în soluţie monolită sau prefabricată, care
preiau încărcările suprastructurii şi le transmit infrastructurilor prin intermediul aparatelor de reazem.
Structura de rezistenţă a suprastructurii podurilor pe grinzi pentru şosea este alcătuita dintr- o
reţea de grinzi longitudinale, numite grinzi principale şi grinzi transversale numite antretoaze,
solidarizate la nivelul tălpii superioare, la podurile cu profil deschis, cu o piaca care susţine partea
carosabilă şi trotuarele (fig. 1.1), iar la podurile cu profil închis, şi cu o placă dispusă la nivelul tălpii
inferioare, realizând o secţiune transversală închisă, casetată.

Fig. 1.1. Structura de rezistenţă a suprastructurii podurilor pe grinzi pentru sosea

La suprastructurile pe grinzi executate monolit, din condiţia de a limita deschiderea plăcii

carosabile, între grinzile principale se dispun şi grinzi secundare longitudinale, numite ionjeroni.
Antretoazele, placa carosabilă şi placa trotuarului formează împreună piateiajul căii care are
rolul de a susţine calea pe pod, de a contribui la repartiţia transversală a încărcărilor utile şi de a asigura
conlucrarea spaţială a întregii reţele de grinzi.
Pentru anumite tipuri de suprastructuri s-a renunţat la antretoaze, situaţie în care conlucrarea
transversală a grinzilor se realizează prin intermediul plăcii carosabile.
La podurile de cale ferată cu cuva de piatră spartă placa este prevăzută cu timpane laterale, în
prelungirea cărora placa este scoasă în consolă pentru circulaţia personalului de întreţinere (fig. 1.2).

Fig. 1.2. Structura de rezistenţă a suprastructurii podurilor pe grinzi pentru cale ferată
 Podurile pe grinzi pot fi clasificate în funcţie de modul de alcătuire şl de execuţie, schema
statică a suprastructurii, sau după tipul armăturilor utilizate la realizarea grinzilor.
După modul de alcătuirea a secţiunii transversale, suprastructurile de poduri pe grinzi pot fi:
- poduri pe grinzi cu profil deschis, cu deschideri mici şi mijlocii, cuprinse între 10 şi 50 m,
incluzând aici poduri pe grinzi late, poduri pe grinzi în forma de T şi dublu T (cu bulb);
- poduri pe grinzi cu profil închis (casetate), utilizate pentru acoperirea deschiderilor mari şi
foarte mari, de peste 50 m, datorită rigidităţii sporite la încovoiere şi torsiune în raport cu suprastructurile
pe grinzi cu profil deschis.
După modul de execuţie a suprastructurii, podurile pe grinzi pot fi:
- poduri pe grinzi monolite la care toate elementele componente ale suprastructurii (placa,
grinzile principale şi antretoaze) sunt executate în soluţie monolită;
- poduri integral prefabricate la care toate elementele componente ale suprastructurii (placa,
grinzile principale şi antretoazele) sunt executate în soluţie prefabricată;
- poduri cu execuţie mixtă, la care grinzile principale sunt prefabricate sau preturnate in
amplasamentul podului şi solidarizate prin execuţia monolita a antretoazelor si a plăcii.
După schema statică a suprastructurii, podurile pe grinzi pot fi:
- poduri pe grinzi simplu rezemate;
- poduri pe grinzi simplu rezemate, cu console;
- poduri pe grinzi cu console şi articulaţii (sistem Gerber);
- poduri pe grinzi continue.
După tipurile de armături utilizate, podurile pe grinzi pot fi:
- poduri pe grinzi din beton armat;
- poduri pe grinzi din beton precomprimat.
Datorită avantajelor economice ş i de ordin constructiv, podurile pe grinzi din beton armat sau precomprimat

au un domeniu foarte larg de utilizare.

2.1. Alcătuirea generala a suprastructurii

Stabilirea numărului de grinzi principale in secţiunea transversala si respectiv a distantei dintre

ele, a numărului de antretoaze, precum si a grosimii plăcii, mai ales la podurile de sosea, se face pe
considerente tehnice si economice, prin comparaţia mai multor variante posibile, in funcţie de
deschiderea si latimea podului, schema statica a grinzilor principale, inaltimea de construcţie
disponibila, calitatea materialelor folosite si tehnologia de execuţie a suprastructurii.

Grinzile principale

Se disting doua tendinţe cu privire la stabilirea numă rului de grinzi principale in secţiunea transversala si a
distantei intre ele. Una din aceste tendinţe recomanda un numă r redus de grinzi, solidarizate longitudinal cu o

placa de grosime importanta care îndeplineşte si rolul de talpa comprimata a grinzii principale. . A doua
tendinţa recomanda un număr mai mare de grinzi principale cu dimensiuni mai reduse, solidarizate cu o
placa cu o grosime redusa.

Pentru podurile de cale ferata, stabilirea numărului de grinzi principale este simplificat de faptul ca circulaţia
convoaielor feroviare se face pe o cale fixa in secţiune transversala. Se adopta de regula soluţia cu doua
grinzi la distanta de 2,00 - 2,40 m interax, dispuse simetric in raport cu axa caii ferate de pe pod.

Placa podurilor pe grinzi

Dispunerea grinzilor principale in secţiune transversala hotă ră ş te grosimea plă cii, in concordanta cu
deschiderea de calcul a acesteia. Placa este decupata de axele grinzilor principale si antretoazelor in
panouri de placa, rezultând astfel panouri de placa centrale rezemate pe patru laturi, care susţin de
regula zona carosabila si panouri de placa in consola, care susţin trotuarele.
Calcul si armarea plăcii se face in funcfie de condiţiile de rezemare a panoului, iar in cazul
rezemarii panoului pe toate patru laturile, calculul si armarea acestuia depinde si de raporul
dimensiunilor acestor laturi.

Când
distanta dintre grinzile principale la nu depăşeşte 2,5 - 3,0 m, se indica o distanta mai mare intre antretoaze
astfel incat panourile de placa sa poata fi considerate ca fiind rezemate pe doua laturi. In acest caz, placa se
executa cu grosime constanta, prezentând mici vute. Când distanta dintre grinzile principale este mai mare,
3,00 m<ia< 6,00 m, pentru menţinerea grosimii plăcii in limite economice avantajoase, se recomanda
dispunerea antretoazele la o distanta mai mica. In acest caz, placa se executa cu grosime variabila, cu vute
drepte sau parabolice. Pentru realizarea pantei transversale necesare evacuării apelor spre borduri,
placa se executa cu înălţime variabila, cuprinsa intre 18 si 25 cm.

