Poduri - PD 165 2012

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAzl
$1 DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA

,
BULETIN
TEHNIC RUTIER
ISSN: 1583-820X
Publicatie funara editata de C.N.A.D.N.R.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
SUMAR
Decizia Directorulu1 General al Companiei Nationale de Autostrazi !;i Drumun Nationale

din Romania S.A. Nr. 213/20.02.2013
Normativ privind alcatuirea !;i calculul structurilor de poduri
!;i pode~e de !;Osea cu suprastructuri monolit !;I prefabricate-PD 165........... pag. 14 - 207
COMl'ANIA NATIONALA DE AUTOSTltAZI SI DIWMUIU NATIONAU: DIN
ROMANIA - S.A.
DECIZIA
Dircclorului Gcncnil 111 Comp11nici N111iun11lc de Auloslr.i~i si Urumuri N11lionak
djp Homa~ia S.A.
Nr._~_IJ_/ t.O,Cl2 2Dt'.!l
In confonnit:itc cu O.U.G. nr. 8-112003 pri,·iml infiin1:11ca Companici Notionalc de

Au1os11111.i si Orumuri Nalionalc din Romania S.A.• prin rcurgani1.arca Rcgici Autonomc
,\dministratia Natinnala a Drumurilor din Rom:inia. cu modificarilc si cumplctarilc
ultcrioarc. aprubata prin Lci;ca nr. 471:?00-I;
In b:u.a numirii oomnului Mircra 1'01', in functio Jc Director General lntcrim:ir
al C.N.A.l>.N.R. S.A.. sc cmitc prezcnta:
DECIZIE
Ar1. I. Sc oproha anularca unnatoarelor rci;lcmcnlari tchmc.::

Normath· pri,·ind caractcristicilc tchnicc ale hitumului Ind. AND 537 WOJ
n.:paralinos pcnlru dromun
Mctudoloi;tc de dctcrminare a caractcnsticilor Intl. AND 51K-19lJK
b11umului modilicat u1iliz.a1 la cxccutia lucr.mlor de
drumuri
Normau, pmrnd cu-cu11a 1mbracamin11lor Ind. AND 54 11-19'>9
botumonnasc cilindratc la cald reali,.atc cu botum
mothlical cu polimcn
• Norn.all\ pmrnd cxccuua rmbracammtilnr Ind. AND5Sl-1CJ(J(J
b11umrnoasc cil indralc la cald rcali1.atc din mrxlur.1
asfoltrca cu brtum aditl\·a1
• lnslructiunr tchmcc p:ntru u11li1.irca m1x1urilor asfalucc Ind AND 5(,K -2001
annatc cu fibre 1,p l'NA la rcali1.irca rmbracammtrlor
ruucrc.
lnstructruni lchmcc pcntm (ln:pararca si puncrca in Ind. AND 570-:?002
orcra a m1x1urilor asfolticc antrfagus
Nonnatn· pm·,nol dctcnnman:a susccp11b1lr1a1ii la Ind -\ND 5 73-2002
furmarca foGasclur a m1xtunlor usfalucc pn:p.uatc la
cald prntru imbracaminti hituminna.sc
Ar1. 2. lkclLlo sc comumca pnn i;nJa lliroulur Rclllcmcnlan Tchmcc si l'rafic Jin caolrul
Directici Tchnicc a CNADNR SA. la DRDI' 1-7 s1 Cl:STRIN care ,·or duce la mdcplinrrc
pn,,·cdcrilc 11rczcntc1 dccmr.
Ar1 .3 l're1J:nta dcci1.ic s o cmis in 2 cxcmplarc, un exemplar pcntru sen 1crul i\rhr,·a •r
un exemplar la llimul ltcfllcmcntari T.:hnicc si lrafic.
IIIRF.CTOll lllkECTIA Tr.llNICA Vl7.AT

MAIUOARA CAI/"", ./ . ~ kt:CTOll l>JIU:CTIA U:GISLATlt:
CONTt:NCIOS SI CONTR.\CTt:
);ii.JI,)().
;;;,;"""~"
NORMATIV
PRIVIND ALCATUIREA $1 CALCULUL
STRUCTURILOR DE PODURI $I PODETE DE $0SEA
CU SUPRASTRUCTURI MONOLIT
$1 PREFABRICATE-PD 165
COMPANIA NATIONALA l>E AUTOSTRA7.I SI ll!UJMURI NATIO~ALF. DIN
ROMA'.:111.\ - S.A.
DECIZIA
l.>lrtclonilul Genenl al Companie! Nallonale de Auloslra.ti si Drumuri Nationale
din Romania S.A.
Nr. /Rb l'.1.of 'l<>IJ.
In confonnitale cu O.U.G. nr. 8•/2003 privind infiintlll'Cll Companici Nationalc de:

Au1os1111Zi si Drumuri Nntionalc din Romania S.A.• prin rcorg:111iun:a Rcgici Autonomc
Administratia Nationala a Drumurilor din Romania. cu modilicarilc si complciarilc
uherioan:. aprobata prin ugCJ1 nr. 4712004. cu modificarile ultcrioarc si in bua
Otdinului Ministrului TonUJlllltUrilor si lnfrastructurii nr. I F7103.07 2012, pnn care di.
Mircea POP ini:1 :uributiilc de Directu, General al C.N.A.D.N.R. S.A.. sc cmitc pJCz:cntn
DECIZIE
Ari. I. Se :,probe -Nonna1ivul pri,·ind alcatuirca si calculul structurilor de poduri si

podctc de: sosen cu supnu1ruc1uri monolit si PJCfabricatc ~ Intl. - PD 16S/2012, in
conformiiatc cu Documcntul de avizare CTE nr. 4201/04 09.2012 ancx:i la pr,!1.c:nlu.
Art. 2. l'rczcnta decizic anulca.za Onhnul Direc1omlui General al AND 172/31. l 0.2000.
An. J. Deciua se comunica prin grija Birou\ui Rcglcmcntari Tchnicc si Trafic din cadnil
Oirec1iei Tchnice a CNADNR SA, la DROP 1•7 si CESTRIN care vor duce la indcplinin:
prevcdc:1ile pracntci dcciz.ii.
An .4. Prcunla deciuc s•a cmis in 2 cxcmplarc, un exemplar penlru scrviciul Arhiva si
un excmpl:ir la Biroul Reglcmenl:iri Tchnicc si Trafic.
VJZAT
DIRECTOR 0IRECTI-' Lf.GISL-'TIF.
COI\TENCIOS SI CONTR-'CT[
':l~"'
CUPRINS
CAPITOLUL I GENERALITAJI .. ............................................... ....................... 14

1.1 OOMFNIUL OE APUCARE A NORMATIVULUl. ........................ .............14
l.2 OOCUMENTE DE REFERJNJA NECESARE CALCULULUl STRUCTURILOR
DE PODURI $1 POOEJE DE $0SE:A ................................................... l5
1.3 TERMINOLOGIE $1 CLASJFJCAREA PODURJLOR ......... ........................ 24
CAPITOlUL II E1LEMENTE GENERALI! NECESARE

LA PROIECTAREA PODURILOR DE $O5EA... .......... .. ......... .. ............................ 26
ll.l DATE PENTRU STABIUREA LUNGIMll PODURILOR,DESCHIDERIOR
POOETELOR ............ ................ .............. ..... ......... ........................ 26
11.2 l.ATJMEA PARTil CAROSABILE A PODURILOR,
PASAJELOR SJ PODETELOR ..................................... ..... ................. 27
lJ .3 GABARlTE ........................ ..... ............. ................................. ... .... 28
ll.4 ACJIUNI ASUPRA PODURILOR ....................................... .. .............. :;,8
n.s DATE PR[VJND NATURA T(RENULUI DE FUNDARE ......... ...................62
Jl.6 MATERIALELE SPECIFICE
LUCRARILOR DE POOURl. CARACTERISTICI.. .. ................................ 64
CAPITOLUL III PROIECTAREA ELEMENTELOR

DE BETON ARMAT $1 BETON PRECOMPRIMAT............................................... 82
111.1 GENERALITAJl ...........................................................................82
IIJ.2 CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT..................................83
IIJ.3 CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON PRECOMPRJMAT.................... 104
IJl.4 ALCATUIREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT
$1 BETON PRECOMPRIMAT......................................................... 113
m.s ALCATUIREA $1 CALCULUL STRUCTURILOR
AMPLASATE iN ZONE DE HAZARD SEISMIC MARE ......................... 115
CAPITOLUL IV PODURI ~I PODEJE DALATE....... .... ........ 14•i
IV.! TIPURI DE PODURI DAU.TE. DOMENII DE UTILIZARE. •••.. 144
IV2 CALCULUL PODURILOR DAU.TE.. . . .. . .. . ... ...... 147
CAPITOLUL V POD URI PE GRINZI .. ... ...... . ... ., .. ., .. 162

V.l ALCATUIREA CONSTRUCT!VA A SUPRASTRUCTURILOR
DIN GRINZI DE BETON ARMAT $1 BETON PRECOMPRIMAT .162
V.2 PARTICUU.RITATILE ALCATUIRII GRINZILOR DIN
BETON PRECOMPRIMAT. . . ... . 173
V.3 PLACILE SUPRASTRUCTURILOR PE GRINZI. ........................... 175
V.4 CALCULUL REPARTITTIEI TRANSVERSALE LA SUPRASTRUCTURI
CU GRINZI DIN BETON ARMAT $1 BETON PRECOMPRIMAT.. ............. 180
V.5 CALCULUL ANTRETOAZELOR LA SUPRASTRUCTURI CU GRINZI DIN
BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT. . .. 202
Continuare in numarul urmator (Cap. VI, VII, VIII, IX ~i X)

NORMATIV
PRIVIND ALCATUIREA
INDICATIV
$1 CALCULUL STRUCTURILOR DE PODURI
PD 165/2012
$1 PODEJE DE $0SEA
CU SUPRASTRUCTURI MONOLIT
$1 PREFABRICATE-PD 165
CAPITOLUL I GENERALITATI
1.1 OOMENIUL DE APLICARE A NORMATIVULUI
Conform temeI de proiectare (Caietului de Sarcini) elaborata de catre benefic1ar

(CNADNR-SA) s-a solicItat ca prezentul ,.Normativ privind alcatu1rea ~1 calculul struc-
turilor monolite ~i prefabricate" ind. PD 165-2000 sa fie rev1zuit avand ca ob1ect1v ac-
tualizarea luI prin completarea cu prevederile din EUROCODURI (inclusiv Anexele
Nationale) in special cele referitoare la SREN 1991-2:2004/NB 2006 - Act1uni asupra
structurilor. Partea 2 · Aqiuni dm trafic la poduri, precum ~• cele re'eritoare la STANDAR-
DELE pnvind clasa de expunere a betoanelor (Cod de pract1ca pentru producerea be-
tonulu1 CP012/1-2007, Cod de practica pentru producerea ~1 executarea lucr5ntor din
beton, beton armat ~1 beton precompnmat - ind1cat1v NE012-1 2007 ~i respectiv md1ca-
tIv NE012 .2 2010.
Prin introducerea prevedenlor ~• prescnptulor din EUROCODURI i;i respectIv CO-
DURI cons1deram ca prezentul Normativ poate ti ut1hzat in cazul oncaru1 tip de pod,
pasaj, viaduct, podet, proIectat ~1 executat nou, in amplasamentul oncarei retele rutIere
din tara noastra (autostraz1, centuri ocolitoare, drumun expres, drumun nat,onale,
judetene sau comunale )
Pentru structunle care au fost d1mens1onate conform prescnpt11lor in vIgoare
pana la introducerea EUROCODURILOR, beneficiarul va precIza prin tema de proIectare
mtensitatea traficulu1 (coefic1enth de reducere a act1umlor din trafic - SREN 199 '-
2 2004/NB 2006) precum ~1 durata de exploatare solic1tata ulterior reabilitarn
Solu!11le de reab1htare/consohdare vor ti stab1hte in urma elaborarii 1..mei exper-
tize tehnice
Aprobat di:;
Elaborat de :
CNADN R
S.C TRANSPROIECT 200 1 S.A
cu Decma nr. 11 26/ 13 09 2012
BULETIN TEHNIC RUTIER

14 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
1,2 DOCUMENTE DE REFERINJA NECESARE CALCULULUI STRUCTURI-
LOR DE PODURI $1 PODEJE DE !jOSEA
LISTA
standardelor in vigoare consultate la intocmirea indrumatorului tehnic,
pentru alcatuirea !ii calculul structurilor de poduri Ji podete de ,osea
Terminologie. Gabarite. Principii generale

1. STAS 5626 • 92 Poduri. Terminologie
2. STAS 2924 - 91 Poduri de ~osea. Gabarite.
3. STAS 4273 - 83 Constructii hidrotehnice. incadrarea in clase de
importanta.
4. STAS 4068/2 - 87 Probabilitati teoretice ale debitelor maxime in
conditii normale ~i speciale in exploatare.
5. STAS 10100/0 - 75 Principii generale de verificare a sigurantei
{30.06.2012) constructiilor.
6. STAS 9165 • 72 Principii generale de proiectare pentru constructii
(30.06.2012) in regiuni seismice
7. STAS 2900 - 89 Lucrari de drumuri. latimea drumurilor
8. STAS 4392 - 84 Cai ferate normale. Gabarite.
9. STAS 4531 - 89 Cai ferate inguste. Gabarite.
10. SR 4032/1-2001 Lucrari de drumuri. Terminologie.
Aqiuni
11. STAS 10101/1 - 78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice ~i incarcari
(30.06.2012) permanente.
12. STAS 10101/0 - 75 Actiuni in constructii. Clasificarea ~i gruparea
(30.06.2012) actiunilor.
13. STAS 10101/OB - 87 Clasificarea ~i gruparea actiunilor pentru podurile
(30.06.2012) de cale ferata ~i ~osea.
14. STAS 1545 - 89 Poduri pentru strazi ~i ~osele. Actiuni. Poduri de ~osea
15. STAS 3221 - 86 Convoaie tip ~i clase de incarcare.
16. STAS 10101/23 - 75 Actiuni in constructii. incarcari date de
temperatura exterioara.
17. STAS 3684 - 71 Seara intensitatilor seismice.
18. SR 11100/1 - 93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului
Romaniei.
Geotehnica !ii fundatii

19. STAS 6054 - 77 Terenuri de fundare. Adancimi maxime de inghet.
20. STAS 3950 - 81 Geotehnica. Terminologie, simboluri ~i unitati de
masura
21. STAS 1242/2 - 83 Cercetari geologice,tehnice ~i geotehnice, specifice
traseelor de cai ferate, drumuri ~i autostrazi.
22. STAS 2745 • 90 Teren de fundare. Urmarirea tasarii constructiilor
prin metode topografrce.
23. STAS 1242/4 • 85 Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin
foraje executate in pamanturi.

Anul IX, nr. 3-4/2013 15
Materiale
24. SP6 - 1995 C1menturi hidrotehnice aditivitate
25. SP? - 1995 Cimenturi pentru drurnuri cu adao ~ CD 345.
26 , SP8 - 1995 Cimenturi pentru drumuri cu adaos / aditivate
27 , STAS 6102 - 86 Beton pentru constructii hidrotehnice. Clasificare
~i condi!;ii tehnice de calitate.
28 STAS 183/1 - 95 Lucrari de drumuri. imbracaminti de beton de
ciment. Cond1 111 tehnice generale de cahtate
29 SREN 206-' Beton. Spec1ficatIe, performanta, produc~ie ~1 con-
formitate
30 , STAS 438/1 - 89 0 1el beton lammat la cald Marci. CondI1I tehn1ce
de ca!1tate.
31. STAS 438/2 - 9 1 sarma trasa pentru beton armat.
32. SR 438/3 - 98 Plase sudate
33. SR 438/4 98 Sarma cu profll periodic nbtmuta o,in deformare
plast1ca la rece
34. STAS 6482, 1 · 73 Sarme de o1el Reguh de venfcar ca cahta 111
35. STAS 6482,'2 - BO Sarme de otet sI produse din sarrnd pentru beton
precompnmat Sarma neteda
36. STAS 6482/3 - 80 Sarma amprentata.
37. STAS 6482/4 · 80 Toroane,
38. STAS 661 - 71 Celoch1t.
39. STAS 6165 - 88 Hartie Kralt
Prescrip\ii de proiectare
40. STAS 10102 75 Construc:\ii din beton, beton armat ~• beton
(30.06.2012) precompnmat Prevederi fundamentale pentru
calculul ~• alcatuirea elementelor
STAS 10111/1 - 77 Poduri de cale ferata ~1 ~osea lnfrastructuri din
zidane, beton ~• beton armat.
Prescriptu de proiectare
42. STAS 8270 - 86 Poduri de ~osea. Dispozitive pentru acoperirea
rostunlor de dtlata\ie
43. STAS 5088 75 Lucran de arta. Hidro1zo1a!;il . Pres: np1i1 de
proIectare ~• executie
44. STAS 175 - 87 Imbracamin!;i bituminoase turnate executate la
cald. Cond1!;ii tehnice generale de calitate.
45. STAS 11348 - 67 imbradimin1i bitummoase pentru calea pe pod.
Condltii tehnice generale de calitate.
Execu\ie, recep\ie, revizii

46. STAS 6657/2 89 Elemente prefabricate din beton, beton arrna•
~• beton precompnmat. Reguli ~1 metode de venfi-
care a cahtat1i
47. STAS 1910 - 83 Poduri de beton, beton armat ~i beton precompn-
mat. Suprastructura. Condi!;ii generale de execut1e.
48. STAS 2920 - !H Poduri de ~osea. Supravegheri ~i revizii tehnice.
BULETIN TEHNIC RUTTER

16 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
LISTA
normativelor tehnice republlcane ~I departamentale
in vigoare, utilizate in proiectarea lucrarilor de poduri.
A. Normative cu caracter general
1. PD 95 - 2001 Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor

~i podetelor (BTR. 13/2002)
2. NP 067 - 2000 Normativ pentru proiectarea lucrarilor de aparare
a drumurilor, cailor ferate ~i podurilor, impotriva
ad;iunii apelor curgatoare ~i lacurilor
3. PD 197 - 78 Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor din domeniul transporturilor
~i telecomunicatiilor (in curs de revizuire).
4. P 103 - 82 lnstructiuni tehnice pentru proiectarea
~i executarea elementelor din beton precomprimat
partial, folosind armaturi pretensionate
~i nepretensionate complementare (Buletinul
Constructiilor nr. 2/1983)
5. C 167 - 77 Norme privind cuprinsul, modul de intocmire,
completare ~i pastrare a cartii tehnice a
constructiilor (Buletinul Constructiilor nr. 12/1977
completat cu 5 - 6/1983).
6. C16 - 84 Normativ pentru realizarea
pe timp friguros a lucrarilor de constructii
~i a instalatiilor aferente
(Buletinul Constructiilor nr. 6/1985)
7. C 155 - 89 Normativ privind prepararea ~i utilizarea agregate
u~oare (Buletinul Constructiilor nr. 2/91)
8. C 130 - 78 lnstructiuni tehnice pentru aplicarea prin
torcretare a mortarelor ~i betoanelor (Buletinul
9. C 149 - 87 lnstructiuni tehnice privind procedeele de
remediere a defectelor pentru elementele de
beton ~i beton precomprimat (Buletinul
10. C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii ~i receptia
lucrarilor de constructii ~i de instalatii aferente
(Buletinul Constructiilor nr. 1 - 2/1986)
11. AND 577-002 Normativ privind executia ~i controlul calitatii
hidroizolatiei la poduri
12. P 59 - 86 lnstructiuni tehnice pentru proiectarea ~i folosirea
armarii cu plase sudate a elementelor de beton
13. C 28 - 83 lnstructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de
otel beton (Buletinul Constructiilor nr. 7/1983)
14. C 139 - 82 lnstructiuni tehnice departamentale pentru
protectia anticoroziva a elementelor din beton ale
suprastructurii podurilor expuse factorilor

Anul IX, nr. 3-4/2013
17
climatici, noxelor !jl act1unii fondantilor ch1m1ci
utilizati pe timp de iarna (Buletinul Constructiilor
nr 7/1982)
15, C 54 - 81 Instruqiuni tehnice pentru incercarea betonulu1 cu
ajutorul carotelor (Buletinul Construqiilor nr. 2/1982
lb. C 26 - 85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode
nedistructive {Buletmul Constru(!1ilor nr. 8/1985
completat 2/1987).
17. CD 99 - 2001 lnstruc~1um tehmce pnvind repararea !jl intretmerea
podunlor ~1 podetelor de !josea dm beton. beton
armat, beton precornprimat ~• z1darie de piatra
(B.T R. 3-2001)
B. Normative privind suprastructura

18. PD 46 - 2001 Normativ pentru calculul placilor armate pe doua
direc\ii la podunle din beton arrnat
19. CD 118 - 2003 Instruct1um tehnice pnvind executarea rostunlor
din asfalt turnat arrnat in vederea asigurarii
continuizani caii la podun1e de !josea din beton
armat !jl beton precompnmat I BTR 1/2005)
C. Normative privind infrastructura

21. C 160 - 75 Normat1v pnvmd alcatuirea !ji executarea pilot1lor
pentru fundatii (Buletinul Con5tructi1lor nr. 6/1975)
22. NP 123-2010 Normattv pnvind pro1ectarea geotehnica a
fundatulor pe p1lot1
23. P 7 2000 Normat1v privmd pro,ectarea !jt executarea
constructi1lor fundate pe pamanturi sens1b1le la
umezire (Bulet1nul Constructulor 7 2001)
24. C 29/VIII - 96 Normat1v pnvmd irnbunatatirea terenunlor stabile
de fundare pnn procedee mecant ,
Ca1etul VIII - compactarea cu ma1ul foarte greu
(intre 5 - 20 t)
25. P 70 ·· 79 lnstruct1un1 tehnice pentru pro1ectarea ~1
executarea constructiilor fundate pe pamantun Cl,
umflaturi !ji contractii mari (Buletinul Constructiilor
nr. 4/1979)
26. C 168 - 80 lnstructiuni tehnice pentru consolidarea
pamanturilor sensibile la umezire !ji a nisipurilor
fine prin silicatizare ~i electrosilicatizare
(Buletinu1 Constructiilor nr. 12/1980)
27. C 182 - 87 Normativ privind executarea mecanizata a
terasamentelor de drumuri
28. C 41 - 86 Normativ pentru alcatuirea, executarea ~i
folosirea cofrajelor glisante
29. P 15 - 2000 Normativ pentru proiectarea aparatelor de

18 Anul IX, nr 3 4 / 2013
reazem la podurile de $0Sea dtn beton armat
(BTR 21/2002)
30, CD 63-2000 Normativ departamental privind proiectarea $1
folosirea aparatelor de reazern din neopren la
podurile de cale ferata $• $0Sea (BTR 12/2001)
31. C 156 - 89 Indrurnator pentru aplicarea prevederilor
STAS 6657/3 - 89. Elemente prefabricate din
beton, beton armat $1 beton precompnmat.
Procedee si d1spozit1ve de verificare a caracteristi·
ctlor geometrice (Buletinul Constructiilor nr. 1/1991)
32. C 197 - 88 lnstructiuni tehnice pentru utilizarea chitunlor
tiocolice la etan;jarea rostunlor in constructii
(Buletinul Constructiilor nr. 9/1988).
33. Cl93 - 79 lnstructiuni tehmce pentru executarea z1danilor
din piatra bruta (Buletinul Constructiilor nr. 9/1979}
34. P 19 - 2003 Normativ pentru adaptarea la teren a proiectelor
tip de podete pentru drumun (BTR 8/2005)
Lista standardelor europene
lndlcativ Titlul reglementarilor

SR EN 1990/2004 Eurocod. Bazele pro,ectarii structurilor
SR EN 1990/2004/A1/2006 Anexa A2 - Aplicajie pentru podun
'sREN 1990/2004/NN2006 Eurocod. Bazele pro,ectarii structurilor. Anexa na\ionala.
SR EN 1990/2004/1/2006/ Eurocod, Bazele proiectarii structurilor Anexa A2· Aplica\ie
NN2006 pentru poduri. Anexa na\1onala.
EUROCOO 1: Ac\iuni asupra slructurilor.
SR EN 1991-2
Partea 2: Ac\iuni din trafic la poduri
EUROCOD 1: Acliuni asupra structurilor.
SR EN 1991-2/NB
Partea 2: Ac\iuni din trafic la poduri. Anexa na\ionala.
SR EN 1992-1-1/2004 Eurocod 2. Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1 .
Reguli generate ~i reguli pentru cladiri
SR EN 1992-1-1/2004/ Erata.
AC/2008
SR EN 1992-1- Eurocod 2. Proiectarea structurilor de beton.
1/2004/NB/2008
SR EN 1992-2 EUROCOD 2 · Pro1ectarea structurilor de beton.
Partea 2: Poduri de beton. Pro,ectare ~• prevederi
constructive.

Anul IX, nr. 3-4/2013
19
SR EN 1997-1/2006 Pro1ectarea geotehnica Partea 1 Regu:1generate
SR EN 1997 1/AC/2009 Pro1ectarea geoiehmciC Partea 1 Reguli gcneraie.-Era!A

Pro1ectarea geotehnica Partea 2 lnvesllga,~a ~1 incercarea
SR EN 1997-2/2008
lerenului
Eurocod 8. Proiectarea structurilor pentru rezislenta la
SR EN 1998-1/2004/NA/2008 cutremur Partea 1. Reguli generate, ac\iuni seismice ~i reguli
penlru ciadiri.
Eurocod 8 Pro1ectarea structurilor penlnJ rezIsten\a la
SR EN 1998-1/2004/NA/2008 culremur Partea 1 Reguli generate, ac\ium seism1ce ~1 reguli
pentru cladiri. AncJCa na!ionala
Eurocod B Proiectarea strucfurilor pentru rezIsten\aTa
SR EN 1998-2
cutremur Podun
Pro1ectarea slructuntor pentrurezisten\a la cutremur. Podun.
SR EN 1998-2/NA
Anexa na\ionala
SR EN ISO 9001/2008 Sistema de management al calitii!it Cerin\e
SR EN ISO Erata tehnica 1

9001/2008/AC/2009
SR EN 206-1/2002 Belon Partea I Specifica\ie, performan\ii, produc\ie ~1
conformitate, cu amendamentele SR EN 206·
1/2002/A1/2005, SR EN 206-1/2002/A212005 sI erala SR EN
206-1 /2002/C91/2008
SR 13510/2006 Belon Partea I Spec1fica1ie performan\a produc\ie ~1
conformrtale Document na\10nal de ap rear, a SR EN 206-1
SR 13510·2006/C91.2008 Erata.
SR 13510·2006fAl.2012 Amendament 1
C1menl Partea 1 CompozI1Ie specifica~t ~1 critern de
SR EN 197-1 2011
conrormitate ale cimenturilor uzuale
Metode de incercare ale c1mentunlor
SR EN 196/1/2006
Partea 1 Determmarea rez1sten\elor mecanice
Metode de incercare ale c1mentunlor
SR EN 19612/2006
Partea 2 Anahza ch1mIca a c1mentunlor
Metode de incercan ale c1mentunlor
SR EN 196-3+A1 :2009
Partea 3 Determ1narea timpulu1 de pnz.a ~1 a stab1hta\11

20 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
SR EN 196-6:2010
I
M~t~e de incercare a cimenturilor. Determinarea finelei de
mac1nare.
Metode de incercare ale cimenturilor.
SR EN 196-7:2008 Metode de prelevare ',iii pregiilire a probelor de ciment.
Metode de incercare ale cimenlurilor. Partea 8. Caldura de

SR EN 196-8:2010
hidratare. Metoda prin dizolvare
SR EN 197-212002 Ciment. Partea 2. Evaluarea conformita\ii
lncercari penlru determinarea caracterislicilor geometrice ale
SR EN 933-1/2002 agregalelor. Partea 1. Determinarea granulozilalii. Analiza
granulometrica prin cernere
Adilivi pentru beton, mortar ~i pasta. Partea 2. Adilivi pentru
SR EN 934-2:2009
beton. Defini\ii, condi\ii, conformitate, marcare ',iii etichetare
Tncercari pentru determinarea caracterislicilor mecanice ',iii
SR EN 1097-1:2011 fizice ale agregatelor. Partea 1. Delerm1narea rezistentei la
uzura (micro• Deval)
lncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ',iii
SR EN 1097-2/1998 fizice ale agregatelor. Partea 2. Metode pentru determinarea
rezisten\ei la sfaramare
lncercari pentru determinarea caracterislicilor mecanice ',iii
SR EN 1097-3/2002 fizice ale agregatelor. Partea 3. Melode pentru determinarea
masei volumice in vrac ',iii a porozilii\ii intergranulare
lncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ',iii
SR EN 1097-6/2002 fizice ale agregatelor. Partea 6. Determinarea masei reale ~i
a coeficientului de absorb\ie a apei
SR EN 12620+A1:2008 Agregale pentru belon
Apa de preparare pentru beton. Specifica\ii pentru prelevare,
incercare ',iii evaluare a aptitudinii de utilizare a ape,, 1nclus1v
SR EN 1008/2003
a apelor recuperate din procese ale induslrie1 de beton, ca
apa de preparare pentru beton
Atac ch1mic asupra belonulur. Determinarea con\inutului de
SR EN 13577:2007
dioxid de carbon agresiv din apa.
Calitatea apei. Delerminarea con\inutului de amomu.
SR ISO 7150-1 :2001
Partea 1. Metoda spectromelnca manuals
BULETIN TEHI\IIC RUTIER

Anul IX, nr. 3·4 / 2013
21
Ca!ilalea apei. Determinarea con\inutului de calciu ij,i
SR EN ISO 7980:2002
magneziu. Meloda prin spectrometrie de absorb\ie alomica
SR EN 12350-1/2009 lncercare pe belon proaspat. Partea 1 Ei;antionare
SR EN 12350-2:2009 lncercare pe belon proaspat. Partea 2 lncercarea de tasare
SR EN 12350-3.2009 lncercare pe belon proaspill. Partea 3 lncercare Vebe
lncercare pe belon proaspat. Partea 4. Grad de compactare
SR EN 12350-4:2009
:
lncercare pe beton proaspat. Partea 5. incercare cu masa de
SR EN 12350-5:2009
raspandire
SR EN 12350-6:2009 lncercare pe beton proaspat. Partea 6. Densitate '
lncercare pe belon proaspal. Partea 7 Con\inut de aer
SR EN 12350-7/2009
Metode prin presiune
SR EN 12390-1/2002 incercare pe belon inlaril. Partea 1 Forma, dimensiuni ~i aHe
cond1\ii pentru epruvete ljl tipara
SR EN 12390- lncercare pe beton inliirit. Partea 1 Formii, dimens1uni i;i alte
1/2002/AC/2006 cond1\i1 pentru epruvete ~• lipare. Erala
lncercare pe beton intiiril. Partea 2 Pregatirea i;1 piistrarea
SR EN 12390-2/2009
epruvetelor pentru incercari de rez1slenia
lncercare pe beton intaril. Partea 3 Rez1sten\ii la
SR EN 12390-3/2009
compres1une a epruvetelor
lncercare pe beton inlarit. Partea 5 Rez,slen\a la intindere
SR EN 12390-5/2009
pnn lncovoiere a epruvetelor
Tncercare pe beton intaril. Partea 6 Rezisten\a la inlindere
SR EN 12390-6/2010
pnn despicare a epruvetelor
lncercare pe belon intant. Partea 8. Adanc1mea ·de - -
SR EN 12390-8/2009
piitrundere a apei sub presiune
lncercari pe beton in strucluri. Partea 1. Carole. Prelevare,
SR EN 12504-1/2009
examinare ~i incercari la compresiune
lncercari pe beton in structuri Partea 2 lncercan
SR EN 12504-2/2002
nedistructive Detenninarea mdicelui do recul
lncercari pe beton in struclun Partee 3 Determinarea forte1
SR EN 12504/3/2006
de smulgere

22 Anul IX, nr. 3 -4 / 2013
lncercan pe beton in slructuri. Partea 4. Oelerminarea vilezei
SR EN 12504-4/2004
de propagare a ultrasunelelor
Evaluarea in-situ a rezisten\ei la compresiune a belonului din
SR EN 13791/2007 slrucluri §i din elemente prefabricate, cu erata SR EN
13791/C91/2007
SR EN 1337-3-2005 Aparale de reazem pentru structun.
Partea 3. Aparate de reazem din elastomeri.
~ Aparale de reazem penlru strucluri
1
SR EN 1337-4-2004
} artea 4. Aparate de reazem cu rulouri.
I SR EN 1337-6-2004 Aparate de reazem pentru strucluri
I SR EN 12092/2002
SR EN 13369/2004
Partea 6. Aparate de reazem cu balansiere.
Adezivi: Oeterminarea vascozita\ii.
Reguli comune penlru produsele prefabricate de beton.
SR EN 12794/2006 Produse prefabncate de belon. Pilo\i defunda\ii.
Elemente de borduri din beton. Condi\ii ~i metode de
SR EN 1340/2004
incercari
~SR EN 13670:2010 ~Execu\ia slruclurilor de be_t_o_n_ _ _ _ __
ANEXA B
lndicativ Titlul reglementirii

CP 12/1-2007 t Cod de practica pentru producerea betonului
Normativ pentru producerea ~i executarea lucrarilor din
NE 012/2-2010
beton, beton armat ~i beton precomprimat. Partea 2.
~
Execularea lucrarilor din beton
l AND 546/2009
·7 Normativ privind executia la cald a imbracimin\ilor
bituminoase pentru calea pe pod
~
Normaliv privind proiectarea geotehnici a funda\iilor pe

NP 123:2010
pilo\i

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 23
1.3 TERMINOLOGIE $I CLASIFICAREA PODURILOR
I.3.1 Terminologia podurilor

Terminologia utilizata in prezentul Normat1v este in conformitate cu STAS S626·
1992 ~i cu SR 4032/1-2001, la care se adauga definitiile prezentate mai jos:
Podul este o construct1e ce sustme o cale de transport deasup, a unu, obstaco1.
lasand un spatiu pentru as1gurarea contmuitatu obstacolului traversat.
Principalele elemente ale unui pod sunt·
- suprastructura;
- infrastructura
Suprastructura este partea de construct1e pe care se a:1eaw calea de rulare

a veh1culelor ~1 care suporta incarcarea transm1sa de acestea Suprastructura este ele-
mentul pnnc1pal al structuri1 de rezistenta ~i asigura continuitatea ca1i deasupra obsta-
colului.
Infrastructura este partea din construct1e ce sustine supra·0 tructura ~1 tran'::,·

mite incarcanle la terenu l de funda11e
Elementele suprastructuri1 sunt:
- ca/ea de rulare, avand rolul de a creea o suprafata continua pentru c1rculat •"
veh1culelor ~1 a pieton lor. Calea este alcatu1ta dm parte carosabila ~i trotuare.
- platelajul este elementul de construct1e ce sustme calea ~1 transmite inca, ·
carile la structura pr nc1pala de rez1stenta. in cazul podunlor din beton armat platelaJ JII
este alcatuit din placa ~1 antretoaze sau numa, d,n placa
Infrastructura l'ste alcatuita dm cule1 la podunle cu o singura travee ~1 dm l Ule,
~• pile la podur,le cu doua sau ma1 multe trave1.
Elementele constitutive ale unei mfrastructun sunt: fundatia ~1 elevatia
Elementul principal de rezisten\a sustme platelajul ~ 1 transmite direct ;,au

prin intermed1ul aparatelor de reazem , incarcanle la mfrastructura.
in cazul podunlor mas1ve elementul principal de rez1stenta poate f'
- dala,
- gnnda;
- cadru;
- arc;
- bolta.
Racordarea din spatele culeii se poate face:
- cu sferturi de con;
- cu aripi.
inal~imea de construqie este diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata
a caii ~i partea cea mai de jos a suprastructurii in stare de deformatie maxima.
Oblicitatea la stanga: daca, fa~a de perpendiculara pe z1dul de garda al culeei,

podul se vede in stanga.
Oblicitatea la dreapta: daca, fata de perpendiculara pe zidul de garda al

culeei, podul se vede in dreapta

24 Anul IX, nr. 3-4/2013
J.3.2 Clasificarea podurilor
Clasificarea podurilor se poate face dupa mai multe crit~rn, dintre care:
a) Dupa natura obstacolului traversat:
- pod - traverseaza un curs de apa;
- viaduct - pod ce inlocuie~te un rambleu
- pasaj - pod ce traverseaza o cale de transport.
b) Dupa marimea deschideru:
- podet - pod avand deschiderea mai mica de 5 m;
- pod mic - pod cu deschiderea maxima 20 m;
- pod mijlociu - pod la care deschiderea cea mai mare este de 21..50 m ;
- pod mare - pod la care deschiderea cea mai mare este de 51...100 m
- pod foarte mare - pod avand eel putin o deschidere peste 100 m
c) Dupa materialul din care este realizata suprastructura:
- pod metalic;
- pod din Zidarie (caramida sau piatra);
- pod din beton;
- pod din beton armat;
- pod din beton precomprimat;
- pod cu suprastructura mixta (metal-beton armat sau metal-beton precom-
primat).
Podurile din zidarie, beton, beton armat sau beton precomprimat poarta denu-
mirea de poduri masive, deoarece sunt caracterizate prin greutate proprie importanta.
d) Dupa schema statidi a structurii de rezistenta podurile masive pot fi:
- dale sau grinzi simplu rezemate;
- dale sau grinzi cu console;
- dale sau grinzi cu console ~i articulatii (tip Gerber);
- dale sau grinzi continue;
- cadre;
- arce - pereti sau ~aibe;
• arce sau bolti.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 25
e) Dupa modul de executie, podurile din beton armat sau beton precompr1mat
pot Fi:
- monolite;
- cu elemente preturnate;
- cu elemente prefabricate.
Pentru simplificare in continuare se va utiliza sintagma de pod $1 pentru viaducte
~i pasaje.
Prezentul Normativ are ca obiect akatuirea $i calculul podurilor $i podetelor de
$Osea din beton, beton armat $1 beton precomprimat, monolite sau prefabricate.
CAPITOLUL II ELEMENTE GENERALE NECESARE LA PROIECTAREA

PODURILOR DE !jOSEA
II.1 DATE PENTRU STABILIREA LUNGIMII POOURILOR, DESCHIDE-

RIOR PODETELOR
II.1.1 Stabilirea lungimii podurilor

Prmc1palul criteriu de stabilire a lungimn unui pod ii constitu1e conditiile hidra-
ulice de scurgere a apelor de sub pod
Lumina totala a podului (L) adica d1stanta, masurata pe orizontala, intre fetele
culeilor este elementul ce se dimens,oneaza prin calcul h1draullc (fig. 2 1).
Fig,2.1
Calculul lungimii podurilor ~i podetelor se face conform prescriptiilor din ,,Nor-

mativul privind proiectarea hidraulica a podurilor $i podetelor", indicativ PD 95 - 2001.
Pentru aceasta se stabilesc in conformitate cu prevederile STAS 4273 - 83 categoria ~i
clasa de importan~a a podului.
incadrarea podului intr-o anumita categorie din punct de vedere hidrotehnic se
face in functie de tipul §i importanta drumurilor pe care este amplasat podul (autostrada,
drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, etc.).

26 Anul IX, nr. 3-4/2013
incadrarea podului intr-o anumita clasa de importanta din punct de vedere
hidrotehnic se face in functie de categoria lui, de durata de exploatare proiectata (de-
finitiv sau provizoriu) ~i de rolul functional (principal sau secundar).
in functie de aceasta clasa de importanta, se stabile~te in conformitate cu STAS
4068/2 - 87 probabilitatea anuala de depa!jire a debitelor maxime in conditii normale de
exproatare pe baza caruia se determina debitul de calcul.
in functie de valoarea debitului de calcul !ji de caracteristicile albiei cursului de
apa, se calculeaza toate elementele principale ale podului: lungime, numar de deschideri,
nivelul maxim al apei, afuieri generale ~i locale, lucrari de aparare ~i dirijare.
inaltimea de libera trecere sub pod determina pozitionarea in plan vertical a
podului iar pe baza ei ~i a inaltimii de constructie se calculeaza cotele caii pe pod.
Pentru cursurile de apa navigabile cota caii pe pod se stabile!jte in functie de
inaltimea dreptunghiului de navigatie !ji plutarit.
in normativul PD 95-2002 sunt date inaltimile de libera trecere pentru diferite
tipuri de poduri !ji valori ale debitelor de calcul.
II.1.2 Lungimea pasajelor 1i viaductelor

Lungimea pasajelor !ji viaductelor se determina din considerente tehnice (tra-
versarea de obstacole, drumuri, cai ferate) ~i economice. Lungimea optima se stabile;te
prin compararea indicilor tehnico-economici intre solutia cu viaduct !ji solutia cu rampe.
11.2 LATIMEA PARTII CAROSABILE A PODURILOR, PASAJELOR ~I PO-

DETELOR
Prin latimea podului se intelege distanta dintre fetele interioare ale parapetelor,
la nivelul mainii curente.
in sectiunea transversala, latimea podurilor se stabile!jte de la caz la caz in
functie de latimea parJ;ii carosabile, conform articolului 3.8 !ii anexei 2 din ,.Normele
tehnice privind proiectarea, construirea !ji modernizarea drumurilor" aprobate cu ordinul
45/1998 al Ministerului Transporturilor (fig.2.2).
I I i I I
~222222 aaaa 02222 A:dim a2222zz 7222222 n Ji
a) pe drumuri clasa lahnlc!I 1- auloslrtzi
P11111U aulostrAzl In regiunl de munte, 1apmea va fl de 11 m
~a21, 2iaa ,:):22, 1112222,&J

I
b) pe drumuri dasa lahnlcA II
I slm I
JJl,,m z:;c I
t'l Jlzz, 4zz222 ,\C!
2222 1
•
~mpd
cJ pe drumuri d) pe d111muri c1.:Sa tahnlcA V •I pe dnunuri clasa lahnlcA V,
dasa tahnlc!l 111 ,1 IV cu benzl de cin:urai;e cu o singunl bandl de ci1t11lalie e
Fig.2.2

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 27
in cazul podunlor in curba, la determinarea la!;imii partii carosabile se va tine
seama de supralargire conform STAS 863 - 85 care se adauga la la~•mea stabilita pen·
tru podurile in ahmament
II.3 GABARITE
II. 3.1 Gabarite pe poduri de i;osea
Gabaritul de libera trecere este conturul geometric in plan vertical, perpendi-
cular pe axa caii, in care nu trebuie sa patrunda nici un element de construc!;ie al supra-
structurii podului.
Valorile dimens1unilor elementelor ce intervin la gabaritele podurilor de ~osea in·
clusiv la cele preconizate cu linie de tramvai sau/~i piste pentru cicli~ti sunt cele din STAS
2924 - 91, corelat cu ,.Normele tehnice privind proiectarea, construirea ~i modernizarea
drumurilor".
Podurile, podetele ~i viaductele vor fi prevazute cu parapete de siguranta a cir-
culatiei conform cu SR 1948-2: 1995 incadrate in clase de performanta, conform SR
1317-2000 din punct de vedere al criteriilor la incarcarile de ~oc ~1 niveluri de protec!;ie
II. 3.2 Gabarite sub pasaje de i;osea

Gabaritele de libera trecere sub pasaje care traverseaza ca1 rutiere se vor sta-
bili in functie de numarul ~i destina!;ia benzilor traversate, de spa!;1ile rezervate trarn-
vaielor, pistelor pentru cicliiiti ~i trotuarelor pentru pietoni, ~anturi sau rigole.
inaltimea libera sub pasaj (H) va fide 5,00 m indiferent de categone sau clasa
tehnica conform .,Normelor tehnice priv1nd proiectarea, construirea ~i modernizarea dru-
murilor".
Aceasta valoare se va spori cu cca. 50 cm, reprezentand rid1carea nivelului caii
prin ranforsarea sistemului rutier in cazul drumurilor cu trafic important.
Conform Normativetor tehnice privind proiectarea, construirea ~1 modernizarea
drumurilor precum ~i conform STAS 2924-91, inattimea 9abaritulu1 de libera trecere
peste drurnuri, indiferent de categorie sau clasa tehnica , este de 5,00 m. De asemenea
in Eurocod 1-SR EN 1991 - Actiuni asupra structurilor (vezi s1 par 11 4 2.3.1.2) se
mentioneaza ca pentru a se evita impactul autovehiculelor asupra suprastructuni pa·
sajelor, spat1ul de siguranta recomandat este intre 5,00 iii 6,00 m, exclus1v refacerile ul-
terioare ale caii de circulatie sub pasaj. Dupa cum se observa ~• a1c1 valoarea minima
recomandata a inalt1mii libere sub pasaj (inaltimea tibera intre suprafa!;a drumulu1 ~i in-
tradosul suprastructurii pasajului) ho este de 5,00 m. Sub aceasta valoare trebuie luat
in considerare impactul autovehiculelor asupra suprastructurii pasajului.
Gabaritele de llbera trecere sub pasaje care traverseaza cai ferate se vor sta·
bili conform prevederilor din STAS 4392-84 pentru cai ferate normale ~i STAS 4531·89
pentru cai ferate inguste.
II.4 ACJIUNI ASUPRA PODURILOR

II.4.1 No\iuni generale
Prin actiune se intelege orice cauza capabila sa produca eforturi sau deformatii
in elementele podurilor sau in structurile de poduri.
Valorile caracteristice ale actiunilor care se iau in considerare la calculul po-
durilor de ~osea sunt prezentate in Eurocodul 1 - Actiuni asupra structurilor. Actiunile

28 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
pentru poduri sunt detahate m paragraful 11 .4 .2 .
Valorile de calcul Fd se determina prm multiplicarea valorilor caracteristice Fk
cu coeficientii de siguranta Yt ~i gruparii y.
Fd = Yr .y. Fk
- Yf reprezinta coeficientul partial care tine seama de posibilitatea de abateri

nefavorabile a valorilor actiunii de la valorile reprezentative,
- y poate fi egal cu 1.00 sau cu Yo ,y 1 ,y2 in functie de grupare.
Greutatile specifice ale materialelor din care sunt alcatuite elementele de cons-
tructie se iau conform tabelului 11.1.
Tab. II.1 - greutati specifice la poduri

Ontutatee apecllld
Material•
(kNJm"J
lmbrilc4mlnt• pentru podurt d• IJDHI&
infalt tumal ~ baton aslallc 24 ,0 pAnA la 25,0
masllC asran 18,0 pAnA la 22.0
as/all r,erblnUt cilindr.11 23.0
Umphrturt pentru podurl

n~(uscal) 15,0 pW la 16,0
belast. pietri1(1n slan, Uber&) 15,0 p8nl la 16,0
lmbn\cAmlnte de plattA 18,5 pin.A 1H 19,5
Zl,IUlllia,i,casala 13.5 phl la 14,5
umplulunl do ple!IA spa~ 20,5 pAnJI la 21,5
mo,la ploslial 18,5 pAnA la 19,5
II.4 . 2 Clasificarea aqiunilor

Actiunile se clasifica dupa urmatoarele criterii:
a) variafia in timp:
- aqiuni permanente {G) - sunt actiuni ce au schimbari puternice, de durata
intr-o perioada de referinta data, ~i pentru care variatia in timp a marimii este neglija-
bila, sau pentru care variatia este mereu in aceea~i directie (monotona) pana cand atinge
o valoare limita;
- ac\iuni variabile (Q), pentru care variatia marimii in timp nu este nici negli-
jabila nici monotona;
- aqluni accidentale {A), actiuni, in general de scurta durata, dar de marime
semnificativa, care are putine ~anse de a interveni asupra unei structuri date in timpu l
duratei de viata proiectate.
b) variafia in spafiu:
- ac\iuni fixe, de exemplu greutatea proprie;
- ac\iuni libere, de exemplu incarcarile utile mobile, efectele vantului ~i ale
zapezii.
c:) natura ac;fiunii gl a raspunsului structurii:
- ac\iuni statlce, care nu provoaca acceleratii semnificative structurii sau unu,
element structural ;
- ac\iuni dlnamice, care provoaca acceleratii semnificative structurii sau unui
element structural.

Anul IX, nr. 3 4 / 2013
29
d) origine:
- aqiuni directe, incarcari aplicate structurii de exemplu incarcarile perma-
nente (greutatea proprie, incarcarea moarta), incarcarile produse de convoaie, aglome-
rari cu oameni, presiunea vantului, etc
- aqiuni indirecte, deformati1 lmpuse de exemplu efectul variatiilor de tern-
peratura sau tasarile diferentlate, contractia !,I curgerea lenta a betonului etc.
Pentru veriricarea lit dimensronarea podurilor rut1ere se utilizeaza urmatoarele

actiuni:
II.4.2.1 Aqiuni permanente (Gk):
a} greutatea propne a structurit de rezrstenta;
b) greutatea elementelor nestructurale ; calea pe pod (htdror.·olatii, sistem ru
tier, etc.), echtpamente pentru poduri (borduri, parapete de siguranta directionale lit
pietonale, panouri fonoabsorbante, pa noun de protectre, d1spoz1t1ve d1 acoperire a ro ,
turilor de dilatatie etc ),
c) umplutura pamantulu1 pe elemente ale structuru
d ) impmgerea pamantulu1
Pentru determmarea valorn caracterist1ce a une1 act1un1 permanent~ trebu1e stab1h ta

variatia acesteta pe durata de vrata protectata a structuru in cazul in care coefictentul
de vanatie este mrc (cuprins intre 0,05 i,;1 0, 10), pentru aqrunea pe, manenta se ut-
ltzeaza o singura valoare caracteristica Gk, fond med,a intre valonle extreme Daca
variatia actiunii nu poate fi cons1derata mica in calcul se ut,lizeaza doua valon o valoare
superioara Gk,sup li' o valoare mferioara Gk.inf·
II.4.2.1.1. Greutatea proprie a structurii de rezistenta ,Joate fi repreze ,
tata de o singura valoare caractenst1ca, calcu!ata pe baza d1mens1umlor nommale !;t a
vaiorilor medii ale greutatrlor spectfice indicate in tabelul II 1
II.4.2.1.2. Greutatea elementelor nestructurale S i? calculeza in acela~t
mod prezentat ma1 sus pentru elementele structurale. in cazul ech1pamentelor de podun
valoarea caracteristica va fi speetficata pentru fiecare proiect in parte
II.4.2.1.3, Umpluturile de pamant de pe elementele ale structurii (e><.
umpluturile pe treptele l unda~ttlor, etc.} sunt incarcan pemanente li• d1:,tr1bu~1a acestora
trebute luata in constderare la proiectare Calculul greuta\1lor acestora se face dupa mo-
delul prezentat ma1 sus
II.4.2.1.4. impingerea pamantului se refera la pres1unea exerc1tata de
masa de pamant pe suprafetele structurilor de sustinere (culei, ziduri de sprijin,etc). Un
calcul detaliat al valorii carcateristice a impingerii pamantului se gase!jte in capitolul
VII.1.3.
- Precomprimarea (P) se clasifica ca o actiune permanenta cauzata fie de

forte controlate !ji/sau deformatii controlate impuse pe o structura.
II.4.2.2 Actiuni variabile (Qk):

a) actiuni din trafic la poduri (SR EN 1991-2:2005);
b} actiuni ale vantului (SR EN 1991-1-4:2006);
c) actiuni termice (SR EN 1991-1-5:2005);
d) actiuni date de zapada (SR EN 1991-1-3:2005);
e) impingerea pamantului din suprasarcina.

30 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
II.4.2.2.1. Actiunile din trafic la poduri
incarcarea reala pe podurile de ~osea consta in diverse categorii de vehicule
(autoturisme, camioane ~i vehicule speciale) ~i pietoni ce dau na~tere unor fort;e vertica-
le, orizontale, statice ~i dinamice.
Actiunile din trafic in functie de zona de aplicare pe pod pot fi actiuni aplicate
pe partea carosabila ~i actiuni aplicate pe trotuare.
II,4.2.2.1.1 Actiuni aplicate pe partea carosabila

Latimea partii carosabile ,.w" se masoara intre fetele bordurilor sau ale sis-
temului de protectie al vehiculelor, fara a se lua in calcul zona mediana dintre parapetele
de siguranta sau borduri, in cazul unui pod cu doua fire de circulatie individuale.
Pentru determinarea efectelor zonelor de incarcarea a partii carosabile a unui
pod aceasta este divizata in benzi teoretice.
Benzile teoretice de circulatie ,.w1" se obtin prin impart;irea latimii part;ii carosa -
bile la eel mai mare numar intreg posibil ,,n 1" conform tabelului 11.2:
Tabelul 11,2
l.i11mN pll'111 Numlrul benzllor U!imH unel benzl

c:arosablle w leor11tlce de clrculall• teorellce de clrculall• U~m-• zan•I rimase
w<5,4m
5,4 ms:w<6m
"'n,=2
=1 3m
w
w-Jm
0
2
6ms:w n, •lnr(i) Jm w-Jxn,
NOTA - De exemplu, penlru o parte carosabil6 cu la!imee de 11 m. n1 • Int(i) n 3 , o• 141imea

zonei nlmase este: 11 - 3x3,. 2 m.
Numarul, pozitia ~i numerotarea benzilor teoretice incarcate, se realizeaza ast-

fel incat efectele convoaielor de calcul sa fie cele mai defavorabile in scopul unei verificari
individuale.
Banda care ofera eel mai nefavorabil efect poarta numele de Banda nr.1, banda
care ofera al doilea eel mai nefavorabil efect este numita Banda nr.2, ~i a~a mai departe.
(a se vedea fig.2.3).
~ ©
1[ t - - - - - -
w @
1 f ____:___ Fig. 2.3

Anuf IX, nr. 3-4 / 2013 31
w ~ Latimea paf1;i1 carosab1le,
w1 -Latimea unei benz1 teoret1ce de c1rculatie,
1 = Banda t eoretica nr.l;
2= Banda teoretica nr.2;
3 = Banda teoretica nr.3,
4 = Zona ramasa
II.4.2.2.1.1.1 incardiri verticale - Valori caracteristice

a) Convoiul de calcul 1 (LM1):
Acest convoi este alcatuit din incarcari concentrate ~1 incarcari uniform distri-
buite ce acopera cele mai multe efecte din traficul alcatuit din camioane ~i automobile,
fiind utilizat atat pentru verificari locale cat ~i globale.
incardirile concentrate sunt reprezentate de s1stemul tandem TS alcatu1t din 2
osii cu greutatea ,.r-lQQk" pe fiecare osie. Osule au cate doua rot1 identice cu amprenta
la sol patrata cu latura de O 4 m conform fig 2.4:
~-M
I
I I
2,00
·.~t-1
Fig 2.4
Nata: atilt pentru verificari locale cat ~i generale se va aplica un singur sistem
tandem pe fiecare banda de circulatie cu precizarea ca pozitionarea acestuia se va face
centrat pe axul fiecarei benzi, in cazul verificarilor globale, ~i in pozitia cea mai defavo-
rabila in cazul celor locale, Fara insa a depa~i limita de 0.5 m intre doua sisteme de pe
doua benzi adiacente.
incardirile uniform distribuite sunt reprezentate de sistemul UDL cu greutatea
,,uqqk" pe metru patrat,
Valorile caracteristice ale incarcarilor Qk ~i qk pentru fiecare banda teoretica de
circulatie se gasesc centralizate in tabelul 11.3 iar pozitionarea acestora pe benzile tea·
retice in fig. 2.5.
Nata: Valorile incarcarilor prezentate in tabelul II.3 includ amplificarea dinamicii.
Coeficientii de cored;ie pentru inc5rcarile uniform distribu1te ~• concentrate ,,a~"
~i .,nQ" se iau egali' cu !(conform sectiunea 4-4.3.2(3)-SR EN 1991 ·2 ·2004/NB:2006)

32 Anul IX, nr. 3·4 / 2013
Tabelul II.3
Slstemul tandem TS Slstemul UDL

Pozl\la
ln~rcarva pe oslo Q,0 (kN) q,k (sau q,,.J (kNhn 2)
Banda numArul 1 300 9,0
Banda numArul 2 200 2,5
Banda num4rul 3 100 2,5
Alte benzi 0 2,5
Zona n\masA (q ,,) 0 2,5
Oqi Qll< Oqi Qll< Oq1 qik
::mm:!nm:i:mmmmmmmmmmmml:mmmumm
=f o.50•
Fig. 2.5
b) Convoiul de calcul 2 (LM2):

Acest convoi acopera efectele unui trafic normal pe elemente structurale scurte.
Pentru elemente structurale cu lungimi intre 3 m ~i 7m trebuie sa se utilizeze acest con-
voi de calcul. .
Convoiul LM2 este alcatuit dintr-o singura osie (fig.2 .6), cu greutatea '3QQak cu
Qak egala cu 400 kN, care include amplificarea dinamica ~i care se poate aplica oriunde
pe partea carosabila. Totu;ii daca este relevant se poate considera numai o singura roata
cu intensitatea de 200j3Q kN. Factorului ,.j3Q" = 1 (conform sectiunea 4-4.3.3(2)-SR EN
1991- 2 :2004/NB:2006). Suprafata de contact a fiecarei ro\i se considera de forma drep-
tunghiulara cu dimensiunile de 0.35 m ~i 0.60 m (fig.2.6).