Susţinerea trotuarelor se face prin placi scoase in consola, lungimea consolelor trotuarelor variaza
de la 1,0 m pana la 2,0 m. Placa la podurile de cale ferata, avand grosimi de 20 - 25 cm, se poate
considera rezemata pe doua laturi, in condiţiile in care distanta dintre antretoaze se adopta de 5-6 m.

Antretoazele
La podurile de sosea, distanta intre antretoaze se recomanda sa nu depaseasca 4,0-6,0 m, prezenta
antretoazelor de capat, din zona reazemelor grinzilor principale fiind obligatorie. Latimea antretoazelor variaza

la podurile de sosea intre 15-30 cm reprezentând 0,8 - 0,9 din latimea grinzilor principale.

. Pe durata exploatării unui pod, poate fi necesara ridicarea suprastructurii in vederea înlocuirii
aparatelor de reazem sau pentru eventuale reparaţii ale cuzineţilor. Din acest motiv, antretoazele de
capat trebuie sa permită introducerea unor prese hidraulice, fiind realizate cu o inaltime mai mica decât
inaltimea grinzilor principale.
La podurile de cale ferata distanta dintre antretoaze se adopta de 5 - 6 m, pentru podurile cu
calea pe pat de piatra sparta si de 4 - 5 m pentru podurile cu cale rezemata direct, pe longrine de beton
armat.
2.2. Alcătuirea suprastructurilor cu grinzi monolite

2.2.1. Poduri pe grinzi late

Podurile pe grinzi late se pretează la execuţie monolita, atat datorita greutăţii proprii importante,
cat si relativei uşurinţe de executare a cofrajelor si de dispunere a armaturilor. Aceasta soluţie se
utilizează in mod curent pentru acoperirea unor deschideri cuprinse intre 14-18 m, atat in varianta de
construcţie din beton armat, cat si din beton precomprimat.
Utilizarea grinzilor late la construcţia podurilor cu deschideri mai mari este condiţionată de
reducerea greutăţii proprii, de aceea se prevăd goluri in interiorul lor. Grinzile sunt solidarizate pe
reazem cu antretoaze de capat. Placa superioara prezintă o grosime minima de 20 cm in axul
longitudinal al podului si se realizează cu pante transversale de 2% necesare asigurării scurgerii apelor.
Grinzile late continue din beton armat cu inaltime constanta se executa cu o inaltime de construcţie de 1/24
din deschidere (Hmin =0,60-1,25m).
2.2.1. Poduri pe grinzi cu secţiune casetata

Podurile pe grinzi cu secţiune casetata prezintă avantajul unei rigidită ţi sporite la încovoiere si
torsiune. Grinzile casetate se executa din beton de clasa C32/40, precomprimat. In Romania suprastructurile
de poduri se executa de regula cu o singura caseta avand latimea plăcii superioare de 4,50 m, inimile
au o grosime de 30 cm, talpa inferioara de 18 cm grosime, respectiv talpa superioara de minimum 23
cm.
Grinzile casetate simplu rezemate se utilizează pentru deschideri cuprinse intre 30 si 40 m. Adoptarea schemei
statice de grinda continua permite reducerea înălţimii de construcţie.

2.2.1. Poduri pe grînzî cu console

Grinzile cu console se utilizează in cazul podurilor de sosea cu deschideri cuprinse intre 24 -

40 m. Podurile pe grinzi cu console permit reducerea înălţimii suprastructurilor, ca urmare a reglării
valorilor momentelor incovoietoare din câmp si reazeme (fig. 2.5).

Podurile pe grinzile cu console libere spre terasamente prezintă avantajul eliminării culeelor,
capetele libere ale consolelor asigurând racordarea cu terasamentele. . Sageata maxima a console
libere se lîmîteaza la 1/400 din lungime.
In zonele de racordare a consolelor cu terasamentele, sub partea carosabila a drumului, se
executa placi de racordare a căror rol este de a atenua denivelările care apar din cauza tasarîî
pământului de umplutura din terasamentele rampelor de acces.
Pentru a reduce momentele încovoietoare la mijlocul deschiderii, se pot realiza sî grinzi cu
contragreutatî în console, (fig. 2.6.) executate sub forma unor cuve din beton armat, umplute cu un
beton de clasa redusa

Fîg. 2.6. Poduri pe grinzi cu console sî contragreutatî

Contragreutajîle au rolul de a reduce valoarea momentului pozitiv din mijlocul deschiderii, ceea
ce permite reducerea corespunzătoare a înălţimii grinzilor în câmp. Grinzile se executa cu înălţime
variabila pentru a prelua valorilor mari ale momentelor negative de pe reazeme, care poate ajunge pana
la de 2 ori înaltîmea grinzilor din mijlocul deschiderii.
Se recomanda ca lungimea grinzii independente sa fie Li=(0,4-0,6)L, ceea ce permite realizarea unei înaîtîmî
mai mici a grinzii independente. . Dezavantajul acestui tip de structura consta în faptul ca sunt necesare culei

masive, care înglobează un volum mare de beton armat.

Fîg. 2.7. Poduri cu console si grinzi independente

Execuţia grinzilor cu console din beton precomprimat permite reducerea înălţimii de construcţie
cu valori semnificative. Un exemplu concludent este podul de la Tg. Mureş care asigura trecerea peste
râul Mureş cu o singura deschidere de 68,00 m (fig. 2.8).

Fîg. 2.8. Podul peste Mures la Tg. Mures

2.2.2. Poduri pe grinzi cu console si articulaţii (sistem Gerber)

Suprastructurile în sistem Gerber permit realizarea unor deschideri mari, de psna la 70 m.Distribuţia
momentelor încovoîetoare este asemanatoare cu aceea obtnuta la grinzile continue, dar avand poziţiile
punctelor de momente nule în dreptul articulaţiilor (fig. 2.9).

Prin alegerea deschiderilor pentru acest tip de structuri se cauta sa se obţină momente egale la mijlocul
deschiderii si pe reazeme.

Podurile pe grinzi cu console si articulaţii se adopta in cazul pământurilor de fundaţie cu caracteristici

geotehnice reduse, pentru ca in cazul tasarii fundaţiilor, datorita schemei statice adoptate de sistemul de
grinzi cu console si articulaţii, nu permite dezvoltarea unor solicitări suplimentare in suprastructura.

Dezavantajul acestei soluţii consta in modul de alcătuire complicat a articulaţiilor, zone in care infiltrarea
apelor meteorice favorizează dezvoltarea unor degradări importante.

2.2.1. Poduri pe grinzi continue

Cele mai avantajoase structuri atat din punct de vedere economic cat si al durabilităţii in
exploatare sunt cele la care schema statica este cea de grinzi continue (fig. 2.10).

ii li -
I
 120
Fig 2.10 Poduri pe grinzi continue cu inaltime1constanta

Principalul avantaj al podurilor pe grinzi continue consta in posibilitatea de reglare a rapoartelor

dintre valorile momentelor negative de pe reazemele intermediare si cele ale momentelor pozitive din
câmpurile deschiderilor, ceea ce permite micşorarea înălţimii grinzii continue in raport cu grinzile simplu
rezemate. Un alt avantaj oferit de aceasta soluţie constructiva consta in posibilitatea de reducere a
dimensiunilor banchetei de rezemare pe pile, unde se dispune un singur aparat de reazem sub fiecare
grinda, in comparaţie cu podurile pe grinzi simplu rezemate, la care pe fiecare pila trebuie sa se aşeze
cate doua aparate de reazem.
In cazul suprastructurilor de poduri pe grinzi continue, stabilirea numă rului de deschideri se face pe baza unui
calcul tehnico-economic, iar marimea deschiderilor se determina astfel încât valorile maxime ale momentelor

din deschiderile marginale sa fie egale cu cele din deschiderile centrale.

Fig. 2.11. Poduri pe grinzi continue cu inaltime variabila

La podurile cu deschideri mari, inaltimea grinzilor se adopta variabila, crescând spre reazeme unde
momentele sunt mai mari decât cele din câmp (fig. 2.11). Se obţine in acest fel o structura mai raţionala din
punct de vedere al distribuţiei materialului, cu un consum de otel mai mic. In schimb se creeaza unele
complicaţii la execuţia eşafodajelor si cofrajelor. Racordarea înă lţimii din câmp cu cea de pe reazem se poate
face cu vute drepte sau curbilinii, avand lungimea de (0,15-0,20) din lungimea deschiderii. In mod curent, la

podurile de cale ferata se adopta vute parabolice cu lungimea lv = 0,5 • /.Grinziie continue din beton aramat
se executa, in general, cu secţiune T, talpa superioara fiind constituita din placa superioara. In zonele
centrale ale deschiderilor, unde momentele pozitive sunt predominante, armatura se dispune la partea
inferioara a grinzilor, placa de partea superioara fiind comprimata. In zona reazemelor intermediare
momentele sunt negative si au valori mai mari decât cele pozitive, astfel încât exista riscul fisurarii pentru
placa superioara situata in zona întinsa.

14
 Tabel2.4.

Fig. 2.13. Pod de cale ferata pe grinzi continue cu lăţime variabilă în zona reazemelor intermediare

Fig. 2.14. Variaţia grosimii inimii grinzilor principale

Principalul dezavantaj al grinzilor continue il reprezintă sensibilitatea mare la tasari de reazeme

si la variaţii de temperatura.Construcţia suprastructurilor de poduri pe grinzi din elemente prefabricate oferă
in anumite condiţii, certe avantaje tehnico-economice in comparaţie cu soluţia monolita.
Segmentarea suprastructurii unui pod in elemente prefabricate se poate face după direcţie
longitudinala, transversala sau după ambele direcţii. Segmentarea longitudinala reprezintă soluţia cea
mai simpla si este aplicata la podurile cu deschiderii mici si mijlocii, grinzile prefabricandu-se dintr-o
singura bucata (monobloc), cu secţiuni in forma de T, dublu T (cu bulb) sau casetate.

Alcatuirea suprastructurilor cu grinzi prefabricate

Ofera avantaje certe in comparatie cu solutia monolita. Segmentarea suprastructurii unui pod in elemente
prefabricate se poate face după direcţie longitudinala, transversala sau după ambele direcţii.
Segmentarea longitudinala reprezintă soluţia cea mai simpla si este aplicata la podurile cu deschiderii
mici si mijlocii, grinzile prefabricandu-se dintr-o singura bucata (monobloc), cu secţiuni in forma de T,
dublu T (cu bulb) sau casetate.In cazul poduri cu deschideri peste 24,00 m, segmetarea longitudinala a

15
 Tabel2.4.
suprastructurii in grinzi monobloc nu mai este eficienta, acestea avand in acest caz greutati foarte mari si
dimensiuni agabaritice. Pentru poduri cu deschideri mari si foarte mari, suprastructura se realizează cu
secţiune casetata care asigura o comportare corespunzătoare la încovoiere si torsiune. In acest caz se
aplica soluţia de segmentare transversala a suprastructurii, rezultând tronsoane prefabricate denutite
boltari, cu lungimi si greutati relativ reduse.
La stabilirea alcătuirii suprastructurilor cu grinzi prefabricate si adoptarea soluţie de
segmentare trebuie sa se ia in considerare următoarele:
- secţiunile transversale ale grinzilor sa aiba forme care sa se preteze la executarea in serie
(tipizare);
- grinzile sa aiba greutati cat mai mici pentru a uşura condiţiile de transport si montaj;
- distanta de la amplasamentul podului la uzina de prefabricate sa fie cat mai mica
- alcătuirea suprastructurii sa fie simpla, îmbinările sa fie sigure si apte pentru a rezista timp
îndelungat in exploatare
Din punct de vedere al schemei statice, soluţia cu cea mai larga aplicabilitate in condiţiile tarii
noastre consta in alcătuirea suprastructurilor de poduri pe grinzi prefabricate simplu rezemate.
Apariţia si dezvoltarea tehnologiilor moderne de execuţie in consola si prin împingere
progresiva a permis construcţia podurilor pe grinzi cu console si a suprastructurilor pe grinzi continue.
Deasemenea, deschiderile independente ale grinzilor cu console si articulaţii pot fi realizate din
elemente prefabricate.
Suprastructurile cu grinzi prefabricate simplu rezemate satisfac cel mai bine condiţiile principale ce
trebuie sa le îndeplinească o construcţie prefabricata. Grinzile simplu rezemate prefabricate se realizează de
obicei cu inaltime constanta, soluţie mai avantajoasa pentru execuţie, transport si montaj. Secţiunile lor
transversale se prevă d in forma de T, I sau T intors, iar precomprimarea se face cu fascicule postintinse sau cu
armatura preintinsa.
îmbinarea grinzilor in sens transversal se realizează cu antretoaze precomprimate, benzi de
monolitizare sau placa de suprabetonare, turnate monolit. In proiectele tip se prevăd doua categorii de
grinzi, monobloc sau tronsonate, in funcţie de condiţiile locale si de posibilităţile de transport.
Proiectele tip elaborate in tara noastra pentru suprastructuri de poduri rutiere pe grinzi
prefabricate simplu rezemate, pot fi grupate astfel:

a. Suprastructuri pe grinzi prefabricate monobloc

- Suprastructuri pe grinzi dublu T cu armatura postintinsa (L = 12 - 33m);

- Suprastructuri pe grinzi dublu T cu armatura preintinsa (L = 15 - 24m);
- Suprastructuri pe grinzi cu înălţime redusa cu armatura preintinsa (L = 6-18m).

b. Suprastructuri pe grinzi prefabricate tronsonate

- Suprastructuri pe grinzi cu armatura postintinsa din tronsoane mici (L = 1 2-33m);

- Suprastructuri pe grinzi cu armatura postintinsa din tronsoane mari (L = 24-40m);
- Suprastructuri pe grinzi cu armatura postintinsa cu înălţime redusa (L = 24-33m).