Anul IX, nr. 2 / 2013 33
Legenda:
X axa longitudinala ood
1 bordura
Fig,2.6
c) Convoiul de calcul 3 (LM3):

Acest convoi este reprezentat de vehicule speciale sub forma unui set de indir-
cari pe os,i asamblate. Modelele de baza ale vehiculelor speciale corespund pentru
nivelun variate ale incarcarilor excep!;ionale care pot fi autonzate sa circule pe trasee par
ticulare ale re!;elei de autostrazi europene. Sunt admise vehicule cu la~1mea de 3,00 m
pentru os11 de 150 kN ~1 200 kN ~1 4,50 m pentru os11 de 240 kN.
in cazuri particulare, benefic1arul cu acordul autorita!;ii relevante poate stabih
alte convoaie de calcul pentru veh1cule speciale, precum ~1 regulile lor de aphcare care
se precizeaza in caietele de sarcini
Convoiul de calcul 3 se utllizeaza atat la venficari locale cat ~ globale.
Modelele de baza pentru convoiulu1 LM3 sunt prezentate in tabelele II 4 ~1 II 5
conform Anexa A - SR EN 1991-2:2005.
Tabel.II.4
Greublta totlllll Compun1tr11 Notalie
600kN 4oside 150kN 800'150

900kN 6 Ollii do 150 kN 900'150
1200 kN B osli do 150 kN 1200/150
sau 6 osi, de 200 kN 1200(200
10 otH de 150 kN 15001150
1500 kN
BOU 7 OSII de 200 kN .. 1 osle de 100 kN 15001200
12 osu de 150 kN 1800,150
1800 kN
sau 9 osi, d9 200 kN 1800/200
12 OSII do 200 kN 2400/200
MIU 10 osD de 240 kN 2400/240
2400 kN
sau 6 osi de 200 kN {ta distanl3 do 12 m) + 2400l200/200
6 osn de 200 kN
15 osii de 200 kN 3000/200
sau 12 osU de 240 kN + 1 osle de 120 kN 3000/240
JOOO kN
sau 8 osii de 200 kN (Lil distan\8 de 12 m) • 3000/200/200
7 osil de 200 kN
18 osll de 200 kN 3600/200
sau 15 osH de 240 kN 3600/240
3600 kN 3&'.>IY:!00/200
sau 9 o,i~ de 200 kN (la dlstania de 12 m) +
9 osi de 200 kN

34 Anul IX, nr 3 4 l 201'.
Tabel .II.S
Otlll de 150 kN Osilde:tOO kN Osllde 240 kH

n•4x150
GOOkN
•= 1.50m
n•8a150
900kN eu 1 SOm
n=8a150 n=Bx200
120011.N e• 150m •=150m
1500kN n • 10• 1:,0 n • 1 a 100 + 7 x .cuu
e • 1.SOm •• 1.50 m
n•12x 150 n•9x200
180011.N 11•1,SOm
11•150m
n•12x200 N•10x240
1=1.som •• 1.SOm
2400 kN
n•8x200+8a200
e • 5 x 1 5 • 12+ 5 x 1 5
n• 15x200 N• 1 a 120 + 12x240
e • 1.50 m •• 1.50m
JOOOkN
n"8•200•7a200
•"7X1,5+12+6a1,5
N"15x240
n" 18a200
•=1,50m
JliOOkN
• = 1.50 m
n•8x200+7x240
• . , . 1 so• 12 + e. 1 5
NOT!::
n - ......... oNlor rmAtpl,c:all W o,e,,lalla tecilwt au cln . _ grvp In (1<11).
• -----~1nrm1.
Valorile incarcarilor pe osie prezentate in tabelele de mai sus nu contin coefi-

cientul de amplificare dinamica. Pentru acest tip de convoi se intalnesc doua situatii de
deplasare in functie de viteza, ~i anume: deplasare lenta cu o viteza mai mica de 5 km/h
~i deplasare normala cu o viteza de 70 km/h. Pentru deplasarea lenta nu este necesara
atribuirea amplificarii dinamice, dar in schimb pentru o viteza de 70 km/h coeficientul de
amplificare dinamidi se poate calcula cu urmatoarea formula:
I unde L = lungimea liniei de

influenta
Suprafata de contact a
rotilor functie de clasa ve-
hiculelor speciale este pre-
zentata in fig.2.7.
0,30 m 0,30 m
1n-j-1-1.20 m j I m7
0,15 mi= t-1.20
I >; ·,,,., • '• -I ,-,,--...,~-- -z--,
b)
1,20
1~--- -I
Fig.2.7

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
35
Legenda:
X axa podului;
a) amprenta pentru ~iruri de ro1i de la 100 pana la 200 kN .
b) amprenta pentru ~iruri de roti de 240 kN.
Amplasarea vehiculelor speciale pe suprafata partii carosabile divizata in beni.
teoretice de rnculatie se va face in scopul obtinerii efectului eel rnai defavorabil, func·
tie de clasa acestuia. Astfel, pentru vehicule alcatuite din ~iruri de osii de 150 kN sau
200 kN pe o singura banda de circula1ie iar pentru cele alcatuite din osii de 240 kN pe
doua benzi teoretice alaturate (fig.2.8).
X X
~1.50-t•.so-j 1uo1
11-~;o,I -:::,-::. f
=I=: · · · --'· · '.: :· . ,_~ -.. :·.:. I c:=::::J: =
I ...........
c:::=J .}
1,50 ,
= i= t:':~.'~::'.tt>}r rx~i t- c=::J! ~ c=::J

I
1,!iO I
I
I
I
c:=::::J
I c:=::::J
Lc:::=J:== I
I © @
(D
l--s.oo--l-- 3.00---J--
1--3.oo---J--n.oo---t--
LAg•ndi t..gendl
$1Jurideosilde 150 kN sau200 kN(bz2.70m) ~ride osilde 2•0 kN ~,20 m)

X: Am pc,dulul X: Am pc,dului
(1) Banda 1 (1) Banda 1
(2) Banda 2 (2) Banda2
Fig.2.8
d) Convoiul de calcul 4 (LM4):

Acest convoi se refera la incarcarea din agtomera 1ie de oameni, fiind utilizat
numai la verificari generale ~i trebuie considerata numai ca situa1ie de proiectare tranzi·
torie. incarcarea consta dintr-o forta uniform distribuita ce. include ~i amp!ificarea dina·
mica ~i este egala cu SkN/m'. Aplicarea acestuia se face pe o lungime ~i 1a11me cores·
punzatoare a partii carosabile ~i daca este cazul ~i pe zona mediana.
11.4.2.2.1.1.2 incarcari orizontale - Valori caracteristice

a) For1a de franare ~i traq:iune:
Forta de franare ,.Q1k" este o for!a ce actioneaza in sens longitudinal podului la
nivelut suprafe~ei de rulare a partii carosabile. Aceasta se amplaseaza in axul oricarei

36 Anul IX, nr. 3·4 / 2013
benzi teoretice de circulatie, iar daca efectul excentricitatii nu e semnificativ poate fi apli-
cata pe axul pa,tii carosabile ~i uniform distribuita pe toata lungimea de incarcare.
Valoarea caracteristica Q1k este limitata la 900 kN pentru intreaga latime a po-
dului, ~i trebuie calculata ca fractiune din totalul sarcinilor verticale maxime corespun-
zatoare convoiului LMl, aplicabile benzii nr.1 dupa cum urmeaza :
Q1k = 0.60nQ1(2Q1k)+0.l0 Hq1Q1kW1L 5 900 (kN)
L = lungimea tablierului sau a partii considerate in calcul.

Pentru cazurile curente cand lungimea de incarcare L> 1,2 m forta de franare
este egala cu Qlk=360+2,7L S 900 (kN).
Limita inferioara a fortei de franare la podurile de ~osea este de 300 kN .
Fortele de franare asociate convoiului de calcul LM 3 se stabilesc de catre bene-
ficiar cu acordul autoritatii relevante, precum ~i regulile de combinare ale acestora ~i se
definesc in caietele de sarcini.
Fortele datorate tractiunii sunt egale ca marime cu cele datorate franarii dar de
sens contrar.
b) Forta centrifugi:
Forta centrifuga ,.Qtk" trebuie considerata ca o forta transversala ce actioneaza
la nivelul carosabilului finalizat ~i radial fata de axa acestuia. Valoarea caracteristica Qtk
a fortei centrifuge in care sunt incluse efectele dinamice este mentionata in tabelul 11.6
functie de raza in plan orizontal a axei partii carosabile.
Tab.II.6
O,. = 0,2 O, (kN) daca r< 200 m
Oa. = 40 Ov/r(kN) dacli 200 ~ r ~ 1500 m
01t =0 decli r ~ 1500 m
unde:
-r raza in plan orizontal a axei partii carosabile in metri
- Qv este suma tuturor incarcarilor concentrate ale sistemului tandem al
convoiului de calcul 1, adica l:, aqi(2Qik>·
Forta centrifuga Qtk se cosidera ca actioneaza ca o forta concentrata in orice
sectiune transversala a podului.
Daca este cazul, fortele transversale produse de derapajul vehiculelor datorat
franarii sau blocarii rotilor se ia in cosiderare. Se considera o forta de franare transver-
sala Qtrk egala cu 25% din forta de acceleratie longitudinala Q1k care actioneaza simul-
tan cu QJk, aplicata la niveluf suprafetei de rulare.
11.4.2.2.1.2. Ac1iuni aplicate pe trotuar

Actiunile aplicate pe trotuarele podurilor de ~osea se impart in doua convoaie
de carcul:
a) o forta uniform distribuita qfk,
b) o forta concentrata Qfwk.
BULETIN TEHNJC RUTIER

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 37
Cele doua convoaie se aplica separat pentru situa~ii de proIec~are permanente
~i tranzitorii.
11.4.2.2.1.2.1. Convoiul de calcul reprezentat de o forta uniform dis~

tribuita ,.qtk":
La podurile de ~osea care sustin trotuare pentru pietom sau piste pentru c1cli~t,
valoarea caracteristica a fort;ei uniform distribuita qfi< este de 5 kN/rn 2 Fofia se aplica pe
toata la!imea utila a troluarului
11.4.2.2,1.2.2. Convoiul de calcul reprezentat de o for\a concentrata

.. Qfwk":
Valoarea caracteristidi a fort;ei concentrate Qrwk este de . 0 k N ;1 actmneaza pe
o suprafata patrata cu latura de 0.10 m.
Daca la verificari se pot separa efectele generale ~• cele locale se recomanda
determmarea efecte or locale cu ajutorul fort;e, concentrate.
Nata ;n cazul : onelor de mspec!ie a podunlor modelu de cal >1I ut,lizat este eel
care produce efectele cele mai defavorabile dintre o fort;a uniform d1stnbu1ta de 2 kN/m
~I O fort;a concentrata de 3 kN aphcata pe O suprafa~a patrata cu dimenstunea de : 0 20
X 0.2Q)m •.
II.4.2,2.2 Ac\iuni ale vantului la poduri

Act1unile din vant sunt luate in calcul prmtr-un set de presiun , ~1 fort;e ale caror
efecte sunt echivalente cu efectele extreme ale unuI vant turbulent ~- ctIunea acestora
se materializeaza la mvelul suprastructurh cat ;1 a mfrastructuril pod Li· ilor
11.4.2.2.2.1 Aqiunea vantului la nivelul suprastructurii

Vantul actmneaza fata de axa tabl1erulu1 in plan onzontal ~1 vertical conform
ftgurii 2.9 :
Directla
vllntulul
Fig.2,9
L= lungimea tablierului [m]

B=latimea tablierului (m]
d=inaltimea pe direc\ia z, in functie de incarcarea sau neincarcarea poclului (m]

38 Anul IX, nr. 3-4/2013
Vantul genereaza forte pe x (directia perpendiculara pe deschidera podului),
y (directia in lungul deschiderii) $i z (directia perpendiculara pe tablier). Fortele produ-
se in directiile x ~i y sunt datorate surlarii vantului in diferite directii $i in mod normal nu
sunt simultane. In schimb, fortele produse in directia z pot fi rezultatul suflarii vantului
intr-un domeniu larg al directiilor $i se pot asocia in calcul cu oricare dintre for1ele de pe
celelalte directii atat timp cat genereaza un efect nefavorabil.
Rezultanta actiunii presiunii vantului asupra tablierului unui pod se calculeaza
simplificat fara a se evalua raspunsul dinamic:
Fwk = ~ rvb 2CAref,

unde Fwk = valoarea caracteristica a vantului care actioneaza asupra unei struc-
turi.
Pentru tablierele podurilor rutiere normale (Ls 40,00 m) nu se evalueaza ras
punsul dinamic.
11.4.2.2.2.1.1 Calculul fortelor din vant pe tablierele podurilor pe di-

rectia x:
Fwk = 21 rvb2CAref,x sau

fwk*= rvb,0* 2 CAref,x
in care:
• r = 1.25 kg/m 1 reprezinta densitatea aerului;
• vb este valoarea de referinta a vantului $i se calculeaza conform formulei:
cdir = 1, reprezinta coeficientul de directie;

Cseason = 1, reprezinta factorul de anotimp;
vb,O = este valoarea fundamentala a vitezei de referinta a vantului $i este indi-
cata in figura l(ROJ-Harta de zonare ~i tabelul l(ROJ din SR EN 1991-1-4:2006/
NB:2007.
• vb,o* = 23 m/s.
• C este coeficientul de for-ta a vantului. Acest coeficient poate fi calculat prin
doua metode:
Metoda 1 (metoda generala):
C = Ce cr,x in care:
• .,ce" este coeficientul de expunere
c~(z)= qP(z)
qh (vezi sectiunea 4.5 din SR EN 1991-1-4:2006)
Pentru cazul in care lucrarea de arta traverseaza un teren plat valoarea coefi
cientului de expunere se ia din figura 2.10 in functie de inaltimea la care se gase$te
obiectivul (pod, viaduct, pasaj) fata de suprafata terenului $i tinand cont de categoria
de teren (vezi tab.II. 7).

Anul IX, nr. 3-4/2013 39
Tabel 11,7
Cntogotil do tornn
I
Marn sau zone coslloro oMpuso vl!nlurllor vonlnd
0
dlnspre mam
I Locurl sau tcrcnuri ptoto ~i or!zontnlc l"U

11<.-gctu\ic nc,gliju!Jil!I fiirti obstm:olc
II Terenuri cu lart>a sou ob9tacole SirVJulere

(copm:i, ctlldlri) cu sepnm\11 do eel pujin dH 20 <la
or! lmllllmea obslacolulul
Ill Zone acoperlle do vegetat10 sou cil\dirl sau zone

cu obstncolo lzolato cu sopam\11 do cql mull do
20 do ori lnOl~mca obstocolulul (sol<:1. tcrcnuri
suburt>ano, pOduri)
IV Zone Tn cmo col pu\Jn 15 % din suprafotll osto

acoperitl:i cu conslruc\it care au mai mull de 15 m
in!!lllmo
c!.1 100 - l I
90 II I .I
I
80 t-
i
10 ·
ro -
·~
~
30 -
:IQ
!D
0
n.~ I0 2,0
Fig.2.10 - Va/on ale coeficientului de expunere Ce(z)

pentru factor orografic co=l ;;i factor de turbulenta k 1~1
Observar1e: Pentru poduri peste va1 adanc1 se va tine seama di" cre§terea v1teze1
vantulu1 datorata efectelor de paln1e
• M cr,x'' reprez1nta coefic1entul de for~a pe d1rec~1a ~
Coeficient • Cfx O• va fi luat din graficul din Figura 2 11

40 Anul IX, nr. 3-4/2013
c,•.o
2,4
2.0
1,8
1,S .
_ _ _ _ _ _ __,a) IBta de COI\IIN<lie $8U pa'N)<I~ 11o,cn;,1 (mal
1 )
: 1m..ol1de~%desct,lfl)
1D -------.J->,------..;•b) Cu - \ I SilU b.1nore de ZQ01!101 .au 1tallc
I I
I I
t I
I I
I I
0~ I I
I I
I I
I I
I I
0
o , 2 3 • ~ e 1 a g ,o ,, 12 bid.,
Fig.2.11 - coeficientul c,x,O pentru poduri
Raportul b/dtot se calculeaza funct1e de tipul sectiunii transversale a podului ~i

de faza de constructie (figura 2.12 s1 figura 2.13):
a) poduri aflate in faza de construct1e sau poduri cu parapeti deschi~• mai mult
de 50% din suprafata;
I ll Ill
a)
I I I
+----b--4
td., c::::J
+----b-t
td,,,
Fig. 2.12
b) poduri cu parapet1, bariere de zgomot sau trafic.
b) d.1 y du! -6
+---- b - t +---- b - t
Fig. 2.13
Nota: - daca fata expusa vantului este inclinata (figura 2. 14) coeficientul de
fo,ta Cfx,o poate fi redus cu 0.5 % pentru fiecare grad de inclinare n 1cu verticala dar nu
mai mult de 30%;

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
41
Fig.2.14
- daca tablierul este inclinat in sens transversal Cf)c,o poate cre;te cu 3% pen-
tru fiecare grad de inclinare, dar nu mai mult de 25%
Metoda 2 (metoda s1mphficata):

Conform anexe1 nat1onale SR EN 1991-1-4'2006/NB 2007 valonle de calcul
recomandate pentru coeficientul de forJ;a c aplicat podunlor sunt mdtcate in tabelul II.8
Tabel II.8
l
l:id1ot .;,S20m Ze" som
, OS 6,7 8,3
,__
40 3,6 4 ,5
Tabelul 11.8 se bazeaza pe ipotezele urmatoare: factorul orografic c0 = 1, coe-

ficientul de turbulenta k1 '" 1 ~i teren de categoria II. Penti-u valori intermediare ale lui
b/dtot ~i Ze se permite interpolarea liniara.
Raportul b/dtot se calculeaza conform figuril 2.13 1ar ze reprezinta inaltimea
de referinta luata ca distanta de la eel mai de jos nivel al terenului pana la centrul struc-
turii tablierului de pod fara a se tine searna de parapeti saJ alte dispozitive de protectie
~osea.
• Aref,x reprezmta aria de referinta pe care actioneaza vantul pe directia x
Aref,x = dtot L.
dtot = este definita in fig.2.13
L = lung1rne tablier definita in fig.2.9.
Aria de refermta se calculeaza in doua s1tuat11:

a) Pentru gruparile de incarcari fara incarcarea din trafic: aria de referinta se
calculeaza ca o surna a armor elementelor de beton sau metal anate pe directia de actiu-
ne a vantului la care se adauga suprafetele dispozitivelor de proteqie !jOse.i a caror
inaltime se ia conform figuril 2.15 ~i tabe\ului 11.9:
BULmN TEHNIC RUTIER

42 Anul IX, nr. 3-'1 / 2013
Perapel plin.
-
blrle<tde-""131
300mm barlora ~D ICCU~lalo pinO
Parapet
Flg.2.15
Tabel II.9 - inal~imea totala expusa vantului dtot
Dlspozitive de protec\le pe '°"" pe D perte pe doui Pli'1I

Parapet deschis sau barim de securitate deschlsA d+0,3m d+ 0,6m
Parapet plin sau bariera de securitate plin:I d+d1 d+2d1
Poropct dcschls ,1 baricn) de sccuritato dcschlsa d+0,6m d+ 1,2m
b) Pentru gruparile de incarcari cu incarcarea din trafic: aria de referinta se va

calcula in acela~i mod ca la punctul a) cu diferenta ca la calculul suprafetei totale pe care
actioneaza vantul, inaltimii ,,d" din fig.2.15 ~i se adauga 2.00 m de la nivelul paf1ii caro-
sabile independent de amplasarea incarcarilor din trafic.
11.4.2.2.2.1.2. Calculul fortelor din vant pe tablierele podurilor pe di-

reqia y:
in cazul in care se considera ca valoarea incarcarii vantului pe directia y are un
efect semnificativ atunci aceasta se va calcula astfel:
- pentru podurile pline, 25% din fortele din vant de pe directia x;
- pentru podurile cu zabrele, 50% din fortele din vant pe directia x.
11.4.2.2.2.1,3. Calculul fortelor din vant pe tablierele podurllor pe dl-

reciia z:
Forta din vant pe directia z are efecte semnificative doar daca are acela$i semn
cu forta din greutate proprie. Fortele din vant pe tablierele podurilor pe directia z se cal-
culeaza conform pa$ilor prezentati pentru directia x cu urmatoarele precizari:
• C = Ce•cr z unde cr z - coeficient de for-ta pe directia z, definit atat in sens as-
cendent cat $i descendent. '
in absenta experimentelor realizate in tunelul de vant coeficientul ,.Cf-,_" este
egal cu ±0,9. in aceasta valoare in care sunt incluse: o eventuala panta transversala a

Anul IX, nr. 3·4 / 2013
43
tablierului, panta terenului ~i fluctuatiile unghiului de inciden!;a ale vantului in raport cu
tablierul datorat unei turbulen1e.
Ca o alternativa coeftcientul de fon;a pe direc!;ia z poate ft evaluat cu ajutorul
ftgurii 2.16 in functie de raportul b/dtot·
F, ~ :
···\, iif -;'4=::::_{

8 av,~--
•• b ·-.,
t
fl= lncilnarea tabllerulul 131~ de or:zoota~
u ,;,unghiul aqiunii V<1ntulu1 cu oriz011tal11
fJ=a+/J
,,r
0,8 ...
0,6
I
1
0,4 I
'I
0,2 !:~---!--------------;:-..,.______
I
-0,4
-0,6
-0,8f-~..r.~--~======:=:;~::::·==.._
~~ -
Fig.2.16
unde:
- dtot = inaltimea tablierului nu se ia in considerare,inaU;irnile suplimentare
provenite din traftc sau echipamente montate pe pod;
- b = latirnea tablierului deftnita in fig.2.9;
- u = unghiul pe care ii face vantul cu orizontala poate fi considerat egal cu
±5° datorita turbulentei atat pentru un teren plat orizontal cat ~i pentru unul ondulat fa!;a
de care tablierul se afla la 30m inaltime.
- e = excentricitatea fon;ei pe direc!;ia x ~i poate Ii luata egala cu b/5.
• Aref,z reprezinta aria de referinta ~i este egala <Ju aria:
Aref,z = b·L, b ~i L deftni!;i in fig .2. 9 I
II.4.2.2.2.2 Ac\iunea vantului la nivelul infrastructurii
Efectul vantului pe pilele de pod se calculeaza urm'arind pa!jii prezenta\i mai sus
~i se recomanda a se utiliza prevederile paragrafelor 7.6, i.B sau 7.9.2 din SR EN 1991-
1-4:2006.

44 Anul IX, nr 3-4 / 2013
II.4.2.2.3 Actiuni termice la poduri:
Actiunile termice se aplica atilt la nivelul suprastructurii cat ~i la eel al infra
structurii podurilor.
II.4.2.2.3.1 Actiunile termlce la nivelul suprastructurii
Actiunile termice se aplica urmatoarelor tipuri de tabliere de pod:
• Tipul 1 - tablier metalic (grinda metalica casetata, grinzi metalice cu zabrele
sau grinzi compuse);
• Tipul 2 - tablier cu structura mixta;
• Tipul 3 - tablier de beton (placa de beton, grinzi de beton, grinda chesonata
de beton).
incarcarile produse de actiunile termice la poduri sunt impli1"1ite in doua compo-
nente: componenta de temperatura uniforma ~i componenta diferentelorde temperatur~ .
Valorile caracteristice ale incarcarilor au o probabilitate anuala de depa~ire de 0,02 pen-
tru toate situatiile de proiectare in afara de cea tranzitorie pentru care valorile de referin •
ta ale actiunii termice pot fi determinate conform anexa A SR EN 1991-1-5:2005.
II.4.2.2.3.1.1 Componenta de temperatura uniforma
Valoarea caracteristica a componentei de temperatura uniforma este asociata
fie C_?ntractiei, fie dilatarii fiind notata cu £ffN,contractie sau cu 6TN,dilatare pentru fiecare
caz in parte.
6rN,contractie = To·Te.min;
6rN,dilatare = Te.max·To;
• To - reprezinta temperatura initiala ~i este egala cu temperatura unui element
structural dupa incheierea fazei de constructie. Daca temperatura init1ala nu este cunos•
cuta, se poate utiliza valoarea temperaturil medii din perioada de constructie. Daca nu
exista date disponibile To"' 10°C.
•Te.min~' Te.max reprezinta componentele de temperatura uniforma minima ~i
maxima. Aceste valori se determina din graficul prezentat in figura 2.17 pentru intervale
zilnice de temperatura a aerului de 10°C:
r,_
r._
~-- ~--..---......----~
. :_._L:
"°
I
TTI
I
40
f l .. 1
JD t ~t-
.
20
...
.......__________...,.~
- -bl -40 ·» ·'10 •tO ID
Fig.2.17
,0 JO ._, SO
r_

Anul IX, nr. 3·4 / 2013
45
• T min ~i T max reprezinta temperaturile m1mme ~i raxime ~• sunt specificate in
hartile de izoterme NA.l(RO) ~i NA.2(RO) !jl in tabelul NA.1 RO) din anexa na\ionala Sk
EN 1991-1-5/NA.
11.4.2.2.3.1.2. Componenta diferen\a de temperatura
Campanenta diferenta de temperatura pe dire~ie vertic:ala este datorata
incalzirii ~i racirii fetei superioare a tablierulu1 de pod. Efectol diferente1 de temperatura
pe verticala este luat in considerare prin utilizarea unor componente liniare de diferenta
de temperatura echivalente cu llrM,incalzire !ji llrM.racire·
Pentru straturi de protec\ie de 50mm ~• pentru d1fente t1pur1 de tabher valonle
pentru llrM,incalzire !'i' llrM,racire se iau din tabelul II 10:
Tabel 11.10
Tip de tabUar
-- ~
FD~ s!:!P!!!9alil mal caldii
...1.&~1----1----
~-----4------="::.:Ti.=.:"!'llfllft
Tipul 1 18 13
Tab~erde el
Tipul 2: 15 18
Tablier_ru structurll rnlxlJ
I Tipul 3:
Tablier de beton:
- grin<lil chesonalil de beton 10 5
- gnncta do beton 15 8
- placa de beloo 15 B
Pentru straturi de protec\ie diferite de 50mm valorile pentru l'.TM,incalzire !j1

llrM,racire se multiplica cu factorul ksuprafata prezentat in tabelul JI 11 1n funqie de tipul
de tablier analizat.
Tabel II.11
Groshne slrlll
Tlpul t Tipul 2 I Tlpul3
F• l3 F. Fap Fajn Fap Fsta
deprotectltl auporloarfl lnlllrioart auparloari lnleriollr.l auparloan1 lnforloart
mal ,;111dA mal caldl mal caldA malcald! malcllldl mal caldl
fmm1 "-~ 11-- k .. k"~.i k--btJ I, ....
filn\ stral de 0,9 1,0 0,8 1.1

0,7 0,9
oro\nrflo
cu stral 1,6 0,6 1,1 0,9 t,5 1.0
lmoormeal>ll'1
50 10 10 1.0 1,0 10 1,0
100 0,7 1.2 t.O 1,0 07 t,D
150 07 12 10 10 05 10
l>alasl 1,4 O_B 1.2 0,6 1,0
0,6
/750 mrnl
'Volorikt oremntate mnrcrllltt va~ timlta !IUl]efbare -1ru ca:,,! ulllz!~ und eulcn '1chiso a s:ratu!ul de _......,
in general, componenta de diferenta de temperatura necesita sa fie

luata in considerare numai pe direqie verticala.
Campanenta diferenfa de temperatura pe directie orizanta/a se 1a in con-
siderare doar in unele cazun particulare (ex. configurat1a sau orientarea podulu1 pre-

46 Anul IX, nr 3-4 / 2013
supune expunerea mai accentuata la soare a unei parti fata de cealalta parte), iar va-
loarea este egala cu 5°C.
Componentele temperaturii (temperatura uniforma ~i diferenta de temperatura)
se pot utiliza simultan in situatia in care cazul de incarcare considerat genereaza efectul
eel mai defavorabil.
Se va utiliza urmatoarea expresie pentru determinarea cazurilor de incarcare:
ArM,incalzire(sau ArM,racire)+rnN Arn,dilatare(sau Arn,contractie)
sau
wMATM,incalzire(sau ArM,racire>+ ATN,dilatare(sau ATN,contractie)
• wN = =
0.35 lii UJM 0. 75 reprezinta factori de reducere;
La proiectarea podurilor cu tablierul alcatuit din grinzi casetate de beton armat
de mari dimensiuni, sunt luate in considerare diferentele de temperatura care se pot in-
registra intre peretii interiori ~i exteriori cu o valoare de 15°C.
II.4.2.2.3.2 Aqiunile termice la nivelul infrastructurilor de pod
La proiectarea pilelor de pod pentru evaluarea actiunilor termice se ia in con-
siderare diferenta liniara de temperatura intre fetele exterioare.
La proiectarea pilelor de beton cu sectiune plina sau casetata se utilizeaza va-
loarea de 5°C pentru diferentele liniare de temperatura intre fetele exterioare opuse.
La proiectarea peretilor pilelor pentru diferentele liniare de temperatura intre
Fata interioara ~i fata exterioara se utilizeaza valoarea de 15°C.
II.4.2.2.4 Aqiunile din zapada la poduri
Valorile caracteristice ale incarcarii date de zapada pe sol se determina avand
in vedere harta de zonare a Romaniei, prezentata in figura NA.1 ~i zonarea principalelor
localitati din Romania, indicata in tabelul NA.1 din anexa nationala SR EN 1991-1-
3: 2005/NA: 2006.
Pentru evaluarea incarcarii caracteristice date de zapada pe sol, valoarea gre-
utatii specifice a zapezii, s-a considerat y = 2.0 kN/m1 .
Pentru amplasamente situate la altitudini mai mici de 1000 m, valorile carac-
teristice ale incarcarii date de zapada pe sol nu iau in considerare variatia incarcarii cu
altitudinea ~i trebuie determinate astfel:
Zona 1: sk = 1.5 kN/m 2
Zona 2: sk = 2.0 kN/m 2
Zona 3: sk = 2.5 kN/m 2
Pentru amplasamente situate la altitudini de la 1000 m pana la 1500 m, valo-
rile caracteristice ale incarcarii date de zapada pe sol se determina cu relatiile:
sk = 1.5+0.00602(A-1000) pentru Zona 1
sk = 2.0+0.00560(A-1000) pentru Zona 2
in care:
• sk reprezinta valoarea caracteristica a incarcarii date de zapada pe sol
avand o probabilitate anuala de depa~ire de 0.02, in kN/m 2 ;
• A altitudinea amplasamentului, in metri.
Pentru constructii de poduri situate la altitudini de peste 1500 m valoarea incar-
carii date de zapada pe sol se poate efectua pe baza unor studii speciale la care trebuie
avute in vedere prelucrarea statistica a unor ~iruri lungi de date, de eel putin 20 ani,
privind caderile zilnice de zapada inregistrate pe amplasamentul respectiv.
II.4.2.2.S Impingerea pamantului din suprasarcina: Un calcul detaliat al
valorii carcateristice a impingerii pamantului din suprasarcina se gase~te in capitolul
VII.1.3.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
47
11.4.2.3. Aqiuni accidentale {Ad):
Actiunile accidentale asupra podurilor sunt cauzate de urmatoarele evenimente.
a) impactul vehiculelor rutiere asupra irifrastructurilor !ji suprastructurilor de
pod (inclusiv impactul asupra bordurilor ~i parapete!or);
b) impactul trenurilor asupra infrastructurilor de pod;
c) impactul navelor asupra infrastructurilor de pod.
lmpactul presupune un fenomen de interactiune intre un corp in mt~care lii o
structura, in care energ1a cinetica a corpului in mi!jcare este brusc transformata in ener-
gie de deformaiie. Impactul poate fi dur in care energia este dis1pata de corpul impac
tant sau slab, in care structura este pro1ectata pentru a se deforma !;i' a absorbi energia
de impact
Pentru proiectarea structurala ac1;1unile cauzate de impact sunt determinate cu
ajutorul une1 analize dmamice sau pnntr-un model s1mphf1cat reprezentate prmtr-o forJ;a
statica ech1valenta.
Analiza dinamica presupune determinarea proprietatilor mecanice ale corpului
in mi!jcare cat !;ii a structuru 1;mand cont de urmatoarele variabile· v1teza de impact, un-
ghiul de impact, mi!;jcarea corpulu1 dupa impact, comportarea !jl ca ractenst1c1le de defor
mare ale corpului i;1 structurii.
Modelul s1mphficat este ut11izat pentru venficarea rez1stente1,ech1hbrulu1 li' eva
luarea capacita1;ii de deformare a structurii care a sufent impactul
In proiectare se utihzeaza in general fortele stat1ce ech1valente
II.4.2.3.1 Impactul vehiculelor rutiere asupra infrastructurilor ~i supra-
structurilor de pod (inclusiv impactul asupra bordurilor ji parapetelor)
II.4.2.3.1.1 Impactul vehiculelor asupra infrastructurilor podurilor
a) Forte statlce ech1valente in cazul impactulu1 dur (pile rig1de ):
Val on le forJ;elor in funct1e de categona de trafc se gases-: in tabelul I I 12:
Tabel 11.12
Categoria de traflc Forta F,:, FortaFa,
(kNJ [kNJ
Autostr~. drumurl nallonalo ~I prlndpalo 1000 500
Drnmuri jude\ene in zone /\Irate 750 375
Drumuri In zone uroonc 500 250
• Fdx = for!;a pe direc~ie de mi~care a vehicu!ulu1;

• Fctv= forta pe direc~ie perpendiculara directiel de mers;
Fortele de impact Fdx !ji Fdy nu actioneaza simultan.
Aria pe care se aplidi forta rezultanta F (figura 2, 18) depinde de tipul de veh1cul
astfel:

48 Anul IX, nr 3-4/2013
- pentru camioane(vehicule cu greutate max. bruta mai mare de 3.50 t}
h = 0.50 ... 1.50 m de la nivelul par1ii carosabile sau teren
a = (0.50 m inaltime} x (min( 1.50 m,latime element))
- pentru autoturisme
h = 0.50 m de la nivelul partii carosabile sau teren
a = (0.50 m inaltime) x (min(l.50 m,lat1me element})
- -· .. .,_x
Fig.2.18 - Forta de coliziune asupra infrastructurilor de pod
• a = suprafata de aplicare recomandata a fortei

• h = pozitia fortei rezultante fata de nivelul carosabilului
• x = axul benzii de circulatie.
b) Calcul dinamic aproxlmativ:
Pentru un ~oc dur se presupune ca structura este rigida ;;i fixa ~i ca vehiculul
se deformeaza liniar pe durata impactului.
Forta de interactiune dinamica maxima:
F = vr · ,,/k- m , (vezi anexa C din SR EN 1991-1-7:2007)
Vr"" viteza vehiculului in momentul impactului;

k = rigiditatea elastica echivalenta a vehiculului
m = masa vehicului.
Nota: in lipsa unei analize dinamice, factorul de amplificare dinamica al raspun-
sului elastic poate fi aproximat cu 1.4.
11.4.2.3.1.2 Impactur asupra suprastructurii podurilor

Valorile de proiectare pentru actiunile cauzate de impact la suprastructuri se
gasesc in tabelul 11.13:
BULETJN TEHNIC RUTIER

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 49
Tabel 11.13 - Forl;e statice echivalente recomandate la proiectare produse de 1mpactul
autovehiculelor asupra suprastructurilor
Catogoria de tr.Ifie Foqa do proklctaro static achlvalontl

Fa,.
{kNI
Autostrazi, drumuri n91ionale vi principale 500
Orumurl Judelene In mno ruralo 375
Orumurl lo zone urbano 250
• Fdx = forl;a pe directie de mi~care a vehicu!ului;

Nota: Pentru a evita impactul spatiul de siguranta recomandat este intre 5.00 m
~i 6.00 m excluzand refacerile ulterioare aie caii de circula~ie de sub pod. in acest caz va-
lorile din tab.11.13 vor fi reduse cu un coeficient rF.
Modul de calcul al coeficientului ~F este prezentat in figura 2.19:
b
,
h Mio inaf1imea rwca tbera intre IIUl)raf3ln drumului ti lotradcsul cail do cifl:ulalie ;, Plldu!ui
ho os1o val0area mlnlma a tn3t\lml llbere, lnt111 supr.,fa\i, drumutul ii ln:radosul call do citcul3\kl a
podului, sub caru ltebuio lual in conwer&111 im;,adul esupra supmslr.Jdtrll. Veloarea reaimandalli
pontru ho csto du 5,0 m
h1 este valoama IMljlmll lbem Intro auprnfa!a dru,nulul fl inlrndostll dli de cltcolll\la B podului Penlnl
vale~ ogakl c:u h, fl mal mart, fl)f\a de Impact F nu tl9buie ~ - Valoorea r,icomandata
peniru r,1 eslft de 6,0 m ( + o marj;\ pantru utlarioarele retacon alo su:,rar9101 clill de dri:IAalle,
anbum In plan vertical vi .ilgeata podo,lul)
b esle difarenla de I ~ intm h, fl ho. adica b = h, - ~ Valoarea ~ pon!ru b BOle de

1,0 m Se a=iita un !actor de roduccte penllu F pen!JU valori ala lul II eupnnso Intro D fl 1 add
lntr& ho ~lh,
Fig.2.19 - valoarea factorului de reducere r F
Pentru intradosul tablierului se poate considern o forl;a cu unghi de inclmare

10° fa~a de onzontala conform figuni 2.20.

50 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
II.--<:: ,,-----:1 ~
F
F 10' 10'
h
h
X
•
• 1ste dlreclia de clrQJlalie
h cste lnal\imoa podului mlSYrata do la suprala1a drumului fio la intrados sau ta olcmontelo structurala
Fig.2.20 · forte de impact asupra suprastructurii
Suprafata de aplicare a fortei de impact este un patrat cu latura de 0.25 m .

II.4.2.3.1.3 For1e cauzate de izbirea bordurilor de catre vehicule
Actiunea datorata izbirii vehiculelor de borduri se considera ca o forta laterala
F • 100 kN ce actioneaza la 0.05 m sub nivelul superior al bordurii. Aceasta ac~ioneaza
pe o lungime de 0.50 m iii se transmite elementelor structurale. in cazul elementelor
structurale rig1de aceste forte se distribuie la 45°.
in cazuri defavorabile, se poate considera simultan cu aceasta forta din izbire
iii o incarcare verticala din trafic egala cu 0.75aQ 1Q 1k (vezi fig.2.21)
Fig,2.21 Forta din 1zb1rea bordurii de catre veh1cule

• 1 reprezinta trotuarul
• 2 reprezinta bordura

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 51
11.4.2.3.1.4 Forte din izbirea de parapetii de siguranta
in proiectare se cons1dera for!;Ej orizontale ~i verticale transmise elementelor
structurale datorate izbirii vehiculelor de parapeti.
For!;ele orizontale se aleg din tabelul 11.14. Nu exista o corelare intre Forj;ele de
izbire ~i nivelele de protectie a parapetilor directionali, acestea depmd numai de rigicli-
tatea imbinarilor ~' a pnnderilor sistemelor de protectie.
I
Tabelul 11.14 - Clase recomandate pentru forte orizontale transmise
parapetilor de siguranta
I
Clasa rDCOmimdatl I Fo,ta orizontilll (kN I
A I 100.
B I 200
C I 400
D I 600
• clasa A se atribuie unei conexluni slabe

• clasa D unei conexiuni rigide
Forj;a orizontala se aplica pe o lungime de incarcare de 0 50 m ~i la o inalti-
me de 100 mm sub mvelul superior al sistemului de protectie adoptat al vehiculului sau
1.00 m de la nivelul suprafetei de rulare.
For!;a verticala care actioneaza simultan cu forta orizontala dm izbire este de
0.7Snq1 Q1k·
Elementele structurale care sustin parapetii de siguranta se proiecteaza astfel
incat sa poata prelua un efect local accidental de eel pu~in 1.25 ori rezistenta caracte-
ristica locala a parapetilor.
11.4.2.3.2 Impa~ul trenurilor asupra infr~structurilor de pod
Pentru podurile de ~osea for!;ele) de proiectare provocate de impactul provocat
de deraierea trenurilor se stabilesc de catre beneficiar prin caietele de sarcini impreuna
cu autoritatea relevanta. Fiecare cerinta Se va baza pe O evaluare a riscului. Informatii
despre factorii ~i masurile care trebuie luate'in considerajre sunt indicate in ane)(a B pct.
B.9.4 din SR EN 1991-1-7.
11.4.2,3.3 Impactul navelor asupra infrastructurilor de pod
11.4.2.3.3.1 Impactul provocat de traficul pluvial !ji pe canal
Impactui dintre nave ~1 infrastructurile unui pod anate pe cai de navigare inte-
rioare trebuie considerat drept un fmpact dur.
Forta dinamica de impact poate fi obtinuta din urmatoarele expresii (vezi anexa
C, alineatul C.4.3 din SR EN 1991-1-7:2007):
- pentru deformatii elastice, Edef $ 0.21 MNm
Fd)'TIAI = 10.95 · JEd•f [MN)
- pentru deformatii plastice, Edef > 0.21 MNm
Fd,.,,,.1 = 5.0D•J(t + 0.128·Edo/) [MN]
• Edef - reprezmta energia de deformatie
Edef =Ea, in cazul unui impact frontal
Edef =Ea{l-cosn),in cazul unui impact lateral unde a<45°
• Ea - reprezinta energia cinetica totaia

52 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
in lipsa unei analize dinamice se iau din tabelul 11.15 valorile orientative ale
for1;elor corespunzatoare impactului navelor. For1;ele corespunzatoare impactului navelor
sunt materializate printr-o for1;a frontala Fdx ~i o fon;a laterala Fdy care actioneaza per-
pendicular pe for1;a frontala de impact ~i o componenta de frecare FR paralela cu Fdx·
Tabel II.15 - Valori orientative ale for1;ei dinamice datorate izbirii navelor
de infrastructurile podului pe cai de navigatie interioare
ClaSIICEMT" Tlpul de 19htrinlA 11.ungtmoa t Muam FOf18 F.,, C FOf18 F.,.

al navel
(ml (lone)' lkN) (kN)
I 30...50 200 ... 400 2000 1000
II 50 .60 400 650 3000 1500
II "Guslav Konig" 60...60 650 .. 1 ODD .. 000 2000
IV Clasa.EYropo· 80. ,90 1000 1500 5000 2500
Va Nav.\moro 90 . 110 1500 3000 8000 3500
Vb Rcmon:11er + 2 110 100 3000 6000 10 000 4000

ba1e
Via Remorci,er • 2 110 180 3000 .. 6000 10 000 4000
ba~e
Vlb Remon;her • 4 110 ••• 190 6000 •.. 12000 14 000 5000
ba~o
Vic Remorcl1er .. 6 190 ... 280 10000 ... 18000 17 000 8000
ba~e
VH Remorcher • 9 JOO 14 000 ... 27 000 20 000 10000
ba1e
' CEMT: Conler1n!a E~mpeana a Mlnlstentlor Transporlllrl'or, daslftcar& prllflU5a pe 19 lunle 1992.
aprobatll de Consiliul UniLll"ii Europene la 29 ocwnilric 1993.
• M.l5ll m In tone (1wna ~ 1 000 kg) lncJudo masa totaia a navol, lnduslv slruc1ura navel a rncan:a1uril
~I II c:ombvsl1bllulul. Aceasla es!e adesea numHll ..tooaJ de deplasare'
' Forjcle F• ond F., lndld dcctul masel hklmdlnPm1ce ;I se oazeaza po calculelc de fond uUllzllnd
cond,l1le ""Vllmle oon1ru nocare ctasa de caJe navlaobUII.
Nota: Se recomanda majorarea valorilor din tabel pentru consecinte majore

ale cedarii ~i reducerea lor in cazul consecintelor reduse. Valorile orientative pentru co·
eficientul de amplificare dinamica sunt 1.3 pentru impact frontal ~i 1. 7 pentru impact la-
teral. in zone portuare se pot reduce insa cu un factor egal cu 0.5.
Forta de impact datorata frecarii FR actioneaza simultan cu Fdy ~i este egala cu:
FR = µFdy, IJ = 0.4
Fon;ele cauzate de impactul traficului fluvial ~i pe canal au:
• punctul de aplicatie h=l.50 m deasupra nivelului relevant al apei
• suprafata de impact
b x h = bpila x 0.50 m, pentru impact frontal
unde bpila • reprezinta latimea unei pile de pod
bx h = 0.50 m x 1.00 m, pentru impact lateral
Nota: in anumite situatii relevante tablierul unui pod este proiectat pentru a

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
53
prelua o foria statica echivalenta cauzata de impactul cu o nava ce ac~ioneaza pe direct1e
transversala fata de axul longitudinal al podului a carei valoare este 1 MN ,
11.4.2.3.3.2 Impactul provocat de nave maritime

Fortele corespunzatoare impactului navelor sunt materiahzate printr-o fortii
frontala Fctx ~i o forta laterala Fcty care actioneaza perpendicular pe forta frontala de im-
pact ~i o componenta de frecare FR paralela cu Fdx·
0 analiza avansata a impactului navelor pentru ca1le nav1gab1le maritime asupra
structurilor de pod este prezentata in anexa C, alineatul C 4 4 din SR EN 1991-1-7 2007
Valorile fortelor de proiectare stat1ce echivalente sunt precizate in tabelu! 11.16,
cu precizarea ca este permisa interpolarea acestora.
Tabel .II.16 - Valori orientative ale fortei dmarrnce datorate

izbirli navelor de mfrastructurile podului pentru caile de navigare maritime
Cla6anavul Lunglmoa Masam" Fort,a Fd,"" FOJ1a l-c1y b.•

I=
(tone) (kN) (kN)
(ml
Mica 50 3000 30000 15000
Med1e 100 10000 60000 40000
Mare 200 40000 240 000 120000
Foal1o maro 300 100000 480 000 230000
~ Masa m ln tone (1 tona = 1 000 kg) include masa tolalil a navel. inciusiv slructura na11ei. a tnca~turii
~I a combustlbllulul. Aceasla este adesea num!IA "tonaj de deplasare". Nu lnc:ude ~I masa hldrnulcfl
15uplimcntaril.
b Fortele date core6J)Und une1 vrteze de apmximalJV 5,0 m/6. Ai::easta ,oclude ~ electel& mase
ludraulice supt mentare.
~ Uncle esle relevanl tmhuie sA se 1Inll BBl!ma Vi de efectul bulbik>r
Nota: Se recomanda majorarea valorilor din tabel pentru consecin~e majore

ale cedarii ~i reducerea lor in cazul consecin~elor reduse. Valorile orientative pentru co-
eficientul de amplificare dinamica sunt 1.3 pentru impact frontal ~i 1 7 pentru impact la-
teral. in zone portuare se pot reduce insa cu un factor egal cu 0.5.
Forta de impact datorata frecarii FR aqioneaza simultan cu Fdy ~i este egala cu:
FR= µFd}" µ = 0.4
Limitele suprafetei de impact ~i poz,~ia fortei sunt precizate in figura 2.22. li-
mitele recomandate pentru suprafata de impact sunt 0,50 I pentru inatt1me ~i 0,1 I pen-
tru latime, I = lungimea navei. Pe direq1e verticala pozitia fortei de impact poate n
considerata in intervalul ± 0. 5 I fata de nivelul de proiectare al apei

54 Anul IX, nr 3·4 / 2013
~1 ~r==::
~-
-------------7 Q •
·-
1//0,05(
_)~ ~r-: I
0
c; --
1
•• ...,.__,..___
,,
.... ---_,,,
Fig.2.22 - Suprafete recomandate pentru impactul navelor
Nati: in anumite situatii relevante tablierul unui pod este proiectat pentru a
prelua o fort;a statica echivalenta cauzata de impactul cu o nava ce actioneaza pe directie
transversata fata de axul longitudinal al podului. Valoarea fort;ei este 5% ... 10% din fort;a
de impact a prorei sau lMN in situatiile in care numai catargul navei este posibil sa
loveasca suprastructura.
11.4.3 GRUPARI DE ACTIUNI
Trebuie facuta distinctie intre starile limita ultime ~i starile limita de exploatare.
Verificarea uneia dintre cele doua categorii de stari poate fi omisa daca sunt disponibile
suficiente informatii pentru a demonstra ca se indepline~te cealalta.
Stanle hmita trebuie asociate cu situatnle de proiectare.
Situatule de proiectare sunt setun de conditii fizice care reprez1nta cond1tiile
reale intalnite intr-un interval de timp pentru care nu sunt depa~ite starile limita rele-
vante. Fiecare situatie de proiectare se caracterizeaza printr-o grupare de actiuni com-
pat1bile la care se fac verificarile pentru starile limita relevante.
Situatiile de proiectare se clasifica in :
a) situatii de proiectare permanente care se refera la conditii normale de utili-
zare, fiind relevanta in timpul unei perioade de acela~i ordin cu durata de viata proiec-
tata a podului (100 de ani). Pentru poduri, situatia de proiectare permanenta implica
actiunile permanente, inclusiv geotehnice, actiunile din trafic precum ~i actiuni termice
~i ale vantului;
b) situatii de proiectare tranzitorii care se refera la conditii de utilizare tempo-
rare a structurii fiind relevanta pentru un interval mult mai scurt decat durata de viata
proiectata a structurii. Se iau in considerare actiuni asupra elementelor componente al
structurii pe perioada manipularii acestora, actiuni geotehnice, pretensionarea arma-
turilor, deformatii initiale (deplasari ale reazemelor), actiuni termice, actiunea vantului,
a zapezii, a apei, prezenta personalului de executie, depozitarea echipamentelor utilizate
temporar sau a materialelor, etc.
c) situatii de proiectare accidentala care se refera la conditii exceptionale aplica-
bile structurii. [nginerul proiectant impreuna cu beneficiarul lucrarii sau cu autoritatea
relevanta trebuie sa stabileasca anumite situatii accidentale de proiectare pentru care se
va calcula structura respectiva;
d) situatii de proiectare seismice care se refera la conditii aplicate structurh
cand aceasta este supusa la evenimente seismice.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 55
Situatiile de proiectare trebuie alese astfel incat sa includa toate conditiile care
pot aparea in mod previzibil in timpul executiei §i utilizarn structurn
Starile limita ultime implica securitatea oamenilor li1 /sau securitatea structur,1
Urmatoarele st5ri limita ult1me trebuie verificate acofo unde pot fi relevante·
EQU - p1erderea ech1l1brului structurn sau a une, part1 a acesteia, considerate ca
un corp rigid, unde: vanatn m1c1 in valoarea distnbutiei spatiale a actiuni1or de la o sin-
gura sursa sunt considerate importante lii rezistentele materialelor de constructie sau ale
solului, in general, nu sunt decisive;
STR - cedarea interna sau deformarea excesiva a structuri1 sau elementel • r
structurale, mclus1v p1lo\i1, pe'retii de subsol, etc unde rezistentele materialelor de cons-
tructie sunt decisive: I
GEO - cedarea sau deformarea excesiva a solului unde rezistenta pamantu!u1
sau roci1 sunt semnificattve in asigurarea rezistentei;
FAT - cedarea la oboseala a structurn sau elementelor structurale
Starile llmita de exp/oatare imphca functionarea structuri1 sau a elementelor

structurale in cond1t1i normale de exploatare, confortul oamenilor §i aspectul (deforma t i1
mari lii fisuri extinse) lucrarilor de construct1e.
Venficarea stanlor limita de exploatare se bazeaza pe critern care urmaresc ur

matoarele aspecte:
- deformatii care afecteaza aspectul, confortul utilizatorilor, sau functionarc a
structurn, ~au care provoaca deteriorari flnisajelor sau elementelor nestructurale,
- v1bratii care provoaca disconfort persoanelor sau care hmlteaza eficien~a
functionala a structurii;
- deteriorari care pot afecta negativ aspectul, durabilitatea sau funqionarPa
structuru.
II.4.3.1 Grupari de ac\iuni pentru stari limita ultime (exclus oboseala)

Pentru gruparea actiunilor se considera trei situat11 de proiectare:
a) situa~ii de proiectare permanente !ji tranzitorii {grupari fundamentale):
Ed = valoarea de calcul a efectutui actiunii;

gGj,sup/gGJ,inf = coeficient partial pentru actiunea permanenta j la calcularea valorii
de calcul superioare/lnferioare;
Gkj,sup/ Gkj,inf = valoarea carcteristica1superioara/inferioara a actiunii permanente j;
p = valoarea reprezentatlva a unei aqiuni de pretensionare;
gp = coeficient partial pentru actiuni de pretensionare,
gQ,1 = coeficient partial pentru actiunea variabila principal5;
Qk,1 = valoarea1caracteristi~a a principalei ~ctiuni variab1te;
gQ,i = coeficient partial pentru actiunea variabila i;
ll'o,i "' coeficient pentru valoarea gruparii a unei actiuni variabile;
Qk,i = valoarea caracteristica a unei actiuni variabile asociate, i

56 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
b) situatii de proiectare accidentale:
Gkj,sup/Gkj,inf = valoarea carcteristica superioara/inferioara a actiunii permanente j;

p = valoarea reprezentativa a unei actiuni de pretensionare;
Ad = valoare de calcul a actiunii accidentala;
lf/1, 1 = coeficient pentru valoarea frecventa a unei actiuni variabile;
Qk,1 = valoarea caracteristica a principalei actiuni variabile;
412,i = coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a unei actiuni variabile;
Qk,i = valoarea caracteristica a unei aqiuni variabile asociate, i.
c) situatii de proiectare seismice:
Ed = !GkJ,sup+ !Gkj,inf+ P+Aed+I4J2,,·Qk,i

AEd = gl'AEk
Gkj,sup/Gkj,inf - valoarea carcterist1ca superioara/inferioara a aqiunii permanente j;

p = valoarea reprezentativa a unei actiuni de pretens1onare;
AEd • valoare de calcul a act1un11 se1smice;
gl = coefic1ent de importanta;
412,i = coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a unei actiuni variabile;
Qk,1 = valoarea caractenstica a unei actiuni variabile asociate, i.
Coeficientii partiali de siguranta precum ~i coeficientii de grupare se gasesc in
tabele Il.17, 11.18, II.19.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 57
lJ1
co
;?> CD
::, C .... Ac:llunt
STAREA UMITA ULTIMA-EQU
....,"'·"'........,.
-·-
~•.,.Pf'Ol.cwt~ -- .... liult• "".D1'11tKlar9 ~ .
--· --., ........
_x- 2lz
c; r-
·t(l,j.-,. }'c,u,1 Yo Y• 1'0 'Trouei ~ ra ·_rp ·ro ,;, t, !•
rUl..,. ••• - .
____
I ca,....., pn,p1• • ltrudYil Cit IC!! I DO 0"5
.
.:al -i
- ·~ . -
I-
- -
vJ :r
m 2
• ,
Q t ~ ~ . .~ 1C!I D-"'
DIil! - -
1111
I.Oil
Oil!
01& ,_;_ ~
-- - -
,z 3
i li!lpUIIIIM.pi,MrlNTIIICN-.....
~ .....
....... n
N ;::J --'
•
...I r.... , ~ ~ •
_,
1.\0
1.10
Doc
080
- 1.10
1.10
000
000
.
.
---~
c:: . .
·~.
0 ~M~-~[f!Cll'Wffll1fCUl"'M 1.00 100
.... ;:!
e 100 I DC
vJ
m
t-
1 1{;> DIil! - oz
.
;::i
a PrlKOl!lprlmaru 100 •
1
. 1.CX)1 . ·-
TS l.:slo 0.1~ . 'Ill u.u 1110 ODU . ruo"
i,-l,e(~ewONM111
,n11,1:1,13.14.11!!1 135 ·0 •0 . 040 000 - ·osa"·
-- .
0 UDl 'H5 '_040
,• -13=,- . ..,.., . . ·135 - ·0.0 Q.O ·COO . •OW•

--10 t
~
~ ftl
UtOI.MJ ltNlln"'
\Ml V11,12,fJ.f4.1423 135 . DOil . n, oco D.75 000 . .
I
075"1'S ',. .. 0.00 . 13.I 000 D.DC om
.
11
"
t 7'
0 olll'UOl
c..
•
9,10.12,13,1 ,1~.ffl.1!.D
.
'35
135
1.35
.
.
om
000
000
.
.
.
135
1.3.!
\31
000
000
·ooo
om
000
0.00 000
ODl'l
noo
-
.
.
-,, :II
• l IP J [tnfl~ pllltDMII
""'
:Milnl' Q1C 11,13.H,16, 19.1&.2'
,,. Oat 1.ll 000 040 QJ)Q .
t- j .:.! ~•1-- . 'W>J' C.15 e.oo .
13 .,,_, lM4[9tPlltn 1} Sl.1011,1%.14,1:a,u,.,sn ow '~
,,_,
. .
JI ""'
n,.-"T~
.. ' ,'·'"... ,j.
--
..!! 040'\JOI. o.,c,11,12.13 23 1" 000 0.00
t-
,.·~
>--
,.._ ~-,. 11.,2.13.16.17.2) 1!\0"
.
.
.
000
·om
,i•
,...,
150
000
·oao '
coo
a .- -
,.._
,..!.!
...!.!
,.
"'I>--
M;lur'JNJ~!I
~ ~ 4tn CCIDW'Oal• tip
F...•
l!,
•1.12.1l.t9,f7,Z:I
1!.11
11.10 11.12.13.1923
u
1M
160
-
11D.
\IX>
000
.
.ll.16
,...,
1->0
. .1.50
'""
"""
D80
0.75
061l OIO
0.75 on
050
ODO
~
,l;.
2:1
Accldontala
1----•--~na...
.. ........
UNl.etul ,.,.._ eMW'II intracrudunlor de pod
----
·~ 1• 4a ..,,4 - ~ . ,
,~ 1111,B"""TJ.,..
1!:l.14.11:lO.ll.23
. .
.
.
.
- .
.
1l S.lomul 10:.tt.~:.u.1u.s..1e.1e . . . 1,l()"
Tab.II.17 - verificarea echilibrului static at podurllor

"'
crt Acllunl
STAREA UMITA ULTIMA-STR
............,.....
Nt ....
,ncOfflPllllbfla
,...
&11111\1• fl 111,at.d•N 111•ra-11a
.,,, - ,.~ Yo >

- 111-,, 41, ,,.1,d.-. .,.._._.,
·t, 1 ..... 1'0,.. -10 r,
'
~-
Nd...... 111
1, 'I,
o,.,...
•-'••'ta
'
-- i
'
2
~&lllt...,. • 1trwturU in rn:lll1nC1
GNI.Ottt ...mt'f.-Or Mttn,ctwate

1..35 1.00 1.311 UJO
,oo
.
.
--' ....
1.lS 100 13$
3 JI Um,iltil#I . . plfllilnl p1 hptale ,.,_,_,.. ,,. 100 . 1311 I 00 " .
• . . . .
-- '
hptng..., l)tffl_,IUlt.ll 1.lS HXI 1J!I 100
lfn ... ti depta. . f'lnte~I ',a, 1).00 . I z,' om
e ID•IIDnnt11~., llll'ID •
ioo...,
llo.ton,,tWII tcortnci- ,, W'fl'l'N
1m 100 1.00 I 00 .
1 ~ •C01.11I ,-manfl• ,.,, 1.00 U5 1.00 . .
a Precct11pl1marwe . . 1n) ,m• I .
. .
-
TS 1:16 0.7' 1oe 07' 075 0 00 O:rt
):If' tt (Dtrt• Cll'OHD'II)
I .
--
UCL 10.11 l:Z.13.141' 1:16 0411 1:16 040 040 0 00 OX>'
p,. 1t(t~llillf') l.lll . 0.40 1:15 040 0.40 0.00 . Q OO
10
.
:
J
•
1;,.1, u.o
0.75"TS
It ' I 12.ll.1•.Hl.23 1 311
llll
om
O.aJ
.
1311
135
000
000
0 75
000
0110
o.ao
, ............
11
040'1/DL
I 10.12.13 H.15.1e_ 11.2)
l ;Jil om 1 J6 000 000 000
--
; ~• 2
-
0.. 135 om 13:I 000 000 0 1111
i a. .
OJ 1i
i
'C .,.,, , •. 10, 11 13. 14, 1~.10.10.::,
UI
1:JO
0.00
0.00 .
1:15
llll
0.00
0 00
D.<ll ODO
Q,O 0.00
l> C
,- u J Ir. 4 (,-ti CIRHbll
::, C
•
U.1 1~ · , t.10.1112.14 11,IUl.%1 00D 135 coo 075 o.ao
E.. !!I ..!!
tf'Otu.r•
0 1» 1 Ow
,x 2 -- gr. I 040"UDL
,_
ruo,11,1~13.ll 1.36 000 1311 000 000 000
..,.,.........,
W3 1311 OCD 136 000 000 000
::, m
-j
..!! ,_. 11,12.u.1e 11.n 150 080 HD CID .
;-, :r: It 11.12.13.1$.11.2' 1¥1 100 1 !D 100 .
w z JI AclwnH 1_,,,..... T 1~1e . 150 oeo 1,0 O«J oeo o.50 OIO
I n
,, ..!.!. "'-~&na • n,ull
_,,..,.,,.• .,....•1nu....a1•••
s. t.t<l.11 t2.tl,18..23 . . 1,0 C.IO
--
A
.......
NC
"
20 -echl WNCUl• W h.11•,.
11
15 18 1.1!1 l I :12_7.11
150 0.75 150 0 7S 0.1'
""' 000
.
...
C ;:j 21 Aa:ldtlntale - - . .cw.............................
,.. m
w ,, 22
2l SMmur
-.cw ......,.-- ,r1nittlud&rtltf •• , . .
1._ 11. 111.,1)72.%1
15.11.11.2021.:n . .
10 1 t.ll.13.14.1S.tt. II
l11 Tab.II.18 - proiectare elemente structurale cu/fara actiuni geotehnice

~
·-fl ... - LL~, . .
- ..-~ -·w ..
Ii
e,.
,_ - ' -
I I 1t
I I
'
-
ii Ill!;
1:i ,- Ii!
__ ._
•\
~!J'i' ._
!
.
Ji .. di<>Jd
~
D
R 8 8 8
., 0
I-.
o d
~ I!!
o le I~~ I ~
i
I& a
!! 1wtw
l •.J10 d
8 8 8
p O 0
8
0
Is a e
le•
ii
Cc,
.. -e's" '!.
G
_._
11
61'~
"1 •
•·c ~ ~ ., n
.,.,;..,; .. - ---RRR
n ~
-- -
',: 'lit R
-1-
_._
t - 1-
8 8 8 8 .. 8
•• 'j
-
,_-+- .
L--
1.
~
! h-'-
8 8 8
I
.. . ielw''i' B 8
" .. 8 8
...
'a"ci ~C, ii 813
I
i'
I
I! " 0 o,o
I
., 0 C
-1.-
- C
h,-.
C
-~
--
i - - ·- ..... ,... ~ - ·• . - l -- ·I· '. ,- .
1)
•l
1
I
'I!
-
'I! ~:? :: R RR
!- ... -
R
~ 8 8
-8 8 ~
f'
- - 10 '
es s 1
I< -8 8
- - 1- -8 ...
.II
I
.. ll
..~ ~
AA A
~; .. 2 Ii
;: ll
I
; ..,:!
~; :?- -.;~- ;;;~ ~;
i• ll ,~· ,..; !?!
.-:a ~ ;;
li•1
i!
I
!!
,
n
~
-
..;; !'
~
'!!
!!
~
. ..
::! D
ri N
- .. !/
i
l
• -
1
I C I
·,
1.
I •
·-·- -~ -
I
' ~ i1/
I J ' . ...
t
.. .. )j .. '
~
"' ~ L . 1] 1
I J I I I
BULET[N TEHNIC RU I ffR

60 Anul IX, nr 3 4 / 2013
Note:
1) Pentru verificari la starea limita de stabilitate, in prezenta precomprimarii
exterioare, daca o cre$tere a valorii precomprimarii poate fi defavorabila 1:lp = 1.3.
Pentru verificari ale efecteJor locale (ex. datorita ancorarii armaturilor pretensionate
preintinse) gP = 1.1.
2) Valoarea indicata in tabele se aplica pentru structurile de clase de impor-
tanta Ill. Pentru structuri incadrate in clasa de importanta II 41 2 = 0.20 iar pentru clasa
de importanta I 412 = 0.00.
3) Valoarea indicata in tabele se aplidi pentru structurile de clase de impor-
tanta III. Pentru structuri incadrate in clasa de importanta II YI = 1.10 iar pentru clasa
de importanta I YI = 0.85.
4) Valoarea indicata in tabel corespunde cazului in care se face o analiza elas-
tica liniara. P_entru o analiza neliniara YGj,sup = 1.35.
Nota:
La proiectarea elementelor structurale (fundatii, coloane, pile, ziduri laterale,
ziduri intoarse, ziduri de garda )(STR} implicand actiuni geotehnice si rezistenta terenu-
lui se vor folosi tabelele Il.18 si 11.19 in calcuJe separate. Valorile pentru dimensionare
sunt cele obtinute in situatia cea mai defavorabila.
II.4.3.2 Grupari de aqiuni pentru stari limita de exploatare
Pentru starea limita de exploatare se considera patru grupari:

a) Gruparea caracteristica se folose$te la verificarea starilor de exploatare
ireversibile:
Ed = valoarea de calcul a efectului actiunii;

Gkj,sup/Gkj,inf = valoarea carcteristica superioara/inferioara a actiunii permanente j;
410,i = coeficient pentru valoarea gruparii a unei actiuni variabile;
Qk,i = valoarea caracteristica a unei actiuni variabile asociate, i
b) Gruparea frecventa se folose$te la verificarea starilor de exploatare rever-

sibile:
Gkj,sup/Gkj,inf = valoarea caracteristica superioara/inferioara a actiunii permanente j;

411,1 = coeficient pentru valoarea frecventa a unei actiuni variabile;
'V2,i = coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a unei actiuni variabile;
Qk,i = valoarea caracteristica a unei actiuni variabile asociate, i.
c) Gruparea nefrecventa se folose$te pentru verificarea anumitor stari limita
de exploatare in special pentru poduri cu tablier de beton, sau parti de beton ale aces-

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 61
tora. Valoarea nefrecventa, definita doar pentru incarcari induse de traficul rutier, ac!;i·
uni termice ~i actiunea vantului se bazeaza pe o perioada de revenire de un an.
GkJ,sup/Gkj,inf = valoarea caracteristica superioara/inferioara a aqiunii permanente,j;

4-'1,i = coefic1ent pentru valoarea frecventa a uneI aqiurn variab1le i;
p = valoarea reprezentativa a unei ac!;iuni de pretensionare;
4-'l,infq - coeficient pentru valoarea nefrecventa a uneI ac!;1urn variabile ,
Qk ,1 - valoarea caracteristica a principale1 aqiuni variab1le,
Qk ,I = valoarea caracterist1ca a uneI actiurn vanab1le asociate, i.
d) Gruparea cvasipermanenta se folose§te la venficarea <,tanlor de exploa-

tare reversibile
Ed = !.Gkj,sup+ !.Gkj,inr+P+ltt>2,1·Qk,,
Gkj,sup/GkJ,inf = vatoarea carcterist1ca superioara/infenoara a aqIun1I permanente J,
P = valoarea reprezentativa a unei ac!;iuni de pretensIonare;
4-'i,, = coeficient pentru valo~_rea cvasiperm~nenta a uneI aqiuni vanab1le
Qk,i = valoarea!caracteristica a uneI ac!;iuni' vanabile as1cIate, i
Coefic1en!;ii de grupare se gasesc in tabelul II 20
I
STAREA UMITADE EXPLOATARE
~-.., Ac\lunl ..... I

Il -.-. ~
Nt crl.
... 111
I~
""'"ctor!tllcl
l'o
GNpoJN!'- ;n,paran~
1·_, t, t, ... \!'
cw=wtl
'¢,
gr, 1• (;l• rt:• n; I 075 0-75 DID 0111) 01~ 000

1 ca-ll LO.. 2.l,4,5,6 040 Cl4) Olll oeo a.:i 000
'
...._
,-.L
gr. 1 • (lnilu•I
II'. 1b
=·
LM2 134~6
040
000
04:J
0.75
Dill
000
Dill
• Dllll
Q«I
075
000
000
i OP.11·1$ llM OM 000
' 0 00
noo
000
,__
3
.
~
i
gr. 2
040'\.ct.
Q.1
a.
1.2_4.5J!.7 B
000
000
000
0.00
0.00
0.00
000
000
000
I
I
0.00
Oro
000
000
000
- 4 .! ~: l,:?,3.5,5,7 8 0 00 0.40 000 000 0 40 0 00
-·•-If
:;; ' gr. 31\'dC ..-
.!I ~ gr. 4 (pan•
5 ,:- !J.14(~'111~ 1 2,3.4 !!,7 B 000 0.75 OID 0 00 a 15 0 00
...._ j < I
noo O(tl 000
0.71'1S 000 000 '
-- e
'B
•. 5
IAi.:funea vflNul~
0 40'\.ct.
Ll"3
F.,i
,_;_3.45,78
3.4.5.B.9
000
000
000
000
000
020
000
000
DID
'I
I om
000
000
02:>
0.00
000
000
-"
I=,.~ 3.4.5.7.& , 00 I
9
10
,....,_,_,
Ac4iunH lamp.-.tu,n
---na.-..
T,!
s.,
llllii,t,nll,llul d'1 ~ I • lla
7,B
,.,
l.1,3.4,5
000
070
0,5
0.110
oro
075
Q!',O
OCJ
015
I O!ll
I 070
I OBO
0.6'.l
0!,0
0.7~
0.50
040
000
j
Tabel 11.20 - coeficien~i de grupare
I
I -
II.S DATE PRIVIND NATURA TERENULUI OE FUNDARE
II.5.1 Terenul de fundare
Terenul de fundare constituie suportul constructiilor ~i reprezinta volumul de
roca sau de pamant innuen!;at de incarcahle transmise de fundatii. ,

62 Anul IX, nr. 3·4 / 2013
Terenul de fundare poate fi alcatuit din roci compacte sau din pamanturi (roci
dezagregate).
in unele cazuri terenul de fundare este alcatuit din materiale de umplutura ar-
tificiale.
Rocile compacte sunt roci eruptive,metamorfice sau sedimentare cu legaturi
puternice intre particulele minerale, alcatuind masive continue sau fisurate.
in functie de rezistenta la compresiune axiala in stare saturata rocile compacte
pot fi stancoase sau semistancoase.
Pamanturile se clasifica in doua categorii:
- pamanturi necoezive;
- pamanturi coezive.
in functie de granulozitate pamanturie necoezive se clasifica in :
- blocuri;
- bolovani!j;
- pietri!j;
- nisip cu pietri!j;
- nisip mare;
- nisip mijtociu;
- nisip fin.
Pamanturile coezive se clasifica in functie de plasticitate !ii granulozitate in:
- argila grasa;
- argila;
- argila prafoasa;
- argila nisipoasa;
- argila prafoasa-nisipoasa;
- praf argilos;
- praf;
- praf nisipos;
- nisip argilos;
- nisip prafos.
Celelalte criterii de clasificare sunt conf. STAS 1243-88
11,5.2 Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundatie

Datele referitoare la caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare sunt
prezentate intr-un studiu geotehnic elaborat de catre o firma specializata in domeniu.
Continutul studiului geotehnic, programul !ji volumul lucrarilor de cercetare a
terenului precum !ii nomenclatorul minimal de incercari in laborator !ii pe teren se sta-
bilesc in conformitate cu STAS 1242/2 !ii Normativ MTCT 25/2004.
Studiul geotehnic se incheie cu concluzii asupra rezultatelor cercetarilor efec·
tuate !ji cu indicatii referitoare la:
- stabilitatea terenului;
- amplasamentul !ji sistemul constructiv recomandabile;
- adancimea !ji sistemul de fundare recomandabile;
• valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice !ii hidrogeologice ale
straturilor terenului de fundare;
- capacitatea portanta;
- deformatiile probabile ale terenului de fundare (absolute !ii relative);
- masuri pentru executie !ji exploatarea construqiei, impuse de conditiile

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 63
de teren ~i, in special, cele legate de apa subterana, ~i de urmarirea
tasarilor in timp;
- necesitatea epuismentelor ~i modul de realizare a acestora;
- incadrarea terenurilorin categoriile prevazute de reglementarile spe-
cifice referitoare la lucrarile de terasamente.
Anexele stud1ului geotehnic constau din:

- planuri de situatie ale amplasamentulul, cu indicarea pozi!;iei lucra-
rilor de cercetare ~i a construqiilor proiectate;
- har!;1 cu particularitatile geologice - tehnice geofizice ~1 hidrogeologl-
ce ale amplasamentului sau ale reg1uni1 respective ,
- profile geologice;
- fi~e de stratificatie cuprinzand i;i rezu ltatele analizelor de laborator;
- calcule ale deformatitlor probabile ~i dragrame compresiune-tasare;
- buletine de anallze hidrochimice.
II.6 MATERIALELE SPECIFICE LUCRARILOR DE PODURI. CARACTERISTICI
II.6.1 Betonul
La proiectarea podurilor din beton, beton armat sau beton precompnmat -;e
aplica prevederile din SR EN 1992-1-L2004, SR EN 1992-2 2006 precum i;i cele cuprin 'ie
in anexele nationa'e corespunzatoare
RezIstenta la compresiune a betonului este definita de clasa de rezistenta a
acestuia care reprezinta rezistenta caractenstica (fract1lul 5%) masurat a pe c1hndru (fckl
sau pe cub (fck,cubel• Clasele de rezistenta din eurocodul 2 se bazeazc pe rezIstenta ca
ractenstica masurnta pe cilindru, fck , determinata la 28 z1le.
Rezistentele caractenstice fck ~r caracterist1c1le mecanice corespunzatoare nece-
sare pentru calcul sunt indicate in tabelul II.21.
intre rezistentele caracteristice la compresiune determinate pe c1hndrn (fckl ~•
rezistentele medii la compresIune (fem) i;i rezistentele med1I la intmdere ax1ala (fctml din
tabelul II.21 ex,sta urm5toarele relat11.
fem - fck + B (MPa)

fctm= 0,3 · fck 3 pentru s CS0/60
Relati1 de calcut pentru determinarea rezistenteI betonuluI si modulului de elas-

ticItate la timput t:
fck(I) = fcm(I) - 8MPa 3 <; t < 2Bzile
1ck (I) = 1ck t > 2821le
Rezistenta medie la compres;une a betof!ului la varsta t depinde de:

Clas a de rezistcnta a c1rnentului; - clasa R. CEM 42,SR, CEM 52,SN ~1
CEM 52,SR
• cla sa N: CEM 32,SR ~i CEM 42,SN
· clasa S : CEM 32,SN

64 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
Conditiile de tratare dupa turnare: - Elementului de beton este/nu este supus
la tratament termic
Varsta reala ta betonului se corecteaza in functie de temperatura.
nr_etape_de_incalzire [ - ( ~:~: - ~~}~1 ]

tr= I e \ K / ·t.t i
i a 1
s.f 1- 2 8day I
1
11 cc<tl =e \ ! I
in care:
- fcm(t) este rezistenta medie la compresiune a betonului la varsta t zile

- fem este rezistenta medie la compresiune a betonului la 28 zile
- 13cc<t) este un coeficient care depinde de varsta t a betonului
-t este varsta betonului, in zile
-s este un coeficient care depinde de tipul de ciment:
=0.20 pentru cImentun clasa R
=0.25 pentru cimentun clasa N
=0.38 pentru cimenturi clasa S
Rezistenta medie la intindere directa a betonului la varsta ta betonului se poate

admite:
a= 1.00 t<28zile
n = 2/3 t>28zile
Evolutia modulului de elasticitate secant in timp poate fl estimata:

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 65
°'°' Cl.ne de re:tlstenia pentru betcn
--
Expreell analltlce/
Comentanl
- --- -
,~ I
12 16 I 20 25 30 35 I 40 45 50
I
55 60 7D so
.l 90 I clC"
•::i
(MPa)
- -
OJ
C
r l,iu,,,. 15 I 30 37 45 50 55 60 67 75 85 95 105 I rD
......~
20 25
=~
C
.x-z
(MPa)
fem 20 24 28 33
I
38 43
t- 48 53 58 63 68 78 88 98 t_~ "I•+ 8 (MPa)
- ...
I '
-l (MPa) N
::i
:, m
I 2.B 2.9 32 3,5 I 3 B I 4,1 4.2 4,4 4.6 4.B ! I.•• = 0 30l<r., r.,, ,:C50A;O
~-
uJ :I: Im 1.6 11,9 l 2.2 5,0 I
,z (Mf'll) lc:m=2 12 ln{1+{fan/10))" C50l60
...... (")
I 21
I
29
I
I 34
!
3.5
----- iiln
r.~ .., so7, t ,..
QJ
N ;XJ
oc
fc,.,0,0$_!..J,1_[_1,3_- 105_
(MPa)
..!,8_ 2,0 2:! 2.5 : 3.0 3.1 3.2
-- cuannla5%
n
nr
... ::l
Wm
;o
._ - -
le; o9'
-I 2.0
I
2,5 29 3,3 38 42 46 0
- I
53 55
I
5,7 6,0 6,3 66 , .._. c," 13, t .

....
~
o:
[MPa)
E.::i
(GPal
-- 1
27
' 29
-
30 I 31 33 34 •
3~ 36 37 I 38
+--
I
I
39
I . . 41 43 44
cuantlla 95'Vo
E ,. = 22t(r""y1of '
lf'"'lnMPa)
Q.
rD
- I t- ~
Jtl ('-! I 1,11 1,9 2,0 2,1 2,2 ' 225 23 24 2 45 1 2 5 I 2.6 I 2.1 2.B J 2,11 c, 1
('l,o)" 0 7 f..,, " < 2 B
..
I
r -- .,.,.
::i
....,,('l,o) I 3,5
•
3.2 3,0
I
I
2.8 2,8 2,8 perrtru I , ~50 MPa
ec.,("-l=2,B+27l(9B-forY100f
""
!!!.
'
---
I ~ -- - -- . - - Q.
rD
' r..(""'I L 20 I 22 I 2J 24 2.5 26 a 1111 V - llgU'2 2.23

pentru r,. ~50 MPa
C.
fl)
,~rs-,
~ - -=----=-- - -
3 ,5
- -- ~
+ 3,1 f29 2,7

I
26
- J_SJ~•2.Dttl a,•,·f,-5<:)),IJ
2.6 j a 1111 vedea flgura 2 23
- o'
3
: pemru f ,; 50 MPa ~
,_ c , i{'l-)=2,6+35!(!1().l")/1001
1
it,'
~1
I
- I I !!!.
I 20 j 175 16 145
-
14 1.4 pentru h ~ 50 MPa fl)
"1,;·
n
..., ('-!
-- -
1 75
-
2 .0 22
---
2.3
....
n=1 4+23 'j(90. I · )1100(
a • vedea r111ura 2.24
- -
er
/1)
~
0
I pentru f , ~50 MPa ::i
C
c.,,{'Lr-1 75+0.5§(f~50Y4Dl
--- - -
&.';J (',,) 35 31 29 2,7 26 26
t
11
c
I
I
' ~ .. C,;fW f ",}'/90 !,i)l,Z.
Diagrame efort-deforma\ie pentru beton: - sunt utile catcutulu1 sectiunilor.
fo · •--•••••••;,,.. -
----------
: :
I :
.. : .:
,. I
:
Figura 2.23 - Diagrama parabola-dreptunghi pentru beton comprimat
in care:
Ec2 este deformat1a atinsa la efortul maxim, conform tabelului 11.21;
Ecu2 este deformatia ult1ma, conform tabelului 11.21.
Sunt adm1se ~i alte relatii efort-deformatie simplificate, cu cond1t1a ca ele sa fie

ech1valente, sau ma, acoperitoare, decal cea definita in fig. 2.23 - de exemplu diagrama
biliniara din Figura 2.24, (efortul de compresiune ~, scurtarea reprezentate in valoare
absoluta), cu valonle ec3 ~i ecuJ conform tabelului 11.21.
f« ----------·-····,!- - - - - - - - - -:
I : i
D E',. 1c-;•• ~--
Figura 2.24 - Diagrama biliniara
Se poate admite o d1agrama dreptunghiulara de compresiuni in beton (a~a cum

este reprezentata in Figura 2.25). Coeficientii /, care definesc inaltimea utila a zonei com-
primate ~, h, care definesc rezistenta efectiva, au valorile:

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 67
I = 0,8 pentru fck s 50 MPa
h = 0,8 - (fck -50)/400 pentru 50 < fck S 90 MPa
!ji
,, = 1,0 pentru fck s SD MPa
1/ = 1,0 - (fck -50)/200 pentru 50 < fck s 90 MPa
-_ --_~-- ~ --~ _:t~-_ F.
d
-...... :i..
F,
Figura 2.25 - Diagrama dreptunghiulara
Rezistentele de calcul la compresiune (fcdl !ji la intmdere (fctdl se determin5

astfel:
in care:
- Uec este un coeficient ce se utilizeaza d1ferentmt, in funct1e de raportul dintre
solicitarea de lunga durata !ii sol1c1tarea totala, astfel:
• u,c = 0.85, pentru cazul in care solicitarea de lunga durata repreztn-
ta eel putin 90% dm solicitarea totala;
• <tee = 1.00, pentru cazul in care solidtarea de lunga durata reprezm-
ta eel mult 50% dm solicitarea totala;
• nee se obtine prin interpolare liniara intre valorile 1.00 ~i 0.85, pen-
tru situatii intermediare ale raportului dintre solicitarea de lunga du-
rata ~i solicitarea totala.
Nata: - pentru elemente comprimate excentric turnate in pozitie vertica/a sau
inclinata
• coef1centul nee se reduce cu 25% pentru elemente a caror dimens1u-
ne minima a seci;iuni1 transversale este sub 300 mm
• coeficentul ace se reduce cu 15% pentru elemente a caror dimens1u-
ne minima a sectiunil transversale este mai mare de 300 mm
- pentru elemente compnmate excentric tumate in pozifie orrzontala
• coeficentul <lee se reduce cu 15% ;
- u,t =LOO coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rez,s-
tente1 la intindere !ji de efectele nefavorabile ce rezulta din modul de apl1care al incarcarn

68 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
- gc este coeficientul partial pentru beton.
• gc = 1.50, pentru situatii de proiectare permanente ~i tranzitorii
• gc = 1.20, pentru situatii de proiectare accidentale.
- fck• fctk,0,05 sunt definite in tabelul 11.21
Valorile modulului de elasticitate secant Ecm sunt date in tabelul 11.21.

Coeficientul lui Poisson poate fi luat egal cu 0,2 pentru beton nefisurat ~i
zero pentru beton fisurat.
Coeficientul liniar de dilatafie termica poate fi luat egal cu 10 •10·6 K· 1•
Curgerea lenta $i contractia betonului depind de umiditatea mediului, de di-
mensiunile elementului si de compozitia betonului. Curgerea lenta depinde, de aseme•
nea, de varsta betonului in momentul primei incarcari precum ~i de durata ~i intensitatea
incarcarii.
Coeficientul de curgere lenta rp(t,t0 ) poate fi calculat astfel:
in care:
rro -este coeficientul conventional de curgere lenta ~i poate fi asimilat cu:
cpRH - este un factor care tine seama de influenta umiditatii relative asupra co-
eficientului conventional de curgere lenta
_ RH
1
"'RH 1+ 100
pentru fem !;; 35 Mpa
0.1·3J ho
'l'RH pentru fem > 35 Mpa
RH - este umiditatea relativa a mediului ambiant in %;

ho - este raza medie a elementului, in mm;
2Ac
ho Ac - este aria sectiunii transversale
u
u - este perimetrul elementului in contact cu atmosfera
n 1, n 2 - coeficien\i ce tin seama de influenta rezistentei betonului
"2
( 35 )0.2
\ fem

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
69
J3(fcm) - este un factor care tine seama de influenta rezistentei betonului asupra
coeficientului conventional de curgere lenta ·
16 8
Jtcm
fem - este rezistenta medie fa compresiune a betonului la 28 de zile, in Mpa;
J3(t0) - este un factor care tine seama de influenta varstei betonului in momentuf
incarcani asupra coeficientufui conventional de curgere lenta;
(1o)= ~0.1+to0,2)1
1
11
t 0 - este varsta betonului la momentul incardirii, in zile
lnfluenta tipului de ciment asupra coeficientufui de curgere lenta al betonului

poate fi considerata modificand varsta de incarcare t0 conform expresiei:
9
ta to.r·( + 1)" ;;,: o,s
2 + 'o.T 1 2
to.T - este varsta betonului in momentul incarcani, in zile, corectata in funct1e

de temperatura, conform expresiei
~
n [ -(
e
27:~;r~, 65)ir13
•,1t
I
i
i-1
tT - este varsta betonului corectata in functie de temperntura, care inlocuie:;te
tin expresiile corespunzatoare
T(llt1) - este temperatura pe durata l'lti, in oc
l'lti - este numarul de zile in care temperatura este T
u - este un exponent care depinde de tipul de dment
= -1 pentru cimenturi din clasa S
= O pentru cimenturi din ctasa N
= 1 pentru cimenturi din clasa R
J3c(t,t0 ) - este un coeficient car~ indica dezvoltarea curgerii fente in functie de
timpul dupa incarcare, ~i poate fi exprimat cu expresia urmatoare
t - este varsta betonufui fa momentul considerat, in zile

t0 - este varsta betonului fa momentuf incarcarii, in zile
t-t0 - este durata neajustata a incarcarii in zUe
PH - este un coeficient care depinde de umiditatea refativa (RH in %) :;i de
raza medie a elementului (ho in mm). Se poate estima cu:

70 Anul [X, nr 3-4 / 2013
18
IIH 1.5-f1 + (0.012·RH) ltio+ 250 s 1500
pentru fem :S 35
18
1_5.f1 + (0.012·RH) lho+250·n3 s 1500·n3
pentru fem > 35
rL3 - coeficient ce tine seama de innuenta rezistentei betonului
u3 ( f:rs
Deformatia totala de contractie se compune din deformatia datorati
contraciiei de uscare !ji din deforma\ia datorati contraqiei endogene
•cs •cd + •ca
in care:
Ecs - este deformatia totala de contractie
Ecd - este deformatia datorata contractiei de uscare
Eea - este deformatia datorata contractia de endogene
Valoarea finala a contractiei de uscare Eed.w este egala cu khecd.O
Ecua\ii de baza pentru determinarea deformatiei specifice datorate

contraqiei de uscare
Deformatia de contractie de uscare de referinta Eed.O se calculeaza cu
(_"ds2· fem)]
tcd.O - [
0.85· (220 + 110·ad51 }e\ 6
fcmO/ -10- -11RH
IIRH 1.5s-f1-{ RH
l \ RHo /
/1J
in care:
fem - este rezistenta medie la compresiune (MPa)
femO = 10 MPa
udsl • este un coeficient care depinde de tipul de ciment

= 3 pentru cimenturi din clasa S
= 4 pentru cimenturi din clasa N
= 6 pentru cimenturi din clasa R
nds2 - este un coeficient care depinde de tipul de ciment
= 0.13 pentru cimenturi din clasa S
= 0.12 pentru cimenturi din clasa N
= 0.11 pentru cimenturi din clasa R
RH - este umiditatea relativa a mediului ambiant in %
RHo - 100%

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 71
Evolutia contractiei de uscare in timp este indicata de:
r cd.oo - kh'ccd.O
kh - este un coeficient dependent de raza medie ho, conform tabelului
ho kh
100 1
200 0.85
300 0.75
500 0.7
in care:
t - este varsta betonului la momentul considerat, in zile
~ - este varsta betonului (zite) la inceputului contraqiei de uscare (sau umnare)
in mod normal, aceasta corespunde sfar!jitului tratamentulu1
ho - este raza medie (mm} a sectiunii transversale
= 2Ac/U
cu:
Ac - aria sectiunii de beton
u - perimetrul partii sectiunii ei<puse la uscare
Deformatia datorata contraciiei endogene este indicata de:
in care:
= 2.5·( fck_grinda - 101.10-6

MPa )
(-0.2,j I I
llas(t)=1-e\ day/
t - timpul exprimat in zile.
11.6.2 Armatura nepretensionata

Comportarea armaturilor pentru beton armat este definita de proprietatile ur-
matoare:
- limita de elasticitate (fyk sau fo,2k)
- Umita superioara reala de elasticitate (fy ma,c)
- rezistenta la intindere (ft)

72 Anul IX, nr. 3-4/2013
- ductilitatea (Euk ~i ft;fyk)
- aptitudinea de a fi indoite
- caracteristicile de aderenta (fR: a se vedea anexa C, SR EN 1992-1-1)
- dimensiunile sectiunii $i tolerantele
- rezistenta la oboseala
- sudabihtatea
- rezistenta la forfecare $1 rezistenta sudurilor in cazul plaselor sudate $i a car-
caselor sudate.
Limita de curgere $i rezistenta de rupere sunt definite ca valori caracteristice ale
fortei de curgere, respectiv ale fortei maxime impartite la aria nominala a sectiunii trans-
versale.
in calcul, diagrama reala (u - E) pentru armaturile din otel laminate la cald se
inlocuie$te cu o diagrama idealizata prezentata in fig. 2.26 cu k s- (ft /fy)k-
A Diagrama simplificata
B Diagrama de calcul
kf,. r __ -_;-~:.:::•~:kf-.•
'•k ------,- - - - , /- - - - - -
---- - - - --: kf,,Ji(
t
f,,I' E, C
ud ...
,t,· ..
Figura 2.26 - Diagrama efort-deformat1e simplificata $i diagrama de calcul pentru

oteluri pentru beton armat (intinse sau comprimate)
Valoarea med1e a masei volumetrice se poate considera 7 850 kg/m 3•

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate E5 se poate lua 200 GPa.
11.6.3 Armaturi pretensionate

Armaturile pretensionate utilizate, sub forma sarmelor, barelor sau toroanelor,
trebuie sa fie in conformitate cu standardul EN 10138.
Armaturile pretensionate (sarme, toroane $i bare) trebuie clasificate in functie
de caracteristicile urmatoare:
(i) rezistenta, (fpo,tkl, prin raportul dintre rezistenta la intindere ~i limita de
elavsticitate conventionala (fpk /fpo,tkl ~i prin alungirea sub incarcarea maxi-
ma (euk);
(ii) clasa, care indica comportarea la relaxare;
(iii) sectiune;
(iv) caracteristicile de suprafata.
Limita de elasticitate conventionala la 0, 1% (fpo,tkl $i valoarea specificata a
rezistentei la intindere (fpk} sunt definite ca valoarea caracteristica a incarcarii direia ii
corespunde o alungire remanenta de 0, 1%, respectiv valoarea caracteristica a incarcarii

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 73
maxime la intindere axiala, impart1te la ana nominala a sect1un11, a!ja cum se md1ca in
figura 2.27.
"
~ ------------------
r.•
Figura 2.27 - D1agrama efort-deformatie a otelurilor de precomprimare tipice

(efortul de intindere ~i deformatia apar in valon absolute}
Valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luata 205 GPa pen-

tru sarme !ji bare. Valoarea reala poate varia intre 195 GPa !ji 210 GPa, in functie de
procedeul de fabricat1e . Se recomanda sa se ut1hzeze valoarea md1cata in Agrementul
Tehnic al armaturi1. Pentru toroane, valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate
fi luata 195 GPa. Valoarea reala poate varia intre 185 GPa !ji 205 GPa, in funct1e de fabn-
catie. Se recomanda se utilizeze valoarea indicata in Agrementut Tehnic al armaturn
Masa volum1ca medie a armaturllor pretens,onate poate fi luata in calcul egala
cu 7850 kg/ml.
Se poate adm,te ca pentru armatunle pretens1onate amplasate in structuri,
valo-rile indicate ma1 sus sunt valab1le pentru temperaturi cuprinse intre -40°C ~i
+100°C.
Valoarea de calcul a efortului in armatura fpd, este fpo,ik/g 5 (a se vedea figura
2.28).
f,, t,.,J")I
."·· 1;.,
A Diagrama s1mphficata
B D1agrama de calcul
Figura 2.28 - Diagrama efort-deformatie simplificata :i' diagrama de calcul pentru
armaturi pretens1onate (efortul de intmdere !ji deformatia apar in valori absolute)

74 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
Pentru dimensionarea sectiunilor, se poate face una dintre ipotezele urmatoare
(a se vedea figura 2.28):
- ramura inclinata, cu o deformatie limita eud· Calculul poate, de asemenea, sa
fie bazat pe relatia efort-deformatie reala, daca aceasta este cunoscuta, eforturile de
dincolo de limita de curgere fiind reduse ca in figura 2.28, sau
- ramura superioara orizontala, fara limita pentru deformatie.
Valoarea recomandata este Eud = 0,9Euk· in lipsa unor valori mai exacte, valo-
rile recomandate sunt Eud = 0,02 ~i fpO,lk /fpk = 0,9
lndicatii privind dispozitivele de precomprimare (ancoraje ~i piese de cuplare),
ale armaturilor precomprimate exterioare sunt date in SR EN 1992-1-1:2004, SR EN
1992-2:2006 ~i in anexele nationale corespunzatoare.
II.6.4 DURABILITATE $1 STRATUL DE ACOPERIRE AL ARMATURILOR

La proiectarea unei structuri, durabilitatea materialelor trebuie evaluata cu tot
atata grija ca ~i caracteristicile mecanice ~i costul initial, deoarece cheltuielile pentru
reparatii ~i intretinere sunt ridicate. Costul total, calculat pe intregul ciclu de viata al
constructiei, este acum indicele preferat in locul costului initial.
Betonul este un solid pores, ~i pentru solidele porose apa joaca un rol impor-
tant in majoritatea proceselor fizice de degradare ~i, prin ionii agresivi pe care ii trans-
porta, in procesele chimice. Toate aceste fenomene fizico-chimice asociate cu mi~carea
apei sunt controlate de permeabilitatea materialului.
De obicei, degradarea betonului este rezultatul actiunii simultane a mai multor
agenti agresivi. De exemplu, fisurarea produsa de inghet-dezghet repetat permite
patrunderea aerului ~i a apei catre armaturi, care ruginesc.
Mecanismele care produc degradarea betonului sunt diverse ~i numeroase. Ele
pot fi clasificate in atacuri chimice (cand degradarea este rezultatul unei reactii chimice
intre agentul exterior ~i beton - de exemplu reactia alcali-agregat, atacul acizilor, atacul
sulfatic} ~i atacuri fizice (cand degradarea este rezultatul unui fenomen fizic - inghet,
abraziune, eroziune, cavitatie). O mentiune speciala trebuie facuta pentru coroziunea
armaturilor, care este una din cele mai frecvente degradari intalnite la structurile de
beton armat. Pe langa afectarea directa a performantelor structurale, prin reducerea
sectiunii de armatura datorita coroziunii, este distrus ~i betonul de acoperire, deoarece
produ~ii de coroziune rezultati au un velum mult mai mare decat elementele din care au
proven it.
in circumstante normale, alcalinitatea ridicata a betonului protejeaza armaturile
acoperite cu beton. Protectia este asigurata de formarea unui strat subtire de oxid defier
pe suprafata barei. pH-ul care se gase~te in porii betonului are valori intre 12 ~i 14.
Dtelul nu este in general corodat atata vreme cat pH-ul nu coboara sub 10.
Doua mecanisme pot conduce la distrugerea acestei protectii : carbonatarea
betonului si actiunea clorurilor.
Calea normala de asigurare a protectiei armaturilor contra coroziunii este
prevederea unei acoperirl adecvate a armaturilor cu un beton de buna calitate
(clasa de rezistenta ridicata, compactare ~i tratament}.
Totu~i, in medii foarte agresive, se pot lua ~i alte masuri, mai costisitoare, cum
ar fi :
• utilizarea armaturilor ,.vopsite" cu un strat de rasina epoxidica ;
• utilizarea otelului inoxidabil sau galvanizat;

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 75
• utilizarea armaturilor din polimeri armati cu fibre {de carbon, caramida, etc.);
• aplicarea de tratamente de suprafata pe beton pentru a impiedica patrunde•
rea clorurilor sau a CO2;
• aplicarea unei protectii catodice.
II.6.4.1 Proiectarea structurilor pentru durabilitate

0 structura durabilal trebuie sa s~tisfaca .cerinteie de aptitudine, de exploatare
~i de stabilitate pe intreaga durata de utillzare din proiect, fara vreo pierdere semnifica•
tiva de functionalitate, nrci lucrari de intre9nere neprevazute excesive. De aceea o impor-
tanta deosebita o are alegerea compozitiei betonului tinand cont de conditiile de mediu
in care se va ana betonul in constructia respectiva.
in acest caz, conditille de mediu inconjurator la care este supus pot sa fie ex-
primate sub Forma de combinati1 de clase de expunere.
Clas1ficarea din norrnele europene este facuta dupa t1pul de atac, in dase ~1
dupa severitatea ataculu1, in subclase conform tabelului II 22.
Clasele de expunere conform SR. EN 206 - 1 sunt urmatoarele.
XO - clasa de expunere pentru absenta riscului coroz1un11 sau atac.
XC - clase de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare.
XO - clase de expunere pentru nscul de coroziune prin cloruri, altele decat cele
din apa de mare.
XS - clase de expunere pentru riscul de corozlune prin cloruri din apa de mare
XF - clase de expunere pentru atacul prin inghet - dezghet
XA - clase de expunere pentru atacul de origine chim,ca
XM - clase de expunere pentru solicitarile mecan1ce a betonului prin uzura
Cenntele de durab1htate necesare proteJarn armaturilor impotriva coroziunii,
precurn ~i pastrarea caractenst1c1lor betonului la aq,uni fizico - ch1mice in timpul durate1
de serviciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonulu1. In acest
sens gradul de 1mpermeabilltate a betonulu1 este stabillt functie de clasa de expunere in
care este incadrat ob1ect1vul (pod, pasaj,viaduct).
Elementele structurale ale obiectivului reahzate dm beton armat sunt supuse ac-
tiunii inghetului ~i dezghetulu1 repetat in stare uscata sau umeda ~i pe timpul Iernu ~i la
actiunea agent1lor contra poleiului concomitenta cu inghet • dezghet repetat
Gradul de geliv1tate al betonului ·
G 50 - supus la 50 de ciclurt de inghet • de,ghet
G 100 - supus la 100 de cicluri de inghet - dezghet
G 150 - supus la 150 de cicluri de inghet - dezghet

76 Anul IX, nr. 3-4/2013
Tabelul 11.22 - Clase de expunere conform EN 206-1
......
clad
o..criel'9 madlu ln,:;onjurtlDr: Example lnfonnatlw ca19 pt9:&lnt1 • legel9•
C....lor de HDU!Mfll
1 Nld un rise dli corozlune nlcl de • tac
Belon simplu $i fluil piese melalice Belon la inlotriatul d6dirilor uncle u<nidilelea
Tnglobale: orice elll)Unere In 1fart de MtUlui 1mbiant Hie folrte swuli
XO Tnohe\ldazo~ de abraziuno ~ do • lac
chimic. Belon armal aau cu pi- mutalic:e
1....-..ie: fo• ltlt uacat
2 CorozJune lndud • carbon• la1'9
XC1 Uta11 sau u....t In perm• nan!J Beton la lnterionJI clAdlfilor unde umlclitat.a
oenilui • mbiant e,te sctzut6
llalDn lmorsat tn oermananli ln • !IA
XC2 Urned, nmtoli uscal Suprafete de belDn supuse la c:oruct de lung
termen cu ape
Un mare numir de fund.Iii
XC3 UmidU!e moderatA Betcn la inlerionil dAdiribr uncle umidilalea
eerului ambianl Httt media sau ridiealA
Belon oderiof ad6......a~ de Dloaio
XC4 Allemltiv urned fl uscat Supn,f,,1e do bellln supuse la comacr cu apa, dar
nu inlri In clasa do 01munere XC2
3 Corozlun• lndulli de dDJurt
xo, Umidute modera&I SuPffflte de belol'I •"P"M la donili lransportale
DB c• le Hri• na
X02 Umed, rareori uscat Plsclne
Elemenla d• ti.Ion expuM 11 epe indullriala
,:;• rernntindorurl
X03 Allltmllllv umed fl usa1 Elemenla de pad espuse la stroplre cu apl care
oon\111 doruri
~le
Dale de na,....i.. ,_.,lru ..i.1.......,., vehlcule
4 Coro&lune lndusl de c:lorurt
XS1
-n• In •""' de ma,.
Expua la Ht wlliculAnd sare rnarlnl der Slructull pe uu In prolimilarea unal coaste
ftra oonract duact cu....., de mara
XS2 lnwrul In DOrmanenli Elemenla de llll'uc:turl marine
XS3 Zone do mal98, zone aupuse la llll'Oplre sau Elementa de lll'UCMI mallna
labn.ffll
5At• cl-11
XF1 s• turare moder.ti In api. Itri agent
anlinftlal
Supn,f,,1e ve!liOlle de belon oi,ulMII ploa
f........h,luj
,,
XF2 Saturate madaratl in api. a, •ll8fll Suprafe'8 vertical• de baton In luctari rulJera
antipo1ll1 expuse
T~lul fl Htulul vehlcuiand ag• n\l de
XFJ Saturate putemlcl In apa. fflrl agent Suprafeta orizonlale de belan axpuse la ploale fi
anllDDlel la 1nahei
XF4 Saturare puhlrnlcl In apl, cu • gent Dtumuri fi t• bliera da pod npuse la •o~ da
antlpolei sau apA dtl mare deiQhe\.
Suinfe;I de baton vel1k:alet dlnld e,pua11 la
Slropn• cu ag9111i de clezghel fl la lnghof.
Zona ale slnJCIUl'llar marine 1upuse la S1ropft Ji
e,1:1usalain<>hel
6 Al• curl chlmlca
XA1 Mediu cu 11abA agresivilate c:hlnal Soluri naturale fl epl In sol
dun.A EN 206-1 labelul 2
XA2 Md! Cll agtHlvcate cntmlC4 SOiun n1111r• 1e 01 apt In sot
rnodllf• ta duiut EN ~1 l8bMll 2
XA3 Md! cu agr11lvute ehimleA
ridicalll duoA EN 206-1 l• belul2
SOiuri natut• la ,1 apt In sol

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 77
in conform1tate cu Codul de practica pentru producerea betonului CP012/1·
2007 ~i in acord cu conditiile de mediu ~I parametrii de exploatare, pentru elementele
structurale din beton, beton armat ji beton precomprimat s·a admis sa se adopte urma•
toarele valori pentru clasa de expunere ji clasa de rezistenta mmima a betonului (tabelul
II.23).
Tabelul II.23 - Clase de expunere pentru elementele podurilor

Nr. Clau mlnlml
Element atructural Cina de e1punere a ba!Qnulul
crL
1 Tablier lie Poll din beton am,al (placa de supralMIIOna,e) XC1 • XD3 C35145
Grtnzl piefablic:ate din beton prvcomprimat cu seqiunea In rorma
r·
de .. cu lungimea L z 10,00 m; 12,00 m; 15,00m; 18,00 m;
XCJ + XF1 • XF3 CJ5145
2t,00m;24,00 maaucu ~ - In lom,6de .,t"cu lungmea
L :38,00msau L "41 00 m
2 Eleva!!• lnfra11Nc1Urilor (vezl notal XC4 + XF1 C25/30
3.1 PIie lamelare la nodurile rJruate "" a ~
3.2 Pilole bmelare masive ale pasajelar peste alllDs~ In
~lia ~nd ocestea se afti In al)fl)pierea (la D distania Os 3m) XC4 + XDJ • XF4 C 35145
maminii lma""-""'luil autos!Jari/
J .J. Pilele pasajelor srtuaI11 pe aulolndt dacil Mt 1111a In
apropierea (la o dlslan\A'O s 3m) drumurilofna!IOOale, jude\ene. XC4 + X03 • XF4 C 35145
de accn
00ffl1Jrl31e -.nu a unej btatrue
J.4. Pere~i ,, plan,;eele portalebr (incluslv ariplle), llilwl!e pe
autosttadll, dHlinate UDVerdri drumurilor na\ulale, jude\ef'e, XC4 • XOJ • Xf2 C 35145
3 comunale sau bretelelor I
3 .5. PereliJ ~ plantffle portalelor In cazul lnlYemril ab
obslacolll decllt ce1e de land 3.4. .
XC4 + XF1
I C 25/30
3 .8, Culee perele I I ! XC4 + XF1 I C25/30

3.7. Culee lnecale l l XC4 + XF1 C 25/30
Zlrluri de aprtJln j I
4,1. Zlduri de apo'j!n din betoo amu,t llluale la pll:larul taluzulul
(de e•emplu la racordaiim pasi,jelot cu lerasarnen!UI) allatfi In XC4 + X03 + XF2 C 35145
vecinatatea drumunlor (la o dislani,I O "2m) nai-,,,ale, judelenrt,
comunale
4
4,2.1. Ziduri de sprijin dn be!Qn a!Tllal la podurile pe autoltra!IA,
situate In u,ul aulollrazil, clnd infraslruciurile abUciurilor
alfflente celor doua sensurl de cia,lalle sunl deGalate
4.2.2. Ziduri de v.,nin ..,.__ndenle In """lele culeelof
XC4 + XF1
XC4 • XF1
I C 25/JO
C 25/30
,1
Funda!ll dlracto radlent pe pllotl
5.1 Funda\ji ti raditre In contact cu apa aubleranA ti rrol
neagre1iv dar care pot r, supuse ,1 la ciclurl allemante umldilate- XC2+XC4 C 25130
uscare
5
,1
52, Funda\i raditre anate lntr-un mediu 111Jre8'-,,aol fl/Sau apa:
In lunc;jl,, de nalura ti nr,elul cle ogrnlvitate ae w proiecla claaa
de belon &deer.iii ;
Plloll fonll
6.1 P1b\i In amlact cu s·n mediu neagresiv, dar care pol fi
su~I. parlial, la cicltln allemante umklitate-uacare XC2 • XC4 C25/30
8
6.2 Pilo\i alla~ lntr-un mediu agresiY - aol p'lau apll. 1n funq,e
,1
de natura nivelut de agresivilale ae VII prolect:I clasa de belon
adecYat\
Grlnda de rccare parapet ta s1rudun sltualo pe autostradi sau 1a
7 pasaje elemetl!e prelabricate (de•• Ilse, borduri) XC4-XD3 + XF4 C 35145
Be!onul de umptutura la lrotuare situate pe tablierul pasajelor sau

----~
8 pe consolele de lroluor ale Zldurilor inlOar&e XC4 +Xl-2 C 25/30

78 Anul IX, nr. 3·4 / 2013
Placide racordal1! cu terasamen1iiCi ealizate din beton armal,
9 tumate pe loc XC3 C 20/25
, 10.1 Pereu penlru profMtja laluzulul la slerturile de con, realizal
10 din elemente p,elabncate din beton armal sau din baton tumal pe
XC4+XF1 C 25130
:i."""Pereu cu OC<Htafl alcAtui"' ca la pct. 10.1. darcant"" anaj

In vecinltatea unui drum n&110nal, judelean eau comunal ,1 poate XC4+XF2 C25/30
fi us curen de aer ce vehlculeazi en de de he e
XC4 C25/30
Belon de egaita"' la funcla~I dlrecte ti radiere pe Pilall cu
11 XO C 12/15
groslmile g "20 cm
12.1, Belon de umplutur.11ubfuncla!ille d1rede, cu grosimea
g • 20~cm
_ _ _ __ XO C 12/15
12 ~12'.2~Beton de umplutur.l sub lunclalilecl1'11de, cu gro&lmea
g > 20 cm, &ibJal lnlr-t1n medlu ag,.,.iv ...o1 tl/sau apl: In luncjie
de nalura ti nivelul de agreslvllate se va prooec:la clasa de beton
adecvalil
- ·Piedale din beton annal montate la partea superloar.l a gmziio<
13 . 1• penlru tumarea placii de suprabellmare xc, C 25/30
Nota : Denumirea ..elevatie infrastructuri" se refera, in cazul pilelor i;i la ngla acestora.
II.6.4.2 Acoperirea cu beton

Acoperirea cu beton este distanta intre suprafata celei ma, apropiate armaturi
(incluzand agrafele, etrierii, precum i;i armatunle de suprafata, daca este cazul) de
suprafata betonulu1 ~i aceasta din urma.
Pe planurile de executie trebute specificata acoperirea nommala:
• Cnom "' acoperirea nominala

• Cmin = acoperirea minima
• 6Cdev = tolerantele de executie.
Acoperirea minima Cmln

Grosimea stratului minim de acoperire se alege astfel incat sa se respecte urma-
toarele cerinte:
- buna transmitere a fortelor de aderenta;
- protectia armaturilor impotriva coroziunii (durabilitate);
- rezistenta la foe convenabila.
Acoperirea minima Cmin utilizata in calcul este valoarea cea mai mare dintre:
Cmin = max {Cmin,b; Cmin,dur +6Cdur,g • 6Cdur,st • 6Cdur,add; 10 mm}

in care:
• Cmin,b acoperirea minima fata de cerintele de aderenta (tabelul 11.24).