2.3.1. Suprastructuri pe grinzi prefabricate monobloc

2.3.1.1. Suprastructuri pe grinzi dublu T cu armatura postintinsa (L = 12-33 m)

16
 Tabel2.4.
Grinzile cu lungimea de mai mica de 21 m sunt turnate in ateliere de prefabricate, iar grinzile cu
lungimea mai mare de 21 m sunt confecţionate prin preturnare pe şantier, dimensiunile si greutăţile mari
ale acestora nepermitand transportul de la atelierul de prefabricate in amplasamentul podului.

2.3.1.2. Suprastructuri pe grinzi dublu T cu armatura preîntînsa (L = 15 - 24 m)

Suprastructurile din grinzi monobloc cu armatura aderenta preintinsa se pot utiliza la poduri sau
pasaje rutiere cu una sau mai multe deschideri simplu rezemate, avand deschideri cuprinse intre 15 si 24 m, cu
o lă ţime a pârtii carosabile de 7,80 m si doua trotuare de 1,00 m lă ţime, pentru poduri situate in afara
localită ţilor, sau de 1,50 m lă ţime, pentru poduri situate in localitati . Grinzile prefabricate se executa din
beton de clasa C32/40, placa monolita din beton C25/30, iar elementele prefabricate de trotuar din
beton de clasa C18/22,5. Armatura pretensionata din grinzile prefabricate este alcatuita din toroane
TBP12. Pentru toate deschiderile, grinzile prezintă aceleasj dimensiuni geometrice, diferenţa dintre ele
constând in numărul de toroane dispuse la nivelul tălpii inferioare. Toate grinzile prezintă doua toroane
dispuse la nivelul tălpii superioare.
Alcătuirea suprastructurii este conceputa fara antretoaze in câmp sau pe reazem, repartiţia transversala a
încărcărilor realizandu-se prin intermediul plăcilor continuizate prin executarea unor porţiuni turnate
monolit la nivelul tălpilor superioare sau prin placa de suprabetonare in cazul grinzilor dispuse joantiv.

. In proiectul tip sunt prezentate doua variante de alcătuire a suprastructurilor pe grinzi

monobloc cu armatura preintinsa:
Varianta I - grinzi îmbinate prin placa, la care solidarizarea grinzilor se face prin zone de placa
din beton armat monolit intre grinzi, la nivelul plăcii superioare a grinzilor prefabricate.

Fig. 2. 16. Secţiune transversala prin grinda cu deschiderea de 24,00 m

Se prevăd 9 grinzi prefabricate in secţiune transversala, dispuse la o distanta de 1,24 m una de
cealalta, îmbinate prin zone de placa turnata pe loc, avand o lăţime de 0,34 m (fig. 2.17).

17
 Tabel2.4.
Fig. 2.17. Grinzi monobloc cu armatura aderenta îmbinate prin placa

Varianta II - grinzi joantive cu placa de suprabetonare, la care solidarizarea grinzilor se face

printr-o placa de suprabetonare.

Fig. 2 .18. Secţiune transversala prin grinda cu deschiderea de 24,00 m

Placa de suprabetonare conlucrează cu grinzile prefabricate atat prin intermediul unor etrieri de
legătură (conectori), montati la turnarea grinzilor, cat si prin aderenta, suprafaţa tălpii superioare a
grinzilor, in planul de contact cu placa de suprabetonare, executandu-se rugoasa sau profilata.

Fig.
2.19.
Grinzi
joantîv
e cu
placa de suprabetonare

Pentru suprastructurile avand deschiderile de 15, 18 si 21 m, si trotuare de 1,50 m lăţime, se

pot aplica următoarele trei moduri de alcătuire constructive:
- suprastructuri alcătuite din 8 grinzi joantîve cu placa de 1,20 m lăţime, dispuse la 1,22 m
distanta una de alta, la care trotuarul se executa monolit;
- suprastructuri alcătuite din 8 grinzi joantîve cu placa de 1,35 m lăţime, dispuse la 1,37 m
distanta una de alta, la care trotuarul se executa din elemente prefabricate;
- suprastructuri alcătuite din 9 grinzi joantîve cu placa de 1,20 m lăţime, dispuse la 1,22 m
distanta una de alta, la care trotuarul se executa din elemente prefabricate.

La grinzile simplu rezemate din beton precomprimat cu corzi aderente diagrama de momente
incovoietoare prezintă o variaţie redusa in apropierea reazemelor, unde se manifesta pierderile de
tensiune in armatura pretensionata, ramanand constanta pe lungimea deschiderii grinzii.

18
 Tabel2.4.
In cazul întreruperii aderentei pentru unele toroane, In apropierea reazemelor, se produce o modificare
In trepte a diagramei momentelor incovoietoare produse de forţa de precomprimare N p, care se
suprapune peste diagrama momentelor incovoietoare din încărcări exterioare (fig. 2.21).

19
 Tabel2.4.

Fig. 2.21. Diagrame de momente încovoietoare la grinzi cu armătură preîritinsă cu aderenţa întreruptă
în apropierea reazemelor

Suprastructuri din grinzi cu înălţime redusa cu armatura preîntînsa (L = 6 -18 m)

Suprastructurile din grinzi monobloc cu armatura preintinsa se pot aplica la construcţia

sau consolidarea podurilor sau pasajelor rutiere cu una sau mai multe deschideri simplu
rezemate, avand lungimea de 6 -18 m. Grinzile pot fi utilizate la poduri si pasaje in aliniament
sau in curba cu raze mai mari de 250 m si pante transversale pana la 3%.

a. Grinzi tip T intors(hgr= 42 cm L =64-1 Om) b. Grinzi tip T intors(hgr=52cm; L =10 - 12m)

Fîg. 2.22. Grinzi prefabricate tip T întors

20
 Tabel2.4.

Grinzi prefabricate dublu T

Grinzile prefabricate tip T întors sunt dispuse joantîv in sens transversal. Monolitizarea
suprastructurii se realizaza prin suprabetonare, grosimea minima a betonului peste grinzile
prefabricate fiind de 10 cm (fig. 2.24).