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 79
Tabelul II,24 - Acopenrea minima Cmin,b din condi\ia de aderen\a
~
I Cerlnte fata de aderenta
Dispunerea a.rm.atutilor 1· A.co~rire minima Cmir, ~"Tl
_ _
Armatura indiv1duala D_ia_m;..;.e.;.t;.;.ru.;.l""ba;;.;;.;.r.;;.e'""i_______

. Pachet de armaluri Diamelru echivalent (</l~)21 -
1
ii Oaca dimensiu~ea nomlnalA a celel ma1 marl granule de agrogal esle· ma1 mare de 32 mm se
. recomi'!,!!!!A sA se mArea~ c...-•
cu 5 mm _ . ,
'7r Pentru calcul, pachetul este lnlocult cu o bar;\ flciivi echrvalenlli avl!lnd accea;1 sec~une ~1 acela,;,
centru de grcutale ca pachetul Diametrut echivalent it,, al acesle1 bare este astfel lncAt
¢n • ¢,In; s 55 mm
In care
n0 este le numl!lrul de bare din pachet
•
n0 :s in cazul barelor verticale compnmate ,1 a barelor din lnteriorul une, lnnAdiri prln suprapunere
n0 :s J in toale celelalte cazuri.
• Cmin dur acoperirea minima a armaturilor pentru beton armat \11 a armatunlor
pretensionate intr-un b· ton de masa volum1ca normala, care \ine ,e.1ma de clasele de
expunere :;;i de clasele structurale
Clasa structura'a recomandata se gase~te in tabelul II 2 L
Tabelul II.25 - Clasificare structurala recomandata
NOTE refentoare la tal>elut 4 JN.
1 - Clasa de rl!Zlsten\l JI raporllll ale se constoe~ d sun! ieoa:e Pemru a olJIJne o permeabllltale re<lllsll se
poate consldera o compozlfe ,pec111I (tip Cle dment. rall(Jlt Ilk, pi" One)
2 -limita poate rt re<lllsa cu o das.il cle reZISleniJ dacii aerul antrenat esle pc,s1e -4"
Valonle recomandate ale Cmln.dur sunt indicate in tabelul II 26 (armatun pen-

tru beton armat} \1i in tabelul II 27 Carmatun pretensionate)

80 Anul IX, nr 3 4 / 2013
Tabelul 11.26 - Valori ale acoperirii minime Cmin,dur cerute de conditia de durabilitate
in cazul armaturilor pentru beton armat conform cu EN 10080
Cerinta de medlu oentru Cmindur (mm)

Clasa Clasa de exounere confonn tabelul 11.22
structurala XO XC1 XC2/XC3 XC4 XD1/XS1 XD2/XS2 XD3/XS3
S1 10 10 10 15 20 25 30
52 10 10 15 20 25 30 35
53 10 10 20 25 30 35 40
S4 10 15 25 30 35 40 45
55 15 20 30 35 40 45 50
56 20 25 35 40 45 50 55
Tabelul 11.27 - Valori ale acoperirii minime Cmin,dur cerute de conditia de

durabilitate in cazul armaturilor pentru beton precomprimat
Cerlnta de medlu oentru Cm1ndur (mm)

Clasa Clasa de exounere confonn tabelul 11.22
structurala XO XC1 XC2/XC3 XC4 XD1/X51 XD2/X52 XD3/X53
S1 10 15 20 25 30 35 40
S2 10 15 25 30 35 40 45
S3 10 20 30 35 40 45 50
S4 10 25 35 40 45 50 55
S5 15 30 40 45 50 55 60
56 20 35 45 50 55 60 65
• LlCdur,g = 0 $i reprezinta marja de siguranta

• Llcdur,st = 0 $i reprezinta reducerea acoperirn minime in cazul
otelului inoxidabil
• LlCdur,add = O $i reprezinta reducerea acoperirii minime in cazul unei protectii
suplimentare.
Note:
a) in cazul unui beton turnat pe ~antier in contact cu alte elemente de beton
(prefabricate sau turnate pe $antier), acoperirea minima in raport cu interfata poate fi
redusa la valoarea din tabelul 11,24 sub rezerva ca:
- betonul apaftine eel putin clasei de rezistenta C25/30;
- expunerea suprafetei de beton la mediul exterior este de scurta durata
( < 28 zile);
- interfata este facuta rugoasa.
b) Se recomanda ca acoperirea minima a armaturilor pretensionate neaderente
sa fie conform Agrementului Tehnic European.
c) in cazul fetelor exterioare neregulate (beton cu agregate aparente, de exem-
plu), se recomanda sa se mareasca acoperirea minima cu eel putin 5 mm.
d) in ceea ce prive~te abraziunea betonului, se recomanda sa se acorde o
atentie speciala agregatelor, conform cu EN 206-1. 0 optiune consta in a tine seama de
abraziunea betonului prin marirea stratului de acoperire (grosime de sacrificiu). Se re-
comanda, in acest caz, marirea stratului minim de acoperire cmin cu k 1 = 5 mm pentru

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 81
dasa de abraziune XMl (abraziune moderata), cu k2 = 10 mm pentru clasa XM2 (abra·
ziune importanta) ~i cu k 3 = 15 mm pentru clasa XM3 (abrazIune extrema)
Abaterile de executie acdev

Pentru calculul acopenrii nominate Cnom, acoperirea minima trebu1e ma1orata,
la nivelul din proiect, pentru a tine seama de abatenle de executie (tl.Cdev>· Abatenle de
executie sunt egale cu llCdev - 10 mm.
in anumIte cazuri abaterea acceptata ~1 in consecmta toleranta llCdev, pot fi re-
duse:
Astfel:
• in intervatul l 0 mm ~ llCdev ~ 5 mm , cand fabricat1a este supusa unui sis-
tern de asigurare a cahtat11 in care supravegherea include masurarea acopenrii
• in mtervalul: 10 mm ~ tl.Cdev ~ 0 mm cand se poate garanta utillzarea unw
aparat de masura Foarte precis pentru supraveghere precum §:I respmgerea elementelor
neconforme
Nota:
in cazul unuI beton turnat in contact cu suprafete neregulate, se recornanda in
general, sa se mareasca acoperirea minima luand o marja mai mare pentru calcul. Se
recomanda sa se aleaga o marire in raport cu dtferenta cauzata de iregularitate, aco-
perirea minima trebumd sa fie eel putin egala cu k 1 = 40 mm pentru un beton turnat in
contact cu un sol care a fost pregatit (inclusiv prin beton de egalizare) ~i k 2 = 75 mm
pentru un beton turnat in contact direct cu solul.
CAPITOLUL III PROIECTAREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT

~I BETON PRECOMPRIMAT
III.1 GENERALITATI
Calculul elernentelor de beton de beton armat ~i beton precomprimat se face pe

baza principiilor din SR EN 1990:2004, SR EN 1992-1-1:2004, SR EN 1992-2:2005 ;ii a
anexelor lor na1;ionale, prin verificarea comportarii corespunzatoare fata de starile limi-
ta care pot apare in diferite etape.
Calculul se face tinand seama de cele mai defavorabile conditii de solicitare in
diferite faze ale lucrarii (execu1;ie, depozltare, montaj, exploatare).
in calcule se iau in considerare urmatoarele stari limita:
- stari limita ultime
- de rezistenta
- de stabilitate a pozitiei (rasturnare sau alunecare)
- de oboseala (in SR EN 1992-2:2005 ~i in anexa sa nationala, in 6.8.1.(102)
se precizeaza structurile ~i elementele structurale pentru care venficarea la oboseala nu
este necesara)

82 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
- stari limita ale exploatarii normale
- de fisurare
- de deformatie
111.2 CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT

111.2.1. Calculul la starea limita de rezistenta
Verificarea la starea limita de rezistenta pentru elementele liniare ~i elementele
de suprafata plane se face respectand conditia ca solicitarea de calcul sa fie mai mica,
sau eel mult egala cu capacitatea portanta a sectiunii.
Determinarea momentului capabil ultim al sectiunilor drepte de beton armat se
bazeaza pe ipotezele urmatoare:
- sectiunile plane ~i normale pe axa elementului raman plane ~i normale dupa
deformatie;
- armaturile aderente (armaturi pentru beton armat), fie ca sunt intinse sau
comprimate, sufera acelea~i deformatii relative ca betonul adiacent (nu exista lunecare
relativa intre armaturi ~i beton);
- rezistenta la intindere a betonului se neglijeaza;
- eforturile in betonul comprimat se deduc din diagrama efort-deformatie de
calcul indicate in fig. 2.23 sau fig. 2.24;
- eforturile in armaturile pentru beton armat se deduc din diagramele de calcul
indicate in fig. 2.26;
- ruperea are loc cand deformatia in eel putin un punct al sectiunii atinge valoa-
rea limit.a corespunzand materialului (beton sau otel}.
Criteriul de rupere este exprimat in deformatii. in consecinta, problema consta
in gasirea pozitiilor limita ale diagramei de deformatii a sectiunii, astfel incat nici una din
deformatiile limita ale materialelor sa nu fie depa~ite, cand sectiunea este solicitata, la
starea limita ultima, de diferite tipuri de solicitari normale (intindere pura, intindere ex-
centrica, incovoiere pura, compresiune excentrica, compresiune centridi}.
~ - limita de deformatie corespunzatoare armaturii de beton armat la intindere
[fil - limita de deforma\ie corespunzatoare betonului la compresiune
@- limita de deformatie corespunzatoare betonului la compresiune pura

Figura 3.1 - Diagrama deformatiilor admise la starea limita ultima

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 83
III.2.1.1. Calculul la starea limita ultima pentru elemente solicitate la
incovoiere
Elementele incovoiate armate cu otel laminat la cald ~i prevazute cu procente
de armare mai mici decat cele maxime ajung sa i~i epuizeze capacitatea portanta prin
curgerea armaturii intinse. Palierul de curgere deosebit de extins la aceste oteluri face
ca deschiderea fisurilor din dreptul sectiunilor plastifiate sa creasca foarte mult, redu-
candu-se astfel zona comprimata pana la Jim1ta critica in care betonul nu mai poate
rezista, zdrobindu-se in cazul cedarn plast1ce se pot ut1hza pentru calcul numa1 rela\11
de echilibru static.
Metoda simphficata se bazeaza pe anumite ipoteze s1mplificatoare 1 din care cea
mai importanta este adoptarea unef distributu uniforme a eforturilor de comprcs1une in
beton ( fig 3.2), 1potez~ care permit ,~zolvarea problem ei de d1mensionare utilizand
numai ecuat11le de echil,bru .
F.
.....,_,... __________ _ F•
Figura 3.2. Diagrama simplificata eforturi - deforma\ii pentru beton

(in conformitate cu SR EN 1992-1-1)
Coeficientii I ~• h din figura 3 2 iau valori1e urmatoare·

I = 0,8 pentru fck S: 50 MPa
I = 0,8 - (fck -50)/400 pentru 50 < fck .s: 90 MPa
~i
h = 1,0 pentru fck s 50 MPa
h = 1,0 - (fck -50)/200 pentru 50 < fck .S: 90 MPa
INALJIMEA LIMITA A ZONEI COMPRIMATE !)I PROCENTUL MAXIM DE

ARMARE
Daca starea limita ultima este atinsa cand in betonul comprimat se atinge l'c =
1·cu2 = 3,Sxl0-3 simultan cu atingerea deformatiei de curgere in armatura £5 = fy =
fyd/E 5 se spune ca ruperea este "balansata".

84 Anul IX, nr, 3-4 / 2013
Se noteaza:
l:b - xtJd - inalt1mea relativa a zone, comprimate a betonului care corespunde
ruperu balansate.
inalt1mea zonei comprimate depinde de clasa betonulu1 ;;i de deformat1a de in
trare in curgere a armatunlor.
- pentru betoane de clasa inferioara C25/30 utihzand PC52
Xb < 0,55 d (i:.b<0,55)
- pentru betoane de clasa superioara C25/30 utilizand PC 52
Este economic sa se hmiteze inaltimea zonel compnmate a betonulu1 pentru a

utiliza complet capacitatea armatunlor. Dad! x>xb efortul in armaturl Us < fyd• in cazul
grinzilor ;;i a plac1lor, aceasta limitare este ech1valenta cu limitarea procentului de ar-
mare.
Pentru o sectiune dreptunghiulara s1mptu armata rezultanta fortelor mterne este
(a se vedea fig. 3.3):
0,8xbfcd = Asfyd se imparte la (dbfyd)
0,8; = A5 fydl dbfed
Se noteaza AsJbd = p =procent de armare
0,8; = p fyctl fed

p = 0,8; fed/ fyd
Se pune conditia ; s ;B
rezulta p .S 0,8; fed/ fyd = flmax
PROCENTUL MINIM DE ARMARE

Eurocodul 2 recomanda un procent minim de armare:
. ,..
A,,... - 0 26 ,... b d
'
Dar eel putin As,min <! 0,0013btd
in care:
bt este notata latimea medie a zonei intinse; pentru o grinda in Ta carei

talpa superioara este eomprimata, numai latimea inimii este luata in considerare la cal-
culul lui bt.
fctm este determinata in functie de clasa de rezistenta corespunzatoare,
conform tabelului 11.20.
in continuare se prezinta modul de calcul pentru cazuri curent intalnite in

proiectarea podurilor din beton armat:

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
85
SECJIUNE DREPTUNGHIULARA SIMPLU ARMATA
Se utilizeaza urmatoarele notatii:
).x - inaltimea diagramei rectangulare simp1if1cate a eforturilor de compresiune
din beton
s = Ax/d - inaltimea relativa a zonei comprimate a betonului
1111
h d ---
J~~d
,.
As fy,1
a. ~
As
Figura 3.3. Diagrama slmplificata a eforturilor pentru

o sectiune dreptunghiulara simplu armata
Ecuat11le de ech1!1bru sunt urmatoarele:

• ecuatia de proiect1e a fortelor pe axa elementului:
bi,Xl}fcd = A5 fyd
• ecuatia de moment (scrisa fata de centrul de greutate al armatunlor sau fa ,a
de rezultanta compre~1unilor.din beton) :
M = b11.x11fcd (d-t,x/2) = A5 fyd (d·Ax/2) (3.1)
Ecuatiile de mai sus, exprimate in urmatoarele marim1 ad1mensionale (utilizate

frecvent in cakule):
l; = ),x/d - inaltimea relativa a zonei comprirnate a betonului
p = AJbd - procent de armare
rn = M/bd 21Jfcd
au urrnatoarea Forma:
( = p_fu_
Mlfcd
m = ).((t- l{)
2
= p fa(1-f)
fifed H
EXEMPLE DE CALCUL
(pentru notatii a se vedea fig. 3.3)

86 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
Verificarea seqiunii
Se cunosc: b, h, a5 , A5 , fyd• fed
Se cere: x ~i MRd (rnornentul capabil al sectiunii)
Conditia de echilibru al fortelor pe sectiune:
Ax11fcd = Asfyd din care rezulta x =Asfy/Ab11fcd

Daca x>xb relatiile utilizate nu sunt corecte deoarece o 5 < fyd
Daca x<xb capacitatea portanta a sectiunii este:
MRd = bAx11fcd(d-A.x/2) sau MRd = Asfyd (d-Ax/2)
Dimensionarea seqiunii
Se cunosc: b, h, a5 , Msd, fyd, fed
Se cere: x ~i A 5
Ecuatia (3.1) se rezolva in raport cu x:
2Ms,i )
Ax = d ( 1 - 1 - 'lfc,ibdl
A = b.h 'lfcd
• {yd
SECfIUNE DREPTUNGHIULARA DUBLU ARMAT
A,2
a.
b.
Figura 3.4. Diagrame de deforma\ii pe sec\iunea cu armaturi comprimate

Anul IX, nr. 3·4 / 2013 87
Echivalenta statica este exprlmata prin doua ecuatii: ca pentru sectiunea sim-
plu armata (1), la care trebuie adaugat ~i efectul armaturilor comprlmate (2).
(1) Conditia ca armaturile intinse sa atinga limita de curgere (r5 >1'y) este: x :::. xb
(2) Conditia ca armaturile comprlmate sa atinga limita de curgere { I r 52 ! ~ r,)
este:
Pentru otelun OB 37 sau PC 52 se poate considera acoperitor Xmin "' 2d 2 . Pen-

tru oteluri cu limita de curgere mai inalta (5400, 5500} aceasta aproximatie nu mai este
valab1la.
Ecuatiile de echilibru sunt urmatoarele (a se vedea notat11le din fig. 3 .4 a.):
• ecuatia de proiectie a fortelor pe axa elementului
b1,x11fcd + A5 z fyd - A5 fyd = 0
• ecuatia de moment (scrisa fata de centrul de greutate al armaturilor intinse)
Daca x< Xmin, atunc, o 52 < fyd . In aceasta s,tuat,e este de preferat c a
ecuatia de moment sa se scrie in raport cu armatura compnmata
Termenul care cont1ne efectul betonulu, compnmat se neghJeaza deoarece este

relativ mic (zona compr mata este mica).
EXEMPLE DE CALCUL
(a se vedea notat1ile din fig. 3 4 a.)
Verificarea sec\iunii
Se cunosc- b, h, a5 , A5 1, A5 2, fyd• fed
Se cere: x ~1 MRd (mornentul capabil al sectiunil)
Se determina pozitia axei neutre din ecuatia de proiectie a fortelor pe axa ele-
mentului
A.-Ar.1
X = f~d 1L
AD'J
f.od
Daca x > Xmm atunci capacitatea la incovoiere se calculeaza cu relatia ·
MRd = A5 2 fydhs + bAxiifcd (d - Ax/2)
Daca x < xm,n atunci valoarea calculata nu este valoarea reala a inaltirnii zonei
comprimate deoarece in armatura comprimata nu se atinge limita de curgere.
in cazul acesta, capacitatea portanta a sectiunii se determina cu relatia:

88 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
Dimensionarea sectiunii
Se cunosc: b, h, a5 , Msd• fyd• fed
Se cere: x, A51 $i A5 2
in acest caz sunt 3 necunoscute $i numai 2 ecuatii de echilibru static la dispozi-

tie. Trebuie adaugata o conditie - cea de utilizare la maximum a sectiunii de beton $i a
armaturilor intinse.
A treia conditie este x = xb
Armatura superioara se determina cu relatia:
M,- bhp:11 f.d(d-~)

A.:= f h
yd•
Armatura intinsa se determina cu relatia:

A =A.z + bhJri,{.d
• [yd
III.2.1.2. Calculul la starea limita ultima pentru elemente solicitate la

compresiune excentrica
in practica, compresiunea pura nu exista datorita imperfectiunilor geometrice
ale elementelor. Considerarea in calcule a excentricitatilor incarcarilor axiale este indi-
cata in 5.2 ( 104) din SR EN 1992-2 $i in anexa nationala a sa.
Prevederile se aplica elementelor supuse la compresiune axiala $i structurilor cu
incarcari verticale. Valorile numerice se refera la abaterile permise la executie (Clasa 1
din EN 13670). Daca se admit alte abateri la executie, valorile numerice trebuie ajustate
corespunzator.
lmperfectiunile pot fi reprezentate printr-o inclinare, 0 1, data de relatia:
01 = Clo nh
Unde: 00 este valoarea de baza
ah este factorul de reducere pentru lungime sau inaltime:
uh = 2/Ji ; nh :s 1
este lungimea sau inaltimea [m]

Pentru 0 0 se utilizeaza urmatoarele valori:
• 1/200, valoarea recomandata, pentru clasa de control 2, conform anexei G din
SR ENV 13670-1:2002, la poduri obi$nuite (deschideri mici $i mijlocii $i inaltimi ale efe-
vatiifor pilelor $i culeelor pana la 10,00 m);
• 1/300, pentru clasa de control 3 conform anexei G din SR ENV 13670-1:2002,
la poduri speciale (cu deschideri mari $i inaltimi ale elevatiilor pilelor $i culeelor peste
10,00 m);
• 1/100, in cazul fundatiilor indirecte (grupuri de piloti sau barete}.
Pentru podurile in arc, forma imperfectiunilor in plan orizontal $i vertical, tre-
buie sa se bazeze pe prima forma de pierdere a stabilitatii (flambaj} in plan orizontal $i
respectiv vertical. Fiecare forma poate fi idealizata printr-un profil sinusoidal. Ampli-
tudinea trebuie sa fie luata a - B, !_ I unde r este jumatate din lungimea de unda.
2

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 89
Compresiune excentrica - cazul I (armaturile intinse ajung la curgere}
Figura 3.5. Distribu~ia eforturilor interne ~i pozi!ia solicitarilor pe seqiune
Exemplificare pentru sectiune dreptunghiulara

x . <x<x {armaturile intinse ~i cele comprimate sunt in domernul
min - b plastic)
Ecuatiile de echilibru sunt urmatoarele·
• ecuatia de proiect;ie a fortelor pe axa elementului
N = bA.xrJfcd + As2 fyd - A5 fyd
• ecuat;ia de moment (scnsa fie fat;a de centrul de greutate al armaturilor
intinse, fie fat;a de armatura comprimata):
M + N (h 1-a)/2"" b11,x11fcd {d-i,x/2) + A5 2 fyd h 5 sau

M - N (h2-a)/2- bi.xrifcd (h5 - d+t.x/2) + A5 fyd hs
x <Xmm (armaturile comprimate nu sunt in domemul plastic)
Ecuat;iile de echilibru sunt urmatoarele.
• ecuatia de proiect;ie a fortelor pe axa elementului:
N - bAxrJfcd + A 5 2 0 5 2 - A 5 fyd
• ecuat;ia de moment (scrisa fat;a de armatura comprimata)·
unde Xmin "' 2d 2 in cazut in care se utilizeaza ot;eluri OB 37 sau PC 52.
EXEMPLE DE CALCUL PRACTIC

(a se vedea notat;iile1 din fig. 3.5°).
Verificarea sect;iunii (MRd):

Se cunosc: b, h, a 5 , A5 1, A5 2, fyd, fed• Nsd
Se cere: x ~i MRd (momentul capabit al sect;iunii)
Se determina pozit;ia axei neutre:

90 Anul IX, nr. 3-4/2013
x = Nsd + A.f.,d - A.1f,d
AJ,'lfcd
Dadi x 2: Xmin atunci momentul capabil:
Dadi x < Xmin atunci valoarea lui x determinata din ecuatia de mai sus nu este
valoarea cea reala, dar ne indica faptul ca armaturile comprimate nu intra in curgere.
in acest caz, momentul capabil al sectiunii se determina cu relatia:
Capacitatea efectiva la incovoiere este:
ea = excentricitatea aditionala (a se vedea precizarile anterioare legate de im-

perfetiunile geometrice}
Verificarea seqiunii (NRd)

Se cunosc: b, h, a 5 , A51 , A52, fyd• fed, e 0 (e0 = Msd/Nsd}
Se cere: x $i MRd (momentul capabil al sectiunii)
Se calculeaza e = 11e0 + hsf2 (prin coeficientul 11 se tine seama de nexibili·
tatea elementului).
Se determina inaltimea zonei comprimate x din ecuatia:
A 5 fyd e - bAx11fcd(e-d-Ax/2} - A 5 2 fyd e 2 = 0
unde:
e = e 0 +d-hl
e2 = e0 - hl
Forta capabila NRd a sectiunii se determina cu ecuatia
Dimensionarea sectiunii (A5 ~i A 5 2)
in acest caz sunt 3 necunoscute $i numai 2 ecuatii de echilibru static la dispozi-

tie. Trebuie adaugata o conditie - cea de utilizare la maximum a sectiunii de beton $i a
armaturilor intinse.
A treia conditie este x = xb

in aceste conditii:

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 91
Cu conditia ca A5 2 > Amin (se prevede procentul minim de armare),
unde Mc = Msd + Nsd ea
Armatura intinsa se determina cu relatia:
Cazul particular al sec~iunii dreptunghiulare cu armatura simetrica

(As= As2)
Daca Xmin<xs xb (armaturile intinse ~I cele comprimate

sunt in domeniul plastic)
N = bAxiifcd => x = N/ bAlJfcd
Verificarea sectiunii (MRd)

MRd = b),xiifcd(d·t.x/2) + A5 2 fyd h5 - Nsdhsf2
MRd ~i Msd trebuie corectate cu efectul excentricitati1 ad1tionale
Dimensionarea sectiunii (A5 = A 52 )
A,= A.:=
Msd + NSd ~ - bh:11{.,d ( d -
,. h
¥)
lc.d •
Compresiune excentrica - cazul II (armaturlle intinse NU ajung la curgere).

x > xb inalt1mea zonei comprimate este mai mare decat cea corespunzatoare
punctului de balans
- inaltimea zonei comprimate este mai mare decat cea core spunzatoare punc-
tului de balans;
• forJ;a axiala de compresiune este ma1 mare decat cea core spunzatoare puri c-
tului de balans (N > Nb )
Diagrama dreptunghiulara de compres1uni in beton este acceptata ~1 in acest
caz daca x s o,Bd .
Caiculul ,.manual"este d1fic1I ~1 este recomandab1la fie folosirea unu1 program
de calcul, fie a tabelelor a§a cum sunt cele din lucrarea ,,indrurnator pentru calculul §i al-
catuirea elementelor structural de beton armat" (R. Agent, T. Postelmcu, D. Dumitrescu.
Ed. Tehnica 1992).
III.2.1.3 Calculul in seqiuni inclinate

Se definesc urmatoarele:
VEd - forta taietoare de calcul;
VRd c - forJ;a taietoare capabila de calcul a sectiunii de beton (preluata de
' beton);
VRd,s - forta taietoare capabila de calcul a armaturii (preluata de etrieri, ar-
maturi inclinate);
VRd max - forta taietoare capablla de cakul a elementului de beton (inainte de
' zdrobirea bielelor comprimate).

92 Anul IX, nr. 3 -4 / 2013
in zonele in care VEd s VRd,c se prevede o armatura minima transversala, asa
cum este indicat in 9.2.2 din SR EN 1992-1-1.
in zonele in care VEd > VRd,c se prevad armaturi pentru preluarea fortelor taie-
toare.
Elemente care nu necesita armaturi pentru preluarea fortei taietoare
(componenta preluata de beton) pct. 6.2.2 SR EN 1992-1-1 ~i SR EN 1992-2
Valoarea de calcul a rezistentei la forfecare VRd,c (forta taietoare preluata de
beton) este:
VRd,c = [CRd,d<(100 pl fckJ'13 + k 1 UcpJ bwd (3.2a)
cu o valoare minima de:
VRd,c = (vmin + k1 acpJ bwd (3.2b)
unde:
fck este in MPa
k = 1+~s2.0 cud in mm
pl= ~s002
h,.J .
A 51 - este aria armaturii intinse, care se extinde pe o lungime :!: (lbd + d) din-
colo de sectiunea considerata (a se vedea figura 3.6); aria armaturii pretensionate an-
corata poate fi inclusa in calcularea lui A51 • in acest caz, poate fi folosita o valoare medie
ponderata a lui d.
lbd este lungimea de ancorare a armaturii longitudinale
bw este latimea minima a sectiunii transversale in zona intinsa [mm]
Ucp= NErJIAc < 0,2 fed [MPa] efort unitar mediu datorat fortei axiale
Ned este forta axiala in sectiunea transversala datorata incarcarii sau a
efectului pretensionarii in Newtoni (NEd > 0 pentru compresiune). La stabilirea Ned, se
poate ignora influenta deformatiilor impuse.
Ac este aria sectiunii transversale a betonului [mm 2)
VRd c in Newtoni
cRd,c = 0,18/yc pentru beton greu
Vmin = 0,035 k 312 fck' 12 pentru beton greu
k 1 = 0,15.
Figura 3.6 - Definirea marimii A51 din expresia (3,2)

Elemente la care sunt necesare armaturi pentru preluarea forte/ taietoare
(componenta preluata de armaturi) pct. 6.2.3 SR EN 1992-1-1 si SR EN 1992-2

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 93
Calculul elementelor cu arrnaturi pentru pre!uarea fortei U:ietoare se bazeaza pe
un model de grinda cu zabrele (a se vedea figura 3. 7). Se considera ca ruperea se poate
produce fie, prin cedarea armatunlor transversale intinse (VRd = VRd '1e, prin zdrobirea
betonului din diagonalele comprimate (VRd = VRd max>· Pentru aslgurarea unei ruperi
ductile este necesar sa fie sat1sfacuta (VRd 5 ~ VRd.,max)
Valorile ungh1u u1 9 al b1elelor intimate trebuie sa respecte urmatoarea relat1e:
1 ~ ctg O ~ 2 5 (21,8° ~ 0 ~ 45°)
~ ,......@ Fcod V(cot 8- cotal
i ~,\~\_~'\1V~foeo :17M
1
~
L!fl
I- s _J Vr;1
~
f'id
AJ - fibra comprimata e - biele c - fibra intinsa@- armaturi de forta taietoare
Figura 3.7 - Modelul de grinda cu zabrele ~i notaime in cazul elementelor cu

armaturl pentru forta taietoare
in functie de mchnarea ll aleasa, var rezulta cant1tati difer,te de armatura trans-

versala ~i longitudinala, datorita solicitarilor difente in d1agonalele compnmate, respec-
tiv in barele intinse (etrieri ~i barele longitudinale).
Daca se considera 8=45° se obtine cantitatea maxima de armatura transver-
sala. Nu se recomanda aceasta varianta.
Pentru a se obtine cantitate minima totala de armatura ~i manopera se parcurg
urmatoarele etape:
• se determina VRd max pentru valoarea minima a unghiulu1 0 (ctg 0=2,5) ~i se
verifica pozitia fortei taietoai-e de calcul (VEdl fata de limltele intervalului:
VRd c ~ VEd,red ~ VRd,max
• daca forta taietoare de calcul VEd red se afla intre limita inferioara ~i aproxi-
mativ jumatatea domernului se alege 2,5 ~ ctg e 2: 1,75, in functie de apropierea de o
lirnita;
• dad! valoarea fortei taietoare de calcul VEd,red tinde catre limita superioarii
ctg O se determina cu relatia:

94 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
a
1.2- t,4z:
cot9 = ed
1 -Vlld""
--
v.d.,..d
Sau dadi lipseste for1;a de compreslune din sec1iune (Ucp'"' O):
1,2
cot6 = V:
1- lid""
VBd..-.d
ctg (-) E (1,0, 1,75}
Forta taietoare capabila a elementelor armate cu etrieri este:
VRd = min (VRd• 5 , VRd, max} in care: l'Rd,

•
- .-1,,..
.S'
=f,>."d cote
VRd,max = acw bw z vi fcd/(cot0 + tanO)
in care:
A5 w este aria tuturor ramurilor de armatura dintr-un plan transversal;
s este spatiul dintre etrieri;
z bratul de parghie al fortelor interne, se poate aprecia z=0,9d daca nu
exista forta axiala;
bw este latimea minima a sectiunii transversale;
fywd este rezistenta de calcul la curgere a armaturii supuse la forfecare;
daca fywd s 0,8 fyk atunci fywd = 0,8 fyk
v1 este un factor de reducere a rezistentei pentru betonul fisurat supus
la forfecare.
Valoarea lui v 1 = v = 0,6 [1-fck/250) (fck in Mpa}.
Daca efortul de calcul din armatura supusa la forfecare este sub 80% din efor
tul de curgere caracteristic fyk, atunci valorile lui v 1 se iau astfel:
v 1 = 0,6 pentru fck s 60 MPa
V1 = 0,9- fck /200 >O,S pentru fck .:: 60 MPa
Clew este un coeficient care tine seama de starea de eforturi din talpa com-
primata pentru sectiuni care nu sunt supuse la intindere, valoarea recomandata a lui
acw este dupa cum urmeaza:
1 pentru structurile nepretensionate
pentru O < acp s 0,25 fed
1,25 pentru 0,25 fed < ocp S 0,5 fed
2,5 (1 - acp/fcd) pentru 0,5 fed < ocp < 1,0 fed
in care:
Ocp este efortul de compresiune mediu, masurat pozitiv, in beton datorat
fortei axiale de calcul. Acesta se obtine prin determinarea mediei acestuia pe sectiunea

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 95
de beton tinand seama de armare . Nu este necesar sa se calculeze valoarea acp la o tJ15•
tanta mai mica de O,Sd cot fJ de la marginea reazemulu1
in cazul incovoierii cu forta axiala de intindere, cu o fibra co mpnmata

acw "'" acw,t "' 1 +Oct/fctd
in vederea as1guranl une1 rupen ductile, sectlunea etrienlor nu va depa~i valoa-
rea maxima din relat1a ·
For~a taietoare capabila a elementelor armate cu bare inclinate
Pentru elementele in care, pe langa etrieri, sunt dispuse ~i armatun inclinate

forta taietoare capabila este:
VRd - min (VRd,s , VRd,max)
in care: Viw., • A,.. =f r-d (c1ge + ctga );in a

s
VRd,ma)( -" a cw bw z V1 fcd(ctgU + ctga )/(1 + ctg' O)

Valoarea maxima a ariei armaturii transversale se obtine pentru ctgO - 1 dm
relatia ; A,,..,... I,••,. s o' 5 a ....v1J"'
r
b,.s sina
Forta taietoare suplimentara 8Ftd din armaturile longitudinale produsa de fo~a
taietoare de calcul VEd se determina cu relatia:
8Ftd = 0,5 VEd (ctgO - ctgu)
Se recomanda ca (MEd/z + 8Ftd ) < MEd,max/z, in care MEd max este momen-
tul maxim pe grinda.
in cazul elementelor pe care act1oneaza incarcan concentrate aplicate la partea
supenoara, la o distanta av fata de marginea reazemulw ~i la care s a considerat r e
ducerea cu Ba fortei taietoare de calcul VEd trebuie respectata urmatoarea relatie:
VEd :S A5 w fywd sinu
in care A5 w fywd reprezinta rezistenta armaturilor care traverseaza fisurile inclinate

cuprinse intre forta concentrata ~i reazem, dispuse pe o lungime egala cu 0,75 av (a se
vedea fig.3.8). Reducerea cu 13 este valabila numai daca armaturile longitudinale suntan-
corate in dreptul reazemului.
La reazemele marginale simplu rezemate trebule !;inut seama ca efortul in ar-
matura longitudinala la fata reazemului nu este nul, ci este egal cu .1ftd· , datorita efec-
tului fortei taietoare. Deci, pe reazem armaturile longitudinale trebu1e ancorate pentru
pentru o forta egala cu Llftd•

96 Anul IX, nr 3-4 / 2013
0,75a.
,---,
a.
Figura 3.8 - Armaturi de forta taietoare in travee scurte cu biela

cu transmitere directa
Pentru av < 0,5d se adopta av = 0,5d.

Valoarea Ved neredusa cu factorul ['I trebuie sa respecte intotdeauna relatia:
in care factorul v este factorul de reducere a rezistente1 betonului fisurat:
v = 0,6 [1-fck/250) (fck in Mpa)
III. 2.1.4. Verificarea zonelor de contact dintre betoane turnate in

etape diferite (de exemplu in planul de contact intre o grinda prefabricatii Ji o
placa de suprabetonare turnata ulterior}
La interfata dmtre betoanele turnate in etape diferite, efortul de lunecare tre•

buie sa verifice relatia:
vedi este valoarea de cafcul a efortului de lunecare pe interfata; indicata de:

VE~ •P·VEdl(z·b1 )
in care:
(l este raportul intre forta axiala (longitudinala) in betonul nou ~i forta
axiala longitudinala totala in zona comprimata sau in zona intinsa, amandoua calculate
pentru sectiunea considerata
Ved este forta axiala transversala
z este bratul de parghie al fortelor interne ale sectiunii compozite
bi este latimea interfetei
vRdi este valoarea de calcul a efortului de lunecare la interfata :
''Rdi • ,fciJ + 11a11 + p /_1.i~' sin a+ cosu )s 0,5,fcd
in care :
c ~i m sunt coeficienti care depind de rugozitatea interfetei. in lipsa unor in-
formatii detailate, suprafetele sunt clasate in foarte netede, netede, rugoase ~i cu pra-
guri.
fctd este rezistenta la intindere

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 97
srn este efortul cauzat de for-ta ax1ala minima normal .. la interfata care
actioneaza in acela!j1 tImp cu1forta de lunbcare; este pozit1v dac·a este de compresIune,
cu Un < 0, 6 fed• !ji negat1v laJ intindere Atunci cand on este un efort de intindere, se ia
C fed= 0.
r - A5 I A,
A.s ar a armaturilor ce traverseaza interfata, mclusiv a armatunlor pent·u
forta taietoare (daca exista), corect ancorate de o parte ~i de aita a interfete1
A, ar•a r1stului' '
a defirnt in figura 3.9 !ji limitat astfel: 4S0 sa S90°

V - 0,6 [l-fck/250)I (fek in Mpa)
I 45•s:ns:9o·
,.J'~~..', ~Cd}~
""----'--' -<
fTh,; ·. -~-~rv
---
~
~ - beton nou 00 - beton vechi @ - ancoraj
Figura 3,9 - Rost de turnare cu praguri (din~i)
III. 2.1.5. Elemente din beton armat supuse la solicitari cu for1e taie-
toare $i momente de torsiune
Rezistenta la torsiune a unei sectiuni poate fi calculata pe baza unei sectiurn in-
ch1se cu pereti subtiri, in care echihbrul este as1gurat de un nux inchis de eforturi de
forfecare. Sectiurnle phne pot fi modelate direct prin seqium inch1se cu pereti subtiri
echivalente Sectiunile de forma complexa, cum sunt sectiumle T, pot fi ma, inta1 des-
compuse in sectium elt.-mentare, modelate fiecare pnntr-o sectiun1c cu pereti subt1ri
ech1valenta, rezistenta la torsiune a ansamblulu1 filnd ega.a cu suma rezIstentelor sectIu-
nilor elementare.
Distribut1a momentelor de tors1une in sectiurnle elementare s,· face proportional
cu rigiditatea la torsIune a sectIun11 lor nefisurate. In cawl sect1umlor goale, se lim1teaza
grosimea peretilor fictivi la grosimea reala a peretIlor sectiun11. (Metoda de calcul este
prezentata in 6.3.2 din SR EN 1992-1-1:2004 ~i in SR EN 1992-2:2006.)
Armarea sectiunii supuse la torsiune se realizeaza cu etrieri :;_;i bare longitudinale
suplimentare.
Armatura /ongitudinala necesara pentru torsiune (2".451):
in care:
Uk este perimetrul ariei Ak
este l,mita de elasticltate de calcul a armaturii longitudinale A51
~d este unghiul bielei comprimate (a se vedea Figura 3. 7).

98 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
Armatura longitudinala necesara la torsiune se distribuie pe perimetrul uk. in
cazul sectiunilor cu dimensiuni mici armatura poate fi dispusa concentrat, in colturile
sectiunii.
Armatura transversala necesara pentru torsiune (.EA5h):
in care:
Ash este aria unei ramuri de etrier (cu exceptia sectiunllor casetate armate
cu doua .,plase" unde reprezinta aria celor doua ramuri)
s este distanta dintre etrieri
Efectele torsiunii Si ale fortei taietoare se pot suprapune, luand aceeasi inclinare
0 a bielelor. Valorile limita ale lui O indicate la III.2.1.3 se aplica si in cazul solicitarilor
combinate de torsiune cu forta taietoare.
Rezistenta unui element supus la solicitari de torsiune cu forta taietoare este
limitata de rezistenta bielelor comprimate de beton. Pentru a nu se depasi aceasta rezis-
tenta trebuie verificata urmatoarea relatie:
Ted/ TRd,max + VEd / VRd,max S 1,0
in care:
Ted - este momentul de torsiune de calcul
Ved - este forta taietoare de calcul
TRd,max - este momentul de torsiune de capabil obtinut din relatia:
TRd,max = 2 v a,w fed Ak ter,i sinO cosO
0,6 [l-fck/250] (fck in Mpa)
V=
Ucw definit mai sus
VRd,max este valoarea maxima a fortei taietoare capabile, a se vedea
III.2.1.3.
Pentru sectiunile pline este suficienta armarea minima daca se respecta conditia
urmatoare:
in care:
T Ed este momentul de torsiune de calcul
Ved este forta taietoare de calcul
T Rd,c este momentul de fisurare la torsiune care se determina din relatia:
T Rd,c = 2 Ak fctd lef,i
VRd,c = forta taietoare capabila de calcul a sectiunii de beton (preluata de
beton).
111.2.2 Verificarea la starea limita de servlciu

Sectiunile elementelor din beton armat se verifica la urmatoarele stari limita de
serviciu:
- limitarea eforturilor unitare
- controlul deschiderii fisurilor
- limitarea sagetilor
in calculul eforturilor unitare si al sagetilor se considera ca sectiunile sunt

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
99
nefisurate daca efortunle unitare de int,ndere dm incovolere nu depa~esc valoare.:, fct eff
Pentru calculul deschiderii fisurilor se utilizeaza valoarea fctm·
111.2.2.1. Limitarea eforturilor unitare

Efortul unitar de compresiune in beton trebuie Umitat pentru a se evita fisurile
longitudinale, microfisunle sau pentru a limita nivelurile ridicate de .·urgere lenta. Apari~,a
fisurilor longitudinale pot conduce la reducerea durabilitatu.
Astfel, sub gruparea caracter,sttca eforturile se hmiteaza la urmatoarele valor·.

- in beton, efortul de compresiune Oc < k1 fck
• k 1 = 0,66 (pentru beton precomprimat cu armatu I posintmse)
• k 1 - 0, 7 (pentru beton precomprimat cu armatun preintmse)
daca se iau ma~uri supllmentare pentru confinarea betonulu1 iplase, frete. etn-
en) pentru prevemrea apantIei fisurilor longitudmale. A se vedea ane ,,a na~1onala a SR
EN 1992-2:2004.
- in beton, efortul de mtmdere CTc < 1,0 fctkO.O'i
- in armatun, t fortul de intindere o 5 < k. fy,
k3 = 0,8
111.2.2.2. Controlul fisurarii
F,surarea este normala la structunle de beton armat supuse la incovo1ere, forta
taitoare, tors1une sau intindere, dar act'asta trebu,e hmitata pentru as,gurarea une, bune
funct1onan a structurn, pentru a',Igurarea durab1htat11, etc
Trebuie definit~ o valoare l,mita a desch1dern fisunlor (wmJ,c. tmand seama de
funqia propusa, de natura structurh precum ~i de costur·le l1m1tarn fi'. urilo,
Valorile recomandate Wma,c, eforturile unitare 11m1ta in beton pentru grupari de
incarcari relevante sunt precizate in tabel lll.1.

100 - Anul
-- IX,-
nr.- -/ -
3-4 ----------------
2013
Tabelul III.1 - Valori recomandate ale Wmax, in mm $i eforturi unitare limita
in beton, in MPa pentru grupari de incarcari relevante
Clasa de expunere Element• de belon
annatsau1,1 Elemente pracomprlmata cu armituri
precomprlmate cu prelenalonale aderente (prelntln&11/ poallntlnsel
anniturl postlnllnse amplasate In lnterlorul aactlunll de beton sau/ ti
neaderente cu armiturl postlnllnse neaderente amplaaate In
amplasale In exlerlorul structurll (sectlunlll de beton
exterlorul atructurll precomprlmat
(sectlu nlll de baton
annal
I COMBINA"flA DE EXPUNERE (tabelul 7.10Z(ROJI
I.a; II.a; - IV.a; I.a II.a; 11.b; Ill.a;
l.b 11.b; IV.b; l.b 111.b; IV.a; IV.b; IV.c
Ill.a; IV.c
111.b I
Grupare de lncArcare
cvasipennanenlA 0,2 0075 0,1 decompnmare decompnmare
I
(reversibtl11)
Grupare de
. - -- -
·c:,
lncArcare
frecventa
"" !
0
Q.
0,25 0 ,1 0,15 " • S-1MPa
EC •!2
(revers,bilA) .,
D..
Grupare de 0,3
-- 0,15 -1-
0,2
-Fisuri normale: ·- nc.PN:1 S 0
~
"§
lncArcare nc.S f.,. c01 ,;1
nefrecvent4 -
"" !.,
0
Q.
w..,=0. 1
E 2
..
lrecven\11 rarA-
(reversibila)
.,
C
D.. I
.,_
- I
I
Fisuri normale: Fisuri normale:
-
Oc .S 1,5fcll<.0.05 fi Ile .S 1,01<11<005 ,;i
I I w._,=0,2 w.,..,=0,1
Gruparea
!'!
!!
!
I Fisuri lnclinate: Fisuri lnclinate:
caracierisUcA In C:
:, 0 1 s(I-0,8° 1 )·fn,<• 6 1 s0,7·(1-~)-f"'-.,,,
f,, r,,
exploatare ""
0
Q. pentru:
pentru:
(11eversib1lll) EC 0
l. o1)( 1-0,11 ii,)· f....,.., 61)0,1•O-.::i.1-r.....,,,
f,, r.,
,;i se limiteaza la w.,..,=0,1
I , w....,=0,2
I
Anul IX, nr. 3-4 / 2013
101
....a§ C
.. 1l g
Grupare de .. s.
:,
u
.c
0
0,3 0,2 0,2 D,2 0,1
"'..
C
'a
lncllrcare
tL
caracteristicil la 1-------'------'-----1---------'----------l
Pentru elemenle precomprlmate cu arrmlturl
transfer,
pretensionate ,aderonte prolnUnso amplasate in
depomare,
interiorul secjiunii de beton sau/ ;i cu arrmlturi
transport ~I Pentru elernente din
:
.,. ;;; po5tlntinse ne:iderente amplasate in elderiorul
montaj 0 c beton armal cu annituri
!. o structuril (sec~unii) de beton precomprimat .e0,6
(ireversibi!A) -o ·;;; din oJel prelenslonal
i"'
- li..
a.
amplasate In exteriorul
fc.(I),
Pentru elemente cu armllluri adoranle poslintinse
~ l seqiunii de belon
amplasate In lnteriorul sec~unii de beton sau/ ~i
u .e0,6 lc>(I)
_.,I! cu armituri posllntinse neaderente amplasale In
"'., exteriorul structurii (sec~unii) de bewn
tL
precomprimat: z0,6 '"(I).
Pentru ciasele de expunere XO XC 1 deschidenle lisurilor nu au nicl o ,nnuenta asupra durabllita~i ~i
aceasta limita esle slabilitll pentru a garanta un aspect aceeptabil 111 elementului
Controlul fisurllrii prin atinoerea slArii de decomprimare a i;etjunii se define,te prin neapari~a eforturilor
unitare de lntindere In belon la distanIa de eel mull 100 mm fa!ll de arm11turile oderenle sau la!ll de
limilele canalelor, In cazul armllturilor pretenslonate neaderenle
•) Pentru gr. 5 (LM3 - vehicule speciale ~i/ sau combinat11 cu TS ~• UDL) veriftcarea se
face la cererea beneficiarulu1.
Tabelul se recomanda sa se ctteasca in urmatoarea conventIe de semne
- eforturi unitare de intindere (de exemplu fctko,os) , ( + )
- eforturi unitare de compresIune (de exemplu fc._(t)) · { -)
III.2.2.3. Limitarea sagetilor

Deformatia unui element sau a unei structuri nu trebuie sa afecteze buna lor
functionare sau aspectul lor.
Metoda adoptata pentru caiculul deformatiilor trebuie sa reprezinte comportarea
reala a structurii supuse la actiunile corespunzatoare.
in functie de eforturile produse de actiuni asupra structurilor se disting urma-
toarele tipuri de elemente:
• Elemente nefisurate, elementele care nu sunt sohcitate peste rezistenta la
intindere a betonului,
• Elemente care fisureaza, dar nu integral, sunt elementele care sunt soli·
citate peste rezistenta la intindere a betonului. Pentru acestea se considera o comportare
intermediara intre starea nefisurata ~i cea complet fisurata cu ajutorul expresiei urma-
toare:
n = i:;u 11 + { 1 - l;)o. 1

102 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
in care
a este parametrul de deformatie considerat, care poate fi de exemplu o
deformatie specifica, o curbura sau o rotatie.
a I• II sunt valorile parametrului calculate in starea nefisurata !;ii respectiv in
starea complet fisurata
este un coeficient de distributie (care tine seama de participarea be-
tonului intins in sectiune),indicat in expresia urmatoare:
t = 0 pentru sectiunile nefisurate

~ coeficient care tine seama de influenta duratei incarcarii sau de repe-
tarea incarcarii asupra deformatiei specifice medii
= 1,0 in cazul unei incarcari unice de scurta durata
= 0,5 in cazul unei incarcari de lunga durata sau al unui mare
numar de cicluri de incarcare
a5 este efortul unitar in armaturile intinse, calculat presupunand sectiu-
nea fisurata
a5 r este efortul unitar in armaturile intinse, calculat presupunand sectiu-
nea fisurata in conditiile de incarcare care provoaca prima fisura
a 5 r/a5 poate fi inlocuit cu McrfM in cazul incovoierii sau cu NcrlN in cazul intinderii pure,
Mer reprezentand momentul de fisurare !;ii Ner forta de fisurare
Deformatiile datorate incarcarilor pot fi evaluate utilizandu-se rezistenta la intin-
dere !;ii modulul de elasticitate efectiv al betonului, indicate in tabelul 11.20.
in cazul incarcarilor de o durata care provoaca curgerea lenta a betonului, de-
formatia totala, incluzandu-se curgerea lenta, poate fi calculata utilizandu-se modulul
de elasticitate efectiv al betonului dat de expresia:
E • Ean
c.etr I + q,(:,,, 10 )
in care:
rp (oo,t0) este coeficientul de curgere lenta pentru incarcarea !;ii inter-
valul de timp considerate
Curburile datorate contractiei pot fi evaluate cu ajutorul expresiei:
rI - ""a. T
cs
£
S
in care:
1/rcs este curbura datorata contractiei
Ecs este deformatia libera de contractie
s este momentul static al sectiumi de armatura Fata de axa trecand prin
centrul de greutate al sectiunii
I este momentul de inertie al sectiunii
este coeficientul de echivalenta efectiv
ae = Es I Ee,eff
S !;ii I se calculeaza pentru starea nefisurata !;ii pentru starea complet fisurata,

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
103
estimarea curt>urii finale fiind efectuata cu ajutorul exp~esiei a = i;u 11 + ( 1 - ~,u 1 .
Metoda cea mai riguroasa pentru determinarea sagetii cand se utilizeaza me-
toda indicata mai sus, consta in calcu!area curburii intr-un numar mare de sectiuni
de-a lungu! elementulut, apoi calcularea sagetii prin integrare numerica in majoritatea
cazurilor, sunt suficiente doua calcule, ir primu( caz presupunand elementul nefisurat,
in al doilea caz presupunand elementul complet fisurat, apoI mterpoland cu expresIa
a = ~an
<.- ~
+ ( .·. - ...h ,a pentru aI o btme sageatj·
I
Pentru podurile rut1ere se definbsc cerinte ;;i cntern refentoare la deformatli ;;1
vibrat1i. I I
Cenntele ~1 critenile de exploatare corespunzatoare vor fi definite de catre bene
ficiar, cu aprobarea autoritatii relevante) in caiete de sarcini.
Pentru podurHe rutiere, verificarea stanlor lim1ta de exploatare pnvind defor
mati1le ;;i vibratiile se Iau in constderare n'umai in cazuri except1onale Gruparea frecventa
de actiuni este recornandata pentru evaiuarea deforrnar1i.
Vibrat1ile podunlor rutiere pot aVea origini diferite, in special aqiunile din trafic
~i actiunea vantulul. Pentru vibratiile datorate actiunilor vantului, a se vedea EN 1991-
1-4. Pentru vibratiile datorate actiunilor din trafic se iau in considerare criteriile de con-
tort. Oboseala se ia de asemenea in considerare.
III.3 CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON PRECOMPRIMAT
Calculul elementelor de beton precomprimat trebuie sa cuprinda verificarile de

la pct. III 2
La elementele din beton precomprimat mai sunt necesare venfican ale efor-
turilor unitare in beton ~i armatura pretensionata in d,ferite etape (transfer, transport.
montaj, monohtizare, exploatare) ~i verificari ale zonelor de transrnitere a efortunlor de
precomprimare.
III.3.1 Eforturi unitare in beton si armatura pretensionata

Precizan pentru calculul elementelor dm beton precompnmate sunt prezentate
in 5.10 din SR EN 1992-1-1 sI SR EN 1992-2 in anexele lor nat1onale
La calculuf efortunlor unitare in armatura pretensionata ~• beton se folosesc re-
latiile din rezistenta materialelor, considerandu-se mater,afele elast1ce. iar forta de pre
compnmare ca o forta exterioara.
In stadiul I {beton nefisurat) caracteristicile geometrice de calcul ale sectiunilor
se stat>ilesc considerand intreaga sectiun~ de beton ~i sectiunea armiiturii pretensionate
multiplicata cu coeficientul de echivalenta nr - E:

E
La elernentele cu armatura postmtinsa, in faza de transfer, nu se iau in conside-

rare ariile armaturilor pretensionate ~i ale canalelor. Dupa intarirea materialului injectat
pot fi luate in considerare ;;i ariile armaturilor. Dadl sectfunea elementului este reahzata
din t>etoane de clase direrite, aria sectiunii de calcul se stat>ile~te pentru o singura dasa
de beton, cu ajutorul coeficientului de echivalenta (obtinut pnn din raportul modulelor de
elasticitate ale betoanelor).
Forta maxima de pretensionare Pmax (forta aplicata capatului act1v in timpul
tensionari1) nu va depa~1 valoarea:
BULETIN TEHN!C RUTIER

104 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
in care:
Ap = aria sectiunii armaturilor pretensionate
= =
up.max efortul maxim aplicat armaturii min (k 1 fpk; k 2 fpo,ik)
k1 = 0,8; k2 = 0,9
La transfer, efortul de compresiune in beton datorat fo~ei de precomprimare ~i
a altar incarcari care actioneaza in timpul tensionarii (de exemplu greutatea proprie a
elementului) se limiteaza astfel:
in care fck(t) este rezistenta caracteristica la compresiune a betonului la timpul

t, la care se aplica fo~a de pretensionare.
~entru elementele de beton precomprirnat cu arrnatura postintinsa, k 6 = 0.6.
In elementele de beton precornprirnat cu armatura preintinsa, efortul de corn-
presiune in beton, in momentul transferului poate fi marit pana la valoarea k 6 fck(t). Va-
loarea recomandata pentru k 6 = 0,7, daca se poate demonstra prin incercari sau prin
experienta ca fisurarea longitudinala este evitata.
Daca efortul de compresiune depa~e~te permanent valoarea 0,45 fck(t), se va
tine seama de neliniaritatea curgerii lente.
Irnediat dupa intindere sau transfer, efortul in armaturile pretensionate nu va
depa~i valoarea:
Upm0(x) = rnin(k7 fpk; ks fpo,1k), k7 = 0,75 ks = 0,8
111.3.2. Pierderi de tensiune in armiturile pretensionate care se iau in

considerare
Conform SR EN 1992-1-1 ~i SR EN 1992-2, la calculul eforturilor unitare dinar-
maturile pretensionate se iau in considerare urmatoarele pierderi de tensiune:
Pierderi de tensiune instantanee (t.Pi(x)):
• Datorate frecarii pe traseu t.P11 (x)
• Datorate lunecarii in ancoraje 6P51 ,
• Datorate deformarii elastice a betonului 6Pe1
• Datorate relaxarii pe termen scurt a armaturilor 6Pr .
• Datorate tratamentului termic (pentru elementele prefabricate supuse trata-
mentului termic),
Pierderi dependente de timp (6Pc+s+r):
Pierderile dependente de timp se calculeaza considerand urmatoarele doua
cauze:
- reducerea alungirii armaturilor datorate deformatiilor betonului din curgere
lenta ~i contractii, sub actiunea incarcarilor permanente;
- reducerea efortului in armaturi datorita relaxarii.
111.3.2.1. Pierederi de tensiune instantanee (t.P1(x)):

111.3.2.1.1. Pierderi de tensiune prin frecare pe traseu t.P (x)
Pe traseul armaturilor pretensionate apar frecari cu peretii canarului. Frecarea
se manifesta atat pe po~iunile rectilinii cat ~i pe cele curbilinii ale traseului. Marimea
frecarilor, deci implicit al pierderilor de tensiune depind de o serie de factori dintre care
pot fi mentionati:
- tipul arrnaturii pretensionate,