Fig. 2.24. Suprastructuri alcătuite din grinzi tip T întors

Fig. 2.25. Suprastructuri din grinzi de tip dublu T

Consolidarea podurilor existente.

Degradările constatate la podurile existente din fasii cu goluri sunt localizate in

general la elementele marginale.
Proiectul tip prevede soluţii de înlocuire a fâş iilor degradate cu grinzi noi a că ror

21
 înă lţime va fi corelata cu inaltimea fâş iilor existente. Legă tură grinzilor noi cu fâş iile ramase in
lucrare se realizează cu o placa de beton armat, de minimTabel2.4.10 cm grosime. . Fâşiile cu goluri
ramase in lucrare vor conlucra cu placa de suprabetonare numai prin aderenta (fig. 2.27 si
2.28).Trotuarul se poate realiza fie din elemente prefabricate, fie din beton armat monolit.

2.3.2. Suprastructuri pe grinzi prefabricate tronsonate

Realizarea podurilor din grinzi monobloc conduce la elemente prefabricate avand
dimensiunile si greutatea mari. In cazul când este necesar transportul lor la distante mari si in
amplasamente care nu permit accesul mijloacelor speciale de transport, realizarea podurilor din
grinzi prefabricate monobloc implica o serie de dificultăţi. In aceste condiţii s-au impus grinzile
prefabricate realizate din tronsoane de lungime relativ mica, care permit transportul lor in
amplasamentul podului cu mijloace auto obişnuite.

22
2.3.2.1. Suprastructuri pe grinzi dublu T cu armatura postintinsa din tronsoane mici (L = 12-33m)
Tabel2.4.
Suprastructurile au in secţiune transversala patru grinzi principale si se adopta pentru
lăţimi ale zonei carosabile de 7,80 m si doua trotuare de 1,00 m sau de 1,50 m lăţime.
Grinzile principale sunt alcătuite din tronsoane de maxim 3,0 m lungime confecţionate in
tipare metalice rigide (fig. 2.31), solidarizate transversal cu trei antretoaze din beton
precomprimat, una centrala si cate una pe fiecare reazem.

La aşezarea tronsoanelor prefabricate in poziţia de asamblare se asigura continuitatea

canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stuturi de tabla nerecuperabile. Se executa
sprijiniri pentru a împiedica răsturnarea tronsoanelor prefabricate.
înainte de începerea asamblă rii tronsoanelor, este obligatorie verificarea lungimii grinzilor, a
distantei dintre punctele de rezemare. Se introduc fasciculele in canale si se executa
pretensionarea acestora intr-o singura etapa, cu excepţia grinzilor marginale pentru
suprastructurile cu lungimea de 33,0 m. Precomprimarea se efectueza numai după ce mortarul
folosit la matarea rosturilor dintre tronsoane a atins rezistenta necesara.
In faza l-a se executa pretensionarea grinzilor amplasate pe platforma de pretensionare.
Faza incepe cu pretensionarea grinzii si se termina după montarea grinzilor pe elementele de
infrastructura, înainte de betonarea antretoazelor si a plăcii, avand o durata totala de circa 60 de
zile. Acţiunile care solicita grinda in acesta faza sunt acţiunea precomprimarii, considerata in
calcul ca o acţiune exterioara, si greutatea proprie a grinzii prefabricate.
In faza l-a se fac verificări la stările limita ale exploatării normele, de fisurare si
deformatie.
Faza all-a dureaza de la sfârşitul fazei l-a pana la întărirea betonului turnat monolit in
placi si antretoaze. Grinda principala va fi solicitata de greutatea betonului monolit turnat in placi
si antretoaze, generând o stare de eforturi unitare in beton si armatura, care se va suprapune
peste starea de eforturi calculata la sfârşitul fazei I.
Faza a lll-a - se executa calea, trotuarele si parapetul, realizandu-se incarcarea
suprastructurii cu toate încărcările permanente.
In acesta faza se iau in considerare diferentele de 60% din pierderile de tensiune
reologice produse de relaxarea armaturii pretensionate si contracţia si curgerea lenta a betonului,
la care se adauga eforturile produse de contracţia betonului monolit turnat in placi in raport cu
grinda prefabricate.

2.3.2.2. Suprastructuri pe grinzi din tronsoane mari cu armatura postîntînsa (L = 24-40 m)

In scopul eliminării dezavantajelor pe care le prezintă suprastructurile pe grinzi din

tronsoane mîcî, I.P.T.A.N.A. a elaborat un proiect tip privind realizarea suprastructurilor pe grinzi
prefabricate din trei tronsoane mari. Tablierele cu latîmî ale pârtii carosabile de 7,80 m sî doua
trotuare de 1,0 m sau de 1,50 m, sunt alcătuite din patru grinzi principale, dispuse la distanta de
2,83 m pentru secţiunea transversala, cu trotuar de 1,0 m latîme. Rezemarea grinzilor pe
infrastracturi se realizează cu aparate de reazem din neopren.Se executa tronsoanele prefabricate
in uzine de prefabricate sau pe ş antier, pe o platforma de beton special amenajata. Grinzile vor fi
alcă tuite din trei tronsoane prefabricate mari, doua marginale si unul central. Canalele in care se
introduc armaturile postintinse se realizează prin introducerea in cofrajele tronsoanelor, a unor
tuburi din tabla gofrata, suficient de rezistente pentru a suporta, fara a se deteriora sau deforma,
presiunea betonului in timpul turnării si vibrării. Diametrul interior al canalului trebuie sa fie cu
minim 10 mm mai mare decât cel al armaturii pretensionate.

23
 Tabel2.4.

Fig. 2.35. Montarea tuburilor pe coliere sudate de stelaje

La căpătui de unde se executa precomprîmarea, tecîle se prevăd cu porţiuni drepte, de

minimum 80 cm lungime. La căpătui porţiunii drepte, pe o lungime de 20 cm, diametrul canalului
se va racorda cu o trompeta din tabla la diametrul găurii din placa metalica de repartiţie (fig. 2.36)

Fig. 2.36. Racordarea canalelor la placa de capat cu trompete din tabla

Armaturile nepretensionate vor avea diametral minim 08 mm si vor fi distribute pe toate fetele
grinzii, transversal si longitudinal, la distanta maxima de 33 cm. La talpa superioara si inferioara a
grinzii, la care apar eforturi de întindere, distanta dintre armaturi se recomanda sa fie 200.

Fiecare tronson este echipat cu ancore de agatare necesar pentra manipulare, transport, depozitare
si montaj. Turnarea betonului se face in cofraje metalice de inventar, in care se prevăd găuri pentra
fixarea sprijinirilor cofrajelor pentra turnarea plăcii monolite si găuri pentra cablele din antretoaze.

Asamblarea tronsoanelor in grinzi se realizează cu ajutorul fasciculelor de armaturi, care

se introduc in canalele prevăzute in tronsoane.
Precomprimarea grinzii se realizează cu cable din sârme paralele SBP I. Fixarea cablelor la
capete grinzii se face cu ancoraje metalice. Pana la tensionare, capetele cablelor introduse in
canale se vor proteja împotriva pătrunderii apei in teci. După tensionarea tuturor cablelor, se
verifica contrasageata grinzii, care trebuie sa se încadreze in limitele prevăzute in proiect. După
îndepărtarea dispozitivelor de pretensionare, se taie capetelor sârmelor. Pentru realizarea
aderentei cablului cu beton grinzii si protecţia acestuia împotriva coroziunii, se va face injectarea
canalor cu lapte de ciment. Injectarea si controlul pătrunderii laptelui de ciment in canale se face
prin orificiile existente in ancoraje. Zona de capat a grinzii, deasupra anorajelor, se armeaza si se
betoneaza cu beton avand aceeaşi clasa cu betonul grinzii.

24
 După" montarea grinzilor pe aparatele de reazem, se montează dispozitivele de
Tabel2.4.
asigurare a stabîlîtajîî la răsturnare (fig. 2.45).
ASIGURAREA STABILITATII GRINZILOR PE BANCHETA DE REZEMARE

Grinzile principale sunt solidarizate transversal cu trei antretoaze, una centrala' avand
grosimea de 25 cm, si doua pe reazeme, avand grosime de 30 cm fiecare. Axele antretoazelor de
capat coincid cu axele de rezemare a tablierului. Grinzile principale sunt solidarizate longitudinal
prin placa superioara realizata prin turnarea pe şantier a benzilor de placa din beton armat, intre
tălpile superioare ale grinzilor prefabricate.Pe placa tablierului se executa sapa suport a hidroizolatiei
din beton de ciment, in profil acoperiş , cu pantre transversale de 2%. Panta longitudinala este asigurata
de profilul grinzilor, datorita contrasagetii pe care acestea au dobandit-o la precomprimare. Se
montează elementele prefabricate de trotuar, gurile de scurgere si dispozitivele de acoperire a
rosturilor, realizandu-se si racordarea pantelor sapei suport la acestea.Se montează parapetul
pietonal al trotuarelor, pentru siguranţa muncitorilor in timpul efectuării lucrărilor de execute a
caii.Se montează hidroizolatia pe toata latimea si lungimea podului, asigurandu-se racordarea acesteia
la elementele prefabricate de trotuar, guri de scurgere si dispozitive de acoperire a rosturilor. Se
executa sapa de protecţia a hidroizolatiei, din mortar bituminos de 1 cm grosime.Se montează
bordurile prefabricate pe un strat de mortar de poza. In spaţiul dintre borduri si elementele prefabricate
de trotuar, se montează doua tuburi din PVC cu diametrul de 125 mm. Pe zona carosabila, se
executa îmbrăcămintea, din asfalt.

2.3.2.3. Suprastructuri pe grinzi cu armatura postintinsa cu inaltime redusa (L = 24 - 33 m)

2.3.2.4. Suprastructurile pe grinzi cu inaltime redusa se pot folosi pentru poduri

cu una sau mai multe deschideri simplu rezemate, avand partea carosabila de 7,80 m lăţime si
trotuare de 1,00 m sau 1,50 m lăţime, in situaţiile in care, avand cota roşie impusa, este
necesara reducerea la maximum a inaltimii de construcţie, pentru asigurarea unei anumite
inaltimii libere sub pod. Suprastructurile pe grinzi prefabricate din beton precomprimat cu
inaltime redusa pot fi folosite la deschiderile oblice cu lungimi mai mari (traversarea cursurilor
de apa, linii c.f. cu oblicitate mare etc.) Se recomanda folosirea suprastructurilor cu inaltime
redusa in soluţiile cu continuizare, reducandu-se in acest fel numărul rosturilor pe
suprastructura. Armaturile necesare pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme, se
pot monta in betonul monolit de suprabetonare a plăcii superioare. ). Monolitizarea tronsoanelor
se face prin inadirea armaturilor longitudinale, completarea etrierilor si barelor de rezistenta din

25
placa, cofrarea secţiunii si betonarea rosturilor cu beton. Grinzile se realizează din doua
tronsoane de capat si un tronson central. La toate grinzile,Tabel2.4.
cablele se ancoreaza in inima si se
tensioaneaza intr-o singura etapa.

26
La tronsoanele de capat, pe o lungime de 60 cm, placa superioara a grinzii este întrerupta si se
Tabel2.4.
realizează din beton monolit o placa cu grosimea de 40 cm care are rol si de antretoaza" de capat
(fig. 2.47).

Rezemarea grinzilor pe infrastructuri se realizează prin intermediul aparatelor de reazem

din neopren.
Suprastructurile sunt alcă tuite din 8 grinzi in secţiune transversals, la 1,24 m distanta intre axe, cu tă lpile

superioare dispuse joantiv, astfel incat sa formeze cofrajul pentru suprabetonarea plă cii superioare (fig.
2.48). Grinzile prefabricate precomprimate sunt solidarizate intre ele prin suprabetonarea plăcii
superioare ce formează partea carosabila.

2.3.3. Poduri cu grinzi prefabricate pentru cale ferata. Proiect tip

Prezinta o mare variatie datorita faptului ca prezinta deschideri si inaltimi de constructie mari.
In secţiune transversala, cele doua grinzi prefabricate din beton precomprimat sunt aşezate
simetric in raport cu axa caii, la 2,00 m distanta inteaxe. Asamblarea lor se realizează prin
precomprimare transversala, in dreptul semiantretoazelor, turnate odata cu grinzile principale.
Rosturile dintre plăcile grinzilor si dintre semiantretoaze se mateaza cu mortar de ciment cu
întărire rapida (fig. 2.49).