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 105
- forma seqIunii transversale( toron, fascicul, cablu, etc),
- forma sectIunii fasciculelor (circulara, ovala, profilata),
- de raportul dtntre aria armaturii pretensionate ':ii cea a canalului,
- de starea suprafetei toroanelor,
- de natura materialului folosit pentru canale.
Pierderile de tensIune datorate frecarn pe traseu, t.Pµ(x), are urmatoarea ex-
presie:
6
t.P11 (x) = Pmax ( 1 - e µ • •• )
in care:
(} - este suma unghiunlor la centru (exprlmate in radiarn) a tuturor port1-
unilor curbilirni, pe d1stanta x, (ind1ferent de d1rect1a ~i semnul lor)
11 - este coefic1entul de frecare intre armatura ~1 canal
k - este dev1atra ungh1ulara accidentala pentru armatun mtenoare ( pe
unitate de lungime)
x - este distanta, in lungul armaturii, de la punctul unde forta de pre-
tensionare este egala cu Pmax (forta la capatul activ in t1mpul tens1onarn)
Valorile lui !I ~i k sunt indicate in Agrementul Tehnic European corespunzator
fasciculelor dispuse in grinda.
in cazul unu1 traseu alcatuit din portiuni rect1lmh ':ii curb11irni p1erderea de efort
in seqiunea x va fi:
l!.P11 (x) = Ap Op.max (1 - e µ/~' ··
Figura 3.10 Varia~ia eforlurilor unitare in armatura pretensionata av.and

traseul alcituit din poS1iuni rectilinii !ji curbilinii

106 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
III.3.2.1.2. Pierderi de tensiune datoritii lunecarilor ~i deformatiilor
locale la blocare in ancoraje
in functie de tipul ancorajului, la blocarea armaturii au loc, fie alunecari ale ar-
maturii in ancoraj, fie deformatii locale ale ancorajului propriu-zis.
Cazul armiiturilor preintinse

Pierderea de tensiune datorita cedarilor in ancoraje se calculeaza cu relaVa:
A1 + Az
llP 1 = - - - ·E
• L, "
in care:
A1 ~• Az - sunt lunecarile ~i deformathle locale in ancorajele mobile (unde se
face blocarea);
Lp - este lungimea armaturn pretensionate intre ancoraje;
Ep - este modulul de elasticitate al armaturii pretensionate.
Valorile "-t
~i A.2 se iau din agrementul tehnic in funct1e de tipul de ancoraj uti-
lizat.
Dadi blocarea se face la un singur capat, adica atunci cand un ancoraj este fix
iar celalalt mobil in relatia lu1 l),,P,1 una din valorile A sa ia egala cu zero.
Cazul armaturilor postintinse

in cazul armaturilor postintinse cu traseu rectihniu sau curbihniu, deformatiile
specifice ale armaturii datorita lunecanlor $i deformatiilor locale (recul) din ancoraje, da-
torita frecarii dintre armatura $i canal, se d1stribuie pe o lungime oarecare, la extremi-
tatile armaturn prevazute cu ancoraje active.
Valorile lunecarn sunt indicate in Agrementul Tehnic European al cablurilor $i a
tehnologiei aplicate la pretensionare.
in literatura de speciahtate se precizeaza di in cazul armaturilor postintinse
efectul reculului se reduce datorita frecarilor mai accentuate la revenirea armaturii decat
la intinderea aceste1a. Adica,
k' • 1.3 x k $i fl'= 1.3 X i1
<bp.n,axAP
A~cro1 r
moblCK1rv
tt
G~+ -
\E ----, ---------t
,· J.1,k <1G'1
+
lti---~--....1..,_
Figura 3.11 Calculul lungimii afectate de reculul armiiturii in ancoraj

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
107
se noteaza:
u · [ 1 - e -{..~+,.u)]
P·"""'
tiuA :: (llu1.., + lla/r)
Pierderea datorata lunedirilor i11 ancoraje in x = 0 este

ll.P1 1 = ~ X (ilu1,, + ila1,,)
unde:
L ~' r sunt lungimea ~i raza arcului
x este distanta Fata de ancorajul activ pana la care se s1mte reculul.
x se obtine prin incerdiri astfel incat suprafata ha~urata din fig 3 .11 sa fie egala
cu produsul ). E2 . • . .
, _ se gase~te m agrementul tehn,c al ancoraJelor ut,llzatc:.
III.3.2.1.3. Pierderi de tensiune datorita deformarii elastice a betonu-

lui sub efectul intinderii succesive a acestora (D.P8 1)
lntmderea succes,va a cablurilo r determma scurtarea elast1ca a betonulu,. Ast-
fel, dm intinderea cablulu1, va afecta efortunle in armatunle (1 1) ,ntmse anterior Vana
ti1le efortunlor din armatunle intmse anterior pot fi intinderi sau compresiuni dupa cum
deformati1le spec,fice ale betonulu1 sunt alung1n sau scurtan
Aceasta p1erdere (D.Pe1) poate fi calculata ca o pierdere med1e in fiecare arma-
tura cu relatta :
AP
"
•A
'
E -~[j E""{t)
' LJ
Ao,(t)]
in care:
ll.Oc(t) este vanat1a efortulu1 in centrul de greutatr- al armaturilor la
t1mpul t
j este un coefident egal cu
(n-1)/2n in care n, este numarul de armatun 1dent1ce intmse succesiv
Aproximativ, se poate lua j =11/2
1 pentru variatil datorate aqiunilor permanente aplicate dupa
pretensionare.
111.3.2.1.4. Pierderi de tenslune datorate relaxarii pe termen scurt a

armaturilor ll.Pr
in SR EN 1992-1-1 se definesc trei clase de relaxare :
- Clasa 1: sarma sau toron - retaxare normal a
- Clasa 2: sarma sau toron - re!axare scazuta
- Clasa 3: bare laminate la cald care au fost supuse la un tratament complementar.
Calculul pierderilor de tensiune datorita relaxarii!trebuie sa se efectueze pe baza
1
valorii r 1000, pierderea prin relaxare (in °/o) la 1000 ore dupa tensionare, la o tempera·
tura medie de 20°C .
BULETIN TEHNlC RUTIER

108 - Anul
-- IX,- -3 -
nr. 4 /- -----------------
2013
Valoarea r 1ooo este exprimata sub forma unui procent din efortul initial; ea
este obtinuta pentru un efort initial de 0,7fp, unde fp este rezistenta efectiva la intindere
a armaturii pretensionate, masurata pe epruvete. Pentru calculele de dimensionare, se
utilizeaza rezistenta caracteristica la intindere (fpk).
r10oo poate fi luat egal cu 8% pentru clasa 1, cu 2,5% pentru clasa 2 si 4% pen-
tru clasa 3, sau se ia din agrementut tehnic al armaturii utilizate.
Pierderea prin relaxare poate fl obtinuta plecand de la certificatele de incercari
ale fabricantului, sau definita ca raport in procente din variatia efortului impartita la efor-
tul initial, aplicand una din expresiile de mai jos.
fl. 1
( )O,Tl(l-10)
Ctasa 1: a"' - 5 39p e~· to-' pentru sarme
a,. • ic,oo '' - ' -
IO00
/l.o ( 1 )o.7l(•-•>
Ctasa 2: -"'--066p1000c•·•• - - IO-s
o,. . 1000
pentru toroane
fl. ( 1 )0,7J(I-•)
Clasa 3: a,. - l 98p e1·01' - - 10·'
0.
r,
• IIXlO 1000
in care: este valoarea absoluta a pierderilor prin relaxare,

in cazul precomprimarii prin postintindere, Opi este
valoarea absotuta a efortului initial Opi = OpmO;
in cazul precomprimarii prin preintindere, opi este
efortul de control mai putin pierderile instantanee
care se produc in cursul procesului de intindere;
este timpul dupa intindere (in ore);
m = Opi /fpk• cu fpk valoarea caracteristica a rezistentei
la intindere a otelului;
r1000 este valoarea pierderii prin relaxare (in %), 1000 h
dupa intindere la o temperatura medie de 20°C.
Valorile finale ale pierderii prin relaxare se obtin la un timp t egal cu 500 000 h
(aproximativ 57 ani). in cazul in care pierderile din relaxare se determina pentru inter-
vale diferite de timp (pe faze de executie} se recomanda sa se aplice metoda prezentata
in Anexa D din SR EN 1992-1-1.
Pierderile prin relaxare sunt foarte sensibile la temperatura otelului. Daca se
aplica un tratament termic asupra betonului (de exemplu aburire, autoclavizare), se
aplica prevederile de la 10.3.2.2 din SR EN 1992-1-1. in celelalte cazuri, atunci cand
temperatura este superioara valorii de 50°C, se recomanda o verificare a pierderilor prin
relaxare.
III.3.2.1.S. Pierderi de tensiune datorate tratamentului termic (pentru

elementele prefabricate supuse tratamentului termic)
in cazul in care elementele prefabricate din beton sunt supuse unui tratament
termic, scaderea efortului unitar in armatura ~i dilatatia impiedecata a betonului, da-
torita temperaturii, induc o pierdere termica specifica ~P0 • Aceasta pierdere poate fi es-
timata cu expresia:

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
109
in care:
Ap este aria sectlunii armaturii pretensionate
Ep este modulul de elasticitate al armaturilor pretens1onate
<le este coeficientul liniar de dilatare term1ca al betonulu1
Tmax - To este diferen~afintre temperatura maxima ~1 temperatura mi\ia-
la a betonuluilin apropierea armaturilor pretensionate, in °C
Relaxarea este accelerata in timpul tratamentului termic. in cazul elementelor
prefabricate cu armatura preintinsa supuse tratamentului term1c, pentru evaluarea
pierderi1 de tensiune din relaxare, la timpul t se adauga,un timp ech1valent teq
I 14(T-i ~I " fr
I.., • ' ., 'i' \I (.II, 1 - 20)1\t,
T,_ --0 f=( I
in care este timpul ebhivalent (in ore)
este temperatura (in °C) pe clurata intervalulul de timp Llt1
este temperatura maxima {in °C) pe durata tratamentulu1
term1c I I
111.3.2.2. Pierderi dependente de timp (.O.~c+s+r>
Pierderile dependente de t1mpl se calculeaza considerand urmatoarele doua
cauze: . d en. d atonta
- pier . " re d uceru aIurg1rn I
. .. arma"tun·1or cauzate d e d ef ormarea beta
nului din curgere lenta !;i contrac\ie, sub incarcan permanente;
- pierderi cauzate de reducerea1efortului in armatura datonta relaxarn.
Relaxarea otelului depmde de deformatia relatlva a betonului din contractie ~i
curgere lenta. Aceasta interactiune poate fi luata in calcui prin intermediul unu1 coefic1ent
de reduc1:re de 0,8. I I
In SR EN 1992-1-1 pct. 5.10.6 este prezentata o metoda simplificata pentru
evaluarea pierderilor dependente de timp la abscisa x, sub indircari permanente.
eLEr+0.860"" + -~ ·qi(t,t0 }u,,11r

61',.,., • AP.6.crr.ru.r •Ar. £A ( J I )
1+-f-· AP I+~":~ · U+O,Sqi{t,10 )]
~ . .I
m care:
l'lcJp,c+s+r este valoarea absoluta a variaiiei efortutui m armaturi la absci
sa x, la momentul t, din curgere lenta, contractie ~i relaxare.
este valoarea estimata a contrac~iei, ·n valoare absoluta;
este modulul de elast1c1tate J1 armaturi1 pretensionate
este modutul de elastic1tate J1 betonului,
este valoarea absoluta a variatiei efortului in armatun la abs-
cisa x, la momentul t, din relaxare. Se determma pentru un
efort· I I
a p = ap(G+Pmo+ r/r2Q)
in care ap = 1 p(G+Pmo+ ,,,2 b) este efortu initial in armaturi

110 - - --
Anul IX,-nr.
- 3-4
- -/ - --;---------;.---------
2013
datorita fortei de precomprimare initiale si a incarcarilor cva-
sipermanente
q;{t,t0 ) este coeficientul de curgere lenta la momentul t, pentru o incarca-
re la timpul t0
Oc,QP este efortul in beton in vecinatatea armaturilor, sub actiunea greutatii
proprii si a fortei de precomprimare initiale ca si a altar incarcari cvasi-
permanente, dupa caz. Valoarea lui ac,QP poate rezulta pe de-o parte
din greutatea proprie si din forta de pretensionare initiala sau din gru-
parea cvasipermanenta de incarcari considerata in totalitatea ei,
(ac(G+Pmo+ ~,2Q)), dupa faza de constructie considerata.
este aria sectiunii tuturor armaturilor pretensionate la abscisa x

este aria sectiunii beton
este mornentul de inertie ale sectiunii de beton
este distanta dintre centrur de greutate al sectiunii de beton si arrnatu-
rile pretensionate
Eforturile de compresiune si deformatiile relative corespunzatoare au in expre-

sia de mai sus sernn pozitiv.
III.3.2. Verificare la starea limita de rezistenta in sectiuni normale

Ruperea sectiunii precornprirnate sub actiunea momentului incovoietor produs
de incardirife exterioare se poate produce prin cedarea betonului comprimat sau prin
cedarea armaturii pretensionate intinse. Ruperea casanta (neavertizata) se evita prin
limitarea zonei conventionale comprimate:
l; = x/d ~ l;lim
l;1im = 0,4 pentru elemete cu armaturi preintinse
Slim = 0,35 pentru elemete cu armaturi postintinse
Determinarea momentului capabil ultim al sectiunilor drepte de beton armat

precomprimat se bazeaza pe ipotezele urmatoare:
- sectiunile plane Si normale pe axa elementului raman plane Si normale dupa
deformatie;
- armaturile aderente (armaturi pretensionate), fie ca sunt intinse sau compri-
mate, sufera aceleasi deformatii relative ca betonul adiacent (nu exista lunecare relativa
intre armaturi si beton);
- eforturile unitare din betonul zonei intinse nu se iau in considerare;
- eforturile unitare din betonul zonei conventionale cornprimate de inaltime Ax
se considera avand marimea 11fcd pe intreaga suprafata a acesteia (din diagrama efort-
deformatie de calcul indicata la 11.6)
- eforturile in armaturile pentru beton precomprimat se deduc din diagramele
de calcul indicate la II.6 fig.2.28)
- evaluarea eforturilor din armaturile pretensionate tine seama de deformatia
lor relativa initiala.
- ruperea are loc cand deformatia in eel putin un punct al sectiunii atinge valoa-
rea limita corespunzand rnaterialului (beton sau otel).

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 111
!ID
A.,
h
• A
i:.. c. n
r..; 1·, 0 Ca <u.2
(l'._,)
( """' l
~ - limita de deformatie corespunzatoare armaturii de beton armat la intindere
[[] - limita de deformatie corespunzatore betonului la compresiune
c - limita de deformat1e corespunzatoare betonului la compresiune pura
Figura 3.12 Diagrama deformatiilor admise la starea limitii ultima
Calculul elementelor solicitate la incovoiere

Sectiune dreptungh1ulara ~i T cu axa neutra in placa
- Coeficientul condiiiilor de !ucriJ m

in cazul 1n care A5 > 0,25 Ap
m = 0,85Ap ap.m,u + A 6 {yd

Apap.,,..... + A {:yd
6
in cazul in care A 5 < 0,25 Ap ~i armatura pasiva nu se ia in considerare in calcul
m = 0,85
- Pentru cazurile curente ciind armatura este localizata in zona intinsa a sec~iu-
nii ~i este satisfacuta condi~1a ; = x/d 5 ~lim• pentru calculul efortulu1 unitar hm1ta se per-
mite ut1hzarea rela!iei simphficate:
APaf'.......,
m =t-k-
P bd f,d
Ap - ana armaturu pretensionate dm zona intinsa

k = 0,3 pentru armatura preintinsa
k = 0,6 pentru armatura postensionata

112 Anul IX, nr. 3-4/2013
Verificarea see\iunii:
unde m = 0,85
Pentru sectiunea T, daca axa neutra cade in placa, b = bplaca
III.4 ALCATUIREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT !jl BETON PRECOM-

PRIMAT
in SR EN 1992-2: 2006_NA: 2009 in capitolul 9 sunt prezentate prevederi cons-
tructive ~i reguli specifice pentru elemente din beton, beton armat si beton precompri-
mat.
Dimensiuni minime ale elementelor structurale:

a} care sunt exploatate in conform1tate cu clasele de expunere din documentul
normat,v CP 012/ 1 - 2007 ~i tabelul 7.102NRO, pentru o durat a de viata proiectata de
100 ani ~i executie monolita:
a.l) placi care sustin partea carosabtla ~1 consolele trotuarelor: 140 mm {200 mm,
cand sunt prevazute armaturi inclinate pentru preluarea forte1 taietoare);
a.2) plac1 care sustin cuva de balast: 160 mm (200 mm, cand sunt prevazute
armaturi inclinate pentru preluarea fortei taietoare);
a.3) dulapi prefabricati pe trotuare (durata de viata 50 ani): 140 mm;
a.4) pereti vert1cali, inimile grinzilor ~i a grmzilor peretI: 160 mm;
a.5) peretn sectiunilor casetate: 180 mm;
a.6) latura mica a stalpilor dreptungh,ulari: 300 mm;
a. 7) peret1 verticali pentru sustmerea platelajului podurilor boltite: 250 mm.
Daca elementele structurale sunt executate prefabricat (control al calitatii ridi-
cat), grosimile minime ale acestora, indicate mai sus, pot fi reduse cu 10 mm.
a.8) predale: 60 mm (SR EN 15050:2007, C.1}, cu rezemari de eel putin 30 mm.
b) care pot ajunge sub incidenta focului (pasaje in special in localitati, la care
aparatele de reazem trebuie sa fie din otel turnat, fiind interzisa utilizarea celor din neo-
pren) sunt determinate conform SR EN 1992-1-2.2005, in functie de durata de timp la
care trebuie sa reziste elementele structurale sub incidenta focului pana cand acesta
este stins, fara ca elementele structurale sa fie afectate din punctul de vedere a rezis-
tentei ~i stabilitatii, timp in care podul este exploatat la gruparile de incarcare pentru care
a fost proiectat, conform SR EN 1991-2:2005.
Aria armaturii minime pentru suprafetele elementelor de poduri, dia-
metrul minim al barei ji distanta minima/maxima dintre bare:
a) armarea elementelor din beton simplu, beton armat ~1 beton precomprimat
se face cu bare sau plase sudate din clasa B ~i clasei C, conform anexei C, SR EN 1992-
1-1:2004;
b} toate suprafetele elementelor structurale de beton simplu sau armat, pentru
care, din calcul, nu rezulta necesara prevederea armaturilor de rezistenta sunt armate

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 113
constructiv cu o arie egala cu A5 min = 0,00lbwd, barele 'Sau plasele avand diametrul eel
pu);in 'Pmin = 8 mm, un profil corespunzator barelor sau plaselor sudate cu inalta aderenta
(tip B sau C, conform anexei C din SR EN 1992-1-1 :2004) ~i amplasate la eel mult 250 mm
echidistanta; in zonele intinse procentul de armare al arrnaturilor constructive se maJo-
reaza cu 50%; la stabilirea ariei de arrnatura construct1va se iau in consIderare !jl arrnaturile
preintmse aderente (toroanele) de pe randul eel mai apropIat de fibra betonulu1, aria aces-
tora din urma considerandu-se, in calcul, rnajorat:a cu S0°)o; in cazul elementelor din beton
precomprimat, in zonele in care apar eforturile unitare de jntindere cu valon maxime egale
cu fctk o 95, distanta dintre armatunle constructive nu depa!je!jte 20 d1ametre ale barelor
longitudinale !ii eel mult 150 mm ca d1mensiune maxima a och1urilor plaselor,
' • I
c) pentru gnni I de beton armat cu inalt1mea h, > 700 m , pe fetele laterale dm
zona intinsa a inimilor gr,nz1lor (cca 1/ 3jh) !ji pe fetele int1nse ale talpilor (unde nu este
amplasata armatura de rezistenta) se prevede o ane de drmatura egalii cu eel putin 10%
din aria armaturu longitudinale de reziStenta; pe restul inatti'mii inimilor se respecta
prevederile de la punctul a); sectiunea totala a armaturii de pe fetele laterale ale inimi-
lor grinzilor este minimum As,min = o)OOlSbwd, pentru bw ~ 300 mm !ji As,min =
0,0025bwd, pentru bw :o 200 mm; pentru valori intermbdiare ale grosim11 inimn, bw ~
205 mm .. . 295 mm, sectIunea totala a ~rrnaturi1 se stabilei;te p 1n 1nterpolare lintara ,
0
diametrul mIntm ut1hzat este de 8 mm; I I

d) la elementele de beton armat solicItate la incovo1ere. intre doua ramuri de
etrieri, trebuie sa fie cuprrnse eel mult 5 bare intmse, clispuse pe un smgur rand !;I eel
mult 3 bare comprimate, d1spuse pe un singur rand; dist~nta d1ntre etneri nu depa!je~te
minimum {300 mm; 3/ 4 dm inaltimea elementulu1 } ; distanta dintre etnerii care cuprind
barele de rezistenta compnmate nu depa!je!jte minimum { 1_5 diametre minime ale
barelor longitudmale de rezistenta; 500 mm} ; pentru sectiunr de behin cu latiini de 400
mm sau mai mari, se prevad etrieri cu c~I putin patru ramuri verticale; daca diametrul
barelor longitudinale de rezistenta depade~te 20 mm, diametrul minim al etrierilor este
de 8 mm; in cazul elementelor c:u compo~are ductila se recomanda sa se utilizeze, pen
tru etrieri, oteluri de clasa C, respectIv de clasa B sau C pentru elem~nte cu ductihtate
limitata sau la care nu se pot forma articulat1i plast1ce; in zonele plastic potent1ale ale
grinz1lor (lungimea zonei plastic potentiaJe = 2h, d1spusa.s1metrrc fata de sectiunea criti-
ca) etrierii se dispun la dIstanta de 100 mm;
e) diametrul minim al armaturilor de rezistenta din grinzile de beton armat
este de 12 mm; pentru elemente din beton armat in care armaturile de rezistenta sunt
realizate din bare cu di;imetrul mai man de 32 mm se ut1hzeaza armaturi de suprafata
1
suplimentare (anexa J, J.l), pentru a preveni exfolierea betonulu1;
f) in zonele de capat ale grinzflor de beton precomprimat se prevad, pe lun-
gimea de ancorare a armaturilor pretensionate, ibpd (de~erminata cu expresia (8.21) de
la 8.10.2.3 (4)) etrieri (din otel de clasa C) cu diametrul eel putin 8 mm la distanta de
100 mm; in talpile inferioare ale acestor grinzi (unde sunt dispuse armaturile preten-
sionate) se dispun etrieri inchi!ji sau frete la distanta/ pas de eel mult 200 mm ~i cu di-
ametrul minim de 8 mm; daca in aceste zone se atinge in beton un efort unitar de 0,6fck
(a se vedea nota de la 7.2 (102)) distanta dintre etrierii prevazuti in tronsoanele grinzilor
nu depa!Je!jte 150 mm;
g) in inimile grinzilor dm beton precomprimat 9u grosim1 mai mici sau egale cu
200 mm, etrierii se dispun la distante aproximativ egale cu grosimea inimii, dar nu peste
200 mm; pentru grosImI de inima peste 200 mm etrieril se dispun la dIstante de maxi-
mum 300 mm;

114 - - -IX,
Anul -nr.
-3-4 /- -,----------------
2013
h) pentru elemente din beton armat comprimate excentric (stalpi, pereti, arce
$i bolti) diametrul minim al armaturilor longitudinale de rezistenta este de 14 mm, lu-
mina minima intre barele de rezistenta longitudinale nu va fi mai mica de SO mm, iar dis-
tanta maxima intre acestea nu va depa$i 250 mm; indiferent daca sunt in interiorul sau
in afara zonelor critice, barele transversale (bare de repartitie) ale peretilor, arcelor si
boltilor respecta acelea$i conditii de distanta $i pozitie ca etrierii prevazuti in stalpi; su-
plimentar, in cazul arcelor $i boltilor, barele longitudinale de rezistenta intinse de langa
suprafata concava, ca $i cele comprimate de langa suprafata convexa se leaga cu etri-
eri $i agrafe, sectiunea fiecarei ramuri a etrierilor/ agrafei, Aswl rezultand ca produs din-
tre aria armaturii longitudinale aferenta unei ramuri de etrier/ agrafa, A51 $i raportul
s/ r, unde s este distanta dintre etrieri/ agrafe $i r este raza de curbura a suprafetei
curbe; in zonele critice ale acestor elemente, dimensiunile minime ale seqiunii, distantele
intre ramurile etrierilor/ agrafelor, distantele dintre etrieri respecta prevederile sectiunit
6 din SR EN 1998-2:2006;
i) armatura de conlucrare intre betonul din predala $i eel turnat in situ se de-
termina prin calcul $i nu este mai mica de 3 cm 2 / m 2 ;
j) distanta dintre armaturile de rezistenta din placi {carcase formate din bare
individuale sau plase sudate}, in zonele momentelor incovoietoare maxime sunt de eel
putin Smin,slabs = 70 mm $i eel mult Smax slabs= 200 mm; in celelalte zone nu depa$e$te
330 mm, distanta aplicabila $i armaturi(or de repartitie; distantele minime $i maxime
dintre armaturile de rezistenta sunt valabile $i in cazul dalelor; pentru dale, diametrul
minim al barelor de rezistenta este de 12 mm;
k) pentru grinzi pereti se aplica prevederile de la 9. 7 din SR EN 1992-1-1:2004
$i din anexa nationala SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008;
I) innadirea armaturilor in zonele critice nu este recomandabila, iar daca este
totu$i necesara se poate face numai cu ajutorul cuplajelor mecanice conform 6.2.J (J)P
din SR EN 1998-2:2006 $i 5.6.3 (l)P $i (2)P din SR EN 1998-1:2006, respectand, pen-
tru cuplajele mecanice, cerintele tehnice prevazute in ISO 15835-1,2:2009;
m) proiectarea elementelor structurale ale podurilor in gruparea seismica tre-
buie sa respecte prevederile constructive din sectiunea 6 SR EN 1998-2:2006;
III.5 ALCATUIREA ~I CALCULUL STRUCTURILOR AMPLASATE IN ZONE

DE HAZARD SEISMIC MARE
III.5.1 Generalita\i. Cerin\e de conformitate. Comportare seismic.ii

Proiectarea antiseismica a podurilor se face conform prevederilor din SR EN
1998-2:2006 .,Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea
a 2-a: Poduri", SR EN 1998-2/NA:2010 ,,Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezis-
tenta la cutremur. Partea a 2-a: Poduri. Anexa Nationala", SR EN 1998-2/Al:2009 ,,Eu-
rocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea a 2-a: Poduri" $1
,,Cod de proiectare seismica Pl00. Partea I-Pl00-1/2006: Prevederi de proiectare pen-
tru cladiri."
Necesitatea unei corecte proiectari antiseismice a podurilor rezulta din conditia
de respectare a celor doua cerinte de baza descrise in SR EN 1998-2: cerinfa de nepra-
bu!jire asociata unei stari limita ultime, respectiv minimizarea degradlirilor asociata
starii limita a exploatarii normale. Conform primei cerinte podul trebuie sa-$i pastreze
integritatea structurala ~i rezistenta reziduala adecvata, chiar daca in unele dintre ele-
mentele structurale s-au produs deteriorari importante.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
115
in elementele de infrastructura (Pile) se accepta aparitia unor zone plastice da-
torita incovoierii, iar la podurile fara sisteme de izolare,! stabilirea zonelor cu articulatii
plastice potentiale in faza de proiectare leste recomand~. ta, urmarindu-se prin aceasta
disiparea energiei induse in structura de!aqiunea seism!ca.
Suprastructura podurilor trebuie astfel proiectata incat, in urma evenimentului
seismic sa nu produca avarii la nivelul aparatelor de redzem, rosturilor de dilatatie sau
la par!;i ale elementelor de infrastructura((ziduri de gard~, zidur·i intoarse etc.). Conform
celei de-a doua cerinte, actiunea seismica cu probabilitate mare de aparitie poate pro-
duce degradari reduse la nivelul elementelor secundarei de rezistenta ale podului, insa
toate celelalte componente trebuie sa rapiana neafectate.
Pentru indeplinirea celor doua cerinte precizatelanterior trebuie respectate cri-
teriile de conformitate prezentate in paragraful 2.3 din SR EN 1998-2, criterii ce depind
de comportarea dorita a podului la actiunea seismica de calcul. Aceasta comportare poate
fi: comportare ductila, respectiv comportare ductila limitata/esential elastica ~i este ca-
racterizata de relatia for!;a-deplasare pre!zentata in figura 3.1 L
in ceea ce prive~te podurile proiectate pentru a avea comportare ductila trebuie
avute in vedere cerin1ele existente in SR EN 1998-2:2006 pentru verlficarea de rezisten1 a
a zonelor potential plastice, pentru proiectarea capadta~ii de rezistenta, precum ~j
prevederile referit • are la ductilitatea globala !ii la cea lo¢ala.
in zone cu seisrnicitate mare, pentru asigurarea unui comportament ductil al
structurii este recomandata gandirea unei strategii de aparitie a articulatiilor plastice in
structura formandu-se astfel un mecanism de disipare a energiei. Chiar in cazul formarii
articulatiilor plastice, s1stemul trebuie sh fie stabil din punct de vedere al echitibrului
static. Zonele unde se pot forma articulatii plastice trebuie gand1te de catre proiectant
pentru a fi u~or accesib1le in vederea executari1 unor eventuale reparatu La podun, art1-
culatiile platice se pot dezvolta in pile, la baza acestora Tabl1erul podulu1 trebu1e sa ra·
mana in domeniul de rnmportare lin1ar elastic Scenanul de formare al articulat1ilor
plastice poate include toate pilele podului sau numa, o part dmtre acestea. o alta moda-
litatea de a asigura comportamentul duct1I este introducerea d1spoz1t1velor de ,zolare pe
toate p1lele sau numa1 pe o parte dmtre acestea .
1.0
1.5
)JI
LegandA
q- F adot de ccmpc,tan,
IE- ldeillelzs<.ic
E• Elenlal daslJc
LD- Dlldlillr.'llll1
0- Dodi
"
Fig. 3.13. Relatii for!ii•deplasare pentru descrierea comportamentului seismic

116 Anul IX, nr. 3 -4/2013
Un comportament ductil limitat nu presupune aparitia in structura a unei secti-
uni cu rigiditate secanta diminuata semnificativ sub efectul actiunii seismice. Aceasta
se traduce printr-o relatie forta-deplasare fara palier de forta, dar cu o alura ce difera
de comportarea elastica ~i care asigura disiparea unei parti din energie indusa. Compor-
tamentul ductil limitat este asociat in general cu valori ale factorului de comportare
q ~ 1.50.
in cazul podurilor cu alcatuire speciala (poduri cu cabluri) se recomanda ca
proiectarea acestora sa se faca in domeniul elastic, adica considerand un factor de com-
portare q = 1.00.
Conexiunile dintre elementele structurale ce compun infrastructura ~i supra-
structura podului trebuie sa fie realizate in conformitate cu 2.3.6 din SR EN 1998-2:2006.
III.5.2 Verificarea ductilita\ii structurale. Cerin\e de deplasare

Asigurarea cerintelor de deplasare corespunzatoare unui anumit nivel al hazar-
dului seismic pentru o structura define~te nivelul de performanta al structurii respective.
Pentru un component al structurii podului, deplasarea seismica de calcul dE se
determina cu ajutorul relatiei:
(1)
in care:
11 este factorul de corectie al amortizarii stabilit pe baza relatiei:
11=JI0/(5+;) (2)
cu ; fractiunea din amortizarea critica avand urmatoarele valori:

; = 0.02 in cazul elementelor de otel sudate;
; = 0.04 in cazul elementelor de otel imbinate cu ~uruburi;
; = 0.05 in cazul elementelor realizate din beton armat;
; = 0.02 in cazul elementelor realizate din beton precomprimat.
/Id este factorul de ductilitate de deplasare definit de relatia:
d.
µJ=- {3)
d,.
du fiind deplasarea ultima, iar dy deplasarea corespunzand mtrarii i n curgere a
primei armaturi.
d c, este deplasarea rezultata in urma unei analize seismice liniare.
in cazul in care deplasanle d c, rezulta dmtr-o anahza seism1ca elastica liniara
utihzand spectrul de raspuns elastic {considerand factorul un factor de comportare q ~ 1),

d c • d c,. Factorul de comportare este definit in SR EN 1998-1: 2004, paragraful 3.2.2.2.
Daca se efectueaza analize seimice elast1ce liniare, valorile factorului de ductili-
tate de deplasare se stabilesc in functie de valoarea penodei proprn in modul fundametal
de vibratie astfel:

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
117
a) pentru T?.To, cu To= 1.25 le:
}IJ .. q I (4)
Tc reprezinta perioada de contrul (de colt).
b) pentru T<T0 :
JLJ
Ta s5q-4
•(q-1)-+I (5)
T
Pentru situatii m care se realizeaza analize complexe nelirnare de tip "time-his-
tory", valoarea factorului de ductihtate µJ
trebuie sa corespunda modulu1 de comportare
1
post-elastic al elementului structural descris prm curbetk h1steretice de raspuns.
De regula, in aceste situatii, in faza de proiectare, pe bal a geometriei ~j carac-
teristic1lor sectiurni (ari a ~I pozitia armaturilor) se estimeaza poz1tia articulatiilor plastice
potentiale ~i in urma determinarii lungin'iii zonei plastice se poate calcula valoarea fac-
torului de ductilitate de deplasare /IJ . I I
Pentru asigurarea ductilitatii generate a structurii, detaliile constructive trebuie re-
alizate astfel incat sa asigure preluarea deplasarilorin situatia de proiectare seismica. Spa-
1;iile prevazute intre componentele structurale trebuie sa corespunda valorii totale de calcul
a deplasarii in situatia de proiectare seisrrlica, aceasta calc:ulandl!·se pe baza reiatiei:
du""dE+da+l/12dr (6)
in care:
dG reprezinta deplasarea corespunzatoare incardirilor de lunga durata ~i cvasi-
permanente;
dT reprezinta deplasarea corespunzatoare actiunilor termice;
r/12 este coeficientul de grupare pentru valoarea cvasi-permanenta a actiuni1
termice.
Deplasarea seismica de calcul d r. intre doua sect1uni independente ale unu1
pod se poate calcula ca radical din suma patratelor deplasanlor evaluate pentru fiecare
sectiune in parte.
Lovirea intre ele a elemntelor structurale ca urmare a ac1;iun11 seism1ce trebuie
evitata prin prevederea unor dispozit1ve de preluare a ~ocunlor (stratun de cauc1uc sau
neopren, opritori dispw;;i in sens longitudinal sau transversa! pentru suprastructura, dis-
pozit1ve de izolare etc.) Aceste dispozitil-e trebuie sa permita deplasari eel putm egale
cu valoarea calculata pe baza rela!;iei (6)1.
III.5.3 Descrierea actiunii leismice

III.5.3.1 Clase de importan~i utilizate pentru poduri
Aq1unea se1sm1ca de calcul AEd, se exprima in functie de ac~1unea seism1ca de
referin1;a AEk asociata la no1 in tar1! cu oj probab1htate de depaiwe de refennta PNCR in
50 de ani, respectiv cu o perioada de revenire de refenn1;a TNcR de 100 de ani, cu a)U
torul factorulu1 de 1mportan1;a y1 Podurild se impart in clase de importan1;a in funqie de
efectele dergradaru lor asupra vte1;11 oambnilor, de posibh1tatea restabilirii legaturilor pe
caile de comunica1;1e dupa producerea evenimentulu1 se1sm1c, respectiv de consecm!;ele
economice aparute ca urmare a deteriorarii structurn (mcapacitatea asigurarii unor ser-

118 Anut IX, nr , 3·4 / 2013
vicii, desfa~urarii unor activitati econornice etc.). Valorile factorului de irnportanta Yr
difera pentru fiecare clasa de irnportanta.
Pentru poduri sunt definite trei clase de irnportanta a~a cum se prezinta in
tabelul III.1 ~i corespunzator fiecarei clase de importanta in tabelul Ill.3 sunt precizate
valorile factorului y1 .
Podurile de cale ferata ~i ~osea sunt incluse, de regula in clasa de importanta
II (medie), insa pot fi ~i unele exceptii, a$a cum se precizeaza in continuare.
Clasa de importanta III cuprinde podurile foarte importante, cu trafic intens, si-
tuate in zone geo-strategice importante (ex: localitati de frontiera), a caror avariere gra-
va in urma unui seism ar produce pierderi importante de vieti omene~ti ~i economice. in
aceea~i categorie sunt incluse de asemenea ~i podurile care se preconizeaza a avea o du-
rata de viata mai mare decat cea normata (100 de ani).
in clasa I de importanta pot fi incluse urmatoarele categorii de poduri: cele care
nu sunt in zone importante ale cailor de comunicatie, respectiv cele pentru care adop-
tarea masurilor corespunzatoare unei probabilitati de depa~ire PNCR in SO de ani pentru
actiunea seismica de calcul ~i a unei durate de viata a podului de peste SO de ani ar con-
duce la solutii neeficiente din punct de vedere economic.
Tabelul III.2
Clasa de Descriere
lmoortanta
Podurf de cale reralii sau ~sea amplasale pe cal de comunfcaVl care
au lmportm1a 1111a1a lmedlel dopa producerea evenlmentulol seismic
Ill
de calcul (sus\in lrarlClJl de nece5ltale dopa producarea seismulul de
calcull.
Podurt de cale rerata sau ~osea amplasale pe cai de comunlcatli de
ll
imoortanta mcdle.
,1
Toale celelalle podlJfi, cu excepVa celor din dasele Ill II precum sl
poduri de ca1e ferall! sau iosea amplaaele pe cAI de comunlca\li care
au lmportanta redusii. De exemplu poduri provizoril sau podurl
I amplasale pe caf de comunlcatie lndu&lriale, dar numal cu acordul
bcncficiarului ,i dac.'i nu servesc oblecllve lmportante care au ne11oie
de men~nsrea comunicaliilor dupti producerca evenlmcntulul seismic
de calcul.
Tabelul III.3
Valorlle recomandate ale factorulul r r

Clasa de lmportanf.i Yr
Ill 1,3
II 1,1
I 0,85
Factorul de importanta Yr poate avea ~i alte valori decat cele precizate in tabelu l
2 pentru amplasamente incadrate in zone de rise seismic ridicat ~i care pot periclita si-
guranta publica.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
119
III.5.3.2. Aplicarea componentelor mi~carii seismice
in cazul podurllor, in etapa de proiectare se utilizeaza de regula doua tipuri de
analiza pentru stab1lirea efectelor actiun!i seismice:
a) analiza hniara prin metoda spectrului de raspuns
b) analiza nehmara de tip "t1m~-history" (raspuns in t1mp)
a) Analiza hmara se bazeaza pe metoda spectrulu1 de raspun c. Pentru podun se
uitilizeaza in general numai componentele de tip transla!;ie produse de act1unea seismKa
pe cele trei direcV ortogonale spatiale A~tiunea'apl1cataila interfata structura-teren este
considerata separat pentru fiecilre dire~e in parte (long1tudmal, transversal ~• vertical)
urmand ca efectele sa fie apoi combinate a~a cum se va prezenta in rnntmuare
in cazul podurilor amplsate in cLrba, una din d1rect11le considerate pentru aph-
carea componenteI de tip translat1e este determinata prih cons1derarea lirnei teoret1ce ce
une~te cele doua culee, cealalta direct1e lfilnd normala p~ pnma
Pentru componentele orizontal~ ale aqiunii se,lm1ee se pot utiliza spectrele de

prolectare din ,,Cod de proiectare seismica PlOO. Partea l-Pl00-1/2006: Prevederi de
proiectare pentru cladin."
Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componentele ori-

zontale ale acceleratiei terenulu1 /J(T), pentru fractiunea din amortizarea critica ; = 0.05
in functie de perioadele de control (colt) T8 , Tc i;;i To se determma c_ relatule·
- Pentru T s T,i /J(T) = I+ (/Jo - I) T (7 ,\

To
- Pentru T8 < Ts 0 /J(T) = #0 (8 )
- Pentru ~ < T s T1, (9 1
- Pentru T > 1~, (10}
in care·
/j(T) este spetrul normalizat de raspuns elastic;

f30 factorul de amphficare dmam1ca maxima a accelera~ie1 orizonta!e a terenu-
lui de catre structura,
T este perioada de vibrat1e a uneI structun cu un grad de libertate dmamica ~•
cu raspuns in domeniul elast•c
Spectrele normal1zte de raspuns elastic pentru valorile penoadelor T81 Tc ~i To

prezentate in tabelul 3 sunt date in Figura 3 14.
BULETJN TEHNJC RUTIER

120 Anul IX, nr. 3- 4 / 2013
]j
3
I l•US
~1:!_!
I\
2_s
I\
u i' i \. -1.915IT
--
i .....
i I "'- 5.nm-1
~
-
I/
t-- I
Qj '\.-.-a011 Tc•0.71 Tp•J
0
0 Qj IJ 2 2..5 3 3J 4
Pamd&T,s
u I
._p,-1.15 l=US
3
u
2
\. _2.75/T
'K
~r-,...._ 1
8.25IT _
II F-1..._
O.S ~.-u7
! I
Tc-1.fh
l
r.,.,
0
0 O.S 1..5 2 2.S 3 J.S -l
Perioada T,,
]j
3 ,__ p,=1.75
I I l•l,IS
I I
I •'- .-urr
2..:! I
i~
2
I I
'!
(j
I
'\. .,,.-8_8/TJ_
! N
!
i
........ ~
o..:i ;
r,-0.11 I Tc•l.61 r,.=J
0
0 O.S IS 2 2..5 3 3.S 4
PumdaT .1
Fig. 3.14 Spectre normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii pentru

componente orizontale ale mi,carii terenului
Pentru surse crustale in Banat, spectrul normalizat de raspuns elastic pentru ac-
celeratii pentru componentele orizontale ale mi~carii terenului pentru zonele in care ha-
zardul seismic este caracterizat de a9 =0.20 g ~i a9 =0.16 g este prezentat in figura 3.15.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
121
4S
4
,--.u
JS ,... I
/1,=J
3
~
25
2
\
'/
--- _ i '"
l'i
I"-.
r---.....
Oi ,.,...,..,ir;:i7sl -- r- -Lil
TD =J--rr--=
6l/TJ
0
I
0 0 l • .5 3 3.5 4
Panacb r.•
Fig. 3.15 Spectrul normalizat de raspuns elastic pentru accelera\ii pentru

componente orizontale ale mi$ciirii terenului pentru surse in Banat
Tabelul III.4
Interval mediu de rccuren1111 Valori ale perioadelor de conttol

magnitudmii cutn:murului (oolt)
IMR = lOOam. Ta. s 0,07 0 IO 0,16
Pcntru stares lumtl ulli:mA Tes 0 .7 1,0 1.6

TD> s j 3 2
Pentru zone din Banat unde a9 =0.12 g ~1 a 9 =0.08 g se utilizeaza spectrul nor•
malizat din figura 2 pentru Tc:!:i:O 7s.
Spectrul de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale accelera~iei
terenului in amplasament Se(T) este def/nit astfel:
{11)
Spectrul de raspuns elastic pentru deplasari pentru componentele orizontale

ale mi§carii terenului Soe(T) se obtine prin transformarea directa a spectrului de raspuns
elastic pentru accelerat1e Se(T) cu rela~ia:
S1x(T) = S,(r, [ : r
Pentru componenta verticala a actiur111 se1smice, spectrul de raspuns elastic
(12}
pentru accelerati1 se obtine utilizand formele normalizate ale spectrelor de raspuns elas·
tic pentru componenta verticala fJv(T) Pentru fraqiunea din amortizarea critidi ~ = 0.05
~i pentru perioadele de control (colt) pentru spectrul cornponentei vert1cale T8 v, Tcv ~i
Tov aceste forme norrnalizate sunt descrise de relat11le ·

122 Anul IX, nr. 3 4 / 2013
- Pentru T s T8, {J,.(T) =I+ (/Jo, - I) T (13)
Tlh.
- Pentru T0 ,. < T s ~ -. fJ,(T) • f3o, (14)
- Pentru Tn, < T s To. (15)
- Pentru T >To. f3 r <T) = fJOr Tr.T

T!
Dr {16}
in care:
/J0 , '"'3.0 factorul de amplificare dinam1ca maxima a acceleratiei verticale ate-

renului de catre structura.
Perioadele de control (colt) pentru spectrul componente1 vert,cale T8 v, Tcv ~i
Tov se determina in mod s1mphficat cu relatiile:
(17)
~.. = 0.457;- (18)
(19)
Spectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a m1~caril terenulu1 in

amplasament Sve se define~te astfel:
S,~(T) • a,'KfJ. (T) (20)
cu
a,x =0.7a11 (21)
Spectrul de proiectare pentru acceleratii Sc1(T) este un spectru de raspuns

inelastic determinat pe baza relatiilor de mai jos.
/!o -1
- Pentru O<Ts T8
l+-q-T (22)
Ts

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
123
• Pentru T > T8 (23)
in care:
• Sd(T) se exprima in m/si;
• T este perioada in secunde;
• q este factorul de comportare al structurii sau factorul de modificare a raspun-
sului elastic in raspuns inelastic. Valorile ~cestui factor dl?pind de tipul structurii, de ma·
terialul (materialele) din care sunt alcatuite componentele structurale i;i de capacitatea
structurii de a disipa energia. Valorile maxime ale factorului de comportare ce se pot uti·
liza pentru cele doua componente orizontale ale rnii;dirii seism1ce sunt prezentate in
tabelul III.S.
Tabelul IIJ.S
Tlpurf de llfemente duetllo I Cnrnnnrtore selsmk:il
Ductlta OuctllJ
ilinlbt
PIie din belon OITT\lll

Pile vertlcala supuso la lncovolenl 1,5 3,5 .!(a.}
Contra~ lnclloalo 5UIJY$0 la tocowlc,,11 1,2 2 1 ..Ca.I
PIie metalice:
Pile ver1icale aupuso la lnc:ovoionl . ,5 35
Cootraf!fe tndnale supu1e la I ~ 1,2 20
Pile cu eontrav3nlulnl norma!6 1,5 25
Pile cu aintrav3ntulre excentfkA . 35
CUlel ronedato rigkl 0.1 tablierul:
ln general ',5 15
Slrucu'f "Tnglobala" (a N vedea 4 1.6(9), (101) 1,0 10
AA:.#', 1,2 20
.a.= LJh 8!1111 raportul dascilidenl de forfl!Cllre al pllel. unoe I.. es!e dlslan!O de Ill
articula\ja pll!5tlct l11 punctul do momlllrt zoro ii h 8ml Tnill!lmOa &GC11unli transw~o po
direqia de IIIW>'Oiefc II artiailB\illi plestlal.
Pentru a.2 3 .i{a,)" t,O
3>u.2 l,O l.(o,) =

fi
Daca un pod are ma1 multe componente structurale cu comportare ductila, fac
torul de comportare ales trebuie sa corespunda componente1 sau grupu!ui de compo
nente cu cea mai mare contributie la rezistenta seismica. Se pot folos1 valori d1fente ale
factorului q pentru cele doua direct•• ale componentei oizontale a terenului
Pentru alte precizan referitoare la factorul de comportare , e se utillzeaza in
analiza liniara bazata pe metoda spectrulu1 de raspuns a se vedea SR EN 1998-2 · 2006,
paragraful 4 , 1. 6.

124 - Anul
- -IX,-nr.-3 -
4 /- -----------------
2013
in zonele cu seismicitate redusa sau moderata efectele componentei verticale
pot fi neglijate. Pentru zonele cu seismicitate ridicata, aceste efecte trebuie considerate
in situatia in care solicitarile de incovoiere ale pilelor produse de actiunile permanente ale
suprastructurii sunt importante sau daca podul se afla la o distanta mai mica de 5 km in
raport cu a falie seismotectonica activa.
Efectele ascendente ale componentei verticale trebuie intotdeauna luate in con-
siderare in cazul structurilor de poduri cu suprastructuri cu elemente din beton precom-
primat. Aceste efecte trebuie de asemenea considerate pentru calculul aparatelor de
reazem, respectiv al altar legaturi.
Analiza liniara utilizand metoda spectrului de raspuns nu se poate aplica po-
durilor prevazute cu sisteme de izolare.
Combinarea efectelor actiunii seismice stabilite utilizand analiza liniara bazata
pe metoda spectrelor de raspuns se face pe baza precizarilor din ,.Cod de proiectare seis-
mica Pl00. Partea I-Pl00-1/2006: Prevederi de proiectare pentru cladiri.", paragrafele
4.5.3.6.
b) Pentru efectuarea analizelor neliniare de tip "time-history" trebuie utitizate
eel putin trei accelerograme inregistrate in timpul evenimentelor seismice in amplasa-
mentul analizat care trebuie sa fie in concordanta cu magnitudinea, distanta la sursa ~i
mecanismele ce definesc actiunea seismica de calcul.
Cand nu se dispune de astfel de inregistrari in amplasamentul podului acestea
pot Fi inlocuite de accelerograme simulate cu ajutorul unor programe de calcul speciali-
zate. Accelerogramele generate artificial trebuie sa corespunda spectrului elastic din am-
plasamentul considerat.
Componentele mi~carii de tip "time-history" trebuie aplicate simultan pe fiecare
din cele doua directii orizontale.
Alte precizari privind utilizarea analizelor de tip "time-history" la poduri se ga-
sesc in SR EN 1998-2:2006, paragraful 3.2.3.
III.5.4 Determinarea efectelor aqiunii selsmice pentru pilele podurilor

Metoda simplificata - Domeniu de aplicare
Metoda cunoscuta ~i sub numele de ,.metoda modului fundamental de vibratie"
poate fi aplicata in toate cazurile in care raspunsul dinamic al structurii se poate aprecia
cu suficienta acuratete printr-un model de calcul cu un sigur grad de libertate dinamica.
Rezultatele obtinute din puncte de vedere al fortelor interne de echilibru pe sectiunea
transversala a elementelor de infrastructura (pile, culee) ~i al deplasarilor diferitelor part;i
ale structurii pot fi utilizate in faza de predimensionare a structurii.
Situatiile in care poate fi aplicata aceasta metoda de calcul sunt:
a) Pe directie longitudinala in cazul podurilor rectilinii sau amplasate in curbe cu
raze mari ale cailor comunicatie, cand fortele seismice sunt preluate de pile a caror masa
totala este mai mica decat 20% din masa suprastructurii podului (atunci cand masa pro-
prie a pilelor este neimportanta);
b) Pe directie transversala pentru podurile prezentate la punctul a) in cazul in
care podul prezinta simetrie structurala ~i de rezemare in raport cu sectiunea din mijlocul
lungimii sale, de exemplu atunci cand distanta intre centrul de rigiditate al elementelor
de sustinere ~i eel de greutate al suprastructurii este mai mica decat 5% din lungimea
su prastru cturii;
c) in cazul podurilor cu grinzi simplu rezemate sau a celor cu grinzi continue
daca pilele nu interactioneaza semnificativ unele cu celelalte ~i daca masa fiecarei pile

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 125
este sub 20% din rnasa ce revine aceste a de la suprastructura.
d) Atunci cand deform area in plan orizontal al tablierului sub efectul actiu ni1
seisrnice de calcul nu este irnportanta; I I
e) Cand diferen!;a intre perioadele de vibra!;ie in modul fundamental pentru ori·
care doua pile consecutive respecta conditia:
0.9oslsl.lO
7;.,
in cazul pilelor de poduri, pentru determinareajin mod sirnplificat a fortelor in-
terne (fo[1e taietoare ~i rnornente incovoietoare} la baza pilelor se poate utiliza rnetoda
fortelor seismice statice echivalente. in ~cest scop, pila poate fi considerata ca un pen·
dul invers, la extremitatea superioara aJand concentrata o masa a carei valoare cores-
punde ac1;iunilor permanente, cvasi-permanente ~i unui procent din ac!;iunite utile, toate
acestea fiind considerate ca aqioneaza pe o deschidere alpodului. Procentul pentru rnasa
corespunzatoare ac!;iunllor utile poate fi considerat astfel:
• 20% din incarcarea vertical~ c:orespunzatoare ac!;iunilor utile pentru podurile
de ~osea;
• 30% din incarcarea verticala corespunzatoare actiunilor utile pentru podurile
de cale ferata;
Condi!;iile de echivalenta a sister;nului real (n grade de libertate) cu pendulul m-
vers impun ca perioadele proprii, fot1a taietoare de baza, momentele incovoletoare de
baza ~i energiile cinetice ale celor doua sisteme sa fie egale. Expres1a rnasei echivalente
rezultate din conditia energetica este:
n1,
tm,
= •· ,
·z,"
{24)
=;
unde z1 !ji Ze reprezinta cotele de nivel unde sunt arnplasate rnasele constdera-
te pe inaltimea pilei, respect1v cota de mvel pentru masa echivalenta
Pentru pilele cu alcatu,re obi!jnUita incarcarea gravitationala echivalenta poate
fi deterrninata cu rela!;ia:
G, .. R+Gh +0.20GF. (25)
• R fiind reactiunea verticala provenind de la actiunile permanente ~i cvasi•per-

manente date de suprastructura;
- Gb este greutate banchetei cuzinetilor;
- GE este greutatea elevatiei pilei.
Fo(1a taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental produsa
de actiunea seismica onzontala se poate stabili aproximativ cu relatia:
F.~ =r,Sc1<T.)111 (26)
in care:
S<1(7;) este ordonata spectrului de raspuns de·proiectare corespunzatoare pe-

126 - Anul
- -IX,-nr.-3·4
-/ - -----------------
2013
rioadei fundamentale T1 ;
T1 este perioada proprie fundamentala de vibratie in planul ce contine directia
orizontala;
m este masa considerata la partea superioara a pilei;
y1 este factorul de irnportanta corespunzator clasei de importanta in care a fost
incadrat podul.
in cazul pilelor cu forme speciale !ji cu o distributie puternic neuniforma a masei
pe inaltime, pentru calculul seismic pot fi considerate mai multe mase concentrate 1a
diferite inaltimi.
Perioada in modul fundamental se determina pe baza unor metode de calcul
dinamic structural sau cu relatia simplificata:
7; = 0, 16.p;:; (27)
in care:
Llst este sageata orizontala a pilei in cm la nivelul inferior al reazemelor, din
incarcarile gravitationale Gk aplicate orizontal
Distributia fortei Fs pe inaltimea pilei asociata nivelurilor la care sunt amplasate
masele m; se face cu re1atia:
(28)
in care:
F; reprezinta forta seismica orizontala la nivelul masei mi considerate;
z; reprezinta pozitia pe inaltime a masei m; in raport cu baza pilei;
n numarul de mase considerate pe inaltimea pilei.
bazata pe aproximarea formei fundamentale de vibratie (modul I) printr-o variatie
liniara.
Pentru a lua in considerare modurile II !ji III de vibratie, normativul prevede o
distributie a momentelor incovoietoare conform figurii .... unde Ml - reprezinta momen-
tul incovoietor la baza pilei produs de fortele F1 , F2••·Fn
(29)
Grinzile continui !ji cadrele cu deschideri mari trebuie verificate !ji la incarcari
seismice orizontale transversale podului, care produc pe langa solicitari de incovoiere in
pile !ji torsiuni.
Se var lua urmatoarele masuri pentru asigurarea unei ductilitati suficient de
ridicate in regim de solicitari repetate:
1. Efortul mediu de compresiune sub incarcarile gravitationale (N/Ab) sa nu de-
pa!jeasca 40% din rezistenta de calcul la compresiune a betonului;
2. Sectiunea pile1 va respecta conditia: Q ~ 2 · Rt · Ab
unde:
Rt este rezistenta de calcul a betonului la intindere;
Ab aria sectiunii de beton.