Fig. 2.49. Suprastructuri tipizate pentru poduri de cale ferata cu doua grinzi prefabricate

27
 Trotuarele sunt realizate din elemente prefabricate din beton armat clasa C16/20,
asamblate cu grinzile principale de rezistenta prin intermediul plăcutelor metalice, înglobate în
Tabel2.4.
prefabricate sî eclisate cu sudura. Aceste elemente prefabricate îndeplinesc următoarele funcţii:
- realizarea timpanelor cuveî de piatra sparta, prin închiderea laterala a acestei;
- susţinerea circulaţiei personalului de întreţinere a caîî ferate;

Fig. 2.50, Pod cu două grinzi prefabricate de 18,00 m deschidere

Calea pe pod are aceeaşi caracteristici ca si in linie curenta, atat pentru a asigura elasticitatea caii, cat
si pentru a permite funcţionarea in flux continuu a utilajelor grele pentru întreţinerea caii.
Montarea elementelor unui tablier se realizează in următoarele etape tehnologice:

- se aseaza grinzile din beton precomprimat pe grinzile metalice transversale;

- se aduc grinzile prefabricate in poziţie de montaj;
-
se introduc fasciculele 2405 mm in golurile transversale in dreptul antretoazelor;
se mateaza rosturile de 4 cm dintre semiantretoaze si rostul longitudinal dintre plăcile grinzilor cu
-
mortar de ciment
- se efectuează precomprimarea transversala, dupa intarirea mortarului din rosturi;
- se lipesc aparatele de reazem din neopren de plăcile metalice ancorate in tălpile inferioare ale
grinzilor;
- se montează elementele prefabricate de trotuar prin sudarea barelor
- se executa calea pe pod si se montează parapetul.

28
 - SUPRASTRUCTURI DE PODURI PE GRINZI SUPRABETONATE
Tabel2.4.
- Suprabetonarea suprastructurilor de poduri consta in execuţia unei placi de
beton armat turnat monolit peste reţeaua de grinzi principale si antretoaze. Placa de
suprabetonare se executa in scopul sporirii capacitatii portante si a elementelor
geometrice de gabarit.

Fig. 3.2. Suprastructuri pe grinzi prefabricate din tronsoane mari monolitizate cu placa din
beton armat turnate intre grinzi.

Soluţia de suprabetonare a grinzilor prefabricate se aplica atat la construcţia podurilor

noi, cat si pentru reabilitarea podurilor aflate in exploatare.
La podurile noi, placa de suprabetonare are si rol de platelaj, realizând si o buna
rigidizare transversala a grinzilor prefabricate precomprimate, fapt ce permite eliminarea
antretoazelor din camp.
Suprabetonarea podurilor aflate in exploatare in scopul reabilitării lor, este larg
folosita in tara si străinătate, deoarece prin acesta soluţie se asigura consolidarea si lărgirea lor,
in vederea preluării noilor incarcari si asigurarea gabaritelor actuate.
Placa de suprabetonare turnata sub trafic se executa pe jumă tate din partea carosabila a podului, cu

devierea provizorie a circulaţiei pe cealalta jumă tate.

Prin modificarea schemei statice a suprastructurii simplu rezemate in grinda continua

29
sau cadru, se obţin structuri static nedeterminate mai eficiente, conducând la reducerea
numărului de grinzi si la micşorarea costurilor de construcţieTabel2.4.
a podului.
Transferul forţelor de lunecare de la placa de suprabetonare la grinzi prefabricate se
realizează atat prin aderenta betonului, cat si prin intermediul elementelor de legătură denumite
conectori.

In cazul podurilor noi (fig. 3.3), conectorii se executa sub forma de bare izolate sii grupuri de
bare (etrîeri).
In cazul reabilită rii podurilor aflate in exploatare, conectorii se executa sub forma unor ancore tip bucla
verticala sau bare izolate fixate vertical sau înclinat, prevă zute la că pă tui superior cu cioc (fig. 3.4).

Fig. 3.3. Conectori utilizaţi în cazul podurilor noi

. 3.4. Conectori utilizaţi la poduri reabilitate

CONTINUIZAREA TABLIERELOR PE GRINZI SIMPLU REZEMATE

Solutia tehnica adoptata pentru a impiedica accesul apei la structura de rezistenta a podului, consta
in continuizarea suprastructurilor simplu rezemate, cu doua sau mai multe deschideri. Prin

modificarea schemei statice a tablierului in grinda continua, se obtin structuri static nedeterminate
mai eficiente.

30
4.1. Continuizarea pe intreaga inaltime a suprastructurii
O prima solutie consta in realizarea continuizarii Tabel2.4.
pe intreaga inaltime a suprastructurii,
prin betonarea rostului dintre grinzi si prevederea de armatura moale sau pretensionata la
talpa superioara, pentru preluarea eforturilor de intindere (fig. 4.1). Aceasta varianta transforma
schema statica a suprastructurii in grinda continua. Capatul grinzilor este incastrat intr-o
antretoaza extinsa, structura rezemand pe un singur rand de aparate de reazem.

Fig. 4.1. Continuizare pe întreaga înălţime a suprastructurii

4.2. Continuizarea pe inaltimea placii carosabile

Soluţia constructiva consta in realizarea continuizarii numai la nivelul placii carosabile,
asigurand transmiterea tortelor longitudinale, fara a prelua momente incovoietoare pe reazeme.
Aceasta solutie este aplicata in doua variante:
- cu placa incastrata elastic in tabliere;
- cu placa dublu articulata, solutia de continuizare cea mai des folosita.
Continuizarea se executa dupa rigidizarea transversala a grinzilor cu antretoaze si placi sau prin
suprabetonare.
Placa incastrata elastic in tabliere

Continuizarea cu placa dublu incastrata se aplica in general la deschideri ale placii / >=10 ■h (unde h
este grosimea placii), evitand astfel sporirea rigiditatii

.2, Continuizarea cu

placa încastrată elastic

în tablier

31
 Tabel2.4.

CAPITOLUL 5

CALCULUL GRINZILOR PRINCIPALE

Suprastructurile podurilor pe grinzi sunt alcă tuite din placi, grinzi longitudinale si antretoaze care, sub

acţiunea incarcarilor exterioare, conlucreaza intre ele datorita legaturilor monolit. Calculul grinzilor
principale ale tablierelor podurilor din beton pentru sosea sau cale ferata are drept scop
determinarea solicitarilor (momente de incovoiere si forte taietoare) Calculul se efectueaza pentru
grinda principala cea mai puternic solicitata, de regula grinda marginala, pentru care se determina
infasuratorile de eforturi sectionale maxime si minime.Armatura de rezistenta se dimensioneaza
functie de modul de realizare a grinzii, din beton armat sau beton precomprimat. Grinda astfel
dimensionata se verifica in sectiunile caracteristice la starile limita ultime si ale exploatarii normale.

Repartitia transversala a incarcarilor utile, metode de calcul care pot fi grupate in patru mari categorii :
1. metode bazate pe teoria retelelor de grinzi;
2. metode bazate pe teoria dalelor ortotrope;
3. metode bazate pe teoria barelor cu pereti subtiri;
4. metode de calcul spatial a suprastructurilor de poduri.

METODA ANTRETOAZEI ELASTICE

Metodă aproximativă de calcul a repartiţiei transversale a încărcărilor utile dezvoltată de
Leonhardt ia în considerare rigiditatea reală a antretoazelor.
1. antretoazele sunt considerate elastice, deformabile;
-între antretoaze ş i grinzile principale se consideră că legă turile corespund unor articulaţi.

Calculul coeficientului de repartiţie transversală

Se consideră o reţea formată din cinci grinzi principale solidarizate transversal cu o
singură antretoază centrală, încărcată cu o forţă concentrată P aplicată pe grinda principală
centrală (fig. 5.14). Sub acţiunea acestei încărcări, grinda centrală direct încărcată se deformează
antrenând şi antretoaza centrală. Datorită deformaţiei antretoazei elastice, toate grinzile principale
se vor avea săgeţi diferite.

32
PODURI CU DOUĂ GRINZI PRINCIPALE ŞI ANTRETOAZĂ CENTRALĂ
Tabel2.4.
5.1.4.1. Poduri pe două grinzi principale fără rigiditate la torsiune

5.1.4.2. Suprastructurile de poduri pe două grinzi principale prefabricate din beton

precomprimat se prevăd cu două antretoaze pe reazem şi una în câmp. Grosimea redusă inimilor
grinzilor principale şi a antretoazelor, cuprinsă între 20 şi 30 cm, face ca rigiditatea lor la torsiune
să fie neglijabilă (fig.
5.1.4.3.5.31).

Cele două grinzi principale participă în mod egal la preluarea încărcărilor permanente
uniform distribuite, acţionând simetric faţă de axul longitudinal al podului. Placa tablierului, este
alcătuită din panouri de placă. Cu toate că transmiterea încărcărilor la grinzi se face prin placă,
efectul de conlucrare între cele două grinzi principale este asigurat de antretoaza centrală, care
are rigiditate mult mai mare decât placa.
5.1.4.4. Poduri pe două grinzi principale cu rigiditate la torsiune

In acest caz rigiditatea la torsiune a grinzilor principale nu poate fi neglijată în calcule.

Tablierul este prevăzut cu două antretoaze puternice pe reazeme, care împiedică rotirea
grinzilor principale şi o antretoază centrală elastică, care contribuie la repartiţia transversală a
încărcărilor utile (fig. 5.33).

Fig. 5.33. Poduri pe două grinzi principale cu rigiditate la torsiune

33
5.4. Calculul tablierelor pe grinzi fără antretoaze
Tabel2.4.
Aceasta solutie elimina antretoazelor din câmp şi menţinerea legăturii transversale numai prin placă
şi antretoaze de capăt. In cazul tablierele de poduri pe grinzi fără antretoaze, placa trebuie realizată
suficient de groasă pentru a putea face şi oficiul de legătură transversală, care să asigure conlucrarea
spaţială a grinzilor. Antretoazele de pe reazeme sunt menţinute pentru a asigura o rigidizare
transversal locală a tablierului.

CAPITOLUL 6

CALCULUL PLĂCILOR PODURILOR PE GRINZI

Are drept scop determinarea solicitărilor care apar în plăci (momente încovoietoare,
momente de torsiune şi forţe tăietoare), urmând ca, în funcţie de mărimea lor, să se
dimensioneze armătura de rezistenţă necesară pentru armarea plăcilor. In scopul efectuă rii
calculului, placa suprastructurii podurilor pe grinzi se împarte în panouri de placă, delimitate de axele
grinzilor principale ş i ale antretoazelor, astfel încât placa va fi alcă tuită din panouri centrale de placă .

Rezemarea şi tipurile de panouri de placă

Panourile de placă rezemate pe grinzi fără rigiditate la torsiune, care se pot roti faţă de
axul vertical fără a prelua eforturi, se consideră ca având reazeme simplu rezemate. Panourile
rezemate pe grinzi cu rigiditate la torsiune se consideră ca având reazeme încastrate.

6.2.1. CALCU Calculul panourilor centrale ale plăcilor tablierelor

CALCULUL PLĂCILOR PODURILOR DE ŞOSEA

Panourile centrale de placă au caracteristic faptul că sunt solicitate de momente de încovoiere, forţe
tă ietoare ş i momente de torsiune, pe toate cele patru laturi încastrate total sau parţial în grinzile

principale ş i antretoaze. Încovoierea după două direcţii este solicitarea predominantă a panourilor de
placă , momentele de încovoiere Mx ş i My fiind pozitive în zona centrală a panoului ş i negative în zonele

de încastrare în grinzile de rezemare.

CALCULUL PLĂCILOR PODURILOR PE GRINZI PENTRU CALE FERATĂ

Suprastructurile pe grinzi din beton armat şi beton precomprimat pentru podurile de cale ferată
simplă se alcătuiesc în marea lor majoritate cu două grinzi în secţiune transversală şi cu trotuarele în
consolă. Placa din panourile centrale preia încărcările din greutatea proprie, greutatea căii ferate şi
încărcările din convoaie tip de cale ferată. . Transmiterea încărcărilor concentrate produse de roţile
convoaielor feroviare de la şine la placă se realizează după planuri înclinate la 45°.

In cazul podurilor cu grinzi monolite din beton armat (cu lăţimi ale inimii grinzii b > 20 cm),
atât panourile centrale de placă, cât şi panourile de placa în consolă, se consideră încastrate elastic în grinzi
principale, pe direcţia scurtă (fig. 6.34).

34
 Tabel2.4.

35
 Calculul antretoazelor podurilor pe grinzi
Tabel2.4.
În calculul antretoazelor trebuie să se ţină cont două tipuri de solicitări, ca urmare a modului de alcătuire
a tablierelor de poduri pe grinzi:
- din încărcare locală, antretoazele lucrând fie ca grinzi cu o singură deschidere (simplu
rezemate sau încastrate), fie ca grinzi continui;
- din încărcarea întregii suprastructuri, antretoazele conlucrând spaţial cu grinzile principale.
În cazul tablierelor alcătuite numai cu 2 grinzi principale, calculul antretoazei se face numai la
sarcini locale.

7.1. Calculul antretoazelor Ia poduri cu două grinzi principale

La podurile cu 2 grinzi principale, antretoazele se calculează ca grinzi simplu rezemate cu o

singură deschidere, cu condiţia ca în secţiunile de încastrare în grinzile principale să se prevadă o
armătură capabilă să preia un moment negativ egal cu 1/3 din momentul maxim din câmp. Încărcările
permanente ce solicită antretoază se compun din greutatea căii (gc), greutatea plăcii (gpi) şi greutatea
proprie a antretoazei.

Încă rcă rile utile din convoaiele de calcul se consideră transmise prin forţe concentrate Pn.

7.2.

Liniile de influenţă ale momentului încovoietor şi forţei tăietoare

36
 Tabel2.4.

37