Anul IX, nr. 3-4/2013
127
3. Armaturile verticale care ies din cuzineti sub forma de mustati se vor innad1
in trei sectiuni decalate pe vert1cala cu minimum 50 cm in cazul imbinarilor sudate ~1
minimum 35 diametre pentru imbinari prin petrecere.
4. Procentul minim de armare a stalpilor din beton armat va Fi de minim 0.4%
in raport cu sectiunea de beton armat, in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale
otelului utilizat ~i de 1mportanta ~i rolul elementulu1 in structura.
5. Mic~orarea deformatiilor transversaie ale betonului puternic comprimat se
face printr-o armare transversala corespunzatoare cu etneri sau frete
6. Armatura transversa!a asigura o rezistenta a barelor longitudinale impotnva
flambajului lor pe distanta dintre etrieri.
7. Distanta dintre etrieri se adopta de 10 cm pe 20nele de la extremitat1le stalp1·
lor puternic solicitate, pe o lungime egala cu H/8 ~i minimum 1,00 m .
B. Pe zonele de innadire pnn suprapunere a armatunlor distanta maxima intre etn
eri va fide 10 d (d este diametrul minim al armaturn longItudinale) sau maximum 30 cm.
9. Distanta maxima dintre etrieri va fr de 15 d.
10 in cazut stalpilor circulan de d,ametru mare (0 ;:: 1,00m), in zonele cu so-
licitari importante in care se pot forma art1culatu plast1ce se recomanda armarea sam-
burelui de beton cu plase omontale care sa preIa eforturile unitare de intindere ~i sa
impiedice d1strugerea betonului putermc compnmat.
lL Armatura transversala a peretilor pllelor casetate se va reahza cu etrien ~1
agrafe.
12 Lungimea c1ocurilor se prevede egala cu 10 d, unde d este d1ametrul etrierulu1
Prin asigurarea masurilor de maI sus se poate obtine un iactor de ductihtate de

imbunatat1t.
Acc1dentele care pot aparea la poduri, in timpul se1smelor puternice, datonta
rezemari1 suprastructurIlor sunt: deplasare excesiva pe reazeme a suprastructuru, in·
sotita uneori de caderea suprastructuru, cedarea legatunlor dintre aparatele de reazem
~i structura, cedarea aparatelor de reazem.
Aceste tipun de avarn pot Fi eliminate prin folos1rea de opnton metal1c1 sau din
beton prevazuti cu plac1 de neopren care limiteaza deplasanle suprastructurn ;1 pnn lega-
turi rezistente ale aparatelor de reazem cu infrastructura podulu1
Principalele ret omandan privind alcatuirea podunlor in .-one cu hazard seismic

ridicat:
- structurile continuizate (grinzi continui, cadre) se comporta mai bine la solici-
tari seismice;
- in cazul grinzilor continui sau cadrelor cu pile tnalte la care culeile au inaltime
mica ~i sunt fundate in teren bun se pot prevedea reazeme fixe pe culei pentru prelua-
rea fort;elor seismice,
- solutia pentru repartizarea fo~elor seismice la1 toate pile le unei grinzi continui
o constituie folosirea sistemelor de izolare, care nu impiedica deformat11le de lunga dura-
ta produse de temperatura, curgere lenta, contractie;
• in cazul suprastructurilor simplu rezemate cu pile ,nalte se pot prevedea rea-
zeme fixe numai pe aceste pile datorita flexibilitatii lor mai mari;
- fundatiile directe ale pilelor :ii culeilor pe stalpi la care se pot produce tasari
inegale, se alcatuiesc ca fundatu comune.

128 Anul IX, nr. 3-4/2013
III.5.5 SISTEME DE IZOLARE UTILIZATE LA PODURI
III.5.5.1 Generalititi
Sistemele de izolare utilizate pentru poduri sunt alcatuite din dispozitive de izo-
lare care au rolul de a imbunatati raspunsul structurii la actiunea seisimica. De regula
aceste dispozitive sunt amplasate intre suprastructura ~i infrastructura podurilor, pe
partea superioara a pilelor/culeelor, in pozitiile in care se dispun in mod uzual ~i aparatele
de reazem obi~nuite. imbunatatirea comportarii structurii consta in reducerea fortelor in-
terne de echilibru (momente incovoietoare, forte taietoare) pe sectiunea transversa1a a
elementelor de infrastructura, in reducerea deplasarilor la nivelul suprastructurii, res-
pectiv la partea superioara a pilelor sau in reducerea atat a eforturilor cat ~i a depla-
sarilor. Aceasta comportare favorabila a structurii ca urmare a utilizarii sistemelor de
izolare se obtine prin:
- cre§terea perioadei fundamentale a structurii, care are ca urmare scoaterea
acesteia din zona de amplificare a mi~carii, deci a acceleratiilor cu valori mari ~i mutarea
intr-o zona a spectrului de raspuns (Fig.3.15) careia ii corespund valori mai mici ale ac-
celeratiilor. Ca urmare, fortele interne de echilibru pe sectiunile pilelor, respectiv culeelor
se reduc datorita reducerii valorilor fortelor de inertie induse in structura. Consecinta
mutarii structurii in zona spectrului de raspuns cu perioade mai mari este cre~terea de-
plasarilor (Fig.3.17);
- cre5terea amortizarii care conduce atat la diminuarea valorilor spectrului de

acceleratii, cat ~i a celui de deplasari (Fig.3.16, Fig.3.17). Aceasta se traduce printr-o re-
ducere atat a valorilor fortelor interne de echilibru pe pile/culee, cat ~i prin reducerea de-
plasarilor structurale.
Cele doua procedee se pot combina pentru obtinerea efectului dorit atat in ceea
ce prive~te fortele interne de echilibru pe elementele de infrastructura, cat ~i deplasarile
structurii.
Fiecare dispozitiv de izolare seismica trebuie sa asigure urmatoarele functiuni:

- sa poata prelua reactiunile provenite de la suprastructura urmare a actiunilor
exterioare/interioare ce solicita structura ~i in acela~i timp sa permita deplasarile pe di-
rectiile gradelor de libertate dorite in confomitate cu cerintele de deplasare pentru care
au fost proiectate;
- sa asigure disiparea unei parti din energia indusa in structura de mi~carea
seismica. Aceasta se poate realiza prin utilizarea dispozitvelor de izolare cu comportare
histeretica, a celor cu comportare vascoasa, respectiv a izolatorilor cu frecare;
- sa asigure, prin modul de comportare, revenirea structurii aproape de pozitia

initiala nedeformata, pentru a asigura transmiterea reactiunilor verticale de la supra-
structura la infrastructura ca in situatia absentei actiunii seismice;
- sa asigure deplasarea suprastructurii in raport cu infrastructura pentru actiu-

nile curente din exploatare fara a atinge limita lor de deformabilitate, respectiv fara a in-
duce in pile/culee valori semnificative ale fortelor interne de echilibru;
- sa asigure, prin elementele constructive cu care sunt prevazute, evitarea

caderii suprastructurii podului de pe pile/culee in timpul evenimentului seismic.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
129
2.0 ..-
~
~
§_ 1 0 ,,__...,..; t - - - , - - - - - - - - - - - 1 - - + - , - - + - - - t - ---1
~ s,,,.,--.......a.-
A'
os
$,B
s,ir
00 •
00 T,v,05 10 1.5 2.5 Tau JO 35 40
T [s)
Fig.3.16 Spectrul de acceleratii
0.09 I
c:rnterea pefloadel
008 <· ),
r
007 .
I
I
E 008
E... 005
1/)
0.04
0.03
002
35
T(s}
Fig,3.17 Spectrul de deplasiri
Notiunile generale referitoare la izolatorii seism,ci sunt definite in SR EN 1998-

2:2006, paragraful 7 2.
Pentru toate tipunle de izoltaon seismici ut11izate la poduri, caracterist,ce de
protot,p.

130 - - -IX,
Anul -nr.
-3-4
- /-2013
------------------
Fiabilitatea sistemului de izolare ut1hzat este masurata prin capacitatea 1zolato-
rilor de a asigura cerintele de deplasare ale suprastructurii in raport cu infrastructura,
precurn ~i transrniterea react1unilor catre pile/culee, pentru toate act1unile ce apar pe
durata de exploatare.
III.5,5.2 Descrierea aqlunii seismice

Definirea actiunii selsmice precum ~i a metodelor de analiza ~i modelare trebuie
facuta in conforrnitate cu paragrafele 7.4 ~i 7.5 din SR EN 1998:2006.
III.S.S.2.1 Stabilirea caracteristicilor de calcul ale sistemului de izolare

Pentru poduri se ut,i lizeaza rnai frecvent urmatoarele tipuri de dispozitive de
izolare:
a) Dispozit ive de 1zolare din elastorneri cu amortizare ridicata (HDRB - High
Damping Rubber Bearing), fig.3.18;
b) Dispozitlve de izolare din elastomerl cu mlez de plumb (LRB - Lead Rubber
bearing), fig.3.19;
c) lzolaton cu frecare (FPS - Friction Pendulum System), fig.3.20;
d) Izolatori cu amortizare vascoasii (VD - Viscous Dampers), fig.3.21.
r----D
Fig.3.18 Schema unui izolator HDRB
{a~ din neoJ?ren
miez de Qlumb 1 placa

7iirerfoarl"
Fig.3.19 Schema unui izolator LRB
FPS
blocaj_e_entru
deplasare
laterala
\ suprafata concava :'\placa de baza

din otel inoxidabil
Fig.3,20 Schema unui izolator cu frecare

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 131
Fig.3.21 Schema unui izolator cu amortizare vascoasa
I I
Fiecare din aceste tipuri de izolatori pot fi utilizate separat, insa, in functie de
necesitati, pot fi combinate astfel incat sase obtina r~spunsul structural dorit.
Pentru calcul ~i modelare structurala sunt necesare caracteristicile de rigiditate ale dis-
pozitivelor de izolare care vor fl prezentate pe scurt in c:ele ce urmeaza.
III.5.5.2.2 Constanta de rigiditate pe direqie verticala

Izolatorii seismici cu elastomeri au o rigidltate mult maI mare pe directie verti-
cala in raport cu cea orizontala, Rlgidltatea vert1cala dep1nde de nivelul ~i de \itteza de
incarcare, raspunsul izolatorului sub influbnta incarcarilor. vertic_~le fiind puternic neliniar_
Valorile de catcul ate rigid1tat1i v.erticale ~tat in regim st~tic, cat ~i dinamic de solicitare
pot fi pre!=izate de catre producator. I
In ceea ce prive~te izolatorii cu frecare, valoarea rigiditatii verticale a acestara
poate fi considerata practic infinit, intruaat transmitered incarcarii verticale se face prin
contactul nemijlocit a doua suprafete in ~ontact. I
Pentru izolatori1 cu amortIzare vascoasa nu se poate vorb1 de rigid1tate verticala,
ci de rigiditate axiala, ace~tia fiind de rl:lgula utilizati injpozitie orizontala, facand lega-
tura intre suprastructura ~i pilele poduluj. Ace~ti izolato~I pot fi folos1t1 impreuna cu alte
dispozitive pentru a atenua osc,latiile pef directie vertical a ale structunlor de poduri sub
actiunile traficului. Rigiditatea acestor izolatori depinde de caracteristicile hchidului din in-
teriorul dispozitivului.
Pentru izolatoru din elastomeri ce pot avea sec~1une circulara sau rectangulara,
rigiditatea va!oarea rig1d1tatii in d1rectie verticala poate ft stabilita pe baza relatiei:
K = E..A (ll
1· '~
in care A reprezinta ana seqiun\1transversale a izolatorului, Ee este modulul de

elasticitate mstantaneu pentru ansamblul elastomer•plad de otel pentru un anumit nivel
al incarcari1 verticale considerate, iar te aste grosimea st)-aturitor de elastomer Valoarea
Ee pentru un singur strat de elastomer este influentata de factorul de forma ce reprezm-
ta raportul dintre suprafata incarcata ~i cea neincarcata.
S .. Aria inciircatii
( 2)
Aria neinciircalii

132 Anul IX, nr 3 4 / 2013
in cazul unei suprafete circulare de diametru <p ~i de raza R, factorul S se sta-
bile~te cu relatiile:
rp R
s,,.-
41
sauS=-
2,
(3)
t fiind grosimea unui singur strat de elastomer considerat.

Pentru un singur strat de elastomer cu sectiune patrata de latura a ~i avand
grosimea t factorul S devine:
s ... !!... (4)

41
Valoarea modulului de elasticitate Ee pentru un singur strat de elastomer avand

in plan rorma circulara, respectiv patrata se poate determina cu expresiile (5), respec-
tiv (6).
E~ -6GS~ (5)
(6)
Exista situatii in care aparatele de reazem din elastomeri cu sectiune circula-

ra sunt proiectate cu un gol central, de exemplu in cazul aparatelor de reazem cu
miez de plumb. in aceste situatii modulul de elasticitate se stabile~te cu expresia ur-
matoare:
(7)
in care >. este un factor ce tine seama de dimensiunile suprafetei circulare cu got.
(8)
a ~i b fiind razele interioara, respectiv exterioara ale suprafetei circulare. Figura

3.22 demonstreaza cum prezenta golului in stratul de elastomer influenteaza valoarea
modulului de elasticitate Ee. Se poate constata ca pentru valori ale raportului a/b>O. l,
A tinde catre 2/3. Din acest motiv pentru aparatele de reazem avand elastomerul cu gol
central valoarea modului de elasticitate Ee ar trebui considerata 4GS1 in loc de 6GS1 •

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 133
1.on.-----------------~
0,90
O.BO
0 70
0.60
), 0.50
040
0.30
020
0 10
D.CO>-------------->----'
D O1 0 2 03 0 ~ 0,6 0,7 41
B QO 1 I
Fig.3.22 Varia\ia modulului de elasticitate Ee pentru un strat de elastomer
de forma circulara cu gol central
Pentru evaluarea rigiditatii pe dlrectie verticalala izolatorilor din elastomeri cu

miez de plumb, pe langa valoarea lul Ee pentru straturile de elastomer este necesar sa
se cunoasca modulul de elasticitate al rniezului de plumb. Cunoscandu se d1mensiumle
miezulu1 de plumb se poate stabi11 rigid1tatea pe directie ~errcala a acestuia. Rigiditatea
verticala globala a izolatorulu1 se obtine prm sumarea d1recta a valorilor rigiditatilor stra-
turilor de elastomer !i• plumbulu1
III.5.5.2.3 Constanta de rlgiditate pe direqie orizontala

III.5.5.2.3.1 Comportarea izolatorilor din elastomeri
Pentru evaluarea rig1ditat11 pe directie orizontala trebu1e con :, derat faptul ca re-
latia forta -deplasare a 11olatorilor este neliniara !i• de ac~ea raspunsul acestora sub actI-
unea unor forte extenoare trebu1e verlficat prin incercan. in pract1ca, pentru evaluarea
raspunsului izolatonlor dm elastomeri, relatia neliniara forta-dep asa e poate fi aproxI-
mata printr-o relat1e biliniara de forma celei prezentate in figura 3 23
Fig.3.23 Rela\ie biliniara forta-deplasare pentru aproximarea

curbei de rispuns a unui izolator cu
elastomeri

134 Anul IX, nr. 3-4/2013
Parametrii prin care se reprezinta curba de raspuns biliniara sunt:
Fy, dy sunt forta, respectiv deplasarea in momentul depa~irii limitei de elasti-
citate a materialului (la curgere);
Fmax, dmax sunt forta, respectiv deplasarea maxima a izolatorului;
F0 este forta ce corespunde unei deplasari nule pe curba de raspuns ciclica.
Acesta forta este cunoscuta ~i sub denumirea de rezistenta caracteristica. Ea se poate
stabili pe baza relatiei:
F0 • F,. - K!d,. (9)
K 1 este rigiditatea elastica pentru o incarcare monotona ~i egala cu rigiditatea
la desdircare in curba din figura 3.23.
F,.
Ka- (10)
I d,.
K2 este rigiditatea postelastica ~i se stabile~te cu relat1a (11):
(F..,.. -F,.) (11}

K,- • (dr,w,. -d,. )
Keff este rigiditatea efectiva a izolatorului;
K .. F.,.., (12}
,ff d
ma,
E0 reprezinta energia disipata in decursul unui ciclu de raspuns ~i este data
de aria suprafetei incluse in bucla de histerezis. Valoarea energiei d1s1pate se poate sta-
bili cu relatia (13}:
( 13)
Un alt parametru de interes este amortizarea efectiva ~elf ce este asociata cu

rigiditatea efectiva care se determina cu relatia:
g E,,
•ff•-,m K,odma< ! (14)
Din acest punct de vedere al capacitatii de amortizare izolatorii din elastomen

sunt de doua tipuri: cu amortizare Joasa, cu comportare asemanatoare aparatelor de
reazem obi~nuite din neopren, respectiv cu amortIzare nd1cata.
Izolatorh cu amortizare joasa sunt considerat1 cei pentru care fractiunea din
amortizarea vascoasa echivalenta este mai mica de 6% (;<D.06). Ace~tI 1zolatori prezin-
ta curbe de raspuns (histerez1s) foarte stranse, energia disipata fiind mica, comportarea
lor putand fi asimilata cu cea liniar elastidi. Pentru ace~tI Izolatori rigiditatea pe directie
onzontala (la forfecare) se stabile~te ca ~i pentru aparatele de reazem obi~nuite din neo-
pren tinand seama de valoanle modulului de elasticitate transversal G pentru incarcari
lente ~i rapide ~i de d1mensiunile izolatorului (aria suprafetei ~• gros1mea straturilor de
elastomer).

Anu1 IX, nr. 3-4 / 2013
135
in cazut izolatarilor cu amortizare ridicata, curba de raspuns este formata din
bucle largi, fractiunea din amortizarea vllscoasa echivalenta variind pentru izolatorii de
acest tip intre 10 ~• 20%. I
Izolatorii cu miez de plumb sunt realizati din straturi de elastomer cu amorti-
zare joasa dispuse intre straturi de otel. care
I
au1suplimentlir
. . I
in zona
I
centrala unul·
,sau ma1
multe nuclee de plumb. Acest material perrn1te acestor aparate de reazem sa parcurga
un numar mare de curbe de histerezis p~hii in momentullcedarii. Curba de raspuns pen-
tru acest tip de izolatori poate fi aproxirncita printr-o retat e biliniara de tipul celei prezen-
tate in figura 3.23 insa cu alti parametrii de rigiditate•~i anume:
K, = K, +KL (15)
Ke ~i KL fiind rlgiditatile elastomerului, respectil ale miezului de plumb;
K? - K, (16)
Fy este forta de curgere a izolatorului ~i se determina pe baza relatiei :
FmF
y .,..1 (1+K.')
K ( 17)
l
in care F>, L reprezinta forta de curgere a miezulul de plumb.

in general valoarea rigiditatii orizontale a elastomeri.Jlui (Ke) este mult infe-
rioara celei a miezului de plumb (Ki) ~i dih acest•motiv, in
practica, pentru rigiditatea K 1
se utilizeaza valoarea KL, iar pentru forta de curgere a izolatorului Fy se utilizeaza valoa-
rea Fy,L·
Utilizarea izotatorilor cu miez de plumb prezintli avantajul ca miezul de plumb
confera aparatului capac1tatea de revenire la pozitia initlala nedeformata, caracterist1di
ce nu se intalne~te la aparatele de reazern din elastomeri fara m1ez de plumb.
lzolatori1 dm elastomeri gi cei din elastomeri cu miez de plumb trebuce sa in·
deplineasca cenntele de conform1tate din EN 1337-3 •2005, respect•v EN prlS 129 2D0X
111.5.5.2.3.2 Comportarea izolatorilor cu frecare

Izolatorii cu frecare sunt alcatulti din doua pie~e metalice care alunedi una in
raport cu cealalta prin intermediul unei alte piese a ca~ei forma este realizata, astfel
incat sa permita pofrivirea atat cu suprafata cu care estelin contact la partea superioara,
cat ~i cu cea de la partea inferioara. Transmiterea fortei seismice orizontale se reatizeaza
prin frecarea suprafetelor in contact ~i este controlata de valoarea razei de curbura a
suprafetei concave a izotatorului (a se vedea Figura 3.20). Atunci cand valoarea fortei on-
zontale este inferioara celei de frecare ce poate fi transm1sa de izolator, acesta se com-
porta ca un aparat de reazem obi~nuit, structura lucrand in reg1m ne1zolat. in momentul
in care forta orizontala depa~e~te valoarea fortei de frecare, structura va lucra in regirn
izolat, raspunsut in regim dinamic filnd determinat de caractenst1c le de rigcdctate gl
amortizare ale sistemului de izolare. Relatia bihniara forta·deplasare pe baza careia se
poate modela raspunsul izotatorilor cu o suprafata de frecare este prezentata in figura
3.24.

136 - - -IX,
Anul -nr.
-3-4
- /-2013
------------------
I
F.
Dcplasarcamamna
a izolatorului
I
Fig.3.24 Relatie biliniara fo~a-deplasare pentru aproximarea curbei de
raspuns a unui izolator cu o suprafata de frecare
Pentru determinarea caracteristicilor de calcul ale izolatorilor cu o suprafata de

frecare se aleg in faza initiala o deplasare (dmax) ~i o perioada (D ,.tinta" care sa descrie
raspunsul dinamic al structurii la actiunea seismica. Calculele se efectueaza apoi itera-
tiv modificand caracteristicile izolatorului pana la obtinerea raspunsului structural dorit.
Perioada fundamentala de vibratie a unei structuri ce utilizeaza izolatori cu o
suprafata de frecare se stabile~te cu relatia:
(18)
unde:
R este raza de curbura a suprafetei concave de alunecare a izolatorului;
g este constanta acceleratiei gravitationale.
Forta maxima transmisa de un izolator cu frecare su suprafata sferica de
alunecare se poate stabili pe baza relatiei:
• V
F.... - µ.iVsign(d,..,)+-d..., (19)
R
in care:
Fmax reprezinta forta maxima transmisa de izolator;
I'd este coeficientul de frecare dinamic;
v este forta verticala maxima verticala;
dmax reprezinta deplasarea maxima relativa intre cele doua suprafete care
aluneca;
sign(d..,) este semnul vectorului viteza (d.,.,).
in cazul in care suprafata de alunecare este perfect plana (R......ro), expresia (19)
devine:
(20)

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
137
Relatia ( 19) se poate utI1iza cu o aproximatie suficienta atunci cand raportu l
dmaxlR are valori mai mIci sau eel mult egale cu 0 .25.
Conform figun1 3.24, celelalte caracterlstJci care definesc comportarea izola-
torului cu o suprafata de frecare sunt:
Kerr rigiditatea efect,va a izolatorului;
K - Frra, (21)
•ff d
lt'.41
Seff amortIzarea efectiva a izolatorulut,
(22)
Teff perioada efect1va a ,zolatorului;
L.,, •m✓ K,,,g

V (23)
K1 rigiditatea initiala a izolatorului;

K-µX (24)
, d,.
Krps rigiditatea post-elastica a izolatorulu1 cu o uprafata de frecare;
V
K,P' -R (25)
E0 reprezinta energia disipata in decursul unui ciclu de raspuns ~i este data de

aria suprafete1 incluse in bucla de histerezis.
£0 = 4µJVdrra, I (26)
Celelalte marimi care intervin in relatule de mai sus au fast definite la Izolatorii
cu elastomeri.
Pentru izo3atorn cu frec_are ce se utilizeaza maI frecvent urmatoarele valori pen-
tru raza de curbura a suprafete1 concav ; 1, 1.55, 2.24,. 3.05, 3.97, 6.20 rn.
Coeficientul de frecare dinamic µd are valori in tlomeniul (3-12)% Valorile de-
pind de: I
- compozitIa suprafetelor de alunecare;
- utilizarea/neutilizarea lubrifa~tifor pe aceste suprafete,
- presiunea exerc1tata pe suprafata de alunecare in situat1a de proIectare seis •
mica;
- vIteza de alunecare
Valorile /Id trebuie determinate prm incercan de laborator a~a cum se pre
cizeaza in SR EN 1998-2:2006.
intr-o pnrna aprox1ma~ie se poate considera ca deplasarea la curgere dy esle
de 2.5xl0 1 m .
Faptul ca perioada izol;,torilor cu frecare este mdependenta de masa structum
ofera importante avantaje in privmta cdntrolului raspunsului structural, perioada fond

138 - - - IX,
Anul -- nr.- .,
3·4 ....------------------
/ 2013
aceealii atat in cazul structurilor Ulioare, cat lii al celor cu greutate mai mare. Perioada
.,tinta" dorita poate fi obtinuta prin alegerea razei de curbura a suprafetei concave R a
izolatorului. Amortizarea sistemului de izolare este controlata prin valoarea coeficientu-
lui de frecare dinamic care tine seama de incertitudinile sau modificarile masei struc-
turale. Aceste dispozitive de izolare au capacitatea de a se adapta la modificari survenite
in valoarea masei structurii lii astfel pot fi !imitate deplasarile excesive care ar putea fi
determinate de modificari ale masei.
III.5.5.2.3.3 Comportarea izolatorilor cu amortizare vascoasi

Izolatorii cu amortizare vascoasa, numiti pe scurt amortizori vascojii, sunt de mai
multe tipuri. Cei utilizat1 mai frecvent pentru structurile de poduri sunt cei ce disipeaza
energia indusa de actiunea sesimica prin intremediul comprimarii unui fluid de vascozitate
mare. Din punct de vedere al alcatuirif, aceliti izolatori sunt formati dintr-un cilindru im-
partit de regula in doua compartimente continand un lichid cu vascozitate mare. in inte-
riorul cilindrului exista un piston care se poate milica in ambele sensuri. Un circuit hidraulic
proiectat corespunzator permite trecerea lichidului dintr-un compartiment in celalalt,
disipand energia indusa de deplasarea relativa a celor doua extremitati ale amortizorului.
Relatia constitutiva forta-deplasare ce descrie comportarea unui astfel de dis-
pozitiv este:
F ... Clvj" sig11(v) (27)
in care:
C reprezinta o constanta a amortizorului in functie de diametrul sau lii de aria
orificiilor ce asigura trecerea fluidului dintr-un compartiment in celalalt;
v este viteza relativa intre cele doua extremitati ale dispozitivului;
a constant.a a disipatorului in functie de forma capului pistonului lii de proprie-
tatile lichidului din interior.
Pentru actiuni cu viteza mica de manifestare, cum sunt de exemplu actiunile ter-
mice, forta transmisa de un astfel de dispozitiv podului este mica, comportarea izolato-
rului fiind asemanatoare cu a unui aparat de reazem obi~nuit. in cazul actiunii seismice,
cu viteze mari de manifestare, forta inmagazinata de amortizor prin comprimarea flui-
dului din interior crelite semnificativ in a~a fel incat forta transmisa componentelor infra-
structurii podului este de asemenea mica.
Relatia forta-deplasare pentru un amortizor vascos este reprezentata in figura
3.25.
Fig.3.25 Relatia forta-deplasare pentru aproximarea curbei de rispuns

a unui amortizor vascos

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
139
Depl.isarea amortizorului vascos d se poate scr1e in functie de deplasarea de
calcu• maxima dmax pnn intermed1ul relatiei de mai jos.
d .. d..._, sin(wt)
(28)
in care w .. 2.tr este frecventa rnculara (pulsa~1a) amort1zorului, 1ar Terr este
T,~
perioada efectiva a acer;tuia.
in acela$i mod for1;a preluata de amortizorul v§scos F se poate scrie in functie
de for1;a maxima Fmax astfel.
F .. cv" .. F.,. (cos(cot))° (29)

Foria maxima ce poate fi transm1sa de 1zolator se stabile§te r u relat1a
Fmu .. C(d,.,..w)" (30)
Energia d1sipata prin amort1zor in cadrul unu1 ctclu de raspuns Eo este repre-
zinta aria suprafetei mterioare a curbei histeretice $1 se determina cu relatia
(31)
. ). ) ~ ... r~(1 +0.5a) (32)

in care (a - 2 ( )
f 2+a
r( ) filnd funct1a gamma defimta astfel:
r(n)-(n-1)! (33)
pentru orice n numar intreg pozitiv.
O reprezentare alternativa a furktiei gamma se poate face prin relatia (34) de
mai jos:
r(=)- Je· 1 1
1=· d1\ (34)
0
cu z numar complex pozitiv (Re(z)>O).
in figura 3.26 este reprezentata alura curbelor forta·vitez5 {sus), respectiv

forta·deplasare (jos) pentru amortizori vasCO$i, considerand difente valori ale para-
metrului a. Se poate observa U$Or ca odata cu cre$terea valorii lui a, scade valoarea
amortizarii introdusa de amortizorul vascos.

140 - Anul
-- IX,-
nr.-
3 -
4/ - ----------------
2013
Fora ,-.. Vdocily a
a =0.10 u=0.15 a - 0.$0 a • 1.0 a l l!O
Fig.3.26 Relatia forta-viteza ji forta-deplasare pentru diferite valori ale lui a

in cazul unui amortizor vascos
III.5.S.2.3.4 Variabilitatea caracteristicilor izolatorilor

Proprietatile izolatorilor utilizati in calcul pot fi doar estimate teoretic, in ge-
neral dupa o pnma evaluare a acestora realizandu-se incercarile pe specimen. Chiar in
norma europeana este specificat agrementul tehnic SR EN 15129 :2010. incercarile
pe modele sunt absolut necesare intrucat nu exista relatii de calcul teoretice care sa
furnizeze un grad de incredere acceptabil legat de influenta unor facton cum sunt: tem-
peratura, gradul de imbatranire al elastomerului, abaterile de forma asupra comportaru
izolatorilor.
III.S.5.2.3.5 Metode de analiza utillzate in cazul structurilor cu izolatori

Metodele de analiza utiHzate sunt cunoscute i;i in normativ este prezenta-
ta metoda simplificata de calcul. Pentru sistemele cu izolare principiul este acelai;i, sin-
gura diferenta constand in faptul ca reazemul nefiind fix, numai o parte din forta seis-
mica este transferata elementelor de infrastructura. in calcul, acest fenomen se re-
gasei;te in considerarea atat a rigiditatii izolatorului, cat i;i a pilei, insa relat1ile de calcul
pe baza carora se stabilesc valorile fortelor interne sunt aceleai;i ca i;i in cazul sistemelor
neizolate.
III.5.5.2.3.6 Verificari efectuate pentru sistemul de izolare

Verificarile efectuate depind nemijlocit de tipul de izolator utilizat. Nu pot fi pre-
cizate verificari generale pentru toate tipurile de izolatori. De altfel, aceste verificari sunt
in parte prezentate in SR EN 1337-3:2005.
III.S.5.2.3.7 Cerinte speciale pentru sistemele de izolare antiseismica

Limitarea eforturilor in aparatele de reazem i;i a deplasarilor produse utilizand
un anumit tip de sistem de izolare depind de tipul de izolator utilizat. Producatorul cer-
tifica prin incercarea pe model proprietatile izolatorului i;i acestea trebuie sa corespunda
valorilor teoretice extrase din spectrul de raspuns de deplasari.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
141
III.5.5.2.3.8 Completari legate de influenta flexibilitatii reazemelor
asupra fortelor laterale induse de actiunea seismica ~i de dimensionarea dis•
pozitivelor antiseismice
Transmiterea efectelor actiunilor orizontale ~i vert1cale, care se manifesta la
nivelul suprastructurii podurilor, la elemente!e de infrastructura (pile ~1 culee) se face prin
intermediul aparatelor de reazem/izolatori, la care, in situatil spec1ale, se adauga d1spo·
zitive suplimentare (amortizori hidraulici sau vfisco~i, con'ectori rigizi). Aceste dispozitive
sunt in general utilizate pentru preluarea 'fortelor orlzont~le/verticale induse in structura
de actiunea seismidi, atunci cand capacitatea de rezistenta ~i deplasare a aparatelor de
reazem ut1lizate poate fi depa~ita in cazul produceni unor actiuni seismice peste nivelul
de hazard considerat.
Valorile caracteristicitor de rigiditate ~i amortizare ale unui aparat de reazem/izo-
lator impreuna cu capac1tatea sa de deplasare sunt parametril ce conduc la alegerea unui
anumit tip de dispozitiv. Valorile teoretice ale rigiditatii, amortizarii ~; deplasari1 aparatelor
de reazem/izolatorilor se pot stabtli prln calcule preliminarii simplificate, pomind de la va-
loarea perioadei proprii de vibratie a podului in modul fundamental. in relatiile de c:alcul
trebuie cons1derata atat ngiditatea aparatelor de reazem utilizate, cat ~1 a elementelor de
infrastructura (pile ~i culee). Cons1derand ca intreaga masa ech1valenta ce revme unei pile
este concentrata la extremitatea ei superfoara (Fig.3.27), se pot scne urmatoarele relatu
care descnu caracterist1cite de rig1ditate ~i amortlzare ale aparatulu1 de reazem:
APARATDE REAZEM
Fig.3.27 Schema simplificata de calcul pentru determinarea caracteristicilor

aparatelor de reazem/izolatorilor
i:,, = 2rr ~ k,,tt

m (35)

142 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
k _ _l. kten/ff (36)
isol - nkk p,ereTl
.
(37)
C • 2·w...,•;·m (38)
""' n
in mod uzual, se porneljte de la o valoare a perioadei efective Teff in intervalul

2 .. 3 s ceea ce indeparteaza raspunsul structurii de zona de amplificare maxima (portiu-
nea orizontala) a spectrului de raspuns. Cunoscand valoarea masei aferente unei pile lji
rigiditatea cuplata a pilei la incovoiere lji forfecare, utilizand relatia (36) se poate deter-
mina rigiditatea reazemului/izolatorului. Pe baza acestei rigiditati se poate determina
frecventa circulara a reazemului/izolatorului lji pentru o valoarea data a fractiunii din
s
amortizarea critica se poate calcula lii constanta de amortizare c.
Eficienta unui reazem/izolator depinde nemijlocit atat de valoarea rigiditatii sale,
cat ~i de cea a constantei de amortizare. 0 alegere corespunzatoare a dispozitivelor de
rezemare/izolare poate conduce la diminuarea valorii acceleratiei orizontale indusa in
structura de catre actiunea seismica, prin plasarea comportarii structurii intr-o regiune
a spectrului de raspuns favorabila (acceleratii mici, in zona de dezamplificare - zona des-
cendenta a spectrului de raspuns).
Valoarea fortelor seismice induse in structura este influentata de caracteristicile
sistemului de rezemare/izolare, insa poate fi controlata prin utilizarea tipului corespun-
zator de aparat de reazem/izolator. Pentru o proiectare judicioasa, aceste aspecte tre-
buie analizate in faza de predimensionare, apreciindu-se valorile de rigiditate ~i amor-
tizare ale reazemelor/izolatorilor. Aceste valori trebuie apoi confirmate prin incercari pe
modele.
in cazul podurilor amplasate in zone de hazard seismic ridicat, pe langa alege-
rea corespunzatoare a unor reazeme/izolatori structura trebuie prevazuta suplimentar cu
opritori antiseismici.
Dimensionarea opritorilor se face in functie de nivelul fortelor seismice induse
in structura de actiunea seismica cu valori mai mari decat cea de calcul.
Acest nivel al fortelor seismice nu se poate stabili cu exactitate ~i de aceea
in practica curenta de proiectare dimensionarea opritorilor seismici se face la valoarea
maxima a fortei orizontale produsa de actiunea seismica considerand ca suprastructura
podului este legata rigid de elementele de infrastructura.
in realitate insa, dimensionarea dispozitivelor antiseismice trebuie sa tina
seama de capacitatea de deformare ~i de amortizare a reazemelor/izolatorilor. 0 parte
din energia indusa in structura de actiunea seismica se consuma in procesele de defor-
mare al elementelor structurale, dar ~i al rezemelor/izolatorilor, prin urmare numai ener-
gia neconsumata ar trebui considerata la dimensionarea opritorilor antisesmici. Energia
consumata in procesul de deformare al structurii este imposibil de stabilit exact ~i de
aceea considerarea valorii maxime a fortei orizontale indusa de actiunea seismica pen-
tru dimensionarea opritorilor antiseismici este de partea sigurantei.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
143
CAPITOLUL IV PODURI ~I PODEJE OALATE
JV.1 TJPURJ DE PODURJ DALATE. DOMENII DE UTILIZARE
in general podetele ~i podurile dalate se reahzeaza ca stru turi simplu reze-

mate (fig. 4 1.). inalt1mea de construqie este cuprlnsa intre (1/12 1/16) L pentru podete
iii poduri cu desch1derec1 pana la 10,00m realtzate din beton armat m, •nol1t Pentru des
chideri mai mari, cu suprastructura precomprimata se poate reduce inalt1mea de cons-
tructie pana la ( 1/25-1 ' 30) L
in cazul podunlor sau pasajel •,r la care se 1mpune o inalt1me de construqie re-
dusa ~1 terenul de fund are este bun, s, pot executa dale contmu1 cu inalt1mea in camp,
pana la 1/30 L.
Matenalele de ,_ onstructie sunt betonul arm at mono ht folo • it i ,deoseb, la desch1-
deri m1ci ~I betonul precompnmat
in sect1unea tr.msversala se folosesc dale monol1te (fig 4 ) sau prefabricat,..
(fig. 4 3.b} cu sect1une pl1na sau cu gl"IUI t
In tabelul IV 1 sunt aratate caracterist1c1e dalelo~ prefabnc r
CARACTERISTICILE DALELOR PREFABRICATE Tabelul JV.1

Lumina pode\ulu1 Lung1me suprastructurii ln.iltJmea dale1
lo (ml I (ml h (m}
3 00 13.90 40
4 00 14.90 40
5 00 15.90 40
Marginea hber, a dale1 poate Ii prevazuta cu bordura trotuar de ~,guranta sau

trotuar pentru pietom (Ilg . 4 l J.
~ I
b)
a) c)
cnnei drumullli
a) cu bordura b) cu trotuar de siguranta c) cu trotuar pentru p1etom

Fig 4.1. Tratarea extremitatii libere a dalei

144 - Anul
-- IX,- ------------------
nr 3-4 / 2013
E
0
...0VI
_,
~z ~
i5
0
E
0
C
z 0
0 -T-1 E
~
w
z
I
I
I
I
....ra
I I
frw -s.,.. I
I '' iii
,::,
"'~
.,...>z
I
a: J l
I I
' ,::,
0
..
I!: .,
I
I
I
't
a..
r,i
w I
z
:,
..,w
I=-
.,
i! I
I
I
I
"'.:
01
,-, J!I
I
t
I
•II
ii:
w I I t
~ __ JI _.J._J
>
~
-
w

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
145
- B
i I i
~ a) Dale monolite
1,00 100
Dale prefabncale din belon annal
sau· din beton precomprimat
r
Dale prefabricate din beton annal
sau m ton precompnmat
b) Dale prefabricate
Fig. 4.3. Seqiuni transversale dale
BULETIN TEHNIC RUTlER

146 - - -IX,
Anul -nr.
- 3-4/2013
-,-------------------
IV.2 CALCULUL PODURILOR DALATE
IV.2.1, Metoda aproximativa
Un calcul exact al podurilor dalate este laborios, motiv pentru care se admite $i
un calcul aproximativ pe fa$ii.
incarcarile utile care solicita placa sunt: incarcari concentrate provenite din
rotile vehiculelor $i incarcari distribuite pe o anumita lungime provenite din vehicule
speciale.
Aceste incarcari se repartizeaza prin straturile caii sub un unghi de 450 pana la
suprafata mediana a dalei actionand astfel pe o suprafata dreptunghiulara (fig. 4.4) cu
dimensiunile:
- in sens longitudinal podului : a = a 1 + 2s
- in sens transversal podului : b = b 1 + 2s
unde:
a 1 $i b 1 sunt dimensiunile suprafetei de contact dintre roata $i cale, iar s, gro-
simea straturilor caii impreuna cu jumatate din grosimea dalei.
1. bl ,.
l 1
_ _d5_ fu._.
, ., ~; A3
~/ '
--- Ill
I I suprofa\a mediono dola suprorot mediona dola
b=b1+2s
~
Fig. 4.4.
L.atimea de calcul a dalei care participa la preluarea incarcarilor este in functie

de latimea de repartizare a incarcarii (b), deschiderea dalei (L) $i pozitia incarcarii pe des-
chidere.
Aceasta latime nu poate depa$i latimea ce rezulta din conditia de nesuprapunere
a efectelor a doua roti alaturate in cazul incarcarilor verticale TS ale convoiului de calcul
LMl (fig. 4.5 a $i b) sau din adaugarea de fiecare parte a convoiului LM2 a unei latimi
de 1,00 m (fig. 4.6 a $i b) $i anume:
- pentru calculul pe fa$ii, dala se imparte in trei zone;
- o fa$ie centrala egala cu 1/2 din latimea dalei $i doua fa$ii marginale egale res-
pectiv cu 1/4 din ratimea dalei (fig. 4. 7).
Fa$ia centrala se armeaza pentru momentele aferente ei, sarcini mobile $i

sarcini mobile determinate in ipoteza repartizarii sarcinilor pe fa$ia ,,be" conform fig. 4.Sa
$i 4.6a dar pe o zona de minimum 2/3 L (L deschiderea de calcul a dalei).
Fa$ia marginala se armeaza pentru momente date de sarcinile mobile pe fa$ia
,,bm" a$ezate conform fig. 4.Sb, 4.6b, sarcini permanente $i sarcini mobile de pe tro-
tuar, dar pe o zona de minimum L/3.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
147
a)
b)
Fig 4.5. Latimea maxima de calcul pentru TS {LMl)

a) fa~1a centrala b) fa~ia marganala
200
a)
•
bc~ ,60/2
b)
Fig 4.6 Latimea maxima de calcul pentru TS (LM2)

a) fa~ia centrala b) fa~ia marganala
148 _.:....:....;=-=-----~~..,;_:_::
BULETIN TEHNIC RUTIER _________________
Anul IX, nr 3 4 / 2013
a)
y
Curba valoolor momentelor

Mx conven!ionaJe
Curba valoolor momentelor Mx reale
/ In seqiunile de mijloc ale deschlderii
b) ,1
pentru ZDnele marginale de mi~oc
ale podulul da!at
-- ... _
c)
Fig 4.7. Varia\ia momentelor in sec\iunea de la jumatatea deschiderii

a)impart1rea pe fa~ii; b)curba momentelor Mx in sectiunile de mijloc ale deschiderii;
c)variat1a momentelor My in sectiunile de mijloc ale deschiderii.
Prin aceasta metoda, nu se calculeaza momentele transversale My a caror alura

este cea din fig. 4.7 (cu exceptia momentului maxim negativ dat de consola a dirui va-
loare se poate determina precis).
Daca nu se face un calcul exact al momentului My ~i al armaturii de repartitie,

se prevede in dala o armatura transversala de repartitie de minimum 15% din armatura
principala de rezistenta.
in cazul dalelor oblice se va tine seama de raportul latimii dalei fata de deschi-
dere, precum ~i Fata de oblicitate.
Latimea dalei b se ia egala cu distanta intre marginile libere, iar deschiderea

I se considera egala cu distanta dintre reazeme pe directia marginilor libere (fig. 4.8).

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
149
Fig. 4.8.
Dalele cu 0,50 < h I < 0, 75 $i 50° < 0 < goo se pot calcula ca dale normale,
luilndu-se cu deschiderea teoretica de calcul.
Armatura transversala de reparti!ie calculata ca la o placa normala se spore!}te
cu 15% din armatura pnncipala de rezistenta. Aceasta armatura suphmentara de repar·
titie se va ridka la marginile dalei, orient.andu-se normal pe margm1le libere
Dalele cu 0,75<b/1<1,5 !ii 50°<!0<75° se pot calcuta ca dale dreptungh1ulare,
deschiderea luandu-se egala cu media dintre distanta perpendiculara pe lmia reazernelor
~• cea masurata pe directia marginil hbere.
Fig. 4.9

150 - - -IX,
Anul -nr.
-3·4
-- ------------------
/ 2013
Armatura principala se va a~eza pe o directie intermediara intre aceste doua
directii.
in apropierea marginilor libere, armatura se va a~eza in evantai (fig. 4.9 a).
Armatura transversala suplimentara va ft de 18% din armatura principala.
Pentru asigurarea marginilor, se a$eaza bare suplimentare, normale pe margini
(fig. 4.9 b).
Dalele cu 0, 75 < b/1 < 1,5 $i 75° < 0 < 90° se pot calcula considerand des-
chiderea masurata perpendicular pe linia reazemelor.
Armatura se a$eaza la mijlocul dalei pe aceasta directie, orientandu-se in
apropierea reazemelor paralel cu marginile libere.
Armatura transversala se determina ca la aliniatul precedent. Dalele cu b/1
> 1,5 $i 50°< 0 < 90° se pot arma dupa directia normala la liniile reazemelor.
Armatura transversala se poate determina ca la placile normale, ridicandu-se in
apropierea marginilor.
IV.2.2. Metoda exacta (se recomandi efectuarea calculului cu pro-

grame de calcul)
Pentru calculul exact al solicitarilor ce apar in diferite sectiuni ale dalei se folo-
Se$te pentru placile plane de grosime constanta realizate din materiale elastice, omogene
$i izotrope ecuatia de baza:
MW _p_ sau
D
il'II' il'II' il'w p

-+2- -+---
0x' iJx 1 (tJ'1 ily' D
unde:
p = incarcarea exterioara;
w = sageata dalei;
D = rigiditatea la incovoiere a placii;
care se rezolva prin metode exacte sau aproximative.

Pentru simplificarea calculelor se folosesc suprafete de influenta pentru care
exista intocmite tabele $i abace in care sunt date valorile momentelor incovoietoare care
apar in mijlocul deschiderii dalei pe cele doua directii Mx $i Mv pentru o fa$ie marginala
$i una centrala de 1,00 m latime atunci cand o incarcare de ltf ocupa diferite pozitii pe
suprafata dalei.
Dala simplu rezemata pe 2 laturi opuse este impartita de un caroiaj conform fig.
4.10 notatiile acestui caroiaj corespunzand tabelelor IV.2 - IV.9.
Elementele care intervin in tabele sunt:
- raportul laturilor L B;
- raportul c L sau c B unde 2 c reprezinta lungimea de repartitie a incarcarii
in lungul podului;
- 1• coeficientul lui Poisson.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
151
LI B = 2 Suprafata de influenta Mx a punctului marginal a1 (1• = 0)
Tabelul IV.2 I
1 2 I 3 4 5 B 7, B I 9
a - 0711 D569 D489 0411-4 0393 0,363 0335 I 0311
b 0.442 0.444 0.431 0,405 0,375 0,349 0,325 0,305 I 0,284
C 0.263 0.266 0.267 0 265 0 257 0,247 0 235 0 224 I 0212
d 0.127 0.128 0.130 0,130 0,129 0,126 0123 0,116 I 0.112
Valori de varf in punctul singular a 1

c/B 0,015 002 D 03 I 004 006 0 Dl!
a, 1.27 1.22 1,12 1,05 0.97 0,91
I
Suprafata de influenta Mx a punctului central a 5 l - 0
I
I 1 I 2 3 4 J 415 51
a 0.434 0448 0474 0525 I D 579 I
b 0.376 0 360 0379 0,371 0 365 0363
C 0.257 0,255 0,250 0.245 I 0,244 0,243
d 0 129 0.127 0.125 0.123 I D.122 0,122
Valori de varf in punctul singular a 5 I

c/B 0,015 D,02 O,D3 0,04 0,06 O,Dl!
a, 0.59 0.67 0.64 0.61 I 0.58 0.56 I
I I
Suprafata de influenta My a punctului central a 5 l'
I
= 1/6
a
I 1
-0 102
I 2
-0063
3
-0 021
4 I 415
+0039 +0096
,_
15 1
-0 076 -0,033
12 3
+0015 +O Dl!S
4 5
-
b -0.080 -0,043 -0 001 +0,045 +0064 +0071 -0059 -0 020 +0,023 +0068 +0094
C -0,044 -0.020 +O 004 +0022 +0028 +0029 -0032 -0 008 +0,016 +0034 +0041
d -0,019 -0,008 +0,002 +0,009 +0,011 +0,012 -0,014 -0,003 +0,007 +0,014 +O.D16
Valori de varf in punctul singular a5 I ,,= 1/6

CIB 0.015 0.02 0 03 0 04 0 06 D 08 0 015 0 02 0,03 O 04 0.06 008
e, 0,37 0,35 0,32 0.29 0.26 0.24 0.45 0.42 0.38 0.35 0.32 0.29
incarcare uniform distribuita pe sup ~afata dalei

I
I a, I as a.
M, l pl1 ,, -o I 0,125 0 ,125 I 0,125
0 0
"-o 0
M,lpl1 l' • 1,l; I 0 0,0073
I 0
incarcare liniara la marginea a 1 - d 1

indircare rnarginata Pr j M9ment marginal mr
e, I a:s a. I I o, I as I a,
M, l p.l \' -o +0,316 +0,247 +0.193 l'.l,lm, \' - 0 I +8,297 .0,025 --0,197
~1, l p,L
\ ' 1111 0 0 .0,049 0
1\1, / m, ,. - o I ·1,0 .0,365 0
l' • 116 0 -0,038 0 ,. -116 -1,0 -0,385 0

152 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
J. lJ I . 15 Suprafata de influenta Mx a punctului marginal a 1 {1• - O)
Tabelul IV.3
I 1 2 3 4 5 6 7 8 9
a
b
-
0409
0,549
0410
0507
0391
0,426
0 358
0 ,371
0 326
0330
0.296
0.300
0.271
0.273
0250
0.249
0230
C 0.242 0.242 0243 0 ,237 0.225 0.213 0 .199 0187 0 ,174
d 0, 114 0.115 0.116 0 .116 0.113 0 109 0 ,104 0098 0093
Valor! de varf in punctul singular a 1

eJB 0015 002 0 03 0,04 006 008
a, 1.21 1.15 106 1,00 0,91 084
Suprafata de influenta Mx a punctului central a 5 ,. - 0

I 1 2 I 3 I 4 415 5
a
b
0,371
0,326
0 ,385
0 ,331
0,412
0,333
0,463
0 327
0517
0 320
-
0317
C 0,226 0,225 0,220 0,214 0 ,212 0,211
d 0. 113 0 ,112 0.109 0 107 0 .106 0.105

ae 0 .0,5 0,02 0.03 o.04 o,06 0,08
a, 0.63 0,61 0.58 0.55 0.52 0.50
Suprafata de influenta My a punctului central a 5 ,, = 1/ 6

I 1 2 3 4 I 415 I 5 I 1 2 3 4 I 5
a -0.100 .0,062 -0.022 +0,038 •0.095 . -0,075 -0033 +0,014 +0083 .
b -0,082 -0,045 -0,003 •0.045 •0.069 +0,079 -0.060 -0,022 +0,022 •0.071 •0,103
e -0,051 .0,024 •0.004 •0.026 +0,032 +0,034 -0036 .0.010 +0,016 •0.038 •0,047
d -0,023 -0,010 •0.002 +0,011 +0,013 +0,014 -0.016 -0,004 •0.009 +0,016 •0,019
Valori de varf in punctul singular a5 ,, = 1/6

c/B 0015 0.02 0,03 0,04 0,06 0,08 0.015 0.02 0,03 0,04 0 ,06 0,08
a, 0,37 0.85 0,32 0,29 0.26 0.24 0.44 0.42 0 ,38 0.35 0,31 0,29
incircare uniform distribuiti pe suprafata dalei

a, a, at
M. I pl.' l' - 0 0125 0 ,125 0,125
'/,',IPL' l' - 0 0 0 0
l' • 116 0 0,0089 0
incircare liniari la marginea a 1 - d 1

incarcare marginala Pr Moment marginal m,
a, a, a. a, a, ao
M , p,L \' -o +0,296 +0,214 +0,157 M. l m. ,. - 0 •0.296 -0.035 -0,175
,, .. 0 0 0 I'• 0 ·10 -0324
M1 f 11,L M, 1..., 0
\' • 116 0 0 l' - 1/6 -10 -0 347 0

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 153
I. B = 1.50 Suprafata de influen\a Mx a punctului marginal a 1 (1• = 0)
Tabelul IV.4
I 1 2 I 3 4 5 6 I T 8 I 9
a - 0 5ll7 0444 0 367 0308 0267 D.237 0211 D 189
b 0.38-4 0,380 0350 0 311 0273 0.241 0,216 0193 0175
C 0.223 0,222 D,220 0208 D,182 0,177 D 161 D,147 D,134
d 0,103 0,105 0,105 D,104 D,098 0,091 D.085 0.079 D.073

c/B 0,015 0,02 003 004 006 0,08
a, 1 14 1,09 1 00 0 93 0.85 0,78
Suprafa\a de lnfluen\a Mx a punctului central as , = 0

I 1 2 3 4 415 5
a
b
0308
0,193
0323
0,281
0,349
0,286
0400
0284
0,454
0277
-
0,272
C 0,193 0193 0,190 0182 0180 0179
d 0.098 0.097 0.095 0.091 0,090 0,090
Valori de varf in punctul singular as

0015 002 008
0 57 0,55 0.43
Suprafata de influenta My a punctului central as 1/6

1 2 3 4 415 5 1 2 3 4 5
a
b
' --0.095
.0,082
--0.060
--0,047
--0022 • 0,036
-0006 +0046
+0,093
+0,076 •
-
0087
-0,071
-0060
--0032
--0023
+0.013
•0019
+0080
+0on
-
• O 113
C -0,035 -0,027 •0,003 I +0.028 +0,037 +0,039 --0,039 --0012 • 0,016 +0044 +0054
d -0,026 -0,012 •0.002 I +0.012 +0,015 +0,017 .0,019 --0005 +0,010 +0018 +0023
Valori de varf in punctul singular a 5 , = 1/6

c/B 0.0,5 0,02 0,03 004 000 008 0015 002 003 004 006 008
a, 0,37 0 34 0 31 0,29 0,26 0,23 0,44 0.42: 0 37 0 35 0 31 0.28
incarcare uniform distribuita pe suprafata dalei

a, I II& ao
MJplz \' - 0 0125 0125 0125
M/pl1
v-0 0 0 0
\' • 116 0 o 01oa 0
incarcare liniara la marglnea a 1 - d 1

incarcare margmala Pr Moment marginal m ,
11, a, 8o a, a, a.
JI, p,J. V., 0 • 0,277 +O 181 +O 119 MJm . V • 0 +O 305 -0044 0 149
M,lp.L
\' .. 0 D --0,051 0
M,lm .
v-o 10 -0 267 0
V •1/ll D .Q,035 0 V •1/ll 10 -0 297 0

154 Anul IX, nr 3 4 / 201 3
L B 1.15 Suprafata de influenti Mx a punctului marginal a 1 (1' = 0)
Tabelul IV,S
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a - 0,524 0,381 0,299 0,244 0.203 0,174 0,150 0,130
...!L '-Q.._~_ _0,3~ 0310 0261 021!!_ 0184 0_J5!1 _0~38_ _f!..m_
C 0206 0,203 0198 0179 0157 f,31i- c-"0.12·1- 0.106 0.093
d 0,094 0,096 0,094 0,090 0,081 0,071 0,064 0,055 0,051
Valori de virf in punctul singular a 1

c/B 0015 0,02 0.03 0,04 0.06 0,08
a, 1.08 1,02 0,93 0.87 o 78 0.72
Suprafata de influenti Mx a punctului central a 5 1• =0

1 2 3 4 4/5 I 5
a 0,245 0,260 0,287 0,339 0 392 -
b 0,219 0229 0,239 0242 0,235 0,230
C 0,158 0 161 0160 0,152 0 148 0,147
d 0,081 0.081 0,079 0.075 0074 0,073
Valori de varf in punctul singular as

c/B 0 015 0,02 0,03 0.04 0 06 0 08
0.51 0,48 0,45 0.43 0. 0 • 0.37
Suprafata de influenti My a punctului central as 1• = 1/6

1 2 3 4 4/5 5 1 2 3 4 5
a
b
-0.087
-0,078
-0,058
-0,047
-0,023
-0010
+0,033
+0,045
+0,088
+0,081
-
+0097
-0.067
-0 059
-0,032
-0025
+0,010
+0,015
+0,075
+0,072
-
+0,123
C -0.054 -0,029 0 +0,030 +0,042 +0,046 -0,041 -0,014 +0,014 +0,048 +0.062
d -0.027 -0,013 •0.001 +0.014 +0,018 +0,020 -0.021 -0.005 +0,010 +0,022 •0.027
Valori de varf in punctul singular a 5 1• = 1/6

c/B 0 015 0.02 0.03 0 04 0 06 0,08 0 015 0,02 0 03 0 04 0,06 0,08
a, 0.36 0.34 0.31 0.29 0.25 0,23 0.43 0.41 0,37 0,34 0,30 0.28
incircare uniform distribuita pe suprafata dalei

a, as a. a, as a.
M, . p,L \I -o +0,263 +0,147 +0,083 M,lm, ,, - 0 +0,317 -0,054 -0,117
M, l p,L
,, -o 0 -0050 0
M,lm,
,, -o -1,0 -0,198 0
V • 116 0 -0038 0 ,, - 1/6 -1 0 -0,229 0
incircare liniari la marginea a 1 - d 1

Indircare marginala Pr Moment marginal mr
a, as a. a, a, llt
.1/,lp,L +0,263 +0 147 +0,083 MJm, ,, - 0 +0,317 -0054 -0,117
" - 0
M,lp,L v-0 0 -0,050 0
M,lm,
,, - 0 ·1,0 -0,198 0
\I - 1/6 0 -0,038 0 \' - 1/6 -1,0 -0,229 0

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 155
LI 11 = 1.00 Suprafa\a de lnfluenta Mk a punctului marginal a 1 (1• = 0)
Tabelul IV.6
1 2 3 I 4 5 I 6 I 7 I 8 9
a - 0,461 0,316 0,234 0,179 0140 0,112 0092 0,075
b 0350 0,331 0 268 0209 0,163 0129 0103 0085 0070
C 0193 0 192 0175 0 149 0,120 0097 o.o7L 0.065 ~
<I 0,089 0,090 0.085 O.D75 0,063 0,051 0.043 0.035 0,029

c/8 0,015 0 02 O.oJ 0.04 0 06 IO 08
a, 1.02 0.95 0.87 0.81 0.72 : 0.66
Suprafata de influenta Mx a punctului central a 5 1 =0

1 2 I 3 4 1 I 415 5
a 0179 0197 0224 0227 I 0331 -
b 0,153 0,170 0,192 0,203 I 0,198, 0,190
C 0120 0127 0130 0124 Io 119 0117
cl 0.063 0.065 0.064 0.060 I 0.056 0.057

c/B 0,015 0,02 0,03 0,04 0 06 0,08
a, 0,45 0.42 0,39 0,37 0,33 . 0,31
Suprafata de influen\a My a punctului central a 5 1 = 1/6

1 2 3 I ,4 415 I 5 1 I 12 3 I 4 5
a
b
.Q,076
-0.068
.Q,054
·0.046
.0,024
-0.015
+0,028
•0041
+0.082 I
+0052 +O 107
- .0.059 -0,030
-0053 ·0025
+0,006 I +0,068
•0010 •O 009
-
+0133
C -0,049 ·0.030 -0.005 +O,D31 +0047 +0094 -0038 -0016 +0012 +0,048 +0009
cl .0.026 ·0.015 .Q,001 +0.015 +0.021 +0,023 -0,020 -0,007 +0,007 . •0.023 +D,031
Valori de varf in punctul singular a 5 1• = 1/6

c/8 0.D15 0,02 O.D3 0,04 0,00 0,08 0,015 0,02 0,03 0,04 0.06 0,08
a, 0.36 0.33 0,30 0,28 0,24 0.22 0.42 0.40 0,38 0.33 0.29 0.27

a, I a, a,
M.lpl' 1' - 0 0125 0125 0125
1' - 0 0 0 D
M,lpl' ,, -118 0 0.0158 0
incarcare liniara la marglnea a 1 - d1

incarcare marginala Pr Moment marginal mr
a, a, I ao I a, a, llo
M, lp,L 0
1' -
+0,253 •0,110 +0,048 MJm,. v -ol +0,325 -0,062 -0:073
M 1 /p,L
v-0 D -0,046 0
M,lm,
V • OI -1,0 -0122 0
l' • 1/6 0 -0 036 0 V •1/8 -1 0 -0 151 0

156 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
l 8 0,80 Suprafata de lnfluenta Mx a punctului marginal a 1 (1• = 0)
Tabelul IV.7
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a -
,_I>_ ~0_.34--1_
0.406
0 310
0.261
0 228
0.178
0 162
0.126 0,091 0,067
0~116_ _ OQSI__ 0 062
0,051
0047
0,038
C 0,188 - 0 187 0153 0 120 0099 0,065 -0049- 0037

- 0034
0028
d 0,087 0,087 oon 0,062 0,047 0 035 0,026 0 ,019 0.014
Valeri de varf in punctul singular a 1

c/8 0 015 I 0 02 0 03 0 ,04 0,06 o 08
a, 1 01 0 94 0 ,87 0,60 0,71 0,65
Suprafata de influenta Mx a punctului central as 1· - O

I 1 2 3 4 4/5 I 5
a 0,127 0.146 0174 0,229 0,286
b 0,118 0,131 0153 0.175 0,171 0,163
C 0 086 0097 0 106 0105 0,100 0 096
d 0,046 0,051 0,052 0.001 0,048 0,046
Valeri de varf in punctul singular as

c/8 0 015 0 02 0,03 0,04 0,06 0 08
a, 0.42 0. 39 0.36 0.34 0,30 0.28
Suprafata de influenta My a punctului central as ,, = 1/6

1 2 3 I 4 4/5 5 1 2 3 4 5
a -0062
b -0056
-0 047
-0041
-0 026 •0023
-0.019 •0.033
• 0074
• 0079
-0,049
• 0 ,115 -0.045
-0027
-0,024
+0001 •0,058
+0005 •0,068 •
-
0,142
C -0041 -0 030 -0 009 • 0,029 • 0050 • 0,061 -0,032 -0,017 •0007 • 0,044 • 0,075
d -0024 -0,015 -0,003 +0 015 • 0024 • 0027 -0,017 -0,008 •0.004 +0,022 0,034
Valeri de varf in punctul singular as 1· = 1/6

c/8 0,015 0.02 0 03 0 04 0 06 0,08 0,015 0,02 0,03 0 04 0 06 0,06
as 0.37 0,34 o 31 0,28 0,25 0,23 0,43 0,40 o 37 0,34 0 ,30 0,28

a, a, a,
MJpl 1 v-0 0,125 0.125 0,125
1'1,lpl'
V • 0 0 0 0
,, - 1/6 0 0,0180 0
incarcare liniara la marginea a 1 - d 1

a, a~ a,, a, a, a,,
M, p.l \' - 0 0,249 +0,0079 •0.025 M,lm, v-o 7 • 0,331 -0,062 -0.045
M,lp.l.
v-o 0 -0.038 0
M,lm,
l' -o -1,0 -0.061 0
,, - 1/6 0 -0,030 0 ,. • 116 -1,0 -0.084 0

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
157
L Ill • 0,60 Sup,afa\a de ;nfluenia
1 2 J 4
J J
5 1 I
a punct,,lul J.,g;nal
5 ·
1
aI
7 I
I Ta belul IV.8
8 9
I" • O)
a - 0 342 0 199 0 119 0073 0046 0028 1 0019 0 013

b 0,344 0,279 0 178 0109 0068 0 045 0026 1 0017 0011
C 0 167 0,177 0 127 0084 0 ,053 0 033 0,021 0 ,014 0010
d 0,067 0,064 0,066 0,045 0 .029 0,019 0,0131 o.ooa 0,005
Valori de varf in punctul ~ingular a 1 I

c/B I 0015 I 002 I 0 03 I 0 04 I O 06 II 0 ,08 I
a, I 1.01 I o ,94 I 0,66 0.60 I 0.11 11 0.65 I
-
Suprafa\a de 1nfluen\ a Mx a punctulu 1 central a5
1.
1 0
1 1"'
1 2 3 4 I I 415 5 I
a 0.074 0.094 0,124 0 182 I 0 238 - J
b 0.067 0.084 0,111 0 147 IO 163 0 1•2 I
C 0.050 0064 0.060 0 089 10 085 0 080 I
d 0.026 0.035 0.041 O.CM5 10,040 0.039 I
Valori de varf in punctul singular a5 I

c1b I 0.01s I 0.02 0,03 I 0,04 I 0,06 II 0,08 I
a, I 0.39 I 0.37 •
0.3 I 0.31 I 0.26 II 0.26 I
-
Suprafata de influen\a My a punctulu 1 central a 5
1
I.
\' = 1/6
I 1 2 3 4 I 415 5 I 1 2 3 I
a -0,042 -0,037 -0027 • 0.012 +0,060 - -0,033 -0,023 -0.006 "
•0.047 -
5
b -0.032 -0.033 -0 023 +0,019 :+0.010 +O 122 -0.031 -0021 -0.004 +0.045 • O 148
C -0.028 -0,026 •
-0.01 +0,021 ·•o.050 ·+o.066 -0022 -0015 -0001 +0.035 • 0 079
d -0,016 -0.013 -0.016 • 0.013 ,+0,025 +0,030 -0.012 -0.00B -0.001 +0.019 +0.037
Valori de varf in punctul singular a5 1 v = 1/6

c/B 0.015 0,02 0,03 0.04 0.06 0,08 0,015 0,02 0,03 0,04 0 ,06 0,08
a, 0,37 I 0.35 0.32 0.29 0.26 0.24 I 0.44 0.41 0.37 0,35 0,31 0.28
incarcare uniform distribuita pe sup~afata dalei

a, I e, Bo I
M.lpl1 I'• 0 0,125 0 ,125 0:125
~I
I'• Q 0 0
M,lpl' 0 0,0198
\' • 116
-
Incarcare liniara la marginea a 1 - d 1
I
incarcare marginala Pr j Moment marginal mr
I a,
+0,218
1
j +0,047
a, a.
+O,OOB
I I a, a,
-0,050
I ...
-0,013
MJp,L V'"0 MJm, \' - 0 t0,332
~l,lp,L
v-0
\' - 1/6
0
0
-0,027
-0,020
0
0
.1
M,lm,
!
I'• 0
V • 1/6 F -1,0
-0,005
-0,006
0
0
158
Anul IX, nr. 3-4 / 2013
I
L B 0,60 Suprafata de influenta Mx a punctului marginal a 1 (v = 0)
Tabelul IV.9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a - 0263 012D D057 0,025 001D 0004 0002 0,001
,~ ,_~3_ 0.227 0110 D052 0023 0,009 0004 0.002 0 001
C 0,187 - o:1s2 0,082 0040 0,018 0 ,007 0.003 0 ,001 0.000
d 0.080 0,075 0,044 0022 0,010 0.004 0.002 0.000 0.000

clB 0 015 0 ,02 0 03 0 04 0.06 0,08
a, 1,01 0.94 0 86 D80 0.71 0.65
Suprafata de lnfluenta Mx a punctului central a5 1• "' 0

1 2 3 4 4/5 I s
a
b
0025
0023
0,040
0039
0072 0,135 0,191 -
0064 0 114 0138 0131
C 0019 0,030 0.060 0076 0,078 0.072
d 0010 0,016 D027 0.038 0,036 0 ,034
Valori de varf in punctul singular a5

c/B 0 015 0,02 0,03 0 04 0 06 0,08
0,38 0,35 0,33 0 30 0.27 0.25
Suprafata de influenta My a punctului central as 1• -= 1/ 6

1 2 3 4 4/5 5 1 2 3 I 4 5
a -0.015 -0,020 -0026 •0,007 +0,036 -0 014 - -0,014 -0.013 •0 015 -
b -0016 -0019 -0,023 •0002 +0,046 +0,128 -0011 -0,013 -0,011 •0 018 +0,150
C -0012 -0015 -0,017 • 0003 •0,039 +0,070 -0 010 -0.010 -0.008 +0.017 +0 062
d -0006 -0008 -0,009 +0004 +0,021 +0.032 -0 006 -0,006 -0,004 +0 010 •0.038
Valori de varf in punctul singular as ,, - 1/6

clB 0,015 0 02 0 03 0 04 0,06 0.08 0.015 0,02 0,03 D 04 0,06 0 08
a, 0 38 0 35 0,32 0 30 0.27 0.24 0.44 0 ,41 0.38 0.35 0,31 0,28
incircare uniform distribuiti pe suprafata dalei

a, a, Bo
MJpL1 v-0 0,125 0,125 0.125
M,Jpit v-0 0 0 0
\' - 1/6 0 0,0208 0
incircare liniara la marginea a 1 - d 1

a, a, aa a, a, ao
MJp,L v-o •0,248 +0,016 +D,002 MJmr \' - 0 •0.333 -0,020 -0,003
\' - 0 0 -0,011 0 V • 0 -1.0 •0.003 0
M,lp,L 0 -0,007 M,lmr
V • 116 0 V • 116 -1,0 0 0

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 159
-
6xU8-L
>,
d9 C9 bg cl b9 C'g dg
I i: I
I ..
.,
I
I ..., I
X
I .. I
I
.."'..
I .. I
I .. I
I "' I
b, c' d'
Fig.4.10. Modul de impa~ire a dalei pentru calculul cu

metoda suprafe\elor de influenta
in cazul podunlor dalate cu trotuare in consola, dala este sollc1tata la margme

de o incarcare marginala pr ~i de un moment marginal mr (fig 4 11) pentru care se dau
de asemenea momentele Mx ~i Mv (in tabe!ele IV 2 - lV.9) pentru o la~ime de dala de
1.00m.
Fig,4,11.

160 Anul IX, nr 3 4 / 2013
Solicitarile din incarcarile permanente considerate uniforme distribuite pe su-
prafata dalei, se determina pentru fa~ii de 1.00m latime considerate simplu rezemate.
Solicitarile din incarcarea utila se obtin prin insumarea produselor dintre ordo-
nata suprafetei de influenta ~i marimea for\ei din dreptul ordonatei respective.
indircarile se dispun in pozitia cea mai defavorabila cu roata cea mai grea (dadi
este posibil) in punctul pentru care se determina solicitarea:
M, -I,1,, ·P.
M, • l:11, ·P
Solicitarile provenite din incarcarea consolei de trotuar cu sarcini permanente

~1, daca este cazul cu oameni, se obtin cu relatiile:
M , ••1,P L ; M, •1/,P I.
M , ••1., m l ; At, •11,m, l

in care:
Pr ~i mr au semnificatia dm fig. 4.11
Date suplimentare privind folos,rea suprafetelor de influenta se pot obtine con-
sultand lucrarea ,,Die zweiseit1g gelagerte Platte" - de Olsen !ii Reinitzhuber.
in tabelele IV.2 - IV.9 au fast reproduse din respectiva lucrare suprafetele de
influenta pentru diteva cazun curente ale raportului L lJ .
in general, pnn aceasta metoda, se obtin solicitan cu 15% maI mIci decat cele
obtmute prin metoda fa~iilor.
Pentru dalele cu goluri, teoria plac,lor 1zotrope da rezultate aproximativ exacte
pentru momentele Mx (longitudtnale) ~i nesat1sfacatoare pentru momentele My (trans-
versale) fiind necesar sa se tina seama de rigiditatile diferite pe cele doua directu.
Rezultatele multumitoare se obtin daca se as1mileaza dala cu o structura formata
dintr-o retea cu 4 grinzi principale de latime B/4 legate cu o antretoaza fictiva ~i solic1-
tate la incovoiere ~1 torsIune.
IV.2,3. Dale prefabricate

Dalele prefabricate sunt folosite in mod curent pentru reahzarea podurilor ~i po-
detelor.
Armarea !ii calculul dalelor ~i a zonelor de monolitizare se face in functie de mo-
dul de alcatuire al suprastructurii !ii de clasa de incarcare. Utilizarea acestor elemente
prefabricate se va face numai in conditiile in care se executa o placa de suprabetonare
care sa asigure o mai buna impermeabilizare a structurii la actiunea apelor meteorice.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
161
CAPITOLUL V PODURI PE GRINZI
V.1 ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A SUPRASTRUCTURILOR DIN GRINZI

DE BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT
V.1.1. Noiiuni generale

Podurile pe gnnzi din beton arrnat ~i beton precornprimat se executa in mod
curent pentru acoperirea deschiderilor de la 5 - 15 m pana la 60 - 100 m.
Suprastructura unui pod pe grlnzi se prezinta ca o retea avand ca elemente
principale (fig.5.1.):
- grinzlle principale;
- antretoazele (grinzi transversale);
- placa part1i carosabile;
- placa in consola ce sustine trotuarul,
Antretoazele ~' placa formeaza impreuna ceea ce se nume~te ,,platelajul caii" ~•
pe langa rolul de a sustme calea, contribuie la repartitia transversata a incarcarilor utile,
asigurand astfel o conlucrare spatiala a intregii retele. Pentru anumite tipuri de supra·
structuri se poate renunta la antretoaze, situatie in care conlucrarea grinz1lor se reali -
zeaza prin placa partii carosabile.
La suprastructurile monolite platelajul ca1i poate avea ;;1 nervuri longitudinale
secundare (fig . 5.1 b ), care impreuna cu antretoazele formeaza grinz1le platelajulu1.
I
I t 1 ®7 ti
Fig. 5.1. Elemente principale ale podunlor pe grinz1
1·Grinzi principale, 2-Antretoaze; 3-Placa in consola; 4-Placa partu carosab1le;
5-Nervura longitudinala secundara
V.1.2. Tipuri de poduri pe grinzi

Clasificarea podurilor pe grinzi se poate face dupa diferite critern. Se prezinta
numai cateva din aceste criteru cu prirmpalele moduri de alcatwre a suprastructunlor.
a) Dupa schemele statice:
a 1 ) • Constructii cu rezemare articulata a grinzilor pe infrastructuri
• grinz1 simplu rezemate
• grinz1 continue
• grinzi simplu rezemate cu console
- grinzi cu console ~i articulatii (utilizate destul de rar in ultimii 40
de ani in tara noastra)
a 2) • Constructii cu grjnzi incastrate (cadre)
b) Dupa tipul sectiunii transversale:
b 1) - poduri dalate
b 2) - poduri pe grinzi propriu-zise:
• grinzi !ate - fig! 5.2.a
- grinzi T • fig. 5.2.b
BULETIN TEHN[C RUTIER

162 Anul IX, nr. 3 4 / 2013
- grinzi in dublu T {cu bulb} - fig. 5.2.c
- grinzi cu buzunar {cu grosimea inimii variabila} - fig. 5.2.d
b 3) - poduri pe grinzi casetate:
- grinzi cu o caseta - fig. 5.2.e
- grinzi cu o caseta ~i perete median - fig. 5.2.f
- grinzi cu doua sau mai multe casete - fig. 5.2.g
- grinzi casetate cu pereti oblici - fig. 5.2.h
a)
ma e)
7::::::::t:: :r
b) I)
I
c) g)
6tJ4tF
I I
~
d) h)
1r 11
SECTIUNEA1-1
WI~ II 11
~: I
Fig. 5.2. Sectiune transversala la podurile pe grinzi
c) Dupa tipul armaturii:

- cu armatura obi~nuita (beton armat) cu armatura in carcasa (beton
armat)
- cu armatura pretensionata (beton precomprimat)
d) Dupa modul de executie:
d 1 ) din beton turnat monolit
- cu sprijiniri ( e~afodaje)
- fara sprijiniri, executate prin betonare in consola
- turnate pe mal in tronsoane ~i lansate in deschidere pe ma-
sura executiei lor
d2) cu elemente prefabricate
- cu grinzi prefabricate in uzma
- cu grinzi preturnate pe ~antier
d 3 ) poduri integral prefabricate ~i lansate in deschidere
V.1.3. Domenii de utilizare a podurilor pe grinzi

Podurile dm beton armat pe grinzi, datorita avantajelor economice ~1 de ordin
constructiv, au un domeniu foarte larg de aplicare.
in prezent cele mai utilizate sunt podurile cu elemente prefabricate la care

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 163
metodele moderne de constructIe se imbina cu procedeele rapide de executie a lucrarilor
Acolo unde cond1t11 le nu permit aplicarea pre'abricarii, se construiesc poduri
mono lite.
De exemplu. pentru suprastructurile unicate sau cu desch1den mari {SO - 200 m),
la care transportul ~i montajul prefabricatelor este dificil, se poate apl1ca executia monoli·
ta a lucrarii.
Podurile cu grinzi late se pot utiliza pentru deschideri mici s - 14 m, in cazu l
grinzifor simplu rezemate ~• 12 • 18 m, in cazul grinzilorjcontinue. In general aceste po-
duri sunt monolite.
Podurile cu gnnzi T sau dublu 1j se utihzeaza p~ntru d~sch1deri mic1 ~1 m1jloc1i
{S • 35 m) ~i uneon chiar pentru deschideri mari (40 • SO m)
in cazul deschiderilor mici !ii mijloc11 se fofosesccfo ob1cei grinz, sImplu rezemate
atat din beton armat cat ::;i dtn beton precomprimat. in cazul deschiderilor man se pot
utiliza atat grinzi s1mplu rezemate din beton precompn'mat, cat !ji grinzi continue din
beton armat sau beton precomprlmat sa'u grinzi cu con~ole.
Grinzile simplu rezemate sunt prefabricate in majoritatea cazurilor, in tirnp ce
grinzile continue sau cu console sunt atfit prefabricate c\lt !ji rnonolite.
in scopul simplificarii execut;iei, grinzile au de otiicei !at;ime constanta. Pentru re-
ducerea greutatii propril se poate adopta) la grinzile mono lite cu deschideri man, variatia
latimii inimitor, realizandu-se a!ja numItele grinzi cu buzunar (fig. 5.2.d)
De asemenea, la grinzile in dubl~ T {cu bulb) se prevede ingro::;area intmii numai
in zona reazemelor unde for);a taietoare are valori maxime.
Grinzile casetate se utilizeaza in cazul deschiderilor mari §i foarte marl {SO •
250 m), pentru grinzi continue ~i cadre. Aceste poduri se realizeaza dm beton precom·
primat turnat monolit, dar §i din elemente prefabricate (montarea in conso1a a tron·
soanelor casetate prefabricate).
V.1.4. Recomandari pentru alegerea dimensiunilor geometrice ale ele-

mentelor suprastructurilor
npurile sectIunilor transversale· ale suprastructurilor de poduri pe grinzi sunt
foarte variate !ji depind de mai multi factori: de schema statica a gnnzilor, de manmea
deschiderii, de tipul armatunlor, de modul de execut,e
in figura 5.2. ~unt prezentate cliteva t,pun caracteristice de sectiuni transver·
sale ale suprastructunlor de poduri pe grmzi.
Stabil1rea numarulu, de grinzi principale in s ct1unea transversala §I respectIv a
ii'
d1stantei dintre ele, a numarulu, de antrel:oaze, precum a grosimii placii, se face in ge-
nera! pe cons,derente economice, prin comparatia mai multor va'rinnte posibile, in funct,e
de desch1dere, latime, schema statica, inaltime de constructie d1sponibila §' matenale
folosite.
In ceea ce prive~te numarul de Winzi princ1pale se poate adopta:
- numar m Ic de gnnzI (minim doua} ~i o placa groasa care indeplme!ite rolul de
talpa compnmata a griru,i pnnc pal e;
- numar mare de grinz, pnnc,pale, avand malt,me redusa.
a. Alcatuirea suprastructurilor monolite

La suprastructurile monolite se folosesc mai des doua tIpuri de alcatu,ri
- retea de grinz1 compusa din gnnzi principale ::;i .Qrinzi transversa!e (antretoaze)
- retea complexa alcatu,ta din grmzi prmcipale, gnnzI transvl"rsale (antretoaze)

164 - - -IX,
Anul -nr.
-3-4
- /-2013
------------------
Si grinzi longitudinale secundare (mai rar folosita).
Placa poate fi proiectata ca rezemata pe doua laturi daca distanta dintre antre-
toaze este 2r + 4r sau rezemata pe contur, daca distanta dintre antretoaze nu depaseste
2r, unde r este distanta dintre grinzile pnnc1pale.
Cand distanta dintre grinzite principale nu depa!;e$te 2,5 - 3,0 m, se indica o dis-
tanta mai mare intre antretoaze pentru a avea placa rezemata pe doua laturi.
Cand distanta dintre grinzile principale este mai mare (3,0 - 6,0 m) pentru
mentinerea grosimii placii in limite economice avantajoase, se recomanda placi reze-
mate pe contur, prevazand antretoazele la o distanta mai mica decat 2r. Se poate men-
tine grosimea placii in limite avantajoase daca se folosesc retele complexe de grinzi.
Grosimea placii carosabile la podurile de grinzi variaza intre 12 - 25 cm.
Lungimea consolelor trotuarelor variaza de la 1,0 m pana la 2,0 m, uneori pana
la 2,5 m, reprezentand 0,3 - 0,7 (de obicei 0,6) din distanta intre grinzile principale.
Distanta intre antretoaze se recomanda sa nu depaseasca 4,0 - 6,0 m.
Latimea antretoazelor variaza intre 15 - 30 cm.
inaltimea antretoazelor trebuie sa fie de eel putin 2/3 din inaltimea grinzilor
principale.
Distanta dintre grinzile principale Si numarul de grinzi in sectiune transversala
se determina pe considerente economice, prin comparatia variantelor posibile.
Daca inaltimea de constructie nu este limitata, repartizarea grinzilor la distante
mari (r = 5 + Gm) este mai avantajoasa (fig. 5.3. d si c). Cand inaltimea de constructie
este limitata, distanta dintre grinzile principale se poate reduce la 2 - 3 m (fig. 5.3.b Sic).
al -
~lrw
~
.J!:
iw~ Rt
1.5 . . 2m
Ej r
~-8 ... 1.2m=
-(1.5...2.0)h
7
~=3 . 5+ 1
,
,:I
~-
g)
ET·
b)
~~
~-,o_: 151 II
- 18 ... 25cm
r4· ,t I~
d) Grinzi cu pereli sub~ri e) Grinzi ob~ute
Fig. 5.3. Tipuri de sectiuni ale podurilor cu grinzi monolite. Dimensiuni caracteristice
inaltimea si latimea grinzilor principale depind de tipul sectiunii adoptate si im-

plicit de marimea deschiderii, de schema statica, de tipul armarii si uneori de conditiile
locale care impun o inaltime de constructie limitata.

Anul IX, nr. 3-4/2013
165
La podurile cu grinzi late simplu rezemate, inaltimea acestora reprezinta 1/ 12
- 1/15 din deschidere, 1ar latimea depa!;je~te de 1,5 - 2,0 orl inaltimea lor (fig. 5.3. a).
La podurile pe grinzi cu deschideri mici !;ii mijloci1 (10 - 30 m), la care se folo-
sesc grinzi Tsau dublu T (fig.5.4. b, d, respectiv c, a) raportul intre inaltimea grinzilor
!;ii deschidere variaza astfel:
pentru poduri cu grinzi simplu rezemate
Ir~. I. f I'2 t- LI 15 ~i chiar /, 16, lar in cazul precomprimaril:
Ir - I. 1 16 + LI '2-1 j
- pentru poduri cu grinzi continue !;ii cu console:
I
Ir - L 1 14 +LI 18 !;ii i:hiar I. 20, iar in cazul prec:ompnmarit:
Ir= LI 20 + LI '25
h~(l/!2 •. 1/14JL
I
a)
h,;(1116 ... 1/IB)l
b}
c)
d)
Fig.5.4. Podurl pe gnnzi cu console

166 - - -IX,
Anul -nr.
-3·4
- /-2013
------------------
Grinzile continue ~i cu console au de obicei inaltime variabila, inaltimea la rea-
zeme fiind 1,5 - 2,0 inaltimea de la mijlocul deschiderii (fig. 5.4, 5.5, 5.6).
Grinzile cu console se aplica la deschideri intre 24 - 40m.
Grinzile cu console (fig. 5.4.) cu o singura deschidere pot fi:
- cu console libere spre terasamente (fara culei) - fig. 5.4 a, b;
- cu console incastrate in culei (5.4. c).
Marimea consolei libere se ia (0,3 - 0,4) L, urmarindu-se ca pentru incarcarea
permanenta momentul din mijlocul deschiderii centrale sa fie aproape nul. Sageata maxi-
ma a consolei libere se limiteaza la 1/400 din lungime.
Pentru a reduce momentele incovoietoare la mijlocul deschiderii, se pot realiza
~i grinzi cu contragreuta~i in consola, (fig. 5.4. d) reducand astfel inaltimea grinzilor in
camp la 1/20 - 1/24 L.
a)
b)
c)
~= (0.6 0.5]~
l,=(O 8.. 0.75)11 h
d)
w~,•~
Fig. S.S. Tipuri de suprastructuri cu grinzi cu console ~i articulatii (s1stem Gerber)
Se poate asigura o inaltime mica de constructie in camp, la podurile cu console

incastrate in culei, pe capetele carora reazema grinzi independente (fig. 5.4. c). Se reco-
manda ca lungimea grinzii independente sa fie (0,4 - 0,6) L, ceea ce permite realizarea
unei inaltimi a grinzii independente h = {1/24 - 1/30)L.
Suprastructurile sistem Gerber (grinzi cu console ~i articulatii) de~i permit rea-
lizarea unor deschideri mari (30 + 70 m), avantajoase din punct de vedere economic,
prezinta unele dezavantaje datorita modului de alcatuire a articulatiilor mai sensibile la
actiunile apei, ceea ce a facut ca in ultimii 40 de ani sa nu mai fie folosite in mod curent
la poduri.
in figura S.S. sunt prezentate cateva tipuri de poduri in acest sistem de alca-
tuire a suprastructurilor.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
167
Prin alegerea deschHlerilor pentru acest tip de structun se cauta sa se obtma
momente egale la mijlocul deschiderii ~i pe reazeme. Raportul dintre desch1derea cen•
trala 12 ~i cea marginala /1 variaza intre 1,35 (la grinzi cu inaltime constanta) !ii 1,6 Ia
grinzi cu inaltime variab1la) Deschiderea grinzii independente lo este (0,5 • 0 6) 12 f'.g
5.5).
inalt1mea grinzii se cons1dera (1/12 1/20) 12
in cazul grinzilor cu inaltime vanab1la hr= (1 5 · 1,8) he (fig. S.S.).
Pentru poduri cu 3 de';chideri (fig 5.5.a), in cazul in care gabarituf mpune
marirea desch1derii centrale la alegeri•a raportului dmtre desch1den se va face oven l·
care de stabihtate la rasturnare
Mstab1htate IMrasturnar, ~ 1,5
in care.
Mstab,l,tate - momentul dm inc/ircanfe permanente de pe des .hIderea margin
la, in raport cu B sau C (fig. 5 5 a 1
M,asturnare - momentul dm incarcarlle permanente ~' utile j p desch1der, ,a
centrala, in raport cu acela~1 punct.
Cele mai avantajoase structuri atat din punct de vedere e: onomIc cat ~1 al dur ,
bihtati1 in exploatare sunt cele la care schema statica ei tP cea de gnn rnntmue
in cazul grmz1I i• contmue stabilirea numarulu1 de deschiden se face p, ba :a

unui calcul tehmco • eonomic, ,ar marimea desch1denlor se determma astfel incat val•
nle max1me ale momentelor dm desch,derile margmale sa fie egale cu ce·e dm de
ch1denle centrale. Dee emplu la podunle cu trei desch1der se cons1dera (1, 3
1,40) I (fig 5 6 ).
...
,.
Fig. 5.6. Poduri pe grmzi continue
La podurlle cu deschiden mari, inalt1mea grinzilor se adopta variaL1la crescand

spre reazeme unde momentele sunt mai mari
Racordarea malt1mii dm camp cu cea de pe reazem se poate face pnn vute
drepte sau curb1lm11 LungImea vutelor poate f (0 15 0 20) din lung1mea desch1derii
BULETlN TEHN C RUTIER

168 -:....:..:-=--------=-----------------
Anul IX, nr 3· / 2013
b. Alcatuirea suprastructurilor din elemente prefabricate
La proiectarea sectiunilor transversale ale suprastructurilor prefabricate trebuie
sa se ia in consideratie urmatoarele:
- elementele sa aiba greutati cat mai mici pentru a u~ura conditiile de transport
~i montaj;
- constructia sa fie simpla ~i numarul imbinarilor de montaj cat mai redus;
- sectiunile transversale ale elementelor sa aiba forma care sa se preteze la
executarea in serie (tipizare).
- imbinarile sa fie sigure ~i apte pentru a rezista timp indelungat in exploatare
la incarcari alternative ~i dinamice;
- distanta de la amplasamentul lucrarii la uzina de prefabricate sa fie cat mai
mica pentru ca valoarea constructiei sa nu fie grevata de cheltuielile de transport.
Suprastructurile cu grinzi simplu rezemate satisfac eel mai bine conditiile prin-
cipale ce trebuie sa le indeplineasca o constructie prefabricata.
Sectiunea transversala a suprastructurilor cu grinzi prefabricate simplu reze-
mate poate fi arcatuita in diferite moduri:
- grinzi prefabricate cu placa monolita turnata intre grinzi in cofraje cu sprijiniri
(fig. 5.7. a)
- grinzi prefabricate cu placa monolita turnata pe predale (fig. 5. 7. b}
- grinzi prefabricate joantive cu suprabetonare (fig. 5.7. c, d)
- grinzi prefabricate tip T intors cu armatura aderenta preintinsa (fig. 5.7.e)
La suprastructurile realizate din grinzi prefabricate cu portiuni de placa turnata

ulterior in placa elementelor prefabricate se prevad armaturi sub forma de mustati care
se innadesc prin petrecere cu armatura din zonele de placa monolita (fig. 5.8. a).
in cazul grinzilor dispose joantiv, placa de suprabetonare din beton armat con-
lucreaza cu elementele prefabricate prin intermediul armaturii de legatura {conectori) -
(fig. 5.8. b.)
De regula, aceste grinzi se proiecteaza astfel incat sa conlucreze numai prin in-
termediul placii de suprabetonare, fara a fi necesara executarea antretoazelor, mod de
alcatuire ce u~ureaza foarte mult executia avand in vedere faptul ca lucrarile de cofrare
~i de sustinere sunt reduse la minimum.
in cazul suprastructurilor cu antretoaze, acestea se pot realiza prin sudarea

barelor de rezistenta de mustati prevazute in elementele prefabricate ~i betonarea ulte-
rioara a zonelor monolite de antretoaza, odata cu betonarea placii {fig. 5.9.).
Tendinta actuala este ca legatura transversala dintre grinzi sa se faca prin pre-
comprimarea antretoazelor (fig. 5.10.) sau chiar prin precomprimarea transversala
a intregii suprastructuri (fig. 5.11.).
Grinzile simplu rezemate prefabricate se realizeaza de obicei cu inaltime cons-

tanta, solutie mai avantajoasa pentru executie, transport ~i montaj.
in prezent grinzile prefabricate se alcatuiesc din beton precomprimat.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
169
I" I B I
Fig 5.7a
DO DO
F,g57~
Fig. 5.7. a - e

170 Anul IX, nr 3 4 / 2013
Fig. 5.8 Annarea pllcii carosabile la podurile cu
grinzi T prelabricate ~ placa monolitl tumatl ulterior
A IA
~ ' i\
.~~ ~-~~-
Fig. 5.9 lmbioarea antreloaze!or prin sudarea barelor

de reZJslenia
Fig. 5.10 imb1narea antretoazelor pnn precompnmare
Fig. 5.11 Precompnmarea transversala a intreg11 suprastruciuri
Sectiunile lor transversale se prevad in forma de T, I sau T intors, iar precom-

primarea se face cu fascicule postintinse sau cu armatura preintinsa (de regula toroane).
in prezent in tara noastra se folosesc in principal la alcatuirea suprastructurilor
podurilor rutiere urmatoarele tipuri de grinzi prefabricate:
- grinzi T intors cu armatura preintinsa pentru deschideri de 6-12 m
- grinzi dublu T cu armatura preintinsa pentru deschideri de 14-18 m
- grinzi T cu armatura preintinsa pentru deschideri de 12-24 m
- grinzi prefabricate monobloc cu fascicule postintinse pentru deschideri de 24-40 m
Odata cu aparitia sistemelor de executie in consola s-a trecut la folosirea prefa-
bricatelor ~i la poduri pe grinzi cu console ~i la suprastructurile cu grinzi continue. De ase-
menea, deschiderile independente ale grinzilor cu console ~i articulatii pot fi realizate din
elemente prefabricate.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 171
c. Continuizarea grinzilor prefabricate simplu rezemate
in vederea obtinerii avantajelor pe care le au suprastructurile cu grinzi continue
(consumuri reduse de materiale, pentru inaltimi mici de constructie) sau in vederea im-
bunatatirii confortulu1 de circutatie prin reducerea numarului de rosturi de dilatatie, se
practica continuizarea grinzilor prefabricate simplu rezemate in doua variante
- continuizarea pe reazem a structurn prin betonarea rostului dintre grinz1 ~i
prevederea de armatura moa!e sau pretensionata la partea superioara (talpa) pentru
preluarea eforturilor de intmdere (fig. 5.12 a }.
- continuizarea la nivelul placu carosab1le cu placa s1mplu art1culata sau dublu
articulata sau dublu incastrata(fig s 12 b ) ,
Prima varianta transforma suprastructura intr-o grinda continua care pre1a mo
mente incovoietoare pe reazeme Acest tip de continuizare se aphdi in cazurile in cure
inaltimea suprastructurn este 1mpusa 1ar gnnzile prefabricate nu pot acoperi desch1derea
necesara. Suprastructura se poate transforma ~i in ngla de cadru daca se as1gura lega-
tura cu infrastructurile, armandu-se corespunzator nodunle de cadru
A doua varianta as1gura cont1nuitatea suprastructuri1 numai pentru transm1terea
fortelor long1tudinale, fiira a prelua momente incovoietoare pe reazeme
Fig. 5.12. a ~I b
Continuizarea cu placa dublu incastrata se aplica in general la deschideri ale

placii / 2:10 h (unde h este grosimea pla'cii), evitand astfel sporirea rigiditatii ~i implicit
a eforturilor produse de rotirea sau tasarea grinzitor din deschiderile adiacente
Solutia de continu1zare cea mai des folosita este cea cu placa dublu art1cufata
(fig. 5.12 b).
Pentru realizarea acestei solutii se va dimensiona armatura din zona articulatie,
la forta taietoare ~i sect1unea de beton armat din campul .Placii la moment incovoietor din
incarcari directe.

172 Anul IX, nr. 3·4 / 2013
V.2 PARTICULARITATILE ALCATUIRII GRINZILOR DIN BETON PRE-
COMPRIMAT
Grinzile din beton precomprimat pot fi executate monolit sau prefabricat.
Din punct de vedere static pot fi folosite in diferite scheme - grinzi simplu reze-
mate, grinzi cu console, grinzi Gerber, grinzi continue.
Precomprimarea se poate face cu armaturi preintinse (aderente} sau postintinse
(in canale injectate ulterior).
Traseele armaturilor pretensionate la grinzi simplu rezemate pot fi conform fig.
5.13.
a, I I
h 0
Aml.lt:',eaili pe 1oala ~ giloo, !1i1zi ru ann:!turi fra!ilitse
.,,.
Atmallfi p)S'#.ilse tubini pe 1081! I ~ giizjor, ~ ru l=15...27m
.,,.
Annal!Ji postil:ilse tubini din c:aie o pat1e nu se due pAna la capete!e grinzi, L=30...40m
Fig. 5.13. Schema de armare a grinzilor simplu rezemate din beton precomprimat
Traseele fasc1culelor la d1ferite tipuri de grinzi continue sau cu console sunt

prezentate in fig. 5.14. Fig. 5.14. Schema de armare a grinz1lor continue~• cu console
din beton precomprimat
BULETIN TEHNJC RUTJER

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 173
__________________________ JI
~---
;,; ; .,. I
~ =::-s==--~-- ~
Fig. 5.14. ,chema de armare a grmzilor continue$' u con• o e

din beton precomprimat
BULETIN TEHNlC RUTIER

174 - Anul
- -IX,-nr-3-4
-/ - -----------------
2013
V,3 PLACILE SUPRASTRUCTURILOR PE GRINZI
V.3. Calculul placilor podurilor de ~osea

Modul de calcul al placilor depinde in primul rand de modul de rezemare, iar in
cazul placilor rezemate pe toate laturile, de raportul lungimii acestor laturi.
in alcatuirea tablierelor podurilor din beton armat pentru ~osea se intalnesc in
mod curent urmatoarele tipuri de placi:
- placi in consola;
- placi rezemate pe doua laturi opuse;
- placi rezemate pe patru laturi:
• cu raportul lungimii laturilor i! 2
• cu raportul lungimii laturilor < 2
a) Repartiiia incarcarilor concentrate

in calcule se considera ca incarcarile concentrate se repartizeaza prin straturile
caii sub un unghi de 45° pana la suprafa~a mediana a placii.
Dimensiunile laturilor dreptunghiului de rezemare a incarcarii rezulta (fig.5.15):
a 1 = a 0 + 2s
b 1 = bo + 2s
in care :
a0 - dimensiunea de contact cu calea a rotii vehiculului, respectiv a ~enilei, in
sensul de mers;
b 0 - dimensiunea de contact a rotii vehicutului, respectiv a ~enilei, cu calea pe
directia transversala sensului de mers;
s - grosimea straturilor caii in dreptul incarcarii (distanta de la partea supe-
rioara a caii pana la suprafata mediana a placii).
Daca distanta intre incarcari este mica, astfel incat suprafetete lor de reparti-
zare se pot suprapune, atunci pentru o pereche de forte se ia suprafata generala a repar•
tizarii (fig. 5.15.b) cu urmatoarele dimensiuni:
a 1 = a0 + 2s
b 1 = bo + 2s + d
in care:
d • distanta dintre roti in sens transversal podului
Fig. 5.15. Schema de repartizare a incarcarilor concentrate

Anut IX, nr. 3-4 / 2013
175
- -------r--r-------------r -
l I,,
1,
I '
! I
- -------L--L-------------L
Fig. 5.16. Latimea dJ calcul a placildr in consola
b) Determinarea solicitarilor la placile in consola

in mod curent placile in consola se folosesc pentru trotuare ~i pentru o portiu-
ne a partii carosabile.
Calculul solicitarilor se efectueaza pentru o fa~ie de consola avand latirnea de
1,00 rn.
Pentru deterrnmarea solicitarilor din forte concentrate (incarcari utile) se tine
searna de repartizarea lor pe dreptunghiul cu laturile a 1 ~i b 1 (fig. 5.16), precurn !ii de
latimea de conlucrare a placii denurnita latirne de calcul.
Latirnea de conlucrare se considera egala cu:
aa.a 1 +c
ceea ce este echivalent cu repartizarea incarcarii prin plane la 450 din punctul
de aplicare al fortei (fig 5.16).
La stabilirea latimii de conlucrare .,a" trebuie sa ·se t1na seam a i;i de conditia de
nesuprapunere a efectelor a doua roti alaturate.

176 Anul IX, nr. 3-4 / 2013
c) Determinarea solicitarilor la plicile armate pe o singura direc\ie
Prin placi armate pe o singura directie se inteleg placile dreptunghiulare la care
armatura principala de rezistenta este dispusa pe o singura directie. in aceasta cate-
gorie se cuprind placile rezemate pe doua laturi opuse, precum $i placile rezemate pe
patru laturi la care raportul lungimii laturilor este mai mare sau egal cu 2.
Directia pe care se a$eaza armatura principala de rezistenta este perpendicu-
lara pe laturile de rezemare la placile rezemate pe doua laturi opuse $i paralela cu laturile
mici la placile rezemate pe patru laturi.
Schema exacta de calcul a placii este complicata, de aceea, determinarea soli-
citarilor se face in practica dupa formule conventionale, deduse pe baza calculelor com-
parative $i tinand seama de cele mai defavorabile cazuri posibile de comportare a placii.
Valoarea momentelor incovoietoare depinde de raportul dintre inaltimea grinzii h $i
grosimea placii hp.
Daca: h/hp > 4, relatiile pentru calculul momentelor sunt (fig. 5.17 a):
- pe reazem: Mr= - 0,7 Mo
• - in camp: Mc= + 0,5 Mo
In cazul h/hp s; 4 , relatiile pentru calculul momentelor sunt (fig. 5.17 b ):
- pe reazem: Mr= - 0,7 Mo
- in camp: Mc= + 0,7 Mo
in care Mo este momentul incovoietor maxim din incarcari permanente $i utile
ale placii, socotind placa simplu rezemata.
Deschiderea de calcul (fig. 5.18) se ia egala cu :
- lumina plus grosimea placii la mijlocul deschiderii $i eel mult distanta dintre
axele reazemelor, in cazul placilor simplu rezemate izolate.
- distanta dintre mijloacele reazemelor (axele grinzilor, nervurilor, antretoazelor
etc.) in cazul placilor continue.
Latimea de calcul a placii (fig. 5.18) se determina astfel:
a= a0 + 25 + (ft/3) = a 1 + (lt/3),
dar nu mai putin de 2/3 lb, cand roata vehiculului calca in mijlocul deschiderii
a=a0 +2S=a 1
dar minimum , /bf 3, cand roata vehiculului calca deasupra reazemelor
Cir Cl] + ].r,
dar nu mai mare decat ,,a", cand roata vehiculului calca in vecinatatea reaze•
melor la distanta x.
La placile armate pe o directie apar solicitari $1 pe d1rect1a laturu lungi (fig.
5.20), respect,v pe cea de a doua directie, dar valorile acestora sunt m1ci $i sunt aco-
perite de o armare construct1va.
Aceasta armatura construct,va trebuie sa fie de minimum 15% din armatura
de rezistenta.
Din cauza efectelor locale, in zona adiacenta dintre placa $i grinzile paralele cu
latura scurta la partea superioara a placil, se prevad armaturi perpendiculare pe aceste
grinzi, care patrund in zonele de placa alaturate pe o distanta egala cu 111 4 (111 fiind des-
ch1derea de calcul).
Schema solicitarilor la placile armate pe o singura direct1e, precum $1 dispunerea
armaturilor la aceste placi, este prezentata in fig. 5.19.

Anul IX, nr. 3·4 / 2013
177
a) b) h h,<4
-0.7M0 -0.7M, -0.7M • -0.7M
Fig. 5.17. Schema conventionala pentru calculul momentelor la placi

armate pe o singura direc~e
1.
I.
!. I
- T ----------------- T -
i i
j , - ----------, j
t~ . ~ ', !
,I
,I
i
'-- -----------" i
i
- .l. i -
Fig. 5.18. Schema determinaru deschideru de calcul a placu ~i a latirnii de conlucrare

178 - Anul
- -IX,
-nr.
-3-4
- /-2013
------------------
r-r-.__-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_--++-'- -7
~
ro
C.
Q)
-0
'I:
.3
1/4 '"'
E
<C
I
L- ,._
b lo b
Fig. 5.19. Schema solicitarilor ~i a dispunerii armaturilor la placi armate

pe o singura directie
c) Determinarea solicitarilor la placile armate pe doua directii

Prin placi armate pe doua directii se inteleg placile dreptunghiulare la care ar•
matura principala de rezistenta este dispusa pe doua directii paralele cu laturile drep·
tunghiului. in categoria acestor placi se cuprind placile rezemate pe contur la care ra•
portul lungimii laturilor este mai mic decat 2.
Din punct de vedere static, placile rezemate pe contur reprezinta un sistem
mult mai complicat decat placile rezemate pe doua laturi; de aceea calculul lor se face
in general dupa metode aproximative: la inceput se determina solicitarile ca pentru o
placa simplu rezemata, apoi, prin introducerea unor coeficienti se tine seama de incas•
trarea elastica a laturilor placii.
Proiectarea acestor placi se poate face pe baza ,.Normativului departamental
pentru calculul placilor armate pe doua directii la poduri din beton armat pentru ~osea"
ind. PD 46.

Anul IX, nr. 3·4 / 2013
179
V.4 CALCULUL REPARTITIEI TRANSVERSALE LA SUPRASTRUCTURI CU
GRINZI DIN BETON ARMAT SI BETON PREC:OMPRIMAT
Caracterul monolit al suprastructurii podurilor p1e grinzi din beti>n arm at face ca
la preluarea solicitarilor date de incarcarile utile ce actloneaz~ asupra podului sa par-
I
ticipe toate elementele componente ale suprastructurii §i anurne grinzile longitudinale,
cele transversale "?i placa. , ·
Determinarea solicitarilor in toate aceste elemente, t;inand seama de legaturile
reale intre efe, deci de comportarea -lor spatiala, este o bperat;ie foarte laborioasa chiar
"?i pentru cele mai simple structuri de pdduri iii de aceea in practidi se aplica procedee
aproximative care sa t;ina seama de conlucrarea spat;iaia fatre elementele suprastruc-
turii podurilor, efectuandu-se un calcul alj repartit;ie, transversale a indircaritor utile intre
1
diferitele grinzi ale structurii de rezisten!;ii.
, I
V.4.1. Metoda antretoazei infinit rigide
Aceasta metoda are la baza ipoteza ca rigiditatea la incovoiere a antretoazelor
este considerata mai mare fot;a de cea a grinzilor longitudinale
Consecin\a acestei ipoteze este aceea ca prin act;iunea unei sarcini excentrice
se
asupra ret;elei, aceasta nu
l
deformeaza in sens transversal, pe aceasta direqie pro-
ducandu-se numai rotirea generala a intregii ret;ele.
. I
Evident, aceasta ipoteza se justlfica la ret;ele rezemate pe doua laturi la care ri-
giditatea reala a grinzilor tra'nsversale es'te mult mai mare decat cea a grinzilor longitu-
dinale, astfel incat deformatiile din incovoiere ale primelor, sa fie neglijabile fata de cele
ale celor din urma. Aceasta metoda mai presupune ca reteaua are o singura antretoaza
la mijlocul deschideril, neglijandu-se preienta celorlalte grinzi transversale.
Exista doua variante ale acestei metode de calcul '?I anume·

a) una in care se tme seama de rigiditatea la torsiune a gnnz,lor prmc,pale;
b) a doua in care nu se tine seama de rigid1tatea la tors1une a gnnzilor pnnc1-
pale, cunoscuta ~i sub denumirea de ,,metoda de calcul dupa compres.1unea excentnca"
Prezentarea metodelor
a) Se considera o retea de grinzi (fig. 5.20) incarcata e)(ceotric cu o sarcina P,
la distanta ,.e" fata de axa longitudinala a podului (pentru simplificare se presupune ca
grinzile retelei sunt simetrice in raport cu axa longitudinala a podului).

180 - Anul
- -IX,-nr.-3 -
4 /- -----------------
2013
I 2 3 /
pt;]
7 I , l !I I
..,
.... .
& i
I I I!I I I
R", R", R', I R.
,. ,, I
111 Ill m 't
~111
Fig. 5.20. Repartitia transversala dupa metoda antretoaze1 mfinit ng1de
Din aceasta incarcare va apare in fiecare grinda cate o reac~1une R1 , R2, ... Rn,
in a;a fel incat sa fie verificata condit1a de ech1libru:
iR, .,p
Actiunea forte1 P se poate descompune intr-o forta ,.P" ce act1oneaza in axul po-
dului ;i un moment de torsiune Pe.
Sub actiunea fortei P din axul podului, reteaua de grinzi se deplaseaza pe ver-
ticala cu cantitatea 6' ;i corespunzator in fiecare grinda va apare cate o reactiune R'i·
Momentul de torsiune M = Pe produce o rotire a intregii retele cu unghiul II ;i
corespunzator, in fiecare grinda va apare cate o reactiune R".
Notand cu ,.1\1 j" momentele de torsiune care actioneaza in grinzile principale in
dreptul antretoazelor ;i cu ,,yj" distanta dintre axele grinzilor principale ;i axa longitudi-
nala a podului, se poate scrie:
Po:;; t M 1+ t R;y, (5.1)
(5.2)
(5.3)

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
181
in relatia (5.3)semnul + sau - se ia dupa cum grinda ,,I" este situata de aceea!ji
parte cu forta P fata de axa longitudinala sau de partea 'opusa.
Prin prelucrarea relatiilor (5.1); (5.2); (5.3), retulta urmatoarea relaiie pentru
l
determinarea reactiuni1 in dreptul grinz1i ,.K".
Rk =R'k + R"k = P /
-•- ± e·J·' (5.4)
(
•
}:I \'• G.T, I' • 1
+ \' v
l
, ' ~If;;' mEI, ~1,
Pentru grinz1 s1mplu rezemate, avand momentele de mer1;1e la incovo1ere !ji res
pectiv torsiune egale , 11 = 12 = .. = lk b .. =In= I ~I T 1 = i-2 = .. = Tk = .. = Tn =
T, rela1;ia (5.4) capata forma :
Rk = p -(~"' e·y, (5 5)
n 11/' G · T i• y .'
·--·--+
m;;' E·I '
in care:
n = numarul grinzilor principale
G = rnodulul de ela~ticitate transversal al betonulu1
E = modulul de elasticitate
1
longitudinal: al betonului
I = momentul de iner1;ie la incoVoiere al grinzii princlpale
T = momentul de inertie la torsiune al grinzii principale
Ii = deschiderea de, calcul a gri~zilor principale
mi = coeficient care tine seama de modul de rezemare al grinzilor (pentru o
grinda simplu rezemata incarcata cu O rdrta Pin m1jlocui desch\derii, m = 48).
in proiectarea curenta avem nevoie de linia de influen1;5 a reac1;iunilor din d1feri-
te grinzi in scopul determinarii infii!juratorilor de solicitari ~i ulterior pentru dimensionare.
Ordonatele lm1ilor de influenta ale reactiunilor se ob1;in din rela1;ia (5.5) in care
se dau diferite valon excentricitatii ,.e" a fortei concentrate P = 1 tf. Deoarece linia de m-
Fluen1;a variaza linear, este suficient sa se1calculeze ordonatele lin1ilor de mFluenta numa1
in doua puncte, respect1v pentru e = y 1 ~i e = Yn
b) O var anta a metodei antretoazei infinit rigide consta in " egl1Jarea momen-
telor de torsiune ,.r-.1 j" ce actioneaza in gripzile principale. Aceasta metoda se poate aplica
cu suficienta exactitate podurilor la care rigiditatea antretoazelor este foarte mare ~i ra-
portul dintre deschidere !ji distan!a intre grinzi de asemenea mare !ji la care:
h /<05 in care:
b = latimea podului;
I = deschiderea grinzii principale
in aceasta metoda prm negl1jarea momentelor de tors1une r-1 1 rela!ia (5 1)
devine:
Pe= i R i·
(5 6)
iar relati1le (5.2) !ji (5.3) raman valab1le

182 - -
Anul-IX,- -3-4/2013
nr. -------------------
Rezulta urmatoarea relatie generala pentru determinarea reactiunii in dreptul
grinzii ,.K".
I c·y
-'-:i:--'
R,, •R'.+R'\•P·
t ty,'
1•
(5.7)
Pentru grinzi simplu rezemate avand momentele de inertie la incovoiere lii res-
pectiv torsiune egale, relatia (5. 7) devine
R, .p . .!_:t c·y,
(5.8)
II "f:f)''l
Ordonatele liniilor de influenta ale reactiunilor se obtin din relatia (5.8) in care
se dau diferite valori excentricitatii ,.a" a fortei concentrate P = 1 tf. Linia de influenta
variind liniar, este suficient sa se calculeze ordonatele liniilor de influenta numai in doua
puncte, respectiv pentru e = Y1 i;i e = Yn·
Daca se adopta notatiile din fig. 5.21, rezulta urmatoarea relatie generala pen-
tru calculul liniilor de influenta ale incarcarii pe grinda ,.K":
I J.. •J..
,, --:1:-'-·-
" II 2· tJ..:
in care:
llki = ordonata liniei de influenta a incarcarii P = 1 in sectiunea ,.i" pe grinda .,K"
n = numarul grinzilor principale
Fig. 5.21. Repartitia transversala dupa principiul compresiunii excentrice

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 183
V.4.2. Metoda antretoazei elastice j
Aceasta metoda are la baza ipoteza ca grinzile principale sunt fixate la torsiune
pe reazem ~i sunt legate intre ele in camp cu o antretoaza elastica avand un moment de
mer!;ie la incovoiere Ia
in cazul podunlor pe doua grinzr se poate utilizajurmatoarea expresie a lui,. 11 21•·
pentru determinarea lirnei de mnuenta a repartitIei transversale:
,,. ~----------:---- 1 (S 10)

m ).) I +;·;'·m (A) • E·I + 2
12 I / 2 I G·/
in care:
m = coefic1ent ce depinde de cond1tlile de rezemare.
Pentru o gnnda simplu rezemara incarcata cu rorta Pin m1j locul desch1deru, m
= 48, 1ar pentru o grrnda continua, m 48 K, unde K reprezrnta raportul dmtre sageata
unei grinzr s1mplu rezernate !JI sageata desch1der11 corespunzatoare din gnnda continua
!M I
m=48
Ii t I t', I fl
: _~------'._·_~_:Ii
I___
I
~~4t==A
,=11 m=48K
A B C D
I: ~ ·1!· f.l :1 I
F;g. 5.22. Repart;\,a t,aasve,sala a mcman,.JutUe la supca tructunle

cu doua grinzi !]i o antretoaza elastica
Coeficientul K are urmatoarea expresie (fig 5 22)

I
A. R I 5 1 )
• I ~ ( \I'+ \f ) I V
In expresra S 0) reprezentarea notat, lor este urmatoarea

I momentul de rnertie al grinzri principate j
la momentu de rnertre conventional al antretoazeI
, d1stanta drntre axele grin 1lor princ pale I
184 - -
Anul- -nr.-3-
IX, 4 /- -------~---------
2013
I = deschiderea de calcul a grinzilor principale
G = modulul de elasticitate transversal al betonului
K = modulul de elasticitate longitudinal al betonului
T = momentul de inertie la torsiune al grinzii
Pentru sectiune T ~i I, expresiile momentelor de inertie la torsiune sunt:
Pentru sectiune T (fig. 5.23 a)
Pentru sectiunea I (fig. 5.23 b)
a) Sec\iune T a) Secvune I
bp
I.. ·1
.t::
:-c
w I.
Fig. 5.23. Notatii utilizate pentru calculul momentului de inertie la torsiune al grinzilor
Expresia lui 11 21 a fost stabilita in ipoteza existentei in mijlocul deschiderii a

unei singure antretoaze.
Retelele de grinzi intalnite in practica pot avea insa mai multe antretoaze in
deschidere, avand ca efect o imbunatatire a repartitiei transversale.
Pentru a tine seama de acest lucru se considera pentru antretoaza un moment
de inertie conventional Ia = i · Ia 1 , unde Ia 1 este momentul de inertie al unei antretoaze,
iar "i" un coeficient de corectie determinat in functie de numarul total al antretoazelor din
campul deschiderii respective, conf. tabel nr. V .1.
TabelV.1.
Numi!irde
2 3 4 5
antretoa:i::e
1,0 1,0 1.6 1,6 2,0 2,0

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 185
V.4.3. Metoda Leonhardt
Aceasta metoda rezolva repartltia transversala la ret;ele cu mai mult de doua
grinzi principale in sect;Iune transversala.
Metoda consta in determinarea fortelor de legatura din noduri intre grinzile
longitudinale lii antretoaze facand ipoteza ca aceste noduri sa fie considerate articulat;i1
simple.
Admit;and aceasta 1poteza simpl1ficatoare, s-a stabilit pentru fiecare tip de ret;ea,
in funct;ie de numarul de grinzi principale) o serie de form'ule algebrice, in locul sistemelor
de ecuat;iI elastice, cu ajuto:-u1 carora s~ pot determ!nal coeficient;u de repart1t;1e traris-
versala. > I .
Domeniul de aphcat1e al metodei nu este limitat de d,mensiumle extenoare sau
interioare ale ret;elei sau de numarul de gnnzi. Aceasta metoda se poate aphca iii la cal-
cularea ret;elelor rezemate pe patru latur1. J
Oat fiind ca prelucfarea formulelor lui Leonhardt este foarte laborioasa, s-au
intocmit tabele $i d1agrame pentru calcLlul rapid al lin\itor de influent;a ale repartit;ie1
transversale pentru ret;ele de grmzi simplu rezemate pe doua laturi $1 avand 3 pana la
10 grinzi principale in sectiune transversala, precum $i pentru ret;ele de grinzi rezemate
pe patru laturi avand 1 pana la B grinzr princ1pale in seq;1une transversala.
Cond1t;1ile pe care trebuie sa I!! indeplineasca o ret;ea de grinzi pentru ca, coefi-
cIent;iI de repartIt;Ie transversala calculap in tabele sa
fie nguros exact;i sunt (conf. fig
5.24):
a} gnnzile princ1pale sa fie egale intre ele cu exceptia grinzilor margmale care
pot diferi de cele intermediare, raportul momentelor de 1nert;ie notandu-se cu:
j J,,, ,,
b) gnnz1le principale sa fie simplu rezemate lii cu moment de inertIe constant;

c) distan~a r dmtre grmzife princ1pale ale re~ele1 sa fie constanta,
d} grinzile principale sa fie paralele lii egale ca desch1dere;
e) momentul de inert;Ie al antretoazei sa fie constant.
1.
gr.n
I
I
I 2 n
_______,,________, I 2''
gr.
I
ll'--------+------1. gr 1
;I
Fig. 5.24.

186 Anul IX, nr, 3 4 / 2013
Elementul caracteristic cu care se intra in tabele ~i diagrama este un coeficient
numeric in functie de dimensiunile geometrice ale retelei, denumit ,,coeficient de rigidi-
tate al retelei".
Acest coeficient se noteaza cu .,z" lii are expresia:
: I., , I (I lr) ' (5.14)
in care:
Ia = momentul de inertie al antretoazei
I - momentul de inertie al grinzii longitudinale
I = deschiderea grinzilor principale
r = distanta intre grinzile principale
in cazul retelelor cu mai multe antretoaze, se introduce Ia= i ·la 1, in care va-
lorile lui ,.i" sunt date in tabelul 5.1.
in cazul suprastructurilor alcatuite din grinzi joantive cu suprabetonare (care nu
au antretoaze) se poate as1mila structura cu o retea de grinzi cu 10 antretoaze ale caror
caracteristici rezulta in urma impartirii placii in 10 zone aproximativ egale, fiecare zona
reprezentand o antretoaza, calculul efectuandu-se in continuare ca pentru o retea cu 10
antretoaze.
Coefic1ent11 de repartitie transversala obtinuti, prin aceasta metoda difera cu
atat mai mult de cei obtinut1 pnn metoda grinzii transversale infinit rigide cu cat ,.z" este
mai mic. Cand z .= 500, rezultatele celor doua metode devin sensibil egale.
in cazul in care reteaua de grinzi are coeficientul de rigiditate z > 500, se
pot aplica, in general, cu bune rezultate, tabelele ~' d1agramele corespunzatoare pentru
z = 500 sau metoda de calcul a antretoazei mfinit ng1de.
in tabelele 5.2. sunt prezentate ordonatele liniilor de mfluenta ale repartitiei
transversale pentru calculul retelelor de grinzi cu 3, 4, 5, 6, 7, lji 8 grinzi princ1pale reze-
mate pe doua laturi lji cu raportul J = 1.
Cazuri speciale rezolvate cu ajutorul tabelelor prezentate.
a) Grinzile principale sunt simplu rezemate avand antretoaza a~ezata oriunde
in desch1dere (fig. 5.25.a).
Se inlocuieljte z cu zl = Kl z in care:
k 1 = 16 (ct·a')z, iar z se determma conform relatiei 5.14.
b) Grinzile principale sunt dublu incastrate, ,ar antretoaza este a~ezata oriunde
in desch1dere (fig. 5.25.b).
Se inlocuieljte z cu z2 = k 2 •z in care:
k2 = 16 (a•a')l.
Cand a = a' = I 2 rezulta z2 = 0,25 z.
c) Grinzile principale sunt incastrate la un capat ~i simplu rezemate la celalalt,
avand antretoaza a~ezata oriunde in deschidere (fig. 5.25.c).
Se inlocuie~te z cu z3 = k 3 • z in care:
k3 = 4 al (3 - 5 a + a 2 + al)
Cand ct = <:1.' = I 2, rezulta Z3 = 0,437 z.
d) Grinzile principale sunt in consola, iar antretoaza este a~ezata oriunde in des-
chidere {fig. 4.25.d).
Se inlocuie~te z cu z4 = k 4 · z in care:
k4 = 16 ctl
Cand a = =
1, rezulta Z4 16 z.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 187
e) Grinzile principale sunt continue pe mai multe deschideri.
Se inlocuie~te z cu 'z• = 1 / k z.
Valoarea coeficientului k este data, in functie de numarul ~i raportul deschideri-
lor in schemele din fig. 5.27.
Pentru calculul repartitiei sarcinilor exterioare intr-o sectiune oarecare, se admi-
te pentru incarcarile de pe intregul pod repartitia rezultata pe baza coeficientului de rigi-
ditate z' "' ( I / kl z, unde k se ia eel al deschiderli in care se ana sectiunea. in cazul unei
sectiuni a!;iezate pe un reazem, se vor admite pentru incarcarile din fiecare parte coefi-
cientii k respectivi.
f) Grinzile principale nu sunt paralele (fig. 5.26.a).
in acest caz, grinz1le principale au lungimi diferite. Repartit1a transversala este
aceea~i ca ~i la o re~ea cu grinzi paralele cu conditia ca momentele de inert1e la; lb; In
sa fie alese astfel incat sa se produca acelea~i saget1 in nodun ca ~1 la reteaua ipotet1ca
din fig. 5.26.b, avand grinzi paralele la distanta .,r".
Aceasta se obtine daca.
Ia "' / (/" I) lb - / //1, /J I = / (/, 1)1 (5 15)
9) Grinzile principale sunt egale ~i paralele, dar au moment de inertie variabtl
In acest caz, in expres1a lui ,,z" dtn formula (5 14) se introduce in locul lui I, un
moment ech1valent
I'
I' "' (5 16)
4RfM; d,
I_,.
•It •·I 11
a'• I
_
J__, "1: ,., I I
a'•I
I. I
] ·l•I
,,,. •·I a:'·1 a'•I
11 ! l
:I
Fig. 5.25.
al
I'
b)
0 0
Fig. 5.26.
188 _ _:__ _TEHNIC

BULETIN ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
RUTIER
Anul IX, nr. 3-4 / 2013
a1 K. IL
f l
t
1 l1 f
K=1.429 X;1.B18 K;H29
t i
K~\497
~•1
K•17a9
I
.:oei l=O!i
L
K•l7t9
I
K=l 497
'
1•1 j
b1 K:1.392 ~1.332
1 ~· f =1 j t 1•1 i \-1 i ~•1 t K~14l2 K=IF:61
I
K;I 860 K=1432
.s·"" K=1.3ii6 K;:l.•11 K=l.-4114 K;1 sro K;140-I 1 1.•1 1 ~• ~

~
~1 ~
11
1•1 t
UI
tJ 1 f ~! l=l.l t 1 l=1 1 \-11 f lfl t K~l.40-I K1t800 K~l.!00 K=l.40-I
:-i
Ii
0
K•1.~3 K•1.442 K=1.l32 K71931 K;1.3a2 1 l:1 1 1:11 I "1.1 f
ll
1,1 t
rt)
:!I
D. t I,>\ 1 l:=1 i l=11 1 h=I t
1 [•11 J K71.l!7 Kf9"9 Kf919 K;l.187
rt)
:::,
'!:l: K=1ll Kc1.468 Kf1.3« Kf2.034 Kf1344 1 1=1 1 1 \.:12 f 1,:1 f ,=12
0.
rt)
t l•1 1 1 1 1,:1 1 1-14 1 rl J Kfl.141 K;tm Kfl.974 l K;l.3-11
1,=1.4
1 l-=14 ~., j
3·
=i
C:
rt) K.=1.290 Kr1.5l0 K•1.l28 Kj2079 K~1.l28 1 1•1 f !-=1.4
c»
~
we t f l:=1.5 t 1 l.=1 1 l:=1.5 f ~I j Kfl.324 ~2.000b:1.5
I,>\
K;1.l24
f f:1 t
~200)
l> ,-
:::,
s. ~
C ....
f'T
Ill
:::, 1(;1176 K;l.314
Kf1529 Xf2.125 Kf1.314 t f f Kj2.D22
~1.5 l:=l rrt
1 1•1 i b=l.6 t 1 l=1 f f:1.6 f j t i l-=1.6 f l-:1.6 1 t

Ill
z < K71lS Kj2.022 Kjl.l'.e
X
rt) ~•!
-I
m ii! f:' I=\
:::, Ill
;, ::r iiic K=l262 Kfl.567 K;lm Kf2.203 Kf1m
w ~
t Ii t l.=1 f \.:I.B t t 1~1 i 1;=1.8 j l=I f 1K;l.2!2I=' f Kj2.079 Kj2.079 K;l.2!2
t
.....
N
;IJ
§ K•l2l1 K;1.267 Kj2.286

148 1=1
K•1167 • LJ
\.:1! f 1
...w m
0 KfieOO
f K;llll Ki2.'05 Kj2.105 Kjl.2611
;0
t f Lt\ \.:2 t1 (:1 l;:2 1 ,:1 ti \:• ~
tJ
,•2 1 l•2 .f .~1•1
....
co
ID
Retea cu 3 grinzi Tabel V.2.
Linia 1 I Linia 2
j
I z
nu
+0,844
n 12 n 13 nn n 22 n 23
10 +0,312 -0156 +0312 +0,375 +0 312
20 0,838 0,323 -0,162 0:323 0,355 0,324
1 50 0,835 0,330 -0,165 0 330 0 340 0,330
100 0834 0 331 -0,16 0 331 0,339 0.332
200 0,834 0,333 -0,166 0,333 0,335 0,333
500 0,833 0,333 -0.167 0,333 0,334 0,334
Retea cu 4 grinzi
Linia 1 linia 2
j
I z
n 12 nn n 11 ,,,. l1 21 n 22 n" n 24
10 +0,751_ +0,346 +0,0~ -0, 151 +0,346 L...+_0.363 , +0,237 +0,054
20 0,731 0,368 0,072 -0.171 . 0,368 0,335 0,224 0.072
1 50 0,712 0~388 0,088_ - 0 ~ 0,388 0.314 0,210 0 088
,_1_QQ__ 0,700 t-.!!i-~~ 0,094 -0.1~ . 0,394 0 306 0,206 0.094
200 0703 . 0,397 0,097 -0.197 0,3~ - 0,303 0.203 0.097
500 0,701 0,399 I. 0 099 -0.199 I 0,399 I O 301 0,201 0099
Retea cu 5 grinzi
z Unia 1 Linia 2
i n 11 n n 13 n,.
12 1115 n 21 n22 n 21 n ,. n 25
10 +0,717 +0,333 +0,082 ·0,037 -0,097 • 0,333 •0.358 •0.248 •0,098 -0,037
20 0,673 0,360 0,126 -0,024 -0,135 0,360 0,333 0,231 0 101 •
-0,02
1
50 0.634 0,382 0,165 -0,012 -0,170 0,382 0,314 0,215 0102 -0,012
100 0,618 0,390 0,182 -0,006 -0,184 0,390 0,307 0,208 0 101 -0,006
200 0,610 0,395 0,191 -0,003 •0,192 0,395 0,304 •
0,20 0100 -0,003
500 0,60 • 0,398 0,196 -0,002 -0, 196 0.398 0,302 0,201 0,100 -0,002
Linia 3
TTJ1 1132 1133 1134 11)5
• 0083 •0248 • 0,340 • 0.248 +0 083
0127 0.231 0286 0 231 0 127
D 166 0.215 0240 0 215 0166
D 182 0.208 0221 0,208 0 182
0,191 0,204 0212 •
0 20 0191
0.196 I 0.202 0206 0.202 0,100

190 Anul IX, nr 3- 1 / 2013
Retea cu 6 grinzi
Linia 1 Linia 2
z
1111 1112 'llJ 111, 111, '116 '121 '122 lJ?J 112, 'llS 1126
10 +0.712 0,325 +0,079 -0,027 -0,049 -0,042 +0,325 +0,350 +0,243 +0,111 +0,016 -0,049
20 0,654 0,346 0,126 +0,006 -0,052 -0,082 0,348 0,325 0,231 0,121 0,027 -0,052
50 0,592 0,365 0,160 +0,046 -0,051 -0, 132 0,365 0,308 0,221 0,125 0,034 -0,051
1
100 0,562 0,372 0,206 +0,068 -0,050 -0,158 0,372 0,302 0,216 0,124 0,036 -0,050
200 0,543 0,377 0,221 +0,061 -0,049 ·0,173 0,377 0,299 0,212 0,124 0,037 -0,049
500 0,532 0,380 0,231 +0,089 -0,048 -0,182 0,380 0,298 0,210 0,124 0,038 -0,046
Linia 3
z
11J1 11J2 lJll 111, '135 '1)6
Cl
)> c:: 10 +0,079 -0,243 +0,337 +0,255 +0, 111 •0,027
:::l r-
~
!:.
20 0,128 0,231 0,287 0,229 0,121 +0,006
-z
1( -I
:::i m 50 0,180 0,221 0,235 0,185 0,125 +0,046
;-, ::r:
w~ 1
;.n 100 0,206 0,216 0,210 0,176 0,124 +0,068
...... :;o
N ~ 200 0,221 0,212 0,197 0,165 0,124 +0,061
o -
... m
w :;o 500 0,231 0,210 0,18B 0,15B 0,124 +0,0B9
....
....
\.D
......
I.Cl
I\J
Retea cu 7 grinzi
)> tlJ
:::, C Linia 1 Linia 2
=!!lz
C: ,-
z
j
.x - '111 1]11 'ln IJH 111, 1)16 'l 17 IJll 'ln 'lll 'll< 'll! IJZ• '1!7
::, -1
:, m
..... :::i::
10 +0,711 +0,325 +0,077 -0,027 -0,047 -0 031 -0,009 +0,325 +0,347 +0,238 I +O, 109 +0,026 I -0.013 -0,031
...~-
N
,z
(')
;l;l 1
20
50
0.650
0,573
0 .343
0,353
0,124
0, 178
+0,006
+0,058
-0,038
-0,014
-0,045
-0,057
-O,Q38
-0,089
0,343
0,353
0,320
0,301
0,227
0,218
0,122
0,132
0,043
0,058
-0,008
-0,003
-0,045
-0,057
oc
..... -
.... -1 100 0,528 0,356 0,207 +0,091 +0,005 -0,064 -0, 124 0,356 0,294 0,216 0,137 0,064 -0,002 -0,064
m
;l;l 200 0,500 0,357 0,226 +O, 114 +0,018 -0,067 -0,148 0,357 0,291 0,215 0,140 0,067 -0,001 -0,067
500 0,481 0,357 0,240 +O, 130 +0,028 -0,069 -0, 185 0,357 0,288 0,214 0,142 0,070 -0.000 -0,069
Linia 3 Linia 4
z
j 1111 'ln IJJl 'li• IJJS 'll6 '117 '1•1 '1<2
l 'l<l '1« 11,, '1<6 '117
10 +0.077 +0,238 +0,329 +0,250 +O, 125 +0,026 -0,047 -0,027 +0,109 +0,250 +0,335 +0.250 I +0.109 J -0.021
20 0,124 0,227 0,282 +0,229 0,134 0,043 -O,Q38 +0,008 0,122 0,229 0,286 0,229 0,122 +0,006
50 0,178 0,218 0,235 +O, 196 0,129 0,058 -0,014 +0,058 0,132 0,196 0,225 0,196 0,132 +0,058
1
100 0,207 0,216 0,211 +0,175 0,121 0,064 +0,005 +0,091 0,137 0,175 0,193 0,175 0,137 +0,091
200 0,226 0,215 0,196 +O, 161 0, 116 0,067 +0,018 +O, 114 0,140 0,161 0,171 0,161 0.140 +O, 114
500 0,240 0,214 0,187 +0,151 0, 111 0,070 +0,028 +0,131 0,142 0,151 0,154 0, 151 0,142 +0,031
Retea cu 8 grinzi
Linia 1 Linia2
z
j 1111 '112 '113 '114 11,s 1118 11,1 1118 1121 t121 1123 1124 1125 1126 '127 1128
10 • 0,711 326 • 0,077 -0,026 -0,046 -0,033 -0,014 • 0,005 +0,326 •0,346 •0.237 •0,107 •0.025 -0,009 -0,016 -0,014
20 0,649 0,342 0,122 •0,005 -0,039 -0,042 -0,026 -0,011 0,342 0,316 0,224 0,119 0,043 +0,002 •0,018 -0,028
50 0,567 0,348 0,173 +0,057 -0,007 -0,037 -0,048 -0,051 0,346 0,295 0,215 0,132 0,064 +0,015 -0.019 -0 048
1
100 0,513 0,203 •0.096 +0,022 -0,027 ·0,061 -0,089 0,345 0,285 0,213 0,140 0,076 • 0,023 -0,021 -0,061
0.345
200 0,472 0,341 0,223 +0,124 +0,046 -0,017 -0,071 •0,120 0,341 0,279 0.213 0,146 0.084 +0,029 -0,021 -0,071
500 0,442 0,337 0,236 • 0,147 •0.067 -0,008 -0,077 ·0,146 0,337 0,277 0,213 0,151 0,091 •0,033 -0,023 -0,077
Linia 3 Linia 4
z
j 1131 1132 1133 1134 11JS 1)38 1137 1138 11,1 11,i '113 11u 11.i 11•• 11H 11.a
10 •0,077 •0.237 •0.326 +0,246 • 0,122 ·0,036 ·0.009 -0,033 ·0,025 +0,107 • 0,246 +0,327 +0.245 +0,122 +0,025 -0,046
OJ 20 0,122 0,224 0,276 0.225 0,135 0,056 +0,002 •0,042 +0,005 0,119 0,225 0,261 0,231 0,135 0,043 -0,039
)> C 0,064 -0,007
::s r 50 0,173 0,215 0,230 0,195 0,135 0,074 +0,015 -0,031 • 0,051 0,132 0,195 0,227 0,197 0,135
5. !:!I 2
.... z
~ -t
100 0,203 0,213 0,209 0,177 0,127 0,075 +0,023 -0,027 • 0,096 0,140 0,177 0,193 0,171 0,127 0,076 -0,022
•0,046
200 0,223 0,213 0,187 0, 162 0,120 0,063 • 0,029 -0,017 +0,124 0,146 0.162 0,166 0,152 0,120 0,084
::s m
:" :z
:c 500 0.238 0,213 0,165 0,151 0,113 0,015 +0,033 -0,008 +0,147 0,151 0,151 0,146 0,134 0,113 0,091 +0,067
w
i n
...... ~
""
0
~
;:j
m
w ;IC
t-4
U)
w
V.4.4. Completari la metodele de repartitie transversala
Pe langa metodele traditionafe prezentate anterior, pentru determinarea coeficien·
tifor de reparti\ie transversal~ in cazul podurilor din beton armat ~i' precomprimat alcatuite cu
grinzi prefabricate juxtapuse sau joantive in conlucrare la partea superioara cu o ptaca de
suprabetonare, care sunt legate sau nu in sens transeversaf prin antretoaze, se poate utiliza
ca alternativa metoda elementelor finite impreuna cu modefe numerice de calcuf. Aceasta
abordare este utifa pentru structurile intalnlte in practica curenta de proIectare, intrucat se pot
rezolva ~i probtemele altfel greu de rezolvat, cum ar fi de exemplu repartItIa transversala in
cazut podurilor cu oblicitate mare, respectiv in cazul celor amplasate in urbe cu raze mIc;,
1. Principii de modelare
Aceste tipuri de suprastructuri sunt alcatuite in sectIune transvcrsata din mai mutte
grinzi juxtapuse (Fig 5.28, 5 .30) sau situate la o anumita d1stan\a (Fig.5.29), peste gnnz, fond
turnata o placa din beton arrnat. Grinz1le longitudinale pot fi legate intre ele pe reazeme sau
fa anumite distante in desch1dere prin interrnediul unor antretoaze sau unor diafragrne din
beton armat ~i precornprimat. in cazul tablierelor obhce, capetele grmztlor pot fi decalate
intre ele in sens long1tudmal ~i de asemenea, dadi suprastructura are ·atIme variab1la au
podul este arnplasat in curba, axele longitudinale ale grmz1lo pot sa nu fie paralele intre <'le
1'./1
.tf,
r mercmrttt,
1
I
Fig.S,28 Sectiune transversala printr-un tablier dm beton arma1 cu grinzi prefabricate

joantIve ~i placa de suprabetonare
Fig.5.29 Sectiune transversala printr-un tablier din beton armat cu grinzi prefabricate
juxtapuse ~i placa de suprabetonare

194 - -Anul
- ,IX,
- -nr.-3·4
- -/ - --.....,...----------------
2013
Fig.5.30. Sectiune transversala printr·un tablier din beton armat cu grinzi prefabricate
U joantive ~i placa de suprabetonare
Modelarea unor astfel de structuri poate fi realizata in mai multe moduri:

• utilizand elemente unidimens1onale {bare) dispuse in sens longitudinal, res·
pectiv transversal podulu1 ~• care formeaza o retea plana de grmzI. Aceste modele rela•
tiv simple conduc la rezultate acoperitoare in situatia in care toate caracteristicile geo-
metrice ale sectiunilor transversale ale barelor ce compun reteaua sunt stabilite corect;
- utilizand elemente unidimensionale {bare) pentru modelarea grinz1lor ~i a
antretoazelor (daca acestea exista) ~• elemente finite bidimensionale {de tip placa) pen·
tru modelarea placi1 de suprabetonare;
- utilizand elemente b1d1mensionale {de tip placa) atat pentru modelarea grin-
zilor prefabricate ~• a antretoazelor, cat !ii pentru modelarea plac11 de suprabetonare;
- utilizand elemente tridimensionale {de volum) pentru modelarea tuturor ele-
mentelor componente ale suprastructuru podului.
Dintre posibilitatile enumerate anterior, metoda retelei plane de grmzI este utI-
lizata pe scara larga, oferind avantaje dm punct de vedere al complexitatn modelului, dar
~i al timpului mult mai redus de anahza ~i de prelucrare a rezultatelor in raport cu cele-
lalte metode.
Modelarea unor astfel de suprastructuri (Fig. 5.28, 5.29, 5.30) cu ajutorul me-
tode1 retelei plane de grinzi presupune considerarea mai multor grinzi longitudinale !ii a
unui numar de grinzi transversale, ce reprezinta placa. in sens longitudinal, placa con-
tribuie la rigiditatea la incovo1ere a grinzilor, fa!iii de placa cu lat1mea egala cu cea a tal-
pilor grinz1lor fond inglobate in sectiunea barelor long1tudmale ale retelei.
in unele abordari, pentru stab11irea rigiditatil la incovoiere ~i torsiune a barelor
transversale ale retelei, in cazul grmzilor cu talpi late ca cele din figurile 5.28 !ii 5.29, se
considera o sectiune a carei grosime se compune din grosimea placii de suprabetonare
la care se adauga !ii grosimea talpii grinzilor longitudinale. Problema ce trebuie rezolvata
in acest caz este in zona spatiului liber dintre grinzi unde rigiditatile la incovoiere !ii tor-
siune ale barelor transversale ale retetei variaza semmficativ, in acele zone singurul ele-
ment de Jegatura real in sens transversal fiind placa.
Se poate admite ca valorile momentelor incovoietoare longitudinale ~i a mo-
mentelor de torsiune din placa sunt comparabile ca marime cu valorile momentelor in-
covoietoare transversale numai in imediata vecinatate a unor incarcari verticale con-
centrate.
in cazul unor suprastructuri alcatuite din grinzi longitudinale legate intre ele cu
antretoaze !ii care au dispusa la partea superioara o placa de suprabetonare {Fig.5.31),
reteaua plana de grinzi consta din bare longitudinale ~i transversale amplasate la nivelul

Anul IX, nr. 3·4 / 2013
195
centrului de greutate ale grlnzilor. in acest caz rigiditatile la incovoiere, forfecare ~i tor-
siune sunt comparabile pe cele doua directii, comportarea retelei fiind similara cu cea a
unei dale de beton de grosime redusa, flexibila, sub actiunea unor forte concentrate.
Fig.5.31. Modelarea unui tlblier alcatuit din grinzi, antretoaze

~i placa de suprabetonare utiiizand metoda retelei plane de grinz1
Daca in sens transversal nu exista antretoaze, comportarea plac11 este simulata

prin introducerea unar grinzi transversale ale retelei (Fig.5.32) Alegerea unei distanie
intre grinzile transversale cuprinsa intre (1/4 1/8) din desch1derea podului afera un grad
bun de aproximare a repartit1ei transversale a incarcanlor intre gnnzile longitudmale
Daca exista insa ~i antretaaze izolate, dispuse la capetele tabt1erulu1 pe parcurs dm loc
1
in lac, atunc1 grinz1 e transversate ate retele1 vor avea caracterist1c1h geometr·ce car· s
punzand sectiunilor transversale ale acestor elemente
Fig.5.32. Modelarea unui tablier alcatuit din grinzi ~i ptaca de suprnbetonare utiHzand
metoda retelei plane de grinzi
Exista situatii in care grinzile sunt foarte apropiate in sens transversal, cum se
intampla in cazul tablierelor cu grinzi ,.T intors" ~i placa de suprabetonare (F1g.6). Pen-
tru a reduce numarul de elemente componente ale retelei plane de grinzi se poate adopta
ca solutie, stabilirea caracteristicilor de rigiditate ale barelor longitudinale ale retelei pen-
tru sectiunile aferente a doua sau mai multor grinzi reale. Acest mod de reprezentare nu
poate fi insa utilizat daca grinzile au rigiditati semnificativ diferite, intrucat nu se pot m-
terpreta corect rezuttatele, ne~tiindu-se ce pondere de efort se repartizeaza fiecarei
grinzi. Plasarea cate unei bare longitudinale de retea in axul fiecare1 grinzi longitudinale
spore~te densitatea retelei ~i in acela~t timp imbunatate~te ~i repartitia transversala a
incarcarilar.

196 - Anul
-- IX,-
nr-
34-/ 2013
-----------------
Deoarece este cunoscut faptul ca, in cazul tablierelor formate din grinzi i;i placa
de suprabetonare, repartitia transversala a incarcarilor este slaba, distanta intre barele
longitudinale ale retelei nu trebuie sa fie mai mare de 1/10 din deschidere.
Fig,5.33, Modelarea unui tablier alcatuit din grinzi T intors i;i placa de suprabetonare
utilizand metoda retelei plane de grinzi
in cazul in care tablierul real are in componenta grinzi cu latime mare (grinzi la-
te) care este comparabila ca valoare cu distanta intre axele grinzilor sau grinzi U
(Fig.5.34, 5.35), atunci grinzile pot fi modelate cu cate doua bare longitudinale de retea.
Pentru aceste tabliere, incovoierea in sens transversal se produce mai ales deasupra
portiunilor de placa de suprabetonare situate intre grinzi. Barele transversale trebuie sa
aiba o rigiditate la incovoiere i;i la torsiune in sens transversal mult mai midi decat a ba-
relor longitudinale de retea. in cazul grinzilor U, daca peretii grinzilor sunt subtiri, carac-
teristicile de rigiditate ale barelor longitudinale trebuie stabilite cu atentie, mai ales
rigiditatea la torsiune, deoarece datorita distorsiunii sectiunii, rigiditatea la torsiune se
poate diminua semnificativ.
Fig.5.34. Modelarea unui tablier alcatuit cu grinzi late

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
197
Fig,5.35. Modelarea unui tablier alcatuit cu grinzi U ;i placa de suprabetonare
' I
2. Caracteristici geometrice ale barelor care alcatuiesc reteaua plan a

Sectiunea transversala asociat~ fiecarei bare longitudinale a retelei este consi
derata sectiunea grinzii impreuna cu placa de suprabetonare aferenta a carei latime este
egala cu distanta interax dintre grinzi. Momentul de ine~ie la incovmere al fiecarui ele·
ment longitudinal al retelei este calculat,l utilizand relatiile cun~scute din Rezistenta Ma-
terialelor, in raport cu axa neutra a sectiunii pe care o reprezirita
Daca distanta intre axele grinzilor este mai mare de 1/6 din deschidere sau
daca lungimea console1 este mai mare de 1/12 dm deschidere, atunc1 efectul denumit
..shear lag" (deplasare longitudinala in plan orizontal dm forfecare) reduce semnificat1v
latimea de placa care conlucreaza cu grinzile. in aceste cazuri, caracteristicile geometn-
ce ale sectiunii barelor longitudinale ale retelei trebuie sa fie stab1lite cons1derand o
latime activa de placa, calculata conform prescript11for in vigoare
in cazul utilizarn conceptului de latime activa de placa, trebuie sa se tma cont
de vanat1a latimii active pe deschiderea podulu1 in functie de schema stat1ca (gnnda sim-
plu rezemata, grinda continua, consola) ;i de alura d1agramelor de momente incovo
ietoare, Totodata trebuie avut in vedere faptul ca daca sectiurnle t ,·ansversale ale barelor
longitudinale ;i transversale sunt stab11ite utihzand o lat1me act1va de placa, greutatea
proprie a elementelor retelei trebuie sa includa ;I partile de placa necupnnse in sectiune.
De asemenea in zona de mtersectie a elementelor retelei nu trebu1e considerata de doua
ori greutatea proprie a placii de suprabetonare, lucru rezultat ca urmare a cons1derarii
ei ~i in sect1unea barelor long1tudmale ;1 'in sect1unea barelor transversale
Uneon pentru a imbunatati repartitia transversala a incarciinlor, cand gnnz1le
structurii reale se afla a distanta mare una de cealalta, se pot mtroduce suplirnentar
bare fictive ale caror caracteristici de ngiditate se stabilesc in functie de poz1t1a, forma
;i nurnarul lor in sect1unea transversala considerata.
Cand tablierele cu sectiuni ca cefe din figura 5.32 sunt supuse unui moment de
torsiune, atunci momentele de lnertie la torsiune ale barelor longitudlnale ale retelei se
obtin sumand momentul de ine~ie la torsiune ale grinzilor cu momentul de inertie la tor-
siune al port1unii de placa aferente. Deci:
I tm-o
"'i, b,11/
•--+--
b,_h,/ (5.17)
3 6
in care:
b, este latimea fiecarei sectiuni geometrice care compune sect1unea grinzi1;
h, este grosimea (inaltimea) fiecarei sectiuni geometrice care compune sect1u-
nea gnnz11;

198 Anuf IX, nr. 3-4 / 2013
bpi este latimea placii de suprabetonare;
hp/ este grosimea placii de suprabetonare.
Exista ~i situatii in care grinzile ce intra in alcatuirea suprastructuriI au rigiditate
la torsiune mica in comparatie cu rigiditatea lor la incovoiere, a~a cum se intampla pen-
tru suprastructurile de poduri cu sectiune compusa otel-beton, alcatuite cu grinzi meta-
lice ~i placa de suprabetonare. in acest caz, rigiditatea la torsiune a barelor longitudinale
ale retelei se poate neglija.
Caracteristicile geometrice ale barelor transversale ale retelei ce simuleaza com-
portarea placii de suprabetonare se stabilesc cu ajutorul relatiilor cunoscute:
(5.18)
I - br1.,.,_,h" (5.19)
, 6
in relatiile (2) ~i (3) bpl,transv reprezinta latimea fa~iilor de placa considerata a

fi reprezentate de barele transversale, iar hpl este grosimea placii.
Daca pe deschiderea tablierului exista antretoaze, in sectIunea barelor transver-
sale ce le modeleaza trebu,e inclusa ~i portIunea de placa care conlucreaza cu antretoaza.
in cazul unor antretoaze situate la distante mici una de alta, se poate cons1dera ca latimea
placii ce conlucreaza cu antretoaza este egala chiar cu distanta dintre axele antretoazelor.
Daca distanta dintre antretoaze este mai mare de 1/12 din distanta intre punctele de zero
ale diagramei de momente incovoietoare transversale, atunci in stabilirea lat1m1i placii care
conlucreaza cu antretoaza trebuie utilizat conceptul de latime activa.
Proprietatile fiz1co-mecanice ale materialelor utilizate pe cele doua directIi, lon-
gitudinal ~i transversal, pot fi diferite ~i in aceste situatii rigiditatile trebuie stabilite cu
mare atentie.
De exemplu, o placa de suprabetonare realizata din beton armat dispusa peste
grinzi din beton armat ~i precomprimat sau peste grinzi metahce, lucreaza Foarte bine,
in zona comprimata, pentru incovo1erea in sens longitudinal a tabherulu1, dar poate lucra
Fisurata pentru incovoierea in sens transversal, situatte aparuta ca urmare a unor incar-
cari locale. Acela~i lucru se intampla ~i in situat1a in care podurile sunt realizate in solutia
cu grinzi continui, pe reazeme placa putand fisura, in situatia cea mai defavorabila, pe
intreaga el grosime. in atari situatii, caracteristicile geometrice ale secttunii ce ar trebu1
sa includa ~i o lat1me de placa corespunzatoare trebu,e stabilite considerand numai barele
de armatura ce lucreaza singure in zona fisurata a placi1.
3. Condi\ii de rezemare. Ac\iunl aplicate

Utilizand orice tip de model numeric prezentat anterior, se pot aphca cond1t11 de
rezemare, respectiv seturi de incardiri care sa descne cond1tiile de solicitare ale structu-
rii sub efectul act1umlor extenoare. Avantajul utilizarii metodelor numerice in ceea ce
pnve~te conditiile de rezemare, respectiv indircarile consta in faptul ca, se pot rezolva
structuri complexe de poduri, multiplu static nedeterminate, avand once conditii de reze-
mare ~i actiuni exterioare aplicate.
Un alt avantaj major in ceea ce prive~te actiunile este legat de faptul ca, majo-
ritatea programelor de calcul ce opereaza cu astfel de modele numerice spatiale permit
modelarea ~i aplicarea pe structura a incarcarilor mobile (convoaie de vehicule rutiere

Anul IX, nr. 3-4/2013
199
sau convoa,e de cale ferata), obtinandu-se automat, drstributia forl;elor interne intre
toate elementele structurale, dec1 este rezolvata !ii problema repart;tiei transversale a
incarcarilor pentru podurile alcatuite cu un numar ma, mare de gnnz, in sectiune trans
versala, prevazute cu sau fara antretoaze. Starea de eforturi ~i deformatii poate fi sta-
bilita pentru orice pozItIe a incarcanlor mobile pe structura ceea ce permrte selectarea
raspunsulur maxim al structurn ca urmate a actiunrlor aplicate
Metodele numence de calcul permit rezolvarea problemelor omplexe care apar
in practica curenta de proiectare ~i care nu pot fi rezolvate s1mpl1ficat, pnn metodele
tradit1onale prezentate in ceea ce privei;te repartitra transversala a incarcanlor.
in continuare, in figurrle 5 36-5.40, sunt prezentate c~teva exemple de mode
le numerice pentru suprastructurr de podurr cu grmzi prefabricate i;r placa de suprabeto-
nare, precum i;i alura 111,agramelor forl;elor interhe pe elemente pentru modele alcatuite
din bare, analizate pnn metoda retelei plane de grinzi
Fig.5.36 Diagrame de momente incovoretoare !ii forte taietoare m elementele retele1

din actIuni permanente
Fig.5.37 Dragrame d momente me votetoare ~i for!;e taietoare in elementele retele1

din actrune mode!u!ut de mcarcare LM1 (SR EN 1991-2:2005)

200 - Anul
- -IX,-nr-3 -
4 /- -----------------
2013
~.
'I
Fig.5.38 Model cu elemente finite: grinzile modelate cu elemente finite lip bara,
iar placa de suprabetonare cu elemente finite bidimensionale
{ cu comportare de pladi ~i membrana)
-- ...
Fig.39 Model cu elemente finite: grinzile U ~i placa de suprabetonare modelate cu
elemente finite bidimensionale (cu comportare de placa ~i membrana)
Fig.5,40 Model cu elemente finite: grinzile U ~i placa de suprabetonare modelate cu

elemente finite de volum

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
201
V.5 CALCULUL ANTRETOAZELOR LA SUPRASTRUCTURI CU GRINZI DIN
SETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT
Pentru calculul grinzifor transversale (antretoaze) se considera ca acestea sunt
supuse la doua feluri de solicitarl.
- din incarcarea locala la care lucreaza ca grinzi continue sau simplu rezemate
pe reazeme rigide;
• din incarcarea intregii suprastructuri, in care caz grinzile transversale conlu-
creaza spa!;ial cu grinzlle principale.
Din punct de vedere al alcatuirii re!;elelor din grinzi longitudmale ~i grinzi trans -
versale (antretoaze) acestea se pot gasi in una din urmatoarele situa!;ii:
a) cu o singura antretoaza intermediara ~i doua grinzi princ1pale,
b) cu o singura antretoaza intermediara ~i mai mult de doua grinzi principale,
c) cu mai multe antretoaze intermediare ~1 doua grinz1 pnncipale;
d) cu mai multe antretoaze intermediare ~i mai mult de doua gnnz1 princ1pale.
In cazul a) ~1 c), antretoaza se calculeaza numai la sarcin1 locale, conf. pct. V.5.1.
In cazul b), antretoaza se calculeaza numa1 la sarcirn din indircarea intreg1i su -
prastructun, reparti\1a 1n lung a sarcinilor facandu-se insa ca in calculul la sarc1rn locale
in cazul d), antretoaza se calculeaza atiit la sarcirn locale, cat ~i la sarcirn din
incarcarea intregii suprastructuri, iar solicitarile astfel calculate se 1nsumeaza.
V.5.1.Determinarea solicitarilor in antretoaze din sarcini locale

a) Determinarea incarcarilor la antretoaze din sarcini locale
incarcarile permanente care se transmit antretoazei sunt
92 = greutatea cau (t/m 2 )
g 1 = greutatea placii (t/m )
g0 = greutatea propne a antretoazei (t/m 2 )
Pentru repart1zarea sarcirnlor permanente din greutatea plac11 ~i a caii se con-

sidera ca antretoaze1 t se transmit incarcarile cuprinse pe o suprafa!a rezultata dintr-o
reparti~ie la 45° (fig. S 40). Marimea suprafe~ei care se consider.a ca transmite incarca
rile la antretoaza este:
S = S ::: ,, (;,. - ,, / 2) (5.20)
incarcarile g 0 ~i g 1 se echivaleaza cu incarcari uniform distnbu1te astfel:
9'2= g,S
.l
(5.21}
9 11= g,S
..l
indircarea uniform dtstribuita total.a va fi .
g = g O +g' 1 + g'2 (5.22)
Valorile incarcarilor de calcul sunt·
9max = 1,1 (g a+9'1)+ 1.5 9°2
9min = 0,9 (g a+9'1) + 0 , 7 9'2 (5,23)

202 - Anul
-- IX,-
nr.- -I 2013
3-4 -----------------
La stabilirea valorii fortelor concentrate ,.P'u" din incarcarile utile care solicita
antretoaza, se va lua in considerare transmiterea in lung a incarcarilor, care se face pe
baza liniei de inHuenta a incarcarii antretoazei in lungul podului.
Ordonatele diagramei de incarcare a antretoazei in lungul podului se determina
cu relatia:
X {I,
y--·--- (5.24)
1, {l,+{I,,
in care:
,,i5;.'' ~i «511 sunt sagetile din sarcina unitara pe grinda cu deschiderea A, respec-
tiv cu deschiderea '1 (distanta intre antretoaze).
Pentru calculul practic se poate intocmi linia de inHuenta conventionala a incar-
carii antretoazei in lungul podului, reprezentata in fig. 5.41. Aceasta linie de inHuenta
conventionala se considera ca are ordonata .,y" la jumatatea distantei dintre antretoaze
egala cu:
)..'
;,_, -0,5·-,--, (5.25)
I, +)..
in dreptul antretoazei respective ordonata liniei de inHuenta conventionale este

egala cu 1, iar in dreptul antretoazelor adiacente este 0.
Valoarea lui ,.P'u" devine:
- pentru vehicule pe roti
P'u = 0,5 · ! P1 · YPI (5.26)
- pentru vehicule pe ~enile

P'u = p · Q in care:
P'u = incarcarea dintr-un ~ir de roti sau incarcarea dintr-o !,jenila
Pi = incarcarea pe osie
YPi = ordonata liniei de influenta in dreptul sarcinii Pi
p = sarcina pe 1ml de ~enila
Q = suprafata liniei de inHuenta a incarcarii in limitele lungimii ~enilei

Anul IX, nr. 3-4/2013
203
:l r ti
tji
~ :t
'.!l
i j ..
Fig. 5.41. Transmitere1 sarcinilor locale la antretoaze
Ecuatiile sagetilor din sarcin'a unitara la ~rinzi cu diferite reze~ari ale capetelor
Tabel V.3
Schema grinzii l Ecuatiafsaoelii sectiunii grinzii ·sub incc\rcare
fu Elo • .!.1 1 (; 2 - 2;' + ;')

3
~ Ela - ~/'~;'-!!s' +6.;' -;•)

1
unde l; - ~
. I
~ £/{) _.!.,,~1
3
-Js' +)sl -g•)
-~B=U=LET~IN..:.....:..T=EH~N~l~C_R~U~T~IE=R_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
204 Anul IX, nr. 3 4 / 2013
Din punct de vedere static, grinzile transversale {antretoazele) pot fi:
- cu o singura deschidere;
- cu console;
- continue cu doua sau mai multe deschideri.
Calculul solicitarilor se efectueaza in diversele sectiuni caracteristice {in camp

;i pe reazeme) cu ajutorul liniilor de influenta ale acestor solicitari sau al formulelor ;i
tabelelor pentru grinzi cu schema statica a antretoazei respective, considerand ca no-
durile dintre antretoaze ;i grinzile principale sunt reazeme rigide.
Grinzile transversale cu o singura deschidere se calculeaza ca grinzi simplu re-
zemate, daca sunt legate monolit de grinzile longitudinale ;i nu au console, cu conditia
ca sectiunea de reazem sa se verifice la un moment negativ egal cu 1/3 din momentul
maxim din camp.
in fig. 5.29 este reprezentata determinarea solicitarilor pentru antretoaza cu o
singura deschidere. Repartitia longitudinala a sarcinilor utile care revin antretoazei se
face conform liniei de influenta conventionala a incarcarii antretoazei, prezentata in fig.
5.41 rezultand:
P'u = 0,5 · r P1 •Yp1 (unde P; = sarcina pe osie, iar P'u este sarcina ce revine
antretoazei dintr-un ;ir de roti). Cu aceste sarcini se incarca liniile de influenta M2, T 1 ;i
T 2 (fig. 5.29. a, b,c).
Diagrama de momente conventionala necesara dimensionarii antretoazei este
prezentata in fig. 5.42d.
Grinzile transversale cu console se calculeaza pe reazem pentru un moment
egal cu 1/3 din momentul maxim din camp, sau la momentul consolei, daca acesta este
mai mare in valoare absoluta decat 1/3 din momentul maxim din camp.
La grinzile transversale cu doua sau mai multe deschideri, solicitarile din sarcini
locale M' ~i T' se calculeaza cu ajutorul liniilor de influenta pentru grinzi continue pe rea-
zeme rigide sau cu ajutorul formulelor ~i tabelelor pentru aceste grinzi. Aceste solicitari
trebuie insumate cu solicitarile care apar in grinzile transversale din repartizarea elas-
tica a sarcinii acestora intre grinzile principale (vezi pct. V.4.2). in relatiile solicitarilor din
sarcini utile se va introduce coeficientul de impact corespunzator lungimii deschiderii
minime a antretoazei continue.
V.5.2. Determinarea solicitirilor in antretoaze din incircarea intregii

suprastructuri, in cazul conlucririi spa\iale dintre antretoazi $i grinzi principale
Calculul solicitarilor M ~i T in cazul conlucrarii spatiale dintre grinzi se face pe
baza incarcarii liniilor de influenta a acestora.
Liniile de influenta se calculeaza folosind principiile repartitiei transversale in
retea ~i a repartitiei longitudinale.
in general se folose;te metoda repartitiei transversale a antretoazei elastice
Leonhardt.

Anul IX, nr. 3-4 / 2013 205
Pu Pu
a)
b)
<D
Fig. 5.42. Determinarea solicitarilor in antretoaza cu o singura desch1dere
V.5.3. Latimea activa a placilor comprimate (pentru stari limita)

in cazul grinzilor in forma de T, latimea participanta a placii - pe care se pot ad-
mite conditii de efort unitar uniform - depinde de dimensiunile inimii ~i ale placii, de tipul
de incarcare considerat, de deschidere, dd conditiile de reazem ~i de armarea transversala
Se recomanda ca latimea activa de placa sa
se stabileasca in functie de dis-
tanta 10 dintre punctele de moment nul, a!ia cum se indica in figura 5.43.
,. "'0,85 /,
;;./$;;
lo=
, 15(1, + ,. lo = 0,7 /2 I~
_1o=0.15/,+/,
Figura 5.43 - Definirea lui lo pentru calculul latimii active de placa

206 Anul IX, nr. 3 4 / 2013
Pentru lungimea 13 a consolei, se recomanda sa nu se depa~easca jumatatea
deschiderii traveei ad1acente, iar raportul dintre doua deschideri adiacente are valon
intre 2/3 ~i 1,5.
Latimea activa beff a unei grinzi in Tsau L poate fi luata egala cu:
beff =!beff,i +bw :S b (5.27)

cu
beff, 1 = 0,2b, +0,11 ~0,21 (5.27a)
~i
bett,1 ~ b, (5.27b)
(pentru notatii, a se vedea figurile 5.43 ~i 5.44 ).
Pentru situatule de calcul in care nu este necesara o mare exactitate, se poate
admite o la~1me constanta pe toata lungimea traveei. in acest caz se recomanda sa se
adopte valoarea aplicablla in travee.
,w;,r ~TAa ~r ].__b_,__,___ 1-

b......._, .,__[___.,b2-i--_....b,--1I
b
Figura 5.44 - Parametrii ce determina latimea act1va
Continuare in numarul urmator (Cap. VI, VII, VIII, IX ~i X)

Anul IX, nr. 3-4 / 2013
207
C.N,A.D.N.R.: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucure~ti
Tel.: 021/264 3411; Fax: 021/264 33 30

Poduri - PD 165 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poduri - PD 165 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAzl

$1 DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA

Publicatie funara editata de C.N.A.D.N.R.

Decizia Directorulu1 General al Companiei Nationale de Autostrazi !;i Drumun Nationale

In confonnit:itc cu O.U.G. nr. 8-112003 pri,·iml infiin1:11ca Companici Notionalc de

Ar1. I. Sc oproha anularca unnatoarelor rci;lcmcnlari tchmc.::

IIIRF.CTOll lllkECTIA Tr.llNICA Vl7.AT

In confonnitale cu O.U.G. nr. 8•/2003 privind infiintlll'Cll Companici Nationalc de:

Ari. I. Se :,probe -Nonna1ivul pri,·ind alcatuirca si calculul structurilor de poduri si

CAPITOLUL I GENERALITAJI .. ............................................... ....................... 14

CAPITOlUL II E1LEMENTE GENERALI! NECESARE

CAPITOLUL III PROIECTAREA ELEMENTELOR

CAPITOLUL V POD URI PE GRINZI .. ... ...... . ... ., .. ., .. 162

Continuare in numarul urmator (Cap. VI, VII, VIII, IX ~i X)

1.1 OOMENIUL DE APLICARE A NORMATIVULUI

Conform temeI de proiectare (Caietului de Sarcini) elaborata de catre benefic1ar

BULETIN TEHNIC RUTIER

Terminologie. Gabarite. Principii generale

Geotehnica !ii fundatii

BULETIN TEHNIC RUTIER

Execu\ie, recep\ie, revizii

BULETIN TEHNIC RUTTER

1. PD 95 - 2001 Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor

BULETIN TEHNIC RUTIER

B. Normative privind suprastructura

C. Normative privind infrastructura

BULETIN TEHNIC RUTIER

Lista standardelor europene

lndlcativ Titlul reglementarilor

BULETIN TEHNIC RUTIER

SR EN 1997 1/AC/2009 Pro1ectarea geoiehmciC Partea 1 Reguli gcneraie.-Era!A

SR EN ISO Erata tehnica 1

BULETIN TEHNIC RUTIER

Metode de incercare ale cimenlurilor. Partea 8. Caldura de

BULETIN TEHI\IIC RUTIER

BULETIN TEHNIC RUTIER

lndicativ Titlul reglementirii

Normaliv privind proiectarea geotehnici a funda\iilor pe

BULETIN TEHNIC RUTIER

I.3.1 Terminologia podurilor

Suprastructura este partea de construct1e pe care se a:1eaw calea de rulare

Infrastructura este partea din construct1e ce sustine supra·0 tructura ~1 tran'::,·

Elementul principal de rezisten\a sustme platelajul ~ 1 transmite direct ;,au

Oblicitatea la stanga: daca, fa~a de perpendiculara pe z1dul de garda al culeei,

Oblicitatea la dreapta: daca, fata de perpendiculara pe zidul de garda al

BULETIN TEHNIC RUTIER

BULETIN TEHNIC RUTIER

CAPITOLUL II ELEMENTE GENERALE NECESARE LA PROIECTAREA

II.1 DATE PENTRU STABILIREA LUNGIMII POOURILOR, DESCHIDE-

II.1.1 Stabilirea lungimii podurilor

Calculul lungimii podurilor ~i podetelor se face conform prescriptiilor din ,,Nor-

BULETIN TEHNIC RUTIER

II.1.2 Lungimea pasajelor 1i viaductelor

11.2 LATIMEA PARTII CAROSABILE A PODURILOR, PASAJELOR ~I PO-

~a21, 2iaa ,:):22, 1112222,&J

BULETIN TEHNIC RUTIER

II. 3.2 Gabarite sub pasaje de i;osea

II.4 ACJIUNI ASUPRA PODURILOR

BULETIN TEHNIC RUTIER

- Yf reprezinta coeficientul partial care tine seama de posibilitatea de abateri

Tab. II.1 - greutati specifice la poduri

Umphrturt pentru podurl

II.4 . 2 Clasificarea aqiunilor

1 f __:_ Fig. 2.3